ADOPIA- soluia necesar pentru viitorii oameni de baz ai societii

Loredana Palaghiu

Student,Facultatea de Stiinte Juridice i administrative,

Universitatea Cretin

!imitrie Cantemir"

Abstract This paper aims to examine the issue of adoption in Romania, social reality, making a comparative analysis of current legislation and the law will come into force on 7 April 20 2! "till working on this law and appears to #ring significant changes! $ will also present statistics and studies institutions in the field and will conclude with the adoption social importance.% Key words: Rezumat #ceast lucrare ii propune s analizeze problema adopiei $n %om&nia, realitatea social, 'ac&nd o analiz comparativ $ntre legislaia actual i legea care urmeaz s intre $n vigoare $n ( aprilie )*+), -nc se lucreaz la aceast lege i se pare c aduce modi'icari importante ,.oi prezenta de asemenea statistici si studii realizate de institurii din domeniu si voi concluziona cu importanta adoptiei la nivel social. Cuvinte cheie: adoptie, Legea nr.233/2011, societate, egalitate

adoption, law no.233/2011, society, equality

INTRODUCERE In Romania de astzi realitatea este crud: copii sunt aruncai la tomberon, n lacuri, oriunde, de ctre adulti iresponsabili. !opiii a"ung apoi sa creasca in centre de plasament, in dormitoare gigant, cu ingri"itoare care ii pri#esc cu oc$ii anga"atului lasat cu in#entar pe mana si gri"i pe cap. !opii apatici, cu cearcane, care plang des si se lipesc instant de orice strain care le trece pragul %casei%. &ricine poate 'i mama. &ricine poate 'i #iitorul tata.

(i totusi, parintii #isati nu #in niciodata sa)i ia de'initi# intr)un camin ade#arat, 'ara ca micutii sa inteleaga de ce cresc asa, oricum, neingri"iti, neiubiti, neluati in seama, pana la #arsta la care noi toti speram sa)i a#em langa noi ca cetateni responsabili, adulti in de#enire, cu dorinta de #iitor stralucit. *cestia de#in tineri traumatizati de traiul in comun alaturi de alte sute de parasiti ca ei. (unt copii crescuti de un stat a#and 'aima de tara a copiilor or'ani si $andicapati, stat care de 20 de ani nu a gasit puterea sa puna un punct 'inal acestei probleme. (tatul trebuie sa a"ute copiii sa aiba cu ade#arat o 'amilie, sa 'ie integrati in 'amilii care ii doresc si ii cer, sa li se dea realmente o sansa la o #iata ade#arata si implinita. Cu rins !"Rea#itatea socia#a si #e$is#atia in vi$oare +oi prezenta cate#a din moti#ele pentru care am ales sa abordez aceasta problema a adoptiilor: , In Romania mamele isi abandoneaza cel mai usor copiii din toata -uropa , La sase ore, un sugar e parasit in maternitatile din Romania , -.ista un singur tribunal al minorului, la /raso# , Rudele pana la gradul I+ sunt cautate in cazul unei adoptii , 0ama care si)a aruncat copilul in lac poate spune 12 adoptiei , 30.000 de copii abandonati nu sunt declarati adoptabili si nici integrati in 'amilia naturala Lacunele actuale ale sistemului de adoptii romanesc 'ac ca mii de parinti sa su'ere pentru ca nu pot sa adopte. %roceduri#e de ado tie dureaza ani, asistentii sociali care se ocupa sunt prea putini, demoti#ati, prinsi in capcana unui sistem ine'icient, in care e.ista un singur tribunal al copilului in Romania, la /raso#, singurul care poate 'ace ca un dosar de adoptie sa 'ie o prioritate rezol#abila in saptamani si nu un alt #ra' de $artii asteptand sa 'ie "udecat dupa alte si alte 'apte de "ustitie in ani de zile. *doptia unui copil necesita trei $otarari "udecatoresti distincte 4de desc$idere a procedurii de adoptie interna, de incredintare a copilului in #ederea adoptiei interne, de incu#iintare a adoptiei5. 6aca ar e.ista peste tot acest tribunal, adoptiile ar merge mai repede. !on'orm Legii 273/2003, inca in #igoare, 89arintele sau parintii decazuti din drepturile parintesti sau carora li s)a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti pastreaza dreptul de a consimti la adoptia copilului:. ;otusi, instanta "udecatoreasca poate trece peste re'uzul acestora, <in mod e.ceptional:, daca apreciaza ca adoptia este in interesul copilului. 1 6e asemenea, se tine cont de consimtamantul copilului care a mplinit #=rsta de 10 ani . de incu#iintare a adoptiei. In plus, aproape de 'inalizarea procesului de adoptie, in anumite conditii,
1

