Anda di halaman 1dari 18

EPOSUL I ROMANUL

DESPRE METODOLOGIA ANALIZEI ROMANULUI


1940

Studierea romanului se caracterizeaz !rintr"o serie"ele di#icult $i s!eciale% Acestea s&nt determinate de &nsu'i s!eci#icul o(iectului ) romanul este sin*urul *en &n de+enire, &nc necristalizat% -or$ele constituti+e ale *enului ac$ioneaz su( oc.ii no'tri ) *eneza si de+enirea *enului romanesc au loc la lumina zilei istoriei% Osatura lui nu este deloc consolidat si &nc nu !utem !re+edea toate !osi(ilit $ile sale% /elelalte *enuri ca atare, adic #orme #i0e !antru turnarea e0!erien$ei artistice, le cunoa'tem su( as!ectul lor #init% Procesul antic al #orm rii lor se a#i &n a#ara o(ser+a$iei ar*umentate istoric% E!o!eea a!are nu numai ca un *en de mult #init, ci totodat ca un *en !ro#und &n+ec.it% Acela'i lucru se !oate s!une, cu unele rezer+e, 'i des!re alte *enuri #undamentale, c.iar des!re tra*edie% E0isten$a lor istoric , !e care noi o cunoa'tem, este aceea a unor *enuri #inite, cu o osatur #erm si destul de !u$in malea(il % -iecare dintre ele dis!une de un canon care ac$ioneaz &n literatur ca o #or$ istoric real % Toate aceste *enuri sau, &n orice caz, elementele lor !rinci!ale, s&nt cu mult mai +ec.i dec&t scrisul 'i cartea 1 ele &'i mai ! streaz 'i ast zi, &ntr"o m sur mai mare sau mai mic , natura lor oral , sonor % Dintre marile *enuri, sin*ur romanul este mai t&n r dec&t scrierea 'i c r$ile, 'i doar el este ada!tat or*anic noilor #orme de rece!tare t cut , adic lecturii% Dar, ceea ce este mai im!ortant, romanul, s!re deose(ire de alte *enuri, nu !osed canoane ) doar anumite modele de roman s&nt istorice'te dura(ile, dar nu canonul *enului ca atare% Studierea altor *enuri este similar studierii lim(ilor moarte, !e c&nd studierea romanului este analo* studiului lim(ilor +ii si !e deasu!ra tinere,
EPOSUL I ROMANUL 537

Tocmai de aici !ro+ine marea di#icultate a teoriei romanului% / ci aceast teorie are, de #a!t, un cu totu2 alt o(iect de studiu, s!re deose(ire de teoria altor *enuri% Romanul nu este !ur 'i sim!lu un *en !rintre alte *enuri% El este sin*urul *en &n de+enire !rintre *enurile demult #inite 'i !ar$ial moarte% Este sin*urul *en n scut 'i .r nit de e!oca modern a istoriei uni+ersale si, ast#el, !ro#und a!ro!iat ei, &n tim! ce alte *enuri au #ost mo'tenite &n #orm #init , ele doar se ada!teaz 3 unele mai mult, altele mai !u$in 3 noilor condi$ii de e0isten$ % 2n com!ara$ie cu ele, romanul a!are ca o crea$ie de alt natur % El nu se acomodeaz cu celelalte *enuri% El lu!t !entru su!rema$ie &n literatur 'i, acolo unde &n+in*e, celelalte *enuri +ec.i intr &n descom!unere% Nu de*ea(a cea mai (un lucrare des!re istoria romanului antic "" cartea lui Er4in Ro.de 3 !rezint nu at&t istoria lui, cit, mai ales, !rocesul deza*re* rii, !e terenul antic.it $ii, a marilor *enuri ele+ate% Pro(lema interac$iunii *enurilor &n cadrul unitar al literaturii !erioadei res!ecti+e este o !ro(lem #oarte im!ortant , &n unele e!oci 3 !erioada clasic a literaturii *rece'ti, secolul de aur al literaturii romane, e!oca clasicismului " " &n marea literatur 5literatura *ru!urilor sociale dominante6, toate *enurile, &ntr"o anumit m sur , se com!leteaz armonic 'i &ntrea*a literatur , ca ansam(lu al *enurilor, constituie &ntr"o (un !arte un tot unitar de ordin su!erior% Dar, #a!t semni#icati+, romanul nu intr niciodat &n acest ansam(lu, nu !artici! la armonia *enurilor, &n aceste e!oci, romanul duce o e0isten$ neo#icial , dincolo de !ra*ul marii literaturi% In ansam(lul unitar al literaturii, or*anizat ierar.ic, intr numai *enurile #inite, cu #izionomii clare, !recise% Ele !ot s se limiteze 'i s se com!leteze reci!roc, ! str&ndu"'i natura *enului, Ele s&nt unitare 'i &nrudite &ntre ele !rin !ro#unde !articularit $i structurale% Marile !oetici or*anice ale trecutului " " cele a!ar$i"n&nd lui Aristotel, 7ora$iu, 8oileau 3 s&nt ! trunse de ideea !ro#und a ansam(lului unitar al literaturii 'i a &m(in rii armonioase a tuturor *enurilor &n acest ansam"
9:; < PRO8LEME DE LITERATURA I ESTETI/A

(lu% Poeticile res!ecti+e !arc !erce! aie+ea, concret, armonia *enurilor% Iat &n ce const #or$a, !lenitudinea unitar ire!eta(il 'i caracterul e0.austi+ al acestor !oetici "" toate i*nor &n mod sistematic romanul% Poeticile 'tiin$i#ice clin secolul al =l="lea nu (ene#iciaz de aceast unitate ) ele s&nt eclectice, descri!ti+e, nu as!ir s!re o !lenitudine +ie 'i or*anic , ci s!re una a(stract" enciclo"!edic 1 ele nu se orienteaz s!re !osi(ilitatea real de coe0isten$ a anumitor *enuri &n

ansam(lul +iu al literaturii e!ocii res!ecti+e, ci s!re coe0isten$a lor &ntr"o crestoma$ie, !e c&t !osi(il e0.austi+ % Desi*ur, ele nu mai i*nor romanul, dar &l a'az !ur si sim!lu 5la loc de cinste6 l&n* *enurile e0istente 5ast#el, ca *en &ntre alte *enuri, el intr 'i &n crestoma$ie 1 &ns &n ansam(lul +iu al literaturii romanul intr &n cu totul alt mod6% /um am mai s!us, romanul nu se acomodeaz deloc cu celelalte *enuri% Deci, nici nu !oate #i +or(a de +reun #el de armonie (azat !e limitarea 'i com!letarea reci!roc % Romanul !arodiaz celelalte *enuri 5tocmai ca *enuri6, dez+ luie con+en$ionalismul #ormelor si lim(a>ului lor, !e unele le &nl tur , !e altele le include &n !ro!ria"i structur , reinter!ret&ndu"le 'i reaccentu&ndu"le% Istoricii literaturii &nclin uneori s +ad &n aceasta doar lu!ta dintre orient rile si 'colile literare% Desi*ur, o asemenea lu!t e0ist , dar ea este un #enomen !eri#eric si ne&nsemnat din !unct de +edere istoric% Dincolo de ea, &ns , tre(uie s 'tii s desco!eri lu!ta !ro#und , istoric , dintre *enuri, de+enirea 'i dez+oltarea osaturii *enurilor literare% Ni'te #enomene #oarte interesante se o(ser+ &n acele e!oci c&nd romanul de+ine *enul !redominant% Atunci, toat literatura este cu!rins de !rocesul de+enirii 'i de un soi de ?criticism al *enurilor@% Aceasta s"a !etrecut &n unele !erioade ale elenismului, &n e!oca e+ului mediu t&rziu 'i cea a Rena'terii, &ns cu o deose(it #or$ 'i !re*nan$ mai ales &n cea de a doua >um tate a secolului al =AIII"lea% &n e!oca domina$iei romanului, toate celelalte *enuri, &ntr"o m sur mai mic sau mai mare, ca! t tr s turi romane'ti, se ?romanizeaz @ ) drama 15de
EPOSUL I ROMANUL >B:C

!ild , drama lui I(sen, a lui 7au!tmann, drama naturalist , &n *eneral6, !oemul 5de !ild , Ghilde Harold si mai ales Don Juan de 8Dron6 'i c.iar lirica 5un e0em!lu *r itor "" lirica lui 7eine6% Acelea'i *enuri care"'i ! streaz cu st ruin$ +ec.ile canoane, ca! t caracter de stilizare, &n *eneral, orice res!ectare strict a #idelit $ii *enului, &n !o#ida +oin$ei artistice a autorului, &nce!e s semene a stilizare, uneori a stilizare !arodic % In !rezen$a romanului, ca *en !redominant, lim(a>ele con+en$ionale ale *enurilor canonice stricte &nce! s ai( o nou rezonan$ , alta dec&t cea !e care o a+eau &n e!ocile c&nd romanul nu e0ista &n marea literatur % Stiliz rile !arodice ale *enurilor si stilurilor directe ocu! un loc im!ortant &n roman, &n e!oca de a+&nt creator al romanului "" mai ales &n !erioadele de !re* tire a acestui a+&nt " " literatura este inundat de !arodii 'i tra+estiuri ale tuturor *enurilor ele+ate 5numai ale *enurilor, nu ale unor scriitori anumi$i sau ale unor curente6, !arodii care s&nt !re+estitorii, &nso$itorii 'i, &n"tr"un #el, croc.iurile romanului% Este caracteristic #a!tul c romanul nu !ermite nici uneia dintre +ariantele sale s Ese sta(ilizeze% De"a lun*ul &ntre*ii istorii a romanului !utem urm ri seria !arodiilor si tra+estiurilor +ariantelor dominante si la mod ale acestui *en 1 ele as!ir s se sa(lonizeze ) !arodii ale romanului ca+aleresc 5cea din$ii !arodie a romanului ca+aleresc de a+enturi 3 Dit d'aventures 3 dateaz din secolul al =lII"lea6, ale romanului (aroc, ale romanului !astoral (Pstorul extravagant al lui Sorel6, ale romanului sentimental 5-ieldin*, Gran-dison II al lui MusFus6 etc% Aceast ?autocritic @ a romanului constituie una dintre tr s turile lui remarca(ile ca *en &n de+enire% /um se e0!rim #enomenul a!ari$iei tr s turilor romane'ti la celelalte *enuri, de care am !omenit mai sus G Ele de+in mai li(ere, mai malea(ile, lim(a lor se &nnoie'te !e seama di+ersit $ii lim(a>elor neliterare si a straturilor ?romane'ti@ ale lim(ii literare 1 ele se dialo*i"zeaz , a!oi &n ele ! trund, &n !ro!or$ii mari, tr&su"H, ironia, IUmorul, elemente de auto!arodiere 1 &r+%s#&r'it 3 'i acesta
9JK < PRO8LEME DE LITERATURA I ESTETI/A

este lucruL cel mai im!ortant " " romanul introduce &n ele o !ro(lematic , o im!er#ec$iune semantic s!eci#ic i un contact +iu cu contem!oraneitatea &n de+enire 5cu !rezentul im!er#ect6% Toate aceste #enomene, cum +om +edea &n continuare, se e0!lic !rin trans!unerea *enurilor &ntr" o zon s!ecial , &ntr"o zon de construc$ie a ima*inilor artistice 5zona de contact cu !rezentul im!er#ect6, zon asimilat !entru !rima dat de c tre roman% Desi*ur, #enomenul a!ari$iei tr s turilor romane'ti nu !oate #i e0!licat numai !rin in#luen$a direct , s!ontan , a romanului &nsu'i% /.iar acolo unde aceast in#luen$ !oate #i !recis sta(ilit si demonstrat , ea este strFns &m!letit cu ac$iunea acelor trans#orm ri ale realit $ii &nse'i, care determin romanul, care au condi$ionat su!rema$ia lui &n e!oca res!ecti+ % Romanul este sin*urul

