Locomotiva cu aburi

James Watt- (n. 19 ianuarie 1736 - d. 19 / 25 august 1819) a fost un matematician inventator !i inginer sco"ian care a activat #ntr-o $erioad% de efervescen"% a revoluiei industriale ca fiind ce& care a adus im$ortante #mbun%t%"iri func"ion%rii mainii cu abur a &ui '(omas )e*comen $rin inventarea camerei de condensare a aburului separat res$ectiv re-$roiectarea !i ada$tarea regu&atoru&ui centrifuga& &a ma!ini&e sa&e cu abur. +ames ,att este de asemenea !i inventatoru& !i de"in%toru& de $atent a& &ocomotivei cu abur.

Principiu de funcionare
-e& mai sim$&u mode& de &ocomotiv% cu abur are #n com$onen"% un ca.an #nc%&.it $rin arderea unui combustibi& fosi& (#n genera& c%rbune). /a$orii de a$% sub $resiune sunt co&ecta"i !i a$oi diri0a"i s$re $iston. 1resiunea e2ercitat% $e su$rafa"a $istonu&ui determin% mi!carea bie&ei ce &eag% $istonu& de roat%. 3stfe& mi!carea &iniar% a $istonu&ui se transform% #n mi!care circu&ar% a ro"ii.

-om$onente&e &ocomotivei cu abur4 1. 5ocaru& (#n care arde focu&)6 2. -enu!ar (cutia cu cenu!%)6 3. -a.an6 4. -utie de fum6 5. -abina mecanicu&ui6 6. 'ender ($entru c%rbune !i a$%)6 7. 7omu& de abur6 8. 8u$a$% de siguran"%6 9. 9egu&ator6 10. 8u$ra#nc%&.itor6 11. 1iston6 12. :eava de evacuare a aburu&ui6 13. ;ecanismu& de distribu"ie6 14. 1<rg(ia f&uture&ui6 15. -adru& &ocomotivei6 16. =og(iu& $osterior6 17. =og(iu& anterior6 18. 8u$ortu& a2u&ui6 19. 8us$ensie cu arc de foi6 20. 8abotu& fr<nei6 21. 1om$% de aer6 22. 'am$on de cu$&are6 23. 5&uier ac"ionat de abur6 24. 7omu& cu nisi$6

!a"anu#
> &ocomotiv% cu abur ti$ic% este $rev%.ut% cu un ca.an !i o cutie de foc #n s$ate. ?n $artea fronta&% a ca.anu&ui este cutia de fum iar din aceast% camera fumu& iese $rin co!u& de fum. 3buru& este co&ectat din $artea su$erioar% a ca.anu&ui !i distribuit #n ci&indri.

-i&indru& unei &ocomotive cu abur

!i#indri
3buru& trece $rin sertar !i $%trunde #n ci&indri. 1istoane&e ac"ionea.% ro"i&e de trac"iune direct $rintr-o bie&% cu ca$ de cruce. 8u$a$e&e sertaru&ui sunt comandate $rin intermediu& unor ti0e. 1istoane&e sunt cu dub&u efect (ac"ionate din ambe&e direc"ii) iar #n ca.u& &ocomotive&or cu dou% $istoane situate de ambe&e $%r"i $istoane&e &ucrea.% dafa.ate &a 9@ de grade.

$ransmisia
;a0oritatea &ocomotive&or cu abur erau &i$site de cutie de vite.e !i astfe& sistemu& de transmisie este foarte sim$&u. =ie&a ata!at% $istonu&ui ac"ionea.% direct roata de trac"iune. ?n ca.u& #n care e2ist% mai mu&te $erec(i de ro"i de trac"iune bie&a $istonu&ui $une #n mi!care bielele de cuplare care &eag% ro"i&e de trac"iune

-'ransmisia

!omponente secundare

An0ector cu abur

Pompe de a%ur &i in'ectoare

3$a din ca.an este sub $resiune !i astfe& $entru #n&ocuirea a$ei ce a fost consumat% este nevoie de a$% sub $resiune. /ec(i&e ca.ane fo&oseau #n acest sco$ $om$e ac"ionate de $istoane. ;ai t<r.iu in0ectoare&e cu abur !i turbo$om$e&e au #n&ocuit $om$e&e c&asice. )ive&u& a$ei din ca.an $utea fi observat cu a0utoru& unor stic&e de nive&.