Legea pri#ind regimul "uridic al adoptiei, legea nr. 273/2003 republicata 200> ,*rt. 12 si art. 13: : ?n mod e.ceptional, instanta "udecatoreasca poate trece peste re'uzul parintilor 'iresti sau, dupa caz, al tutorelui de a consimti la adoptia copilului, daca se do#edeste, prin orice mi"loc de proba, ca acestia re'uza n mod abuzi# sa)si dea consimtam=ntul la adoptie si instanta apreciaza ca adoptia este n interesul superior al copilului, tin=nd seama si de opinia acestuia data n conditiile art. 11 alin. 415 lit. b5, cu moti#area e.presa a $otar=rii n aceasta pri#inta.:

parintii naturali isi pot <e.prima re'uzul de a mai consimti la adoptie:, caz in care instanta suspenda solutionarea cererii. @eci de mii de copii cresc in centrele de plasament. (unt prea mari ca sa mai intre in planurile adultilor dispusi sa adopte. Insa, ei pot 'i sal#ati daca sunt luati in plasament de cupluri care #or sa)i a"ute, sa ii creasca armonios. Aormalitatile sunt simple si dureaza doar cate#a saptamani. (ecretarul de stat de la &'iciul Roman pentru *doptii 4&R*5, /ogdan 9anait a declarat ca B3 de copii romani au 'ost in'iati de catre cetateni straini din 200B si pana in prezent. *cesta e.plica 'aptul ca legislatia romaneasca, desi restricti#a, nu interzice adoptiile internationale. In momentul de 'ata, adoptia internationala, inseamna ca unc$iul, de e.emplu, sau bunicul care sta in Aranta si #rea sa adopte nepotul de aici, care din di'erite moti#e a intrat sub incidenta adoptiei, poate s)o 'aca, dar este adoptie internationala. (e considera ast'el intrucat copilul sc$imba statul, cererea este 'acuta in statul respecti# si atunci sigur ca, potri#it !on#entiei de la Caga, este o adoptie internationala. 9otri#it datelor statistice e.istente la ni#elul *utoritii 1aionale pentru 9rotecia !opilului, instanele "udectoreDti din Rom=nia au ncu#iinat: - in anul 2001: !&'( adopii naionaleE !)&! adopii internaionale - in anul 2002: !*(+ adopii naionaleE - in anul 2003: !*,* adopii naionale ?n prezent, n sistemul de protecie e.ist F7.000 de copii, iar muli dintre ei nu au 'ost adoptai din cauza procedurilor greoaie, a numrului mic de specialiDti Di a indi'erenei unora dintre cei ce le decid soarta si in "ur de 1.700 de 'amilii care doresc sa adopte copii. *utoritatile s)au anga"at ca pana in 200G sa in'iinteze tribuna#e a#e minori#or in toate "udetele, insa s)a renuntat la idee din lipsa de 'onduri, desi anua# se che#tuiesc !-- de mi#ioane de euro entru a tine co iii abandonati in sistem . 0ulti dintre ei n)au 'ost declarati adoptabili niciodata, desi 'amilia naturala nu i)a cautat #reodata. &" Noua #e$e a ado tiei ./e$ea nr"&**0&-!!1 !ampania de responsabilitate sociala a (tirilor 9ro;+ 23reau si eu arintii mei42 si)a propuns sa puna punct acestei probleme initiand o propunere de sc$imbare a legii adoptiei4care a 'ost semnata de peste 70.000 romani5 pentru urgentarea tuturor procedurilor de adoptie. Incep=nd din 7 aprilie #a intra n #igoare noua lege a adopiilor nr. 233/2012, care cuprinde o serie de pre#ederi ce #izeaz potri#irea dintre copil Di noua persoan sau 'amilie adopti#, dar Di o e#aluare corespunztoare a acesteia. 9rincipala modi'icare adus este scurtarea timpului n care un copil poate 'i adoptat. 1oua lege con'er un termen de 1 an de zile pentru ca prinii sau

