Unele importante Kings ahemenid:

Artaxerxes III
358-338
Avem nevoie de tine

.... napoi la dinastiei ahemenid

Rezumat Originea sa domniei lui

Primii ani ai domniei sale Revolta de Sidon i Cipru campania egiptean sfritul domniei sale
DATE domniei regelui persan

358-338
DATE domniei PHARAOH 342-338 S.Quirke , D.Sitek 343-338 PAClayton , J.Kinnaer

cldirile sale Familia lui Bibliografie

Originea sa Un rtaxerxs III Ochus (sau Ochos sau Artaserse sau Artajerje, Persia: Ardeshir sau Artachscha sau Artaxar "El a crui imperiu este" n babilonian : Artakshatsu) este numit de ManethoOchus. El are doi ani ai domniei sale (Africanul) sau 6 ani (Eusebiu de Cezareea). Acesta este al zecelea conductor al dinastiei ahemenid sau a unsprezecea, dac te numeri Bardiya i a domnit din aprilie (Conform Carsten Binder) a fost de 358 la 338. Jonas timp Lendering preluarea puterii ntre februarie i mijlocul lunii martie a anului 358. Acesta este al patrulea fiu "al lui Artaxerxes II i Regina Stateira i sa nscut n jurul anului 425. El a preluat puterea dup lupte interne. Un frate, Darius, a fost executat dup un complot mpotriva tatlui lor. e nou prinul motenitor a devenit Ariaspes, care a fost foarte popular cu instana de judecat. Dar conspiratori, care a inclus Artaxerxes III i unul dintre comandanii grzii regale numit Tiribazus, acuzat de trdare Ariaspes care au determinat aceasta din urm la sinucidere. Sperane "a lui Artaxerxes II orientrent apoi Artaxerxes III la carul su pe al treilea fiu al su, Arsames (sau Arsames), care a fost de asemenea ucis. Artaxerxes III a devenit singurul - British Museum motenitor i a stabilit autoritatea asupra Imperiului restabilirea temporar puterea de ahemenid persani . Potrivit lui John Lempriere, primul pentru ca regele ar fi fost difuzate mai mult de 80 de rudele sale apropiate pentru a asigura legitimitatea acestuia. Nu titularegiptean este cunoscut pentru rege.

Domnia sa
Primii ani ai domniei sale

Fragment de basorelief din Egipt, artnd ahemenid regelui Artaxerxes III Probabil Allard Pierson Museum Amsterdam

A NAINTE tronul lui Artaxerxes III deinut funciile de satrap i comandant al armatei, n special a luptat n Siria, dar a euat n ncercarea de a contracara avansul rebelilor n timpul "revoltei cele satrapi . " n 359, el a fost eful unei expediii de pedepsire mpotriva Egiptului n regiunea de coast din Fenicia .n 358, cnd tatl su a murit la vrsta de 90/94 de ani, el a reuit pe tron. 358-350, el a mers mpreun cu armatele sale de a cuceri Siria / Palestina i n cele din urm s prezinte cele mai importante porturi ale Phoenicia ca Sidonului , unde satrapi au introdus principate cvasi-independente. n 355 Artaxerxes III obligat Atena s ncheie o pace care cere oraul s prseasc Asia Mic i de a recunoate independena din oraele ea a fugit. El a ordonat apoi revenirea tuturor mercenari greci armatele desatrapi de " Asia Mica , pentru a reduce posibilitatea de rebeliune. Muli dintre ei apoi s se ntoarc laAtena i Sparta . Cu excepia Artabazus de Lydia care au cerut ajutor de la Atena, n revolta lui mpotriva regelui Persiei . Oraul a trimis trupele cu capul att de mercenari greci , Mentor i Memnon din Rodos(v.380-333). Ei s-au alturat Orontes de Misia, care uneste fortele cu ei. Dup o nfrngere iniial n 354, Artaxerxes III, a declarat n partea de sus 353 i a nvins coaliia. Orontes a fost graiai de rege, care a condus Mentor i Memnon , n timp ce qu'Artabaze a fugit n Macedonia la curtea regelui Filip al IIlea (359-336).

