Flori de mai vindecatoare - macul rosu

Macul rosu, o floare extrem de fragila si mare iubitoare de soare, infloreste de pe la mijlocul lunii mai si pana in iunie. Macul poate fi vazut pe pajisti, parloage, fanete, in culturile de cereale, pe marginea drumurilor. In scop terapeutic, se folosesc petalele de flori care au proprietati antibronsice si antitusive, si semintele, recunoscute pentru puterea lor sedativa, antiinflamatoare si calmanta. Petalele se aduna in iunie, iulie, dupa deschiderea completa a florii si se usuca in strat subtire, din zece kg de petale proaspete obtinandu-se un kg de petale uscate. Ceaiul din flori de mac se prepara dintr-o lingurita rasa de petale uscate peste care se toarna 200 ml de apa clocotita. Se lasa la infuzat zece minute, apoi se filtreaza. Se bea numai o cana de ceai pe zi in caz de bronsita acuta, gripa, laringita, angina pectorala. Ceaiul din petale de mac este revigorant si are actiune eficienta impotriva contractiilor si spasmelor. Siropul din petale de flori de mac este un remediu e celent pentru raceala si impotriva an ietatii si nervozitatii, dar nu se recomanda femeilor insarcinate, celor care alapteaza si nici copiilor sub trei ani. Se poate prepara e trem de simplu in casa, numai asa stiind fiecare ce a pregatit si cu ce se trateaza, la nevoie.

Intr-un litru de apa clocotita se pun o suta de grame de petale uscate si se lasa la macerat sase ore. !upa aceasta perioada, se filtreaza si in lichidul ramas se adauga un kg si opt sute de grame de zahar si se lasa la fiert pana se dizolva tot zaharul. Cand este rece se pune in sticle mici, de culoare inchisa, se astupa si se pastreaza la rece. "a nevoie, adultii pot lua pana la zece lingurite de sirop pe zi si copiii una, trei lingurite pe zi. Semintele de mac sunt de#a recunoscute pentru puterea lor sedativa, antiinflamatoare si calmanta, ca si petalele, de altfel de asta se si cere multa atentie la doza#. $ cesul poate cauza convulsii, adesea putand sa se a#unga chiar la coma. Semintele de mac pot fi folosite in pra#ituri, salate de fructe sau in prepararea unor produse de panificatie. !in petalele sale se e trage un colorant rosu care este folosit in fabricarea vinurilor, dar si pentru producerea unor vopsele. $ tern, infuzia din petale de mac se foloseste impotriva ridurilor si sub forma de gargara pentru faringite si angine. !e asemenea, cu ceai din petale de mac se fac spalaturi oculare in caz de blefarita. Petalele proaspete de mac, oparite, se pot pune calde pe abcesele dentare. Sa avem sanatate%

C&t de frecvent te auzi rostind '(m dormit foarte prost' sau, mai r)u, '*u am putut sa dorm deloc noaptea trecut)'+ !ac) te reg)se,ti -n replicile acestea atunci poate ar trebui s) te g&nde,ti serios dac) nu ai tulbur)ri de somn grave, nu doar o simpl) stare care nu .i-a dat pace. Insomnia este o problem) cu care se confrunt) foarte multe persoane. !e e emplu, potrivit unui studiu, anul trecut, un sfert dintre rom&ni sufereau de aceast) afec.iune, cauzat) de folosirea -ndelungat) a calculatorului sau a televizorului, cu prec)dere seara, -nainte de culcare. *u doar aceasta este cauza, -ns). Consumul de cofein), lucratul -n pat, m&ncatul -n pat,

