Articol Conferinta 2005

EFECTE ALE PRACTICARII ACTIVITATILOR FIZICE SI SPORTULUI

Cercetator drd. Florica POPA Institutul National de Cercetare pentru Sport Cuvinte cheie: socializare, sanatate, valori morale, sport si activitati motrice Keywords: socialization, health, moral values, sport and motric activities

Rezumat Diversitatea efectelor practicarii sportului si activitatilor fizice se regaseste in diversitatea sferelor pe care le influenteaza. Problemele esentiale abordate fac referire la unitatea relatiei fizic-psihic, absolut necesara in dezvoltarea personalitatii individuale, la importanta motricitatii in dezvoltarea unui corp frumos si mentinerea lui in stare de sanatate, la rolul sportului si activitatilor fizice in socializarea omului prin dezvoltarea unor calitati recunoscute ca importante in societate si care pot fi transferate in alte sfere sociale precum si la impactul acestor efecte asupra diferitelor categorii de populatie care practica sport si exercitii fizice.

Introducere Orice societate se confrunta cu probleme de transformare si transferare a conventiilor sale sociale dominante (moravuri, valori, norme, cunostinte, deprinderi) catre generatiile care succed la viata. Invatarea si experientele dintr-o anumita perioada de viata tind sa influenteze ce se intampla mai tarziu. a dimensiune formala a educatiei, educatia fizica incepe cu perioada prescolara si continua pe intreg traseul educational. Interesul sporit pentru activitatile motrice sub diferite forme si practicarea acestora pe parcursul intregii vieti pune in valoare si alte dimensiuni ale educatiei fizice! nonformala si permanenta. Importanta educatiei fizice si sportului rezida din efectele pozitive pe care le produce o practica permanenta in randul tuturor categoriilor de cetateni, fiind o activitate preferata nu doar de tineri, ci si de persoanele in varsta, de persoanele cu handicap sau de cele cu diferite afectiuni motorii. Particularitatile care diferentiaza sportul de alte domenii si caracteristicile sale, uneori mai putin vizibile si mediatizate, constituie apana"ul necesar in dezvoltarea psiho-somatica a omului si in formarea personalitatii lui. In societatile moderne, sportul devine tot mai important, in conditiile in care tot mai multi oameni il practica, frecventeaza arenele sportive, citesc despre sport sau il privesc ca spectatori. Practicat in scoli, dar si in timpul liber, sportul a devenit o profesie, insemnand nu numai implicare activa, ci si participare la spectacolul oferit de acesta.

