http://mises.

ro/869/

Object 5 1 3

Object 4 2

Etalonul-aur: critica lui Friedman, Mundell, Hayek i Greenspan din perspectiva filosofiei liberei ntreprinderi
Walter lock Punctul de plecare al prezentului eseu l constituie sistemul liberei ntreprinderi. Lucrarea ncearc s evalueze contribuiile a patru distini cercettori n domeniul teoriei monetare n eneral! i al analizei etalonului"aur n particular. #onsider de la sine neleas pledoaria n $avoarea pieei! concurenei i libertii economice. #ei patru autori menionai n titlu au $ost selectai deoarece ei sunt reprezentani de seam ai $iloso$iei uvernului limitat i pieei libere % dar! n acelai timp! se opun etalonului"aur. Printre altele! scopul prezentei lucrri este s testeze aceast propoziie. &dic! ne propunem s descoperim c't de consecvente cu poziia de principiu pe care au e(primat"o n $avoarea liberei ntreprinderi sunt contribuiile acestor economiti n domeniul teoriei monetare.
Object 6

)raducere de *o dan +lvan, -. .ntroducere Punctul de plecare al prezentului eseu l constituie sistemul liberei ntreprinderi. Lucrarea ncearc s evalueze contribuiile a patru distini cercettori n domeniul teoriei monetare n eneral! i al analizei etalonului"aur n particular. #onsider de la sine neleas pledoaria n $avoarea pieei! concurenei i libertii economice./-0 #ei patru autori menionai n titlu au $ost selectai deoarece ei sunt reprezentani de seam ai $iloso$iei uvernului limitat i pieei libere % dar! n acelai timp! se opun etalonului"aur. Printre altele! scopul prezentei lucrri este s testeze aceast propoziie. &dic! ne propunem s descoperim c't de consecvente cu poziia de principiu pe care au e(primat"o n $avoarea liberei ntreprinderi sunt contribuiile acestor economiti n domeniul teoriei monetare. #e sistem monetar este compatibil cu $iloso$ia liberei ntreprinderi1 Pentru a o$eri un rspuns! trebuie mai nt'i s clari$icm ce reprezint aceast teorie economic i politic. #apitalismul de tip laissez-faire se bazeaz pe libertatea economic i pe dreptul de proprietate privat. &t't timp c't aceste elemente sunt respectate! o persoan poate $ace tot ce vrea2 nu sunt necesare re lementri economice! iar uvernul trebuie s se limiteze la prote3area persoanelor i a proprietii acestora prin intermediul tribunalelor! armatei i poliiei. 4amenii sunt 5liberi s alea 6 78riedman i 8riedman! -989: n cadrul de$init de aceste constr'n eri le ale. Prerea mea este c etalonul"aur reprezint sin urul aran3ament monetar compatibil cu o asemenea perspectiv 7;ises! -966! pp. <=-"<=8:. >i acest lucru este adevrat deoarece etalonul"aur reprezint acel aran3ament monetar pe care indivizii l ale de bunvoie. .storia arat c ori de c'te ori societatea a $ost 5liber s alea 6 n aceast privin 7;en er! -9?9! pp. @?="@8?:! ea a evoluat ctre aur./@0 Ain acest motiv! n domeniul economiei a aprut o denumire neinspirat: dei sinta ma 5etalonul"aur6 pare s implice $aptul c metalul alben are o le tur cu aran3amentele monetare! acest lucru nu este complet adevrat. Bn realitate! e(presia 5etalon"aur6 desemneaz acea mar$ care devine moned prin 3ocul liber al $orelor pieei. Ae e(emplu! dac ar intul! sau platina! sau o alt mar$ ar $i a3uns s ndeplineasc rolul de moned ca urmare a $orelor pieei! niciun susintor al 5etalonului"aur6 nu ar $i $ost dezam it2 aa stau lucrurile pentru c aceasta este semni$icaia

e(presiei n limba3ul obinuit: este vorba despre moneda unei piee libere! indi$erent care ar $i proprietile sale chimice. &ceste consideraii $ac ca sarcina noastr s $ie mai di$icil! dar i mai uoar! n acelai timp. Cste $oarte simplu acum s a$irmm c toi cei care se opun etalonului"aur 7aa cum l"am de$init mai sus: nu pot pretinde c susin libera ntreprindere! cel puin nu n acest domeniu. &ceasta este concluzia care rezult din principiu. Aac semni$icaia etalonului"aur se reduce la cea de moned de pia! iar cineva se opune etalonului"aur! atunci respectiva persoan nu poate s susin! $r s intre n contradicie! c este n $avoarea pieei libere. Aar sarcina noastr devine i mai di$icil! pe de alt parte! chiar i numai din motive psiholo ice2 oponenii acestei teze se vor simi victime ale unor practici improprii2 ei vor acuza scamatoriile semantice. Bns nu e(ist scpare din aceast contradicie. Dusintorii etalonul"aur nu nele altceva prin aceast sinta m dec't 5moneda pieei libere6. Aovada acestui $apt st n acceptarea cu bucurie a oricrui alt metal 7sau alt mar$: care a3un e s $ie $olosit pe post de mi3loc monetar n absena oricrei intervenii a uvernului. Pentru a le da criticilor ansa unui proces corect! vom reveni acum la o analiz mai atent a c'torva dintre obieciile lor la adresa tezei noastre. Eu ne re$erim la criticile e(primate de mar(iti! FeGnesiti i alii care sunt dumani declarai ai libertii economice. Bn schimb! ne vom re$eri la observaiile aduse de cercettorii care privesc lucrurile din aceast perspectiv. .ar cei patru enumerai mai sus nu doar c se asociaz acestui punct de vedere2 toat lumea i consider cei mai de seam susintori ai libertii economice. Cste cu at't mai suprtor! aadar! s a$lm c toi patru au respins $uncionarea pieei n domeniul monetar! n $avoarea unei panoplii de msuri intervenioniste stupide. @. ;ilton 8riedman 8riedman 7-969! p. <! sublinierea mea: puncteaz rspicat! 3usti$ic'ndu"i pe deplin poziia de lider n domeniu. Cl a$irm: Liberalul 7clasic: devine suspicios atunci c'nd uvernului i se ncredineaz $uncii care pot $i ndeplinite de ctre mecanismul pieei! deoarece ast$el se nlocuiete cooperarea voluntar cu constrngerea n domeniul respectiv i! de asemenea! pentru c ls'ndu"i uvernului mai mult spaiu de aciune! se pune n pericol libertatea din alte domenii. Cste cu deosebire periculos s ncredinm uvernului capacitatea de control a instituiilor monetare i bancare! din cauza e$ectelor pro$unde pe care aceasta le are asupra activitii economice n eneral % dup cum demonstreaz n mod ne$ericit numeroase episoade istorice! din cele mai vechi timpuri p'n n prezent i n ntrea a lume. Aup cele tr'mbiate n spri3inul libertii economice! s"ar crede c autorul se declar n $avoarea etalonului"aur. La urma"urmei! el ridic n slvi virtuile pieei i ale liberei concurene i! dup cum tim! tocmai prin acest proces aurul a reuit s se impun n $aa concurenilor su. Cl $ace n mod clar di$erena ntre cooperare voluntar i constr'n ere/H0! i! din aceast perspectiv! etalonul"aur reprezint ale erea $ireasc! pentru c este sin urul sistem monetar care a aprut prin cooperarea voluntar a indivizilor n cadrul pieei./<0 Ee$iind mulumit cu o simpl tratare teoretic a avanta3elor etalonului"aur! 8riedman i susine pledoaria cu o not empiric! care atest e$ectele tra ice ale controlului e(ercitat de uvern 7respectiv! absena etalonului"aur:. #e s"ar mai putea adu a n $avoarea aurului1 Eimic. Aar! n cele din urm! trim o mare dezam ire. Pentru c! dup un nceput at't de promitor! speranele $ireti pe care ni le"am $cut c cele spuse anterior constituie doar introducerea unei pledoarii limpezi n $avoarea monedei de pia sunt risipite. &st$el! 8riedman7-96@! p. <9! sublinierea mea: a$irm: Dub raport social global! de$ectul $undamental al etalonului"mar$ 7a se citi etalon"aur: const n $aptul c reclam consumarea resurselor reale pentru sporirea cantitii de bani. 4amenii trebuie s munceasc din reu pentru a scoate aurul din subsolul &$ricii de Dud! ca s"l 5ren roape6 apoi la 8ort Ino( sau n alt loc asemntor. Eecesitatea implicit de a consuma resurse reale pentru

obinerea etalonului"mar$ i stimuleaz pe oameni s caute alte ci pentru a a3un e la acelai rezultat $r s $oloseasc aceste resurse. Bntr"adevr! dac oamenii accept drept bani buci de h'rtie pe care este tiprit: 5Promit s pltesc n uniti de etalon"mar$6! aceste buci de h'rtie pot ndeplini aceleai $uncii ca i bucile $izice de aur sau de ar int i necesit mult mai puine resurse spre a le produce. &ceast opinie este $oarte dezam itoare! ca s nu spun mai mult. &r umentul! aa cum este e(primat mai sus prin cele dou citate! echivaleaz cu urmtorul silo ism: -: susinerea clar a libertii de a ale e @: realizarea c aceast libertate presupune cheltuirea unor resurse H: concluzia c! de $apt! nu ar trebui s ne permitem aceast libertate! deoarece ne cost2 n schimb! se avanseaz o alternativ n numele constr'n erii i! practic! ni se spune s uitm complet c 5se nlocuiete cooperarea voluntar cu constr'n erea6. D presupunem! pentru o clip! aa cum $ace 8riedman! c libertatea de a ale e ne cost resurse reale! cel puin n domeniul monetar. Aar pe baza acestei supoziii tot nu rezult concluzia de la punctul 7H:. Pentru c e(ist mai multe abordri alternative ale acestei probleme! care pot $i considerate ca $iind la $el de rezonabile ca i opinia sa. #e spunem! de e(emplu! despre 5dreptate cu orice pre61 #e a mai rmas din 5viaa! averile i onoarea noastr sacr61 >i unde a disprut lozinca 5milioane pentru aprare! niciun ban pentru tribut61 )oate aceste a$irmaii sunt concluzii per$ect valabile ale ipotezelor $riedmaniene. 8aptul c autorul nu a amintit niciuna dintre ele este lipsit de relevan n raport cu abilitatea sa de economist! dar este $oarte ritor n le tur cu importana pe care o acord el ipotezelor 7-: i 7@:. Ae asemenea! nu suntem nevoii s invocm doar conceptul $iloso$ic de libertate. #hiar i $r acest ar ument! din simplul $apt c etalonul"aur ne cost ceva! nu rezult c el nu merit acest cost i c ar trebui evitat. ;ainile! locuinele i brcile! toate presupun cheltuirea unor 5resurse reale6. Putem deduce de aici c nu ar trebui s cumprm niciodat aceste lucruri1 Eicidecum. Bn mod normal! trebuie s punem n balan at't costurile c't i bene$iciile lor. #are este! aadar! importana aurului ca moned1 Ae ce ar trebui oamenii s alea aurul dac sunt 5liberi s decid61/?0 Ae ce ar $i bine s opereze aceast ale ere c'nd ea presupune cheltuirea unor 5resurse reale6 i avem la dispoziie o mulime de nlocuitori ie$tini1 Aac $ormulm ast$el ntrebarea! su erm practic i rspunsul. 4amenii au ales dintotdeauna aurul deoarece! chiar dac este mai costisitor/60! bene$iciile dob'ndite depesc de departe dezavanta3ele. &vanta3ele pe care aurul le o$er n comparaie cu alte etaloane"mar$ 7respectiv uurina n prelucrare i transport! valoarea ridicat raportat la unitatea de reutate etc.: reprezint doar v'r$ul aisber ului. 4 importan mult mai mare o are superioritatea sa n raport cu banii de h'rtie discreionari. Ain acest punct de vedere! dovezile sunt elocvente. Pe tot parcursul istoriei! chiar i n epoca modern! milioane de oameni au czut victime in$laiei enerate de uvern cu a3utorul monedei discreionare/=0! dup cum recunoate nsui 8riedman. .deea este c aurul reprezint un $el de poli de asi urare. &a cum lactele! ardurile i uile servesc la prent'mpinarea comiterii t'lhriilor % chiar dac aceste bunuri presupun cheltuirea unor resurse reale! tot la $el utilizarea costisitoare a aurului ne o$er un serviciu important! anume! protecia mpotriva hoiei monetare etatiste./80 P'n acum! am presupus c propoziia 7@: este adevrat. & venit timpul s renunm la aceast ipotez. #ontrar a$irmaiei lui 8riedman! nu este deloc adevrat c etalonul"aur prezint un dezavanta3! $inanciar vorbind. &ctivitatea de e(tracie a aurului din &$rica de Dud i din alte pri! i n roparea acestuia la 8ort Ino( sau n alte locaii asemntoare! se produce oricum! indi$erent dac aurul reprezint mi3locul monetar sau nu./90 &cest metal este o mar$ preioas i oamenii o vor cuta indi$erent dac ea ndeplinete $uncia de moned/-90 sau nu. D abordm! n continuare! alte c'teva probleme pe care le ridic analiza lui 8riedman. Bn primul

r'nd! din perspectiva cui trebuie s vorbim despre ale erea mi3locului monetar1 8riedman vorbete 5din punctul de vedere al societii ca ntre 6. Aar! se poate replica! din perspectiv economic doar indivizii ale ! nu societatea n ansamblu! i ori de c'te ori indivizii au $ost liberi s alea ei au selectat aurul dintre toate alternativele o$erite de pia. Eu ncape discuie! moneda discreionar a $ost impus societii i nu a reprezentat niciodat rezultatul unei ale eri libere. Din ura interpretare a ar umentului lui 8riedman care i pstreaz consecvena lo ic este aceea c nu trebuie s 3udecm ale erea sistemului monetar din perspectiva economic! ci din cea politic. Aac acesta este sensul real al tezei autorului! atunci declaraia sa este $r doar i poate corect. &m ales ntr"adevr moneda de h'rtie prin intermediul sistemului politic2 nu se poate ne a $aptul c reprezentanii notri alei n mod democratic au decis s anuleze ale erea aurului de ctre pia i au impus! n schimb! moneda discreionar. Aar ce are de"a $ace acest proces cu libertatea1 Aoar $iindc ma3oritatea aleilor poporului decid ntr"un $el anume! nu nseamn c acest $el este de natur s promoveze libertatea. Ae $apt! am putea s mer em p'n ntr"acolo nc't s susinem ideea complet opus: dac un uvern ales n mod democratic ia o anumit decizie % indi$erent la ce se re$er ea % aceast msur este probabil contrar libertii. Bn al doilea r'nd! 8riedman a$irm c! ntruc't moneda de aur cost resurse reale! 5oamenii au un motiv puternic6 s"i seasc nlocuitori. &m vzut c prima parte a acestei propoziii este eronat! dar continuarea ei ridic la r'ndul su probleme. Ca ne spune c populaia pre$er de bunvoie 5verziorii6 n locul aurului. Bn realitate! dolarii nu au aprut niciodat n aceast manier2 din contr! ei au $ost impui de sus! prin decizie politic. Bn al treilea r'nd! autorul vorbete despre 5oamenii care accept ca bani buci de h'rtie pe care este imprimat te(tul JPromit s pltesc ( uniti din etalonul mar$K6. Aar aceast a$irmaie este complet lipsit de sinceritate. *ineneles! indivizii vor accepta un mi3loc de schimb etatist dup ce le ea impune acest lucru i dup ce banii de aur au $ost scoi n a$ara le ii. Aar nu la acest $apt se re$er 8riedman n primul para ra$ 7din -969: citat mai sus. &colo! el se re$er la nlocuirea constr'n erii cu cooperarea voluntar i concluzioneaz c materialul care ndeplinete rolul de moned trebuie stabilit prin procesul pieei2 dincoace! el vorbete despre 5acceptarea6 banilor de h'rtie ca instrument de e$ectuare a plilor n cadrul unui re im care impune aceast situaie! interzic'nd orice alternativ. >i mai clar! a$irmaia este per$ect compatibil cu etalonul"aurL Pentru c nimeni nu susine c acest aran3ament instituional i"ar mpiedica pe oameni s poarte n buzunare chitane de depozit pentru o anumit cantitate din respectivul metal. Ae e(emplu! n cadrul unui etalon"aur cu rezerve bancare n proporie de -99M! oamenii ar putea s ntrebuineze n tranzacii cecuri! carduri! bani de h'rtie sau orice alt nlocuitor convenabil al aurului. .deea este c toate tranzaciile s"ar e$ectua n funcie de aur2 acest metal s"ar a$la la baza tuturor a$acerilor! chiar dac utilizarea sa este doar implicit. #on$orm acestei interpretri! 8riedman acuz n mod ilo ic etalonul"aur proslvindu"i unul dintre aspectele sale./--0 &st$el! dac n opinia sa economisirea resurselor este esenial! nu este nevoie ca pentru realizarea acestui deziderat libertatea economic s ne $ie con$iscat. )ot ce trebuie s $acem este s reinstituim etalonul"aur i s ne mulumim cu $aptul c diversele substitute monetare vor $i $olosite ca i atribute ale acestuia! nltur'nd ast$el nevoia e(tra erii din subsol a unei cantiti e(a erate de aur. Pe l'n $aima pe care i"a c'ti at"o ca oponent al etalonului"aur! 8riedman se situeaz printre cei mai marcani susintori ai cursurilor de schimb $le(ibile ntre monede. Bn schimb! etalonul"aur presupune e(istena unor cursuri de schimb $i(e. Bn acest conte(t! denumirile monedelor naionale arat doar numrul de rame de metal preios pe care acestea le conin. Ae e(emplu! lira sterlin ar putea conine < rame de aur! dolarul % dou rame i Genul % ram. &st$el! ar e(ista un curs de schimb complet 5$i(6 ntre aceste monede con$orm relaiei <:@:-. &lt$el spus! lira ar $i de dou ori mai valoroas dec't dolarul! iar dolarul de dou ori mai valoros dec't Genul2 bineneles! lira ar $i echivalent cu patru Geni.