consumul de alimente ,i de b)uturi cu sau f)r) cofein) cu mai pu.in de o or) -nainte de somn, stresul, problemele presante, o saltea uzat), etc - toate afecteaz) somnul, ceea ce poate avea grave consecin.e asupra s)n)t).ii. Cel mai des, insomnia se manifest) tranzitoriu. $ste o tulburare care revine aleatoriu dup) perioade de somn normale. Chiar dac) vi se -nt&mpl) rar, nu -nseamn) c) nu este o problem). Insomnia are ,i o form) cronic). (ceasta se manifest) mai ales la persoanele foarte active. $le nu se mai odihnesc, au un somn foarte u,or, adesea neregulat ,i -n timp nu mai dep),esc / sau 0 ore de somn pe noapte. (ceast) problem) se agraveaz) pe m)sur) ce trece timpul pentru c) insomniacii de#a devin speria.i ,i lipsa somnului este cauzat), de fapt, de teama c) nu vor mai putea adormi. 1n lucru pe care pu.ini -l cunosc este acela c) mersul la sal) dup) orele de serviciu, adic) dup) ora 23.00 sau 24.00, cu pu.in timp -nainte de somn, are un impact considerabil asupra organismului. $ erci.iile fizice genereaz) energie ,i stimuleaz) corpul foarte mult, de aceea dureaz) mult timp p&n) mu,chii se rela eaz) suficient pentru a putea adormi repede ,i a avea un somn lini,tit. Cum combatem insomnia fr ajutorul medicamentelor Primul r)spuns la aceast) -ntrebare ar fi5 consum) alimentele potrivite. "aptele este un produs recomandat de speciali,ti -n combaterea afec.iunilor de acest tip, pentru c) el con.ine un aminoacid important triptofanul - care a#ut) la inducerea unei st)ri de somnolen.). *u doar laptele con.ine acest aminoacid, ci ,i iaurtul, br&nza, bananele, mierea, oul sau alunele. $vit) pe c&t posibile cinele grase, bogate -n carbohidra.i, adic) -ncearc) s) nu consumi cartofi sau carne de porc seara ,i nu le prepara picant. $ste bine s) nu m)n&nci nimic picant cu minim patru ore -nainte de a merge la culcare. *u bea cafea sau sucuri bogate -n cofein) ,i evit) ciocolata, ceaiul negru sau alcoolul. Chiar dac) pare ciudat ,i -n general alcoolul d) somnolen.),

acea noapte de dup) o petrecere nu va fi una u,oar). 6e vei trezi des, te vei mi,ca foarte mult prin somn ,i a doua zi cel mai probabil te vei confrunta cu o durere de cap. !ac) totu,i ai consumat alcool, bea ,i ap) pentru a-l dilua. Tratamente naturiste 7nc)lze,te o can) cu lapte ,i amestec) -n ea o linguri.) de miere ,i pu.in) scor.i,oar) ,i bea-l foarte repede -naite s) te pui -n pat. !ac) preferi ceaiul totu,i, atunci prepar) o infuzie din /0 de grame de flori de hamei, 80 de grame de ov)z, /0 de grame de flori de soc ,i /0 de grame de flori de primula. Plantele recomandate n tratarea insomniei sunt5 hameiul, ciubo.ica cucului, m)rarul, macul, p)ducelul, salcia, odoleanul, maghiranul, teiul ,i urzica moart). 9ea o infuzie f)cut) din 28 grame de flori de ciubo.ica cucului scufundate -ntr-o can) de ap) fiart). Pune infuzia la r)cit ,i apoi strecoar-o. Ia c&te o lingur) de c&teva ori pe zi, ultima cu minim #um)tate de or) -nainte de culcare. !n "## de mililitri de ap clocotit pune o linguri$ de mac. Consum) una sau dou) linguri -nainte de culcare. "a fel se procedear) ,i cu m)rarul - la o lingur) de semin.e de m)rar sau de plant) pune /00 de mililitri de ap) clocotit) ,i consum) c&te 200 de mililitri de trei ori pe zi. 1n alt ceai benefic pentru persoanele care au tulbur)ri de somn este cel preparat din 28 grame de mac uscat, 20 de grame de muguri de portocal, 20 de grame de lev)n.ic) ,i 20 de grame de semin.e de m)rar. % metod atipic este &perna de vise&. 1mple o fa.) de pernu.) cu 80 de grame de sun)toare, 80 de grame de conuri de hamei, 80 de grame de flori de tei, 80 de grame de r)d)cin) de valerian) ,i /0 de grame de flori de lev)n.ic). :ireasma inhalat) te va lini,ti ,i te vei odihni profund. 'sigur-te c dormitorul tu este corect aerisit ,i c) nu ai prea multe lucruri -n el. !e asemenea, dac) insomnia ta este -no.it) de dureri de spate sau ale membrelor, atunci fii convins c) salteaua ta nu este potrivit) sau c)