rudele s se intereseze de starea copilului abandonat Di s)l adopte, n caz contrar, acesta de#enind adoptabil pentru alte 'amilii. (e dubleaza perioada de e#aluare a 'amiliilor sau persoanelor care doresc s adopte un copil 4de la F0,initial, la 120 de zile5. In plus, copiii ai caror parinti nu sunt identi'icati #or 'i declarati adoptabili in 30 de zile 4nu in ani, asa cum se intampla pana acum5 si in F0 de zile de la nregistrarea naDterii2. 6e asemenea,se pre#ede o e#aluare psi$ologic Di social a 'amiliei, inclusi# sesiunile de pregtire pentru asumarea rolului de printe, care sunt incluse n perioada de e#aluare. !opilul care #a 'i ncredinat spre adopie #a trece printr)o perioad de potri#ire cu noua 'amilie adopti#. 9otri#irea este o etapa premergatoare incredintarii in #ederea adoptiei prin care se identi'ica si selecteaza cea mai potri#ita persoana/'amilie atestata ca 'iind apta sa adopte, care raspunde ne#oilor identi'icate ale copilului si se stabileste compatibilitatea dintre copil si persoana/'amilia adoptatoare. 9otri#irea se realizeaza acordandu)se prioritate rudelor copilului din cadrul 'amiliei e.tinse si altor persoane alaturi de care copilul s)a bucurat de #iata de 'amilie pentru o perioada de minimum F luni, in masura in care acest lucru nu contra#ine interesului sau superior. Aamiliile potri#ite pentru copil #or 'i selectate de &'iciul Rom=n pentru *dopii. Aoarte puini copii din sistem, din pcate, in o legtur permanent cu prinii, 'oarte puini sunt #izitai. 0ulte dintre dosarele acestor copii sunt incomplete pentru 'aptul c, practic, nu e.ist date, e#aluri 'cute la timp. ()a stabilit o limit de timp n care 6irecia trebuie s 'ac toate demersurile pentru a reintegra copilul n 'amilie atunci c=nd se poate. 6ac acest lucru nu este posibil, adopia trebuie s 'ie o opiune 'oarte clar. 1oua lege a adoptiilor pre#ede posibilitatea ca cetatenii romani care au resedinta in strainatate sa adopte copii din Romania, insa ca in ceea ce pri#este adoptiile internationale pentru cetatenii straini, reglementarile raman aceleasi ca in #ec$ea legislatie3. *doptia internationala a copilului cu resedinta obisnuita in Romania de catre o persoana/'amilie cu resedinta obisnuita in strainatate poate 'i incu#iintata numai pentru copiii care se a'la in e#identa &'iciului si numai in urmatoarele situatii: a5 adoptatorul sau unul dintre sotii 'amiliei adoptatoare este ruda pana la gradul al patrulea inclusi# cu copilul pentru care a 'ost incu#iintata desc$iderea procedurii adoptiei interneE b5 adoptatorul sau unul dintre sotii 'amiliei adoptatoare este si cetatean romanE c5 adoptatorul este sot al parintelui 'iresc al copilului a carui adoptie se solicita 6e asemenea, se pre#ede posibilitatea ca un copil sa poata 'i adoptat la 30 de zile dupa emiterea certi'icatului de nastere, in cazul in care acesta nu are parinti declarati. /ogdan 9anait, secretar de stat la &'iciul Rom=n pentru *dopii 4&R*5 3, spune c, n prezent, se lucreaz la modi'icri legislati#e care #or accelera procedura prin care un copil este declarat adoptabil.
2 3 4

Legea 233/2011,Art" &&" 5 415 !etenii strini pot s adopte copii dac stau sau 'ac do#ada c au locuit cinci ani pe teritoriul Rom=niei.

