DOCUMENTE SIMILARE

Share on facebookShare on t itterShare on emai!Share on "rintMore Sharin# Ser$ice%1 &eo#rafia Fi'ica a Romaniei (ROIECT DE LECTIE &eo#rafie - M)ntii Car"ati (ARIS - Coor*onate i%torice+ economice (LANURI SI ,ARTI Dea!)ri!e *e -e%t E."an%i)nea e)ro"eana /Mari!e *e%co"eriri #eo#rafice0 De"re%i)nea co!inara a Tran%i!$aniei Cam"ia Mo!*o$ei MUNTII RODNEI - 1AIA LUI SC,NEIDER DEFILEUL DUNARII - (e%teri

TERMENI im"ortanti "entr) ace%t *oc)ment

2 re!ief)! f)n*)!)i oceanic 2 2 2 2

RELIEFUL FUNDULUI OCEANIC geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic

UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TARGOVISTE FACULTATEA DE STIINTE UMANISTE SPECIALIZAREA: GEOGRAFIE

RELIEFUL FUNDULUI OCEANIC

INTRODUCERE
Relieful planetar ,desemnat si prin termenul de relifosfera,este factorul subiacent si de diferentiere a celorlalte elemente ce compun invelisul geografic(elementele naturale,asezarile,elemantele economice ! Relieful reprezinta discontinuitatea ca forma si dimensiune a suprafetei fizice a globului terestru! "cele parti ale suprafetei scoartei care au apro#imativ aceeasi geneza si varsta,sunt grupate teritorial cu diferite aspecte geometrice si se numesc forme de relief $ormele mai mici si mai noi se suprapun totdeauna pe cele mai mari si mai vec%i(&osea 'r!,()*+

Relieful este rezultatul unei evolutii indelungate si comple#e ,in care sunt implicate procese cu actiune contrara,procese e!do"e!e (magnetismul si miscarile tectonice si procesele e#o"e!e (meteorizatia,deplasarile in masa,eroziunea !In timp ce magnetismul si tectonica creeaza volumele,procesele e#ogene(denudationale le reduce! Nivelul oceanic mondial(nivelul -m este suprafata de referinta care separa cele doua domenii geografice,.domeniul subaerian si domeniul suboceanic! Oceanul &lanetar presupune totalitatea marilor si oceanelor de pe Terra,dar care au legaturi intre ele conform principiului vaselor comunicante! Cu e#ceptia /arii Caspice sau /arii /oarte ,care datorita evolutiei paleogeografice au fost izolate de celelalte mari si oceane(au evoluat independent in functie de conditiile climatice ale regiunii respective toate celelalte bazine oceanice si marine care au legatura prin stramtori fac parte din Oceanul &lanetar! Din suprafata totala a Terrei de 0(- +-- --- 1m2 ,Oceanul &lanetar ocupa 3(4 iar uscatul 2)4!

1!Relieful fundului oceanic 1.1.Domeniul bordurii continentale

Relieful suboceanic este rezultatul,in principal,al actiunii factorilor tectonici,care au dat nastere in primul rand la marile bazine oceanice,apoi la forme de ordinul doi(dorsale,campii abisale,platouri!etc! "cest relief creat de tectonica este completat cu forme generate de curentii submarini,sedimentare,activitatea vietuitoarelor marine,iar la e#teriorul bazinelor oceanice si de agentii e#ogeni! Relieful suboceanic este mai simplu decat relieful continental!Trasaturile de baza sunt imprimate de tectonica si magnetism iar procesul e#ogen predominant este acumularea marina! Din analiza %artii batimetrice generale a Oceanului &lanetar rezulta ca treapta cuprinsa intre - si 2-- m (platforma continentala reprezinta 3,)4 din suprafata totala,adancimile intre 5---.+---m (fundul oceanic sunt predominante3-.*-4,iar adancimile mai mari de +---m (gropile depresiunile abisale numai (,24,acestea reprezentand mici detalii morfologice ale fundului oceanic! Relieful fundului oceanic prezinta mai multe regiuni si zone si anume,regiunea treptei continentale,care cuprinde platoul continental (cu zonele,prelitorala,litorala si sublitorala taluzul sau panta continentala(zona batiala si regiunea abisala(fundul oceanic sau albia propriu.zisa !(&!I!6arbureanu,()+3

Domeniul bordurii continentale ,alcatuit din taluz,self,se desfasoara de la marginea bazinelor oceanice si face legatura intre uscat si relieful submarin propriu.zis!Datorita pozitiei sale,sectoarele mai mult sau mai putin e#tinse ai aflate in diferite perioade de evolutie au constituit portiuni de uscat supuse actiunii agentilor e#ogeni!Totodata diferite procese care se produc in lungul pantelor submerse sunt influentate direct sau indirect de morfodinamica din zona de tarm!('!&osea,()3+,'eomorfologie,p!7*3!

