BARBU STEFANESCU DELAVRANCEA Barbu Stefanescu Delavrancea a contribuit, prin scrierile sale, la de voltarea nuvelisticii si dra!atur"iei ro!

anesti# v$f%$f& 'iesa (Apus de soare) face parte dintr*o trilo"ie dra!atica inspirata din istoria +oldovei# Fiecare piesa evoca artistic epoci istorice distincte, in cadrul carora se afla fi"urile, pre entate antitetic *, in spirit ro!antic *, a trei do!nitori- Stefan cel +are in (Apus de soare) .%/0/1, Stefanita Voda in (Viforul) .%/%01 si 'etru Rares in (Luceafarul) .%/%01# Sursele de infor!atie pentru dra!atur" sunt (Letopisetele +oldovei), publicate de +# 2o"alniceanu, (Cronica ro!anilor si a !ai !ultor nea!uri) de 34# Sincai, (Ar4iva istorica a Ro!aniei) de B# '# 5asdeu, si !ai cu sea!a o carte a lui C# Esarcu- (Stefan cel +are, Docu!ente descoperite in ar4ivele Venetiei), unde scriitorul afla o serie de a!anunte deosebit de interesante, referitoare la ulti!ele ile din viata !arelui voievod !oldovean# E !entionata, in cartea lui Esarcu, o scrisoare din colectia venetiana a lui +arino Sanudo datata 6% au"ust %$07, care po!eneste de boala do!nitorului, de arderea cu fierul inrosit in foc a ranei de la picior, de !edicii care l*au in"ri8it, de inscaunarea lui Bo"dan, inca din ti!pul vietii lui Stefan, de un co!plot boieresc, inabusit in fata etc# Dra!atur"ul a studiat cu atentie si bo"ata literatura populara, le"ata, in special, de personalitatea lui Stefan cel +are# Daca pri!ele surse ii confera eroului identitatea istorica, do!nitorul in toata !aretia faptelor sale, sursa populara este cea care aduce, pentru pri!a oara in dra!atur"ia noastra istorica, i!a"inea le"endara a do!nitorului# Actiunea acestei piese este plasata la inceputul secolului al 9V:*lea, in ulti!ul an al do!niei lui Stefan cel +are# :n centrul eveni!entelor relatate se afla Stefan, batran si bolnav, care doreste sa asi"ure viitorul tarii prin inscaunarea, inainte de a !uri, a fiului sau Bo"dan# Desfasurarea faptelor parcur"e !ai !ulte !o!ente dra!atice, !arcate de altfel co!po otional de dra!atur" prin cele patru acte# 'ri!ul act indica ti!pul, locul, persona8ele si at!osfera de toa!na in care e invaluita cetatea din Suceava# Aceata parte are rolul de e;po itiune# Ne afla! la Suceava, toa!na si ne sunt pre entate fete lucrand, dar autorul pune accentul pe <ana care spala si inalbea fasele do!nitorului# Aceste fete erau fiice ale unor oa!eni de incredere de*ai lui Stefan, !a8oritatea ca uti in batalii# Autorul nu spune ca do!nul !anifesta o anu!ita afectiune fata de <ana careia ii spunea (babatie)# Actul al ::*lea contine intri"a# Desi batran si bolnav Stefan se 4otaraste sa intreprinda o ca!panie in 'ocutia# Si de aceasta data el are de partea sa poporul si nici un spri8in din afara# Culcerul +o"4ila, o! credincios al do!nului, povesteste cu a!anunte si plin de !andrie faptele do!nului sau de pe ca!pul de lupta si dispretul cu care Stefan a pri!it scrisoarea tri!isa de cardinal in locul a8utorului asteptat, spunand ca scrisoare sa tri!ita popilor si nu do!nilor# :ntors din lupta, Stefan vrea sa puna pe tron pe Bo"dan# Dar pa4arnicul Ulea, stolnicul Dra"an si 8itnicerul Stavar pun la cale un co!plot .intri"a1 care este descoperit insa de <ana si adus la cunostinta lui Stefan# <a!enii de incredere ai lui Stefan erau batrani, albiti de vre!e, dar cu ini!a tanara# Do!nul cade in lupta de pe cal si rana sa de la