ICONOMIA DUMNEZEIASC LA SFINII PRINI

ICONOMIA DUMNEZEIASC LA

SFINII PRINI

ARHIMANDRIT CHESARIE GHEORGHESCU

1 / 29

 ICONOMIA DUMNEZEIASC LA SFINII PRINI

01.

SFANTUL IRINEU AL LYONULUI

Sfantul Irineu al Lyonului, de origine din partile Asiei Mici, petrecandu-si o parte din copilarie la Smirna, pe langa Sfantul Policarp, ca discipol al acestuia, a in atat de la dascalul sau o ortodo!ie ireprosa"ila, dragoste pentru traditie si ra na impotri a ere#iilor$ %pera Sfantului Irineu a fost scrisa in lim"a sa materna, adica greaca$ &a cuprinde mai multe lucrari, ale caror titluri ne-au fost transmise de &use"iu de 'e#areea in Istoria "isericeasca, (, )-2*, 2+, si de ,ericitul Ieronim in -e (iris illustri"us . P.L., XXII-XXX, 35/$ 'ea mai cunoscuta si mai importanta dintre lucrarile sale este 'om"aterea si rasturnarea gno#ei cu nume mincinos, redata in latineste prin Adversus haereses .P.G., VII, 437-1224/$ Lucrarea aceasta a fost scrisa la cererea unui prieten al autorului, care dorea sa cunoasca mai de aproape sistemul gnostic al lui (alentin$ Sfantul Irineu este unul dintre cei dintai Parinti ai 0isericii, care a scos in e identa sensurile principale cuprinse in notiunea "i"lica a iconomiei di ine$ &l foloseste cu antul iconomie si la plural, referindu-l la diferite momente sau acte ale iconomiei$ Astfel el declara ca 1 !"#"$ %e1 au fost estite de -u2ul Sfant si prin prooroci$ 0iserica, #ice el, crede in Iisus 3ristos 1s # &'a#(u% Duh, !are a )red !a( )r # )r""r"! !"#"$ %e s ve# r %e s #as(erea d # *e! "ara s s!u%area d # $"r( s #a%(area !u (ru)u% %a !er s ve# rea &a #(ru s%ava Ta(a%u &au, )e#(ru a re!a) (u%a ("a(e s a #v a (ru)u% a ("a(a "$e# rea 1$ -esigur in perioada proorocilor descoperirea 1 !"#"$ %"r1 n-a fost identica cu implinirea lor, sau n-a fost o indicare a implinirii lor simultane, ca in 4oul 5estament$ A fost numai o pre#icere a implinirii lor, iar pre#icerea nu aduce o intelegere deplina a celor ce se or implini, deci nici o descoperire deplina$ Sfantul Irineu pune in general iconomia pe un plan cu 1 %u!rarea1 1!e s-a 'a!u(1 pentru omenire, prin intruparea ,iului lui -umne#eu$ &l su"linia#a caracterul uni ersal al iconomiei si o pune, ca si Sfantul Apostol Pa el, in legatura cu recapitularea tuturor intru 3ristos$ Pentru aceasta a enit 3ristos$ Sau insasi enirea Lui inseamna aceasta iconomie uni ersala si recapitularea tuturor in &l$ 1+uva#(u% %u Du$#e,eu, I sus Hr s("s, d # #e$ar- # (a &a dra-"s(e !e " avea )e#(ru #" s-a 'a!u( !eea !e s #(e$ #" , )e#(ru !a #" sa deve# $ !eea !e es(e .% 1$ Iata fondul credintei crestine si iata

centrul doctrinei Sfantului Irineu$ &l comentea#a indeose"i pe Sfantul Apostol Pa el$