&R* aduce la ndeplinire obligatiile pre#azute n &onventia asupra protectiei copiilor si cooperarii 'n materia adoptiei internationale , nc$eiata la Caga la 2> mai 1>>3, rati'icata prin Legea nr.G3/1>>3, precum si obligatiile asumate de statul rom=n n domeniul adoptiei prin con#entiile si tratatele internationale la care Rom=nia este parte. *cesta 'unctioneaza in baza Legilor nr. 273/2003,273/2003 si Cotararii de Hu#ern 1333/2003.

*cesta , militeaza pentru in'iintarea completelor de "udecata care sa "udece e.clusi# spetele cu minori. &'iciul Rom=n pentru *dopii cere 6ireciilor de *sisten (ocial Di 9rotecia !opilului s ia toate msurile pentru ca un copil care a stat un an n sistem, Di 'a de care prinii sunt dezinteresai, s 'ie declarat adoptabil. Reprezentantul &R* precizeaz c, n medie, se 'ac anual circa 1.200 de adopii, Di estimeaz c modi'icrile legislati#e #or mri aceast ci'r p=n la 2.000. +a 'i ne#oie, n continuare, de consimm=ntul mamei, Di se #or cuta rudele p=n la gradul patru, ns 'r a se depDi perioada de un an. 0ai mult, rudele nu #or mai 'i con#inse s n'ieze, ci li se #a 'ace %o simpl sesizare%. 9ersonal, sunt indignata de 'aptul ca se da o 'oarte mare importanta acordului de adoptie al mamei 4din moment ce nu il doreste in #iata sa5, acesta 'iind c$iar conditia de baza obligatorie pentru ca micutul sa 'ie declarat adoptabil. (unt re#oltata cu atat mai mult cu cat, c$iar si parintii decazuti din drepturile parintesti pastreaza dreptul de a consimti la adoptia. 6upa parerea mea, decaderea din drepturi 4'ie totala,'ie partiala5 este un lucru deosebit de gra# si care denota imoralitatea, inumanitatea si incapacitatea parintelui in ceea ce pri#este cresterea si educarea copilului sau. In Romania, copilul are dreptul prin lege de a 'i prote"at impotri#a oricaror 'orme de #iolenta, abuz, rele tratamente sau negli"enta. 6aca parintii sau unul dintre acestia pun in pericol sanatatea, dez#oltarea sau integritatea morala a copilului prin 'elul de e.ercitare a drepturilor parintesti, prin purtare abuzi#a sau prin negli"enta gra#a in indeplinirea obligatiilor de parinte, instanta "udecatoreasca, la cererea ser#iciului public specializat pentru protectia copilului, #a decide decaderea din drepturile parintesti. *r trebui sa se raspunda la un set de intrebari: 1.!um mai poate a#ea acel parinte un drept asupra copilului sau, asupra #ietii luiI 2.!um poate sa spuna ce este mai bine sau rau pentru copil din moment ce el nu a 'ost capabil sa)l creasca asa cum este normal si sa)l incon"oare cu iubireI 3.* da nastere unui copil este un temei su'icient pentru a a#ea drepturi depline asupra acestuia indi'erent de 'elul cum iti e.erciti drepturile parintestiI Judecatorii c$eama mamele in instanta, pentru ca asa cere legea. !$iar si cele care au #rut sa)si ucida pruncii si au 'ost decazute din drepturile parintesti, pastreaza totusi dreptul de a decide daca micutul poate 'i adoptat. 6in moment ce aceste mame au incercat sa ii ia dreptul la #iata propriului copil, ele nu ar mai trebui sa aiba dreptul de opina asupra #ietii copilului. Legea actuala permite parintilor si rudelor pana la gradul I+, care si)au parasit, si)au maltratat, si au re'uzat categoric copilul, sa aiba totusi drepturi asupra lui si sa 'ie obligatoriu si repetat intrebati daca nu cum#a si)l doresc inapoi in casa in care nu l)au primit niciodata. *" 6tatistici si cercetari