*en &n de+enire, de aceea el re#lect mai !ro#und, mai esen$ial, mai sensi(il 'i mai ra!id de+enirea realit $ii &nse'i% Numai cel care e+olueaz !oate &n$ele*e e+olu$ia% Romanul a de+enit eroul !rinci!al al dramei e+olu$iei literare din tim!urile moderne tocmai #iindc el e0!rim cel mai (ine tendin$ele e+olu$iei noii lumi, #iindc este sin*urul *en n scut de aceast lume nou 'i &nrudit &ntru totul cu ea% El a antici!at 'i antici!eaz &n multe !ri+in$e e+olu$ia +iitoare a &ntre*ii literaturi% Ast#el, a>un*&nd la su!rema$ie, el contri(uie la &nnoirea tuturor celorlalte *enuri, le con+erte'te la e+olu$ie 'i im!er#ec$iune, le atra*e autoritar &n or(ita sa tocmai !entru c aceast or(it coincide cu direc$ia !rinci!al a e+olu$iei &ntre*ii literaturi% In aceasta const im!ortan$a e0ce!$ional a romanului ca o(iect de studiu al teoriei 'i istoriei literare% Din ! cate, istoricii literari reduc aceast lu!t a romanului cu celelalte *enuri #inite 'i toate #enomenele a!ari$iei tr s turilor romane'ti la e0isten$a 'i lu!ta 'colilor 'i curentelor% De !ild , !oemul u tr s turi romane'ti ei &l numesc ?!oem romantic@ 5ceea ce e ade+ rat6 'i cred c !rin aceasta au s!us totul% Dincolo de zar+a 'i etero*enitatea su!er#icial a !rocesului literar, ei nu re" marc destinele mari 'i esen$iale ale literaturii 'i lim(ii, ale c ror !ersona>e !rinci!ale s&nt &n !rimul r&nd *enu"
EPOSUL I ROMANUL < !41

rile, curentele 'i 'colile #iind doar elemente de ordinul al doilea sau al treilea% In !ri+in$a romanului, teoria literaturii &'i arat ne!utin$a% /u celelalte *enuri ea o!ereaz si*ur 'i !recis ) ele constituie un o(iect #init, #ormat, clar% In toate e!ocile clasice ale e+olu$iei lor aceste *enuri &'i ! streaz sta(ilitatea si canoanele 1 +ariantele lor du! e!oci, 'coli 'i curente s&nt !eri#erice 'i nu a#ecteaz osatura lor solidi#icat % De #a!t, teoria acestor *enuri #inite, !&n &n !re" zent, n"a !utut ad u*a nimic su(stan$ial la cele s!use de Aristotel% Poetica lui r m&ne temelia neclintit a teoriei *enurilor 5de'i uneori se a#l la ad&ncimi at&t de mari, &nc&t nici nu !oate #i o(ser+at 6% Totul mer*e #oarte (ine c&t nu e +or(a de roman% Dar c.iar 'i *enurile care au c ! tat tr s turi romane'ti aduc teoria &n im!as, &n !ro(lema romanului, teoria *enurilor se a#l &n #a$a unei restructur ri radicale indis!ensa(ile% Mul$umit trudei meticuloase a oamenilor de 'tiin$ , a #ost acumulat un uria' material documentar, a #ost l murit o serie de !ro(leme le*ate de ori*inea unor +ariante ale romanului, &ns !ro(lema *enului &n ansam(lu nu 'i"a a#lat o rezol+are de !rinci!iu c&t de c&t satis# c toare% /ercet torii continu s "H considere un *en ca oricare altul, &ncearc s "i #i0eze caracteristicile, ca *en #init, &n com!ara$ie cu alte *enuri #inite, s "i desco!ere canonul interior ca sistem !recis de !articularit $i sta(ile, stricte% Lucr rile des!re roman, &n marea ma>oritate a cazurilor, se rezum la &nre*istrarea 'i descrierea c&t mai cu!rinz toare a +ariantelor romane'ti, dar &n #inal nu iz(utesc s o#ere o #ormul c&t de c&t de#initorie !entru roman ca *en% Mai mult dec&t at&t, cercet torii nu iz(utesc s indice nici o tr s tur !recis , sta(il a romanului # r o anumit rezer+ , care de #a!t anuleaz acea tr s tur % Iat c&te+a e0em!le ale unor asemenea tr s turi ?a!reciate cu rezer+e@ ) romanul este un *en cu o multitudine de !lanuri, de'i e0ist 'i romane remarca(ile cu un sin*ur !lan 1 romanul este un *en cu intri* &ncor"
542 / PROBLEME DE LITEKATURA I ESTETICA

dat , un *en dinamic, de'i e0ist 'i romane &n care descri!ti+ismul !ur a>un*e la limit 1 romanul este un *en cu !ro(lematic , cu toate c ma>oritatea !roduc$iei romane'ti este un ade+ rat model de amuzament !ur si de su!er#icialitate, inaccesi(ile altor *enuri 1 romanul este o !o+este de dra*oste, de'i &n cele mai mari modele ale romanului euro!ean elementul erotic li!se'te 1 re mFnui este un *en &n !roz , de'i e0ist remarca(ile romane &n +ersuri% Desi*ur, !ot #i enumerate &nc multe asemenea ?!articularit $i de *en@, anulate de rezer+a care le &nso "$este cu scru!ulozitate% Mult mai intersante 'i consec+ente s&nt de#ini$iile romanului date de romancierii &n'i'i, care !rezint o anumit +ariant romanesc % declar&nd"o ca sin*ura #orm corect , necesar 'i actual , de roman% A'a s&nt, de !ild , !re#a$a lui Rousseau la "oua #loi$% !re#a$a lui Mieland la &gathon% a lui Mezel la 'o(ias )naut* a'a s&nt numeroasele declara$ii 'i aser$iuni ale romanticilor &n >urul lui +ilhel, -eister de Goet.e 'i .u /nde de -r% Sc.le"*el etc% Aceste a#irma$ii, de'i nu cu!rind toate +ariantele romanului &ntr"o de#ini$ie eclectic , contri(uie totu'i la !rocesul de de+enire a romanului ca *en% Adesea, ele re#lect !ro#und, #idel, lu!ta romanului eu celelalte *enuri 'i cu

sine &nsu'i 5!rin +ariantele sale dominante 'i la mod 6 !e o anumit trea!t a e+olu$iei% Ele se a!ro!ie cel mai mult de &n$ele*erea !ozi$iei s!eciale a romanului &n literatur , incom!ara(il cu !ozi$ia celorlalte *enuri% O im!ortan$ deose(it ca! t , &n acest sens, o serie de aser$iuni care &nso$esc crearea unui nou ti! ele roman &n secolul al =AIII"lea% Aceast serie este desc.is de considera$iile lui -ieldin* des!re roman si eroul s u &n 'o, Jones0 Ea este continuat de !re#a$a lui Mieland la &gathon% iar +eri*a cea mai im!ortant o constituie #seul des1re ro,an al lui 8lanNen(ur*% &nc.eierea acestei serii o constituie, de #a!t, teoria romanului, ela(orat mai t&rziu de 7e*el% Pentru toate aceste a#irma$ii, care re#lect de+enirea romanului &ntr"una din eta!ele sale esen$iale ('o, Jones% &gathon% +ilhel, -eister2% s&nt
EPOSUL I ROMANUL / 543

caracteristice urm toarele cerin$e !use &n #a$a romanului ) H% romanul nu tre(uie s #ie ?!oetic@, &n sensul &n care s&nt !oetice celelalte *enuri literare 1 O% !ersona>ul !rinci!al al romanului nu tre(uie s #ie ?eroic@ nici &n sensul e!ic, nici &n sensul tra*ic al acestui cu+&nt ) el tre(uie s reuneasc at&t tr s turi !oziti+e, c&t 'i ne*ati+e, at&t in#erioare, c&t 'i su!erioare, at&t comice, c&t si serioase 1 :% eroul nu tre(uie !rezentat *ata #ormat, imua(il, ci &n de+enire, &n sc.im(are, educat de +ia$ 1 J% romanul tre(uie s de+in !entru lumea contem!oran ceea ce a #ost e!o!eea !entru lumea antic 5aceast idee a #ost e0!us cu toat claritatea de 8lanNen(ur*, reluat a!oi de 7e*el6% Toate aceste cerin$e au o latur #oarte im!ortant si !roducti+ " " critica, din !unctul de +edere al romanului, a celorlalte *enuri si a atitudinii lor #a$ de realitate ) eroizarea em#atic , con+en$ionalismul, ?!oetismul@ &n*ust si inert, caracterul monoton si a(stract, natura #init 'i imua(il a eroilor% Este +or(a, de #a!t, de critica !rinci!ial a ?literaturit $ii@ 'i ?!oetismului@, !ro!rii celorlalte *enuri 'i +ariantelor !recedente ale romanului 5romanul eroic (aroc si romanul sentimental al lui Ric.ardson6% Aceste teorii s&nt con#irmate, &ntr"o m sur &nsemnat , 'i de !ractica acestor romancieri% Aici, romanul 3 at&t !ractica lui, c&t 'i teoria le*at de ea 3 a!are direct 'i con'tient ca un *en critic 'i autocritic, destinat s &nnoiasc &nse'i (azele ?literaturit $ii@ 'i ?!oetismului@ care de$ineau su!rema$ia% /om!ararea romanului cu e!osul 5!recum si o!ozi$ia lor6 constituie, !e de o !arte, un as!ect al criticii altor *enuri literare 5!ar$ial, c.iar a ti!ului de eroizare e!ic 6, iar !e de alt !arte, are ca o(iecti+ s!orirePa semni#ica$iei romanului ca *en !rinci!al al noii literaturi% /erin$ele men$ionate s&nt una dintre culmile con'tiin$ei de sine a romanului% Desi*ur, ele nu constituie o teorie a romanului% Nici ele nu se remarc !rin !ro#unzime #iloso#ic % /u toate acestea, ele ilustreaz natura romanului ca *en &n aceea'i m sur 5!oate c.iar mai mare6 ca 'i teoriile e0istente des!re roman%
544 j PROBLEME DE LITERATURA I ESTETICA

In continuare +oi &ncerca s a(ordez romanul tocmai ca *en &n de+enire, a#lat &n #runtea !rocesului e+olu$iei &ntre*ii literaturi a e!ocii moderne% Nu +oi #ormula o de#ini$ie a canonului romanului, care ac$ioneaz &n literatur 5&n istoria ei6, ca sistem de indicii sta(ile ale *enului% Aoi &ncerca s e+iden$iez !rinci!alele tr s turi structurale ale celui mai su!lu dintre *enuri, tr s turi care de#inesc direc$ia caracterului s u +aria(il 'i a in#luen$ei lui asu!ra restului literaturii% Am &n +edere trei tr s turi !rinci!ale, care deose(esc &n mod radical romanul de toate celelalte *enuri ) H% tri"climensionalitatea stilistic , le*at de con'tiin$a !lurilin*"+ 1 O% trans#ormarea radical a coordonatelor tem!orale ale ima*inii literare 1 :% noua zon de structurare a ima*inii literare 5zona contactului ma0im cu !rezentul im!er#ect 3 contem!oraneitatea im!er#ect 6% Toate aceste trei !articularit $i ale romanului s&nt or*anic le*ate &ntre ele si s&nt condi$ionate de un anumit moment de r scruce &n istoria societ $ii euro!ene ) trecerea ei de la o stare &nc.is , o!ac 'i semi!atriar.al din !unct de +edere social, la o stare &n care ac$ioneaz condi$iile unor noi rela$ii interna$ionale 'i interlin+istice% In #a$a lumii euro!ene s"a desc.is di+ersitatea lim(ilor, culturilor 'i e!ocilor, care a de+enit un #actor determinant al e0isten$ei 'i *&ndirii% Prima tr s tur stilistic a romanului, le*at de !lu"rilin*+ismul acti+ al noii lumi, al noii culturi, al noii con'tiin$e literatre, am analizat"o &ntr"o alt lucrare Q% Aici +oi reaminti !e scurt esen$ialul% Plurilin*+ismul s"a mani#estat &ntotdeauna 5el este mai +ec.i ca monolin*+ismul canonic 'i !ur6, dar n"a constituit un #actor creator, selec$ia artistic deli(erat n"a #ormat un centru creator al

!rocesului literar"lin*+istic% Grecul clasic sesiza 'i ?lim(a>ele@, 'i e!ocile lim(ii, si di#eritele dialecte literare *rece'ti 5tra*edia este un *en !lurilin*+6, con'tiin$a creatoare era &ns realizat &n lim(a>e !ure, &nc.ise 5cu toate c erau nedi#eren$iate6% Ge"
Vezi stu iu! Din preistoria discursului romanesc, "# 4$%#
EPOSUL& I ROMANUL #' 5(5

nurile s&nt cele care au or*anizat 'i canonizat !luriiin*" +ismul% Noua con'tiin$ cultural 'i literar creatoare +iaz &ntr"o lume acti+ 'i de#initi+ !lurilin*+ % A luat s#&r'it !erioada o!ac 'i &nc.is a coe0isten$ei lim(ilor na$ionale% Lim(ile se inter#ereaz , se !un "reci!roc &n lumin , #iindc o lim( se !oate +edea doar &n lumina altei lim(i% De asemenea, a luat s#&r'it coe0isten$a nai+ a ?lim(a>elor@ &nl untrul lim(ii na$ionale, adic acea coe0isten$ a dialectelor teritoriale, a dialectelor 'i >ar*oanelor !ro#esionale si sociale, a lim(a>ului literar 'i a +ariantelor *enurilor !e care le con$ine, a e!ocilor &n lim( etc% Toate acestea s"au !us &n mi'care 'i au intrat &ntr"un !roces de interac$iune 'i !unere reci!roc &n lumin acti+ % /u+&ntul, lim(a au &nce!ut s #ie sim$ite alt#el, &ncetFnd s mai #ie ceea ce erau% &n condi$iile acestei inter#eren$e, #iecare lim( , c.iar &n cazul unei in+aria(ilit $i a(solute a structurii sale lin*+istice 5a #oneticii, +oca(ularului, mor#olo*iei etc%6, !arc se na'te din nou, de+ine calitati+ alta !entru con'tiin$a creatoare% In acest uni+ers !lurilin*+ acti+, &ntre lim( si o(iectul s u 5lumea real 6 se sta(ilesc rela$ii cu totul noi, cu im!lica$ii deose(ite !entru toate *enurile cristalizate, #ormate &n e!oca monolin*+ismului &nc.is si o!ac% &n contrast cu alte *enuri mari, romanul s"a #ormat si s"a dez+oltat tocmai &n condi$iile acti+iz rii intense a !luri"lin*+ismului intern si e0tern, care constituie elementul lui natural% Ast#el, romanul a !utut s se situeze &n #runtea !rocesului e+olu$iei si &nnoirii literaturii su( as!ect lin*+istic 'i stilistic% &n lucrarea amintit , am &ncercat s clari#ic acest s!eci#ic stilistic !ro#und al romanului, determinat de le* tura lui cu !lurilin*+ismul% Aoi trece la celelalte dou tr s turi care se re#er la as!ectele tematice ale structurii *enului romanesc% Aceste tr s turi +or #i rele+ate 'i clari#icate mai (ine dac +om com!ara romanul cu e!o!eea% Din un*.iul !ro(lemei noastre, e!o!eea, ca *en !recis, se caracterizeaz !rin trei tr s turi esen$iale ) H% o(i"
9JR < PRO8LEME DE LITERATURA I ESTETI/A