De spune uneori c acest sistem ar $i echivalent cu un control al preurilor! prin care preul unui bun este 5$i(at6 n raport cu altul sau n termeni monetari. Aar nimic nu este mai puin adevrat. 58i(itatea6 rezultat din controlul preurilor se datoreaz re lementrilor emise n acest sens. Eu le ile naturale! ci doar o re lementare proast i care ncalc libertatea indivizilor poate stabili c ar intul trebuie s se tranzacioneze n schimbul aurului la un raport de -6 la -. Bns cursul de schimb $i( al aurului apare dintr"un motiv complet di$erit! anume $iindc diversele monede naionale reprezint doar simple denumiri ale unor cantiti di$erite de aur2 n acest caz! $i(itatea nu este rezultatul le ilor create de oameni. Ca este tot at't de natural pe c't este $aptul c moneda de ? ceni! cea de -9 ceni i cea de @? de ceni se schimb la rate $i(e ntre ele! c piciorul! Gardul i mila se a$l ntr"o relaie $i(. Bn primul caz! avem de"a $ace cu nclcarea libertii pieei! n vreme ce n cel de"al doilea caz! nu. &adar! una dintre problemele asociate cu ratele de schimb $le(ibile este c acestea nu sunt compatibile cu etalonul"aur! care presupune o relaie $i(! nu variabil. 4 alt problem este c ratele $le(ibile reduc barierele e(istente n calea in$laiei. &urul constituie prin e(celen un mi3loc de protecie mpotriva in$laiei. Aac nu lum n considerare producia adiional de aur! atunci! deoarece este practic imposibil de $alsi$icat acest metal! cel puin n timpurile noastre! cantitatea de bani e(istent n cadrul etalonului"aur este $i(. #hiar i n absena unui etalon"aur pur! sistemul cursurilor de schimb $i(e o$er o oarecare aranie mpotriva in$laiei! ceea ce nu este cazul ntr"un sistem de cursuri $lotante. Bntr"un sistem de cursuri $i(e! dac o ar duce o politic in$laionist! ea se va con$runta cu o criz a balanei de pli. #'nd i dac i va epuiza rezervele valutare! trebuie s recur la devalorizarea monedei! ceea ce este o msur politic di$icil! periculoas pentru conductorii politici care o aprob. Pe de alt parte! ntr"un sistem de cursuri $le(ibile! politica in$laionist nu provoac o criz a balanei de pli i nu presupune msura politic 3enant de devalorizare a monedei. Bn schimb! se produce o depreciere continu i relativ uor de suportat a monedei interne n raport cu monedele strine./-@0 H. Nobert ;undell #um se ncadreaz opiniile lui Nobert ;undell n analiza etalonului"aur1 La drept vorbind! nu se ncadreaz deloc. &utorul nu este cu deosebire cunoscut pentru prerile e(primate n le tur cu aceast problem i a acordat o mic parte din capitalul su intelectual analizei acestui subiect. &ceasta nu nseamn c l evit complet2 din contr! poziia sa n acest domeniu este una tipic pentru ma3oritatea economitilor din curentul principal de 'ndire. Cl respin e monetizarea aurului! mulumindu"se s ncerce s consolideze reputaia unui sistem care a $ost de mult timp smuls $orelor pieei i predat puterii sistemului politic. ;ai e(act! autorul susine o 5re ul de stabilizare a preului aurului6! care este similar! ca intenie i consecine! cu re ula de cretere a masei monetare cu HM pe care 8riedman vrea s o impun bncii centrale. &lt$el spus! autorul ncearc s eludeze tendina natural a uvernului de a adopta o politic in$laionist! $r s stabileasc o separare clar ntre moned i stat! aa cum s"ar nt'mpla n cadrul unui etalon"aur pur. Aac poziia autorului s"ar $i rezumat la ar umentul prezentat mai sus! nu l"am $i pomenit n prezenta lucrare. ;otivul pentru care i acordm aceast 5onoare6 % dincolo de $aptul c el! ca i ceilali trei economiti la care $acem re$erire! este considerat! n eneral! un aprtor al libertii economice % l constituie teoria sa n domeniul zonelor monetare optime 7;undell! -96-:./-H0 &ceasta i propune s rspund la ntrebarea care este zona eo ra$ic potrivit pentru $iecare tip de moned. Bn opinia sa! 5zona monetar optim6 nu este ntre ul mapamond. Ain contr! ea cuprinde un teritoriu de dimensiuni mult mai reduse. &ceast poziie l aduce imediat n contradicie cu perspectiva o$erit de etalonul"aur! care consider c zona monetar optim pentru aur este ntre ul lob. &st$el! potrivit lui ;undell! nu numai etalonul"aur ar trebui evitat! ci nsi ideea unei monede unice! indi$erent care este aceasta. )rebuie s e(iste mai multe monede. Aar ele nu trebuie s se concureze reciproc! aa cum propune OaGeF! ci $iecare ar trebui s se bucure de e(clusivitate n cadrul propriei zone. #um a3un e autorul la aceast concluzie1 Cl pornete de la ipoteza an a3rii depline i a unei

balane de pli echilibrate. &poi presupune c are loc o schimbare a cererii! s zicem! de la ara * ctre ara & 7;undell! -96-! p. 6?8:. Bn acest model FeGnesian! e$ectul este apariia oma3ului n * i a in$laiei n &./-<0 Arept urmare! va e(ista un $lu( de $onduri de la * ctre &2 balana de pli a rii * va deveni de$icitar! iar a lui & e(cedentar. Pentru a atenua oma3ul n ara *! o$erta de bani ar trebui s creasc./-?0 Aar aceasta nu ar $ace dec't s a raveze problema in$laiei n statul &. C recomandabil ca n aceast zon creterea monetar s $ie lent! sau chiar zero. Dau! i mai bine! moneda lui * ar trebui s se deprecieze! iar cea a lui & s se aprecieze. Pentru FeGnesienii conservatori! aceasta nu ridic probleme speciale. 8olosindu"i ideile subtile despre $uncionarea macroeconomiei! manipularea banilor! re lri $ine! cursuri de schimb $lotante! totul poate $i rezolvat. D presupunem acum c e(ist doar dou ri! DP& i #anada 7;undell! -96-! p. 6?9:. .ari! ;undell presupune e(istena unei situaii iniiale caracterizat prin an a3area deplin a $orei de munc i echilibrul balanei de pli! de aceast dat ntre re iuni di$erite ale celor dou ri. #a i n cazul anterior! el presupune apoi c cererea pentru mr$uri se modi$ic. Aar nu de la o ar ctre cealalt! ci de la bunurile produse n partea vestic a celor dou ri ctre bunurile $abricate n partea estic a lor. &naliza decur e con$orm tiparului obinuit: ca urmare a modi$icrii cererii! n vest va aprea oma3ul! iar n est in$laia. Nezervele bncilor se vor deplasa din vest n est. Qestul va cunoate un de$icit al balanei de pli! iar estul! un surplus. Pentru a atenua oma3ul din vest! ar trebui sporit o$erta de bani. Aar aceast msur ar spori in$laia n est. Dpre deosebire de cazul anterior! ;undell nu vede nicio soluie! n a$ar de $aptul c moneda ar trebui a3ustat la nivel re ional! nu naional. ;ai precis! problema este rezolvat dac estul i vestul au $iecare propria moned. Bn acest $el! oma3ul i in$laia pot $i soluionate la $el ca mai nainte! prin $olosirea politicii monetare i $iscale i a cursurilor de schimb $le(ibile. Aup ce am prezentat modelul! s ne oprim n continuare asupra c'torva dintre de$ectele sale. Bn primul r'nd! cum putem de$ini zona de circulaie a unei monede1 ;undell opineaz c trebuie s inem cont de mobilitatea $actorilor: zona monetar optim este re iunea n interiorul creia $actorii de producie sunt mobili. Bns re iunile rezultate n urma acestei de$iniii se modi$ic permanent. /-60 Bn realitate! preurile relative! descoperirile! inovaiile! cererea i o$erta bunurilor complementare i substituibile se modi$ic permanent. Aac pentru $iecare re iune trebuie s e(iste o moned! iar re iunile se schimb mereu! concluzia este c i monedele! la r'ndul lor! ar trebui schimbate la $el de des. Aar aceasta constituie mai de rab reeta unui haos! nu o su estie serioas pentru o nou politic monetar. Bn plus! se poate spune c uvernul reprezint sin ura sau principala cauz a imobilitii $actorilor. &ciuni ale statului precum emiterea de re lementri! speci$icaii tehnice! tratamentul pre$erenial acordat unor $irme! acordarea de licene % $r s mai menionm intervenia e(plicit asupra comerului % constituie principala cauz pentru care $actorii de producie sunt mai puin mobili dec't n absena amestecului uvernului. Bntr"o epoc de mult apus! cheltuielile cu transportul ar $i reprezentat e(plicaia principal pentru acest $enomen! ns din cauza pro resului tehnolo ic! acestea 3oac un rol mult mai puin important ntr"o 5lume care devine din zi n zi mai mic6. Prin urmare! n cadrul sistemului capitalist laissez-faire! nu se pune practic problema imobilitii $actorilor. Ain acest motiv! re iunea de care vorbete ;undell devine ntre ul lob % e(act cum ar $i cazul n conte(tul etalonului"aur 7n aceast situaie! imobilitatea $actorilor rezult din interdiciile impuse de uvern schimburilor comerciale:. Aar mobilitatea $actorilor poate cpta i un alt sens. &bord'nd problema dintr"un un hi de vedere opus! aceasta const n $aptul c cheltuielile 7n principal costurile de transport: $ac ca $actorii de producie s rm'n nemicai! eo ra$ic vorbind. Pe baza acestei ipoteze! $iecare persoan individual trebuie de$init ca o re iune distinct! deoarece ea reprezint re iunea n interiorul

creia $actorii sunt mobili i n a$ara creia $actorii sunt imobili. #are este concluzia acestei abordri1 Aac presupunem c numrul de monede trebuie s $ie e al cu numrul re iunilor! iar $iecare persoan reprezint o re iune! atunci ar trebui ca numrul monedelor s $ie pe msura numrului oamenilor % $iecare persoan cu propria moned. *ineneles! problema este c n $elul acesta am pune capt banilor. 4 lume n care circul 6 miliarde de monede di$erite nu reprezint! de $apt! altceva dec't o lume $r moned. Bn aceste condiii! ne"am ntoarce la epoca schimbului n natur. ;undell nsui sesizeaz aceast problem./-=0 Aar! n loc s respin cu vehemen ambele scenarii de mai sus 7n special pe cel de"al doilea:! el avanseaz ideea unei analize cost"bene$iciu % pe care toi economitii credincioi curentului de 'ndire neoclasic ar propune"o. Bn cazul n care scopul principal este stabilitatea economic! atunci numrul monedelor trebuie s $ie mai mare2 dac scopul primordial este utilitatea banilor ca mi3loc de schimb! atunci cu c't sunt mai puine monede! cu at't mai bine. &adar! care este numrul optim de monede la nivelul lobului1 ;undell nu catadicsete s ne o$ere un rspuns precis la aceast ntrebare esenial. #itind printre r'nduri! avem impresia c respectivul numr se situeaz! dup prerea lui ;undell! ntre c'teva zeci i c'teva sute! dar! cum autorul nu l precizeaz nicieri! acesta reprezint cel mult un pronostic avizat. P'n aici am acceptat ar umentul stabilitii economice! adic ideea FeGnesian bizar con$orm creia politica monetar i $iscal ne poate duce ctre tr'mul $ duinei. Bn realitate! acuzaia c paradi ma FeGnesian este de$initiv moart este imposibil de evitat. &ceast paradi m a $ost distrus de spectrul recesiunii in$laioniste. 8iindc! potrivit FeGnesienilor! antidotul pentru in$laie este reducerea cheltuielilor! cu a3utorul politicii $iscale sau monetare. Pe de alt parte! remediul pentru oma3 const n sporirea cheltuielilor a re ate. #e se nt'mpl n situaia n care avem i oma3 i in$laie1 &psarea pe acceleraie va rezolva prima problem! dar o va a rava pe cea de"a doua2 acionarea $r'nelor va avea e$ectul opus. #u adevrat ciudat nu este $aptul c FeGnesismul a euat! ci c el continu s ne b'ntuie n ciuda celor menionate anterior. #hiar i cu cea mai mare bunvoin din lume! politica monetar i $iscal nu poate rezolva nimic. Bn loc s $ie anti"ciclic! intervenia birocratic asupra pieei s"a dovedit a $i pro"ciclic./-80 Aar nu ne putem bizui pe bunvoin! dup cum ne"a nvat >coala &le erilor Publice 7*uchanan! -9=?2 *uchanan i )ullocF! -9=-:. Pentru c i $uncionarii! nu doar ntreprinztorii! sunt stimulai s intre n procesul de 5v'ntoare de privile ii6/-90 n dauna interesului public. 4 alt problem cu modelul lui ;undell este c poate $i criticat prin raionamentul reducerii la absurd. Bn prezent! nimeni nu se n ri3oreaz n le tur cu problema 5balanei de pli6 dintre EeR SorF i EeR TerseG! nici dintre #ali$ornia i ;aine! nici dintre 4re on i 8lorida. Aar din perspectiv mundellian! lucrurile se vor schimba. &a c vom mai avea un motiv de n ri3orare n plus! pe l'n toate celelalte motive care b'ntuie omenirea. <. 8riedrich OaGeF OaGeF 7-9=6: se opune etalonului"aur. &ceast atitudine este de natur s ne intri e! pentru c el aduce c'teva complimente acestui sistem: U n mod deloc surprinztor! n perioada dezvoltrii sistemului industrial modern i n timpul funcionrii etalonului-aur! timp de aproape @99 de aniU preurile au rmas aproape nemodi$icate 7sublinierea noastr: 7-9=6! p. 9:. #u sin ura e(cepie a perioadei de @99 de ani de e(isten a etalonului"aur! practic toate uvernele din istorie i"au $olosit puterea de a emite bani pentru a"i nela i 3e$ui pe oameni 7-9=6! p. -6:. >i atunci! de unde vine aceast opoziie1 De pare c! n viziunea lui OaGeF! adoptarea etalonului"aur reprezint un scop prea di$icil de atins. &utorul nu se opune sistemului ca atare! ci se teme! mai de rab! c acesta nu va $i lsat s $uncioneze din cauza realitilor politice: Eu cred c putem s salvm aceast situaie construind o nou ordine monetar internaional!U sau adopt'nd un acord internaional privind adaptarea unui mecanism sau a unui set de politici!

precum clasicul etalon"aur. Dunt convins c orice tentativ de a reinstala etalonul"aur printr"un acord internaional va $i abandonat rapid i va servi doar la discreditarea ntr"o msur i mai mare a idealului etalonului"aur internaional 7-9=6! p. -?:. Ain pcate! OaGeF nu realizeaz c imposibilitatea politic de implementare a etalonului"aur % care se datoreaz! n parte! dorinei de a obine privile ii raie politicii in$laioniste % este valabil n cazul oricrei msuri de acest en! din aceleai motive. #u alte cuvinte! dac autoritile politice doresc in$laia i sunt capabile s distru etalonul"aur! atunci ele vor $i n msur s evite orice alt sistem! precum cel propus de OaGeF! ceea ce este acelai lucru. 4 alt problem este c OaGeF nu i d seama c dac toi cei care! asemenea lui! susin etalonul" aur 7dar din cauza c anticipeaz un eec politic: ovie s adopte o poziie $erm! atunci ei nu $ac altceva dec't s submineze perspectivele de realizare a acestui sistem. OaGeF 7-9=6: respin e etalonul"aur din motive psiholo ice. Cl a$irm c este ceva n nere ul cu 5discreditarea idealului etalonului"aur internaional6 i c acesta va $i abandonat pentru c importana sa nu este apreciat corespunztor. Aar n lucrarea sa din -999! el respin e aurul dintr"un motiv mult mai clar i mai puternic: nu putem avea ncredere c uvernul va estiona sistemul n mod corespunztor! iar acesta din urm nu merit s $ie implementat. &st$el! el a$irm 7-999! p. --9:: Bn prezent! cei mai muli oameni cred c salvarea poate veni doar prin ntoarcerea la un etalon metalic 7sau! mai eneral! la un etalon"mar$:. Aar nu numai c banii metalici sunt la $el de supui riscului de $raud din partea uvernului2 chiar n cel mai bun caz! ei nu ar $i niciodat la $el de buni ca banii emii de o a enie a crei a$acere se spri3in n totalitate pe succesul n a o$eri o moned pe care publicul o pre$er n de$avoarea altora. Aei aurul constituie o ancor % i orice ancor reprezint o alternativ mai potrivit dec't lsarea monedei la discreia uvernului % acesta este o ancor $oarte ubred. #u si uran nu ar rezista n cazul n care toate rile ar ncerca s aplice propriul etalon"aur. Pur i simplu nu e(ist su$icient aur. &ceast abordare ridic mai multe probleme. Bn primul r'nd! dei este adevrat c 5banii metalici sunt e(pui riscului $raudrii de ctre uvern6/@90! trebuie s recunoatem c moneda metalic se a$l n pericolul de a $i devalorizat ntr"o msur mult mai mic dec't orice alt lucru % n special n comparaie cu coul de monede su erat de OaGeF. Aevalorizarea a $uncionat n bene$iciul re ilor cu secole n urm! dar! datorit tehnicilor metalur iei moderne! trezoreria va $i puternic constr'ns s nu comit o ast$el de $raud. Bn al doilea r'nd! OaGeF comite o reeal atunci c'nd a$irm c aurul nu este 5emis de o a enie a crei a$acere se spri3in n totalitate pe succesul n a o$eri o moned pe care publicul o pre$er n de$avoarea altora6. Laureatul premiului Eobel pornete de la ipoteza c etalonul"aur trebuie s $ie administrat de uvern. )otui! nimic nu este mai departe de adevr. Aei nu putem ne a c! din perspectiv istoric! statul i"a e(ercitat controlul asupra etalonului"aur! nu este obli atoriu ca lucrurile s stea aa. &lt$el spus! este per$ect posibil i plauzibil ca ntrea a industrie % de la minerit la baterea de moned! de la activitatea bancar la cea de depozitare! de la certi$icare la $urnizarea numelor de marc % s $ie condus de sectorul privat. .ar aceasta este tocmai alternativa politic la sistemul de 5monede concurente6 propus de autor. Bn al treilea r'nd! nu e(ist o cerin minimal cu privire la numrul de uncii de aur disponibile pentru a ndeplini $uncia de bani. &st$el! nu e(ist nicio 5constr'n ere6 care nu ar putea $i suportat!6 chiar dac nu doar mai multe ri! ci ntrea a planet ar decide s adopte etalonul"aur. )ot ce s"ar nt'mpla ar $i $aptul c valoarea unciei de aur ar crete p'n c'nd! la echilibru! nevoile monetare ale ntre ii comuniti ar $i satis$cute. Bn locul etalonului"aur! OaGeF propune/@-0 eliminarea le ilor privind moneda o$icial 7-9=6! pp. -="-9:! mpreun cu instaurarea concurenei ntre monedele statale actuale i emisiunea unei noi monede numit 5ducat6 7-999! p. <6:.