s-a uzat ,i e timpul s) -.i cumperi una nou). !e asemenea, este recomandat s) -.i plasezi patul spre nord ,i c&t mai departe de calorifer. %bi(nuie(te-te cu rutina. Impune-.i ore fi e la care s) mergi la culcare ,i ore fi e de trezit. (stfel, -.i -nve.i corpul s) intre -n starea de somnolen.) la aceea,i or) zilnic. ;enun.) la somnul de dup) amiaz). 6e va deregla. Metoda )acobson Cunoscut) ,i ca rela area muscular) progresiv), metoda <acobson este o tehnic) de detensionare eficien.) ,i u,or de practicat de oricine. :etoda presupune s) -ncordezi ,i s) rela ezi treptat principalele grupuri de mu,chi, alternat, p&n) c&nd -ntregul t)u corp nu mai are nici un mu,chi contractat -n el ,i a#ungi -ntr-o stare de profund) rela are.

Alifie pentru artroza, osteoporoza si refacerea lichidului articular :iercuri, 02 :ai 202/ Ioan :arcus

1nguent cu gelatina 'rtroza este o boala reumatica, o afectiune articulara cronica, care ne afecteaza dupa varsta de 08 de ani, dar nu este e clusa la tineri. $ste cauzata de fibroza sau degenerarea cartila#ului articular, implicand una sau mai multe articulatii. "eziunea poate sa apara in orice articulatie= totusi, cele mai afectate sunt cele care suporta greutatea corporala5 genunchi, sold, coloana vertebrala. !ebutul artrozei este gradat - primul simptom este durerea, care tinde sa creasca in timp. 1lterior apar diminuarea mobilitatii articulare, contractia musculara, deformarea articulara aparand in stadiile avansate de boala.

!urerea articulara are caracter specific, apare dimineata, la primele miscari, cand articulatiile par intepenite. !urerea matinala este de scurta durata5 apro imativ 28 minute. !urerile dispar pentru restul zilei si reapar seara, odata cu oboseala generala. "a multe persoane, durerea articulara este meteo-dependenta. 6ulburarile vaso-motorii produse de factorii meteorologici accentueaza durerile. !esi nu e ista un tratament specific care poate vindeca artroza, e ista posibilitatea de a intarzia evolutia acesteia. Cateva tipuri de artroze sunt spondiloza sciatica, lombara, cervicala, toracala si lumbago. *ata cateva tratamente naturiste foarte utile in artroze+ > Se aplica pe locurile dureroase frunze de varza proaspete si comprese cu aburi din ceai de coada calului sau comprese cu branca ursului ?crucea pamantului, talpa ursului, urechea porcului@. > Se aplica o cataplasma cu mustar negru sau cu hrean ras, amestecate cu putina apa fierbinte, atat cat sa se formeze o pasta. (ceasta se aplica pe un tifon si se inveleste locul dureros. > Se maseaza locurile dureroase cu tinctura de tataneasa sau de galbenele ori cu alifie preparata din aceste plante. > Se poate aplica, peste noapte, pe locul dureros pedicuta amestecata cu putina apa calda. > Se pun comprese cu bitter suedez timp de 0 ore. > Se beau infuzii din urzica, frasin, coacaz, cretusca, coada calului - cate 2 linguri la 280 ml de apa clocotita. > Aara, se recomanda baile cu frunze si tulpini de rosii. (cestea se fierb timp de o ora in apa, apoi se scutura si se folosesc. > Se fac bai cu paie uscate de ovaz sau scuturatura de fan - circa 20 g la 8 l de apa clocotita. (cestea se strecoara bine si se adauga in apa de baie, timp de 22 de zile. > Se bea un ceai diuretic5 infuzie din coada calului siBsau urzica, / cesti pe zi. > Se practica mersul descult prin roua, nisip si gimnastica medicala. > Se spala zilnic picioarele cu apa rece si otet, seara, timp de o luna. > ;efle oterapie prin masarea punctelor specifice fiecarei boli.