ectul e!o!eii este trecutul e!ic na$ional, ?trecutul a(solut@ du! terminolo*ia lui Goet.e 'i Sc.iller 1 O% iz+orul e!o!eii este tradi$ia, le*enda na$ional 5nu e0!erien$a !ersonal 'i #ic$iunea li(er care se dez+olt !e (aza acesteia6 1 :% uni+ersul e!ic este se!arat de contem!oraneitate, adic de e!oca ra!sodului 5a autorului si ascult torilor s i6, !rintr"o distan$ e!ic a(solut % S ne o!rim asu!ra #iec reia dintre aceste tr s turi esen$iale ale e!o!eii% Uni+ersul e!o!eii este trecutul na$ional eroic, lumea ?&nce!uturilor@ 'i ?culmilor@ istoriei na$ionale, lumea mo'ilor si str mo'ilor, lumea ?celor din$ii@ 'i a ?celor mai (uni@% Dar im!ortant nu este #a!tul c trecutul constituie con$inutul e!o!eii% Ra!ortarea lumii re!rezentate la trecut, im!licarea ei &n trecut #ormeaz tr s tura #ormal a e!o!eii ca *en% E!o!eea n"a #ost niciodat un !oem des!re !rezent 5#iind doar !entru urma'i !oem des!re trecut6% E!o!eea, cunoscut ca *en !recis, a #ost de la &nce!ut un !oem des!re trecut, iar !ozi$ia autorului 5adic a celui ce roste'te discursul e!ic6, imanent e!o!eii 'i #actorul ei constituti+, este !ozi$ia omului care +or(e'te des!re trecutul inaccesi(il, !ozi$ia e+la+ioas a urma'ului% Discursul e!ic, !rin stilul 'i tonul s u, !rin caracterul e0!resi+it $ii sale, se a#l la o distan$ #oarte mare de discursul unui contem!oran des!re un alt contem!oran, de discursul adresat contem!oranilor 5?Amicul meu One*.in, iat , < Pe $ rmul Ne+ei s"a n scut, < Pe unde !oate"ai !etrecut, < Iu(ite cititor +reodat %%%@6% i ra!sodul 'i ascult torul, imanen$i e!o!eii ca *en, se a#l situa$i &n aceea'i e!oc 'i !e aceea'i trea!t +aloric 5ierar.ic 6, &ns lumea eroilor este situat !e o cu totul alt trea!t +aloric 'i tem!oral , inaccesi(il , se!arat de distan$a e!ic , &ntre ra!sod 'i ascult tor se a#l , ca intermediar, tradi$ia na$ional % A re!rezenta un e+eniment !e aceea'i trea!t +aloric 'i tem!oral cu tine &nsu$i 'i cu contem!oranii t i 5deci, !e (aza e0!erien$ei 'i #ic$iunii !ersonale6 &nseamn a s +&r'i o cotitur radical , &nseamn a trece din uni+ersul e!ic &n cel romanesc%

EPOSUL I ROMANUL < 9JS

Desi*ur, !utem !erce!e distan$at 'i ?e!oca noastr @, ca tim! e!ic eroic 5din !unctul de +edere al im!ortan$ei ei istorice6, + zut !arc din ad&ncul +remurilor 5nu de noi, contem!oranii, ci &n lumina +iitorului6, iar trecutul &l !utem !erce!e #amiliar 5ca !rezentul nostru6% Dar &n #elul acesta noi nu !erce!em !rezentul &n !rezent 'i trecutul &n trecut 1 noi ne smul*em din ?e!oca noastr @, din zona ei de contact #amiliar cu noi% Aor(im de e!o!ee ca des!re un *en real 'i !recis care a a>uns !&n la noi% Ea se !rezint ca un *en *ata #ormat, (a c.iar !ietri#icat si a!roa!e necrozat% Per#ec$iunea 'i so(rietatea lui, a(sen$a nai+it $ii artistice s&nt m rturia +ec.imii, a trecutului s u &nde! rtat, &ns des!re acest trecut nu !utem #ace dec&t !resu!uneri 'i tre(uie s s!unem desc.is c aceste !resu!uneri s&nt #oarte ine0acte% Noi nu 'tim nimic des!re acele i!otetice c&ntece !rimare care au !recedat #ormarea e!o!eilor 'i crearea tradi$iei e!ice a *enului, care au #ost c&ntece des!re contem!orani 'i ecou direct al e+enimentelor% De aceea nu !utem dec&t s !resu!unem cum au #ost c&ntecele !rimare ale aezilor sau cantilenele% i nu a+em nici un moti+ s credem c ele ar sem na mai mult cu c&ntecele e!ice t&rzii 5cunoscute nou 6, dec&t cu #oiletonul din zilele noastre sau cu actualele ceastu'Ni Tstri* turiL% /&ntecele e!ice eroice des!re contem!orani, accesi(ile nou 'i !e de!lin reale, au a! rut du! #ormarea e!o!eilor, !e terenul unei +ec.i 'i !uternice tradi$ii e!ice% Ele trans#er asu!ra e+enimentelor contem!orane si asu!ra contem!oranilor o #orm e!ic #init , adic #orma +aloric 'i tem!oral a trecutului 1 ast#el, contem!oranii s&nt im!lica$i &n lumea str mo'ilor, a &nce!uturilor 'i culmilor, s&nt, &ntr"un #el, canoniza$i &nc din +ia$ % In condi$iile or&nduirii !atriar.ale, re!rezentan$ii *ru!urilor dominante, &ntr"un anumit sens, a!ar$in ca atare lumii ?str mo'ilor@ si s&nt se!ara$i de ceilal$i oameni !rintr"o distan$ a!roa!e ?e!ic @% Im!licarea e!ic a eroului contem!oran &n lumea str mo'ilor 'i &ntemeietorilor este un #enomen s!eci#ic, dez+oltat !e terenul unei tradi$ii e!ice demult &nc.e*ate 'i, ast#el, at&t
9"HS < PRO8LEME DE LITERATURA I ESTETI/A

de !u$in ca!a(il s e0!lice ori*inea e!o!eii 5cum este, de !ild , oda neoclasic 6% Indi#erent de ori*inea ei, e!o!eea real care a a>uns !&n la noi este #orm de *en #init 'i !er#ect , a c rei tr s tur constituti+ o constituie trans#erarea lumii re!rezentate de ea &n lumea trecutului a(solut al &nce!uturilor 'i culmilor na$ionale% Trecutul a(solut este o cate*orie +aloric 5ierar.ic 6 s!eci#ic % Pentru conce!$ia e!ic asu!ra lumii, ?&nce!utul@, cel din$ii@, ?&ntemeietor@, ?str (un@, ?ceea ce a e0istat mai &nainte@ etc% nu s&nt cate*orii !ur tem!orale, ci +alorice 'i tem!orale, s&nt su!erlati+ul care se realizeaz at&t &n !ri+in$a oamenilor, c&t si &n !ri+in$a tuturor lucrurilor 'i #enomenelor lumii e!ice ) &n acest trecut totul e (un, 'i tot ceea ce e esen$ial (un se a#l doar &n acest trecut% Trecutul e!ic a(solut constituie iz+orul si &nce!utul a tot ceea ce e (un 'i !entru e!ocile ulterioare% Aceasta o demonstreaz #orma e!o!eii% Amintirea, iar nu cunoa'terea, constituie !rinci!ala ca!acitate 'i #or$ creatoare a literaturii antice% A'a a #ost si nimic nu tre(uie sc.im(at1 tradi$ia trecutului e s#&nt % &nc nu e0ist con'tiin$a relati+it $ii trecutului% E0!erien$a, cunoa'terea si !ractica 5+iitorul6 de#inesc romanul% In e!oca elenismului are loc contactul cu eroii ciclului e!ic troian 1 e!osul se trans#orm &n roman% Materialul e!ic este trans!us &n material romanesc, &n zona de contact, trec&nd !rin stadiul #amiliariz rii 'i al r&"sului% &n momentul c&nd romanul de+ine *en dominant, teoria cunoa'terii de+ine !rinci!ala disci!lin #iloso#ic % Trecutul e!ic nu de*ea(a este numit ?trecut a(solut@ 1 #iind &n acela'i tim! si trecut +aloric 5ierar.ic6, el este li!sit de orice relati+itate, adic de acele treceri tre!tate !ur tem!orale care H"ar #i le*at de !rezent% El este des! r$it !rintr"o #rontier a(solut de toate tim!urile ulterioare 'i &n !rimul r&nd de acel tim! &n care se a#l ra!sodul si ascult torii% Aceast #rontier este, deci, ima" nent #ormei e!o!eii, ea este sesiza(il , #iind !rezent &n #iecare cu+&nt al ei% A &nl tura aceast #rontier &nseamn a anula #orma e!o!eii ca *en% &ns trecutul e!ic este a(solut 'i !er#ect
EPOSUL I ROMANUL ,P 9JC

tocmai #iindc este se!arat de toate e!ocile ulterioare% El este &nc.is ca un cerc, totul &n el e !e de!lin ela(orat, #init% In uni+ersul e!ic nu mai &nca!e nimic im!er#ect, de nerezol+at, !ro(lematic% In el nu mai r m&ne nici o !orti$ s!re +iitor 1 &'i este sie'i su#icient, nu !resu!une 'i nu are ne+oie

de nici o continuare% De#ini$iile tem!orale si +alorice s&nt conto!ite aici &ntr"un tot indisolu(il 5cum s&nt conto!ite si &n straturile semantice antice ale lim(a>ului6% Tot ceea ce este im!licat &n acest trecut este im!licat &n acela'i tim! &n +alorile autentice esen$iale si semni#icati+e, dar totodat ca! t un caracter des +&rsit, #init, !ierde, ca s zicem a'a, toate dre!turile 'i !o" si(ilit $ile de a mai #i continuat &n mod e#ecti+% /aracterul a(solut, !er#ect 'i &nc.is constituie o tr s tur esen$ial a trecutului e!ic +aloric 'i tem!oral% S trecem la tradi$ie, la le*end % Trecutul e!ic, se!arat !rintr"o (arier de netrecut de e!ocile ulterioare, este ! strat si re+elat numai su( #orma tradi$iei na$ionale% E!o!eea se s!ri>in numai !e aceast tradi$ie% Nu este &ns im!ortant c aceasta constituie iz+orul autentic al e!o!eii, im!ortant e #a!tul c su!ortul tradi$iei este imanent #ormei e!o!eii, ca 'i trecutul a(solut% Discursul e!ic este un discurs con#orm le*endei% Uni+ersul e!ic al trecutului a(solut, !rin &ns 'i natura sa, este inaccesi(il e0!erien$ei !ersonale, nu admite !uncte de +edere 'i a!recieri indi+iduale% El nu !oate #i + zut, !i! it, atins, nu !oate #i !ri+it din orice un*.i, nu !oate #i su!us +eri#ic rii, analizei, dezmem(r rii, nu se !oate ! trunde &n ad&ncul naturii lui% El este dat doar ca le*end s#&nt 'i incontesta(il , care im!lic o a!reciere uni+ersal +ala(il , re+endic&nd o atitudine !lin de res!ect% Re!et m 'i su(liniem ) im!ortante nu s&nt iz+oarele e#ecti+e ale e!o!eii si nici as!ectele de con$inut ori declara$iile autorilor, im!ortant este tr s tura #ormal 5mai e0act #ormal si de con$inut6 a *enului e!o!eii ) s!ri>inul !e le*enda im!ersonal 'i incontesta(il , +ala(ilitatea uni+ersal a a!recierii 'i a !unctului de +edere care e0clude !osi(ilitatea oric rui alt mod de a(ordare, res!ectul !ro#und !en"
9:K < PRO8LEME DE LITERATURA I ESTETI/A

tru o(iectul re!rezent rii 'i !entru discursul care &l red 5ca discurs al le*endei6% Trecutul a(solut, ca o(iect al e!o!eii, 'i le*enda in"oontesta(il , ca unic iz+or al ei, de#inesc 'i caracterul distan$ei e!ice, cea de a treia tr s tur esen$ial a e!o!eii ca *en% /um am s!us, trecutul e!ic este &nc.is &n sine 'i des! r$it !rintr"o (arier de netrecut de e!ocile ulterioare, &n !rimul r&nd de acel +e'nic si ne&ntreru!t !rezent al co!iilor 'i urma'ilor, &n care se a#l ra!sodul 'i ascult torii, &n care decur*e e0isten$a lor 'i se realizeaz relatarea e!ic % Pe de alt !arte, le*enda delimiteaz uni+ersul e!o!eii de e0!erien$a !ersonal , de orice nou re+elare, de orice ini$iati+ !ersonal de &n$ele*ere ori inter!retare, de noi !uncte de +edere 'i a!recieri% Uni+ersul e!ic este de#initi+ &nc.eiat at&t ca e+eniment real al trecutului &nde! rtat, c&t 'i ca sens si +aloare ) el nu !oate #i nici sc.im(at, nici reinter!retat, nici ree+aluat% El este *ata #ormat, &nc.eiat, imua(il 'i ca #a!t real, 'i ca sens, 'i ca +aloare% Tocmai !rin aceasta se de#ine'te distan$a e!ic a(solut % Uni+ersul e!ic !oate #i numai acce!tat cu !io'enie, el nu !oate #i atins, el se a#l &n a#ara s#erei acti+it $ii umane, &nclinate s!re sc.im( ri 'i reinter!ret ri% Aceast distan$ e0ist nu numai &n ra!ort cu materialul e!ic, cu e+enimentele 'i cu eroii re!rezenta$i, ci 'i &n ra!ort cu !unctele de +edere 'i cu a!recie" rile 1 !unctul de +edere 'i a!recierea s&nt &n*em nate cu o(iectul &ntr"un tot indisolu(il1 discursul e!ic este inse!ara(il de o(iectul s u, #iindc semantica lui se caracterizeaz !rintr"o &n*em nare a(solut a elementelor sale o(iectuale 'i s!a$io"tem!orale cu cele +alorice 5ierar.ice6% Aceast &n*em nare a(solut , care im!lic 'i li!sa de autonomie a o(iectului, a !utut #i !entru !rima dat de! 'it numai &n condi$iile !lurilin*+ismului acti+ 'i ale inter#eren$ei lim(a>elor 5iar &n acest caz, e!o!eea de+ine un *en !e >um tate con+en$ional 'i !e >um tate mort6% Datorit distan$ei e!ice, care e0clude orice !osi(ilitate de acti+itate, de modi#icare, uni+ersul e!ic do(&nde'te !er#ec$iunea nu numai &n ceea ce !ri+e'te con$inutul, dar 'i &n ceea ce !li+e'te sensul 'i +aloarea sa% El se structu"
EPOSUL I ROMANUL < 99H

reaz &n zona unei ima*ini &nde! rtate, a(solute, &n a#ara oric rei s#ere de contact cu !rezentul &n de+enire, im!er#ect 'i !asi(il, deci, de reinter!ret ri 'i ree+alu ri% /ele trei tr s turi esen$iale ale e!o!eii caracterizate de noi s&nt !ro!rii, &ntr"o m sur mai mare sau mai mic , si celorlalte *enuri &nalte ale antic.it $ii clasice 'i ale e+ului mediu% La (aza acestor *enuri &nalte #inite st aceea'i a!reciere a tim!ului, acela'i rol al le*endei, !recum 'i o distan$ ierar.ic similar % Pentru nici unul din *enurile &nalte, realitatea contem!oran nu constituie o(iect ac+,U!ta(il !entru re!rezentare% Realitatea contem!oran !oate ! trunde &n *enurile &nalte doar !rin straturile ei ierar.ic su!erioare, distan$ate c.iar &n realitate !rin !ozi$ia lor% Dar, intr&nd