2 / 29

 ICONOMIA DUMNEZEIASC LA SFINII PRINI Sfantul Irineu ede in Iisus 3ristos pe Mantuitorul care ne-a rascumparat prin sangele Sau$ &l citea#a si comentea#a cunoscutele te!te ale &pistolei catre 6omani7 1N" a$ '"s( /"(e,a( # $"ar(ea %u Hr s("s0 .% a $ur ( )e#(ru #" s )r # $"ar(ea &a, .% #e-a $)a!a( !u Par #(e%e &au, !u Du$#e,eu1$ Sfantul Irineu spune ca Iisus 3ristos este noul Adam, care a readus umanitatii ceea ce pierduse prin neascultarea primului om, adica 1ase$a#area !u Du$#e,eu s #e$ur rea1$ 'aci omul in ins de dia olul nu mai putea sa restaure#e creatia, nici nu mai putea sa-si recapete mantuirea$ ,iul si 'u antul lui -umne#eu a facut pentru om si una si alta, co"orandu-se din cer, intrupandu-se si murind$ Asa cum #ugra este Sfantul Irineu pe protoparintii nostri inainte de cadere, ei erau intr-o stare de inaltare pe care cu greu o putem "anui noi acum, si ca ei nu erau departe de fericirea esnica, fiind in prea8ma de negrait a 'elui neapropiat$ 'a sa rusine#e pe ereticii gnostici si, in acelasi timp, pentru a face 1re!a) (u%area1 si mai adita, Sfantul Irineu merge pana la sustinerea ideii ca omul - trup si suflet - este c2ipul Logosului di in$ La aratarea Sa pe pamant, 1* u% 1$u%u 1 a do edit cu prisosinta aceasta7 1A(u#! s-a ara(a( !uva#(u% a!es(a, !a#d s-a 'a!u( "$ +uva#(u% %u Du$#e,eu. *a!a#du-se )e & #e ase$e#ea "$u%u s 'a!a#d )e "$ ase$e#ea !u & #e, )e#(ru !a, da("r (a ase$a#ar sa%e !u * u%, "$u% sa se 'a!a $a / #e )%a!u( Ta(a%u , # (re!u( se s)u#ea !a "$u% es(e 'a!u( du)a !h )u% %u Du$#e,eu, dar #u era %u!ru d"ved (, !a! L"-"su%, du)a !h )u% !aru a 'usese 'a!u( "$u%, era #!a #eva,u( 1$ Sfantul Irineu deplange cu amar pierderea asemanarii lui -umne#eu in om si preamareste la superlati lucrarea iconomiei mantuitoare$ 1A$ ara(a(, s)u#e e%, !a #u a(u#! 2%a #(ru)are3 s are #!e)u( * u% %u Du$#e,eu, !are a e4 s(a( #("(deau#a %a Ta(a%0 dar !a#d s-a #(ru)a( s s-a 'a!u( "$ a re!a) (u%a( # & #e %u#-u% s r de "a$e# s , re,u$a#d # e% "$e# rea, #e-a da( $a#(u rea, !a sa !a)a(a$ # Hr s("s !ea !e ) erduse$ # Ada$, ad !a !a% (a(ea de a ' du)a !h )u% s ase$a#area %u Du$#e,eu1$ 1+h )u% %u Du$#e,eu1 nu putea desigur fi pierdut, cat timp firea omeneasca nu era distrusa$ 1Ase$a#area !u Du$#e,eu1 infatisea#a culmea spre care poate na#ui pamanteanul$ In Adam ea nu de enise 1a d"ua ' re1, fiindca nu fusese inca do"andita prin eforturile propriei lui li"ertati, de aceea el a pierdut-o cu usurinta$ 1 L /eru% ar/ (ru, !u !are a '"s( #,es(ra( "$u%, % a)r") e de ' rea #-er %"r. Du$#e,eu 'a!use )e "$ % /er %a "/ars e. .% )usese # "$ )u(erea de ade-ere !a s # #-er 1$ Aceasta li"ertate da omului toata raspunderea faptelor sale9 ratiunea, care este de la sine inteleasa in aceasta 1)u(ere de a%e-ere !a s %a #-er 1, presupune o sfortare personala de 2otarare si deci

rasplata$ Intr-ade ar, omul rational si prin urmare asemenea lui -umne#eu, #idit li"er in 2otararea si puterea sa, isi este singur cau#a pentru care odata poate sa fie 1-rau1, altadata sa fie 1)a e1$ : / 29

