Anda di halaman 1dari 6

Apartheidul Reglementarile internationale privind protectia drepturilor omului si a libertatilor fundamentale ale acestuia acorda o atentie particulara aspectului

ca n nicio mprejurare aceste drepturi nu trebuie sa fie stirbite n baza unor criterii discriminatorii privind rasa, nationalitatea sau alte asemenea considerente, orice ndemn la ura nationala, rasiala sau religioasa care constituie o incitare la discriminare trebuind sa fie interzis prin lege. Declaratia universala a drepturilor omului proclama ca toate fiintele umane se nasc libere si egale n drepturi si n demnitate, ca oamenii sunt egali n fata legii si au dreptul la o protectie egala a legii mpotriva oricarei discriminari. Existenta unor bariere rasiale este incompatibila cu idealurile oricarei societati umane, orice doctrina de superioritate bazata pe diferentierea dintre rase fiind falsa din punct de vedere stiintific, condamnabila sub raport moral, injusta si periculoasa din punct de vedere social, iar pe plan politic constituind un obstacol n calea relatiilor pasnice de prietenie ntre natiuni, susceptibila sa tulbure pacea si securitatea popoarelor, precum si coexistenta armonioasa a persoanelor n snul aceluiasi stat. Discriminarea rasiala, unul dintre cele mai odioase aspecte ale discriminarii n defavoarea persoanei umane si a popoarelor, practicata pe scara larga de a lungul istoriei, constituie astazi o ncalcare grava a principiilor si normelor dreptului international. !roblema condamnarii discriminarii rasiale si a eradicarii practicilor de discriminare a unor persoane pe acest criteriu, n contextul constatarii ca unele state ale lumii "Africa de #ud, $amibia, s.a.% au ridicat asemenea practici la nivelul de politica de stat, a constituit o preocupare importanta a unor foruri internationale, n special a &rganizatiei $atiunilor 'nite, care a analizat n repetate rnduri si a adoptat importante rezolutii prin care a fost condamnat acest fenomen, un adevarat vestigiu al trecutului n cadrul societatii contemporane. !rin Declaratia $atiunilor 'nite asupra eliminarii oricaror forme de discriminare rasiala adoptata n Rezolutia Adunarii (enerale nr.)*+, "-./// din 0+ noiembrie )*12% se afirma n mod solemn necesitatea de a se elimina rapid toate formele si manifestarile de discriminare rasiala n toate partile lumii si de a se asigura protectia si respectarea demnitatii persoanei umane. 3ondamnarea politica a apartheidului a facut posibila adoptarea unor reglementari internationale cu caracter conventional prin care se stabilesc principiile juridice ale colaborarii internationale pentru prevenirea si sanctionarea oricaror manifestari de segregare rasiala, inclusiv cele de apartheid. !rin Rezolutia Adunarii (enerale a $atiunilor 'nite nr. 0)+1 "--% din 0) decembrie )*14 a fost adoptata si deschisa spre semnare 3onventia internationala asupra eliminarii oricarei forme de discriminare rasiala, care a intrat n vigoare n )*1*. !otrivit 3onventiei, statele parti condamna discriminarea rasiala si se angajeaza sa continuie prin toate mijloacele potrivite si fara ntrziere o politica menita sa elimine orice forma de

discriminare rasiala si sa favorizeze ntelegerea ntre toate rasele. Discriminarea rasiala este definita ca 5orice deosebire, excludere, restrictie ori preferinta ntemeiata pe rasa, culoare, ascendenta sau origine nationala ori etnica, care are ca scop sau efect de a distruge ori de a compromite recunoasterea, folosinta sau exercitarea n conditii de egalitate a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale n domeniile politic, economic, social si cultural sau n orice alt domeniu al vietii publice6 "art.)%. #tatele semnatare condamna n special segregatia rasiala si apartheidul si se angajeaza sa previna, sa interzica si sa elimine pe teritoriul lor practicile de aceasta natura. 