&n *enurile &nalte 5de !ild &n odele lui Pindar, sau la Simonides6, e+enimentele, &n+in* torii 'i eroii contem!oraneit $ii ?ele+ate@ s&nt &ntr"un #el im!lica$i &n trecut, amesteca$i, !rintr"o serie de +eri*i 'i le* turi intermediare, &n $es tura unitar a trecutului eroic 'i a le*endei% Toate acestea do(&ndesc +aloare si ele+a$ie tocmai !rin aceast im!licare &n trecut, ca iz+or a tot ceea ce este autentic, esen$ial 'i +aloros% /a s s!unem a'a, ei s&nt smul'i din realitatea cu atri(ute im!er#ecte, nerezol+ate, desc.ise, cu !osi(ilit $i de rein"ter!retare 'i ree+aluare% Ei se ridic !e trea!ta +aloric a trecutului, do(&ndindu"'i acolo !er#ec$iunea% Nu tre(uie s uit m c ?trecutul a(solut@ nu este un tim! &n sensul limitat 'i e0act !e care noi &l d m acestui cu+&nt, ci o cate*orie ierar.ic , +aloric 'i tem!oral % Nu !o$i #i mare &n e!oca ta 1 m re$ia a!eleaz &ntotdeauna la !osteritate !entru care de+ine trecut 5a!are ca ima*ine &nde! rtat 6, de+ine o(iectul amintirii, 'i nu o(iect al unei ima*ini +ii, al unui contact direct, &n *enul ?monumentului@, !oetul &'i construie'te ima*inea &n !lanul +iitor &nde! rtat al !osterit $ii 5c#% inscri!$iile #unerare ale des!o$ilor orientali, e!ita#urile lui Au*ust6% In lumea amintirii, #enomenul se a#l &ntr"un conte0t cu totul s!ecial, &n condi$iile unei le*it $i cu totul s!eciale, &n alte condi$ii dec&t &n lumea ima*inii +ii 'i a contactului !ractic si #amiliar% Trecutul e!ic este o #orm s!ecial F
99O < PRO8LEME DE LITERATURA I ESTETI/A

!erce!$iei artistice a omului 'i e+enimentului% Aceast #orm a &n (u'it a!roa!e &n &ntre*ime !erce!$ia artistic 'i re!rezentarea &n *eneral% Re!rezentarea artistic este o re!rezentare su( s1e ie aeternitatis0 Numai ceea ce este demn de amintire, ceea ce tre(uie ! strat &n memoria !osterit $ii !oate 'i tre(uie s #ie re!rezentat 'i imortalizat de arta literar 1 ima*inea este creat !entru !osteritate 'i ea se #ormeaz &n !lanul antici!at &nde! rtat al !osterit $ii% /ontem!oraneitatea !entru contem!oraneitate 5oare nu are !reten$ii de amintire6 este modelat &n lut, contem!oraneitatea !entru +iitor 5!entru urma'i6 3 in marmur si (ronz% /orela$ia tim!urilor este deose(it de im!ortant ) accentul +aloric nu este !us !e +iitor, meritele nu sin t e0!use &n #a$a lui 5ci &n #a$a eternit $ii atem!orale6, nu"i ser+esc lui, ci +iitoarei amintiri des!re trecut, e0tinderii uni+ersului trecutului a(solut, &m(o* $irii lui cu ima*ini noi 5!e seama contem!oraneit $ii6, uni+ers care, !rinci!ial, se o!une &ntotdeauna oric rui trecut e#emer% Tot &n *enurile &nalte, #inite, &'i ! streaz im!ortan$a 'i le*enda, de'i, &n condi$iile crea$iei !ersonale desc.ise, rolul ei de+ine mai con+en$ional dec&t &n e!o!ee% &n *eneral, lumea marii literaturi a e!ocii clasice este !roiectat &n trecut, &n !lanul &nde! rtat al amintirii, dar nu &n trecutul relati+, real, le*at de !rezent !rin eta!e tem!orale ne&ntreru!te, ci &n trecutul +aloric al &nce!uturilor 'i culmilor% Acest trecut este distan$at, !er#ect 'i &nc.is ca un cerc% Aceasta nu &nseamn , desi*ur, c &n el nu e0ist nici un #el de mi'care% Dim!otri+ , &ni untrul lui, cate*oriile tem!orale relati+e s&nt (o*at 'i su(til !relucrate 5nuan$ele de ?mai &nainte@, ?mai t&rziu@, ale succesiunii momentelor, ra!idit $ii, duratei etc%6 1 e0ist o te.nic artistic &nalt a a(ord rii tim!ului% Dar toate !unctele acestui tim! !er#ect, &nc.is &n cerc, s&nt la #el de &nde! rtate de tim!ul real 'i dinamic al contem!oraneit $ii 1 &n ansam(lul s u, el nu este localizat &n !rocesul istoric real, nu este corelat cu !rezentul 'i +iitorul1 ca s s!unem a'a, el con$ine &n sine !lenitudinea tim!urilor% In consecin$ , toate *enurile &nalte ale e!ocii cla"
EPOSUL I ROMANUL P 99:

sice, adic toat marea literatur , se structureaz &n zona ima*inii &nde! rtate, &n a#ara oric rui contact !osi(il cu !rezentul im!er#ect% Du! cum am s!us, realitatea contem!oran ca atare, adic realitatea care &'i ! streaz #izionomia +ie, actual , nu !utea s de+in o(iectul re!rezent rii *enurilor &nalte% Ea era o realitate de ni+el ?in#erior@ &n com!ara$ie cu trecutul e!ic% /u at&t mai !u$in ea !utea ser+i ca 1un t de !lecare !entru inter!retarea 'i a!recierea artistic % /entrul unei asemenea inter!ret ri 'i a!recieri !utea #i a#lat numai &n trecutul a(solut% Prezentul este ce+a trec tor, insta(il, o etern continuare # r &nce!ut 'i # r s#&r'it, este li!sit de !er#ec$iune autentic , !rin urmare 'i de su(stan$ % Aiitorul era conce!ut ori ca o continuare !asi+ a !rezentului, ori ca s#&r'it, moarte, catastro# % /ate*oriile +alorice 'i tem!orale ale &nce!utului a(solut 'i ale s#&rsitului a(solut au o im!ortan$ e0ce!$ional !entru !erce!erea tim!ului 'i &n ideolo*iile e!ocilor trecute, &nce!utul este idealizat, s#&r'itul E3 &ntunecat 5catastro#a, ?amur*ul zeilor@6% Aceast !erce!ere a tim!ului si ierar.ia tim!urilor

determinat de ea s&nt im!re*nate &n toate *enurile ele+ate ale antic.it $ii 'i e+ului mediu% Ele au ! truns at&t de ad&nc &n &ns 'i esen$a *enurilor, &nc&t d inuie 'i &n e!ocile ulterioare, !&n &n secolul al =l="lea si c.iar mai t&rziu% Idealizarea trecutului &n *enurile &nalte are un caracter o#icial% Toate e0!resiile #or$ei su!reme 'i ale ade+ rului su!rem 5a tot ceea ce e !er#ect6 s&nt #ormate &n cate*oria +aloric 'i ierar.ic a trecutului, &n ima*inea distan$at 'i &nde! rtat 5de la *est 'i +e'm&nt 3 totul este sim(olul !uterii6% Romanul &ns este le*at de sti.ia +e'nic +ie a cu+&ntului neo#icial 'i a *&ndirii neo#iciale 5#orm #esti+ , +or(ire #amiliar , !ro#anare6% Mor$ii s&nt iu(i$i &ntr"alt #el, ei s&nt sco'i din s#era de contact, des!re ei se !oate +or(i 'i tre(uie s se +or(easc &n alt stil% Discursul des!re un om mort se deose(e'te !ro#und de discursul des!re un om +iu% &n *enurile &nalte, orice !utere, orice !ri+ile*iu, orice im!ortan$ si ele+a$ie trec din zona contactului #amiliar
554 / PROBLEME DE LITERATURA I ESTETI/A

&n !lanul &nde! rtat 5+e'm&ntul, etic.eta, stilul discursului eroului 'i stilul discursului des!re erou6% /lasicitatea tuturor *enurilor neromane'ti rezid &n orientarea s!re !er#ec$iune% Realitatea contem!oran , !rezentul insta(il 'i e#emer, ?in#erior@, aceast ?+ia$ # r &nce!ut 'i s#&r'it@ constituie o(iect de re!rezentare doar &n *enurile in#erioare, &n !rimul r&nd o(iectul !rinci!al al re!rezent rii &n domeniul #oarte +ast 'i (o*at al crea$iei comice !o!ulare% In lucrarea citat mai sus, m"am str duit s ar t uria'a im!ortan$ a acestui domeniu 3 at&t &n antic.itate, c&t 'i &n e+ul mediu 3 !entru *eneza si #ormarea discursului romanesc% Aceea'i im!ortan$ a a+ut"o 'i !entru celelalte as!ecte ale *enului romanesc &n stadiul a!ari$iei 'i al constituirii lor ini$iale% Tocmai aici 3 &n r&sul !o!ular 3tre(uie c utate r d cinile #olclorice autentice ale romanului% Prezentul, contem!oraneitatea ca atare, ?eu &nsumi@, ?contem!oranii mei@ 'i ?e!oca mea@ au #ost ini$ial o(iectul unui r&s am(i+alent 5>o+ial 'i caustic &n acela'i tim!6% Tocmai aici se #ormeaz o nou atitudine, radical , #a$ de lim( 'i #a$ de cu+&nt% Al turi de re!rezentarea direct " " de ridiculizarea contem!oraneit $ii 3 aici &n#lore'te !arodia 'i tra+estiul tuturor *enurilor 'i ima*inilor ele+ate ale mitului na$ional% Aici 3 &n !arodii 'i mai ales &n tra+estiuri 3 ?trecutul a(solut@ al zeilor, semizeilor 'i eroilor este ?contem!oraneizat@ ) este co(or&t, re!rezentat la ni+elul contem!oraneit $ii, &n am(ian$a ei cotidian , &n lim(a>ul ei de ni+el in#erior% Din aceast sti.ie a r&sului !o!ular, !e terenul clasic s"a dez+oltat nemi>locit unul dintre domeniile destul de +aste 'i +ariate ale literaturii antice, !e care anticii &n'i'i H"au de#init ca ,,oStou9oDs=oio+@, adic domeniul ?seriosului comic@% Aici intr mimurile cu su(iecte sim!le ale lui So#ron, &ntrea*a !oezie (ucolic , #a(ula, literatura memorialistic tim!urie 5PErciSTintati de Ion din /.ios, PO>ii=iat de /ritias6, !am#letele 1 aici, anticii &n'i'i includeau 'i ?dialo*urile socratice@ 5ca *en6 1 tot aici intr 'i satira roman 5Lucilius, 7ora$iu, Persius, lu+enal6, +asta litera"
EPOSUL I ROMANUL < 999

tur a ?sDm!osion@"urilor 1 si tot aici este inclus 'i satira meni!!ee 5ca *en6 'i dialo*urile &n maniera lui Lucian% Toate aceste *enuri cu!rinse &n conce!tul de ?se"rios"comic@ constituie !redecesorii autentici ai romanului 1 mai mult dec&t at&t, unele dintre ele s&nt *enuri de ti! !ur romanesc, con$in&nd &n *ermene, alteori &n #orm dez+oltat , !rinci!alele elemente ale celor mai im!ortante +ariante de mai t&rziu ale romanului% S!iritul autentic al romanului, ca *en &n de+enire, este !rezent &n ele &ntr"o m sur incom!ara(il mai mare dec&t &n a'a"numitele ?romane *rece'ti@ 5sin*urul *en antic care a #ost numit ast#el6% Romanul *rec a e0ercitat o in#luen$ !uternic asu!ra romanului euro!ean din e!oca (arocului, adic tocmai &n +remea c&nd &nce!use ela(orarea teoriei romanului 5a(atele 7uet6 'i c&nd se !reciza 'i se im!unea &nsu'i termenul de ?roman@% Iat de ce, dintre toate o!erele i o"mane'ti ale antic.it $ii, acest termen s"a statornicit ca atare doar !entru romanul *rec% i totu'i, *enurile numite de noi serios"comice, cu toate c nu (ene#iciau de acea osatur com!ozi$ional"tematic #erm !e care ne"am o(i'nuit s"o !retindem *enului romanesc, antici!eaz momentele cele mai im!ortante ale e+olu$iei romanului e!ocii moderne% Aceasta se re#er mai ales la dialo*urile socratice, care !ot #i numite 3 !ara#raz&ndu"H !e -rie"dric. Scnle*el 3 ?romane ale acelor tim!uri@, 'i a!oi la satira meni!!ee 5incluz&nd aci 'i 3atiri onul lui