 ICONOMIA DUMNEZEIASC LA SFINII PRINI Pentru aceasta se a si osandi pe drept, fiindca este fiinta rationala, si parasind ratiunea si traind impotri a ei, s-a opus dreptatii lui -umne#eu, predandu-se oricarei porniri instincti e si supunandu-se placerilor$ 'om"atand erorile fataliste ale gnosticilor, Sfantul Irineu pre#inta un argument scos din "unul simt7 1Da!a u# ar ' '"s( !rea( /u# d # ' re s a%( ra d # ' re, # ! a!e a #-ar $er (a %aude, da!a ar ' /u# , # ! a!es( a #v #"va( re1$ 5re"uia ca Adam insusi sa conlucre#e cu ,acatorul, pentru a a8unge la desa arsirea pe care se cu enea sa o do"andeasca numai in li"ertate si astfel s-o merite$ In acest fel omul 1se va #a%(a (re)(a( s va $er-e !a(re !e es(e desavars (, ad !a se va a)r") a de !e% #e'a!u( 1$ -upa Sfantul Irineu, se pare ca infierea si indumne#eirea omului de catre -umne#eu se aduce la indeplinire pe doua cai sau cel putin implica doua urmari7 la inceput, omul isi pierde asemanarea di ina prin neascultare si indepartarea 2arului di in$ In trecut, inainte de 3ristos se spunea ca omul fusese facut dupa c2ipul lui -umne#eu si oia sa ramina in aceasta asemanare$ -ar omul a sters asemanarea, adica a pacatuit si a pierdut asemanarea cu -umne#eu$ Inainte de enirea Logosului in lume, care tre"uia sa descopere modelul dupa care fusese omul facut, nu se mai stia ca omul este dupa c2ipul lui -umne#eu$ -impotri a, cand 'u antul lui -umne#eu s-a facut trup, &l a aratat ca imaginea era corecta ade arata caci &l s-a facut ceea ce fusese facut la inceput dupa c2ipul Sau om9 si in acelasi timp si prin aceasta, &l ne-a asigurat definiti asemanarea di ina, caci unind pe -umne#eu cu omul, l-a facut pe om intru totul asemenea Parintelui Sau ne a#ut$ Imitand pe 3ristos, omul indeplineste oia Parintelui sau, de enind astfel fiu al lui -umne#eu, prin 2ar$ In acest inteles preamareste Sfantul Irineu iconomia dumne#eiasca, dupa care, in istoria primului om, ca si in aceea a oricarui pamintean, a fost potri it ca mai intii sa se arate firea, apoi, in cele din urma, ce este muritor, sa fie in ins si a"sor"it de nemurire, si ce este stricacios sa fie in ins de nestricaciune si omul sa se faca dupa c2ipul si asemanarea lui -umne#eu, dupa ce a fost do"indit cunoasterea "inelui si a raului$ Iconomia di ina la Sfantul Irineu include doua componente7 ea este lucrarea ,iului lui -umne#eu insusi9 dar este lucrarea Lui in stare de om, prin acte si patimiri umane, deci in stare de c2eno#a .,ilip$ 27;-</$ -ar in aceste doua componente sunt implicate inca doua7 iconomia este prin aceasta o purificare si inaltarea naturii umane in general, si ea inseamna o purificare irtuala a intregii umanitati in -umne#eu, ca inceput al actiunii de recapitulare actuala a tuturor in &l$ -eci, iconomia nu consta numai in intrupare, ci in toate cele facute de ,iul lui -umne#eu, in trup,

pana la moartea pe cruce, pentru ca prin toate acestea a procurat omenirii mantuirea$ Iconomia implica intelegerea mantuirii ca replasmuire si indumne#eire a umanului$ Mantuirea nu are = / 29