Efecte ale socializarii prin sport si acti itate fizica

#eoria invatarii sociale a demonstrat ca socializarea se face cel mai bine in mediul sportului. Practicarea activitatilor fizice si sportului a creat premisele dezvoltarii acestui mediu, recunoscut ca favorabil socializarii. $ocializarea prin sport vizeaza, in egala masura, individul si grupul. O socializare individuala se realizeaza atunci cand individul asimileaza atitudini, valori, conceptii sau modele de comportament specifice grupului sau comunitatii sportive, in vederea adaptarii si integrarii lui. $ocializarea grupului, prin extinderea numarului de indivizi practicanti de sport, contribuie la dezvoltarea ramurilor de sport si, implicit, a sistemului. $ocializarea prin sport semnifica masura in care atitudinile, valorile, deprinderile si regulile invatate in sport se transfera si se manifesta in alte sfere sociale. %ducatia fizica si sportul sunt considerate a fi mi"loace de influentare si formare a caracterului uman privind corectitudinea, modestia, cura"ul si, nu in ultimul rand, lucrul in echipa. In societate, individul dobandeste abilitatea de a-si adapta atitudinile, deprinderile si regulile asimilate in activitatea sportiva, la specificul altor activitati din domenii diferite. %fectul socializator al activitatilor fizice si sportului genereaza o multitudine de efecte pozitive asupra mai multor categorii de beneficiari. Copiii si tineretul sunt principalii beneficiari ai practicii educatiei fizice si sportului. opilaria timpurie este perioada in care activitatea motrica are o importanta vitala pentru socializare. In etapa de inceput a vietii, copilul este sensibil la dezvoltarea cognitiva si morala, el isi asuma roluri diferite, invata ca este deosebit de ceilalti si, mai ales, invata sa construiasca relatii cu ceilalti. &cordarea importantei cuvenite "ocului si "ocurilor in copilarie reprezinta premisa unei dezvoltari sanatoase in plan motric, social si cognitiv. erintele fizice necesare "ocului si "ocurilor permit copiilor sa adopte treptat diferite roluri sociale, care le dau posibilitatea sa dobandeasca priceperi, deprinderi, abilitati, necesare ulterior in contexte mai largi. 'ocurile creeaza punti intre "oaca spontana si sportul institutionalizat ($age, ()*+). Din pacate, unii parintii considera ca nu este necesar pentru copii lor care ,oricum sunt energici, sa faca exercitii fizice sau sa practice un sport cu atat mai mult, cu cat ei nu au inclinatii fizice in aceasta directie. In aceste cazuri, formele de miscare alese sunt cele oferite, episodic, de vacantele scolare! schiul, patina"ul, inotul, "ocul cu mingea etc. De cele mai multe ori (este si cazul adultilor), antura"ul este cel care-i mobilizeaza pentru o anumita activitate sportiva, dictata in functie de zona geografica (munte, mare) in care isi petrec timpul liber. Din perspectiva efectului socializator al sportului, organizarea sociala si formele interactiunii sociale sunt mai importante pentru copii decat tipul de activitate sportiva. Dand copiilor mai multe responsabilitati proprii, in organizarea activitatii sportive, acestia isi pot forma, sub o atenta supraveghere, constiinta sociala si etica. $ocializarea anticipativa in familie si in grupurile de "oaca poate oferi partial raspunsul la intrebarea! ,de ce unii copii incep sa practice sportul si altii nu-,. %xplicatia, privind implicarea in sport, se refera la parcurgerea unui proces ,al implicarii,, constituit din mai multe etape! incercarea unui sport (influentata de mass-media, de idoli), inceperea unui sport (sub influenta factorilor din mediul incon"urator), continuarea sportului, stabilirea unui sport anume. In procesul ,implicarii,, identificarea motivatiei este o prima conditie necesara care poate sustine practicarea unui sport. De cele mai multe ori, motivele activitatii sportive sunt legate de faptul ca practicarea sportului ofera satisfactii din cele mai puternice si mai diverse. Intr-o prima etapa, motivatia pentru sport poate fi legata, mai intai, de necesitatea de miscare a copilului, de indeplinirea obligatiei scolare si apoi de dorinta de a practica un anumit sport. & doua etapa a activitatii sportive individuale poate fi marcata de trezirea interesului pentru ramura de sport, aleasa odata cu descoperirea unor calitati specifice acesteia. #rairea succesului sportiv, dorinta de performanta si tentatia beneficiilor morale si materiale pe care le poate obtine sportivul reprezinta motivele care atrag indivizii in vederea practicarii sportului. .rmatoarea etapa, cea a maiestriei sportive, incepe cu nevoia de perfectionare, de aprofundare a continutului activitatii sportive din dorinta de imbunatatire a metodologiei antrenamentului, in vederea obtinerii celor mai bune performante. #endinta de a transmite altor sportivi experienta sportiva acumulata si cunostintele dobandite de-a lungul timpului, reprezinta pentru sportivul de performanta, in cele mai multe cazuri, inceputul carierei de antrenoriat. Pentru ca a devenit o activitate extrem de populara oferind celor care il practica multe ocazii de bucurie, experiente placute, un anume mod de manifestare a sentimentelor si a experientei succesului, sportul a devenit un mediu important de socializare, chiar daca nu se urmareste, in mod constient, efecte de socializare. In acest sens, studii realizate in diferite tari arata ca marea ma"oritate a copiilor si tinerilor care practica sportul in cluburi sportive traiesc experiente pozitive de