Petro"nius6, al c rei rol este uria' &n istoria romanului 5rol !rea !u$in a!reciat de 'tiin$ 6% Toate aceste *enuri serios"comice au constituit !rima eta! im!ortant , autentic , &n e+olu$ia romanului ca *en &n de+enire% In ce const &ns s!iritul romanesc al acestor *enuri serios"comice 'i ce temei are im!ortan$a lor ca !rim eta! &n de+enirea romanului G O(iectul lor, 'i, ceea ce este mai im!ortant, !unctul de !ornire &n &n$ele*erea, a!recierea 'i #ormarea lor este realitatea contem!oran % Pentru !rima dat , o(iectul unei re!rezent ri literare serioase 5'i comice &n acela'i tim!6 este !rezentat # r nici o distan$ , la ni+elul contem!oraneit $ii, &n zona contactului sim!lu 'i nemi>locit% /.iar acolo unde o(iectul de
99R < PRO8LEME DE LITERATURA I ESTETI/A

re!rezentare al acestor *enuri &l #ormeaz trecutul 'i mitul, distan$a e!ic li!se'te, #iindc !unctul de +edere a!ar$ine contem!oraneit $ii% O im!ortan$ deose(it &n acest !roces de &nl turare a distan$ei o are elementul comic al *enurilor res!ecti+e, element e0tras din #olclor 5r&sul !o!ular6% R&sul este acela care &nl tur distan$a e!ic 'i, &n *eneral, orice distan$ ierar.ic 5+aloric 6 e!ic , &n ima*inea &nde! rtat , o(iectul nu !oate #i comic 1 el tre(uie a!ro!iat !entru ca s de+in comic 1 tot ceea ce e comic e 'i a!ro!iat1 &ntrea*a crea$ie comic ac" $ioneaz &ntr"o zon de ma0im a!ro!iere% R&sul este &nzestrat cu #or$a remarca(il de a a!ro!ia o(iectul 1 el &l introduce &n zona contactului direct, unde !oate #i contactat su( toate as!ectele, r sturnat, &ntors !e dos, !ri+it de sus 'i de >os, i se !oate s!ar*e &n+eli'ul e0terior si e0amina interiorul, !oate #i !us su( semnul &ndoielii, !oate #i descom!us, dezmem(rat, des!uiat si demascat, analizat 'i e0!erimentat &n +oie% R&sul alun* teama 'i e+la+ia &n #a$a o(iectului, a lumii, &l trans#orm &n o(iect de contact #amiliar 'i !rin aceasta !re* te'te cercetarea lui # r nici o o!reli'te% R&sul este #actorul cel mai im!ortant &n crearea acelei !remise a temerit $ii, # r de care &n$ele*erea realist a lumii este im!osi(il % A!ro!iind 'i #amiliariz&nd o(iectul, r&sul &l !red !arc &n m&i"nile temerare ale e0!erien$ei 'tiin$i#ice 'i artistice, 'i ale #ic$iunii care e0!erimenteaz li(er 'i ser+e'te acestei e0!erien$e% -amiliarizarea lumii !rin intermediul r&sului 'i al +or(irii !o!ulare constituie o eta! e0trem de im!ortant 'i necesar &n e+olu$ia crea$iei li(ere, 'tiin$i#ice 'i artistice realiste a lumii euro!ene% Planul re!rezent rii comice este un !lan s!eci#ic, at&t din !unct de +edere tem!oral, c&t 'i s!a$ial% Aici rolul amintirii este minim 1 amintirea 'i le*enda n"au ce c uta &n lumea comicului 1 se ridiculizeaz !entru a uita% Iat r deci, care este zona de ma0im contact #amiliar si direct ) r&s 3 cu+inte de ocar 3E ( taie, &n #ond, aceasta &nseamn demisti#icare, adic scoaterea o(iectului din !lanul &nde! rtat, &nl turarea distan$ei e!ice, asaltul 'i distru*erea !lanului &nde! rtat &n *eneral, &n acest !lan
EPOSUL I ROMANUL < 99S

5!lanul r&sului6, o(iectul !oate #i !ri+it ires!ectuos din toate ! r$ile 1 mai mult dec&t at&t, s!atele, !artea dina!oi a o(iectului 5!recum 'i elementele interne nedestinate e0!unerii6 ca! t &n acest !lan o im!ortan$ s!ecial % O(iectul este s# r&mat, dez*olit 5i se &nl tur ornamenta$ia ierar.ic 6 ) o(iectul *ol este ridicol, ridicol este 'i +e'"m&ntul ?*ol@, &nl turat de !e cor!ul o(iectului% Are loc o!era$ia comic a dezmem(r rii% /omicul !oate #i >ucat 5adic actualizat6 1 ca o(iect al >ocului ser+e'te sim(olica artistic ori*inar a s!a$iului 'i tim!ului ) sus, >os, &nainte, &na!oi, mai &nainte, mai t&rziu, !rimul, ultimul, trecut, !rezent, scurt 5momentan6, lun* etc% Predomin lo*ica artistic a analizei, a dezmem(r rii% 8ene#iciem de un document remarca(il, care re#lect *eneza concomitent a unei no$iuni 'tiin$i#ice 'i a unei noi ima*ini artistice romane'ti &n !roz % Este +or(a de dialo*urile socratice% Totul este caracteristic &n acest *en a! rut s!re s#&r'itul antic.it $ii clasice% Este semni#icati+ #a!tul c el a!are ca a1o,ne,oneu,ata% adic *en de ti! memorialistic, ca &nsemn ri !e (aza amintirii !ersonale ale unor discu$ii reale ale contem!oranilor H 1 este semni#icati+ 'i #a!tul c #i*ura central a *enului este un om care +or(e'te 'i discut 1 este eloc+ent &n acest sens &m" (inarea &n #i*ura lui Socrate, ca erou central al acestui *en, a m 'tii !o!ulare a !rostului care nu &n$ele*e nimic 5a!roa!e ca Mar*ites6 cu tr s turile &n$ele!tului de ti!ul cel mai &nalt 5&n s!iritul le*endelor des!re cei 'a!te &n$ele!$i6 1 rezultatul acestei &m(in ri este ima*inea am(i+alen$ a ne'tiin$ei &n$ele!te, &n dialo*ul socratic este caracteristic autoelo*ierea am(i+alen$ ) s&nt mai

&n$ele!t ca ceilal$i #iindc 'tiu c nu 'tiu nimic, &n #i*ura lui So"
H

2n memorii si auto(io*ra#ii, ?amintirea@ are un caracter s!ecieL 1 este amintirea des!re e!oca !ro!rie si des!re !ersoana !ro!rie% Este o amintire care nu eroizeaz 1 &n ea e0ist un element de automatism, de &nsemn ri 5nemonumentale6% Aceasta este amintirea !ersonal , # r continuitate, limitat de cadrul e0isten$ei !ersonale 5# r str mo'i si *enera$ii6% /aracterul memorialistic este !ro!riu dialo*ului socratic%
55) / PROBLEME DE LITERATURA I ESTETICA

erate se !oate &ntre+edea un nou ti! de eroizare !rozaic % In >urul acestei #i*uri a!ar le*endele carna+ale'ti 5de !ild , rela$iile lui cu =anti!!a6 1 eroul se trans#orm &n m sc rici 5c#% ?carna+alizarea@ ulterioar a le*endelor &n >urul lui Dante, Pu'Nin etc%6% Este caracteristic, de asemenea, !entru acest *en dialo*ul !o+estit, canonizat, &ncadrat &ntr"o nara$iune dialo*at 1 este caracteristic a!ro!ierea, ma0im !osi(il !entru Grecia clasic , a lim(a>ului acestui *en de +or(irea !o!ular 1 este deose(it de semni#icati+ #a!tul c aceste dialo*uri au re+elat !roza atic , #iind le*ate de &nnoirea su(stan$ial a lim(a>ului !rozei literare, de &nlocuirea lim(ilor 1 este ti!ic #a!tul c acest *en constituie totodat un sistem destul de com!le0 de stiluri 'i c.iar de dialecte !e care le include ca ima*ini ale lim(a>elor 'i stilurilor mai mult sau mai !u$in !arodice 5a+em, deci, &n #a$ un *en cu o multitudine de stiluri, ca un roman autentic6 1 este caracteristic 'i #i*ura lui Socrate, ca model remarca(il de eroizare romanesc , &n !roz 5atFt de deose(it de cea e!ic 6, &n s#&r'it 5ceea ce e #oarte im!ortant !entru noi6 este !ro#und caracteristic &m(inarea r&sului, a ironiei socratice, a &ntre*ului sistem al de!recierilor socratice cu in+esti*area su!erioar , !entru &nt&ia oar li(er , a lumii, a omului 'i a *&ndirii umane% R&sul socratic 5re$inut !&n la ironie6 'i de!recierile socratice 5un &ntre* sistem de meta#ore 'i com!ara$ii, &m!rumutate din s#erele de >os ale e0isten$ei 3 meserii, +ia$a cotidian etc%6 a!ro!ie lumea 'i o #ac #amiliar !entru a !utea #i e0!lorat nestin*.erit 'i # r team % Punctul de !lecare &l constituie contem!oraneitatea, oamenii +ii din >ur 'i o!iniile lor% De aici, din aceast contem!oraneitate, caracterizat !rintr"o di+ersitate de +oci 'i lim(a>e, !rin intermediul e0!erien$ei 'i cercet rii !ersonale se realizeaz orientarea &n lume 'i &n tim! 5!rintre care 'i &n ?trecutul a(solut@ al le*endei6% De o(icei, un !rete0t +oit &nt&m!l tor 'i ne&nsemnat constituie !unctul de !ornire e0terior 'i imediat al dialo*ului 5aceasta era con#orm cu canonul *enului6 ) &ntr" un #el, e su(liniat ?ziua
EPOSUL& I ROMANUL / 55$

de ast zi@ si con>unctura ei &nt&m!l toare 5o &nt&lnire ne!re+ zut etc%6% &n alte *enuri serios"comice &nt&lnim alte laturi, nuan$e 'i consecin$e ale aceleia'i !ermut ri radicale a centrului +aloric 'i tem!oral al orient rii artistice, ale aceleia'i r sturn ri &n ierar.ia tem!oral % /&te+a cu+inte des!re satira meni!!ee% R d cinile ei #olclorice s&nt acelea'i ca 'i cele ale dialo*ului socratic, cu care este le*at din !unct de +edere *enetic 5de o(icei e socotit ca !ro" dus al descom!unerii dialo*ului socratic6% Rolul #amiliari"zant al r&sului este aici mult mai !uternic 'i cate*oric% Li(ertatea de!recierilor *rosolane 'i &ntoarcerea !e dos a as!ectelor ele+ate ale lumii 'i ale conce!$iei des!re lume !ot uneori s 'oc.eze% Dar aceast #amiliaritate comic e0ce!$ional se &m(in cu o !ro(lematic acut 'i cu un #antastic uto!ic% Din ima*inea e!ic &nde! rtat a trecutului a(solut n"a mai r mas nimic 1 lumea &ntrea* 'i tot ce e mai s#&nt &n ea s&nt !rezentate # r nici un #el de distan$ , &n zona contactului direct, unde totul !oate #i atins cu m&na% In aceast lume, de+enit &ntru totul #amiliar , su(iectul se de!laseaz cu o li(ertate #antastic ) din cer !e ! m&nt, de !e ! m&nt &n in#ern, din !rezent &n trecut, din trecut &n +iitor, &n +iziunile comice des!re lumea cealalt ale satirei meni!!ee, eroii ?trecutului a(solut@, re!rezentan$ii di#eritelor e!oci istorice trecute 5de !ild Ale0andru Macedon6 'i contem!oranii +ii se &nt&lnesc !entru discu$ii #amiliare sau c.iar !entru a se (ate 1 aceast coliziune a e!ocilor &n cadrul realit $ii este deose(it de caracteristic % Su(iectele 'i situa$iile de un #antastic # r mar*ini ale satirei meni!!ee s&nt su(ordonate unui sin*ur $el ) +eri#icarea 'i demascarea unor idei 'i a unor ideolo*i% Acestea s&nt su(iecte e0!erimen"tal"!ro+ocatoare% Este semni#icati+ a!ari$ia &n acest *en a elementului uto!ic, e dre!t &nc nesi*ur, #ira+ 1 !rezentul im!er#ect &nce!e s se simt mult mai a!roa!e de +iitor dec&t de trecut, &nce!e s caute &n +iitor su!orturi +alorice, indi#erent c acest +iitor este zu*r +it deocamdat su( #orma &ntoarcerii la +eacul de aur al lui Saturn 5!e terenul ro"