 ICONOMIA DUMNEZEIASC LA SFINII PRINI intelesul static 8uridic, fara eficienta interioara asupra naturii omului, ci este o actiune a 2arului, interna si e!terna, care anga8ea#a fiinta omului$ Iconomia implinita de -omnul Iisus 3ristos nu este numai o iconomie a intruparii, ci si a 1)a( $ r 1$ 1-aca &l nu patimea, ci patimirea ar fi fugit de la Iisus, spune Sfantul Irineu, pentru ce mai indemna pe ucenicii Sai sa ia crucea si sa-i urme#e Lui, daca n-a urmat-o &l insusi, cum #ic gnosticii, ci a parasit iconomia patimirii>1$ Intelectualismul panteist al gnosticilor nu considera ca este ne oie de o replasmuire a naturii umane prin unirea cu -umne#eu cel mai presus de ea, odata cu ea insasi natura era considerata identica cu -umne#eirea si era suficienta doar o descoperire a acestei dumne#eiri a ei, prin credinta$ 'at de mult su"linia#a ca iconomia este lucrarea lui -umne#eu, tot asa de mult su"linia#a Sfantul Irineu ca ea este o lucrare a Lui ca om ade arat$ In acest sens ea continua sa se desfasoare si se 2raneste din potirul lui 3ristos sau din sangele Lui$ Precum dupa Sfantul Apostol Pa el, -umne#eu se foloseste de oameni pentru infaptuirea iconomiei Sale, asa si dupa Sfantul Irineu$ &l mentionea#a in mod special pe Sfanta ,ecioara Maria, ca pe cea care a conlucrat cu ,iul lui -umne#eu pentru intruparea Lui7 1N"# ")era#(e # eu$ I"se)h, sed s"%a Mar a, !"")era#(e d s)"s ( "#e 1$ Iata pe scurt sensul recapitulatiunii si al iconomiei la Sfantul Irineu7 Logosul di in a primit in sine protoplasma din care a fost #idit Adam, prin trupul si sufletul luat din Sfanta ,ecioara si a turnat in aceasta fire umana energia dumne#eiasca de sfintire, de regenerare, cu care apoi a innoit tot neamul omenesc$ 'aci dupa cum Adam a putut re#uma in sine omenirea, tot astfel si cu atit mai mult al doilea Adam a putut face acest lucru$ Aceasta insemna intoarcerea omului in starea initiala si posi"ilitatea unui progres spiritual, prin 2ar, pana la asemanarea cu -umne#eu$ Aceasta asemanare a lui -umne#eu in om se datoreste lucrarii negraite a Sfantului -u2 in el$ A treia persoana a Sfintei 5reimi 1 !ura(a )e "$ s -% #a%(a %a v a(a %u Du$#e,eu, !are #u v #e de %a #" , # ! de %a ' rea #"as(ra, ! es(e da(a du)a haru% %u Du$#e,eu0 es(e " $)ar(as re !u v a(a du$#e,e as!a #sas 1$ Am pre#entat in mod special in atatura Sfantului Irineu asupra iconomiei si recapitulatiunii in 3ristos, pentru ca intemeindu-se pe in atatura Sfantului Apostol Pa el, el a desc2is drumul pe care apoi s-a anga8at intreaga traditie si teologie patristica$

 ; / 29

 ICONOMIA DUMNEZEIASC LA SFINII PRINI

02.

SFANTUL ATANASIE CEL MARE (295-373)

Sfantul Atanasie cel Mare, nascut in Ale!andria pe la anul 29;, a primit o frumoasa educatie clasica si crestina$ A8ungand diacon al patriar2ului Ale!andru al Ale!andriei, inca din aceasta perioada .:1</ el era preocupat de marea pro"lema a Logosului intrupat, caruia i-a consacrat una din cele mai frumoase si mai originale opere ale sale$ -upa moartea patriar2ului Ale!andru, el a fost ales episcop si papa al Ale!andriei in :2<, unde a pastorit =; de ani .:2<-:):/$ -esfasurand o acti itate multilaterala de teologie si indeose"i de apologie a 0isericii contra arianismului si apolinarismului, Sfantul Atanasie este autorul a peste :* de opere apologetice, dogmatice-polemice, istorice, e!egetice, ascetice etc$ In tratatul sau clasic 'u ant despre intruparea Logosului .P$ ?$ @@(/, Sfantul Atanasie de# olta in pagini de o rara patrundere si o calda e la ie cau#ele si efectele intruparii ,iului lui -umne#eu$ Adancimea cugetarii sale teologice din intreaga sa opera, cunoasterea perfecta a pro"lemelor fac din Sfantul Atanasie un corifeu al teologiei din epoca de aur a 0isericii crestine$ In teologia Sfantului Atanasie, intruparea Logosului, ca urmare necesara a creatiunii, este una dintre cele mai mari preocupari ale sale$ &l afirma ca rolul principal al Logosului di in precrestin a fost du"lu7 1$ 'rearea lumii si organi#area ei intr-o podoa"a armonioasa 2$ Mentinerea creatiunii prin spri8inul ariat ce i-a fost acordat in acest scop$ ,iind intelepciunea lui -umne#eu, &l a randuit ordinea cosmica, a unit creaturile si a creat o singura armonie din ele$ 'a Putere si intelepciune a lui -umne#eu, &l face cerul sa se mentina in e!istenta si tine pamantul cu propria-i putere$ Soarele luminat de Logos straluceste la randu-i pe intreg pamantul, iar luna isi are lumina ei masurata$ ?ratie tot 6atiunii di ine, apa sta span#urata de nori, ploile uda pamantul, marea este incon8urata cu tarmuri, iar pamantul in er#este si se impodo"este cu tot felul de plante$ 4imic din cele create n-ar sta daca n-ar fi fost facute de Logosul cel di in$ Intruparea 'u antului lui -umne#eu a a ut loc pentru rascumpararea oamenilor, care prin pacatul neascultarii sa arsisera nedreptate si ca#usera su" osanda mortii sau a ine!istentei$ -umne#eu a creat pe oameni ca acestia sa de ina nemuritori, dar calcarea poruncii di ine i-a a"atut de la contemplarea lui -umne#eu si i-a orientat spre nee!istenta$ -upa cum la inceput ei fusesera c2emati din neant la e!istenta prin dragostea Logosului, tot asa acum din cau#a asemanarii cu Acela care e!ista, ei au pro ocat dragostea aceluiasi Logos si au fost c2emati la e!istenta, caci 1-umne#eu a #idit pe om spre nestricaciune si l-a facut dupa c2ipul fiintei Sale$ -ar prin pi#ma dia olului moartea a intrat in lume1$ ,iind nestricaciosi, oamenii, prin pa#irea poruncilor, urmau sa traiasca cu -umne#eu7 1 .u a$ , s