7ot printr o rezolutie a Adunarii generale a &.$.'., rezolutia nr.2+18 "--.///%, a fost adoptata la 2+ noiembrie )*92, intrnd n vigoare la )8 iulie )*91, 53onventia internationala privind eliminarea si reprimarea crimei de apartheid6, instrument juridic fundamental de drept international penal. !otrivit art. ) al conventiei, apartheidul constituie o crima mpotriva umanitatii, iar actele inumane rezultnd din politicile si practicile de apartheid, ca si din alte politici si practici asemanatoare de segregare si de discriminare rasiala definite n cuprinsul 3onventiei, constituie crime contrare normelor dreptului international, n special a scopurilor si principiilor 3artei $atiunilor 'nite si reprezinta o amenintare serioasa pentru pacea si securitatea internationala. #avrsirea unor asemenea crime ndrituieste, astfel, interventia &rganizatiei $atiunilor 'nite, prin 3onsiliul de #ecuritate, potrivit 3artei, sa ia masurile ce se impun pentru nlaturarea actelor care contravin dreptului international si care prin aceasta constituie o amenintare la adresa pacii si securitatii popoarelor. 3onventia declara n mod expres drept criminale organizatiile, institutiile si persoanele care comit crima de apartheid, stipulnd ca sunt pasibili de raspundere penala internationala, indiferent care ar fi mobilul faptelor lor, att persoanele considerate pur si simplu ca indivizi, ct si membrii unor organizatii si institutii si reprezentantii statului, indiferent daca sunt rezidenti pe teritoriul statului n care se savrsesc faptele sau locuiesc ntr un alt stat, daca acestia comit una din faptele incriminate prin conventie, participa la savrsirea acestor fapte, le inspira direct sau conspira la comiterea lor, ori daca favorizeaza sau ncurajeaza direct comiterea crimei de apartheid ori coopereaza direct la aceasta. 3rima de apartheid este definita ca acte inumane comise cu scopul de a institui sau de a ntretine dominatia unui grup rasial de fiinte umane asupra oricarui alt grup rasial de fiinte umane si de a oprima n mod sistematic grupul respectiv, inclusiv politicile si practicile asemanatoare de segregare si discriminare rasiala. :n cuprinsul conventiei se enumera, limitativ, categoriile de acte inumane care constituie latura obiectiva a crimei de apartheid, daca sunt savrsite n conditiile si cu scopurile prevazute n definitia acesteia si anume "art.0%; a% refuzul, fata de un membru sau de membrii unui grup rasial ori a mai multor grupuri rasiale, al dreptului la viata si la libertate al persoanei umane prin recurgerea la unul din urmatoarele

acte; atentatul asupra vietii, atingerea grava a integritatii fizice sau mentale, a libertatii ori a demnitatii sau supunerea la torturi, la pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, precum si arestarea arbitrara sau detinerea ilegala a acestora< b% impunerea deliberata fata de un grup rasial sau mai multe asemenea grupuri a unor conditii de viata destinate sa antreneze distrugerea lor fizica totala sau partiala< c% luarea de masuri, legislative sau de alta natura, destinate a mpiedica un grup rasial sau mai multe asemenea grupuri sa participe la viata politica, sociala, economica si culturala a tarii si sa creeze n mod deliberat conditii care sa mpiedice dezvoltarea deplina a grupului sau a grupurilor n cauza, n special prin privarea lor de libertatile si drepturile fundamentale ale omului, cum ar fi dreptul la munca, dreptul de a constitui sindicate recunoscute de lege, dreptul la educatie, dreptul de a parasi tara si de a se ntoarce n tara, dreptul la a avea o nationalitate"cetatenie%, dreptul de a circula liber si de a si alege resedinta, dreptul la libertatea de opinie si exprimare si dreptul la libertatea de ntrunire si de asociere pasnica< d% luarea de masuri, inclusiv de ordin legislativ, viznd divizarea populatiei dupa criterii rasiale, prin crearea de rezervatii sau ghetouri