1.1.1.!latforma continentala
Regiunea platoului continental cuprinde mai multe zone(&!I!6arbureanu,()+3,p!(7+ , Zo!$ %reli&or$l$ este acea parte a marii care ramane uscata in timpul reflu#ului(mareei 8oase !Ea se intinde intre limita ma#ima de actiune a valurilor,spre uscat si linia retragerii apelor de la tarm spre mare,sub actiunea vanturilor!In partea ei interioara indeplineste rolul unei anticamere a zonei litorale,iar in partea superioara face tranzitia spre viata geobiotica! Zo!$ li&or$l$ este portiunea de mare dintre zona prelitorala si linia adancimilor de (--m,este considerata ca limita ma#ima pentru dezvoltarea algelor marine(flora acvatica ! Zo!$ '()li&or$l$ este portiunea de mare dintre limita zonei litorale si muc%ia platoului continental,adica de (--m la 2--m adancime! !latforma continentala"selful platoul continental# sau cum i se mai spune9regiunea periferica de mica adancime9(&!I!6arbureanu,()+3,p!(70 reprezinta prelungirea submarina a continentului,marginea lui inundata si care teoretic se desfasoara pana la 2--m adancime!Ea a fost acoperita de ape datorita eustatismului pozitiv (ridicarea nivelului general al oceanelor datorita incalzirii climei in epoca postglaciara sau epirogenezei negative(coborarea unor portiuni mari din scoarta terestra deasupra nivelului marii !Ocupa 3,(4 din suprafata bazinelor oceanice si 0!74 din suprafata totala a globului! :c%imbarea pantei si nu adancimea constituie adevarata limita a platformei continentale!"dancimea de 2--m marc%eaza bine limita unei zone care prezinta interes pt navigatie si pentru pescuit! ;atimea platformei continentale este invers proportionala cu inaltimea reliefului emers(la suprafata apei din imediata vecinatate('!&osea,()3+,p!7*3 !Este foarte ingusta in dreptul tarmurilor muntoase(sub (1m ,cum este pe coastele pacifice ale "mericii de Nord si "mericii de :ud,sau foarte larga (peste (--1m in dreptul campiilor si podisurilor ,de e#emplu pe coastele nord.vestice ale Europei! Intinderea mare a selfului actual trebuie pusa pe seama transgresiunilor oceanice!

:ub raport genetic,selfurile au fost interpretate fie ca suprafete de abraziune(eroziune a tarmului marina sau ca suprafete de acumulare a sedimentelor sub apa,fie ca o campie litorala(de eroziune sau acumulare !In portiunile acumulative se gasesc sedimente terigene(bancuri de pietrisuri,nisipuri si maluri ! 'eneza lor este legata de cauze,tectonice(ondulari si falieri ,petrografice,%idroc%imice,biologice! Ca si varsta cele actuale sunt in cea mai mare parte pleistocene. $aptul ca selful este o parte submersa a continentului este indicat de microrelieful inecat,vai fluviale,forme de relief glaciar,carsti etc! Deasupra platoului continental<selfului(-.2--m se afla cele mai multe vietuitoare deoarece patrunde lumina,valurile aerisesc bine apa si e#ista vegetatia marina! Canalul /anecii,/area Irlandei ,aproape toata /area Nordului si 6altica fac parte din platoul continental!

1.1.$.%alu&ul continental
%alu&ul continental"abruptul po'arnisul panta continentala# este adevarata margine a continentelor ,care a8unge in adancimi pana la 5--m(mai rar la + ---m !Ea face trecerea de la platforma continentala(self la fundul oceanic propriu.zis!Inclinarea povarnisului continental rareori este de 2.5 grade,in general intre 7 si 2- grade(&latoul 6lac1e din dreptul peninsulei $lorida ! "tunci cand se reduce panta la baza povarnisului continental si trecerea la fundul oceanic se face printr.o treapta(sau 2 intermediare se numestepiemont oceanic,constituit din sedimente uneori de ordinul 1ilometrilor!&e panta continentala,in continuarea vailor de pe platforma continentala se gasesc canioane submarine (Canionul :cripps,de pe coasta Californiei de :ud ! Depozitele intalnite pe povarnisul continental sunt reprezentate prin namolurile pelagice la adancimi mari(5 ---.+ ---m !