%steoporoza e o boala sistemica a sc,eletului. !uce la fragilitate osoasa, cu mare risc de producere a fracturilor, chiar in conditiile unor accidente nesemnificative. !e ce devin fragile oasele la bolnavii de osteoporoza+ 9oala este o consecinta a reducerii cantitative a masei osoase, ce duce la modificarea arhitecturii oaselor, acestea devenind din ce in ce mai subtiri, cu interiorul moale si poros ?de unde si numele bolii@. (ceasta stare patologica se caracterizeaza printr-o cantitate atat de scazuta de material osos, incat fractura se produce chiar si atunci cand osul este supus unei forte minime, de e emplu o alunecare in casa ori pe gheata, cele mai grave fiind fracturile de bazin, de coloana vertebrala ori col femural ?sold@. Fibroza este un proces de vindecare anormal, cu formarea in tesutul respectiv de tesut con#unctiv fibros in e ces. 6esutul respectiv duce la alterarea arhitecturii si functiilor normale. $ emple de afectiuni care evolueaza cu fibroza5 ciroza, fibroza pulmonara idiopatica, mielofibroza ?la nivelul maduvei@, sclerodermia, cicatricile cheloide etc. -ubrifierea articulatiilor. In articulatii, capetele osoase care se intalnesc se deplaseaza unul fata de celalalt, iar uneori chiar se ating si se freaca intre ele. Pentru a nu se uza, capetele osoase sunt acoperite de un strat neted, lucios, numit cartila#. Pe langa acesta, articulatia este incon#urata de un sac, care produce lichidul articular ?sinovial@ vascos. (cest lichid sinovial siropos are rolul de a lubrifia articulatia, la fel ca vaselina sau uleiul in cazul motoarelor si masinilor. Cartila#ul si lichidul articular previn tocirea si uzura capetelor osoase in urma frecarii intre ele. In articulatiile dintre vertebre, care ?cu e ceptia articulatiei dintre atlas si a is@ permit doar miscari limitate, se gasesc niste discuri intervertebrale cartilaginoase. !aca unul dintre discuri este dislocat si apasa un nerv, se produce una din afectiunile dureroase, ,ernia de disc. Aa prezint acum un tratament pentru regenerarea lic,idului articular .sinovial/. Cand acest lichid se epuizeaza, apar osteoporoza si artrozele. Cumparati de la bacanie gelatina alimentara si preparati-o dupa modul de preparare trecut pe ambala#. Cand incepe sa se intareasca, turnati pe ea apa fierbinte, apoi maruntiti-o cu o furculita, ca sa o puteti aplica usor prin ungere.

1meziti locul afectat de artroza ?genunchiul, cotul, coloana vertebrala@ si masati-l pana cand gelatina se absoarbe. ;eziduurile ramase pe piele le stergeti cu o carpa umeda, insa pelicula care ramane dupa aceea nu o stergeti. Concomitent cu acest tratament, luati zilnic cate o lingurita de gelatina ?8 g@, ca atare, din plic. Consumati multe lichide. !upa apro imativ C luni de tratament, lichidul articular se reface. In cazul ,erniei de disc, prima data spalati locul afectat cu otet de mere care a fost tinut un timp intr-o cana in care anterior ati pisat usturoi ?dupa ce ati indepartat usturoiul, desigur%@. (plicati gelatina pregatita ca mai sus, de cel putin doua ori pe zi. Stergeti surplusul cu o carpa, insa pelicula care se formeaza dupa aceea pe piele nu o stergeti. !upa aplicarea gelatinei, ungeti locul afectat cu alifie de tataneasa sau cu tinctura de tataneasa. !upa C-3 saptamani, lichidul articular se reface, iar hernia de disc se retrage ?daca este minora@. Ce este gelatina0 Delatina e un produs obtinut prin hidroliza partiala a colagenului osos, continut -n oase de animale. Se foloseste la prepararea raciturilor, piftiilor si aspicurilor de carne si legume, a #eleurilor de fructe, cremelor si torturilor, fiind un ingredient indispensabil in cofetarie. Instructiuni de utilizare5 continutul unui plic se inmoaie in /80 ml de apa rece, timp de C-3 minute, dupa care se -ncalzeste ?la ma imum C0 grade Celsius@, amestec&ndu-se continuu, pana la dizolvarea sa completa. Pentru gelificare, se tine la rece. Ciocurile de papagal sunt depuneri de calciu la nivelul coloanei vertebrale, mai precis pe marginile platourilor discurilor vertebrale. (ceste modificari patologice manifestate prin proliferarea anormala a tesutului osos in apropierea unor articulatii vertebrale poarta si numele de osteofite. Prezenta acestora ii creeaza pacientului dureri de spate cumplite. In plus, in regiunea cervicala e ista in corpii vertebrali laterali un canal prin care trec arterele vertebrale ce duc sange la creierul mic. In cazul aparitiei osteofitelor, in aceasta zona, sangele nu va mai circula catre creier si astfel vor aparea dureri de cap ?in zona occipitala@, ameteli si tulburari la mers.