5*+ / PROBLEME DE LITERATURA I ESTETICA

mFn, satira meni!!ee era #oarte str&ns le*at de saturna"lii 'i de li(ertatea r&sului s!eci#ic acestora6% Satira meni!!ee este dialo*ic , !lin de !arodii si tra+estiuri, cu!rinde numeroase stiluri 'i nu se teme nici c.iar de elementele (ilin*+ismului 5la Aarro si mai ales &n -/ng/ierile 4iloso4i i a lui 8oet.ius6% 3atiri onul lui Petronius este do+ada #a!tului c satira meni!!ee se !oate dez+olta &ntr" o cana+a uria' , care s !rezinte o re#lectare realist a lumii sociale contem!orane +ariate 'i contradictorii% A!roa!e toate *enurile enumerate a!ar$in&nd domeniului ?serios"comic@ se caracterizeaz !rin !rezen$a inten$ionat 'i desc.is a elementului auto(io*ra#ic 'i me"moralistic% Permutarea centrului tem!oral al orient rii artistice, care situeaz autorul si cititorii lui, !e de o !arte, 'i eroii 'i lumea re!rezentat , !e de alta, &n unul 'i acela'i !lan +aloric, !e aceea'i trea!t , care"i #ace con" tem!orani, cunoscu$i 'i !rieteni !osi(ili, care #ace rela$iile lor #amiliare 5amintesc &nc o dat &nce!utul e+ident 'i su(liniat romanesc al lui #vgheni 5neghin2% !ermite autorului, su( toate #e$ele 'i m 'tile sale, s se de!laseze &n +oie &n c&m!ul lumii re!rezentate, care &n e!os era a(solut &nc.is 'i inaccesi(il% /&m!ul re!rezent rii lumii se sc.im( du! *enuri si du! e!ocile e+olu$iei literaturii% El este di+ers or*anizat 'i di+ers delimitat &n s!a$iu 'i &n tim!% Acest c&m! este &ntotdeauna s!eci#ic% Romanul se a#l &n contact cu sti.ia !rezentului im!er#ect, ceea ce &m!iedic acest *en s se !ietri#ice% Romancierul &nclin &ntotdeauna c tre ceea ce nu este &nc #init% El !oate s a!ar &n c&m!ul re!rezent rii &n di+erse atitudini de autor, s &n# $i'eze as!ecte reale din +ia$a sa ori s #ac aluzie la ele, s inter+in &n discu$ia !ersona>elor, s !olemizeze desc.is cu ad+ersarii s i literari etc% Dar im!ortant nu este a!ari$ia ima*inii autorului &n c&m!ul re!rezent rii, im!ortant este #a!tul c &nsu'i autorul ade+ rat, #ormal 5autorul ima*inii autorului6 se a#l &n ra!orturi noi cu lumea re!rezentat ) ei se * sesc acum &n acelea'i dimensiuni +alorice 'i tem!orale, discursul
EPOSUL I ROMANUL / 5* ,-

autorului care re!rezint se a#l &n acela'i !lan cu discursul re!rezentat al !ersona>ului 'i !oate intra 5mai e0act ) nu !oate s nu intre6 cu el &n rela$ii dialo*ice 'i &n com(ina$ii .i(ride% Aceast nou !ozi$ie a autorului !rim, #ormal, &n zona de contact cu lumea re!rezentat #ace !osi(il a!ari$ia"ima*inii autorului &n c&m!ul re!rezent rii% Acest nou statut al autorului este unul dintre rezultatele cele mai im!ortante ale &nl tur rii distan$ei e!ice 5ierar.ice6 1 iar im!ortan$a #ormal com!ozi$ional 'i stilistic uria' !e care"acest statut o are !entru s!eci#icul *enului romanesc numai are ne+oie de e0!lica$ii% Le*at de aceasta, ne +om re#eri la 3u4lete ,oarte de Go*ol% Go*ol &'i !ro!usese ca #orm a e!o!eii sale oB Divina 6o,edie 3 a'a &'i &nc.i!uia scriitorul m re$ia o!erei lui 3 dar a realizat o satir meni!!ee% Odat intrat &n zona contactului #amiliar, el nu s"a mai !utut des!rinde din ea 'i n"a iz(utit s trans#ere &n aceast zon P ima*inile !oziti+e distan$ate% Ima*inile distan$ate ale e!o!eii si ima*inile contactului #amiliar nu !uteau nicidecum s se &nt&lneasc &n acela'i c&m! al re!rezent rii, !atetismul irum!ea &n uni+ersul satirei meni!!ee ca un cor!"str in, !atetismul !oziti+ de+enea a(stract si totu'i r "m&nea &n a#ara o!erei% Go*ol n"a iz(utit s treac din1 in#ern &n !ur*atoriu 'i &n !aradis cu aceia'i indi+izi si &n cadrul aceleia'i o!ere ) o t cere ne&ntreru!t era im!osi(il % Tra*edia lui este &ntr"o anumit m sur tra*edia *enului 5&n$ele*&nd *enul nu &n sens #ormalist, ci ca, zon 'i c&m! de rece!tare +aloric 'i re!rezentare a lumii6% Go*ol a !ierdut din +edere Rusia, adic a !ierdut !lanul !erce!erii 'i re!rezent rii ei, s"a &ncurcat &ntre amintire 'i contactul #amiliar 5sim!lu +or(ind, n"a iz(utit s !otri+easc distan$a cores!unz toare a (inoclu" lui6% Dar contem!oraneitatea, ca nou !unct de !lecare ai orient rii artistice, nu e0clude de#el re!rezentarea trecutului eroic, c.iar # r nici un #el de tra+estire% Un e0em!lu este 6iro1edia ()7rou1aideia2 lui =eno#on 5care, desi*ur, nu mai intr &n domeniul serios"comicului, ci se
89: ; PRO8LEME DE LITEVATURA I ESTETI/A

situeaz la mar*inile lui6% O(iectul re!rezent rii este trecutul, eroul 3 /irus cel 8 tr&n% Dar !unctul de !ornire &l constituie e!oca lui =eno#on ) ea de#ine'te !unctele de +edere 'i re!erele +alorice% Este caracteristic #a!tul c =eno#on n"a ales trecutul na$ional al *recilor, ci unul

str in, (ar(ar% Acum lumea e desc.is 1 lumea monolit 'i &nc.is a trecutului na$ional 5!ro!rie e!o!eii6 este &nlocuit cu lumea mare 'i desc.is care cu!rinde at&t trecutul na$ional, cit si cel a!ar$in&nd altor !o!oare% Aceast ale*ere a unor #a!te eroice a!ar$in&nd str in t $ii este determinat de interesul cresc&nd 3 caracteristic e!ocii lui =eno#on 3 !entru Orient, !entru cultura %'i ideolo*ia lui, !entru #ormele lui social"!olitice% De la Orient a'te!tau lumin , &nce!use de>a inter#eren$a culturilor, ideolo*iilor 'i a lim(ilor% Este caracteristic , de asemenea, idealizarea des!otului oriental% i aici se #ace auzit e!oca lui =eno#on, cu ideea ei 5&m! rt 'ita de un cerc &nsemnat de contem!orani6 de &nnoire a #ormelor !olitice *rece'ti &ntr"un s!irit a!ro!iat autocra$iei orientale% Aceast idealizare a autocratului oriental este, desi*ur, com!let str in s!iritului tradi$iei na$ionale eline% Este s!eci#ic , a!oi, ideea, #oarte actual &n acea e!oc , a educa$iei omului 1 ulterior ea a de+enit una dintre ideile #ormati+e #undamentale ale noului roman euro!ean% Ti!ic este 'i trans#erul inten$ionat 'i a(solut desc.is &n ima*inea lui /irus cel 8 tr&n a tr s turilor lui /irus cel T&n r, contem!oranul lui =eno#on, la cam!ania c ruia acesta a luat !arte% Se simte, de asemenea, in#luen$a #i*urii altui contem!oran a!ro!iat lui =eno#on 3 Socrate% Ast#el este introdus &n o!er elementul memorialistic% In s#&r'it, este caracteristic &ns 'i #orma o!erei ) dialo*uri &ncadrate &n nara$iune% /ontem!oraneitatea 'i !ro(lematica ei constituie aici !unctul de !lecare, centrul unei inter!ret ri, a!recieri artistice 'i ideolo*ice a trecutului% Acest trecut este !rezentat # r distan$are, la ni+elul contem!oraneit $ii 1 e dre!t, nu &n straturile ei in#erioare, ci &n cele su!erioare, la ni+elul !ro(lematicii ei &naintate% S not m o anumit nuan$ uto!ic a acestei o!ere, o mi'care u'oar 5'i nesi*ur 6 a contem!oraneit "
EPOSUL I ROMANUL < 9R:,

$ii dins!re trecut c tre +iitor% 6iro1edia este un roman &n sensul ade+ rat al acestui cu+&nt% Re!rezentarea trecutului &n roman nu !resu!une modernizarea acestui trecut 5la =eno#on e0ist , desi*ur, elemente ale unei asemenea moderniz ri6% Dim!otri+ , re!rezentarea cu ade+ rat o(iecti+ a trecutului ca trecut este !osi(il doar &n roman% /ontem!oraneitatea cu noua ei e0!erien$ r m&ne &n &ns 'i #orma +iziunii, &n !ro#unzimea, acuitatea, am!loarea si +i+acitatea acestei +iziuni, dar ea nu tre(uie nicidecum s ! trund &n con$inutul re!rezentat ca #or$ ce modernizeaz 'i denatureaz s!eci#icul trecutului% -iindc orice contem!oraneitate im!ortant 'i serioas are ne+oie de ima*inea autentic a trecutului, de lim(a>ul str in autentic al unui alt tim!% Re+olu$ia &n ierar.ia tim!urilor, des!re care am +or(it, determin o re+olu$ie radical 'i &n structura ima*inii artistice% Prezentul &n ?ansam(lul@ s u, ca s zicem a'a 5de'i el nu constituie un ansam(lu6, este &n !rinci!iu 'i &n esen$ im!er#ect ) din toat #iin$a lui, !rezentul cere o continuare, el mer*e s!re +iitor 1 'i cu c&t mai acti+ 'i mai con'tient &nainteaz el s!re acest +iitor, cu at&t mai &nsemnat este im!er#ec$iunea lui% De aceea, c&nd !rezentul de+ine centrul de orientare a omului &n tim! 'i &n lume, tim!ul 'i lumea &'i !ierd !er#ec$iunea at&t &n ceea ce !ri+e'te ansam(lul, c&t si #iecare !arte% Modelul tem!oral al lumii se modi#ic radical ) ea de+ine o lume &n care cu+&ntul dint&i 5al &nce!utului ideal6 nu e0ist , iar cel clin urm n"a #ost &nc rostit% Pentru con'tiin$a ideolo*ico"artistic , tim!ul 'i lumea de+in !entru &nt&ia oar istorice ) ele s&nt re+elate, la &nce!ut &nc tul(ure 'i con#uz, ca de+enire, ca mi'care ne&ntreru!t s!re +iitorul real, ca un !roces unitar, atotcu!rinz tor 'i neterminat% Orice e+eniment, indi#erent care, orice #enomen, orice lucru, &n *eneral orice o(iect al re!rezent rii artistice !ierde acea !er#ec$iune, acel caracter a(solut #init 'i imua(il care &i erau !ro!rii &n lumea ?trecutului a(solut@ e!ic, #erit !rintr"o #rontier ine0!u*na(il de !rezentul care continu % Prin contactul cu !rezentul, o(iectul este
%9RJ < PRO8LEME DE LITERATURA I ESTETI/A

antrenat &n !rocesul continuu al de+enirii lumii 'i asu!ra lui se a'terne am!renta im!er#ec$iunii% Oric&t de de!arte s"ar a#la de noi &n tim!, el este le*at de !rezentul nostru im!er#ect !rin muta$ii tem!orale ne&ntreru!te, &ntr &n ra!orturi cu im!er#ec$iunea noastr , cu !rezentul nostru, iar acest !rezent &nainteaz s!re +iitorul continuu, &n acest conte0t im!er#ect se !ierde imua(ilitatea semantic a o(iectului ) sensul 'i semni#ica$ia lui se &nnoiesc 'i cresc !e m sura dez+olt rii conte0tului% Aceasta Educe la sc.im( ri radicale &n structura ima*inii artistice, care ca! t o actualitate s!eci#ic % Ea intr &n rela$ie 3 su( o #orm sau alta, &ntr"o m sur mai mare sau mai mic 3 cu e+enimentul +ie$ii &n curs de des# 'urare, &n Ecare 'i noi 3 autor 'i cititori 3 s&ntem esen$ialmente im!lica$i% Prin aceasta se creeaz o zon com!let nou de "structurare a ima*inilor

&n roman, zona contactului ma0im al o(iectului re!rezent rii cu !rezentul &n im!er#ec$iunea lui 'i, !rin urmare, cu +iitorul% Pro#e$ia este caracteristic e!osului, !rezicerea este W!ro!rie romanului% Pro#e$ia e!ic se realizeaz &n &ntre"%*ime &n cadrul trecutului a(solut 5dac nu &n e!osul res!ecti+, atunci &n tradi$ia caro &l &ncadreaz 6, ea nu are le* tur cu cititorul si cu tim!ul lui real% Romanul, &n Esc.im(, caut s !roroceasc , s !re+esteasc si s in#luen$eze +iitorul real, +iitorul autorului 'i al cititorilor% El are !ro(leme noi, s!eci#ice 1 !entru el este caracteristic !ermanenta reinter!retare si ree+aluare% /entrul inter!ret rii 'i >usti#ic rii trecutului este trans#erat &n +iitor% ?Modernismul@ romanului, &n+ecinat cu a!recierea nedrea!t a e!ocilor trecute, este ine0tir!a(il% S ne amintim de ree+aluarea trecutului &n e!oca Rena'terii 5?(ezna secolului *otic@6, &n secolul al =AIII"lea 5Aoltaire6, &n !erioada !oziti+ismului 5demascarea mitului, a le*endei, <a eroiz rii, re#uzul net al amintirii 'i &n*ustarea ma0im 3 !&n la em!risim 3 a conce!tului de ?cunoa'tere@, % ?!ro*resi+itatea@ mecanicist considerat criteriu su!rem6%
EPOSUL I ROMANUL < 999%

