AUREL VLAICU 56 noiembrie 1&&2, comuna Bintinti, -udetul 0unedoara - 1 septembrie 191 , comuna Banesti, Campina7 In'iner mecanic,

constructor de a!ioane, pilot, pionier al a!iatiei mondiale, casti'ator al numeroase premii internationale

Clasele primare le-a facut in comuna natala, Bintinti, iar cele de liceu, mai intai la Orastie, apoi la Sibiu. In 1902 s-a inscris la Scoala Politehnica din Budapesta, iar din 190 , frec!entea"a cursurile Scolii Politehnice din #$nchen. In paralel, a lucrat la planurile construirii unui aparat de "bor, cu aripi batante, actionate de arcuri. %nul 190& il 'aseste la (abrica de motoare )Opel), din *usselshein. +upa ce construieste - in iunie 1909, in comuna natala - un planor, ,laicu se !a stabili la Bucuresti. %ici, spri-init de numerosi prieteni - scriitorii ,lahuta, .mil /arleanu, St. O. Iosif, /eor'e Cosbuc etc. - a construit un model de aeroplan, de dimensiuni reduse, cu care a facut o demonstratie in fata lui Spiru 0aret, #inistru al Instructiunii. Incantat de reusita, de ideile si tenacitatea lui ,laicu, S. 0aret a insistat pe lan'a forurile de resort si a obtinut aprobarea pentru construirea aeroplanului "Vlaicu I", in %rsenalul armatei. +upa o munca intensa, aeroplanul, cu e1ceptia motorului, !a fi terminat in 1909. Pleaca la Paris, pentru a cumpara motorul necesar a!ionului, unde il intalneste pe 2raian ,uia, cu care s-a sfatuit, in pri!inta tipului de motor potri!it. In 1910, pe campul Cotrocenilor, ,laicu a desprins de la sol a!ionul, care s-a ridicat la o inaltime de -3 m, "burand pe o distanta de circa 30 m, dupa care a ateri"at lin. 4a 2 iulie 1910, ,laicu, la o noua incercare, a "burat din nou, parcur'and o distanta de 300 m, la o inaltime de 3 m. In sfarsit, o a treia incercare, ce a a!ut loc la 10 au'ust, s-a soldat cu un ade!arat

succes, pentru ca aeroplanul s-a inaltat la cate!a "eci de metri, parcur'and o distanta de 3 8m. +in acel moment, aparatul se putea compara cu cele mai bune aparate de "bor, e1istente in lume, in momentul respecti!. 4a 29 septembrie 1910, la propunerea #inisterului de *a"boi, ,laicu a participat la mane!rele militare, ce a!eau loc in acea toamna, ducand, in "bor, un mesa- de la Slatina la Piatra-Olt. +in acest moment, *omania de!ine a doua tara, dupa (ranta, care folosea a!ionul in scopuri militare. In 1910, obtine brevetul RO 2258 pentru "Masina de zburat ca un corp in forma de sageata". In toamna aceluiasi an, %urel ,laicu a inceput proiectarea acestui nou aeroplan, pe care, tot cu spri-inul lui Spiru 0aret, l-a construit la Scoala de %rte si #eserii. Cu acest nou aparat, "Vlaicu II", a!and imbunatatiri substantiale, a luat parte la -ubileul or'ani"at cu oca"ia implinirii a :0 de ani de la infiintarea "Asociatiei pentru literatura si cultura poporului roman", sarbatorire care a!ea loc pe Campia 4ibertatii de la Bla-. Aparatul "Vlai u II", 1911 5macheta, #u"eul 2ehnic )prof. in'. +imitrie 4eonida), Bucuresti7 %u urmat turnee a!iatice, la Sibiu, Braso!, Iasi si in alte orase din tara, unde a!ionul "Vlaicu II" a stabilit o serie de performante deosebite 5"bor la o altitudine de 1000 m, !ite"a medie de 90 8m;h, acrobatii7. Pentru toate aceste reali"ari, la propunerea lui Spiru 0aret, %cademia *omana i-a acordat premiul )/heor'he 4a"ar). In !ara anului 1912, la concursul a!iatic international de la %spern-,iena, in compania unor celebri piloti ai !remii, a obtinut premiul I, pentru aruncarea unui proiectil, la tinta, de la o inaltime de 00 m, si premiul al II-lea, dupa cunoscutul

pilot france" *oland /arros, pentru ateri"area la punct fi1. Cea mai mare dorinta a sa era sa incerce un "bor peste muntii Carpati. +e aceea, in 191 a inceput sa lucre"e la proiectarea unui nou aparat "Vlaicu III", pre!a"ut sa fie construit, in intre'ime, metalic. %ceasta idee a sa era remarcabila pentru acel moment, deoarece, primele a!ioane de constructie metalica au aparut mai tar"iu. Intre timp, afland ca un a!iator strain intentiona sa incerce un "bor peste Carpati, pe 1 septembrie 191 , ,laicu a decolat de lan'a Bucuresti, cu "Vlaicu II", intr-un "bor catre munti, dorind sa reali"e"e primul aceasta performanta, la bordul unui a!ion de constructie romaneasca.

+in pacate, proiectul sau, la care tinea foarte mult, nu se !a reali"a, deoarece deasupra comunei Banesti, lan'a Campina, a!ionul s-a prabusit, pilotul sau 'asindu-si moartea in acest accident. %colo se !a ridica un monument, care !a aminti, pentru totdeauna, cura-ul si sfarsitul tra'ic al marelui ,laicu.

%!ionul ),laicu III, 191

+upa moartea sa colaboratorii sai C.Silisteanu si /.#a'nani au terminat de construit a!ionul sau ,laicu III, complet metalic. #ari scriitori romani au e!ocat in operele lor fi'ura lui %urel ,laicu, cum ar fi #ihail +rumes si Ion +odu Balan. <%tat au durat rosturile si trecerea ei prin lume... Cadeau frun"ele.. unele se scur'eau repede la pamant, indiferente ca o piatra. %ltele a!eau ce!a din misterioasa cadere a stelelor, antrenand dupa ele destine... Cate!a cadeau, cad uneori oamenii= cad cu o anumita parere de rau si cu un soi straniu de disperare care tre"este sentimentul infricosator al mortii. Cad cum a ca"ut le'endarul Icar in #area .'ee, cu aripile topite de soare, cum a ca"ut mesterul #anole de pe manastirea de %r'es, semanand in spiritualitatea romaneasca mitul -ertfei pentru creatie, mitul

fundamental al ci!ili"atiei romanesti pe care l-a intruchipat cu sclipiri de 'eniu, Aurel Vlai u. . mitul fundamental, repre"entati!, al istoriei noastre, care ne-a cerut mereu -ertfe pentru ca sa putem dura peste !ra-masiile !remurilor mastere.> ? Ion !o"u #alan, "e$pre Aurel Vlai u