Provocari pentru psihologia educatiei Educarea copiilor capabili de aptitudini inalte (supradotati)

DEFINITII Educatia tinerilor supradotati, capabili de performanta inalta este reglementata de legea nr. 17/2007 din 0 .01.2007, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 43 din 1 !"1!#""$. %ctul a intrat in vigoare la data de 1& februarie #""$. !rt. " al legii defineste conceptual de supradotare ca fiind# un grad superior mediei con$entionale de de%$oltare a aptitudinilor generale sau/si specifice, care necesita e&periente de in$atare diferentiate prin $olum si profun%ime in raport cu e&perientele obisnuite furni%ate de scoala. Tineri capabili de performanta inalta sunt tinerii identificati prin metode stiintifice ca a$and reali%ari si/sau aptitudini potentiale in oricare dintre urmatoarele domenii, i%olate sau in combinatie# capacitatea intelectuala generala, aptitudini academice specifice, gandire producti$a si creati$a, abilitate in leaders'ip, talent pentru arte, aptitudini psi'omotrice. (enito, )., *200+, considera ca persoanele supradotate se disting prin urmatoarele caracteristici# sensibilitate crescuta fata de lumea incon.uratoare si preocupari deosebite referitoare la moralitate si .ustitie sociala spirit in$estigati$e capacitate creati$e inalta capacitate crescuta de in$atare idealism si dorinta de a atinge perfectiunea au simtul umorului bine de%$oltat manifesta independenta in gandire si in actiune e$aluea%a cu maturitate realitatea si se adaptea%a diferit *ingenios, creati$, neu%al, cerintelor ei. In functie de predominanta unor aptitudini, se poate a$ansa o tipologie a copiilor supradotati. /e $or distinge, astfel, urmatoarele tipuri *Dancsul0, !., 1 1,# copii cu 2aptitudini academice34 copii cu 2aptitudini creatoare34 copii cu 2aptitudini stiintifice34 copii cu 2aptitudini artistice34 copii cu 2aptitudini te'nice34 copii cu 2aptitudini de conducere34 copii cu 2aptitudini sociale3 *altele decat cele de conducere,. 5opiii supradotati necesit6 programe i/sau ser$icii educati$e superioare celor care se g6sesc, de regul6, 7n programa colar6, 7n $ederea reali%8rii contribuiei lor fa8 de sine i fa8 de societate. Este posibil ca aceti copii capabili de reali%6ri 7nalte s6 nu- i fi demonstrat 7nc6 potenialul printr-un randament 7nalt, de aceea este foarte important8 identificarea lor de c8tre persoane calificte profesional. /trategiile impuse in organi%area instruirii diferentiate a ele$ilor supradotati si dotati sunt clasificate in trei mari categorii# accelerare, imbogatire si gruparea ele$ilor. 9re%entarea separate a fiecareia dintre ele se .ustifica prin e$olutiile diferite si caracteristicile specifice. %ccelerarea' 9remisele pe care se intemeia%a instruirea accelerate se refera la stabilirea unor continuturi specifice fiecarui ni$el de instruire, la corespondenta dintre ritmul de predare si fiecare categorie de $arsta, precum si la faptul ca acei copii cu o dotare cogniti$e

ridicata si usurinta in in$atare *comparati$e cu colegii de aceeasi $arsta, asimilea%a mai repede curriculumul standard. !ccelerarea este considerate un process 2$ertical3 de instruire deoarece se ba%ea%a pe parcurgerea continuturilor intr-un timp mai scurt si ofera ele$ilor posibilitatea de a a$ansa in program intr-un ritm mai rapid sau la $arste mai mici decat cele con$entionale. !cest tip de organi%are a instruirii consta in amplasarea ele$ilor supradotati in clase mai mari, indiferent de $arsta cronologica. :ulti specialisti1 pledea%a in fa$oarea instruirii accelerate cu urmatoarele argumente# deosebirea dintre supradotati si ceilalti copii consta in ritmul de asimilare a cunostintelor si deprinderilor, amplasarea ele$ilor supradotati intr-o clasa mai mare *sau adaptarea $ite%ei de instruire, raspunde ne$oilor educationale ale acestora si accesul la o programa scolara specifica claselor mai mari ii stimulea%a si ii pro$oaca in mod benefic pe cei cu o dotare intelectuala superioara. !ccelerarea studiilor, ca modalitate de stimulare si recunoastere a copiilor care se deosebesc de ceilalti prin ritmul rapid de ac'i%itionare a cunostintelor, a condos la modificari legislati$e in sistemele de in$atamant. Desi formele prin care se reali%ea%a accelerarea reflecta intotdeauna politica educationala si resursele economice, ele sunt e&trem de $ariate. Dintre toate acestea, cele mai frec$ent aplicate sunt# slatul peste o clasa, absol$irea a doua clase intr-un an, admiterea timpurie la scoala, liceu sau facultate, acti$itati suplimentare de tip e&trascolar, progresul la o singura materie scolara, cursuri e&tracurriculare. I(bogatirea ;n alt mod de a raspunde ne$oii de educatie diferentiata a copiilor supradotati il repre%inta 2imbogatirea3 curriculumului, a carei principala caracteristica este data de e&tinderea sau aprofundarea studiilor 4 astfel se e&plica denumirea de 2process lateral de instruire3. 2Imbogatirea a aparut ca replica la criticile si opo%itiile fata de 2accelerare3, acest aspect fiind semnalat in literature de specialitate prin sintagma 2accelerare $ersus imbogatire3. In timp ce accelerarea constituie un 2process $ertical3 permitand o a$ansare mai rapida in cadrul unui curriculum comun 2imbogatirea3 este considerate un 2process lateral3, prin includerea unor teme considerabil mai e&tinse, dincolo de 2granitele3 programei scoalre obisnuite. 9rimele programe de imbogatire2 s-au a&at asupra predarii unor continuturi bogate si $ariate pentru a e$ita monotonia in randurile ele$ilor supradotati. De.a in 1 <1, 9asso= identifica doua tendinte ma.ore ale programelor de imbogatire# de abordare in profun%ime a cunostintelor si de includere a unor noi continuturi. !deptii supradotarii *>en%ulli, ?allag'er, Tannenbaum, considera ca unui copil cu potentialul supradotarii trebuie sa I se de%$olte creati$itatea si abilitatea de a re%ol$a probleme prin predarea unor tematici mult mai e&tinse decat cele dintr-un curriculum normal. !rgumentul principal sustine ca dotarea intelectuala superioara se poate transofrma in competenta doar prin largirea numarului de tipuri de e&periente ale in$atarii. !stfel, prin modelul 2triada imbogatirii3, >en%ulli *1 7 , sublinia%a ca instruirea se poate adapta ne$oilor ele$ilor supradotati numai prin imbogatirea curriculumului. ?allag'er *1 1",, un alt adept al imbogatirii, arata ca principala
1 2