Ne +om re#eri acum la unele tr s turi artistice le*ate de aceste !ro(leme% Li!sa !er#ec$iunii 'i &nc.e* rii interne duce la accentuarea cate*oric a im!erati+elor !er#ec$iunii e0terne, #ormale, mai ales tematice% Pro(lema &nce!utului, a s#&r'itului 'i a !lenitudinii se !une &ntr"un% mod cu totul nou% E!o!eea este indi#erent &n !ri+in$a &nce!utului #ormal, ea !oate #i incom!let 5adic !oate a+ea un s#&r'it a!roa!e ar(itrar6% Trecutul a(solut este &nc.is 'i !er#ect at&t &n ansam(lu, c&t 'i &n oricare dintre ! r$ile sale% De aceea, oricare !arte !oate #i ela(orat 'i !rezentat ca un tot unitar, &ntre*ul uni+ers al trecutului a(solut 5el este unitar 'i &n ceea ce !ri+e'te su(iectul6 nu !oate #i cu!rins &ntr"o sin*ur e!o!ee 5aceasta ar &nsemna re!o+estirea tradi$iei na$ionale &n totalitatea ei6 1 este di#icil de cu!rins c.iar 'i numai un #ra*ment c&t de c&t semni#icati+% Dar aceasta n"are nici o im!ortan$ , &nX trucat structura &ntre*ului se re!et &n #iecare !arte, iar #iecare !arte este !er#ect 'i rotun>it ca orice &ntre*% Po+estirea !oate #i &nce!ut 'i s#&r'it a!roa!e &n oricare dintre momentele sale% Iliado0 se !rezint ca un decu!a> &nt&m!l tor din ciclul troian% -inalul 5#uneraliile lui 7ec"tor6 nu !utea &n nici un caz constitui #inalul unui roman% Per#ec$iunea e!o!eii &ns nu su#er c&tu'i de !u$in din aceast !ricin % Interesul s!eci#ic !entru ?#inal@ ) cum se +a termina r z(oiul G cine +a &n+in*e G ce se +a &nt&m!la cu A.ile G etc%, este cu totul e0clus din materialul e!ic at&t din moti+e interioare, c&t 'i e0terioare 5dez+oltarea su(iectului tradi$iei era dinainte &n &ntre*ime cunoscut6% Interesul s!eci#ic !entru ?continuare@ 5ce +a #i mai de!arte G6 'i interesul !entru ?#inal@ 5cum se +a s#&r'i G6 s&nt caracteristice numai romanului, #iind !osi(ile numai &n zona de a!ro!iere si contact 5&n zona ima*inii &nde! rtate ele nu s&nt !osi(ile6% In ima*inea &nde! rtat , e+enimentul este dat &n &ntre*ime, iar interesul !entru su(iect 5ceea ce nu se cunoa'te6 este im!osi(il% Romanul &ns s!eculeaz cate*oria
%9RR < PRO8LEME DE LITERATURA I ESTETI/A

necunoa'terii% A!ar di+erse #orme 'i metode de #olosire a sur!lusului autorului 5a ceea ce eroul nu 'tie 'i nu +ede6% Este !osi(il utilizarea 5e0terioar 6 a sur!lusului de su(iect 'i !entru des +&r'irea 5'i !entru o e0teriorizare romanesc deose(it 6 a ima*inii omului% A!are deci 'i o alt !osi(ilitate% Particularit $ile zonei romane'ti &n di+ersele ei +ariante se mani#est &n mod di#erit% Romanul !oate #i li!sit de orice !ro(lematic % S lu m, de !ild , romanul (ule+ardier de a+enturi, &n el nu &nt&lnim !ro(leme #iloso#ice, nici social"!olitice, nici !si.olo*ice 1 deci, !rin nici una dintre aceste s#ere nu !oate #i sta(ilit contactul cu e+enimentul im!er#ect al e0isten$ei noastre contem!orane% A(sen$a distan$ei 'i zona contactului s&nt #olosite aici &n alt mod ) &n locul e0isten$ei noastre anoste ni se !ro!une, e dre!t, un suro*at, dar e suro*atul unei e0isten$e interesante, str lucitoare% Noi !utem ?tr i@ aceste a+enturi, ne !utem identi#ica cu eroii lor 1 asemenea romane a!roa!e c !ot &nlocui !ro!ria noastr e0isten$ % Inimic din toate acestea nu !oate #i !osi(il &n cazul e!o!eii si al altor *enuri distan$ate% Aici a!are 'i un !ericol, s!eci#ic acestei zone romane'ti de contact ) !utem noi &n'ine intra &n roman 5dar niciodat nu +om !utea intra nici &n e!o!ee, nici &n alte *enuri distan$ate6% De aici !osi(ilitatea unor asemenea #enomene cum s&nt ) su(stituirea !ro!riei e0isten$e cu lectura #renetic a romanelor sau cu +is rile romane'ti 5eroul din "o1=i al(e de Dostoe+sNi6, (o+arismul, a!ari$ia &n +ia$ a eroilor de roman la mod 5dezam *i$i, demonici etc%6% Alte *enuri s&nt Eca!a(ile s *enereze ast#el de #enomene numai dac do"(&ndesc tr s turi romane'ti, adic

s&nt trans!use &n zona romanesc de contact 5de !ild , !oemele lui 8Dro"n6% De noua orientare tem!oral 'i de zona de contact Eeste le*at 'i un alt #enomen e0trem de im!ortant &n istoria romanului ) rela$iile lui s!eciale cu *enurile e0trali"terare " " cele !ri+ind +ia$a cotidian 'i ideolo*ia, &nc &n !erioada &nce!uturilor sale, romanul 'i *enurile !remer* toare se s!ri>ineau !e di+ersele #orme e0traartis"tice ale +ie$ii !ersonale 'i !u(lice, mai ales !a cele reto"
EPOSUL I ROMANUL < 9RSP

rice 5e0ist c.iar o teorie care socote'te romanul ca !ro+enind din retoric 6% i &n e!ocile ulterioare ale e+olu$iei sale, romanul a utilizat !e scar lar* 'i &n mod su(stan$ial #orma scrisorilor, >urnalelor intime, con#esiunilor,, #ormele 'i metodele noii retorici >udiciare etc% Structu"r&ndu"se &n zona contactului cu e+enimentul contem!oran"im!er#ect, romanul trece adesea .otarul s!eci#icului li"terar"artistic, trans#orm&ndu"se c&nd &n !redic moralizatoare, c&nd &n tratat #iloso#ic, c&nd &n discurs !olitic direct, ori de*ener&nd &n sinceritatea ?(rut PY nelim!ezit de #orm , a con#esiunii, &n ?stri* tul inimii@ etc% Toate"aceste #enomene s&nt ti!ice !entru roman ca *en &n de+enire% Pentru c #rontierele dintre artistic si e0traartis"tic, dintre literatur 'i nonliteratur etc% n"au #ost sta(ilite de zei o Pdat !entru totdeauna% Orice s!eci#icitate"este istoric % De+enirea literaturii nu &nseamn doar cre'terea 'i trans#ormarea ei &ntre #rontierele imua(ile ale s!eci#icit $ii 1 ea atin*e 'i aceste #rontiere% Procesul trans#orm rii #rontierelor domeniilor culturii 5!rintre care se"a#l 'i literatura6 este un !roces e0trem de lent 'i com!le0% Unele &nc lc ri ale #rontierelor s!eci#icit $i 5de #elul celor ar tate mai sus6 constituie doar sim!tome ale acestui !roces care se des# 'oar la mari ad&ncimi% In roman, ca *en &n de+enire, aceste sim!tome ale modi#ic rii s!eci#icit $ii se mani#est mult mai #rec+ent, mai cate*oric 'i s&nt mai semni#icati+e, #iindc romanul este cel mai rece!ti+% Romanul !oate ser+i dre!t document !entru !re+estirea marilor destine, &nc &nde! rtate, ale e+olu$iei literaturii% Sc.im(area orient rii tem!orale 'i a zonei de structurare a ima*inilor nu se mani#est nic ieri at&t de !ro#und 'i esen$ial ca &n restructurarea ima*inii omului &n literatur % In limitele studiului de #a$ &ns nu ne !utem re#eri dec&t &n #u* 'i destul de su!er#icial la aceast !ro(lem deose(it de im!ortant 'i #oarte com!le0 % Omul &n *enurile &nalte, distan$ate, este omul trecutului a(solut 'i al ima*inii &nde! rtate% /a atare, el este &ntru totul !er#ect 'i #init% El este !er#ect 'i #init la un &nalt ni+el eroic, dar este !er#ect 'i cu des +&r'ire #init,
.5*) / PROBLEME DE LITERATURA I ESTETICA

este &n &ntre*ime !rezent aici, de la &nce!ut !&n la s#&r"'it, este a(solut e*al cu sine &nsu'i, coincide cu sine &nsu'i% A!oi, el este !e de"a"ntre*ul e0teriorizat, &ntre #iin$a ade+ rat 'i a!aren$a sa nu e0ist nici cea mai mic Ene!otri+ire% Toate !otentele, toate +irtualit $ile lui s&nt realizate de#initi+ &n situa$ia sa social , &n destinul lui, Ec.iar &n as!ectul lui e0terior 1 &n a#ara acestui destin !recis 'i a acestei situa$ii !recise nu mai e0ist nimic% El a de+enit ceea ce !utea #i 'i !utea #i ceea ce a de+enit% El este &ntru totul e0teriorizat 'i, &ntr"un sens mai elementar, a!roa!e literal ) totul &n el este desc.is 'i s!us cu +oce tare, uni+ersul s u l untric, toate tr s turile sale Ee0terioare, mani#est rile si ac$iunile se a#l &n acela'i i!lan% O!inia lui des!re sine coincide &ntru totul cu o!i" nia celorlal$i des!re el ) mediul 5colecti+itatea din care iace !arte6, ra!sodul, ascult torii% &n acest sens, s ne re#erim la !ro(lema ?auto*lori#i"P/ rii@ la Plutar. 'i la al$ii% ?Eu &nsumi@, &n condi$Pile !lanului &nde! rtat, nu e0ist &n sine 'i !entru sineL ci !entru !osteritate, &n amintirea antici!at a !osterit $ii% Eu s&nt con'tient de mine, de ima*inea mea, &n !lanul &n"Pde! rtat, distan$at1 &n acest !lan distan$at al amintirii, con'tiin$a mea este &nstr inat de mine 1 eu m + d cu oc.ii altuia% Aceast coinciden$ a #ormelor 3 a !unctelor de +edere des!re sine 'i des!re al$ii %3 are un caracter nai+, dar unitar, &ntre ele nu e0ist &nc ne!otri+iri% /on#esiunea"autodemascare &nc nu e0ist % /el Ecare re!rezint coincide cu cel re!rezentat H, El +ede &n sine 'i 'tie des!re sine numai ceea ce + d E'i 'tiu ceilal$i des!re el% Tot ceea ce !oate s!une altul Edes!re el 3" autorul 3 !oate s!une el &nsu'i 'i in+ers% &n el nu e nimic de c utat, de *.icit1 el nu !oate #i demascat 'i nici !ro+ocat) el este &n &ntre*ime &n a#ar , nu
H

E!osul decade atunci c&nd &nce! c ut rile unui nou !unct de +edere des!re sine 5# r ad u*area !unctelor de +edere ale Ealtora6% Gestul romanesc e0!resi+ a!are ca a(atere de la norm , dar tocmai ?ine0actitatea@ lui &i dez+ luie semni#ica$ia su(iecti+ % La &nce!ut a!are a(aterea de la norm , a!oi urmeaz !ro(lema normei &nse'i%
EPOSUL I ROMANUL / 5*$

are nici coa> , nici miez% De asemenea, omul e!ic este li!sit de orice ini$iati+ ideolo*ic 5s&nt li!site de ea at&t !ersona>ele, c&t 'i autorul6% Lumea e!ic nu cunoa'te de"c&t o sin*ur 'i unic conce!$ie, *ata constituit , deo!otri+ o(li*atorie 'i indiscuta(il at&t !entru !ersona>e, c&t 'i !entru autor si ascult tori% Omul e!ic este li!sit 'i de ini$iati+ lin*+istic 1 lumea e!ic cunoa'te un sin*ur 'i unic lim(a>, *ata constituit% De aceea nici conce!$ia des!re lume, nici lim(a>ul nu !ot ser+i ca #actori de delimitare 'i constituire a ima*inilor oamenilor, a indi+idualiz rii lor% Oamenii, aici, s&nt delimita$i, constitui$i, indi+idualiza$i !rin di#erite situa$ii 'i destine, &ns nu !rin ?ade+ ruri@% Nici c.iar zeii nu s&nt se!ara$i de oameni !rin +reun ade+ r s!ecial ) ei au acela'i lim(a>, aceea'i !roiec$ie total &n a#ar % Aceste !articularit $i ale indi+idului "I!ic, &nt&lnite, ele re*ul , si &n alte *enuri &nalte, distan$ate, creeaz #rumuse$ea e0ce!$ional , unitatea, lim!ezimea de cristal 'i !er#ec$iunea artistic a acestei ima*ini a omului, *ene"r&nd, &n acela'i tim!, limitarea ei, !recum 'i o anumit a!atie &n noile condi$ii ale e0isten$ei umane% Destruc$ia distan$ei e!ice 'i trecerea ima*inii omului din !lanul &nde! rtat &n zona de contact cu e+enimentul &n des# 'urare al !rezentului 5'i, deci, 'i al +iitorului6 duce la restructurarea radical a ima*inii omului &n roman 5iar ulterior, &n toat literatura6, &n acest !roces au >ucat un rol uria' sursele comico"#olclorice ale romanului% Prima 'i cea mai im!ortant eta! a acestei de+eniri a #ost #amiliarizarea comic a ima*inii omului% R&sul a ani.ilat distan$a e!ic 1 el a !urces, li(er 'i #amiliar, s e0!loreze omul ) s "H &ntoarc !e dos, s dema'te ne!otri+irea dintre as!ectul e0terior 'i natura lui interioar , dintre !osi(ilitate 'i realizare, &n ima*inea omului este introdus un dinamism im!ortant, dinamismul ne!otri+irii 'i di+er*en$ei dintre di#eritele elemente ale acestei ima*ini 1 omul a &ncetat s mai coincid cu sine &nsu'i, deci 'i su(iectul a &ncetat de a mai re+ela omul !&n la ca! t% Din toate aceste ne!otri+iri 'i di+er*en$e, r&sul e0tra*e mai &nt&i e#ecte comice 5'i nu numai comice6, iar &n *e"
57+ / PROBLEME DE LITERATURA I ESTETICA