du$#e,e su#(e( ("( s ' a !e%u )rea #a%(, ar v" !a # s(e "a$e# $ur ( s !a u#u% d # !a)e(e# !ade( 1 .Ps$ <1, +-)/$ Prin urmare cau#a intruparii -omnului Iisus 3ristos a fost mantuirea + / 29

 ICONOMIA DUMNEZEIASC LA SFINII PRINI neamului omenesc din stricaciune$ Mantuirea din stricaciune era necesara, insa la aceasta se opunea legea pusa ca pedeapsa pentru calcarea poruncii$ Sfantul Atanasie, or"ind despre iconomia intruparii -omnului, arata mai multe moti e, dintre care su"liniem7 1$ %amenii nu puteau sa cunoasca cu ade arat pe -umne#eu decat prin ,iul Sau9 2$ -umne#eu nu putea ramane indiferent la pieirea progresi a a oamenilor dupa caderea lor in pacat, dand castig de cau#a dia olului9 :$ Ingerii n-ar fi putut mantui pe oameni, intrucat si ei sunt fapturi$ -e aceea 1L"-"su% d v #, s)u#e &'. A(a#as e, va,a#d !a ) er ! u#ea "a$e# %"r #u )u(ea ' #%a(ura(a a%('e% de!a( )r # $"ar(e, ar .% #u )u(ea sa $"ara )e#(ru !a era #e$ur ("r, s a (ru) !a)a/ % sa $"ara, )e#(ru !a a!es(a (ru)u% )ar( ! )a#d %a L"-"su% !e% $a )resus de ("a(e, sa )"a(a da sa( s'a!( e $"r( )e#(ru ("( , sa ra$a#a #es(r !a! "s d # !au,a )"s(asu%u d v # !are %"!u es(e # .% s as('e% sa #!e(e,e $"ar(ea )e#(ru ("( "a$e# )r # haru% #v er 1$ Astfel, prin actul rascumpararii adusa de &l, 'u antul lui -umne#eu a facut ca faptura umana luata prin nasterea trupeasca asupra Sa, faptura supusa pacatului, stricaciunii si mortii, sa fie restaurata de &l in c2ipul noului Adam$ In acest sens &l a adus osindirea pacatului pe pamant, desfiintarea "lestemului pe lemnul crucii, rascumpararea din stricaciunea mormantului, distrugerea mortii in iad$ 'u antul intrupat a mers peste tot pentru a reali#a mantuirea omului complet, trup si suflet$ &l purta in Sine in tot locul figura c2ipului nostru, &l care, ca -umne#eu, nu a ea ne oie nici sa fie nascut din fecioara nici de cresterea cu arsta, nici de numararea anilor9 dar &l a facut aceasta pentru a ne cauta pe noi, pentru a ne da iata dupa forma care ne este proprie si pentru a ne rec2ema la asemanarea si la urmarea c2ipului desa arsit$ &ste or"a de de#"racarea de omul ec2i si de aparitia celui nou, care se reinnoieste dupa c2ipul 'reatorului sau .'olos$ :79-1*/$ -octrina Sfantului Atanasie despre iconomia mantuirii, spune parintele profesor -umitru Staniloae, are un caracter net spiritual si in consecinta ea este o spiritualitate practica, transformatoare a intregii fiinte umane, sau o ointa de a spirituali#a intreg trupul si toata iata concreta a omului$ In comparatie cu ea teoria 8uridica a rascumpararii apare ca o ade arata mitologie$ 5oata aceasta mitologie 8uridica e!plica reactia demitologi#anta a lui 0ultman, care rea sa ada mantuirea intr-o e!perienta spirituala$ &ste regreta"il numai ca aceasta e!perienta spirituala nu este a#uta ca eficace in iata concreta a omului, in relatiile lui sociale, in relatiile cu lumea$ Sfantul Atanasie apara in atatura despre iconomia di ina si despre dumne#eirea deplina a 'u antului, nu numai din increderea ce o are in iu"irea lui -umne#eu fata de om, ci si din increderea ce o are in om, in capacitatea acestuia pentru unirea cu -umne#eu$ -e aceea aproape totdeauna cand or"este despre intruparea -omnului, il arata pe aceasta nu numai ca -umne#eu desa arsit, ci si ca om deplin7 1Pre!u$ #u #e-a$ ' e% /era( de )a!a( da!a (ru)u% )e !are %-a $/ra!a(