Eicio persoan care apr libertatea n domeniul monetar nu poate s nu se declare de acord cu propunerea lui OaGeF de a pune capt le islaiei monedei o$iciale. &ceasta constituie un a$ront adus libertii noastre de a intra n relaii contractuale. Aac eu cumpr o vac de la tine i promit c i voi plti dou uncii de aur! n condiiile acestei le i eu pot s rup acordul ncheiat ntre noi i s te obli s accepi n schimb monedele o$iciale decretate pe respectivul teritoriu! prin intermediul crora se pot achita toate datoriile publice i private. #on$orm le islaiei monedei o$iciale! tu nu ai niciun drept s insiti c eu trebuie s mi onorez contractul ncheiat i s i pltesc suma respectiv n aur./@@0 Aar acest pas este doar unul necesar pentru instaurarea libertii monetare! nu i su$icient. Nealizarea lui va promova ntr"o $oarte mic msur scopul ultim. Ae ce1 Pentru c aceast recomandare politic omite s ncorporeze nvturile teoremei re resiei/@H0 a lui ;ises 7-9-@:. #on$orm acesteia din urm! moneda a aprut n mod obli atoriu ca o mar$! apreciat din alte motive n a$ara capacitii sale de a mi3loci tranzaciile. Ca a $ost iniial acceptat ca moned n schimbul bunurilor i serviciilor doar din cauza ateptrilor solide c! atunci c'nd receptorul banilor se rz 'ndete i decide s cumpere alte lucruri n schimbul bunului pe care tocmai l"a primit! el i va putea duce la ndeplinire dorina. 8r aceast asi urare! nimeni nu ar accepta acest obiect din capul locului n schimbul procurrii bunului sau serviciului respectiv. #e anume e(plic aceast credibilitate sau acceptabilitate1 8aptul c mar$a 7care este pe cale s devin moned: a $ost $olosit pe scar lar raie calitii sale de bun de consum./@<0 Nothbard 7-98-"-98@! p. 9: a$irm: Proiectul lui OaGeF i nor cea mai important parte a teoremei re resiei a lui ;ises: $aptul c niciun lucru nu devine moned din senin2 el poate a3un e s serveasc drept moned doar ca o unitate de reutate a unui bun util produs pe pia2 aproape ntotdeauna aur sau ar int. 4dat ce publicul se $amiliarizeaz cu $olosirea dolarului sau lirei ca unitate de reutate a aurului! atunci uvernul poate separa denumirea cu care oamenii s"au deprins de $undamentul su de mar$ produs pe pia i poate monopoliza o$erta de moned discreionar % cu e$ectele pe care le tim cu toii n secolul VV. )rstura cheie a banilor este aceast credibilitate sau acceptabilitate. Bn absena ei! niciun lucru % oric't de atractiv i oric'te portrete de re i sau preedini poart % nu poate a3un e moned. Aatorit acestei trsturi! practic orice[25] lucru poate a3un e moned! indi$erent c't de simplu i modest este. 4dat ce aceast credin sau ncredere s"a stabilit! este $oarte reu s o distru i./@60 Le ea monedei o$iciale i alte re lementri etatiste au a3utat la ruperea le turii dintre mar$a"aur i $uncia sa monetar pe care a avut"o odinioar. Aar aceasta nu nseamn c retra erea respectivei le i va da timpul napoi. Ain contr! odat ce moneda discreionar i"a c'ti at acceptabilitatea n aceast manier! le ea monedei o$iciale nu mai este necesar pentru meninerea ei n circulaie. Ain acest punct de vedere! moneda are o via proprie! care nu nceteaz dec't in mpre3urri cu totul deosebite! precum hiperin$laia. ;otivul pentru care astzi noi toi acceptm moneda DP& nu se datoreaz le ii monedei o$iciale. Cl const n $uncia monetar a acesteia: cu toii avem convin erea c dac acceptm aceast moned! alii o vor $ace la r'ndul lor. Aac le ea monedei o$iciale ar $i retras m'ine! moneda DP& ar continua s circule ca i n prezent. D analizm acum al doilea aspect al propunerii lui OaGeF! cel re$eritor la concurena dintre monedele discreionare! inclusiv preconizatul 5ducat6 % un co $ormat din diverse monede discreionare. *ineneles! concurena nu are nimic ru. Cventual! putem spune c e(ist prea puin activitate concurenial i c am pre$era s avem mai mult. Aar lucrul de care avem nevoie este concurena de pia! nu concurena ntre monede discreionare. Aeoarece libertatea economic const n puterea indivizilor de a intra n competiie unii cu alii! ea nu are nimic de"a $ace cu rivalitatea dintre state sau dintre instituii statale! precum monedele discreionare. Aup cum a$irm Nothbard 7-98-"-98@! p. 9::

&ici este una dintre slbiciunile ma3ore ale proiectului propus de OaGeF: nu doar c nimeni nu acord vreo atenie acestor monede! dar planul su las monedele actuale cu adevrat importante % dolarii! lirele etc. % n m'na monopolului uvernamental. *anii 5denaionalizai6 ai lui OaGeF presupun libertatea de a produce banale bilete de h'rtie! precum 5OaGeFi6 sau 5Nothbarzi6! 75Aucai6:! dar banii adevrai % dolarii! lirele etc. % ar rm'ne naionalizai i monopolizai de ctre uvern. &st$el! in$laia ar avea cale liber nainte. 7C(presia din parantez este adu at de prezentul autor.: Eu se poate ne a $aptul c ideea catolic de subsidiaritate! descentralizare sau $ederalism este important2 ns doar n ceea ce privete instituiile politice. #u alte cuvinte! pentru orice rad dat de intervenie uvernamental! este mai bine ca aceasta s se produc la nivel local dec't la nivel central. &a stau lucrurile deoarece oamenii pot ntotdeauna 5s voteze cu picioarele6 n cazul n care un anumit ora sau district comite abuzuri! dar le este mult mai reu s se mute n alt ar dac abuzurile se comit la nivel de stat. Ae e(emplu! dac uvernul ar crea o a doua companie de pot! care s concureze cu prima! libertatea economic nu ar avea deloc de c'ti at. #lienii ar putea s bene$icieze de servicii mai bune! dar aceasta este cu totul alt problem. &celai lucru este valabil pentru pro ramul de cupoane pentru educaie! al crui sin ur e$ect ar $i promovarea concurenei n interiorul sistemului de coli publice. .ari! s"ar putea s c'ti m n termeni de e$icien datorit acestei aciuni! dar ea nu ar avea nimic n comun cu piaa liber! deoarece! prin de$iniie! aceste instituii nu sunt n niciun $el implicate. Du estia lui OaGeF este pasibil de aceleai critici pe care le"au primit cursurile de schimb $lotante. &semnarea const n $aptul c n ambele cazuri schimburile i concurena sunt promovate. Aar aceste $enomene sunt doar necesare nu i su$iciente pentru o pia liber. ;ai este nevoie de stabilirea unui set de drepturi de proprietate le itime. D"ar putea! la $el de bine! susine comerul cu bunuri $urate. 4 asemenea activitate ar crete utilitatea n sensul n care acest termen este $olosit n economia bunstrii. Aar ea nu ar spori libertatea. Ain contr! creterea e$icienei ar reduce radul de libertate2 deoarece! dac e(ist hoie pe pm'nt! ar trebui mcar s o $acem c't mai ine$icient cu putin. .deea este c monedele discreionare nu reprezint un element al pieei2 ele nu rezult i nici nu pot rezulta din ale erile voluntare ale a enilor economici. Cle sunt! n schimb! impuse de sus! de ctre sistemul politic. #a atare! comerul cu ast$el de monede! indi$erent c't de important ar $i din alte motive! nu poate $i considerat un aspect al libertii economice. Distemul ducatului concurenial propus de OaGeF este! din punct de vedere practic! pre$erabil aran3amentului instituional actual. Cl nu va spori libertatea economic! dar poate spori satis$acia consumatorilor. Bns este n mod clar in$erior aurului din ambele puncte de vedere. Bn primul r'nd! metalul a $ost ales n mod liber! nu impus prin decret uvernamental2 prin urmare! el este compatibil cu libera ntreprindere. .ar $aptul c aurul a trecut testul concurenei pe pia % ceea ce nu se poate spune despre alternativele sale % su ereaz c el este mai avanta3os i din motive pra matice. ?. &lan +reenspan &cest economist prezint cea mai mare provocare pentru teza noastr! aceea c cei patru cercettori enumerai n titlul acestei lucrri nu ader n mod consecvent la principiile pieei libere! cel puin c'nd ne re$erim la aur. ;otivul pentru aceast di$icultate este c +reenspan 7-966: este! aparent! un susintor $ervent al etalonului aur. Aup cele declarate de el nsui! poziia sa n le tur cu aurul este cea mai solid cu putin! cel puin dintr"o perspectiv strict economic. ;erit s l citm n detaliu n acest sens! pentru a arta c't de subtil este aprecierea sa $a de etalonul"aur i c't de solid este le tura pe care o stabilete ntre aur i libertate: Pna dintre temele care i unete pe etatitii de toate orientrile este anta onismul isteric n raport cu etalonul"aur. &cetia par s sesizeze % poate mai clar i mai subtil dec't muli dintre susintorii sistemului laissez-faire % c aurul i libertatea economic sunt dou elemente inseparabile! c aurul este un instrument al sistemului laissez-faire i c unul l implic i l presupune pe cellalt. 7p. 96:

#'nd aurul este acceptat ca mi3loc de schimb de ctre ma3oritatea naiunilor! un etalon"aur internaional i liber servete la consolidarea diviziunii lobale a muncii i a comerului internaional. #hiar dac unitile de schimb 7dolarul! lira! $rancul etc.: di$er de la o ar la alta! c'nd toate sunt de$inite n raport cu aurul! economiile di$eritelor ri acioneaz ca una sin ur % at't timp c't nu e(ist restricii asupra comerului sau micrii capitalului. 7p. 98: Aar opoziia $a de orice $orm a etalonului"aur % din partea unui numr cresc'nd de susintori ai statului bunstrii % s"a nscut dintr"o idee mult mai subtil: nele erea $aptului c etalonul"aur este incompatibil cu de$icitele bu etare cronice 7nota de$initorie a statului bunstrii. 7p. -9-: &cesta este secretul depit al tiradelor etatitilor mpotriva aurului. Ae$icitele bu etare nu reprezint altceva dec't un mod ascuns de con$iscare a avuiei. &urul st n calea acestui proces insidios. Cl constituie un arant al drepturilor de proprietate. #ine nele e acest lucru! nu are nicio di$icultate n a nele e anta onismul etatitilor $a de etalonul"aur. 7p. -9-: Poate am si o susinere mai $erm a etalonului"aur i! n special! o le tur mai str'ns ntre acesta i libertatea economic! dar ar trebui s cutm mult n literatur pentru a o descoperi. Bn ceea ce ne privete! putem considera declaraiile sale drept cate orice: etalonul"aur sporete bunstarea economic! este necesar pentru libertatea economic i este detestat din rsputeri de oamenii care se opun libertii i prosperitii! tocmai pentru motivele enumerate. #um ne putem e(plica! atunci! $aptul c +reenspan a $ost Preedinte al Distemului Nezervelor 8ederale at't de muli ani i nu doar c nu avem un etalon"aur! dar nu e(ist nicio tendin n acest sens1/@=0 &naliza acestei situaii ncurcate e$ectuat de Nothbard 7-98=: ne o$er rspunsul potrivit. Bn opinia sa! +reenspan este ntr"adevr n $avoarea aurului i a capitalismului laissez-faire! ns doar la un nalt nivel $iloso$ic unde nu trebuie s fac nimic n acest sens2 ns el nu vede aici o soluie practic! pentru c n aceast situaie ar $i trebuit s i probeze convin erile. &st$el! Nothbard 7p. H: a$irm: Putem $i convini c +reenspan nu va scu$unda niciodat barca instituiilor e(istente. Cl s"a poziionat de mult timp n mi3locul spectrului economic. Cl este! precum numeroi ali economiti de orientare republican! un FeGnesian conservator! care n zilele noastre nu poate $i deosebit n mod clar de un FeGnesian socialist situat n tabra democrailorU #eea ce nseamn c el vrea creterea impozitelor i de$icite bu etare moderate i c se va lamenta z omotos n le tur cu in$laia n vreme ce va continua s sporeasc o$erta de baniU. C(ist totui ceva care l $ace unic pe +reenspan i care l plaseaz n a$ara structurilor politice i sociale e(istenteU. &nume! $aptul c este un continuator al lui &Gn Nand i crede la nivel 5$iloso$ic6 n laissez-faire i n etalonul"aur. Aar aa cum New York Times i alte publicaii importante s"au rbit s ne asi ure! &lan crede n laissez-faire numai 5la nivel $iloso$ic abstract6. Bn practic la nivelul politicilor pe care le promoveaz! el este un politician ca oricare altul! un om 5pra matic.6U/@80 &st$el! +reenspan se declar n $avoarea etalonului"aur numai dac toate condiiile sunt ndeplinite: dac bu etul este echilibrat! comerul este liber! sindicatele sunt moderate! in$laia este anihilat! toat lumea are vederile $iloso$ice corecte etc. Bn acelai timp! el ar putea spune c este n $avoarea comerului liber dac toate celelalte condiii sunt ndeplinite: dac bu etul este echilibrat! sindicatele sunt moderate! avem etalon"aur! toat lumea are vederile $iloso$ice potrivite etc. Pe scurt! vederile $iloso$ice abstracte nu vor putea $i aplicate niciodat. Cste aproape nostim ca n structurile politice i sociale actuale s e(iste un asemenea om. *ineneles! mai e(ist i alte e(plicaii posibile ale acestui $enomen: +reenspan i"a schimbat prerea despre e$icacitatea etalonului"aur 7dar atunci de ce nu ne spune i nou motivele1:! nc mai apr acest etalon monetar! dar l consider at't de nepotrivit din punct de vedere politic nc't crede c nu este $ezabil nici mcar ncercarea de a"l implementa 7dar cine ar $i n msur s $ac mai

bine acest lucru dec't preedintele 8CA nsui1:! a czut sub in$luena structurilor politice n cadrul crora i des$oar activitatea i consider c pasiunea sa anterioar pentru aur a $ost un e(ces speci$ic tinereii. Aar acestea sunt simple speculaii. Poate c autobio ra$ia sa va clari$ica ntr"o bun zi aceast chestiune. 6. #oncluzie &m analizat prerile a patru economiti care sunt n mod curent asociai cu sistemul liberei ntreprinderi. &m vzut c! n ciuda acestei opinii! niciunul dintre ei nu a aplicat n mod consecvent teoria la problema mi3locului monetar. &lt$el spus! cu toii au respins etalonul"aur % dintr"un motiv sau altul. Bnainte de a critica poziia lor! trebuie s lmurim nc o chestiune: a reuit p'n acum vreun aprtor al capitalismului s aplice principiile teoretice la domeniul monetar1 Aac nu! atunci poate eecul celor patru este de neles2 poate c este ceva n le tur cu aurul care $ace ca principiile capitaliste normale s nu se aplice. Ain pcate pentru aceast idee! e(ist economiti care au susinut $uncionarea pieei n eneral i care au aplicat concluziile n mod consecvent la politica monetar. Ci au susinut piaa nu ca o curiozitate intelectual! ci ca o trstur vie i vital a economiei politice. *iblio ra$ie &nderson! *en3amin ;artin! )he Qalue o$ ;oneG! EeR SorF: ;ac;illan! -9-= *locF! Walter! XLudRi von ;ises and the -99M +old Dtandard!X )he ;eanin o$ LudRi von ;ises! LleRellGn NocFRell! ed.! EeR SorF! Le(in ton *ooFs! -989 *uchanan! Tames ;.! )he Limits o$ LibertG! #hica o: PniversitG o$ #hica o Press! -9=?. *uchanan! Tames ;.! and +ordon )ullocF! )he #alculus o$ #onsent: Lo ical 8oundations o$ #onstitutional AemocracG! &nn &rbor: PniversitG o$ ;ichi an! -9=-. Cllis! O.! +erman ;onetarG )heorG -99?"-9HH! #ambrid e: #ambrid e PniversitG Press! -9H< 8riedman! ;ilton! & Pro ram $or ;onetarG DtabilitG! EeR SorF: 8ordham PniversitG Press! -969 8riedman! ;ilton! #apitalism and 8reedom! #hica o: PniversitG o$ #hica o Press! -96@ 8riedman! ;ilton! and &nna T. DchRartz! & ;onetarG OistorG o$ the P.D.! -86="-969! EeR SorF: Eational *ureau o$ Cconomic Nesearch! -96H. 8riedman! ;ilton Y Nose! 8ree to #hoose! EeR SorF! Oarcourt! *race! Tovanovich! -989. +reenspan! &lan! X+old and Cconomic 8reedom!X #apitalism: )he PnFnoRn .deal! &Gn Nand ed.! EeR SorF: Di net: -96=! pp. 96"-9- 7reprinted $rom )he 4b3ectivist! -966:. OaGeF! 8.&.!X& #ommoditG Neserve #urrencG!X .ndividualism and Cconomic 4rder! #hica o: PniversitG o$ #hica o Press! -9<8. OaGeF! 8riedrich! &.! #hoice in #urrencG: & WaG to Dtop .n$lation! London: )he .nstitute o$ Cconomic &$$airs! -9=6 OaGeF! 8riedrich! &.! Aenationalization o$ ;oneG! third ed.! London: .nstitute $or Cconomic &$$airs! -999. Oazlitt! OenrG! )he 8ailure o$ the XEeR CconomicsX! EeR SorF: Qan Eostrand! -9?9

Ooppe! Oans"Oermann! X*anFin ! Eation Dtates and .nternational Politics: & Dociolo ical Neconstruction o$ the Present Cconomic 4rder!X in )he Cconomics and Cthics o$ Private PropertG! *oston: IluRer! -99H Ooppe! Oans"Oermann! Tor +uido Oulsmann! and Walter *locF X& ainst 8iduciarG ;edia!X ZuarterlG Tournal o$ &ustrian Cconomics! Qol. -! Eo. -! -998! pp. -9"?9 Irue er! &nne! X)he Political CconomG o$ the Nent"DeeFin DocietG!X &merican Cconomic @? NevieR! Tune! -9=<! Qol. 6<! pp. @9-"H9H ;c+ee! Nobert! -98=! X)he Place o$ LudRi von ;ises in the OistorG o$ ;onetarG )hou ht!X )he &sian Cconomic NevieR! Qol. @9! Eo. H! Aecember! pp. 6@"8@ ;c+ee! Nobert! -988! X)he #ase $or Privatizin ;oneG!X )he &sian Cconomic NevieR! Qol. H9! Eo. @! &u ust! pp. @?8"@=H ;en er! #arl! Principles o$ Cconomics! editors and translators! Tames Ain Rall and *ert 8. Ooselitz! +lencoe! .L: 8ree Press! -9?9 ;ises! LudRi von! Ouman action! #hica o: Ne nerG! -966. ;ises! LudRi von! )he )heorG o$ ;oneG and #redit! EeR SorF: )he 8oundation $or Cconomic Cducation! -9=-! -9-@ ;undell! Nobert! X4ptimal #urrencG &reas!X &merican Cconomic NevieR! Qol. ?-! Dept.! -96-! pp. 6?="66< ParFs! LaRrence ;.! [#reatin ;oneG 4ut o$ Eothin !6 EeR SorF: 8oundation $or the &dvancement o$ ;oneG! 8&;C 8edWatch Neport \-! -998 PatinFin! Aon! ;oneG! .nterest and Prices: &n .nte ration o$ ;onetarG and Qalue )heorG! EeR SorF: Oarper Y NoR! -96? Paul! Non! and Lehrman! LeRis! )he #ase $or +old! Washin ton A.#.: #ato! -98@ Posner! Nichard! X)he Docial #ost o$ ;onopolG and Ne ulation!X Tournal o$ Political CconomG! &u ust -9=?! Qol. 8H! pp. 89="8@= Nad$ord! N. &.! X)he Cconomic 4r anization o$ a P.4.W. #amp!X Cconomica! Qol. -@! -9<? Nothbard! ;urraG E.! ;an! CconomG and Dtate! Los &n eles! Eash! -96@. Nothbard! ;urraG! E.! &merica]s +reat Aepression! Iansas #itG! Dheed and Ward! -9=? Nothbard! ;urraG! E.! XOaGeF]s Aenationalized ;oneG!X )he Libertarian 8orum! Qol. VQ! Eo. ?"6! &u ust -98-"TanuarG -98@! p. 9. Nothbard! ;urraG E.! )he ;GsterG o$ *anFin ! EeR SorF: Nichardson and DnGder! -98H Nothbard! ;urraG! X&lan +reenspan: & ;inoritG Neport on the EeR 8ed #hairman!X )he 8ree ;arFet! &u ust -98= Nothbard! ;urraG E.! )he #ase $or a -99 Per #ent +old Aollar! &uburn! &L: )he ;ises .nstitute! -99Damuelson! Paul &.! Cconomics! EeR SorF: ;c+raR Oill! 8th ed.! -9=9 Dimons! OenrG! XNules vs. &uthoritG in ;onetarG PolicG!X Tournal o$ Political CconomG! Qol.