Amsterdam

Revolta din Sidon i Cipru

E n 351 Artaxerxes III adus atacurile sale la egiptean Faraon Nectanebo al II-lea (360-342). Regele mrluit pe ar i angajai Faraon.Dup un an de lupt mpotriva ei, o urgie a izbucnit n armata lui. El a fost forat s se retrag i ntrzia compania sa egiptean . Imediat, Artaxerxes III a ordonat c o nou armat a fost asamblat la Sidon , dar populaia din acest ora fenician nu a fost n msur s fac fa numrului mare de Tennes strine i King (sau Tabrit n feniciana ,? -346 / 345) rsculat. Nectanebo al II-lea a trimis 4000 de mercenari, comandate de Mentor din Rodos , ajuta Sidoniilor suzeran lor mpotriva Persiei i Revolta sa extins ctiga Cipru, unde a fost regizat de Pnytagoras (351-332), nepotul regelui cipriote Evagoras al II-lea (353-351). n acelai an, Artaxerxe III a ordonat conductorul de Halicarnas, Caria , Idrieos (sau Idrieus, 351-343), pentru a ridica o armat i o flot pentru recucerirea de Cipru . De satrapi de Cilicia i Siria Mazos (sau Mazaeus) i Belesys (sau Belysis) au fost ncrcate le conin rebeliune a Sidonului . Cu toate acestea, ele au fost respinse de ctre Mentor i este posibil ca revolta sa rspndit Iudeea la Samaria i n sud. n 346/345, Artaxerxe III depit personal a luat lucrurile n mn i a luatSidon , unde a fcut muli deinui, Mentor . Contient de disproporia de fore, ea schimbat tabra.
n 343, Idrieos , cu o armat de 8.000 de mercenari i 40 de nave care a fugit comandantul atenian Phocion i Evagoras II a aterizat n Cipru i asediate Salamina. Dar nu au reuit i Evagoras al II-lea n cele din urm a trebuit s abandonezeCipru . Pentru a compensa, Artaxerxe III ia acordat guvernului de Sidon . Cu toate acestea, este posibil ca Idrieos fost oarecum responsabil pentru nfrngerea i el nu a rmas n ntregime fidel Artaxerxes III. ntr-adevr, n 346, el atenian Isocrates adresat un discurs la regele Macedoniei , Filip al IIlea (359-336), n care el a susinut c ar fi uor s rstoarne Imperiului Persia , deoarece Egiptul , Fenicia iCipru au fost nc n revolt i c Idrieos de Caria , care este prezentat ca cel mai bogat lider n Asia Mic , ar fi un aliat util. Poate Isocrates tia ceva ce istoria modern nu a acceptat nc. Dup aceast nfrngere Artaxerxe III a decis s ordone persoanei mpotriva atacurilor. El a ridicat o armat de 330.000 de oameni, 300.000 de infanterie, 30.000 de cavalerie, 300 Trireme i 500 de nave de transport. De fenicieni , care Sparta i Atena au refuzat ajutorul lor nu ar putea aduce o mic armat de o mie de 's hoplii tebanilor sub comanda lui Lacrats, 3000 Argives sub ordinele 6000 i Nicostrats ionienii i orae dorieni greac din Asia Mic, au fost adugate pentru a unor

Mormntul lui Artaxerxes II, n Persepolis

mercenari greci din Egipt . Avnd n vedere puterea de care s-ar ntmpla l-Tennes ncercat s cumpere propriile datorit dnd o sut de ceteni principale ale Sidonului n minile regeluiPersiei , care a acuzat de aprare ale oraului. Dar Sidon a fost ars, fie prin Artaxerxe III, sau chiar de ctre cetenii oraului i 40.000 de persoane au murit n incendiu. n ciuda trdrii lui, Tennes a fost pus la moarte de ctre Artaxerxe III, care a intrat n posesia fostelor teritorii sale.