separate pentru membrii grupului sau grupurilor rasiale, interzicerea casatoriilor ntre persoane apartinnd unor grupuri rasiale diferite sau exproprierea bunurilor si a fondurilor apartinnd unor asemenea grupuri sau membrilor acestora< e% exploatarea muncii grupului sau unor grupuri rasiale, ndeosebi prin supunerea lor la munca fortata< f% persecutarea organizatiilor sau a persoanelor prin privarea lor de libertati sau de drepturi fundamentale pentru motivul ca se opun politicii de apartheid. #tatele parti la conventie se angajeaza sa ia toate masurile de ordin legislativ sau de orice alta natura necesare pentru a mpiedica ncurajarea n orice mod a crimei de apartheid si a altor politici segregationiste asemanatoare acesteia, ca si a practicilor de aceasta natura, precum si pentru a elimina orice asemenea ncurajari. Deasemenea, ele se angajeaza sa urmareasca si sa pedepseasca potrivit jurisdictiei proprii persoanele raspunzatoare pentru savrsirea crimei de apartheid si sa ia masurile legislative, judiciare si administrative care se impun n acest scop. Asemenea masuri pentru sanctionarea crimei de apartheid trebuie sa fie luate de catre fiecare stat, n conformitate cu principiul universalitatii raspunderii penale internationale "principiul represiunii universale%, mpotriva oricarei persoane care a comis o asemenea crima, indiferent daca persoana n cauza este cetatean al tarii respective, este cetatean al altui stat, ori are statutul de apatrid si indiferent daca aceasta este rezidenta sau nu pe teritoriul statului n care s au produs faptele. !ersoanele acuzate de acte de apartheid pot sa fie judecate nu numai de tribunalele competente ale statului care ar putea avea drept de jurisdictie asupra acestora, ci si de catre un tribunal penal international care ar putea sa fie competent n raport de acelea dintre statele parti la conventie care i au acceptat n mod expres competenta, situatie similara aceleia din 3onventia pentru reprimarea crimei de genocid.

!entru facilitarea urmaririi si sanctionarii crimei de apartheid 3onventia prevede ca aceasta nu constituie o crima politica, astfel ca nu exista posibilitatea refuzului extradarii autorilor unei asemenea infractiuni pentru un asemenea motiv, impediment major n extradarea infractorilor n legislatia penala comuna. =ai mult chiar, statele parti la conventie se angajeaza sa acorde n cazul crimei de apartheid extradarea autorilor, conform legislatiei lor nationale si tratatelor internationale n materie. 3onventia asupra eliminarii si reprimarii crimei de apartheid constituie, prin prevederile sale de natura complexa, penale, jurisdictionale, prin mecanismul de control institutionalizat si prin legatura strnsa cu mecanismul de securitate al &$', una dintre cele mai complete conventii de sanctionare a unei crime mpotriva umanitatii, fixnd si dezvoltnd regulile aplicabile n acest domeniu, inclusiv fizionomia juridica a crimelor internationale de acest gen. Folosirea armelor nucleare si a altor tipuri de arme de distrugere n masa Recurgerea la arma nucleara, ca si la alte arme care prin efectele lor nu se pot conforma limitarilor si interdictiilor continute n reglementarile referitoare la modul de ducere a razboiului constituie > cum s a aratat anterior > o crima de razboi. ?olosirea unor asemenea arme ar constitui nsa, totodata, datorita urmarilor lor catastrofale pentru ntreaga omenire, sau pentru o importanta parte a acesteia, o crima mpotriva umanitatii, poate cea mai grava dintre acestea, ntruct efectele unei asemenea utilizari s ar produce nu numai n cadrul strict al conflictului armat, ci si ulterior, influentnd n mod tragic soarta a milioane sau poate miliarde de oameni, pe termen nedefinit sau n mod ireversibil, indiferent daca oamenii respectivi au participat sau nu la conflictul armat care a ocazionat recurgerea la armele de distrugere n masa. 5Declaratia cu privire la interzicerea folosirii armelor nucleare si termonucleare6 adoptata de Adunarea (enerala a &.