VL.Q! -9H62 reprinted in his Cconomic PolicG $or a 8ree DocietG! #hica o: PniversitG o$ #hica o Press! -9<8 )ullocF! +ordon! X)he Wel$are #ost o$ )ari$$s! ;onopolies and )he$t!X Western Cconomic Tournal 7noR Cconomic .n^uirG: Tune -96=! Qol. ?! pp. @@<"@H@ )ullocF! +ordon! XC$$icient Nent DeeFin !X in T.;. *uchanan! N.A. )ollison and +. )ullocF! eds! )oRards a )heorG o$ the Nent DeeFin DocietG! #olle e Dtation: )e(as &Y; PniversitG Press! -989! pp. ?-"=9. Eote: , )raducere realizat cu permisiunea Cmerald. &cest articol a $ost publicat iniial n !anagerial "inance Qol. @?! Eo. ?! -999! pp. -?"HH. Publicat cu permisiunea deintorilor drepturilor. /-0 Pentru susinerea acestei poziii vezi 8riedman 7-96@! -989:2 ;ises 7-966:2 Nothbard 7-96@:. /@0 >i uneori ctre ar int! pentru denominrile mai mici. /H0 #ea mai important distincie din ntrea a economie politic scap! din ne$ericire! ma3oritii analitilor din acest domeniu. /<0 Qezi ;ises 7-98-: pentru opinia c moneda discreionar trebuie s apar prin constr'n ere. /?0 &ceasta este o propoziie popularizat n mod parado(al de ctre ;ilton 8riedman. Parado(al! n sensul c el re$uz s o aplice la domeniul monetar. /60 ;ai 3os! vom critica aceast presupunere. /=0 Oiperin$laia din +ermania n anii -9@9 a reprezentat probabil cel mai evident e(emplu. Qezi 8riedman i DchRartz 7-96H:2 ;ises 7-966:2 Nothbard 7-98H:2 Ooppe 7-99Hb:. /80 Cste oare raionamentul pe care l urmm vinovat de comiterea erorii compoziiei1 4 obiecie adus la teza schiat aici ar putea suna n $elul urmtor: 5Aa! ai artat c etalonul"aur prezint bene$icii serioase ca instrument de asi urare mpotriva abuzurilor monetare ale uvernului! care a caracterizat din pcate practic istoria tuturor naiunilor. )otui! ea este o problem de macroeconomie. Docietatea ca ntreg ar avea de c'ti at de pe urma unui etalon"aur. Aar! n ceea ce privete $iecare individ! acesta nu are niciun motiv s pre$ere Jrelicva barbarK. Ain contr! a entul economic obinuit pre$er n mod raional banii de h'rtie discreionari n locul aurului6. Nspunsul este clar. Aac aceast acuzaie ar $i adevrat! piaa nu s"ar $i deplasat niciodat ctre etalonul"aur. Bn schimb! am $i a3uns direct la moneda discreionar. /90 Bi datorez aceast idee lui No er +arrison. /-90 Bntr"adevr! deoarece mi3locul de schimb i sporete valoarea peste nivelul corespunztor $olosinei sale metalice 7n industria bi3uteriilor! stomatolo ie etc.:. Aar aceast observaie nu poate $i $olosit pentru a ne a $aptul c metalul alben va continua s $ie e(tras i nma azinat n cantiti importante! indi$erent dac el este sau nu $olosit pe post de moned. &cest lucru este adevrat at't dac aurul nu este $olosit ca moned! c't i dac nu se anticipeaz utilizarea sa n acest sens n viitor. ;ai mult! este $oarte probabil c! dac $uncia monetar a aurului ar disprea complet! s"ar pune capt cel puin temporar activitii de e(tracie a acestui metal! $iindc aproape -H? 999 de tone disponibile n prezent ar putea $i $olosite n celelalte scopuri. 7Aatorez aceste dou ultime idei lui LaRrence ;. ParFs: /--0 Pentru a $i corect cu el! trebuie s recunoatem c $olosirea substitutelor este compatibil cu orice re im monetar. Aar nu se poate ne a c aa stau lucrurile i cu aurul. /-@0 Aesi ur! aceasta are costuri economice i politice! n special pentru cei care vd o le tur ntre

presti iul unei ri i valoarea monedei sale pe piaa valutar. )otui! aceste costuri nu sunt clare i dureroase2 ele nu constituie o 5criz6. /-H0 Dcopul su aici a $ost s critice cursurile de schimb $le(ibile! nu etalonul"aur! ns aceast analiz este relevant n ceea ce ne privete. /-<0 Pentru o critic a sistemului FeGnesian! vezi Oazlitt 7-9?9:. /-?0 4 eventual obiecie ar putea a$irma c acest ar ument este FeGnesian i nu 5monetarist6. Aei ma3oritatea dezbaterilor asupra acestei probleme i a subiectelor asociate ei n literatura de specialitate a avut loc ntre cele dou coli de 'ndire! acest lucru nu este adevrat. &t't monetaritii c't i $iscalitii $olosesc modelul FeGnesian al cererii a re ate. Prin urmare! aceste controverse reprezint mai mult o btlie intern dec't un dezacord ntre dou $ilozo$ii di$erite. Aup cum spune chiar 8riedman! 5noi toi suntem FeGnesieni acum6 7citat n Damuelson! -9=9! p. -9H:. 8riedman obiecteaz c a $ost citat n a$ara conte(tului 7coresponden personal:. Poziia sa complet asupra acestui subiect este urmtoarea: 5Aac prin FeGnesianism se nele e prescripiile de politic public n $avoarea de$icitelor uvernamentale! cheltuielilor publice etc.! atunci e(ist di$erene ma3ore ntre noi! monetaritii! i FeGnesienii2 dar dac se nele e utilizarea acelor instrumente de analiz economic! atunci cu toii suntem FeGnesieni acum6 7para$razare! bazat pe o conversaie personal:. Aintr"un anumit punct de vedere! am $i tentai s spri3inim poziia lui 8riedman n controversa cu Damuelson. Aar! din perspectiva scopului politicii publice pe care ne"o propunem! opinia contrar pare mai atractiv. /-60 ;undell 7-96-! p. 66@: vede aceast problem dar se mulumete cu invocarea 5bunului"sim6. Pna din problemele analizei sale este c decizia re$eritoare la numrul 5re iunilor6 i! n consecin! al monedelor care ar trebui s e(iste! nu urmeaz s $ie luat de ctre pia. Bn schimb! concluzia implicit este c ea ar $i luat de ;undell sau de un rup de economiti ori de politicieni! sau poate de ntrea a comunitate a economitilor. Probabil! dac s"ar pune problema unei ale eri ntre pia i decizia politic! ;undell ar opta pentru cea de"a doua variant. /-=0 ;undell 7-96-! p. 669: a$irm: 5U conceptul zonelor monetare optime ne a3ut s nele em c con$lictul dintre ;eade! care crede c este nevoie de mai multe monede! i DcitovsFG! care crede c sunt necesare mai puine U se reduce la o problem empiric i nu teoretic6. /-80 )ocmai din acest motiv 8riedman a emis $aimosul su dicton! 5re uli i nu autoritate n politica monetar6 ca element component al su estiei politice ca 8CA s $ie constr'ns s sporeasc o$erta de bani n limita a HM anual. Qezi! de asemenea! Dimons 7-9H6:. /-90 Qezi Irue er 7-9=<:2 Posner 7-9=?:2 )ullocF 7-96=! -989:. /@90 De pare c nimic nu se a$l la adpost de acest risc. /@-0 Qezi! de asemenea! OaGeF 7-9<8:. /@@0 Ain c'nd n c'nd! clauzele re$eritoare la aur devin le ale! ca i contractele cu livrri la termen care permit livrarea aurului. &cest $apt complic ntr"o oarecare msur situaia. 7Aatorez aceast observaie lui LaRrence ;. ParFs: /@H0 Pentru critici aduse acestei teorii! vezi PatinFin 7-96?:! &nderson 7-9H6: i Cllis 7-9H<:2 pentru replici la ele! vezi ;ises 7-966! pp. <9?"<-9: i Nothbard 7-99-:. /@<0 Ain acest motiv! primele monede au constat de obicei din sare! zahr! pete uscat sau alte lucruri asemntoare. Pentru o discuie a acestui proces! vezi ;en er 7-9?9! pp. @?="@8?:. /@?0 Nad$ord 7-9<?: ne spune cum i rile au $ost $olosite pe post de bani n taberele de prizonieri de rzboi. /@60 Oiperin$laiile sunt n msur c'teodat s elimine moneda dintr"o economie! dar cu e(cepia lor aa ceva este imposibil.

/@=0 Pentru a $i coreci cu +reenspan! el s"a pronunat n mod public n $avoarea etalonului"aur. Ae e(emplu! vezi discursul su inut la #atholic PniversitG! Leuven *el ia! pe -< ianuarie -99=. 7Pentru un comentariu la acesta! vezi ParFs! -998: Aar aciunile de acest en nu sunt compatibile cu acordarea unui spri3in public serios acestui sistem. Pn aprtor convins al etalonului"aur i"ar $ace din aceast chestiune obiectivul central al administraiei sale2 ar mer e at't de departe nc't s amenine cu demisia dac sistemul nu este implementat sau mcar studiat cu atenie n vederea implementrii sale. /@80 Nothbard 7-98=! p. H:. _ .nstitutul #udwig von !ises " Nom'nia

asescu: !" sa cumpere aur de la "osia Montana, sa ramana in tara pana la ultimul #ram
8oto: Ai i @< $resedintele %raian asescu a declarat, luni, ca tot aurul care ar fi e&tras la "osia Montana ar putea fi cumparat de !", ramanand astfel in "omania 'pana la ultimul #ram'( XNomania nu are nicio problema ca! indi$erent cine e(ploateaza resursele! sa $aca sa ramana in tara aurul pana la ultimul ram. &m mai spus asta! dar de re ula din declaratiile mele se ia ce convine momentului. Primul cumparator poate $i *EN! prin emisiune de lei! nu din banii populatiei! nu din ta(e de stat! nu din nimic. Eu vreau sa $iu pus intr"un colt si sa se spuna ]el e pro sau el e contra]. Aar imi propun ca in perioada urmatoare! poate ca in $iecare zi! sa $ac o prezentare pe domenii! pentru ca a discuta pe locuri de munca vs. cianuri este un $alsX! a spus se$ul statului. X#red ca trebuie e(plicate toate se mentele acestei e(ploatari! si numai aceasta. ;a uitam la o situatie la nivel european: daca privim la rezervele de aur din Curopa! in primele -H zacaminte! Nomania are patru. Primele doua " Nosia ;ontana! -8!? milioane de uncii de aur! Novina! cu 6!96 milioane de uncii si zacamintul de la *ucium! de -!8 milioane de uncii si al patrulea la #erte3! cu H!8< milioane de uncii. &sta e o avere pe care Nomania o are in cel mai inalt rad. .mportant e sa o valori$ice in $avoarea eiX! a aratat presedintele. De$ul statului a e(plicat si mecanismul prin care se poate $ace acest lucru. X&vem o rezerva de circa H6 miliarde de euro! din care avem si valoarea a -9H tone de aur. Eu ne opreste nimeni ca in loc de euro si dolari sa marim rezerva in aur intr"un mod e(trem de convenabil: in momentul in care *EN ar achizitiona aur! ar $ace emisiune de lei! la $el ca atunci cand cumpara euro $ace emisiune de leiX. De$ul statului a vorbit si despre riscurile de mediu! dar si despre chestiunea arheolo ica. &st$el! acesta a aratat ca! desi nu e(ista e(ploatare $ara riscuri! daca se $olosesc tehnolo iile potrivite! e$ectele asupra mediului pot $i minime si reversibile. XAaca s"ar utiliza tehnolo ii moderne 7ar putea $i minimalizate riscurile asupra mediului! n.red.:. Ae e(emplu cele din Duedia eu as $i linistit pentru ca stiu ca Duedia nu ar $ace niciun rau ireversibil mediului. Di arantii. C(ploatarea se termina azi! re$acerea mediului se $ace in cativa ani! plus arantia ca *EN are drept de preemptiune daca achizitioneaza aur. #ei care sunt interesati de

e(ploatare vor sa $aca bani! de ce nu sunt buni banii de la *EN1 Eu cred ca ar $i o problemaX! a e(plicat *asescu. )uperstitiile lui *sarescu De$ului statului i s"a atras atentia de catre un 3urnalist ca uvernatorul *EN ;u ur .sarescu si"a aratat de mai multe ori rezervele in a achizitiona aur! rezerve pe care *asescu le"a numit Xsuperstitii.X XNezervele unui stat si le stabileste sin ur. Qa trebui sa reducem cu @M rezerva valutara cand vom adera la euro. Dubliniez! rezerva valutara. Netineti e(presia " contra aur se poate $ace emisiune de lei! daca vom $i in zona euro se poate $ace emisiune de euro. Aeci nu se ia din ta(e! nu din pro$it! de nicaieri! pur si simplu $aceti emisiune de monedaX! a raspuns presedintele. #and 3urnalistul a insistat! aratand ca in @999 e(ploatarile de aur au incetat sa mai produca tocmai pentru ca *EN nu a mai dorit sa cumpere! *asescu a replicat: XDuntem in alta epoca! unul era pretul aurului acum -9 ani! erau alte tehnolo ii! acum sunt alte tehnolo ii! alte conditii. Eu as le a toate lucrurile de istorie pentru ca noi vom reveni la minerit in mod certX.

8ac lipsa mare pe voi NanF user: &+ -6.99.@9-H! @@:@@

Pozitie rezervata .sarescu a $acut mare reseala ca a achizitionat ;PL)& valuta $orte ....care sta ne$olosaita !la tezsaurizare. & $acut o investitie pa uboasa in valuta! a imobilizat multa valoare comerciala care nu aduce venit ca si valoarea $luctuanta a aurului. &cumularea de valuta s"a $acut cand aurul era cu <99 dolari uncia. &cum aurul este cu -?99 dolari uncia. Pa uba la *EN este de /este -.999 dolari la ! pentru stocul in surplus. Naspunde cumva *EN penhtru aceasta uriasa pa uba produsa Nomaniei de ;u ur .saresRcu si economistii lui 1 Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra ,,.e acord

9= voturi #alitatea comentariului ,,/ un

-98 voturi

Wat$ordAecoratin -6.99.@9-H! @-:-?

cu vine asta1 cumparam aurul nostru1 Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra ,,0 .e acord -9< voturi #alitatea comentariului ,,/ un --H voturi

Object 7

tata

NanF user: &+ -6.99.@9-H! @-:H9

Pite ca vine )ot ce a$acere straina...vinde numai mar$a de a$ara..ii doare in c de Nomani...si nici acolo...deci te mai miri....ca ne vindem palaria...la rude...de la care am cumparat"o.;untii nostrii aur poarta!noi cersim din poarta in poarta.....Aaca vrem sa schimbam...totu depinde noi..... nu prin vot.....e clar....

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra , )i da, si nu 9H voturi #alitatea comentariului 1,0 2cceptabil 9H voturi

Eastratin -6.99.@9-H! @-:?9

mintea spa arului de pe urma...*asescu`Ponta`spa a ....me a"escrocheria +old#orp se va realiza cu me a"escrocii din politica romulana: Ponta! *aselu! bercoviciu! calimente! etc Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra ,,0

.e acord 9? voturi #alitatea comentariului ,,0 un 9? voturi

#ristiann89 NanF user: &+ -6.99.@9-H! @-:?9

E"ai inteles substratul celor spuse de dl *asescu +uvernul nu are bani! da1 Eiciodata nu va putea sustine o ast$el de e(tractie de metale rare! aur si ar int! tehnolo ia este comple(a si scumpa! *asescu la asta se re$erea. *anii *E nu sunt ai uvernului Ponta! iar daca .sarescu care in @999 era premier si care a semnat si ne ociat acele clauze din contractul N;! sa cumpere acum el aurul si sa imbo ateasca trezoreria *E in caz de vreo nenorocire pe planetaL Pn mesa3 comple( nu trebuie luat mot a mot si mai ales comentat de neinitiatiL ;ai bine s"ar $ac eo in$ormare atenta si apoi sa se comentezeL Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 1,)i da, si nu 98 voturi #alitatea comentariului 1,2cceptabil -98 voturi

#omentariu inadecvat 7Wat$ordAecoratin :

zambila -6.99.@9-H! @-:H-

Docietatea aceea straina ...a dat spa a serioasa ...v. secretizari ca si la *echtel ...sa $aca a$aceri pe aici. Eormal ca aurul e al baietilor destepti ...stiu ei cum sa ne tra a in piept. Da cumpere .sarescu aurul prin intermediari de la canadieni ...ce nu v"ati prins ca toti sunt escroci 1 ... Oai sa"l votam pe .sarescu presedinte ! sau 4prescu! sau +eoana ...baietii cu ochi albastrii. Ae Oaissan mai stie cineva ceva ...ati uitat ziaristi tam.piti. votati ca prostii ... ... 7 arata tot comentariul :

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 3,, .e acord -9< voturi #alitatea comentariului 3,4 un -99 voturi

#omentariu inadecvat 7NeFlama:

badeaacartan NanF user: &+ -6.99.@9-H! @H:@H

Xa achizitionat ;PL)& valuta $orte... ...care sta ne$olositaX Parca spuneau ca XEu"s paraleLX... Pai! atunci e simplu: sa creasca pensiile si salariile! 8&N& sa scoata auru]L Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 1,/ )i da, si nu ?H voturi #alitatea comentariului 1,/ 2cceptabil ?@ voturi

.oan din #hica o NanF user: &+ -=.99.@9-H! 9-:9@

*asescu vorbeste vorbe.