9otri#it datelor statistie o'erite de curand de purtatorul de cu#ant al 6irectiei Henerale de *sistenta (ociala si 9rotectia !opilului (atu 0are, in "udet sunt in momentul de 'ata 33F de copii a'lati in ingri"ire la 237 de asistenti maternali pro'esionisti. *lti 3B0 de copii se a'la in case de tip 'amilial sau in centre de plasament. ;otodata, anul acesta au 'ost 'inalizate doar cinci procese de adoptie. & cercetare realizat de Aacultatea de (ociologie a 2ni#ersitii /ucureDti, &'iciul Rom=n pentru *dopii Di 21I!-A arat c 31K dintre adopii au drept cauz in'ertilitatea cuplului, iar 10K din cei ce n'iaz sunt asisteni maternali. 0a"oritatea celor care adopt sunt 'amilii 47 din G adoptatori5, Di mai puin persoane singure 41 din G5, nu au copii biologici, au 3G)30 de ani Di un ni#el de educaie ridicat. Rom=nii pre'er copii de 0)3 ani, 'r probleme de sntate, ne)romi, care s nu 'i 'ost instituionalizai. 1umai 1,2K dintre prinii care au adoptat de"a erau dispuDi s ia un copil cu probleme medicale. 9este FBK dintre or'anii din Rom=nia au peste 7 ani Di sunt greu adoptabili, pentru c rom=nii pre'er copiii 'oarte mici, 'r boli, Di ne)romi. !opilul greu adoptabil este cel a'lat n cel puin una din urmtoarele situaii: are peste trei ani, pro#ine din prini romi, are probleme emoionale, boli cronice, dizabiliti 'izice Di/ sau mintale, a 'ost supus la di'erite 'orme de abuz Di/ sau negli"are se#er, are mai muli 'rai 4potri#it principiilor proteciei copilului, trebuie analizat posibilitatea plasrii lor mpreun5. ?n cazurile e.cepionale, c=nd aceDti copii sunt adoptai, a"ung la 'amilii de #=rst mai naintat Di cu puin educaie. (tudiul %9ro'ilul parintilor adopti#i din Romania si adoptia copiilor greu adoptabili%, 'acut de Aacultatea de (ociologie, 21I!-A si &'iciul Roman pentru *doptii mai arata ca 72K din parintii adopti#i #or un copil cu #arsta sub trei ani, 13K, intre 0 si B ani si doar 10K pre'era copii cu #arste intre B si 10 ani. Aamiliile de romani care doresc sa adopte tind spre 'etite mai degraba decat spre baieti 431,7K din parintii adopti#i comparati# cu 32,BK5 si doar un s'ert din acestea nu au pre'erinte in pri#inta se.ului #iitorului lor copil. ;otusi, cei care in'iaza copii din aceste categorii sunt romanii de peste 3B de ani, cu un ni#el de educatie sub medie, dar cu un ni#el de trai peste medie, care au probleme de in'ertilitate sau au relatii de rudenie cu minorul. In multe cazuri, cei care ii adopta pe acestia sunt c$iar 'ostii lor parinti. 0=nai de srcie sau din inconDtien, tot mai muli rom=ni Di abandoneaz copiii pe strzi sau prin spitale. !u a"utorul poliiei Di al direciilor de protecia a copilului, micuii a"ung n gri"a asistenilor maternali sau a centrelor de plasament. 1umai n (pitalul de !opii 8Hrigore *le.andrescu< sunt prsii, zilnic, doi copii. 332 de copii au 'ost prsii n unitile sanitare din Rom=nia 41G1 ) n materniti, 11G n seciile de pediatrie Di 33 n alte secii ale spitalelor5.