Campania egiptean

Un apropierea acest episod regele Persiei a reluat invazia lui dorinta de Egipt . n 343/342, ntr-o nou campanie, Artaxerxe III campuri mai mult de 330.000 de oameni. 14.000 de greci au fost furnizate de oraele greceti "din Asia Mic , din care 4.000 operat de Mentor din Rhodos(3000 trimis de Argos i 1000 de Teba ), care pentru 346/345, dup cderea de Sidon luptat pentru Artaxerxes III i 80 de Trireme. Diodor Sicilia (istoric i cronicar grec V.90-V.30 BC) data atacul a Egiptului , att n 18-lea an al domniei lui Artaxerxes III i Nectanebo al II-lea , n decembrie 342. Regele atacat pe trei fronturi i plasate la fiecare cap de un persan i grec . Comandani greci au fost Lacrats (sau Lakrates) din Teba , Mentor de Rodos i Nicostrats (sau Nicostratus) s Argos i perii au fost Rhossacs (sau Rhosakes) Aristazanes i Bagoas, eful eunuci. Faraon Nectanebo II primeste ajutor de la Cipru i Fenicia i se confrunt cu o armat care, n conformitate cu Diodor , a fost de 100.000 de oameni, 20.000 dintre care au fost mercenari greci i 20.000 de libieni. A deinut diverse ramuri ale Nilului cu nave.
Caracterul rii strbtut de numeroase canale i mai multe orae fortificate ia permis primul su succes atunci cnd a reuit s resping armate persani . Artaxerxes III nu admite nfrngerea i noua lui ofensiv ar fi dreptul de egipteni i aliaii lor. El a luat Pelusium, care a protejat la intrarea n Delta i oraul Bubastis . Nectanebo al II-lea a fost nevoit s fug la Memphis , crede ca ele s fie protejate de ctre garnizoanele el a plecat n satele. A fost trupe mixte, parial greci i parialegiptene , ntre care cele geloziile i suspiciunile au fost uor exploatate de ctre liderii persani . Au marsaluit repede Memphis care au czut i Nectanebo al II-lea a fost nevoit s fug din ar pentru a Nubia. Persanii ncheiat n linite invazia i Egiptul devine o satrapie . La acea vreme, n 342, Artaxerxe III proclamat faraon i a nceput un regim de teroare. Unsprezece ani de opresiune au urmat, multe dintre documentele pe care le-am primit arat c nclcrile de temple i masacre au fost comune.Religia a fost persecutat i crile sfinte au fost furate. Persan dobndit o cantitate semnificativ de bogie prin jaf. nainte de a reveni n ara sa, Artaxerxe III Pherendars numit ca satrap al Egiptului .

Sfritul domniei sale

Doi servitori care poart alimente i buturi - domnia lui Artaxerxe III legtur cu cucerirea Egiptului , nu a existat nici o revolt mai mare sau revolt mpotriva lui - Persepolis Artaxerxes III. Mentor de Rodos i Bagoas, cei doi generali care s-au distins n timpul campaniei n valea Nilului au fost ridicate n poziii importante. Mentor avut rangul de guvernator al regiunii Asia de coast cu un mandat pentru a potoli rebeliuni minore de pe teritoriul su, n timp ce Bagoas a fost initial responsabil pentru gestionarea satrapies est a Imperiului, iar el a devenit primul ministru al lui Artaxerxe III la Persepolis . Una ar putea crede c totul a fost bine, astfel Imperiul Persia . Cu toate acestea Artaxerxes III a fost ngrijorat, ntr-adevr puterea montat din Macedonia a devenit un motiv de ngrijorare. n 341/340, a trimis o armata pentru a ajuta regele Tracia , Cersobleptes I (sau Kersobleptes, 359-341), pentru a menine independena i asisten n Perinthus i Bizan asediat de catre regele Macedoniei, Filip al II-lea , i a fcut un legmnt cu Atenase lupta cu el. De la 341 Regele ar fi sa ntors s locuiasc n Babilon , n fostul palat al lui Nabucodonosor al II-lea (626-605), care a fost

el. De la 341 Regele ar fi sa ntors s locuiasc n Babilon , n fostul palat al lui Nabucodonosor al II-lea (626-605), care a fost mrit. Artaxerxes III a murit n vara anului 338, otrvit de famenul Bagoas, dar acest fapt este contrazis de textele cuneiforme.

Poarta a Naiunilor

Cldirile sale S pe constructor de afaceri este departe de a fi extraordinar i exist puine dovezi de construcii noi sau de renovare arhitectural politic Persepolis . Spre sfritul vieii sale acolo Artaxerxe III-a construit un nou palat care a rmas din pcate neterminat i-a construit propriul su mormnt n muntele din spatele platformei a oraului. Se atribuie, de asemenea, o cldire de Persepolis , la Casa de 32 de coloane, a cror utilitate este u necunoscut i neterminat care s conduc la ua naiunilor i a templului sute de coloane. Sculpturi mpodobesc scrile de pe partea stng a Palatului Tachara au fost, de asemenea, adugat n timpul domniei sale. Potrivit Diodor (istoric i cronicar grecV.90-V.30 BC) trebuie s crediteze, de asemenea, nceputul de construcie a Apadana al Babilonului , a crui descriere este prezent n operele sale i de extindere a Palatul Nabucodonosor al II-lea(626-605) .

Familie Un rtaxerxs III-a avut dou neveste: o fiica fratelui su OCHA, alte surse sugereaz c ar fi o fiic de Oxathrs nepotul su. Nu exista copii cunoscute ale acestei uniuni. Atossa care ia nscut trei copii: doi fiul:

Arses (Artaxerxe IV, Persia: Artaxac sau Araka sau Arma sau Arxes sau Oarses)., care ia succedat tatlui su 338-336 Bisthens
este dat de Jona Lendering. O fiica: Parysatis.