;otor au2i&iar

;otor au2i&iar
?n 8tate&e Bnite !i (mai rar) #n 3ustra&ia &ocomotive&e erau dotate cu un motor cu abur au2i&iar. 3cest motor era necesar doar $entru demara0 iar a$oi era o$rit automat &a o anumit% vite.%. ;otoare&e au2i&iare erau construite cu doi ci&indri !i se cu$&au &a un singur a2 de.vo&t<nd o $utere de a$ro2imativ 3@@ -1.

!omponente

-amera de fum eviden"iat%

-i&indrii motori !i ci&indrii sertare&or

32 cu ro"i de trac"iune 8u$a$a de siguran"%

=a&ansoar

;ecanismu& ac"ion%rii 5ocaru& sertare&or

1om$% de aer

3&imentarea cu c%rbune

9o"i de trac"iune &egate Anterioru& cabinei cu bie&e de cu$&are &ocomotivei =ig =oC

1om$% de u&ei 5riedmann

3cestea sunt com$onente&e unei &ocomotive.

(o#uii te)nice

-a.an cu su$ra#nc%&.ire4 a se observa cum "evi&e se #ntorc $e ace&a!i traseu

*(upra+nc,#"irea
Locomotive&e seco&u&ui a& DAD-&ea fo&oseau abur saturat iar $rime&e &ocomotive cu abur su$ra#nc%&.it au fost construite &a #nce$utu& ani&or 19@@. ?n momentu& #n care a fost desco$erit% aceast% nou% te(no&ogie &ocomotive&e a$roa$e c% #!i atingeau &imite&e ma2ime

$osibi&e cu abur saturat. Bnii s$ecia&i!ti cum ar fi 5.;. 8*enge& sus"in c% nicio a&t% inova"ie te(no&ogic% nu a ega&at te(no&ogia su$ra#nc%&.irii cu $rivire &a #n&%turarea &imit%ri&or mode&u&ui de motor cu abur. ;etoda u.ua&% $entru su$ra#nca&.ire consta #n direc"ionarea aburu&ui din ca.an #n e&emen"ii de su$ra#nc%&.ire (sub form% de "evi &ungi). 3ce!ti e&emen"i erau !i ei #nc%&.i"i de foc !i astfe& tem$eratura aburu&ui era ridicat% cu 55 $<n% &a 85 E-. ?n acest fe& eficien"a motoru&ui cre!tea cu 1@ - 15 F. 'otu!i eficien"a s-a dovedit a nu fi direct $ro$or"iona&% cu tem$eratura ca urmare cre!terea $rea mare a tem$eraturii nu era uti&%. ?n u&timii ani ai &ocomotive&or cu abur tem$eratura aburu&ui varia #n 0ur de 315 E- (6@@ E5) iar une&e &ocomotive erau dotate cu termometru $entru contro&u& acestei tem$eraturi. 7e$%!irea tem$eraturii de siguran"% ducea c<teodat% &a e2$&o.ia ca.anu&ui !i accidente grave.

*Pre+nc,#"irea apei de a#imentare

1re#nc%&.irea a$ei este o so&u"ie care a0ut% &a m%rirea randamentu&ui termic. ?n acest $roces o $arte din c%&dura care ar fi trebuit s% fie evacuat% este recu$erat% !i transferat% a$ei ce urmea.% a fi #nc%&.it% #n ca.an. ?n acest fe& se evit% !i !ocu& termic care ar fi avut &oc #n ca.an #n momentu& $%trunderii a$ei reci. 3cest sistem a fost introdus &a &ocomotive&e cu abur #nce$<nd cu anii 192@ iar ca.anu& 5ranco--rosti este un bun e2em$&u #n acest sens.

*-"o#area ca"anu#ui
-antit%"i mari de c%&dur% se $ierd dac% ca.anu& nu este i.o&at cores$un.%tor. Locomotive&e tim$urii fo&oseau #n acest sco$ sc<nduri fi2ate de-a &ungu& ca.anu&ui cu br%"%ri de fier. ;etode&e mai avansate de i.o&are $resu$un c%$tu!irea ca.anu&ui cu un mortar $e ba.% de minera&e $oroase cum ar fi diatomitu&. 3&te metode inc&ud fo&osirea a.bestu&ui vatei de stic&% !i a fo&iei de a&uminiu dre$t i.o&atori.