distractie si placere, de intrecere si stabilesc relatii sociale cu cei de-o seama sau cu adultii care conduc antrenamentele si competitiile. /iata sociala desfasurata in cadrul activitatilor sportive devine importanta pentru ca sportul ofera un cadru adecvat de formare si mentinere a relatiilor sociale, dezvoltand spiritul de echipa si solidaritatea. 0ulte dintre efectele socializarii prin sport se manifesta in conditiile desfasurarii vietii sociale in "urul activitatii sportive propriu-zise si devin mai puternice la cei care se implica in sport pe perioade mai lungi de timp si cu mai multa intensitate. Orientata, in principal, in directia performantei si competitiei, in societatea actuala practicarea sportului capata noi valente motivationale, cum sunt! distractia, practicarea sporturilor extreme, riscul, valorile estetice, comunicarea, o anume integrare sociala etc. In opinia specialistilor, practicarea activitatilor fizice sau a sportului influenteaza personalitatea tinerilor si creaza efecte pozitive asupra corpului si asupra mintii. 0intea functioneaza la fel ca si corpul. and corpul nu mai este antrenat, el nu mai poate fi folosit la fel ca inainte. &celasi lucru se intampla si cu mintea. orpul si mintea se afla in stransa legatura, deci, in mod firesc functioneaza la fel. %fectuand exercitii fizice fara concentrare, se pot obtine unele rezultate, dar acestea nu vor fi la fel de benefice ca atunci cand se exerseaza, cu adevarat, pe concentrare. &ntrenarea simultana a mentalului si a corpului creaza un dublu efect pozitiv, cu impact asupra intaririi psihicului, respectului de sine, identitatii eului si cu impact asupra unei dezvoltarii corporale armonioase, mentinerii sanatatii si starii de bine. &sadar, practica permanenta de activitati motrice ofera o multitudine de beneficii, contracarand aparitia unor probleme de natura medicala, psihologica, sociologica etc. De asemenea, s-a demonstrat ca ma"oritatea sporturilor si activitatilor fizice genereaza si alte efecte pozitive precum, intarirea sanatatii, o stare buna din punct de vedere fizic si psihic la copii, tineri, adulti, persoane cu handicap si persoane in varsta. La adulti, interesul fata de sport si activitatea fizica difera in functie de mai multi factori, cum ar fi! cariera sportiva, educatia, statutul social, ocupatia, timpul. aracterul distractiv si bucuria sportului creaza o buna dispozitie, inlatura anxietatea, depresia sau sentimentele negative si contribuie la mentinerea sanatatii corporale in armonie cu psihicul si la obtinerea unor performante superioare in munca. Practicate in cluburi, sali de fitness sau in aer liber, activitatile fizice constituie mobilul unor contacte frecvente, prile"ul de a forma noi relatii sau posibilitatea de imbunatatire a capacitatilor de comunicare. $au constatat beneficii afective la persoanele ezitante, timide sau lipsite de ambitie, care au comunicat mult mai bine intr-un mediu in care nivelul inferior de autoapreciere nu "oaca un rol important, fapt care a contribuit la dezvoltarea conceptului global de sine, facilitand contactele sociale. &desea, activitatile fizice sunt practicate pentru o imbunatatire a conditiei fizice, in scop profilactic, in cadrul unor programe moderate, cu efecte sociale de implicare in grup si cu modificari ale imaginii corporale ale celor implicati. onditia fizica presupune ,capacitatea omului de a functiona cu vigoare si voiciune, fara oboseala exagerata, cu suficienta energie pentru a preintampina stresul fizic,(.lrich, 12223 %puran, 1224). O buna conditie fizica poate reduce in mod semnificativ riscul dereglarii psihice la adultii de ambele sexe. %xercitiul fizic practicat in mod regulat poate stimula functionarea emotionala astfel incat factorii de stres sa fie mai usor tolerati. Varsta a treia este acea perioada a vietii pe care ma"oritatea oamenilor nu si-o doresc sau o doresc sa fie cat mai indepartata. Problemele caracteristice acestei varste sunt, pe de o parte, afectarea tuturor functiunilor (mai mult sau mai putin, in functie de valoarea genetica) si tendinta de imbolnavire, pe de alta parte, in special dupa pensionare, prin pierderea statutului social, pot aparea diverse tulburari legate de izolarea partiala, conducand la depresie, anxietate etc. Practicarea exercitiilor fizice de catre varstnici poate produce doua tipuri de efecte pozitive, cu dublu impact. In primul rand, se incetineste diminuarea functiilor corporale, ameliorand starea de sanatate si se mentine la standarde optime conceptul si constiinta de sine. In al doilea rand, efectele vizeaza influenta benefica directa asupra contactelor sociale