Feld'usen, 9rocter si (lac@, 1 1A4 (enbo=, 1 +4 /out'ern si /tanle0 , 1 + F.N. Freeman, 1 204 B. Colling=ort', 1 2A4 D.E. Fsburn si (.E. >o'an, 1 +1

caracteristica a copiilor supradotati este de a manipula continuturi comple&e, in situatii noi si in cadrul unor aplicatii interdisciplinare *euristice,. Tannenbaum *1 1+, 1 17, 1 11,, cunoscut prin definirea supradotarii din perspecti$e psi'osociala, adopta punctul de $edere al Betei Colling=ort', conform caruia prin instruirea speciala trebuie de%$oltate initiati$e si originalitatea celor dotati pentru a-I a.uta sa de$ina producatori de cunostinte, si nu doar simpli consumatori. )ruparea ?ruparea, modalitate organi%atorica asemanatoare cu formele studiului independent, repre%inta un alt tip de raspuns prin care se poate efectua o instruire diferentiata a ele$ilor dotati si supradotati. ?ruparea ele$ilor presupune reunirea ele$ilor in mai multe forme pentru a genera o in$atare eficienta. E&ista mai multe posinilitati# - gruparea *segregarea, ele$ilor in scoli omogene aptitudinal4 - gruparea ele$ilor in clase omogene aptitudinal4 - gruparea ele$ilor in grupe omogene aptitudinal in cadrul aceleiasi clase. 5opiii supradotati sunt predispusi la riscuri multiple# riscul subreali%arii scolare la toate $arstele, al i%olarii si sociali%arii dificile, riscul ce decurge din decala.ul dintre de%$oltarea cogniti$e sic ea afecti$a, riscul folosirii aptitudinilor ca reactie de aparare contra angoaselor ar'aice psi'opatice, riscul decompensarii narcisiste sub forma sindroamelor depressi$e, riscul in'ibitiei intelectuale etc. /;9>!DFT!>E! /I IN/;55E/;B /5FB!> :itul ca un supradotat 2autentic3 $a reusi sa ra%beasca in ciuda unei ambiante sociale-culturale-economice defa$orabile trebuie risipit si cei care se ocupa de problema dotarii se straduiesc de mult sa o faca. In afara unei inteligente superioare G conditie a reali%arii de performante deosebite in domeniul academic -, e&ista si alte aptitudini speciale, independente relati$e fata de aptitudinea generala, care constituie ba%a operationala a reali%arilor de success si in alte domenii# aptitudini psi'omotorii sociale, dramatice etc. 29redispo%itia catre subperformanta scolara a ele$ilor supradotati, spun unii autori, incepe sa se manifeste in .urul clasei a III-a3, de aici decurgand si necesitatea identificarii precoce si stimularii lor adec$ate, cunoscand ca 2este mai usor sa pre$i decat sa $indeci3, inclusi$e in domeniul scolar. !bordarea de tip pre$enti$ in problema copiilor supradotati, in situatie de esec relati$, in raport cu resursele lor intelectuale, este desigur de preferat celei coerciti$e si aceasta cu atat mai mult succes cu cat actiunea este mai de timpuriu demarata4 oricum, inainte ca acest 2sindrom3 sa se cronici%e%e si sa se inradacine%e adanc in comportamentul cogniti$ al copilului. 5opiii supradotati nu sunt deci in scoala, cu necessitate, si cei mai straluciti din clasa. Terman aprecia%a ca una din e&plicatii este aceea ca metodele psi'opedagogice cunoscute de predare si in$atare, utili%ate current in scoala obisnuita, de$in complet inadec$ate celor supradotati. 5FN5B;HII

copiii supradotati pot indeplini cerintele in$atamantului general intr-un timp mai scurt si la un ni$el superior4 pentru in$atarea copiilor supradotati accelerarea se do$edeste a fi benefica la orice ni$el, de la gradinita pana in liceu si in$atamantul superior4