CIRCUITUL APEI IN NATURA

Circuitul apei n natur (denumit uneori i ciclul hidrologic sau ciclul apei) este
procesul de circulaie continu a apei n cadrul hidrosferei Pamntului .Acest proces este pus n micare de radiatia solara i de gravitatie . n cursul parcurgerii acestui circuit, apa i schim starea de agregare fiind succesiv n stare solid, lichid sau ga!oas. Apa se mic dintr"un element component al circuitului n altul, de e#emplu dintr"un ru ntr"un ocean ,prin diferite procese fi!ice, dintre care cele mai nsemnate sunt evaporaia, transpiraia, infiltraia i scurgerea. $tiinele care se ocup cu studiul micrii apei n cadrul acestui circuit sunt hidrologia i meteorologia . %lo ul terestru contine cantitati enorme de apa in invelisurile lui e#terne. Atmosfera constituie unul dintre invelisurile planetei noastre, in care apa se gaseste in cantitati aprecia ile. &n rocile de pe glo apa se gasesete pana la acea adancime la care, din cau!a temperaturii, trece su forma de vapori. &n litosfera apa se poate gasi su forma lichida sau ga!oasa, atat li era cat si legata de anumite structuri cristaline. 'a si suprafata scoartei terestre, apa din atmosfera apare su toate cele trei stari de agregare care o caracteri!ea!a( a)stare ga!oasa, su forma de vapori, conditionand umiditatea aerului si fiind pre!enta, chiar si in aerul foarte uscat) )stare lichida, su forma de picaturi foarte fine ( in ca!ul cetei si al norilor) sau mai mari ( in ca!ul urnitei si ploilor )) c)stare solida, su forma de ace fine de gheata si fulgi de !apada, in norii de la marile inaltimi sau in straturile reci de aer , ca si su forma de grindina, de diferite dimensiuni ( o ite fine de *+ma!ariche++ sau ulgari de marimea unui ou de gasca )
Litosfera primara, oceanele si marile sunt depozitele cele mai mari de apa. Atmosfera , suprafata continentelor si freaticul lor sunt cele mai sarace depozite de apa. Cu toate acestea, desi apa continentala este in cantitate relativ redusa, ea are cea mai mare putere de circulatie, revenind in circuit de nenumarate ori fata de apa din litosfera sau din mari si oceane. Deci, si importanta ei in dinamica hidrica este cea mai mare.

'ircuitul apei in natura este influentat de o serie de factori care conditionea!a anumite procese fi!ice si chimice din atmosfera, determinand umiditatea atmosferica si chiar climatul regiunii respective. Acesti factori care alcatuiesc a!a circuitului apei in natura ar fi evaporatia, condensarea si precipitatiile. Evaporatia este procesul natural prin care apa din hidrosfera, litosfera si iosfera, in contact direct cu aerul atmosferic, se transforma in vapori, trecand in invelisul ga!os al Pamantului. ,e restituie , astfel, atmosferei, un insemnat procenta- al apelor pe care aceasta le"a pierdut pe calea precipitatiilor. 'and fenomenul se produce( " direct de la suprafata apei . evaporabilitate sau evaporatie potentiala, " de la suprafata solului si a invelisului vegetal, su forma de evaporatie totala . evapo-transpiratie, " de la suprafata stratului de !apada sau gheata . sublimare, " prin transpiratia plantelor si animalelor . evaporatie fiziologica. /vaporatia potentiala este mai intensa in anotimpurile calde decat in cele reci si descreste de la tropice" ecuator spre cei doi poli. &n !onele tropicale se evapora anual un strat de apa de circa 0 m grosime, de la suprafata oceanelor, atingand chiar 1 m in regiunile desertice. &n regiunile temperate valorile ma#ime se inregistrea!a in lunile iunie, iulie, august. 2a poli evaporatia este neinsemnata si se produce in timpul verii polare, direct de pe suprafetele acvatice sau prin su limarea !ape!ii. 2a randul ei, evaporatia este influentata de o serie de factori, cum ar fi( "vantul, (care poate inlocui aerul mai rece de la suprafata unitatilor acvatice cu unul mai cald, capa il sa primeasca noi cantitati de vapori de apa ))