ale varstnicilor si impactul terapeutic asupra starii lor mentale, sporindu-le buna dispozitie si diminuandule starile depresive etc. &ceste constatari sunt spri"inite de ma"oritatea gerontologilor, in opinia carora longevitatea este conditionata de modul de viata in proportie de 526, iar factorii genetici o hotarasc in proportie de +26. Practicarea exercitiilor fizice pot diminua sau chiar inlatura unele afectiuni sau vicii! depresia si anxietatea, tulburarile de somn si cele alimentare, abuzul de alcool, de tutun si de droguri. De asemenea, se imbunatatesc vizibil toleranta stresului, conceptul de sine si autoaprecierea. Influenta benefica a sportului si exercitiilor fizice practicate moderat sau monitorizate medical la o varsta avansata privesc, in egala masura, sanatatea fizica si mentala si, nu in ultimul rand, contactele sociale.

Influente educati !formati e" norme comportamentale si etica %ducatia fizica si sportul influenteaza dezvoltarea structural-functionala a organismului armoniz and indicii somatici si functionali, formand si mentinand o pozitie corporala corecta, un tonus muscular optim si prevenind sau corectand deficiente fizice si nu in ultimul rand combate excesul ponderal si obezitatea. Din punct de vedere al motricitatii, influentele se resimt printr-o mai buna rezistenta musculara si cardiovasculara, forta, viteza, mobilitate, suplete, echilibru. omponenta a educatiei, educatia fizica influenteaza dezvoltarea intelectuala prin formarea unui sistem de capacit ati, abilitati si deprinderi de a cunoaste propria persoana, de a (re)descoperi si intelege mediul ambiant, natural si social, de a dezvolta calitati cum sunt atentia, memoria, intuitia, gandirea si creativitatea. 7a nivel senzorial, se dezvolta acele sensibilitati care produc o mai buna constientizare si o concentrare mai mare, iar la nivelul logicii se dezvolta memoria miscarilor, inteligenta motrica (practica) si aspecte ale gandirii precum! anticipare, rapiditate, intuitivitate, creativitate. Din punct de vedere motivational si volitiv, se modeleaza si se educa atitudini si valori, se creaza capacitati de adaptare si de reglare emotionala, se formeaza convingeri privind rolul exercitiilor fizice in cresterea calitatii vietii. Prin natura contactelor sociale oferite de diverse sporturi, se considera ca valorile etice si morale, pe care le promoveaza sportul, pot fi infuzate la nivel de individ, de grup, de comunitate si pot fi transferate si in alte sfere ale vietii sociale. omponenta a demersului educativ, sportul contine valori esentiale ale vietii in colectivitate, favorizand integrarea in grup prin asimilarea unor valori, cum sunt! respectul fata de ceilalti, fata de lege (reguli si regulamente), disciplina si autodisciplina. 8ecesitatea de a dobandi aceste valori este incontestabila. $ustinerea directiilor socializarii prin sport ( Dragnea, &. si col., 1221) reprezinta pentru specialistii domeniului responsabilitati ma"ore! ,educarea unor trasaturi morale, stabilitate emotionala, stabilirea si perfectionarea relatiilor interpersonale, autorealizare si autoimplinire,. %ducatia fizica, ca dimensiune importanta a educatiei, sustine educatia interculturala, morala, profesionala si estetica, in timp ce activitatea sportiva trezeste si face sa vibreze sentimentul de mandrie patriotica, indus de victoria sportivilor de mare performanta, in special la concursurile sportive internationale. Olimpismul, prin valorile pe care le promoveaza (egalitatea, echitatea, dreptatea, respectul fata de ceilalti, obiectivitatea, intelegerea si excelenta), se adreseaza tuturor oamenilor, nu numai sportivilor de inalta performanta care reprezinta fiecare natiune la 'ocurile Olimpice. Intre sport, etica si morala se creaza, uneori, o relatie complicata, cu rezultate contradictorii. $e observa ca, odata cu varsta, experienta si maiestria profesionala, atitudinea fata de incalcarea regulilor devine mai toleranta si mediul sportiv inspira opinii diferite asupra chestiunilor morale. $e spune ca prin atitudinea constienta a liderului se construiesc calitatile morale ale participantilor. Interventiile pedagogice adecvate pot avea efecte pozitive asupra invatarii fairpla9-ului si promovarii comportamenului prosocial de intra"utorare. $portivitatea sau fairpla9, oricum i-am spune, presupune o atitudine demna in infrangere si lipsita de ostentatie in victorie, respect de sine in aprecierea corecta a propriei valori si respect fata de reguli, arbitrii si partenerii de intrecere. :esponsabilitatea in aplicarea fairpla9-ului vizeaza nu numai sportivii, ci si organizatiile sportive care trebuie sa asigure conditii de sanse egale, securitate, sanatate si antrenament tuturor participantilor la intrecerile sportive. 8otiunea de fairpla9 este vitala in sport. 8u se poate vorbi de socializare in sport daca nu amintim de dezvoltarea unor trasaturi morale (:ez. O8., 122;). &desea, organizatiile sportive se confrunta cu o serie de aspecte negative care umbresc imaginea sportului de mare performanta, a sportivilor si a tarilor pe care acestia le reprezinta si, mai ales, umbresc

