Anda di halaman 1dari 6

Autor : Spanu Dumitru Viorel , Romania

Teorema 32 The 32th Theorem Demonstration of Pierre de Fermat Demonstratia lui Pierre de Fermat
Fie A , B , C , x , ,! toate numere prime distin"te intre ele si fie"are dintre a"este numere prime este stri"t mai mare de"it 3 # Atun"i suma

Ax

$ B

C!

A&x $ B&

este diferita de C&! #

Altfel s"ris : suma ' ( A la puterea x ) $ ( B la puterea puterea ! #

) *nu este e+ala "u C la

Suma ( Ax $ B ) este un numar par # ,ntru"it C! este un numar impar este e-ident "a ni"iodata suma ( A&x $ B& ) nu este e+ala "u C&! # Ai"i A , B , C , x , ! , sunt toate numere prime mai mari sau e+ale "u 3 #

Teorema 32 a fost demonstrata #

The 32th Theorem


.et it /e A , B , C , x , , ! , all of them distin"t prime num/ers and e-er these distin"t prime num/ers /e stri"tl +reater than 3 # Then , The sum num/er of

Ax $ B
Briefl , 1e "an 1rite

it is not e0ual 1ith

C!

Ax

$ B

C!

Demonstration :

Be"ause

Ax $ B

is an odd num/er and

is also an odd num/er

The sum

(Ax C!
So ,

is an e-en num/er #

is an odd num/er

The sum

( Ax

$ B )

1hi"h is an e-en num/er "an not /e e0ual 1ith

C!

, 1hi"h is an odd num/er #

A"easta Theorema 32 este o parte din 2ltima 3are Theorema a lui Fermat , demonstrata in anul 4553 si 4556 de +enialul mathemati"ian /ritani" Andre1 7iles , la "are si8a adus aportul si marele mathemati"ian Ri"hard Ta lor # Pierre Fermat a fost un stralui"it mathemati"ian fran"e! , de profesie 9ude"ator , "are a s"ris pe mar+inea unei pa+ini a unui tratat de drept , in timpul pli"ti"oaselor sedinte 9ude"atoresti a"easta +eniala "on9e"tura , "unos"uta "a 2ltima 3are Theorema a lui Fermat # Timp de 36: de ani , a"easta "on9e"tura nu a putut fi demonstrata de marii matemati"ieni ai lumii # Si !e"i de mii de mathemati"ieni din toata lumea au in"er"at sa demonstre!e a"easta "on9e"tura timp de aproape ;<< de ani #

3arele +eniu al mathemati"ii , Pierre de Fermat , a s"ris pe mar+inea unei foi a unui tratat de drept , el fiind 9ude"ator , 2ltima 3are Teorema a lui Fermat , "um a fost denumita "on9e"tura s"risa de dinsul , si a adau+at in latineste pe a"eeasi foaie de hirtie a tratatului de drept , pe mar+inea ei , in lim/a latina : = Am +asit o minunata demonstratie la a"easta theorema = # 3athemati"ienii din toata lumea au "autata a"easta demonstratie ma+nifi"a # Dar nu au +asit8o # Vom arata la "e s8a +indit Pierre de Fermat "ind a s"is a"este rinduri # >ste -or/a de o aproape o demondtratie a "on9e"turii sale , "are a"opera ?< la suta din demonstratia ne"esara theoremei sale # >ste -or/a de ?< la suta dintr8o infinitate de "a!uri # Adi"a tot o infinitate de "a!uri # ,ntrade-ar in ; 8 6 rinduri s"rise , poate fi a"operita ?< la suta din numarul de "a!uri pe "are le impli"a demonstratia "on9e"turii sale # Pirre de Fermat s8a +indita asa : @@ A&x $ B& este diferit de C&! si ! sunt numere naturale mai mari sau

da"a A , B si C sunt numere impare , iar x , e+ale "u 2 #

A"este rinduri a"opera 6< la suta din demonstratia ne"esara Theoremei # >ste -or/a de 6< la suta dintr8o infinitate de "a!uri # Theorema 32 a"opera si ea 4< la suta din numarul de "a!uri ne"esare demonstratiei Theoremei lui Fermat # De"i , ia sa -edem la "e s8a +indit marele +eniu Pierre de Fermat , "ind a s"is "a are o admira/ila demonstratie la "on9e"tura sa # ,ata # ,n "ite-a rinduri , pro/a/il "a el a s"ris pe o hirtie urmatoarele : = A&x $ B& este diferit de C&!

da"a A , B si C sunt numere impare , iar x , si ! sunt numere naturale mai mari sau e+ale "u 2 # Si apoi , foarte pro/a/il , a s"ris : Fie A , B , C , x , ,! toate numere prime distin"te intre ele si fie"are dintre a"este numere prime este stri"t mai mare de"it 3 # Atun"i suma

Ax

$ B

C!