*.ocar cu +nc,rcare mecanic,

1erforman"a unei &ocomotive de$inde !i de debitu& de combustibi& cu care este a&imentat%. 7e obicei foc(istu& avea sarcina a&iment%rii fo&osindu-se de o &o$at% cu care a.v<r&ea c%rbunii #n focar. -u tim$u& #ns% !i-au f%cut a$ari"ia &ocomotive tot mai masive !i foc(istu& nu mai $utea "ine $asu& cu debitu& de combustibi& necesar. 7in aceast% cau.% mu&te &ocomotive au fost dotate cu focar cu #nc%rcare mecanic%. 9e&evant #n acest sens este e2em$&u& &ocomotivei G=ig =oCG de &a Bnion 1acific care #ng(i"ea 22 de tone de c%rbune $e or% iar &a vite.a ma2im% 5@ de tone de a$%. H1I

*!ondensarea a%uru#ui
Locomotive&e cu abur consum% cantit%"i considerabi&e de a$% !i astfe& a$rovi.ionarea a fost $ermanent o $rob&em% de &ogistic%. ?n .one&e de de!ert a fost ado$tat% so&u"ia

condens%rii aburu&ui. 3ceast% $rocedur% era rea&i.at% de mecanismu& de condensare $rev%.ut cu ni!te radiatoare uria!e unde se condensa aburu& ce #n mod norma& urma s% fie evacuat $e co! du$% care a$a &ic(id% era refo&osit%. 3cest dis$o.itiv trebuia construit #n a!a fe& #nc<t u&eiu& de ungere s% fie e&iminat din abur. ?n acest fe& se evita $%trunderea a$ei #n ci&indri4 dac% u&eiu& a0ungea #n ca.an agita"ia a$ei $rovoca formarea s$umei care a$oi a0ungea #n ci&indri $rovoc<nd avarii. -e& mai re&evant e2em$&u de astfe& de &ocomotive $rev%.ute cu sistem de condensare a a$ei sunt ce&e din -&asa 25- fo&osite #ntre anii 195@8@ #n de!ertu& Jaroo din 3frica de 8ud.

.r/narea
5r<narea este rea&i.at% cu a0utoru& unor sabo"i mari ce $resea.% ro"i&e motoare. 3cest sistem necesit% $om$e ac"ionate cu abur !i care de obicei sunt montate #n $artea &atera&% a ca.anu&ui sau #n fa"a camerei de fum. Locomotive&e cu abur sunt a$roa$e #ntotdeauna $rev%.ute cu cutii de nisi$. 7in aceste cutii nisi$u& este trimis $e !ine $entru a #mbun%t%"ii aderen"a !i a face $osibi&% fr<narea &a tim$ #n $re.en"a $reci$ita"ii&or. -utia cu nisi$ sau domu& cu nisi$ este de obicei montat deasu$ra ca.anu&ui.

Bng%tor $rin de.&ocuire marca Wakefield

0n1erea
1istoane&e !i va&ve&e ce&or dint<i &ocomotive erau unse de mecanic care turna unsoare direct #n "eava de evacuare. H2I 1e m%sur% ce vite.e&e !i distan"e&e cre!teau a fost necesar% uti&i.area mecanisme&or automate de ungere. Bnu& dintre ce&e mai vec(i mecanisme de ungere avea ca $rinci$iu de func"ionare de.&ocuirea unei re.erve de u&ei cu a$%. 3cest lubrificator prin dezlocuire co&ecta abur care a$oi condensa #n re.ervoru& de u&ei !i se $reci$itau sub form% de a$% de.&ocuind u&eiu& care se scurgea $rin "evi. 7e obicei acest mecanism era montat #n cabin% !i era $rev%.ut cu o stic&% de nive& $entru a $utea fi observat% rata de ungere. > a&ta metod% era $om$area u&eiu&ui cu a0utoru& unei $om$e ac"ionat% de &a articu&a"ia unei bie&e. ?n ambe&e ca.uri debitu& de u&ei este $ro$or"iona& cu vite.a &ocomotivei. Bngerea ce&or&a&te com$onente se f%cea cu a0utoru& "evi&or ce trans$ortau u&eiu& din re.ervor !i asigurau o ungere continu%. > $rob&em% a fost fa$tu& c% u&eiu& curgea #n tim$

ce &ocomotiva sta"iona. )u du$% mu&t tim$ au a$%rut !i mecanisme ce $ermiteau scurgerea u&eiu&ui doar c<nd &ocomotiva era #n mi!care. 2escoperirea &i apoi perfecionarea motoru#ui cu a%ur au marcat un moment important +n istoria omenirii - +nceputu# re3o#uiei industria#e4 dar &i a# istoriei #ocomoti3ei cu a%ur. 5n #ocu# 3a1oane#or trase de cai apar trenuri#e propu#sate de #ocomoti3e cu a%ur

2odea 6o7ana--oana !#asa8 79