principiile nobile ale olimpismului. Din nefericire, influente desocializante, de exemplu discriminarile, xenofobia sau flagele, precum drogurile si dopa"ul, violenta si, in ultimul timp, terorismul care a luat amploare si este tot mai necontrolabil, se manifesta nu numai in viata de zi cu zi, ci si in sfera sportului de inalta performanta. Dopa"ul creaza efecte negative, in primul rand, asupra sanatatii dar si asupra fairpla9-ului, drogurile ameninta tot mai mult sanatatea tineretului si il desocializeaza iar violenta verbala si fizica manifestata in arena sportiva sau in cadrul extrasportiv aduce pre"udicii competitiei, sportivilor, antrenorilor, conducatorilor sportivi, suporterilor si uneori reprezentantilor mass-media. O posibilitate de diminuare a acestor efecte, in opinia specialistilor, reprezinta promovarea intensiva si constanta in randul tinerilor a valorilor morale ale sportului si a principiilor olimpice, pe care trebuie sa si le insuseasca toti beneficiarii sportului, fie ei practicanti, sustinatori sau spectatori. /alorile morale reprezinta principiile profunde care formeaza esenta a ceea ce suntem. onstiinta oricarei persoane se bazeaza pe sistemul sau de valori care ii determina comportamentul. In opinia specialistilor (<atlan, I., 1222 3 Dragnea si col. 1221), un sistem de valori morale insusit in spiritul principiilor olimpice (egalitatea, echitatea, dreptatea, respectul fata de ceilalti, obiectivitatea intelegerea, autonomia si excelenta) poate determina o estompare a fatetei negative a socializarii, schimband atitudini si comportamente, aducand mai multa toleranta si coeziune printre oameni, care sa fie preocupati mai mult de performanta, realizare, contributie, autodepasire, creativitate, calitate si oportunitate. In ultimul deceniu s-a constatat o scadere a potentialului biomotric al populatiei, avand ca factor principal nepracticarea sportului si a exercitiilor fizice care a determinat cresterea numarului de imbolnaviri (accidentari, scutiri, concedii medicale) si de inapti pentru serviciul militar, cresterea mai multor afectiuni cardiace sau a celor excesiv de obezi. %fectele nefavorabile ale sedentarismului sunt combatute prin actiuni, in favoarea activitatii motrice si practicarii sportului, care sunt promovate in cadrul .% si sustinute atat de guvernele tarilor membre, cat si de tarile aflate in curs de aderare. 7a nivel national, aceste actiuni sunt promovate in cadrul programelor nationale! ,0iscare pentru $anatate, si ,%ducatie pentru $anatate in $coala :omaneasca,. De asemenea, prin Programul 8ational &ntidoping se urmareste reducerea si, in final, eliminarea dopa"ului in sport.