+uva#(u% #-ar ' '"s( )r # ' re "$e#es! - !a! #-ar ' avu( # $ ! !"$u# !u !eva s(ra # #"ua - ("( asa #u s-ar ' #du$#e,e ( "$u%, da!a +uva#(u% !are s-a 'a!u( (ru) #-ar ' '"s( )r # ' re L"-"su% adevara( s ) / 29

 ICONOMIA DUMNEZEIASC LA SFINII PRINI )r")r u a% Ta(a%u . +a! de a!eea s-a 'a!u( a!eas(a u# re !a sa u#eas!a !u +e% )r # ' re Du$#e,eu )e !e% )r # ' re "$ s sa se 'a!a s -ura $a#(u rea s #du$#e,e rea %u . N-a$ avea # ! u# '"%"s #" "a$e# da!a L"-"su% #-ar ' '"s( # ! * u adevara( s )r # ' re a% Ta(a%u , # ! (ru) adevara( !e% )e !are %-a %ua(1$ 5rupul purificat si in iat al lui 3ristos sta intr-o legatura cu trupul nostru al tuturor$ &l este ca un aluat, sau ca un focar iradiant, innoit si in iat, al intregii corporalitati umane$ -eoarece coruptia si moartea erau in om, nu in afara, 1in mod cu enit Logosul di in s-a folosit de trup ca de un organ si s-a e!tins la toti1$ In acest fel suntem toti rascumparati si uniti in 3ristos, care este -umne#eu si om$ 'uprinderea potentiala a noastra in 3ristos si calitatea de fii ai lui -umne#eu si de mem"ri ai 0isericii lui 3ristos, conditionea#a reali#area unei legaturi si a unei cola"orari a tuturor oamenilor, in iu"ire, dupa cum reiese din doctrina Sfantului Atanasie$ Aceasta cola"orare prin iu"ire se impune a#i mai mult ca in trecut in ederea a8utorarii omenirii$ ,orma dura"ila a acestei cuprinderi si cola"orari nu poate eni decat dintr-o de# oltare a comuniunii, ca o conditie a mantuirii, a sal arii oamenilor c2iar din greutatile pamantesti, dar si ca o forma a unitatii crestine, de a carei dorinta este cuprinsa a#i tot mai mult omenirea crestina$ 15 ser !a !ea u#a s)re !are ( #de !res( # s$u%, se !"#(urea,a ("( $a $u%( !a 5 ser !a !"$u# u# . Dar d #!"%" de 5 ser !a, !res( # (re/u e sa s $(a " res)"#sa/ % (a(e )e#(ru ("( "a$e# 1$ Sesi#and stransa legatura dintre re elatia naturala a lui -umne#eu din fapturi si re elatia supranaturala facuta omului direct de -umne#eu care a atins apogeul ei prin intruparea Logosului, Sfantul Atanasie spune ca toata creatia tinde spre in ierea generala ca spre sensul ei deplin-ultim si spre desa arsirea ei in -umne#eu$ 6e elatia clara a lui -umne#eu in creatie si re elatia sensului creatiei coincid, si ea a atinge deplinatatea la in ierea generala$ Prin aceasta, doctrina Sfantului Atanasie are un pronuntat caracter es2atologic$ In cele din urma, 1%a )% # rea vre$ 1, intelepciunea lui -umne#eu care asa cum s-a spus, inainte se arata prin c2ipul ei in creaturi si prin ea arata pe tatal ei, ea insasi fiind Logosul in persoana, s-a intrupat, ceea ce spune si Sfantul Ioan .I 1=/ si dupa desfiintarea mortii si mantuirea neamului omenesc, s-a re elat si mai mult pe Sine insasi si prin ea pe 5atal, facand toate dupa planul iconomiei si al iu"irii Sale de oameni$