picior se a"ravea a# Sunt adusi la palat trei doctori pentru a*l vindeca# Actul al :::*lea este cel care sustine in !od deosebit dra!a# :nainte de a i se face interventia, arderea ranii de la picior cu fierul inrosit, Stefan dupa o scurta anali a a do!niei sale, in fata intre"ului popor il inscaunea a pe Bo"dan, obli"and astfel pe toti, inclusiv pe boierii co!plotisti sa accepte vointa Do!nului# 'a4arnicul Ulea nu voise sa vina la inscaunarea lui Bo"dan sub prete;tul ca era bolnav, dar pana la ur!a venise si el la insistentele do!nului# Discursul lui Stefan rostit cu prile8ul inscaunarii lui Bo"dan ca do!nitor, constituie punctul cul!inanat al operei# :n acest discurs Stefan se identifica cu cau a +oldovei# Faptul ca do!nul 4otarase sa lase in tronul +oldovei pe Bo"dan, nu este re ultatul unei si!ple a!bitii personale, ci reflecta in pri!ul rand inalta constiinta patriotica, istorica a lui Stefan# Bo"dan este astfel inscaunat ca do!n si Stefan, dupa interventia doctorilor se si!te din ce in ce !ai rau .actul al :V*lea1# <ana il in"ri8este tot ti!pul si dupa un so!n a"itat, in vis, do!nul ii destainuie <anei ca este fiica sa si a Raresoaiei# Co!plotistii nu sunt !ultu!iti de inscaunarea lui Bo"dan si de aceea pun cativa oa!eni sa stri"e nu!ele lui Stefanita# Stefan, cu ulti!ele sale puteri si facand e;traordinare eforturi, il ucide pe pa4arnicul Ulea# Nu dupa !ult ti!p !oare, avand pe bu e nu!ele !oldovei careia i*a inc4inat o viata de o!# La sporirea tensiunii scenei contribuie apoi si concordanta dintre caracterul dra!atic al faptelor, senti!entelor persona8ului principal si violenta feno!enelor naturii# Ful"ere, tunete, trasnete si o ploaie torentiala sublinia a relatarea anu!itor fapte sau stari sufletesti# +o!entul in care Stefan este ars cu fierul rosu, ca si acela in care persona8ul, !uribund, face (sa se i!plineasca le"ea), trecand cu sabia prin pa4arnicul Ulea (ca printr*un aluat ce se dospeste), starnesc senti!entul subli!ului, adica acea stare sufleteasc in care tea!a, frica, "roa a se i!pletesc cu ad!iratia fata de inepui abilele resurse ale fiintei u!ane# Conflicte Surprins in ulti!ul an de do!nie, (soarele) Stefan are o ulti!a stralucire inainte de a apune- printr*o vointa suprau!ana asi"ura viitorul tarii si al poporului sau# De reali area acestei vointe se lea"a si natura conflictelor e;istente in piesa- un conflict de suprafata *, de natura sociala si unul de profun i!e .intern1 *, de natura psi4olo"ica# 'onderea apartine conflictului psi4olo"ic# Un conflict ba at nu!ai pe tensiunea e;istenta intre do!nitor si aproape insi"nifiantul "rup al tradatorilor n*ar fi corespuns intentiei autorului de a evidentia !aretia persona8ului# :ntrea"a actiune a piesei, ca si celelalte persona8e nu repre inta decat un fundal pe care se proiectea a in plenitudinea sa !arele do!n# Resortul conflictului psi4olo"ic este constituit de per!anenta infruntare intre cele doua di!ensiuni ale prota"onistului- do!nitorul si o!ul# Cu forta fi ica di!inuata de batranete si de boala a"ravata de rana de la picior, Stefan cel +are isi si!te sufletul tot tanar# El se afla intr*o stare conflictuala cu sine insusi, pentru ca trupul nu !ai poate slu8i acu! in aceeasi !asura aspiratiilor nobile ale sufletului# Adevarata actiune va fi constituita, prin ur!are, de fra!antarile interioare ale eroului# Reactiile prota"onistului fata de celelalte