*EN cumpara aur de unde este mai ie$tin si nu de la Nosia ;ontana. Pe vremea impuscatului statul nu cumpara il lua ratis. &sta nu stie *asescu! pentru ca sunt state care vand aurul $oarte ie$tin. Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 1,)i da, si nu =8 voturi #alitatea comentariului 1,5 2cceptabil =8 voturi

m.omiduta NanF user: &+ -6.99.@9-H! @@:-9

&zi ne cumparam aurul! amine o sa ne cumparam pamantul de sub picioare

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra ,,+ .e acord -9? voturi #alitatea comentariului ,,3 2cceptabil --@ voturi

iselllo NanF user: &1 -6.99.@9-H! @@:@<

cutremurator chiar shocant omiduta !doar panantul de sub sau si pamantul ce va veni deasupra1 apoi nu uitati in lumea XcivilizataX a e(istat o 3e oasa de"i spunea doamna de ru ina7$ier:"tecFer care a pus ta(a pe aerul necesar vietzii LLLdeci! de la civilizatori te potzi astepta la XsurprizeXmult mai oXomenoaseXca cele ale comunistilor LLLasta este o declaratzie de in$antelism avansat sa spui nepasator dupa atatea imprumuturi siXcenturi de si urantzaX cumparati"va aurul vostru7LLLLLL111111:cu ce cu alte imprumuturi cumva111LLLL Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra ,,4 )i da, si nu =8 voturi #alitatea comentariului 1,3 !eimportant 8< voturi

#omentariu inadecvat 7rieu:

#omentariu inadecvat 7PDA Crie:

tata NanF user: &+ -6.99.@9-H! @-:@?

*ase #e ar $i daca ne preocupam de adevaratele probleme ale Nomaniei!lipsa de munca!locuinte sociale!invatamint ratuit!spitale per$ormante!scoli per$ormante! ri3a de batrini cu venituri modeste...si cite mai sunt...mai doare pe cineva de N;...cianura...am vazut si mai rele.... Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 1,, *mpotriva =@ voturi #alitatea comentariului 1,4 !eimportant 6= voturi

#ronos NanF user: &3 -6.99.@9-H! @-:<=

ar $i minunat daca ne"ar preocupa si aceste problemeL Ptr cresterea standardului de viata insa! avem nevoie de bani LL 4ri.... desi am vindut aproape tot! bani la bu et tot nu sunt si noi tot datori la 8;. si *#C am a3unsLL

Demnaleaza comentariu nepotrivitL

Pro / #ontra ,,5 .e acord =< voturi #alitatea comentariului ,,5 un =? voturi

+&*.CNPL NanF user: &+ -=.99.@9-H! 9=:H9

Di &)PE#.! )o]arashuu &+.)aPN4PaacF ... ::::::::: &E).aNoman! sa A&;! #P. iti A& ;atale ;allaGuu]! &PNPP] plus &lte ;etale ECaD).P)C de ;ultimea de +Pa+Ps. AC #C 1 Pen]ca EP avem @ ;iliarde de .nvestit 1 PheGGiii! A&#& s"ar QNC& s"ar C;.)C )itluri de D)&) si s"ar P4NE. de catre Nomani &$acerea si &lde L.PO)&#ID! Dtapanii lu] &lde ;atale! EP ar lua ;.;.#. &D&! iau cam )otuu]... Di ;atale ... D. )4&)C #azaturile PmanoidaP4L.).#C Dhpa uite ... ... 7 arata tot comentariul : Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra ,,5 .e acord

@- voturi #alitatea comentariului 1,0 2cceptabil @- voturi

badeaacartan NanF user: &+ -=.99.@9-H! 99:?H

X*EN sa cumpere aurX111LLL Xin loc deX... Xdolari sa marim rezerva in aurX111LLL Pai de aia i"au introdus batu"n anus lu] adda$iL XEu"s paraleLX111LLL &tentie mare! )raianeeeL D"ar putea sa te ia cu ciome e si unii si altiiL )raian! tonta si multi din Xpoliticienii romaniX: http://re hartt.ca/cine$orum/Rp"content/uploads/@9-H/98/Rol$"in"sheeps"clothin -.3p Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra + %otal de acord 6 voturi #alitatea comentariului + E&celent 6 voturi

delta NanF user: &, -6.99.@9-H! @-:?-

pai cum sa se ocupe el de ceva din care nu casti a nimic 1 lumesti 1 din oldani ia caimacul . Ain autostrazi si alte alea cu doctori si pro$esori si alte minuni ......lui ce"i iese 1 Pai ce ! notarita de $ii"sa din @ luni de munca in Qrancea ! din bunastarea tarii si"a luat penthouse 1 :::: .n @99< aburea boborul cu tepele din piata victoriei .!....intre timp Ooara si"a $acut canal pana la casa ! la Dna ov ca sa iasa cu barca pe lac . .....ca doar a batut campii cu sar la tv pentru loria portocalie . 4 armata de $raieri l"au crezut in @99<. #e te miri 1 Cl iese si"si spune parerea intotdeauna la H ! < zile de la orice bum mediatic sa vada cum o scalda .....ca sa iasa el mai bine ! Aar absolut intotdeauna a $acut chestia asta . Dnapan ....ce mai L ....$raier nu e el ! ce PDL "ul ca nu l"a rezolvat anul trecutr cind era momentul . ...4 armata de $raieri l"au crezut in @99<. #e te miri 1 Cl iese si"si spune parerea intotdeauna la H ! < zile de la orice bum mediatic sa vada cum o scalda .....ca sa iasa el mai bine ! Aar absolut intotdeauna a $acut chestia asta . Dnapan ....ce mai L ....$raier nu e el ! ce PDL "ul ca nu l"a rezolvat anul trecutr cind era momentul .

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra , )i da, si nu =9 voturi #alitatea comentariului 1,5 2cceptabil 99 voturi

Q4.CE. NanF user: &+ -6.99.@9-H! @H:9H

btata.Ae acele treburi se ocupa 7de $apt nu se ocupa:!P4E)& L Csti amabil sa"l raiesti pe Ponta 1

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra ,,, )i da, si nu 6@ voturi #alitatea comentariului ,,1 2cceptabil 6@ voturi

EonpolitiFon NanF user: &+ -6.99.@9-H! @-:<H

Xatunci cand Nomania va adera la zona Curo! adica atunci cand *EN atunci cand Nomania va adera la zona Curo! adica atunci cand *EN poate emite moneda unica europeanaX! adicc #and! c si niciodat"i prea aproape! da]! $oamea"n at ii acu]L

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra ,,4 )i da, si nu 89 voturi #alitatea comentariului ,,4 2cceptabil 89 voturi

+&*.CNPL NanF user: &+ -=.99.@9-H! 9=:H<

.E#LPD.Q a lu] &lde XE4EXaPolitiFoanealor ...:::::: Di XC).&X sunt muuuulti! si &P o ::::::::: 8oamea;&NC! desi ur! in +aturile L4N LPPPP....PPPE+. :::::::::

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 1,5 )i da, si nu @? voturi #alitatea comentariului ,

2cceptabil @? voturi

Aacos NanF user: &1 -6.99.@9-H! @-:?6

;ic tratat de... dema o ie pura. Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 1,)i da, si nu 8H voturi #alitatea comentariului 1,+ 2cceptabil 9H voturi

m.omiduta NanF user: &+ -6.99.@9-H! @@:-=

&urul este al Nomaniei si trebui e(ploatat de noi

in $olosul nostru! atunci cand va veni vremea. Pana atunci! lasati"l sa stea in &puseni. &m a3uns cumva la sapa de lemn si nu ne mai descurcam daca nu incepem sa ne videm la propiu bucati din teritoriu1 Dau avem doar o conducere lacoma si incompetenta1

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 3,3 .e acord 86 voturi #alitatea comentariului 3 un 96 voturi

delta NanF user: &, -6.99.@9-H! @H:9H

ooooo....ce amenintare voalata bai $ac Xlipsa mare X .....ce ar trebui acuma 1 sa ma andesc unde a a3uns *ecali 1 #a poate a3un si eu 1 ;"au amenintat cu moar.tea pe"aici destui ....tu vad ca esti mai nou sau n"ai $ost la brie$in ul le at de mine 1 vezi"ti de treaba amice LLLLL nu"ntinde coarda mai mult decit trebuie !!!!!sa nu te arzi cumva L Eu te da zmeu pe de eaba ......stai in banca ta L &propos de avatar .....cine te"a mintit ca e o dovada de inteli enta 1 .....Ooara sau )almacean 1

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 1,4 *mpotriva

?= voturi #alitatea comentariului 1 !eimportant 6H voturi

EonpolitiFon NanF user: &+ -6.99.@9-H! @H:99

#an] es]i cu $oamea"n at... . Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 3 .e acord <H voturi #alitatea comentariului ,,3 2cceptabil <8 voturi

A&Q& NanF user: &+ -=.99.@9-H! 9-:9<

//// La ce te re$eri cand spui ! noi 1 Da nu"mi spui ca vrei intreprindere socialista ! ca nu te cred . Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 4,+ *mpotriva <H voturi #alitatea comentariului 4,3 Foarte prost <H voturi

delta NanF user: &, -6.99.@9-H! @@:@=

ptr Aacos mosule ! el nu e de vina ....daca are cui sa verse ul utele ....de ce nu1 Aaca nu ar avea cui ! probabil ar da"o pe plans ca la epopeea Dtolo3an ! $ace orice nea *ase !!!!!numai sa"si atin a scopul . Dti cum se spunea de securisti inainte de ]89 1 E"au mama n"au tata ......asa ca andeste"te .

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 1,, *mpotriva

68 voturi #alitatea comentariului 1,3 !eimportant =8 voturi

8ac lipsa mare pe voi NanF user: &+ -6.99.@9-H! @@:<=

bdelta L ;iroase tare a $icatei pra3iti din... ....postarea matale.)i"am mai zis"o. #red ca ai tata si mama! ori pe cineva! cu stelute pe umar de vorbesti pe limba securitatii. &u antena H va sedus 1 *asescu se adreseaza politicienilor cu putere de decizie si institutiei de stat *EN. Eu esti in masura sa sesizezi acest $apt 1 +i i *ecalii l"ar sesiza. Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra ,,.e acord 6H voturi #alitatea comentariului ,,3 2cceptabil =H voturi

8ac lipsa mare pe voi NanF user: &+ -6.99.@9-H! @@:@9

b Aacos L ;ai $rate da ce destept esti tu L &ica presedintele care are in$ormatii complete de la consilierii sai nu stie si...... sti tu 1 &i cumva consilier pe Qoiculescu 1

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra ,,, )i da, si nu =- voturi #alitatea comentariului ,,1 2cceptabil 66 voturi

delta NanF user: &, -6.99.@9-H! @@:<H

care consilieri 1

lazaroiu si 8uneriu 1 sau alunecosul Aiaconescu 1 +lumesti 1 &stia sunt buni de urzica .....poate Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 1,, *mpotriva =6 voturi #alitatea comentariului 1,4 !eimportant =- voturi

sanziana NanF user: &+ -6.99.@9-H! @@:@=

Aecat sa ne cumparam aurul nostru ;ai bine sa"l lasam acolo pana suntem capabili sa"l e(ploatam sin uri.

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 3,3 .e acord 9@ voturi #alitatea comentariului 3,1 un

9= voturi

Object 8

arsul NanF user: &+ -6.99.@9-H! @@:H?

da dar basescu nu mai e presedinte atunci si canci spa a acum ! acum cat poate ba a el rosul in buzunar. pai de se $ace $uraciune cu ponta si antonescu aia au o armata de hiene in$ometate in spinare care de 8 ani nu i"a mai prins randul la ciolan

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra , )i da, si nu =@ voturi #alitatea comentariului 1,2cceptabil == voturi

arsul NanF user: &+ -6.99.@9-H! @@:@9

corect sa ne $uram caciula sin uri. de ce sa luam ratis cand putem cumpara aurul nostru1 pentru ca basescu e corupt si a tardat poporul roman prin a$aceri bul aresti!. dar AE& nu se poate autoto sesiza pentru hotii din psd!nuuu aia sunt toti cinstiti

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra ,,1 )i da, si nu =H voturi #alitatea comentariului 1,0 2cceptabil 8H voturi

8ac lipsa mare pe voi NanF user: &+ -6.99.@9-H! @@:?6

4rice intreprindere romaneasca sau nu!munceste pentru bani. &cestea Q.EAC produsul sau la intern sau e(tern . Eu are aceasta nici o tan enta cu ce postezi matale. *asescu vrea ca *EN sa cumpere tot aurul !caci are ban3i destui.

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra ,,1 )i da, si nu 8- voturi #alitatea comentariului ,,1 2cceptabil 89 voturi

delta NanF user: &, -6.99.@9-H! @H:--

bai zmeu baltii cu avatar Xinteli entX vezi raspunsul poentru tine mai sus ! *asescu sa vrea sa vanda aurul cand l"o chema Ximparatul #ioaba X .....pana atunci decizia e a altora ! Aar dupa avatarul care il ai !!!!!!nu prea sti tu cum e cu cine ce vrea . &propos de stele pe umar ....ai ceva impotriva 1 Aaca ai ....de ce"l pupi undeva pe *ase atunci 1 Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 1,5 )i da, si nu ?H voturi #alitatea comentariului 1,/ 2cceptabil ?< voturi

+&*.CNPL NanF user: &+ -=.99.@9-H! 9=:<8

Eea] A4;EPP] 8L;PQ ... ::::::::: &u $acut &L)..! de la N;+#! Lipsa ;&&&&NC si ;4&LC PCa;atale ... ::::::::: Da sustii ca E4.! sa ;&. dam D. *ani pe &PNPL E4D)NP! insemana ca L.PD& a $ost enorma! ti"a &#4PCN.) )otuu]! )oarasuu] XL.PD&X ...::::::::: #orp! 8&)d&! +ura! Eas! ;.E)C ... Du$letul EP putea sa D#&PC de C$ectele X&#4PCN.N..X ... :::::: X&#4PCN.)PaleX! #&a#&NC 7#&aXL.PD&X:! pen]#&a#&NC sin ur recunosti ca CD).! X#&a#&NCaCD).X! )C"au X&#4PCN.)X *ine Dtapanii )&. le ati de N;+# ... #a sa mai salvezi 4noarea"tzi Du$ocata de ;&)CN..LC &coperirii! ti"ai $acut din &#4PNCN.N.! Dtea si Dcut cu .EDC;EC ... Oeraldice ... ::::::::: )4)PP]! )o]arashuu]! pe 8ond &PN.Pa.nchis ... Qezi 1 Cste *.EC sa PNCavezi! #&a#&EA &D&a#eva D. $aci! adica iti iei &D&a#&a#&NC &vatar ... ::::::::: ::::::::: ::::::::: ... 7 arata tot comentariul : Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra ,,/ .e acord

@H voturi #alitatea comentariului 3 un @H voturi

AGana NanF user: &+ -6.99.@9-H! @@:<8

Eu"ntele e(act! E4. sa #P;P&N&; aurul E4D)NP1 Da recapitulam. &vem o ramada de aur pe teritoriul nostru. Qin altii sa"l ia pe tot moca! noi ramanand sa stran em unoiul. &vem o rezerva valutara serioasa in banca nationala. Presedintele tarii propune sa $olosim rezerva valutara pentru a 7ras:cumpara aurul nostru pe care l" au luat aia moca! adica sa le $acem si piata de des$acere! olind rezerva valutara si ramanand $ara un chior. &m inteles e(act1 Dper ca nu. Du estie: sa luam aurul de acolo si sa"l ba am in *EN ca e al nostru. Namanen cu aurul si cu euroii dar $ara unoi. 4 $i mai bine1

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 3,, .e acord 6- voturi #alitatea comentariului ,,0 un

66 voturi

*ursucul NanF user: &1 -=.99.@9-H! -8:--

&ti inteles per$ect. #and a $ost nascut!acolo la Ara asanii lui!lui .sarescu cineva!nu se stie cine!i"a dat dar de botez *anca Eationala.Ae asta nu se poate le a nimeni nici daca dispare tezaurul national.C asa o persoana sau mai bine zis entitate care pare ca pluteste pe deasupra natiei si a le ilor ei.Practic $ace ce vrea si nu este controlabil si mai ales tras la raspundere.

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 3 .e acord ? voturi #alitatea comentariului 4 Foarte prost ? voturi

Zui *ono

NanF user: &1 -6.99.@9-H! @@:?6

;inereurile auri$ere din Nomania sint de calitate in$erioara! cel putin cel de la Nosia ;ontana 7&u -!? /t: Aaca aurul isi corecteaza cursul 7si revine la pretul din @99=: atunci e(ploatarea zacamintului de la Nosia ;ontana devine ne$ezabila dpdv economic. &poi! sistemul a abandonat de mult standardele aurului 7oamenii trebuie sa lucreze cu banii! nu sa"i stocheze in aur:.

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 1,5 )i da, si nu ?< voturi #alitatea comentariului 1,/ 2cceptabil ?9 voturi

Dtru ure NanF user: &+ -6.99.@9-H! @H:-9

Eu sunt de calitate in$erioara ci sarace in unele minerale. .

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra ,,, )i da, si nu <6 voturi #alitatea comentariului ,,, 2cceptabil ?6 voturi

alinn NanF user: &+ -6.99.@9-H! @H:H-

&&&&PPPPPPLLLL am citit bine111 sa ne cumparam aurul nostru11 o prostie mai mare nu am auzit. dra i romani voi auziti ce tampenii spune basescu111 deci toti sustinatorii proiectului o ard cu vra3eala. nu avem -!9 miliarde sa $acem noi 7statul roman: e(ploatarea dar avem nu stiu cate zeci de miliarde sa cumparam aurul de la canadieni1111 cum vine asta111 am $ost si m"am spalat pe ochi cu apa rece am venit inapoi! am recitit dar mie tot imi da cu vir ula. sa ma ierte Aumnezeu dar astia ne cred prosti tare

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra ,,0 .e acord 69 voturi #alitatea comentariului ,,5

un 6? voturi

delta NanF user: &, -6.99.@9-H! @H:<<

respecte nu XastiaX ....ce doar prietenii marelui Licurici . Eu"i bai ! ca mai luam niste bani de la 8;. sa ne cumparam aurul . &sta e marea declaratie a patriotului *asescu . Z.C.A.