03.

SFANTUL

RI ORIE DE NYSSA (335-395)

Sfantul ?rigore de 4yssa, nascut in 'e#areea 'apadociei, ca frate mai mic al Sfantului (asile cel

Mare, a primit educatia de la fratele sau (asile si de la sora sa Macrina, completand-o prin legatura sa cu Li"aniu si cu alti oameni de seama ai timpului$ < / 29

 ICONOMIA DUMNEZEIASC LA SFINII PRINI A8ungand episcop de 4yssa pe la :)1, dupa moartea Sfantului (asile .A:)9/, el se pre#inta ca unul din aparatorii cei mai autori#ati ai %rtodo!iei in Asia Mica$ 5alentul oratoric si stiinta teologica ale Sfantului ?rigore au fost apreciate superlati la Sinodul II ecumenic .:<1/, unde el a fost proclamat 1s(a%) a% 1r("d"4 e 1$ -aca Sfantul (asile este socotit 1"ratul care acti ea#a1, Sfantul ?rigore de 4a#ian# - 1-ura !are !uva#(a1, Sfantul ?rigore de 4yssa este numit 1!a)u%, !re eru%, !are -a#des(e1, in pro"leme de teologie si filo#ofie crestina$ -upa el, in iconomia mantuirii a fost necesar ca Logosul lui -umne#eu sa ia firea omeneasca, pentru ca numai insusindu-si toate caracterele firii omului, l-a putut mantui pe om din pacat$ Iconomia di ina cerea ca precum un om a calcat legea ascultarii de -umne#eu, un om se cadea sa si ispaseasca, implinind aceasta lege prin ascultare si platind cu iata Sa ne ino ata calcarea celorlalti7 1Pre!u$ )r # #eas!u%(area u#u "$ s-au 'a!u( )a!a("s !e $u%( , ("( asa s )r # as!u%(area u#u a, dre)( se v"r 'a!e !e $u%( 1 .6om$ ;719/$ 5re"uia ca impacarea intre -umne#eu si om sa se faca nu numai prin fapta lui -umne#eu, ci si a omului$ In acest sens, Sfantul ?rigore de 4yssa spune ca 1du)a !e $"ar(ea #(rase # %u$e )r # #eas!u%(area u#u "$, a '"s( ,-"# (a )r # as!u%(area a%(u "$. Ia(a )e#(ru !e s-a 'a!u( as!u%(a("r )a#a %a $"ar(e6 !a sa v #de!e )r # as!u%(are )a!a(u% #eas!u%(ar s sa # $ !eas!a )r # #v erea &a $"ar(ea, !are #(rase # %u$e )r # #eas!u%(are1$ Spre deose"ire de Sfantul Atanasie, care accentuea#a intelepciunea manifestata prin actiunea creatoare si restauratoare a Logosului, Sfantul ?rigore de 4yssa scoate in e identa mai ales dragostea Sa, manifestata prin actul rascumpararii7 1 * rea #"as(ra /"%#ava avea #ev" e, s)u#e e%, sa ' e v #de!a(a, ' #d de!a,u(a - sa ' e r d !a(a0 ' #d $"ar(a - sa ' e #v a(a. N" ) erduse$ $)ar(as rea !u / #e%e6 (re/u a sa # se dea #a)" , era$ %a #(u#er !6 (re/u a sa ' $ adus %a %u$ #a. * #d r"/ ( , as(e)(a$ " ras!u$)arare0 ' #d )r ,"# er , avea$ #ev" e de u# a7u("r, ' #d s!%av , avea$ #ev" e de u# e% /era("r. A!es(ea #u erau "are # s(are sa $ s(e )e Du$#e,eu, #!a( sa-L 'a!a sa !"/"are )a#a %a sar$a#a #"as(ra ' re81$ 6ascumpararea insasi este restaurarea armoniei cosmosului$ Aceasta este insotita de un imn de marire si multumita, inaltat de fapturi lui -umne#eu, pentru impartasirea din nou a 2arurilor sale, daruite din dragostea dumne#eiasca7 1+a#d s-a a7u#s %a #de)% # re, )r # !"#"$ e, res(a/ % rea # s(are "r - #ara, a !e%"r !e ,a!eau # )a!a(, #(r-u# -%as s-a r d !a( " ru-a! u#e de $u%(u$ re de %a ("a(a , d rea. A!es(ea s a%(e / #e'a!er ase$e#ea !u a!es(ea, au adus $area (a #a a du$#e,e es( #(ru)ar 1$ Mantuirea noastra se indeplineste, dupa Sfantul ?rigore de 4yssa prin unirea firii dumne#eiesti cu cea omeneasca, adica prin unirea ipostatica si prin in iere, asa cum am a#ut si la marele Atanasie si la '2iril al Ale!andriei$ 1Hr s("s es(e A!e%a !are #e $e#( #e a!u$, )e#(ru !a are $)ar(as re # e4 s(e#(a !u #a(ura #"as(ra u$a#a. A(u#! s-a u# ( !u ' rea #"as(ra, )e#(ru !a a!eas(a ' re )r # $)ar(as rea !u !e es(e