nurile serios"comice ale antic.it $ii din ele se contureaz 'i ima*ini de un alt ordin, de !ild #i*ura *randioas a lui Socrate, unitar 'i eroic , dar &ntr"un mod nou si mult mai com!le0% Este caracteristic structura artistic a ima*inii m 'tilor !o!ulare imua(ile, care au e0ercitat o in#luen$ #oarte mare asu!ra de+enirii ima*inii omului &n roman, &n cele mai im!ortante stadii ale e+olu$iei lui 5*enurile serios"comice ale antic.it $ii, Ra(elais, /er+antes6% Eroul e!ic 'i tra*ic nu este &n a#ara destinului s u 'i a su(iectului condi$ionat de acesta, el nu !oate de+eni eroul unui alt destin 'i al unui alt su(iect% M 'tile !o!ulare 3 MaNNus, Pulcinella, Arlecc.ino 3, dim!otri+ , !ot a+ea orice destin, !ot #i*ura &n orice situa$ie 5ceea ce 'i #ac uneori c.iar &n cadrul aceleia'i !iese6, dar cu aceasta ele nu se e!uizeaz , ! str&ndu"'i mereu 3 indi#erent de situa$ie 'i destin 3 sur!lusul lor de +eselie, #a$a lor uman sim!l , dar ine!uiza(il % Ast#el, aceste m 'ti !ot s ac$io" neze 'i s +or(easc &n a#ara su(iectului 1 mai mult, tocmai &n mani#est rile din a#ara su(iectului 3E &n acele tri 0es ale atelanelor 'i la$$i ale comediei italiene 3 &'i dez+ luie cel mai (ine #izionomia% Eroul e!ic sau tra*ic, !rin &ns 'i natura lui, nu se !oate !roduce &n a#ara su(iectului, &ntr"o !auz sau &n antract 1 !entru aceasta, el nu are nici #a$ , nici *esturi, nici cu+inte 1 aici rezid #or$a, dar 'i limitele lui% Eroul e!ic 'i tra*ic este un erou care !iere datorit naturii sale% M 'tile !o!ulare, dim!otri+ , nu !ier niciodat ) nici unul dintre su(iectele atelanelor, ale comediilor italiene 'i ale comediilor #ranceze italienizate nu sti!uleaz 'i nu !oate s sti!uleze moartea ade+ rat a lui MaNNus, a lui Pulcinella sau a lui Arlecc.ino% In sc.im(, #oarte multe dintre ele !re+ d moartea lor #icti+ , comic 5urmat de &n+iere6% Ei s&nt eroii im!ro+iza$iilor li(ere, nu ai le*endei 1 s&nt eroii !rocesului +ie$ii mereu nou, mereu actual, nu eroii trecutului a(solut% Aceste m 'ti 'i structura lor 5noncoinciden$a cu sine &nsu'i 'i sur!lusul de +eselie, ine!uiza(ilitatea etc%, &n #iecare situa$ie dat 6 au e0ercitat 3 re!et m 3 o in#lu"
EPOSUL I ROMANUL / 57%

en$ uria' asu!ra e+olu$iei ima*inii romane'ti a omului% Aceast structur se ! streaz , dar &ntr"o #orm mai com!le0 , mai !ro#und , &n ceea ce !ri+e'te con$inutul, si mai serioas 5sau serios" comic 6% Una dintre !rinci!alele teme interioare ale romanului este tocmai tema noncores!onden$ei eroului cu destinul 'i situa$ia sa% Omul este ori su!erior destinului s u, ori in#erior umanit $ii sale% El nu

!oate de+eni &n &ntre*ime si !&n la ca! t #unc$ionar, mo'ier, ne*ustor, lo*odnic, *elos, tat etc% Dac totu'i un erou de roman se &ncadreaz !e de"a"ntre*ul &n situa$ia 'i destinul s u 5un erou de *en, ma>oritatea !ersona>elor secundare ale romanului6 atunci sur!lusul de umanitate se !oate realiza &n #i*ura eroului !rinci!al1 &ns acest sur!lus se realizeaz &ntotdeauna &n orientarea #ormal"con$inutistic a autorului, &n sistemul +iziunii lui, al re!rezent rii omului, &ns 'i zona de contact cu !rezentul im!er#ect 'i, deci, cu +iitorul creeaz necesitatea acestei noncoinciden$e a omului cu sine &nsu'i% In el r m&n &ntotdeauna !otente nerealizate 'i cerin$e nesatis# cute% E0ist un +iitor care nu !oate s nu ai( tan*en$ cu ima*inea omului, s nu ai( r d cini &n om% Omul nu se !oate &ntru!a !&n la ca! t &n materia so"cial"istoric % Nu e0ist #orme care s !oat &ntru!a !e Zle"a"ntre*ul toate !osi(ilit $ile sale umane, &n care el ar !utea #i e!uizat total, !&n la ultimul cu+&nt 3 asemenea eroului tra*ic sau e!ic 3, !e care ar !utea s le um!le !&n la re#uz 'i, &n acela'i tim!, s nu se re+erse, &ntotdeauna r m&ne un sur!lus de umanitate nerealizat, o ne+oie de +iitor 'i un loc indis!ensa(il !entru acest +iitor% Toate +e'mintele e0istente s&nt strimte 5'i, deci, comice6 !entru om% Dar aceast umanitate e0cedentar ne&ntru!a(il se !oate realiza nu &ntr" un !ersona>, ci &n !unctul de +edere al autorului 5de !ild , la Go*ol6% &ns 'i realitatea romanesc este una dintre realit $ile !osi(ile, ea nu este indis!ensa(il , este &nt&m!l toare, con$ine &n sine 'i alte !osi(ilit $i% In roman, inte*ritatea e!ic a omului se destram si &n alte !lanuri ) a!are di+er*en$a esen$ial &ntre omul
9SO < PRO8LEME DE LITERATURA I ESTETI/A

a!arent 'i omul interior care #ace ca su(iecti+itatea omului s de+in o(iectul e0!erien$ei 'i al re!rezent rii, la &nce!ut &ntr"un !lan comic, #amiliarizat 1 a!are di+er*en$a s!eci#ic dintre as!ecte ) omul + zut de sine &nsu'i 'i omul &n oc.ii celorlal$i% Aceast destr mare a inte*rit $ii e!ice 5si tra*ice6 a omului &n roman se &m(in cu !re* tirea unei inte*rit $i noi, com!le0e, !e o trea!t su!erioar a e+olu$iei umane% &n s#&r'it, &n roman, omul do(&nde'te ini$iati+ ideolo*ic 'i lin*+istic , ini$iati+ care sc.im( caracterul ima*inii lui 5un ti! nou si su!erior de indi+idualizare a ima*inii6, &nc &n stadiul antic al e+olu$iei romanului a!ar #i*urile remarca(ile ale eroilor"ideolo*i% Ast#el este #i*ura lui Socrate, #i*ura +eselului E!icur &n a'a"numitul >o,an al lui Hi11o rate% #i*ura !ro#und romanesc a lui Dio*ene &n +asta literatur dialo*at a cinicilor 'i &n satira meni!!ee 5unde se aseam n #ra!ant cu #i*ura m 'tii !o!ulare6 'i, &n s#&r'it, #i*ura lui Meni!!os la Lucian% De re*ul , eroul romanului este, &ntr"o anumit m sur %% ideolo*% Aceasta este sc.ema &ntruc&t+a a(stract 'i sim!li#icat a restructur rii ima*inii omului &n roman% Acum s #ormul m unele concluzii% Prezentul, &n im!er#ec$iunea lui, ca !unct%de !lecare 'i centru al orient rii ideolo*ico"artistice, &nseamn o cotitur uria' &n con'tiin$a creatoare a omului% In lumea euro!ean , reorientarea 'i ani.ilarea +ec.ii ierar.ii a tim!urilor 'i"au c ! tat e0!resia, esen$ial &n ceea ce !ri+e'te *enul, la .otarul dintre antic.itatea clasic 'i elenism, iar &n tim!urile moderne 3 &n e!oca e+ului mediu t&rziu 'i a Rena'terii, &n aceste e!oci se !un (azele *enului romanesc, de'i elementele lui erau de mult !re* tite, iar r d cinile !ornesc din #olclor% Toate celelalte *enuri mari, &n aceste e!oci, erau de mult constituite, erau +ec.i, a!roa!e anc.ilozate, ! trunse de la un ca! t la altul de +ec.ea ierar.ie a tim!urilor% Romanul &ns , ca *en, s"a #ormat 'i s"a dez+oltat de la &nce!ut &n condi$iile unui nou sentiment al tim!ului% Trecutul a(solut, tradi$ia, distan$a ierar.ic n"au >ucat nici un rol &n
EPOSUL I ROMANUL < 9S:

!rocesul constituirii lui ca *en 5au a+ut un oarecare rol numai &n anumite !erioade ale e+olu$iei romanului, c&nd acesta se remarc !rintr"o anumit e!icitate, cum e, de !ild , romanul (aroc6 1 romanul s"a #ormat &n !rocesul destruc$iei distan$ei e!ice, &n !rocesul #amiliariz rii comice a lumii si a omului, a co(or&rii o(iectului re!rezent rii artistice la ni+elul realit $ii contem!orane im!er" #ecte si sc.im( toare% De la &nce!ut, romanul s"a edi#icat nu &n ima*inea &nde! rtat a trecutului a(solut, ci &n zona contactului nemi>locit cu aceast contem!oraneitate im!er#ect % La (aza lui se a#l e0!erien$a !ersonal si #ic$iunea creatoare li(er % Noua 'i lucida ima*ine artistic romanesc &n !roz si noul conce!t critic 'tiin$i#ic, (azat !e e0!erien$ , s"au #ormat !aralel, rimultan deci%

Ast#el, &nc de la &nce!ut, romanul a #ost constituit din alt aluat dec&t celelalte *enuri #inite, el are o alt natur 1 !rin el 'i odat cu el, &ntr"o anumit m sur , s"a n scut +iitorul &ntre*ii literaturi% De aceea, odat n scut, romanul nu !utea de+eni !ur 'i sim!lu un *en ca oricare altul 'i nu !utea sta(ili cu celelalte *enuri ra!orturi &n sensul unei coe0isten$e !a'nice 'i armonioase, &n !rezen$a romanului, toate *enurile &nce! s ai( o alt rezonan$ % Asist m la declan'area unei lu!te de lun* durat , lu!ta !entru ca celelalte *enuri s ca!ete tr s turi romane'ti, !entru atra*erea acestora &n zona de contact cu realitatea im!er#ect % Drumul acestei lu!te a #ost com!le0 'i &ntortoc.eat% Intensi#icarea tr s turilor romane'ti ale literaturii nu &nseamn de#el im!unerea &n celelalte *enuri a unui canon str in, a!ar$in&nd altui *en% -iindc , !rin natura sa, romanul nu !osed nici un #el de canoane% El se distin*e !rin su!le$e, este un *en &n !ermanent c utare, un *en care se autoe0!loreaz !ermanent 'i tot ast#el &'i re+izuie'te toate #ormele constituite% Numai ast#el !oate #i un *en constituit &n z"ona contactului nemi>locit cu realitatea &n de+enire% De aceea atri(uirea de tr s turi romane'ti celorlalte *enuri nu &nseamn su(ordonarea lor canoanelor unui *en str in 1 dim!otri+ , aceasta &n"
9SJ < PRO8LEME DE LITERATURA I ESTETI/A

seamn eli(erarea lor de tot ceea ce este con+en$ional, !ietri#icat, em#atic si inert, care #r&neaz !ro!ria lor e+olu$ie, de tot ceea ce le trans#orm al turi de roman &n stiliz ri ale unor #orme !erimate% Am dez+oltat aceste teze &ntr"o #orm &ntruc&t+a a(stract % Le"am ilustrat doar !rin c&te+a e0em!le luate din stadiul antic al e+olu$iei romanului% Ale*erea mea se e0!lic !rin #a!tul c , la noi, im!ortan$a acestui stadiu este cate*oric su(estimat % /.iar dac se +or(e'te de stadiul antic al romanului, !rin tradi$ie se are &n +edere numai ?romanul *rec@% Stadiul antic al romanului are o im!ortan$ considera(il !entru &n$ele*erea >ust a naturii acestui *en% Dar, &n realitate, !e terenul antic.it $ii, romanul nu !utea s "'i dez+olte acele !osi(ilit $i re+elate &n lumea modern % Am remarcat c &n unele e+enimente ale antic.it $ii !rezentul im!er#ect &nce!e s se simt mai a!roa!e de +iitor dec&t de trecut% Ins , !e terenul societ $ii antice, li!sit de !ers!ecti+ , !rocesul de reorientare c tre +iitorul real nu !utea #i conce!ut, #iindc +iitorul real nu e0ist % Aceast reorientare s"a realizat !entru !rima dat &n e!oca Rena'terii% Anume acum de+ine %con'tient #a!tul c !rezentul, actualitatea, constituie nu numai continuarea nedes +&r'it a trecutului, ci 'i un &nce!ut nou 'i eroic% A !erce!e la ni+elul contem!oraneit $ii &nsemna nu numai a co(or&, ci 'i a &n l$a &ntr"o nou s#er eroic % In e!oca Rena'terii, !rezentul si"a dat seama, #oarte clar 'i lucid, c este incom!ara(il mai a!ro!iat de +iitor dec&t de trecut% Procesul de+enirii romanului nu s"a &nc.eiat% El intr acum &ntr"o nou #az % E!oca se caracterizeaz !rintr"o mare com!le0itate a lumii, !rintr"o cre'tere neo(i'nuit a e0i*en$elor umane, a lucidit $ii 'i criticismului% Aceste tr s turi de#inesc 'i e+olu$ia romanului%
HCJH