:ursa,%ttpfacult=!gg!u>=o!edu%eller:ed42-:trat42-Class:ed:trat42-*cont. margin.sed!8pg

1.$.Fundul oceanic propriu(&is

6azinul oceanic ,constituie spatiul cel mai e#tins al domeniului marin (circa 3-4 si este reprezentat prin,campii abisale, fose (gropi oceanice, creste (dorsale oceanice, platouri submarine, minti tabulari submarini (gu=ot.uri ! Relieful este aproape in totalitate creat de tectonica,se adauga formele rezultate prin acumularea materialelor carate de curenti prin canioane, cele provenite din alunecari si prin constructiile organogene! ('!&osea,()3+,p!7)(

1.$.1.)lacismul submarin
)lacismul submarin face racordul intre taluz si regiunile adanci ale oceanelor si marilor!Reprezinta o fasie cu latimi de 2--.0-- 1m,ce coboara de la(0--.2--- m pana la 5---.7---m,cu panta medie de 5 la mie in partea superioara si ( la mie in baza(p!/acar,()37 ! Relieful este dat de acumularile de la baza taluzului(conurile deltelor din dreptul canioanelor si imprima un aspect usor ondulat!

1.$.$.!latourile oceanice
&latourile oceanice reprezinta suprafete netede la 5---.7---m sub nivelul marii,reprezentand resturi din continente scufundate(&latoul Rio 'rande in Estul "rgentinei,6ermudelor in Estul :!U!","zorelor in Oc!"tlantic,"lbatros in ?estul "mericii Centrale si Noii @eelande in Oc!&acific,Crozet in Oc!Indian,:.E "fricii,Capul ?erde in N.? "fricii !

1.$.*.Campia abisala
Campia abisala este fundul oceanului situat la 5---.7---m adancime('!&osea,()3+ sau in 8ur de +---m('eografie fizica generala,2--* !Denumirea de campie este data de aspectul neted care rezulta din depunerea sedimentelor marine pe crusta magmatica primara,estompand negularitatiile de dimensiuni mici ,deoarece in acest spatiu se gasesc dorsalele,platourile,muntii si fosele marine! In Oceanul "tlantic se evidentiaza, .6azinul Canarelor .6azinul 'uineei .6azinul "ngolei .6azinul 'u=anei .6azinul 6raziliei .6azinul "rgentinei In Oceanul &acific pot fi conturate urmatoarele bazine, .6azinul &acificului de Nord .6azinul &acificului de :ud .6azinul &acificului de Est si 6azinul &eruvian .6azinul &acificului Central .6azinul &acificului de Nord.?est .6azinul $ilipinelor .6azinul /arianelor!

1.$.+.Dorsalele oceanice
Dorsala oceanica reprezinta un lant muntos suboceanic format din magma astenosferei!,cu inaltimi de 2--.5--m fata de fundul oceanului,aparand la suprafata apei sub forma unor insule,uneori vulcanice(Islanda ,"zore,"scension,:f!Elena,Tristan da Cu%na,toate din Oc!"tlantic ! &ozitia dorsalelor este apro#imativ la mi8locul bazinelor oceanice! ;ungimea sistemului muntos suboceanic este de cca!*- --- 1m,depasind lungimea lanturilor muntoase continentale,iar suprafata ocupata este mai mare decat a tuturor continentelor! Dorsala oceanica este formata din, .o zona a#iala(creasta lantului muntos .flancuri cu inclinare moderata,dens striate! Dorsalele sunt de 2 tipuri,.cu rift"tip atlantic ridge# ,adica cu vai pe a#ul lor,adanci de ( 0--. 2---m,late de 2-.0-1m,cu flancuri abrupte simetrice! (fara rift"tip pacific rise# ! &rincipalele dorsale sunt, .Dorsala medio.atlantica(D!Re=18anes,D!sud.atlantica .Dorsala nord.atlantica .Dorsala atlantica.indiana .Dorsala Carlsberg .Dorsala sud.est indiana .Dorsala central indiana .Dorsala sud.vest indiana .Dorsala est.pacifica .Dorsala &acific."ntarctica

.Dorsala "merica."ntarctica! Cea mai tipica e dorsala atlantica! Dorsalele care reprezinta partea cea mai noua a reliefului submarin sunt alcatuite in intregime din lave bazaltice! /untii tabulari submarini('u=ot.uri sunt ridicaturi de forma conica, vulcani submarini cu varful inivelat,uneori for,and la suprafata ar%ipeleaguri(6ermude,Aa>ai etc! !"u foat denumite astfel dupa oceanograful "rnold 'u=ot care le.a studiat in sec alaBIB.lea!