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra , )i da, si nu ?9 voturi #alitatea comentariului ,,4 2cceptabil 69 voturi

+&*.CNPL NanF user: &+ -=.99.@9-H! 98:9H

.4 ma asteptam la #CQ& Praaaat de la +uvernatoruu] ... ::::::: #P; a C;.D #estia &D)&! cum am plecat de la )Q ... ;a miram .o sa $aca +uvernatoruu] #CQ& pentru Nomani. #&)NC d.&NC.#4; ... ::::::::: Qaz]ca v"ati dedat din ce in ce mai ACD la #omportamente EeaP4)N.Q.)C ... :::::: EP ma re$er la #C $aceti Q4. prin *irouri mai A4DE.#C! #eia#4;PE. ... :::::: *a! chiar o consider ca un #riteriu de Eormalitate si in #adrul #omportamentului P;&E ... E.#. la #C 8&# in #erc! I4E+& 222 :::::::::! #eilaltii! )he ACL.#I&)s! in #ele mai .ndepartate #otloane ale Nedactziunii! *alconae .zolate! &coperisuri! cand este #&LA ... :::::: )reaba lor $$$ .E).;& ... ::::::::: ;a re$err la 4biceiuu] care devine LC+C! de a #CEdPN& Postari care sunt #4E)N&NC L.E.C. ;elodice din Partitura d.LE.#& ... A&#& si Postarea lu] Wat$ordAecoratin este $ar] de Le atura cu Dubiectuu] ... P&#&) de Ditul diare.com ... Cste cel mai *.EC realizat )COE.#. Cste cel mai *.EC structurat ca sa #&P). ulterior #C te intereseaza! chiar daca unele &rticole sunt $acute cu ... Picioarele. #estii pe care .o! +abieruu] E.#.4A&)& EP le"am tratat cu Dcuipatzi +NC.! ca &L). PosstacFs ... &m considerat ca! dincolo de balbele &utorilor! care au si C.! ca )4). Nomanii D&N&#.).! Eevoie de *ani. .ar .o! D).P sa #&P) pe +oo le sau in *iblioteci #C ma intereseaza! plecand de la #estiunile &rticolului ... ... 7 arata tot comentariul :

Demnaleaza comentariu nepotrivitL

Pro / #ontra 3,1 .e acord H- voturi #alitatea comentariului ,,3 2cceptabil H- voturi

Eeutru NanF user: &3 -=.99.@9-H! 9-:-9

Pneori vorbeste ca un pescar din Aelta.... ;a intreb daca presedintele *asescu a andit inainte de a scoate aceasta perla 1 *.E.N. sa cumpere aurul de la Nosia";ontana de la zulu$atzii canadieni la pretzul mondial al aurului.&dica dupa ce statul roman va primi ?M din pro$itul e(ploatarii sa plateasca la pretzul pietzei mondiale canadienilor 96M aurul provenit din subsolul Nomaniei. &sta nu este nici macar inteli entza de macara iu 7sa ma scuze macara iii pentru comparatzie:. Pai domnule *asescu daca tot e sa cumparam aur! de ce sa nu cumparam de la rusi ca aia au din belsu si in plus ne si datoreaza nu stiu cate zeci de tone de aur. 4ameni buni! va datzi seama cine va conduce 1 #eausescu! panto$ar si a ramat cum era nu scoatea asemenea enormitatzi LLL inainte de a ma sanctziona! ori a ma nota cititzi cu atentzie va ro cuvintele mele! ceea ce spune presedintele *asescu este un total nonsens! pentru asemena a$irmatzii la stiintze economice revii la toamna...

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra ,,0 .e acord 6H voturi #alitatea comentariului ,,3

2cceptabil 6H voturi

+&*.CNPL NanF user: &+ -=.99.@9-H! 98:-@

E4aDens D. #.E.D; Aispretzuitor ... Oa L Oa L Oa L .... 8&)d& de +ua+ustiucFs N4;&E. pe care )4&)& &dunatura P4L.).#& de dupa -989 i"a &APD in Prostie si D&N&#.C care intretine PN4D).& ... #NCAC&; ca PDL& s"a )NCd.) din Prostei si Qanzare de )&N& si de &.& m"am L&D&) P&#&L.) sa votez in @9-@ Q&N&. Aupa -@ &ni de PN4)CD) #.Q.# prin C$ectuarea de XL.PD&Xa;are pe Q4) ... ::::::::: ;& voi XL.PD.X pe Qotuu] care LC+.).;.C&d& #azaturi P;&EC PesteaN4;&E. indi$erent pe #&NC L.PD& Pmana E. se cere a o Q4)& ... L.PD& $ar] de +hilimele! in Densuu] PN4PN.P! de EPL.)&)C. &ia cu X+O.L.;CLCX! pe care EP io am lansat"o ... ::::::::: are &L) Dens ... ... 7 arata tot comentariul :

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 3,/ %otal de acord

@@ voturi #alitatea comentariului , 2cceptabil @@ voturi

&mbi ua NanF user: &+ -=.99.@9-H! 98:<6

Ae unde ai dedus ca vor e(ploata canadienii1 Dau ca presedintele i"ar sustine1 Dustine e(ploatarea! nu si e(ploatatorul canadian. Eu vezi ca vorbeste de Duedia! de tehnolo ii nepoluante. .a de aici: Xdaca se $olosesc tehnolo iile potrivite! e$ectele asupra mediului pot $i minime si reversibileX. Putem si noi sa e(tra em! adica statul. Ae ce nu investeste Ponta in e(ploatari minere! sa aduca tehnolo ii moderne si utila3e! in loc sa dea banii la tortionari! sute de politicieni 7romanii au vrut doar 3umatate: si alte XcadouriX o$erite Xbaietilor desteptiX1 Da ia banii de la consum si sa"i ba e in investitii. Qor mai rabda rpomanii un an " doi de saracie! dupa care se vor vedrea roadele. &rabii traiesc bine si $ara sa"si bata capu] cu altceva! numa] de pe urma petrolului.

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 4,5 *mpotriva H@ voturi #alitatea comentariului 4,5 !eimportant H@ voturi

Motivele pentru care !" nu poate cumpara aurul de la "osia Montana - 6nde a #resit asescu

8oto: &rhiva $resedintele %raian asescu a emis ipote7a ca anca !ationala a "omaniei 8 !"9 poate cumpara aurul scos de la "osia Montana si sa faca emisiune de lei, pentru ca aceasta resursa sa ramana in tara( *nsa afirmatiile sefului statului nu pot fi sustinute cu ar#umente economice, monetare si sociale( Dcenariul presedintelui arata bine din punct de vedere teoretic! insa banca centrala nu isi mai poate mari rezerva! din mai multe motive. Citeste aici declaratiile presedintelui:*asescu: *EN sa cumpere aur de la Nosia ;ontana! sa ramana in tara pana la ultimul ram X*EN a cumparat timp de zeci de ani aurul care era produs in ;untii &puseni! insa a incetat sa $aca acest lucru cand rezerva a crescut destul de mult! iar costurile de productie ale aurului in Nomania au devenit mai mari decat cotatia de pe piata internationala. &vem o rezerva de peste -99 de tone si in mod normal ea este su$icienta pentru nevoile monetare ale tarii. Cvident ca mai e(ista si alte nevoi! iar *EN nu trebuie sa $ie sin urul cumparator. &r putea sa e(iste o industrie de bi3uterii care sa $aca acest lucru si poate $i vandut si pe piata internationalaX! a precizat analistul &urelian Aochia! $ost membru al #onsiliului de &dministratie al *NA! pentru :iare(com. .e ce nu poate cumpara !" aurul de la "osia Montana - Creste rata inflatiei: .ntr"adevar! *EN poate cumpara aur si sa emita lei! insa acest lucru vine cu unele riscuri! pentru ca actiunea poate sa stimuleze economia! dar si sa creeze un risc in$lationist! in cazul in care productia celorlalte ramuri ale economiei nu urmeaza e(pansiunea monetara care ar $i creata. XAin punct de vedere al politicii monetare! cresterea cantitatii rezervei de aur detinuta de banca centrala nu are sens. Eicio tara din lume nu mai are un sistem monetar care sa se bazeze pe aur. *anca centrala tipareste bani $ara alte constran eri in a$ara celor le ate de politica monetara! in$latie si perspective economiceX! a punctat analistul. .n trecut! aurul statea la baza sistemului monetar. &st$el! emisiunea de moneda intr"o tara trebuia sa aiba o contraparte in aur. Ae aceea rezerva bancii centrale de dupa &l Aoilea Nazboi ;ondial era importanta! pentru ca 3usti$ica monedele puse in circulatie. .n caz contrar! moneda respectiva risca sa se deprecieze $oarte repede! a e(plicat &urelian Aochia. .nsa la acest sistem s"a renuntat in -9=H. C(ista banci centrale care nu au o rezerva de aur prea mare! chiar nesemni$icativa! deoarece ea nu mai conteaza atat de mult pentru politica monetara a unei tari. Ae e(emplu! #anada are in rezerva

doar H!@ tone de aur. - Nu poti sa ai o singura rezerva: #el mai mare risc si cea mai mare problema le ata de rezervele de aur este ca pretul a $luctuat $oarte mult! iar in ultima perioada a scazut semni$icativ! iar aceste variatii in$luenteaza si valoarea la care banca centrala isi evalueaza rezervele. Nezerva de aur a Nomaniei s"a mentinut la -9H!= tone! insa din punct de vedere valoric a inre istrat o crestere de -<9 milioane euro! ca urmare a evolutiei ascendente a pretului aurului pe piata internationala! acesta $iind cotat la Londra! la s$arsitul anului @9-@! la -.66< dolari DP&/uncie! nivel cu ?!= la suta peste cel de la $inele anului @9--. Aar in acest an! valoarea ei va $i mai mica! din cauza prabusirii pretului aurului. X.n consecinta! e riscant sa ai toate rezervele numai in aur. Cle trebuie sa $ie diversi$icate! cum ar $i euro sau dolari! deoarece miscarile de preturi pe pietele internationale te $ac vulnerabil daca ai o sin ura rezervaX! a spus &urelian Aochia. - Si datoria catre FMI? .n plus! rezerva de aur a bancii centrale incepe sa aiba importanta abia cand e introdusa in circuitul bancilor centrale! iar apoi trebuie sa $ie standardizata! sa $ie autenti$icata de or anisme certi$icate la nivel international si sa $ie depusa in anumite institutii internationale! deoarece doar asa aurul va $i recunoscut ca o valoare care sa sustina credibilitatea unei tari si sa $ie utilizat ca rezerva in schimburile internationale. XC$orturile ar $i destul de mari! procesul este destul de complicat pentru *EN. C mai convenabil si mai practic sa $olosesti dolari sau euro pentru tranzactii obisnuite! cum ar $i cazul platilor catre 8;. sau alte tari. Eu se mai obisnuieste sa se mute tone de aur intr"o parte in altaX! a comentat Aochia. - urul nu poate ra!ane tot in tara" la #N$: .ntrebat daca discursul lui )raian *asescu poate $i interpretat ca un mesa3 le at de $aptul ca aurul e(tras la Nosia ;ontana trebuie sa ramana in tara! analistul a replicat ca Xmi se pare o poveste destul de amuzanta! pentru ca nu conteaza de unde provine aurul! valoarea lui nu consta in locul din care este e(trasX. XPe piata internationala nu se poate distin e acest lucru! sin urul lucru care conteaza este pretul si daca costurile de e(tractie din Nomania vor $i prea mari. La -.@99 de dolari uncia este posibil ca unele e(ploatari sa se inchida! inclusiv de la Nosia ;ontana! pentru ca ar deveni nerentabileX! a sustinut Aochia. .n plus! *EN nu are voie sa cumpere pre$erential aurul! ci doar la cotatiile internationale! ast$el ca nu se poate conveni ca banca centrala sa achizitioneze resursa la un pret $i( de la Nosia ;ontana. Ae asemenea! acest metal pretios trebuie depozitat si in anumite institutii $inanciare specializate din a$ara tarii! din Londra! durich sau Washin ton! nu doar in subsolul *EN. X.n mare parte! aurul se a$la in strainatate pentru ca el da credibilitate numai daca nu este la tine. &urul este asi urat in strainatate si nu e(ista niciun risc ca acest aur sa nu se poata intoarce in taraX! a e(plicat in cadrul unui seminar la *EN Lucian #roitoru! consilier al +uvernatorului.

ioanr NanF user: &+

-8.99.@9-H! 99:-?

Pozitie rezervata 8an$a poti sa e(plici cum vine aurul ratis 1 Eu prea ai inteles L &urul este cumparat de *EN! de aceia se $acea mentiunea cu Xcosturile de e(tractie"prelucrareX! adica pretul aurului. 74 rezerva mai mare de metal pretios in *EN! nu e rau sa e(iste! dar nici pe piata libera! in bi3uterii ca industrie nu prea mai avem! nu e rau:. Ain moment ce e e(tras! aurul este al producatorului! pana"l vinde. Eu ma deran3eaza sa $ie vandut partial si in starinatate! dar conteaza cine"l vinde: Nosia ;ontana +abriel #orporation sau statul roman! prin e(ploatarea miniera... Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 3,1 .e acord

8< voturi #alitatea comentariului 3,4 un

8H voturi

<lea NanF user: &+ -8.99.@9-H! -@:H-

Pozitie rezervata &urelian Aochia asta mananca ,,, cu per3e Nezerva de aur a +ermaniei se a$la impartita in mai multe locuri 7DP&! &n lia! Clvetia:. &cum

cativa ani! urmare unor evenimente $inanciare! banca centrala a vrut sa veri$ice e(istenta aurului si a cerut depozitarului american sa"si viziteze depozitul " 8&N& DP##CD. &mericanii nu au aprobat statului erman constatarea e(istentei propriei cantitati de aur depozitata la eiL Qa dati seama ce inseamna asta1 &urul este si ur numai daca se a$la in buzunarul tau! nu in buzunare straine. Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 3,+ %otal de acord @= voturi #alitatea comentariului 3,E&celent @= voturi

Object 9

$lorin$t NanF user: &+ -8.99.@9-H! 9=:@=

8oarte adevarat! dar totusi aurul are in rezeva bancii nationale doar o pondere de ="8M. .ar in DP&! ponderea aurului este =9M! in Portu alia peste 89M in 8ranta peste 6?M in Dpania peste =?M! .talia! +ermania peste ?9M. &tunci de ce pentru noi nu este bine ca rezerva *ancii Eationale sa nu $ie mai mare1 Ae ce in statele mentionate mai sus este bine sa $ie rezerve mari de aur ! iar la noi trebuie sa mici1 Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 3,, .e acord

-<H voturi #alitatea comentariului 3,, un -<9 voturi

pancescu NanF user: &3 -8.99.@9-H! 9=:<9

AC #C 1 pt. ca marea $inanta prin subsidiarele sale7le stiti!nu1:este interesata sa controleze toate statele si mai ales pe cele mici.tot rahatul in care ne zbatem de @H de ani a $ost Xpre$abricatXsi asa va $i si de acum incolo.

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 3,3 .e acord --< voturi #alitatea comentariului 3,, un --@ voturi

badeaacartan

NanF user: &+ -8.99.@9-H! 99:-H

#orectL 8iat moneGL Ain ura analistului: X*anca centrala tipareste bani $ara alte constran eri in a$ara celor le ate de politica monetara! in$latie si perspective economice.X &dica... $acem ce vrea muschii nostri: Xpolitica monetara! in$latie si perspective economiceX. #hiar ati crezut ca"i Xe alite! $raterniteX1L http://RRR.themoneGmasters.com/the"moneG"masters/$amous"^uotations"on"banFin / Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra ,,/ .e acord ?< voturi #alitatea comentariului ,,/ un ?H voturi

mc^uin NanF user: &+ -8.99.@9-H! -@:<?

Aoar #eausescu le mai stia pe toate... )ov. *asescu se pricepe mai bine decat .sarescu ori alti specialisti asa ca nu mai vorbiti de eaba si cumparati aurul cum a zis tovarasul.Cl este cel mai destept roman le stie pe toate critica tot!el este alesul ce trebuie urmat in deplina tacere cu capetele plecate.

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 1,5 )i da, si nu @@ voturi #alitatea comentariului 1,5 2cceptabil @@ voturi

8an$an la tulipe NanF user: &+ -8.99.@9-H! 98:?H

*asescu are dreptate LLL Eu stiu e(act de ce! dar $ac aler ie la e(plicatiile alambicate si voit savante ale $inantistilor atoatestiutori! precum cei de mai sus! Aochia si #roitoru L Da nu mai vorbesc ca atunci cand apare la )v tataie Qasilescu! mi se zbarleste parul pe mine...#hestiunile astea teoretice sunt bune! interesante! dar practica e cu totul alta L De spune in te(t ca #eausescu a platit .E &PN datoriile catre 8;....acum! teoreticienii vin si ne e(plica $aptul ca procedura e reoaie L1 &cum! intr"un secol nou si superdezvoltat nu se poate! dar in anii ]89 se putea L .ti vine sa razi...rezerva de aur a tarii poate ramane aceeasi! de -9H!= tone...surplusul! cel obtinut de la er(tractiile romanesti poate $i $olosit pentru plati curente in di$erite situatii si catre di$erite institutii $inanciare...sau te pomenesti ca nu primesc aur LLL...se vorbeste de $luctuatia pretului unciei! care ar putea cobori spre -@99 dolari...si ce daca 1 decat sa nu avem aur sa putem plati! o putem $ace si la pretul pietii din momentul respectiv...oricum aurul vine catre tara ratis! nu aiurea LLL *asescu are deci dreptate LLL 7 revenire la $orma initiala :

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra ,,.e acord

-9H voturi #alitatea comentariului ,,un -9@ voturi

badeaacartan NanF user: &+ -8.99.@9-H! 99:-?

)onta si marinelu]... ... ar trebui sa XscoataX auru] $urat acu] doua milenii de soldatii lu] )raian: peste -699 de tone de aurL X#ooFs Rho FnoRsLX Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 1,5 )i da, si nu 6- voturi #alitatea comentariului 1,5 2cceptabil 6@ voturi

ben osul@99=

-8.99.@9-H! 99:<8

cenzura la ea acas Aomnilor de la ziare.com! preedintele *sescu nu reete niciodat! el este doar prost in$ormatL1L Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 1,+ )i da, si nu <9 voturi #alitatea comentariului 1,1 !eimportant <- voturi

;c+i i NanF user: &1 -8.99.@9-H! -9:9-

b8an$an la Polipe Oai sa"ti e(plic! ca pr.ostului 7ca"i sin ura varianta care are sanse sa prinda la dumneata:. Nezerva in aur e $oarte $olositoare in cazul in care economiile se prabusesc cataclismic si nu mai e(ista etalon monetar 7valuta $orte:. Eici macar criza din -9@9 7mai puternica prin e$ecte decat asta de" acum: n"a 3usti$icat vreun moment etalonarea in aur. #ele doua razboaie mondiale ar putea putea $i date e(emplu in acest caz: ambele au secatuit marile economii si au dus la in$latii alopante! ast$el ca sin ura valoare constanta au ramas metalele pretioase 7ca"s mai multe! nu e doar aurul: " in toate variantele lor: e(trase sau minereu/resursa " si combustibilii $osili. &sadar aurul ala nu e indispensabil acum. &r $i in cazul unui razboi! si ar $i la $el de indispensabil si sub $orma de lin ou! si sub $orma de minereu. &cu! re$eritor la observatiile vis"a"vis de $inantistii aia pretiosi. Ae $apt! ei nu sunt pretiosi! matale esti prea p!rost pentru a"i intele e e(act. #eea ce spun ei cu cuvinte rele 7pentru dumneata: e realitatea. Pe care e libertatea dumitale sa o accepti sau nu. Aaca e Xsau nuX! iti pot recomanda atat scoli! cat si spitale. Oai! arrividercea. 7 revenire la $orma initiala :

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 4,0 *mpotriva H6 voturi #alitatea comentariului 4,!eimportant H6 voturi

schmit NanF user: &, -8.99.@9-H! -9:HH

#ea mai bun rezerva de &ur este... Lasat acolo unde este acuma in munti N;!. "Eu costa nimic depozitare "Eu il $ura nimen "4 arantie si ura pentruXzile ne reX "Eu in$luenzeaza cursul leului "Eu polueaza mediul

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 3,3 .e acord <8 voturi #alitatea comentariului 3,, un

<? voturi

badeaacartan NanF user: &+ -8.99.@9-H! --:HH

Xcon$iscateX: http://(republic.tv/node/?H8? Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra ,,0 .e acord -8 voturi #alitatea comentariului ,,0 un -8 voturi

imbacsitul NanF user: &+ -8.99.@9-H! 9=:H@

4 parte din ar umentele prezentate in articol sunt recunoscute si de

alti analisti! vezi http://economie.hotneRs.ro/stiri"$inanteabanci"-??9=9<9" lavan"presedintele" comite"eroare"intele ere"economica"atunci"cand"a$irma"bnr"poate"cumpere"aurul"rosia"montana" $ara"cetatenii"romaniei"suporte"costul.htm

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 4,+ *mpotriva 9@ voturi #alitatea comentariului 4,+ !eimportant 9H voturi

)ra icomedian NanF user: &+ -8.99.@9-H! 9=:H8

C plin de analisti in N4 Eu mai devreme de acum @9 de ani aceiasi analisti $aceau coada la Nu ina 7ala cu Xleul de aurX: sa"i invete politica monetara.