Si astfel in "ite-a rinduri a a"operit :< la suta din toate "a!urile ne"esare demonstratiei "on9e"turii sale # Adi"a , :< la suta dintr8o infinitate de "a!uri # A"este "ite-a rinduri pe "are , este extrem de pro/a/il "a Pierre de Fermat , +enial mathemati"ian sa le fi s"ris pe o alta mar+ine de foaie a tratatului de drept ("are e-ident "a s8a pierdut) , re!ol-a o infinitate de "a!uri ale Theoremei sale si demonstrea!a "lar "a :< la suta din "on9e"tura sa poate fi demonstrata "u a"este "ite-a rinduri # ,ata "e a s"ris in lim/a latina , +eniul Pierre de Fermat , pe mar+inea foii tratatului de matemati"a Arithmeti"a pe "are il utili!a , pro/a/il , in timpul pli"ti"oaselor sedinte de 9ude"ata #

,n latineste , dinsul a s"is : = Am +asit o admira/ila demonstratie pe "are mar+inea al/a nu o "uprinde # = Citam din 7iAipedia : = This theorem 1as first "on9e"tured / Pierre de Fermat in 4:3?, famousl in the mar+in of a "op of Arithmeti"a 1here he "laimed he had a proof that 1as too lar+e to fit in the mar+in# Bo su""essful proof 1as pu/lished until 4556 despite the efforts of "ountless mathemati"ians durin+ the 36C inter-enin+ ears# The unsol-ed pro/lem stimulated the de-elopment of al+e/rai" num/er theor in the 45th "entur and the proof of the modularit theorem in the 2<th "entur # ,t is amon+ the most famous theorems in the histor of mathemati"s and prior to its 4556 proof / Andre1 7iles it 1as in the Duinness BooA of 7orld Re"ords for =most diffi"ult mathemati"al pro/lems=#

Pe a"easta pa+ina se +aseste in lim/a latina afirmatia lui Pierre Fermat , al "arui nume este tre"ut tot in lim/a latina 8 Petri de Fermat # ( Petri sau Pierre au etimolo+ia "omuna si inseamna a"elasi lu"ru in lim/a latina : piatra # )

,ata "e a s"ris in lim/a latina Domini Petri de Fermat despre demonstratia sa admira/ila : = demonstrationem mira/ilem sane detexi /lan" mar+init exi+uitas non "aperet = # Tre/uie spus "a pentru demonstratia 2ltimei 3ari Theoreme a lui Fermat , +enialul mathemati"ian /ritani" a lu"rat asiduu timp de ? ani #

,n "ele din urma , marele 3atemati"ian /ritani" Andre1 7iles , dupa o mun"a asiduua , in anul 4553 a demonstrate a"easta "on9e"tura numita 2ltima 3are Theorema a lui Fermat # Demonstratia sa a a-ut "ite-a +ap8uri , "are au fost re!ol-ate extreme de /ine de "ei doi mari matemati"ieni , Andre1 7iles si Ri"hard Ta lor , si demonstratia finala si "ore"ta a fost pu/li"ata in anul 4556 # De fapt , marele mathemati"ian /ritani" , Andre1 7iles a fa"ut o demonstratie a unei "on9e"turi s"risa de doi mari mathemati"ienii 9apone! si de marele mathemati"ian fran"e! Andre 7eil , Tan iama Shimura 7eil Con9e"ture ( "are se refera la "ur/ele elipti"e "are sunt modulare peste "orpul numerelor rationale E) , "are "uprinde in "ontinutul ei si 2ltima 3are Theorema lui Fermat # Citam din 7iAipedia

In mathematics, the modularit theorem (formerly called the Tani amaFShimuraF7eil "on9e"ture and several related names) states that elliptic curves over the field of rational numbers are related to modular forms. Pe scurt , daca un contraexemplu la Ultima Mare Theorema a lui ermat ar fi putut fi !asit , acest lucru ar fi insemnat ca exista o curba eliptica non" modulara peste corpul numerelor rationale . #itam din $i%ipedia , Modularity Theorem & The con'ecture attracted considerable interest (hen rey ()*+,) su!!ested that the Taniyama-.himura-$eil con'ecture implies ermat/s 0ast Theorem. 1e did this by attemptin! to sho( that any counterexample to ermat/s 0ast Theorem (ould imply the existence of at least one non" modular elliptic curve.2
http://en.wikipedia.org/wiki/Modularity_theorem

Tre/uie spus "a Andre 7eil , marele mathemati"ian fran"e! este sin+urul om din lume "are a dat o demonstratie Con9e"turii +enialului mathemati"ian +erman Bernhard Riemann , dar intr8un "ontext +eometri" parti"ular # Andre 7eil a de"larat , dupa demonstratia sa asupra Riemann G pothesis : H Cind eram mi" , -isam "a intr 8o !i sa demonstre! ,pote!a lui Riemann , "ind eram tinar m8as fi /u"urat "a "ine-a sa fa"a o demonstratie a ,pote!ei lui Riemann # A"um sunt multumit "a exista o demonstratie a a"estei ipote!e # H Si astfel , a"easta "on9e"tura , 2ltima 3are Theorema a lui Fermat a fost demonstrata #