persona8e sunt- "in"asia si tandretea aratate Do!nei +aria si <anei, aspri!ea si c4iar violenta cu care contracarea a orice atentat la binele tarii, diplo!atia si intelepciunea cu care re olva anu!ite proble!e *, fie ele ale lui Stefan*o!ul, fie ele ale lui Stefan*do!nitorul# Conflictul psi4olo"ic sporeste in tensiune cand do!nitorul afla de conspiratia boierilor# +o!entul de forta al conflictului psi4olo"ic coincide cu !o!entul cul!inanat al conflictului social# :ncredintat ca vointa sa este una cu a +oldovei pe care a slu8it*o cu credinta si dreptate in cei patru eci si sapte de ani de do!nie, isi invin"e slabiciunea si suferinta si aduna Sfatul tarii# Discursul tinut in fata adunarii, in special finalul *,

testa!entul sau spiritual, se inc4eie cu i!plinirea vointei- inscaunarea lui Bo"dan# Aceasta insea!na detensionarea conflictului social, "enerat de tradatorii care il vor do!n pe nevarstnicul Stefanita# Acestia sunt convinsi ca sfarsitul lui Stefan este aproape# Deloc in"eniosi, u urpatorii nu iau in calcul spiritul de sacrificiu de care este capabil do!nitorul# Cu ulti!ele puteri, Stefan cel +are trece cu sabia prin pa4arnicul Ulea, ani4iland "rupul potrivnic si starnind senti!entul subli!ului in cei pre enti# Astfel, conflictul psi4olo"ic este re olvat- do!nitorul a atins conditia suprau!ana# Te4nica portretului Ca si celelalte doua piese *, (Viforul) si (Luceafarul) *, dra!a istorica (Apus de soare) evoca artistic, prin te4nica basoreliefului, fi"ura do!nitorului Stefan cel +are# Toate celelate persona8e se afla in u!bra acestui erou e;ceptional, care este pus sa evolue e in situatii li!ita# Este un persona8 ro!antic prin definitie, fara ca identitatea sa istorica sa fie anulata# <ri"inalitatea lui Delavrancea consta in aceasta dubla iposta iere a fi"urii lui Stefan cel +are- do!nitorul, a carui fi"ura i!punatoare este accentuata de ecourile le"endare, si o!ul, care ar fi trebuit sa fie cu atat !ai vulnerabil cu cat este surprins in ulti!ul sau an de do!nie, batran si bolnav de !oarte din cau a unei rani la picior# 'iesa se constituie intr*un i!n inc4inat do!nului care si!boli ea a dra"ostea de tara, de popor# El nu se inspai!anta in fata !ortii, dar e nelinistit din au a sortii +oldovei care poate incapea pe !aini nepricepute sau rau intentionate# Autorul ne ofera date si despre portretul sau fi ic# Stefan era "alben la fata, cu cearcane la oc4i, sc4iopata, avea o ale de ar"int si o !antie de postav rosu# +ustatile si pletele ii erau albe, el insusi spunea- (:arna e aici si niciodata pri!avara nu o sa !ai soseasca)# 'ortretul sau fi ic e putin conturat si acest persona8 la piesei sea!ana foarte bine cu Stefan asa cu! era el in realitate# Do!nitorul apare ca le"enda vie, fabulosul insotindu*i i!a"inea in oc4ii celorlalti# Aceasta pentru ca (Slavitul do!n al +are), (Do!nul cel Sfant) .pentru <ana1, (Leul +oldovei) .pentru +o"4ila1, (Slavitul nostru voievod) .pentru :rina1, (Vitea ul !eu) .pentru Doa!na +aria1, (Soi!ul) si (Vulturul) .pentru uneltitori1, nu putea sa se nasca decat in i!pre8urari deosebite de cele ale o!ului de rand- (Cand s*a nascut, l*a scaldat in san"e de serpoaica) .Nea"a1 (si de vultur .