:ursa, %ttp%ome!arcor!dedan%constmesa8eimagesfig(-!png

1.$.,.Fosele oceanice
Fosele oceanice"gropile abisale# sunt formele ma8ore cele mai coborate ale bazinelor oceanice,ale caror adancimi depasesc +!---m!"u aspect de gropi dar mai adesea de santuri cu lungimi de ( --- 1m la partea superioara si cca!(- 1m la fund!Ele sunt prezente acolo unde are loc procesul de subductie si se caracterizeaza prin falierea scoartei,vulcanism si seismicitate! :e gasesc pe marginea bazinelor oceanice ,sub forma de arcuri iar la suprafata cu g%irlande de insule! ;a nivelul Oceanului &lanetar au fost identificate 25 de fose repartizate astfel,

5 in atlantic(&orto Rico,Romanc%e,;and>ic% ,2 in Oceanul Indian(8ava,Diamantina si (* in oceanul &acific din care 2 pe latura estica(C%ile. &eru,'uatemala ,( pe latura nordica("leutine si (0 pe latura vestica!Cea mai adanca este groapa Coo-(((!02(m din estul "r%ipeleagului $ilipine,la contactul &lacii &acificului cu placa Euroasiatica si &laca Indoaustraliana! Cele mai adanci fose oceanice,$osa /arianelor(((!-57 ,$osa Tonga((-!**2 ,$osa Curilelor,etc! $ormele foselor oceanice,rectilinii(Tonga ,sinuoase(lantul foselor Daponia. /ariane ,in bucla(&uerto.Rico ,de forma dolinara!

:ursa, %ttputenti!l=cos!itdan#didageoimagesImage20!gif

1.$...Relieful oceanelor de pe pamant

&e fundul Oceanului Indian se afla in centru sub forma de cordon o ridicatura de teren, urmat de praguri si adancimi diferite, acest cordon muntos intalneste cca! la mi8loc lantul central indian care are o directie de nord sud, de acest lant apartine Groapa Sunda cu adancimea de 3!700 m ca si Groapa Diamantelor cu *-73 m adancime, aceasta fiind adancimea ma#ima a Oceanului Indian! In Oceanul "tlantic el mai adanc punct este )roapa !uerto Rico. Relieful fundului Oceanului &acific este foarte variat! Regiunile adanci alterneaza cu inaltimi ce trec in lanturi si grupuri de insule! Intre aceste formatiuni ale reliefului oceanic se afla depresiuni submarine cu adancimea de 70-- . +3-- m (depresiunile &acifica Centrala, &acifica de Nord.Est si&acifica de Nord.

?est, /arianelor, $ilipinelor, /alaeziei, &acifica de :ud, &eruana, C%iliana etc! "dancimi mari sunt situate in apropierea tarmurilor muntoase, groapa C%ile (*-+5 m , groapa Curilelor ((-072 m , groapa Daponiei ((-573 m , groapa /arianelor (((-22 m , groapa Tonga ((-**2 m ! :pre deosebire de Oceanul &acific, tarmurile "tlanticului sunt 8oase si prezinta continuarea unor platforme continentale! O alta particularitate este prezenta unor vai si canioane submarine cu lungimi foarte mari! "ceste forme de relief au fost atestate in depresiunea Nord."tlantica si depresiunea 6raziliana!De.a lungul oceanului, in directia meridionala, se intinde dorsala "tlantica, care are forma unei catene montane submarine! In /area Neagra unitatile de relief sunt reprezentate de platformele cristaline precambriene si paleozoice situate in nordul si estul bazinului, &latforma Est.Europeana, &latforma :citica si &latforma /oesica, specifice partii sud.estice a marii placi litosferice eurasiatice!

Concluzii,
Cele mai impresionante forme de relief de pe &amant se afla pe fundul oceanelor, gropi adanci numite fose si creste imense numite dorsale! Unele se intind pe mai bine de +-!--1m! :ub oceane, scoarta terestra este mai subtire si mai fragila, de aceea in punctele de rezistenta scazuta apar vulcani! E#ista, de asemenea , munti submarini care pot atinge inaltimi de pana la (!--- m inaltime! Unii din ei, numiti gu=ote , au fost treptat trunc%iati de miscarile apei de deasupra! Datorita te%nicii moderne e#ista %arti detaliate ,e#acte despre intreg fund oceanic!"ceste %arti au a8uns la stabilirea ca fundul oceanic este in e#pansiune!(idee emisa aproape simultan de doi cercetori americani,Aenr= A! Aess si Roberts Dietz ,pe baza analizei dorsalei atlantice,care prin energia si masa dega8ata produce o e#pansiune a fundului si distantarea continentelor! &eisa8ul fundului oceanic ofera mai putine variatii ale formelor de relief fata de uscat,deoarece pe fundul oceanului nu se produc fenomene de eroziune(cum ar fi actiunea agentilor atmosferici !