6e asemenea, noua lege introduce testarea obligatorie a tatilor care isi recunosc copii din relatii neo'icializate. ()a constatat ca in ultimii ani a de#enit o practica in sistem acea recunoastere a paternitatii, mai ales cand este #orba de o minora care naste sau care are o situatie 'inanciara care nu)si permite sa)si tina copilul. &'iciul Roman pentru *doptii a reglementat de comun acord inclusi# cu magistratii, cu !(0, acest aspect si se #a impune numai in acest caz un test *61 care sa demonstreze paternitatea cuplului respecti#.B ?n prezent, in sistemul de protecie sunt cuprinDi aproape 20.000 de copii a"unDi la #=rsta ma"oratului 'r s 'i a#ut Dansa de a 'i adoptai si se pare ca aceasta noua lege #a elimina acest gen de situaii. 0ai mult, pe #iitor instanele pot trece peste consimm=ntul prinilor, dac aceDtia nu se prezint n mod repetat la n'iDri n cadrul derulrii procedurii. Iar pentru cei care #or s n'ieze un copil, cu care declar c au un grad de rudenie, #a 'i impus testarea genetic cu scopul de a nltura e#entuale abuzuri. Conc#uzii 9entru in'lorirea armonioasa a persoanei sale, copilul trebuie sa creasca intr)un mediu 'amilial care sa)i asigure un climat de 'ericire, de iubire si intelegere. 9e cat posibil, copilul trebuie sa 'ie tinut si crescut in 'amilia sa de origine, dar daca acest lucru nu este posibil, urmeaza a se asigura copilului o 'amilie permanenta in care sa 'ie crescut si 'ormat pentru a de#eni util pentru societate, in care sa se integreze 'ara di'icultati. *sadar, adoptia este un mod si o 'orma speciala de protectie a copilului si o'era posibilitatea unei 'amilii permanente copilului. 9rin adoptie, copilul care este lipsit de parinti sau de o ingri"ire corespunzatoare este primit in 'amilia adoptatorului unde urmeaza a 'i crescut ca si copilul acestora si consider a 'i un 'actor deosebit de imrostant in reducerea delinc#entei "u#enile, dar si pentru 'ormarea unor #iitori adulti responsabili si capabili de a in'runta #itregiile #ietii.

Legea nr. 233/2011 pentru modi'icarea si completarea Legii nr. 273/2003 pri#ind regimul "uridic al adoptiei ,*rt.131, alin .435

7ib#io$ra8ie: 1.$ttp://LLL.adoptiiromania.ro/statistici.$tml 2. $ttp://LLL.adoptiiromania.ro/ *"/E9E Nr" &'* din &! iunie &--(5 pri#ind regimul "uridic al adoptiei 3. Lege nr. 3>/200> ) pri#ind aprobarea &rdonantei de urgenta a Hu#ernului nr. 102/200G pentru modi'icarea si completarea Legii nr. 273/2003 pri#ind regimul "uridic al adoptiei B. &rdonanta de urgenta nr. 102 din 03/0>/200G F. Lege nr. 272 din 21/0F/2003 ) pri#ind protectia si promo#area drepturilor copilului 9ublicat in 0onitorul &'icial, 9artea I nr. BB7 din 23/0F/2003

'" htt :00www" rotv"ro0 G. Legea nr. 233/2011 pentru modi'icarea si completarea Legii nr. 273/2003 pri#ind regimul "uridic al adoptiei a 'ost publicata in 0onitorul &'icial, nr. GF0, din 7 decembrie 2011. >. $ttp://LLL.copii.ro/statistici.$tmlIidM>F 10. $ttp://LLL.mmuncii.ro/ro/articole/0000)00)00/autoritatea)nationala)pentru)protectia) drepturilor)copilului)1233)articol.$tml