=1 sa se strecoare si sa se inalte) .:rina1# Do!nitorul este intruparea idealurilor si vointelor +oldovei- (= si cu! vru +oldova asa vrusei si eu)# El este e;presia cea !ai inalta a adevaratei iubiri de patrie, este insasi istoria +oldovei# Ca do!n el se ba a pe !ica boieri!e in politica interna si pe ra esi si centrali ea a puterea in !ana do!nului# Adversarii sai ii recunosc !eritele, el do!nise 7> de ani, avuse ?? de batalii din care pierduse nu!ai doua# Au ind de la <ana, fiica sa nele"iti!a, de co!plotul celor trei boieri care doreau inscaunarea lui Stefanita, el convoaca Sfatul tarii# Aici tine un !e!orabil discurs in fata boierilor, un adevarat testa!ent, rostit inaintea inscaunarii lui Bo"dan# 'rin aceasta el druncina toate intentiile uneltitorilor si, in acele !o!ente, pare acelasi do!n vi"uros care a i!partit 7> de ani dreptatea cu blandete, dar si cu aspri!e la nevoie si care a asi"urat 4otarele tarii# :n acest discurs, vocatia de orator a lui Delavrancea este evidenta# Discursul debutea a cu actuali area !o!entului ase arii in tron a lui Stefan, pe Ca!pul de de Direptate, !o!ent in care (cu! vru +oldova asa vrusei si eu)# El nu a fost decat un instru!ent al +oldovei- a i!partit dreptatea cu 8udecata, a ve"4eat la odi4na tarii si a facut ca nu!ele ei sa fie cunoscut si cinstit (de la Caffa pana la Ro!a, ca o !inune a Do!nului nostru :sus 5ristos)# Stefan reinvie, de ase!enea, 8ertfele bravilor osteni ca uti in bataliile purtate pentru neatarnarea +oldovei de*a lun"ul do!niei sale# El re!e!orea a si de!ersuri diplo!atice, initiate de cel care a incercat o alianta a popoarelor crestine i!potriva pa"anilor si aceasta repre inta o pilda pentru ur!asul sau la tron care, pentru toate deci iile luate va raspunde in fata lui Du!ne eu# Ulti!a parte a discursului constituie un adevarat testa!ent spiritual al do!nitorului a carui vointa (a fost pururea una) cu cea a +oldovei# +ostenirea pe care Stefan o trans!ite !ai departe este constiinta superioara !enirii nea!ului in devenirea sa istorica, aceea de a contribui la inaltarea patriei privind !ereu spre viitor- (Tineti !inte cuvintele lui Sefan, care v*a fost baci pana la adanci batranete= ca +oldova n*a fost a stra!osilor !ei, n*a fost a !ea si nu e a voastra, ci a ur!asilor vostri s*a ur!asilor ur!asilor vostri, in veacul vecilor=)# :ntre do!nitor si o! se da o per!anenta lupta surda, in care o!ul isi constienti ea a slabiciunile si aspira sa si le depaseasca, iar do!nitorul iese biruitor de fiecare data cand o cer interesele tarii# Dupa ce rana ii este arsa cu fierul rosu, Stefan, !uribund, isi paraseste patul de suferinta pentru a face (sa se i!plineasca le"ea)# Cand apare (cu parul in neoranduiala, turburat, ca un 4alucinat) si tinand in !ana sabia de pe care cur"e san"ele tradatorului Ulea, persona8ul se afla in sfera subli!ului, depasindu*si conditia u!ana- o!ul si do!nitorul sunt una, este (soarele), orbindu*: cu stralucirea sa pe supusii incre!eniti de "roa a, dar si de ad!iratie# Aspri!ea aratata fata de supusi, !enita a pastra ordinea, este co!pensata de spiritul sau de dreptate# Apoi dra"ostea pentru Doa!na +aria, pentru cei credinciosi si cu dra"oste de tara, delicatetea cu care le de valuie, inainte de a !uri, <anei si lui Rares ca sunt copiii lui, reparand astfel "reseala de tinerete, repre inta tot atatea ele!ente ce de!onstrea a e;traordinara tinuta !orala a persona8ului# +aretia persona8ului, e;presie a subiectivitatii creatoarea autorului, este coplesitoare toc!ai prin i!pletirea acestor doua di!ensiuni# Stefan este (soarele(, c4iar daca la (apus)#