$.'. n )*12 este fara echivoc n acest sens, constatnd ca asemenea arme ar pricinui umanitatii si civilizatiei suferinte si distrugeri oarbe si ca folosirea lor este contrara dreptului international si legilor umanitatii, constituind un grav pericol mpotriva omenirii n general. &rice stat care foloseste arme nucleare si termonucleare va trebui sa fie considerat ca ncalca 3arta &.$.'. si ca actioneaza cu ncalcarea legilor umanitatii si civilizatiei. :n aceasta lumina, folosirea armelor nucleare si termonucleare, dar, n general, a oricaror arme de distrugere n masa, ale caror efecte se produc att n timp de razboi, ct si ulterior acestuia, ntruneste conditiile prevazute de reglementarile internationale n vigoare referitoare la interzicerea si sanctionarea crimelor mpotriva umanitatii. Armele nucleare Arma nuclear@, este definit@ ca orice dispozitiv susceptibil de a elibera energie nuclear@ n mod necontrolat Ai al c@rui ansamblu de caracteristici l fac apt pentru a fi folosit n scopuri de r@zboi. .ehiculul militar putnd servi la transportul ori la propulsarea dispozitivului nu este cuprins n aceast@ definiBie, dac@ poate fi separat de dispozitiv Ai nu constituie parte integrant@ a acestuia . 3onceptul de 5arme nucleare6 nglobeaz@; a% bomba atomic@"denumire dat@ primelor arme nucleare%, care produce efecte prin fisiunea rapid@ a atomului de uraniu 024 sau de plutoniu 02*< b% bomba cu hidrogen "C%, denumit@ Ai termonuclear@, care are la baz@ energia eliberat@ prin fusiunea izotopilor de hidrogen, obBinut@ la temperaturi foarte nalte, Ai c% bomba cu neutroni "$%, o bomb@ cu hidrogen de putere mic@ Ai cu forB@ exploziv@ redus@, dar cu o emisie sporit@ de radiaBie neutronic@. Ea produce pagube restrnse la o suprafaB@ de circa )8+ de metri, iar fluxul

de neutroni, cu o durat@ de cteva ore, are efecte mortale asupra oamenilor pe o suprafaB@ cu raza de )0++ ),++ m. Armele nucleare sunt cele mai devastatoare mijloace de r@zboi din cte au fost create pn@ n prezent. :n decursul a cinci decenii scurse de la momentul folosirii lor n premier@ "la 1 Ai * august )*,4 asupra oraAelor japoneze Ciroshima Ai $agasaDi% s a acumulat un potenBial nuclear echivalent cu )2 miliarde de tone 7$7, adic@ de 4+++ de ori mai mare dect puterea exploziilor tuturor armamentelor utilizate n cel de al doilea r@zboi mondial. Exist@ n prezent, 4 state considerate deBin@toare de arme nucleare n conformitate cu statutul conferit de 7ratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare , n ordinea n care au dobndit aceast@ arm@; #'A, ?ederaBia Rus@ "succesoarea fostei 'R##%, =area Eritanie, ?ranBa Ai 3hina. Acestea deBin peste 09+++ nc@rc@turi nucleare active. #'A 94++, Rusia )8,++, =area Eritanie 0++ 2++, ?ranBa 24+, 3hina )+++. Alte dou@ state nesemnatare ale 7ratatului au efectuat teste cu arme nucleare Ai deBin astfel de arme; /ndia, nc@ din )*9, Ai !aDistanul din )**8. #e estimeaz@ c@ /ndia deBine ntre 1+ Ai *+ de nc@rc@turi nucleare active, iar !aDistanul ntre 2+ Ai 40 pentru rachetele A($/ "raz@ de acBiune de )4++ 0+++ Fm%, respectiv (CA'R/ "raz@ de acBiune de )2++ 0+++Fm% . Exist@ indicii c@ Ai alte state ar poseda tehnologii de fabricare a armelor nucleare > /ranul Ai 3oreea de $ord. #tatutul juridic al armelor nucleare :n dreptul internaBional umanitar pozitiv nu exist@ norme care s@ interzic@ n mod expres utilizarea armelor nucleare, ci numai unele interdicBii parBiale de a efectua experimente nucleare. :n atmosfer@, n spaBiul cosmic Ai sub ap@ , de a experimenta, utiliza, fabrica, produce sau achiziBiona, primi, depozita, instala, monta sau poseda ntr o anumit@ zon@ , de a amplasa arme nucleare Ai alte arme de distrugere n mas@ pe fundul m@rilor Ai oceanelor, precum Ai n subsolul lor < de a plasa pe orbit@ n jurul !