"solul, care influentea!a prin culoarea si mai ales prin structura sa ( re!ervele de apa din sol, natura solului, covorul vegetal de la suprafata lui si conditiile meteorologice locale 3 temperatura, umiditate, radiatia locala, " precum si relieful )) "relieful, ( care are o influenta directa, prin e#po!itia versantilor, putand crea conditii deose ite intre un versant si altul, fapt care se o serva si in !onalitatea vegetatiei )) "vegetatia, are o influenta mai comple#a (vara retine apele din precipitatii, pe care le reda atmosferei, rapid prin evapo"transpiratie, dar totodata, prin um rirea solului, reduce cantitatea apei evaporate de la suprafata si din interiorul acestuia). Condensarea este procesul care are loc in atmosfera, unde surplusul de vapori a-unsi la saturatie, la o temperatura sca!uta se transforma in picaturi de apa, sau su limea!a, su forma unor mici cristale de gheata. Procesul condensarii (respectiv al su limarii) inregistrea!a mai intai o fa!a de formare a norilor si a cetei si, in al doilea rand, o fa!a de formare a precipitatiilor. A doua fa!a nu este a solut o ligatorie, de foarte multe ori, condensarea oprindu"se la fa!a de ceata"nori. Nebulozitatea repre!inta in meteorologie, gradul de acoperire cu nori. 4orii iau nastere prin condensarea sau cristali!area vaporilor de apa, in urmatoarele conditii mai o isnuite( contactul dintre masele de aer cald si umed cu cele de aer rece) sau simpla scadere a temperaturii aerului. Picaturile care formea!a norii au o marime cuprinsa intre 5,56 mm si 5,7 mm. 'ele de dimensiuni mai mari sunt atrase spre pamant su forma de burnita. 8upa forma si stuctura lor, norii pot fi de mai multe categorii( " norii cirus, alcatuiti din cristale de gheata se dispun su forma unor straturi su tiri,adesea transparente, la altitudini de 9"75 :m) " norii cumulus, au forme de ingramadiri ma#ime, deasupra muntilor sau in regiunile ecuatoriale) se mentin la altitudini de ;555" <555 m si dau ploi ogate, prevestind furtuni) " norii stratus, dispusi in straturi relativ uniforme, mai ales in privinta culorii, se situea!a la altitudini de circa ;555 m. Adesea, se intalnesc tipuri intermediare de nori, ce formea!a sisteme dupa forma carora se pot face previ!iuni asupra vremii. 4e ulo!itatea ma#ima se inregistrea!a in regiunile cu umiditate relativa accentuata ( la ecuator, in pre!enta curentilor ascendenti ) si la latitudinile mari, iar cea minima acolo unde umiditatea relativa este foarte sca!uta ( in !ona ali!eelor, in pre!enta curentilor descendenti ). 4e ulo!itatea -oaca un rol deose it de important in determinarea climatului unei regiuni) la a!a repatitiei ne ulo!itatii, sta insasi repartitia temperaturilor) la randul sau, ne ulo!itatea influentea!a repartitia temperaturii) de e#emplu, temperatura medie a ,aharei, desi este situata la o latitudine de ;5 grade, o depaseste pe cea a !onei ecuatoriale, tocmai datorita diferentei de ne ulo!itate ( 66= la ecuator fata de ;5= in ,ahara). Precipitatiile repre!inta apa care cade pe pamant, in stare lichida sau solida, cu durata si intensitati diferite, din atmosfera saturata in vapori. Prin precipitatii se inteleg( "ploaia, zapada, grindina "roua, bruma,chiciura ( promoroaca ), re!ultate prin condensarea vaporilor de apa chiar pe suprafata pamantului. 8upa intensitate si durata se disting( "ploi sau ninsori marunte de lunga durata " urnitele ( picaturi de apa sau aciculi de gheata aproape invi!i ile "averse (ploi sau ninsori a undente cu picaturi si fulgi foarte mari). >epartitia precipitatiilor este conditionata de un intreg comple# de factori, dintre care mai importanti ar fi( temperatura, vanturile, apropierea sau departarea de a!inele maritime, relieful,e#po!itia reliefului, curentii maritimi, vegetatia) un rol esential il are si circulatia generala a atmosferei.

Caracterul circulatiei apei in natura

&ntre fenomenele care se petrec cu apa din atmosfera, de pe uscat si din oceane este o foarte stransa legatura. Prin circulatia ei in natura, apa reali!ea!a o serie de circuite.