Concluzii Influentele sportului si activitatilor fizice asupra omului si societatii sunt complexe, in special, datorita efectelor pe care le produce asupra mentinerii sanatatii, formarii si dezvoltarii personalitatii. #impul a validat efectele pozitive ale activitatilor fizice si sportului asupra conceptului de sine, autoaprecierii, anxietatii, depresiei, tensunii si stresului, increderii de sine, energiei, dispozitiei, eficientei si starii de bine. $portul si activitatile fizice contribuie la socializarea oamenilor si, indeosebi, a tinerilor, in conditiile in care exista o buna diri"are. $e spune ca socializarea in sport nu poate fi promovata decat atunci cand sunt puse in evidenta calitati morale. &titudinile, deprinderile si regulile asimilate in activitatea sportiva pot fi transferate in orice alta sfera sociala si pot fi adaptate la specificul oricarei alte institutii sociale. %ducatia fizica si sportul promoveaza atat respectarea valorilor morale in spiritul olimpic, cat si valori esentiale ale vietii in colectivitate, favorizand integrarea in grup si sociala, respectul fata de ceilalti, fata de lege, (auto)disciplina, capacitatea de comunicare, (auto)evaluare si nu in ultimul rand dezvoltarea si consolidarea sentimentului patriotic, ca urmare a victoriilor obtinute de sportivii romani la competitii internationale.

A#stract #he diversit9 of the effects of practicing sports and ph9sical activities can be found in the diversit9 of the influenced areas. #he essential risen problems refer to the unit9 of the relationship ph9sicalps9chological, absolutel9 necessar9 in the development of the individual personalit9, in the importance of movement for shaping a beautiful bod9 and maintaining it in a good health status, in the role of sports and ph9sical activities for men=s socialization, through the development of some >ualities recognized as important for societ9, ?hich can also be transferred to other social spheres, as ?ell as to the impact of these effects upon different categories of population, ?ho practice sports and ph9sical exercise. $i#lio%rafie <&#7&8, I., Valorile sportive.-Incercare de intemeiere a axiologiei sportive. Bucure sti, %dit. $emne, 1222 D:&@8%&, &., D#&8%$ ., 0., P&#:IA$$O8, @., ducatia fizica si sportul, factori de integrare sociala. Bucuresti, 8ote de curs &8%B$, 1221 D:&@8%&, &. (coordonator), !eoria educatiei fizice si sportului. Bucuresti, %dit. artea $colii, 1222. %P.:&8, 0., "odelarea conduitei sportive. Bucuresti, %dit. $port-#urism, ())2 %P.:&8, 0., "etodologia cercetarii activitatilor corporale. Bucure sti, %dit. Best, 1224 CO:@CID&8, /., #ro$lematica psihomotricitatii. Bucuresti, %dit. @lobus, 1222 $&@%, @., C., #he %ffects of Ph9sical &ctivit9 on the $ocial Development of hildren . In: ffects of #h%sical &ctivit% on Children. Champaign, 'umain (inetics #u$l., )*+, :%DO7.#I& &D.8&:II @%8%:&7% O8., Sportul ca mi-loc de promovare a educatiei, sanatatii, dezvoltarii si pacii, .+/./0112 ???.lufo.ro E ducatie pentru sanatate