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 3 .e acord --< voturi

#alitatea comentariului ,,/ un --H voturi

8ac lipsa mare pe voi NanF user: &+ -8.99.@9-H! -?:--

&re uvernatorul *EN nevoie de vice" uvernatori politici 1 #u studii si competente indoielnice unii vice" uvernatori $ac umbra pamantului in *EN! sunt P4L.)NP#.. partidelor si nu specialisti. ;ulte secrete acopera acesti pseudo"specialisti pe salarii $oarte mari. Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 4,0 *mpotriva -< voturi #alitatea comentariului 4,5 !eimportant -H voturi

Qal NanF user: &+ -8.99.@9-H! 99:99

am citit articolul dl dan popa $oloseste in mod e(cesiv un limba3 tehnic din spatele caruia transpare o pozitie partinica evidenta. Da nu uitam ca la *EN nu"s numai tehnocrati neutri din punct de vedere politic! mari specialisti preocupati numai si numai de binele Nomaniei. Pn e(emplu de $runte : tov. bo dan olteanu.

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra ,,0 .e acord =9 voturi #alitatea comentariului ,,+ un =9 voturi

Fott NanF user: &+ -8.99.@9-H! 99:<@

*EN toate $unctiile importante din bnr sunt detinute de cetateni de o anumita nationalitate 7si in toate uvernele de dupa ocuparea romaniei la $el:. &sa se e(plica tot ce s"a intamplat de @< de ani! inclusiv a$acerea rosia montana.

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 3,, .e acord << voturi #alitatea comentariului 3,1 un <- voturi

carmaciul NanF user: &3 -8.99.@9-H! -9:<6

b val &sa e:*EN nu are numai tehnocratu.mu ur isarescu a semnat ca prim miniustru o parte din actele despre Nosia ;ontana. Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 3,, .e acord @9 voturi #alitatea comentariului 3,1 un @8 voturi

)ra icomedian NanF user: &+ -8.99.@9-H! 9=:H?

.ntrebari si raspunsuri pe lan a .ata obiectiile si re$utarile lor: -. X#reste rata in$latieiX. " )oate sistemele economice deschise lucreaza cu in$latie. DP&! Taponia s.a. $olosesc ZC ca o masura in$lationista controlata pentru stimulare economica. @. XEicio tara din lume nu mai are un sistem monetar care sa se bazeze pe aurX. " &sta o stie si un copil2 nu trebuie sa $ii analist XdochiaX. Aar! nu e vorba de asta. H. XEu poti sa ai o sin ura rezervaX. " Pai! nici despre asta nu e vorba. Aaca! printr"o minune! s"ar scoate tot aurul de la Nosia ;. si s"ar cumpara de catre *EN! tot n"ar a3un e la -?M din rezerva valutara a N4 7dolari! euro! $ranci elvetieni etc.:. <. XEu se mai obisnuieste sa se mute tone de aur intr"o parte in altaX. " Dtiu asta si copiii! analist XdochiaX. Eumai rusii $ura inca cu camioanele. ?. X&urul este asi urat in strainatate si nu e(ista niciun risc ca acest aur sa nu se poata intoarce in taraX! zice #roitoru. " OahahaL Nomania are < e(periente ne ative in acest sens: tezaurul de la ;oscova 7-99 tone aur:! aurul de la nemti din primul razboi mondial 7@? tone aur pentru rane: si din al doilea razboi 7alte cca. 89 tone aur platite de Oitler lui &ntonescu pentru petrol si rane:! aurul XimprumutatX de rusi in -9<?"-9?H de la romani 7vreo -69 de tone de aur:. 7 revenire la $orma initiala :

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra ,,0 .e acord

--- voturi #alitatea comentariului ,,/ un --= voturi

Qal NanF user: &+ -8.99.@9-H! 98:9?

aurul din strainatate #iteam ieri ca +ermania vrea sa"si repatrieze 7de ce oare 1: o parte din rezervele de aur a$late in strainatate . Ci bine! aceasta nu se poate $ace imediat! ci reprezinta un proces care va dura = ani. Aeci! aceaste rezerve care reprezinta o arantie pentru statul care le poseda! nu sunt imediat! inte ral! la dispozitia proprietarului lor.

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 3,, .e acord 96 voturi #alitatea comentariului 3 un -9? voturi

schmit NanF user: &, -8.99.@9-H! -9:<?

&sa este Qal...+ermania doreste sa isi... readuca 7vada aurul acasa: din PD& care nu mai prezinta o arantie si ura. PD& avand datori enorme XpoateX a inlocuit aurul cu alte metale aurite ! in caz de control periodic sa apara cantitatea depozitata la vedere. Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra ,,5 .e acord @8 voturi #alitatea comentariului ,,un HH voturi

<lea NanF user: &+ -8.99.@9-H! -@:-9

nemtilor nici macar nu li s"a permis sa veri$ice daca aurul mai e(ista in depozit! asta"i si uranta aurului a$lat Xin custodieX la en le3i sau americani: parca ar $i tezaurul Nomaniei depozitat la rusi. Demnaleaza comentariu nepotrivitL

Pro / #ontra 3,5 %otal de acord @H voturi #alitatea comentariului 3,5 E&celent @= voturi

aneta NanF user: &1 -8.99.@9-H! 9=:?9

Pnde e aurul nostru ! isarescu ! vasilescu ! croitoru 1 Cchipa isarescu"vasilescu"croitoru cauta sa ascunda $aptul ca e(tractia aurului a $ost oprita chiar de catre ei 2 si mai printre dinti ! mai printre randuri !ne"au spus ca de $apt aurul nostru EP este in tara 2 atunci unde e ! si in ce cantitati 1 mister ! doar initiatii au voie sa stie 2 o observatie : avem aur ! dar bnr nu vrea sa se le e la cap cu el ! si incearca sa paseze re$uzul catre stat ! de parca bnr e de pe alta planeta!nu apartine tot statului 2asadar avem aur ! dar asta e un inconvenient 2 nemaipomenit ! nu1 dar culmea este ca uvernatorul bnr este un om superstitios : da ! el a hotarat ca de cate ori Nomania a avut rezerva mare de aur ! a avut si hinion LLL de aia nu trebuie sa avem aur L si oare e obli atoriu ca acest aur sa $ie in rezerva internationala 1 cele < tone de aur date ti anilor erau in rezerva internationala 1 si daca prin absurd rusii ne"ar da aurul inapoi ! bnr nu l"ar lua 1 domnii $inantisti de la bnr ! unde e aurul romanesc ! si in ce cantitati 1 acum catva timp circula zvonul ca 8ort Ino( e ol ! si aurul de acolo e de mult la chinezi 2 deci ! unde e aurul nostru 1 7 revenire la $orma initiala :

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 3,, .e acord 8- voturi #alitatea comentariului 3,1

un =8 voturi

Object 10

Q4.CE. NanF user: &+ -8.99.@9-H! 98:-8

& cumparat *EN valuta in e(ces. &re un depozit de H6 miliarde .....euro pe care stau calare economistii *EN".sarescu! Qasilescu! #roitoru! 4lteanu !8lorin +eor escu si altii! iar noi ne imprumutam la 8;. pentru bani de investitii. *EN nu trebuie sa $aca e(cese ci sa administreze e$icient valorile ce le detine. 4 rezaerva mare de aur ar elibera o parte din depozitul in valuta al *EN si l"ar introduce in circuitul economic! respectiv in .EQCD).)... Dtam cu lucrarile la autostrazi si imprumutam de la 8;. bani! la care platim dobanzi.

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 3,+ %otal de acord =H voturi #alitatea comentariului 3,3 un == voturi

schmit NanF user: &, -8.99.@9-H! -9:?9

#u alte cuvinte *EN ar pute investi in.... Locuri de ;unca... Eu ?99la N; ci ?9 999 repartizate pe zonele mai putin dezvoltate. Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 1 *mpotriva @< voturi #alitatea comentariului 1,4 !eimportant -8 voturi

8an$an la tulipe NanF user: &+ -8.99.@9-H! 99:9H

#omentarii e(celente L Nomanii sunt isteti LLL 8elicitari tuturor celor care pertinent sau mai putin pertinent! dau palme morale asa"zisilor analisti ai lui peste LLL #ine suntem noi! de pe site 1 Qotantii PDL oare ! cei care nici macar n"au habar sa

inche e doua $raze coerente 1L Eoi putem schimba $ata acestei tari napastuite de in noranti! imbuibati si penali LLL

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 3,+ %otal de acord 68 voturi #alitatea comentariului 3,3 un 66 voturi

mircione -8.99.@9-H! -?:@?

Eu ai coloana vertebralaL Csti cel mai prostL Di o paranteza 7*asescu! PAL"ul are locuri in toata Nomania unde zeci de persoane vin la pro ram si sunt platiti pentru a da comentarii pozitive in mediul online pe subiecte de actualitate in care incearca sa aduca si ar umente pro chiar daca 99M sunt contra: ;entionez $aptul ca din lispa de bani am practicat o perioada asta $iind platit cu -9 eurocenti pentru comentariu! dar nu m"am in3osit sa ii ridic in slavi ci doar am lovit in PDA D. PEL tot o apa si un pamant. 7 revenire la $orma initiala : Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 4 %otal impotriva 6 voturi #alitatea comentariului

4 Foarte prost 6 voturi

Q4.CE. NanF user: &+ -8.99.@9-H! 98:99

#anada cu o rezerva de aur de H!@ tone are le islatie care enereaza .....echilibru intre productie si in$latie. )otusi si ea! ca sa tina in$latia sub control are un sistem de impozitarea veniturilor pro resiv care ia mare parte din venitul individului si asta datorita masei de lucratori redusa $ata de nevoile de dezvoltare a tarii. ;ai intervine si $aptulo ca indi enii nu platesc impozite! ast$el ca tara are statutul de D)&) D4#.&L. Dtatul este $oarte permisiv cu in$ractorii de drept comun ca sa nu aiba cheltuieli cu ordinea publica si cu inchisorile. &r $i bine ca economistii *EN sa nu uite de pericolul achizitionarii in e(ces a valutei $orte. Qa amintiti! domnilor! de crizaa asiatica 1 #u o achizitie de H6 miliarde de valuta $orte !tezaurizata suntem in pericol.. C ca o PN4AP#).C PC D)4# pa uboasa ce blocheaza circulatia $inantelor. &i bani si decedezi sarac si $lamand. 7 revenire la $orma initiala :

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 3,, .e acord 89 voturi #alitatea comentariului 3,3 un

86 voturi

Q4.CE. NanF user: &+ -8.99.@9-H! 98:H-

Aaca am avea leul din aur si ar int!nu am avea in$latie nici de -M. Eu am avea nevoie de depozitarea aurului in strainata ca arantie. &r $i insusi leul acea arantie. &m $i inaintea Clvetiei ca putere $inancdiara! nu am scoate banii din tara sa"i depunem in conturi streine in hrtii.

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 3,+ %otal de acord 89 voturi #alitatea comentariului 3,3 un =9 voturi

Object 11

Qal

NanF user: &+ -8.99.@9-H! 99:-9

Qa dati seama ce ineptie sustin acesti anal"isti 1 #a o tara! in cazul de $ata Nomania noastra! ar duce"o mai rau daca ar avea mult aur! decat daca ar avea mai putin LLL .E"#NC"A."*....L L #um deunazi! ne spuneau ce mare avanta3 are Nomania sa"si dea aurul cu 6 M. Da ne ifma inam cum ar $i aratat bo atele tari din +ol$ul Persic daca"si dateau petrolul cu 6 M : ramaneau tot cu cortul pe nisip! dar se pricopseau cu cativa Xoameni de a$aceriX sau/si uvernanti putrezi de bo ati care"si tineau banii prin banci straine.

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 3,, .e acord 6H voturi #alitatea comentariului 3,4 un 6@ voturi

badeaacartan NanF user: &+ -8.99.@9-H! 99:<<

bQ4.CE. &i uitat de baul... ... din $undul lui +adda$i1 Xleul din aurX111LLL #ine te"a"nvatat economie1 http://RRR.themoneGmasters.com/the"moneG"masters/$amous"^uotations"on"banFin / +oGishe FupL Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 1,1 *mpotriva @< voturi #alitatea comentariului 1,1 !eimportant @< voturi

A.&E&A NanF user: &+ -8.99.@9-H! 99:96

De pare ca .sarescu nu este atat de patriot pe cat credem! Aupa cele patru pierderi valutare su$erite de tara ! respectiv @69 tone aur la rusi si -9? tone la nemti! nu ne"am $acut mai intelepti. &zi rezerva noastra in aur se a$la la Londra! durich! Washin ton si nicaieri. Nezerva in aur a *EN evaluata la @!? miliarde euro! reprezinta 3umatate din cat primea Pdrea suplimentari in decembrie @9-97primea <!? miliarde euro:. &vem mereu oamenii pe care ii meritam! ieri *asescu"Pdrea"*oc! azi Ponta! &ntonescu! Ara nea. Aaca maine ar $i sa votez nu stiu incotro m"as orienta. Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra

3,, .e acord ?< voturi #alitatea comentariului ,,/ un ?? voturi

copilul -8.99.@9-H! 99:H-

Oai nu zau L #um sa nu stii 1 .ne alabilul Aon Qoiculescu L Euma iel ne scoate din marasmul asta!in care ne"au ba at impostorii si capusile nesatule L

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 4,4 %otal impotriva <H voturi #alitatea comentariului 4,3 Foarte prost <9 voturi

;c+i i NanF user: &1

-8.99.@9-H! -9:98

.sarescu... Dtimata doamna intellectuallG challen ed! .sarescu e pus acolo sa analizeze la rece! nu dupa ustul companiei care va plateste. E"aveti idee despre ce vorbiti! da] o $aceti! pentru nota de plata. Oai sa va e(plic: aurul din Nosia apartine! ca minereu! Nomaniei. 4data e(tras! el va apartine canadienilor. Aaca romanii vor aur de"acolo! trebuie sa"l cumpere " adica si eu! si matale 7daca ai cu ce " iar daca n"ai tot va trebui:! vom plati aurul nostru. Aa! curata lipsa de patriotism la .sarescu asta. ;adam! stupizii imi provoaca dureri de stomac. +ratie Avs. mer sa"mi cumpar ranitidina. 7 revenire la $orma initiala :

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 4,*mpotriva H? voturi #alitatea comentariului 4,+ !eimportant @9 voturi

)erente NanF user: &+ -8.99.@9-H! -@:<-

.n toata nebunia creata! nu se vede clar! daca nu cumva asociat acestui &PN! nu e(ista si altele! mai cautate pe acolo.De pare ca acolo"i

schepsisul... Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra ,,0 .e acord @8 voturi #alitatea comentariului ,,/ un @8 voturi

danduta -8.99.@9-H! -9:<?

.n #on o ai incercat 1 C si asta o directie.

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra ,,5 .e acord -9 voturi #alitatea comentariului ,,0 un @9 voturi

+&*.CNPL NanF user: &+ -8.99.@9-H! 99:@<

Aomnilor! sunt in &dmiratziune $atza de Aisertatiunile ... ... Aomniilor vostre... ::::::::: EP;&. ca EP sunteti .na#estie ... :::::: #CD).& era PN4D).4&N& dmecFera! a +uvernatorului! aruncata la Aeruta 7*c#cL.C +roasa! da"i in 4ri ini ca .. prostesc .4 L: din Qaporul XP&)N.4).D;X! vopsit proaspt cu &#CD) Eume! dup E4P& &ni de navi at DP* &lte Eume ca un #olac de Dalvare a Aemnitatii o$ )he +Pa+Ps: anume ca E4.! N4;&E.. 7Dtatul N4;&E:EC cumparam &PNPL E4D)NP de la dmecFerii carora L. l"au A&) practic +N&).D #azaturile P;&E4.AaL.PD&acFs! PPDC PesteaE4.! N4;&E..! de catre dmecFerii mai ;&N.! Dtapanii lu] &lde Little dmecFers N;+#. )4&)C Aiscutiunile de la )Qs : " EP dezbat #estiunea &D)& " EP dezbat .deea ).#&L4&D& de a D#4&)C &ltii &urul E4D)NP consumand L.PD& ;are ca EP am avea *ani. &m su erat cu Nespectul #PQCE.) &.#.! pe 84NP; ca! daca ar QNC&! ar emite D)&)PL )itluri de D)&)! +&N&E)&)C. Eu s"ar asi - 999 999 de *o ati Nomani sa cumpere 8.C#&NC un )itlu de @999 de Curo 1 Dau -99 999 de *o atani cu @9 999 de Curo 1 Lasand la o Parte ca D)&)PL &NC *anii astia. Lasand la o Parte D. 8aptul ca EP trebuie )4). de la inceput. C(ploatezi ce *anii pe care .. &. si Q.Ed. &PNPL obtinut. )P! Dtat Nomana &L)4N& care iti A&P *ani! ).C.

EP )P! Dtat Noman calarit de Aiverse Cntitati L.PD&acFs sa A&. )P *anii &ltora! care ti"ai D#4D &urul )&P. Di sa mai prezinti #estia &D)& ca ;ani$estare de P&)N.4).D; ... .ar &ltii! tot de pe Qasul 8&LD numit P&)N.4).D;! sa se screama cu &rticole e(plicand A4#) #C EP poate $i e(plicat. #atre )he +Pa+Ps care sunt in &pa ;PNA&N& lasata in Prma de Q&D! plina de L.PDCLC si mai reu mirositoare ale L.PD&acFs de PC Qas ... #a o .ncheiere : E.;CE.adintreaE.;CE. EP spune ca EP trebuie sa EC mai lasam Te$uitzi ... Preaa;PL). L.PD&acFs peste E4.! Nomanii ... 7 revenire la $orma initiala :

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra ,,+ .e acord <@ voturi #alitatea comentariului ,,1 2cceptabil <@ voturi

cristoiu NanF user: &+ -8.99.@9-H! -9:@?