@mntului Ai pe alte corpuri cereAti vreun obiect purt@tor de arme nucleare sau orice alte arme de distrugere n mas@ < de a plasa pe orbit@ n jurul Gunii, sau pe o alt@ traiectorie n direcBia sau n jurul Gunii a vreunui obiect purt@tor de arme nucleare sau de a utiliza astfel de arme pe suprafaBa sau n solul Gunii , de a nu prolifera armele nucleare < de a nu plasa arme nucleare n Antarctica . !roblema ilegaliz@rii folosirii armei nucleare s a pus Ai la &rganizaBia $aBiunilor 'nite. Adunarea (eneral@, a adoptat, la 0, noiembrie )*1) 5DeclaraBia cu privire la interzicerea folosirii armelor nucleare Ai termonucleare6 . :n )*10, Adunarea (eneral@ a &$' a adoptat o nou@ rezoluBie , iar la 0* noiembrie )*90 a fost adoptat@ RezoluBia 0*21H--.///, intitulat@ 5$erecurgerea la forB@ n relaBiile internaBionale Ai interzicerea permanent@ a armelor nucleare6. 7imp de Aase ani aceast@ problem@ dispare de pe ordinea de zi a Adun@rii (enerale, dar din )*98, n fiecare an a fost adoptat@ cte o rezoluBie , care proclam@ caracterul criminal al folosirii armelor nucleare. ?aptul c@ marea majoritate a statelor au votat aceste rezoluBii, constituie o dovad@ peremtorie a unei conAtiinBe publice asupra caracterului ilegal al utiliz@rii armelor nucleare. !roblema legalit@Bii sau nelegalit@Bii folosirii armelor nucleare Ai a ameninB@rii folosirii lor s a aflat Ai pe Agenda 3urBii /nternaBionale de IustiBie de la Caga. Demersurile pentru solicitarea unui aviz consultativ au fost ntreprinse de c@tre &rganizaBia =ondial@ a #@n@t@Bii "&.=.#.% Ai Adunarea (eneral@ &.$.'. Astfel, prin RezoluBia sa JCA ,1 ,+ din ), mai )**2, Adunarea (eneral@ a &.=.#. a cerut 3urBii /nternaBionale de IustiBie s@ r@spund@ la urm@toarea ntrebare; 5Kinnd cont de efectele armelor nucleare asupra s@n@t@Bii Ai mediului, utilizarea lor de c@tre un stat n timpul unui r@zboi sau al unui conflict armat ar constitui o violare a obligaBiilor acestuia faB@ de dreptul internaBional, inclusiv faB@ de 3onstituBia &rganizaBiei =ondiale a #@n@t@BiiL6.

3urtea a refuzat s@ r@spund@ solicit@rii &=#, pe motiv c@ problemele juridice ale armelor nucleare nu s ar nscrie n preocup@rile organizaBiei, aAa cum prevede art. *1 din 3arta &$'. 3ea de a doua solicitare de aviz consultativ, a venit din partea Adun@rii (enerale a &$' care a fost astfel formulat@; 5Este permis n dreptul internaBional s@ se recurg@ la ameninBarea sau la folosirea de arme nucleare n orice mprejurareL6 . Avizul 3urBii /nternaBionale de IustiBie, dat la 8 iulie )**1 prevede c@ folosirea armelor nucleare este, n principiu, ilicit@. 3u toate acestea, n paragraful 04 din dispozitivul avizului se precizeaz@; 53urtea nu poate totuAi s@ concluzioneze n mod definitiv c@ ameninBarea sau folosirea de arme nucleare ar fi licit@ sau ilicit@ ntr o mprejurare extrem@ de legitim@ ap@rare, n care ar fi pus@ n cauz@ ns@Ai supravieBuirea unui stat6. AbsenBa ilegaliz@rii armelor nucleare, constituie una din regretabilele lacune ale dreptului internaBional umanitar Ai ea v@deAte obstinaBia puterilor nucleare de a nu renunBa la monopolul atomic. Armele nucleare, biologice Ai chimice sunt incluse n categoria armelor de distrugere n mas@. DefiniBia acestei categorii de arme a fost adoptat@ la )0 august )*,8 n 3omisia de armament convenBional din cadrul &$' Ai confirmat@ prin RezoluBia Adun@rii (enerale nr. 20H8, E din )0 decembrie )*99. ?olosirea n r@zboi a armelor de distrugere n mas@ nu poate fi justificat@ cu argumente militare ea fiind incompatibil@ cu principiile fundamentale ale dreptului internaBional umanitar. Efectele catastrofale ale armelor nucleare, biologice Ai chimice nu se limiteaz@ la cadrul strict al conflictului armat, ci afecteaz@ n mod tragic soarta a milioane de oameni, chiar dac@ aceAtia nu particip@ la conflictul armat care a ocazionat recurgerea la folosirea armelor de distrugere n mas@.