1n tratament util n toate formele de calcifieri osoase este si ungerea locului afectat, in fiecare seara, cu un amestec de iaurt si o capa.ana de usturoi pisat. Inveliti apoi locul cu o fasa si mentineti pana a doua zi. !imineata, este indicat sa clatiti locul respectiv cu apa calda. Se recomanda acest tratament in cure de cate 20-20 de zile. Tratament cu argila. Se amesteca cu o ora inainte de aplicare argila cu apa, in vase de portelan sau din sticla, cu a#utorul unei linguri de lemn. Se aplica intr-un strat de 2,8-2 cm, preferabil in tifon. !easupra se acopera cu panza din fibra naturala, apoi cu nElon, pentru a mentine umiditatea. !imineata, locul se spala cu apa calda. 6ratamentul se face timp indelungat, dar dupa 20 zile incep de#a sa dispara durerile. Pudra de argila contine peste /0 minerale naturale, are forta de atractie multumita sarcinii electrice si calitatilor absorbante si adsorbante. Preparatul a#uta si contra durerilor produse de ciocurile de pe coloana. !e asemenea, poate fi folosit in tratamentul parazitozelor intestinale, absorbind to inele si eliminand parazitii. Aa prezint acum modul in care puteti prepara un unguent din gelatina pentru gonartroza si ,ernie de disc. $ste o reteta proprie, care si-a dovedit eficienta. Intai preparati crema de baza5 in 280 g de unt fierbeti 0 catei de usturoi, 2 lingurita de flori de galbenele, 2 lingurita de radacina de tataneasa, 2 lingurita de hrean ras, 2 lingurita de frunze de vita-de-vie, 2 lingurita de lemn dulce, 2 lingurita de flori de arnica, 2 lingurita de foi de dafin, 2 lingurita de frunza de nuc si 2 lingurita de muguri de pin. In prima zi se topeste untul, se fierbe putin, se lasa in repaus, dar preparatul se incalzeste pana la topire zilnic, timp de 0-8 zile. (poi se strecoara. !upa strecurare se adauga 80-200 ml ulei de masline sau ulei de brad. Separat, intr-o cana de portelan se pun 20 g de gelatina alimentara. Se toarna 200 ml de apa calduta, se amesteca incontinuu, se lasa cam 20 de minute pana se intareste. Se amesteca apoi gelatina cu crema de baza topita. !aca este nevoie, se mai pune la incalzit, se amesteca bine. Insa nu se amesteca faza apoasa ?gelatina dizolvata in apa@ cu faza uleioasa, care se lasa la fundul recipientului. Se adauga in topitura putina glicerina si uleiuri volatile de

ienupar, brad si rozmarin. Se pune cate o pipeta din fiecare ulei volatil ?cu pipeta mica cu para de cauciuc, cumparata de la farmacie@. Se pun /0 ml de glicerina si se amesteca bine. Se toarna preparatul in faza lichida in recipiente corespunzatoare ?cutiute pentru unguente, cu capac, de 80-200 ml@. Se eticheteaza si se trece data. 'tentie+ preparatul cu gelatina nu se fierbe, caci se degradeaza gelatina% (ceasta alifie este eficienta in gonartroza ?uzura cartila#ului la genunchi, dupa ce lichidul sinovial se epuizeaza@, in artroza cotului si in hernie de disc ?daca este mica, se retrage complet@. !e asemenea, a#uta la refacerea lichidului sinovial, dizolva proeminentele osoase, osteofitele. In plus, calmeaza foarte bine durerile cauzate de boala. In co artroza, ii puteti adauga preparate pe baza de calciu ?co#i de ou preparate special@. Concomitent cu intrebuintarea acestui unguent, luati zilnic cate o lingurita ?8 g@ de gelatina alimentara ca atare ?neprelucrata@, direct din pliculet. Consumati multe lichide. !upa C luni, lichidul sinovial dintre cartila#e se reface. ?Ioan :arcus din (iud, pasionat de fitoterapie@ Pe domnul Ioan :arcus il puteti contacta la numarul de telefon 0F08.883.3C3 sau la adresa de e-mail #anosm/Ggmail.com .