Cste cel mai super$icial interviu pe care l"am citit in acest am. Pn economist isi da cu parerea manevrand ipoteze bsi e(plicatii de buza santului.

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 1,)i da, si nu H@ voturi #alitatea comentariului 1,2cceptabil H@ voturi

danduta -8.99.@9-H! -9:<@

Eu conteaza daca *EN cumpara! sau nu! aurul de la Nosia ;ontana )* a dat un e(emplu cu impact la public. *EN va cumpara! daca are nevoie! aurul marcat cel mai ie$tin. .n rest sunt amanunte! 7daca e pur! daca e marcat: care le vor rezolva specialistii *nr! iar nu noi pe site.

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra ,,, )i da, si nu -9 voturi #alitatea comentariului ,,, 2cceptabil

-9 voturi

harrisabmb NanF user: &+ -8.99.@9-H! -@:-9

&venturile lui Oabarnam si ale prietenilor sai in loc de : ;otivele pentru care *EN ....... Cste scris la comanda si nu are nimic in comun cu domeniul macroeconomiei si al politicilor monetare. .n$latia nu apare ca urmare a cresterii rezervei de aur. #i in anumite conditii economice! simultan cu tiparirea banilor $ara acoperire! etc. .nsa! asa cum spune autorul! daca nu este necesar aurul! mai ales ca pretul a scazut la bursa! de ce se bat astia ca chiorii sa puna mana pe el 11 Di daca tot nu ne a3uta cu nimic! mai bine il lasam acolo unde este pana in ziua in care ne va $i de $olos. Pastrarea lui acolo unde este nu polueaza mediu! in schimb valori$icarea lui creaza numai necazuri romanilor. .n ceea ce priveste problema locurilor de munca! cred ca mai bine le o$erim o sansa reala acelor oameni. Aaca au onoare! tin la viitorul lor si al celor ce vor urma si nu accepta sa $ie otraviti! ar trebui sa renunte la proteste. Ae cianuri si ape otravite cu metale rele nu scapa nimeni. .nsa! de $oame nu vor muri! daca le iese din cap ca acolo nu pot $ace decat minerit. &sta este partea cea mai importanta! situatia acelor oameni si uvernul pe asta ar trebui sa se concentreze! nu pe comisioane! spa i si alte prostii. 7 revenire la $orma initiala :

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra ,,.e acord -9 voturi #alitatea comentariului ,,un -9 voturi

mircione -8.99.@9-H! -@:<9

Dolutii #u totii stim $oarte bine ca in ultimii ani s"au cheltuit sute de milioane anual doar pentru autostrazi 7un calcul simplu duce la un total de peste un miliard: ;are ma3oritate a lor dovedinduse de proasta calitate 7*ucuresti"Pitesti: sau ine$iciente 7*uc"Ploiesti autostrata necirculata: cu costuri de <"? ori mai mari decat in tari ca &ustria! *ul aria! Pn aria s.a.m.d. Da nu se mai $aca nici un Fm de autostrada pentru cativa ani si banii sa $ie redirectionati catre Proiectul Nosia ;onta unde +abriel Nesources estima o investitie ce pleca de la ?99 de milioane de euro si a3un ea peste cativa ani undeva la @ miliarde. .n cel mult un an de la inceperea investitie acest proiect poate aduce pro$it si bani pentru e(tinderea lui. #on$orm studiilor $acute in domeniu rezervele de aur si ar int se situeaza ca valoare undeva intre ?9 si -99 de miliarde de dolari. Nestul concluziilor si comentariilor le tra eti sin uri. PD: +andirea unui om simplu care in procente nu ar trebui sa $ie nici macar ?9M din cea a unui ministru! priministru sau uvernant 7 revenire la $orma initiala :

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra , )i da, si nu -@ voturi #alitatea comentariului 3,3 un = voturi

Qulturul"*rancovenesc NanF user: &1 -8.99.@9-H! -H:96

;ulte intrebari putine certitudiniL Problema aurului ca etalon este veche si nu insist dar pentru toti cei care sustin ca acesta este o mar$a ca oricare alta si ca tezaurizarea sa este cel putin neindicata peste ce are acum *EN le supun atentiei cateva intrebari : -: Ae ce tocmai cei care sunt portavocea acestor teorii7 tari si uverne: au si cele mai mari rezerve din acest metal si le cresc continuu1 @:Ae ce in mentalul colectiv care ar trebui sa $ie in $inal si reperul oricarei analize cel putin socio" psiholo ice serioase aurul este perceput ca reper valoric 7 nu numai intrinsec:. H: Ae ce societatea umana $ara e(ceptie s"a intors de $iecare la aur ca etalon in perioadele de incertitudini si mari con$licte1 samd Di in plus supun atentiei un material e(trem de interesant care poate $i citit la adresa http://mises.ro/869/ Ae remarcat un pasa3 din te(t care apartine unui mare economist austriac ! laureat al premiului Eobel78riedrich OaGeF:altminteri un critic al etalonului aur in sistemul monetar : U in mod deloc surprinztor! in perioada dezvoltrii sistemului industrial modern si in timpul $unctionrii etalonului"aur! timp de aproape @99 de aniU preturile au rmas aproape nemodi$icate 7sublinierea noastr: 7-9=6! p. 9:. #u sin ura e(ceptie a perioadei de @99 de ani de e(istent a etalonului"aur! practic toate uvernele din istorie si"au $olosit puterea de a emite bani pentru a"i insela si 3e$ui pe oameni 7-9=6! p. -6:. 7 revenire la $orma initiala :

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 1,/ )i da, si nu -H voturi #alitatea comentariului 1,/ 2cceptabil -H voturi

+&*.CNPL NanF user: &+ -8.99.@9-H! -H:?9

&ripatule ... :::::: PP. .ntrebari #ama844&&&N)C .na#4NC#)C Politic ... :::::: ;atale D).. PEAC a3un i cu Dcotocirea avand ca X*usolaX .ntrebarea &D)& 1 #rezi ca A&#c zbori la -9 999 de ;etri .nlime EP te s eteaz &rcaii Politicii #4NC#)C 7&ctuale ...::::::::: : 1

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 1,, *mpotriva -? voturi #alitatea comentariului 1,, !eimportant -? voturi

Qulturul"*rancovenesc NanF user: &1 -8.99.@9-H! -<:H?

LLLLLLLLLLLLLLLL Eu dor nici luptele pierdute! nici ranile din piept nu dor! cum dor acele brate slute care s lupte nu mai vor.

#at inima in piept iti canta ce"nseamna"n lupta"un brat rapus 1 #e"ti pasa"n colb de"o spada $ranta cand te ridici cu"n stea ! mai sus 1 .n$rant nu esti atunci cand san eri! nici ochii cand in lacrimi ti"s. &devaratele in$ran eri! sunt renuntarile la vis. 7.ndemn la lupta "Nadu +Gr: 7 revenire la $orma initiala : Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 4,*mpotriva 6 voturi #alitatea comentariului 4,!eimportant 6 voturi

Prima Eeutru

@ Pltima

NanF user: &3 -8.99.@9-H! -<:?@

;a repet dar! -.*anca Eationala a Nomaniei nu trebuie in niciun caz sa cumpere aurul e(tras de straini din subsolul tzarii.#eea ce trebuie $acut este promul area unei le i care sa interzica e(ploatarea zacamintelor de metale rare si de substantze strate ice de catre companii straine. )rebuie creata o re ie de stat 7eventual in subordinea *EN: care sa e(ploateze minereurile acestea. @. ;area $inantza nu este interesata de e(istentza vechiului sistem 7sanatos: al paritatzii $iecarei monede natzionale cu rezervele de aur si alte valori ale bancilor natzionale.Distemul paritatzii ar impiedica imprimarea abusiva a monedei de hartie! $ara corespondent real valoric. &cest procedeu duce in mod clar la devalorizarea banilor de pe piatza 7in$latzia:. ;arile banci americane au impus

aceasta schimbare iar in -9=- presedintele Ei(on decidea abandonarea sistemului paritatzii aur" moneda.8ederal Neserve care este un con lomerat $ormat din ? banci importante este cea care decide procentuil dobanzii in DP& si cantitatea de moneda care sa se imprime. ;ai nou!marea $inantza nu se mai multzumeste doar cu imprimarea abuziva a monedei $ara acoperire! acum vor sa aiba moneda electronica! adica sa creeze bani pe computer.... aia o sa ne manance LLL 7 revenire la $orma initiala :

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 3,4 .e acord

9 voturi #alitatea comentariului ,,3 2cceptabil

-< voturi

;c+i i NanF user: &1 -8.99.@9-H! -8:H@

bEeutru Distemul despre car evorbiti la punctul @ nu se mai uziteaza de vreo -99 de ani! nici vorba de -9=-. Pentru ca lumea evolueaza! iar trocul in natura 7paritatea moneda"aur: este considerat cu totul depasit. .n mod normal! valoarea"etalon monedei nationale este data de criterii clare! simple! printre care productia interna are un rol covarsitor. .n caz contrar! state in care evolutia umana nu este evidenta " ca +abonul sau +uineea Ccuatoriala " ar avea monede beton! sustinute de zacamintele auri$ere.

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra -sub , voturi 9 vot #alitatea comentariului -sub , voturi 9 vot

Eeutru NanF user: &3 -8.99.@9-H! -8:<<

#and resesc! ma scuz.... ;er i pe +oo le si scrie: X)he Ei(on DhocFX...&poi vei incepe sa citesti:X )he Ei(on DhocF Ras a series o$ economic measures taFen bG the Pnited Dtates President Nichard Ei(on in -9=-!includin unilaterallG cancelin the direct convertibilitG o$ the Pnited Dtates dollar to oldX. Di daca curiozitatea te mana spre mai XadancX tot pe +oo le scrie X*retton WoodsX.Eumai bine si colice dusmanilor L Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra -sub , voturi 9 vot #alitatea comentariului -sub , voturi

9 vot

mircione -8.99.@9-H! -?:@-

Pentru 8an$an la tulipe Csti cel mai prostL Di o paranteza 7*asescu! PAL"ul are locuri in toata Nomania unde zeci de persoane vin la pro ram si sunt platiti pentru a da comentarii pozitive in mediul online pe subiecte de actualitate in care incearca sa aduca si ar umente pro chiar daca 99M sunt contra: ;entionez $aptul ca din lispa de bani am practicat o perioada asta $iind platit cu -9 eurocenti pentru comentariu! dar nu m"am in3osit sa ii ridic in slavi ci doar am lovit in PDA D. PEL tot o apa si un pamant. 7 revenire la $orma initiala :

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 4 %otal impotriva ? voturi #alitatea comentariului 4 Foarte prost ? voturi

Object 12

mircione -8.99.@9-H! -?:H?

;eriti sa $i impuscatL Pnul din aceste locuri $iind sediul central al PAL din ;4AN4+&E Er. -! la subsol unde e amena3at o camera cu vreo -? calculatoare si unde studenti care au nevoie de bani pentru camin sau pentru traiul zilnic $ac asta. Dunt si ur ca esti unul din sobolanii din subsol. Poate ca nu ai bani si $aci asta pentru ca esti nevoit am incercat pe cat posibil sa nu te critic.... #el putin sa stie lumea despre ce e vorba. 7 revenire la $orma initiala :

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra 4 %otal impotriva ? voturi #alitatea comentariului 4 Foarte prost ? voturi

+&*.CNPL NanF user: &+ -8.99.@9-H! -6:98

Eea] &ripatule ... .4! +&*.CNPL! am pierdut in 8iecare &E! de PEDPNCdC#C! din @99@! #ate un *ratz de *&E.! adic de Qiata ;C& i a #opiilor ;C.! din cauza ca am D&LQ&) *iblioteca Eaional! .o i Eevasta! in &nul @99@! de la

Aesa8..E&area PLcEP.)c de ctre L.PO)&#ID si realizata 7.E#c EP de )4)! da] A&#& EP se stopeaza PP)NCd.NC& #rilor si Publicaiilor ... : ...: Ritha)OC.NaDLP+&acFs de &.#.. .;. &TPE+C ... ::::::::: ;ai ales ca PE..aQulturi! dei se declara in Qorbe ;&N. Patrioti! cand este sa ii *L4#OCdC pe #eia#&NC ma ... *L4#OC&dc Dadica#4#&L&N! de Pnsprezece &ni! DC A&P cu C. .... :::::: #a &P 8rica de C. #a &P &$aceri #4;PEC! ;GoriticF ;4AC! in care .4! cu )4) Patriotismul ;CP CQ.ACE) i NC&L! 7mcar de &N $i $cut a decea Parte dintre Nomanii Patrioti sau Qulturii i PP.. lor! #&) am $cut .o pentru N4;gE.& cu acel Aemers din @99@ ...: . CV&#) similar Dituaiei P#N .E&.E)C de -9<< ... ::::::::: dmecFerii P#Naiti L.PO)&#ID i PE.. Nomani ca Patrascanu L.*CN. si la #apsa! cu & enii de Di urana unde LC ddeau Napoartele i chiar PN.;C&P .ndicaii de la ;oruzov! e$ul DD.! da] &+CE) EIQA! D. #omunitii N4;&E. Ctnici ca +hitza Ae3 si #eauescu ... ::::::::: La Ao$tana! )ar u Tiu! Namnicu] Drat! PP#cN..LC *ur3uilor ... ::::::::: ;4N&L& 1 8istea#&NC LPP)& pentru .dealul N4;&ECD#! asa cum poate. #&NC cu ;.E)C&! care cu #arca ...::::::::: .4 .E#c mai $ac! i &#P; postand " d.LE.# i " ;PL) mai e$icace i #L&N decat ;ulti Aedicai . PLc)..! da] care ... EP &P L ... ::::::::

#C EP &P 1 EP au ... ::::::::: ACD)PLc ;inte! #ura3 QCN* Polemic! 8aconda! 8erocitate cu Aerbedeii &E).aNomani! 8armec Dtilistic 4N.+.E&L! etc. &D& ca d*4&Nc la &lta d4E& ... ::::::::: A&#c eti QPL)PN! du"te i LC croncane &devrul despre ;.EC! dac EP il )..! .E#c i trimite"ma la &li QPL)PN. &utentici i N4;&E. ... PE.. cu Dacri$iciile i &L.. cu *ene$iciile ... ::::::::: #&a#are la ;onaco! #&a#are la Paris! #&a#are prin *ermude ... ::::::::: PD Qezi ;atale $]un Qultur ;a hiar cu #rucea lu] 8ane D$antuu] L4N! in )chiocF! care sa EP a3ute un +&*.CN ;a hiar intr"o Dituaiune D.;.L&N& 1 .4 EP L ;car ca il L&Dc in Pace! dac EP au Loc sau EP il in hit ... Dau un +&*.CN Cvreu 1 Dau Nus 1 XC uor a scrie QersuriX ... D&P a LC predica pe &LCa&L)4N&! ;artirii Eeamului din Pucriile #omuniste! de la .nlimea celor dece ;.. de ;etri ... ::::::::: &.#.! T4D! pe )erra Nomaniei! .4 i 8amilia ;C&! suntem ;CNCP! Eea;CN.)&) pe ;ar inea Prpastiei 8.E&E#.&NC! permanent *L4#&. de #4#&L&N.. Dadici ... .nclusiv de Popii care au uitat de Turmantul de PNC4) ... ;&N. sau ;.#. ... de DPD pana T4D. AC.! .o ma lupt pe 8orum cu DLP+&acFs de L.PO)&#ID

crora LC sta in +aturile LcN+.)C! #atedrala Nomanilor. 7 revenire la $orma initiala :

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra , )i da, si nu ? voturi #alitatea comentariului , 2cceptabil ? voturi

;c+i i NanF user: &1 -8.99.@9-H! -8:H<

b+abierul ;a! se pare ca"s de acord cu matale. Aa] nu"s si ur " n"ai putea sa incerci o traducere1

Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra -sub , voturi 9 vot #alitatea comentariului --

sub , voturi 9 vot

+&*.CNPL NanF user: &+ -8.99.@9-H! -9:9-

;&a;acaule! X;&Xa#&NC ... ::::::::: esti ... b+abierul ;a! se pare ca"s de acord cu matale. Aa] nu"s si ur " n"ai putea sa incerci o traducere1 -. ;&a&cesta! ;&#a;&# +ia i 7LLL1111: stii #P. . DC spune ;& 1 PEP.&a#&NC EP tie X;&Xa#&NC este #uviina N4;&EC&D#c! AacoaNomana! autentica ... ::::::::: . se spune! dulce! 8raza #4;PLC)& : X;&X sa"i spui lu] )actaoo] ... ::::::::: &L&! X;&Xa#&NC! EP te"a invat #uviin ... ::::::::: 8orma de &dresare pe 8orum! in$ormala! da] #PQ..E#.4&D& este ;OCaGii ... ::::::::: Aa] #C poti pen]ca sa ii ceri PEP.& ;aca;ac +.a+.7iucF: ... ::::::: @. Da .). traduc 1 .4! tie 1 ... ::::::::: .4 scriu pe 8orum EP;&. pentru #C.a#&NCaintele aPD4N ... ::::::::: Dtilul ;CP! este prima )NC&P)& de Delectie. Climinatorie ... :::::: )e"ai de$init E4EaCli ibil .. EP de &zi! de .eri ... Ae Prima Aata si .ntaiasi 4ara de cand te"am citit! da] EP;&. pen]ca te ai mani$estat comme d]habitude! #4#Za&L&.NC! $ata de mine.

&s putea $ace $ace C(ceptiuni! ca EP sunt 4m Nau! pentru PE.. mai ... iertati de " Aumnezeu si de " &AE la .Z! &D&aL.ICa;&a)alicaa;&aaaa ... ::::::::: Aa] EP pot! croGez moi ... EP ai E.#. #uviin ... .o crez! din .ntuiie si C(emple ACDC! ca ;atale esti #opilul &la pe care! )a"suu] venit de la Puscarie l"a vzut ;.#! #ocosat! PD#&)! cu o Privire P.Cd.D& si Nea! ;PNA&N deeee ... )4&)Cale ... :::::::: .n PLPD! pe lan a ;PNA&N.C! se si scobea .E)CED.Q in )rompa LPE+& si Dubtire ... :::::::::$or$otind de ;outchis ... ::::::::: &D)&! Dcobituu] in Eas! l"a" D#&N*.) de$initv de ;&a)alicaa;&aaa pe )atal lu] ;atale : Eevasta! EP il mai spala P]&D)& L Qinde"l in Dtrainatate si O&. L Da $acem &ltuu] ... ::::::::: 7 revenire la $orma initiala : Demnaleaza comentariu nepotrivitL Pro / #ontra -sub , voturi 9 vot #alitatea comentariului -sub , voturi 9 vot

Prima -

Pltima