Precipitatiile atmosferice ca!ute pe suprafata uscatului constituie sursa apelor curgatoare, precum si a apelor su terane ( prin procesul infiltratiei ). Apele curgatoare varsa in oceane o cantitate considera ila de apa, volumele a-ungand la 06;55 :m cu i ( dupa ?.&.2vovici ). &n acelasi timp, de pe suprafata oceanului se ridica, prin evaporatie, cantitati imense de ume!eala (11@A55 :m cu i ) anual, cu care se alimentea!a in permanenta atmosfera. Procesul relativ complicat al trecerii din hidrosfera in atmosfera si apoi din nou in hidrosfera constituie fenomenul circulatiei apei in natura, evaporatia si gravitatia, repre!entand principalele forte care determina mecanismul acestuia. &n cadrul acestui circuit nu se reali!ea!a doar o deplasare mecanica a unei mase oarecare de apa din domeniul marin in cel atmosferic, apoi in cel terestru, pentru a reveni de unde a plecat, ci un proces mult mai comple# care implica toate fenomenele amintite anterior( evaporatie, condensare, precipitatie "atmosferica, scurgere superficiala, infiltrare, curgere su terana, com inare chimica cu unele su stante inerale, in care apa poate trece de la o stare calitativa la alta. &mportanta circulatiei apei in natura este foarte mare, ea constituind, in primul rand, legatura dintre diferitele unitati ale hidrosferei, mi-locind schim ul de apa dintre domeniul marin si cel continental. &n functie de metodele folosite si de preci!ia masuratorilor, re!ultatele referitoare la datele volumetrice ale circuitelor sunt foarte diferite. Prin anali!a mai profunda a procesului circulatiei apei in natura, se o serva ca in comple#itatea lui, acesta este alcatuit din mai multe circuite, fiecare succedate intr"o ordine ine determinata. Astfel, se pot distinge foarte usor,doua circuite( unul local, sau mic si unul universal sau mare. Circuitele locale sau mici se petrec fie deasupra oceanului planetar, fie deasupra maselor de apa continentale si se caracteri!ea!a prin succesiunea a trei procese( evaporatie, condensare si precipitatie atmosferica. ,e formea!a , astfel, un circuit local oceanic si un circuit local continental. Circuitul universal sau mare. 8in imensa cantitate de apa care se ridica su forma de vapori de pe suprafata oceanului planetar, o insemnata parte este dusa deasupra continentelor, unde condensea!a si cade su forma de ploi, !ape!i, grindina. 8ar, dupa ce a-unge la suprafata uscatului, apa din precipitatii, urmea!a diferite cai( "o parte se scurge fie in oceanul planetar, fie in locuri mai -oase fara iesire la mare, constituind procesul scurgerii de suprafata sau scurgerea superficiala) "o alta parte se infiltrea!a in scoarta terestra, unde , daca intalneste un strat impermea il inclinat, se scurge prin porii rocilor de deasupra,in directia pantei acestuia, constituind scurgerea subterana, ce poate a-unge uneori pana in oceane si mari. Prin intermediul scurgerii superficiale si al celei su terane, apele se intorc astfel, din nou in oceanul din care s"au evaporat. Acest fenomen de ansam lu, constituie circuitul universal sau mare. /l este mai comple# decat cele locale, cuprin!andu"le si pe acestea, si inclu!and pe langa evaporare, condensare, precipitatie atmosferica si procesele de scurgere superficiala si su terana. /ste printre altele, fenomenul care asigura curgerea raurilor la nivel continental, masuratorile facute de"a lungul mai multor !eci de ani, demonstrand ca nu e#ista schim ari esentiale intre nivelul oceanului universal si de itul raurilor, in general) din contra e#ista un echili ru. Bolumul urias de apa de pe pamant face ca interventia directa a omului in circulatia glo ala a acesteia sa fie relativ nesemnificativa. Cotusi, in ultimele decade ale acestui secol, mai ales pe plan regional, omul influentea!a direct sau indirect circulatia apei, amploarea acestei influente fiind, cu atat mai mare, cu cat volumul de apa ce aprovi!ionea!a regiunea respectiva este mai redus. Acumularea apei in lacurile de ara-, irigatiile, utili!area apei desalini!ate tind sa retina apa pe continente o perioada mai lunga de timp decat in mod natural. Pe de alta parte, reducerea suprafetelor impadurite, de!voltarea agriculturii si industriei au ca re!ultat accelerarea scurgerii in oceane si pertur area echili rului hidric al unor regiuni continentale, prin aridi!area climatului. 'oncomitent se produce o incetinire a ritmului de reimprospatare a apei prin fotosinte!a 3 respiratie, efect al reducerii covorului vegetal si poluarii.