du$#e,e es! sa dev #a du$#e,e as!a0 s-a e% /era( de $"ar(e s s-a ase,a( # a'ara a( #-er %"r 9 / 29

 ICONOMIA DUMNEZEIASC LA SFINII PRINI ( ra#u%u . +a! #v erea d # $"r( a %u Hr s("s s-a 'a!u( )e#(ru #ea$u% #"s(ru $ur ("r, #!e)u(u% #v er )e#(ru ("( 1$ In in atatura Sfantului ?rigore de 4yssa despre iconomia mantuirii, Mantuitorul Iisus 3ristos este puterea lui -umne#eu si intelepciunea lui -umne#eu$ &l este pacea, lumina cea ade arata, sfintenia si rascumpararea tuturor oamenilor$ 3ristos este ar2iereu si 8ertfa de ispasire, oglinda a sla ei si icoana a ipostasului$ Prin opera Sa de rascumparare si indose"i prin 8ertfa Sa, Iisus 3ristos a intemeiat 0iserica si a unit pe toti in Sine, a de enit mancare si "autura du2o niceasca pentru toti cei ce cred in &l, piatra cea din capul ung2iului, imaginea lui -umne#eu si -umne#eu ade arat$ in calitatea Sa de 1 #(a #as!u(9, Hr s("s es(e +a)u% 5 ser ! s #!e)u(u% (u(ur"r %u!rur %"r !are su#( !u)r #se # .% 1$ &l este acela care ne mentine acum uniti cu Sine caci are impartasire in e!istenta cu firea noastralie$ 0iserica lui 3ristos, intemeiata odata cu opera de rascumparare, pe cruce si la 'inci#ecime, este, dupa Sfantul ?rigore, o noua #idire a lumii, in ea, dupa cu antul proorocului Isaia .+;71)/, se #ideste un cer nou, care este taria credintei in 3ristos, cum #ice Sfantul Apostol Pa el .1 5im$ :71;/ si se pregateste si un pamant nou, care soar"e ploaia ce cade pe el, si se formea#a un alt om reinnoit prin nasterea cea de sus, dupa c2ipul celui care l-a #idit$ ,rumusetea deose"ita in #idirea cea noua este nu numai o multime de stele facute in ea de Logosul di in, ci, si multimea de sori care luminea#a lumea prin ra#ele faptelor "une$ Iisus 3ristos, facatorul unor asemenea sori, or"este astfel7 1Lu$ #a v"as(ra sa %u$ #e,e #a #(ea "a$e# %"r1 .Matei 1:7=:/$ -upa cum cel care pri ind la lumea ce cade su" simturi si cugetand la intelepciunea adita in frumusetea lucrurilor, isi da seama prin cele a#ute de frumusetea cea ne a#uta si de i#o rul intelepciunii, a carui curgere a alcatuit firea lucrurilor, tot asa cel care pri este la aceasta lume noua a 0isericii, ede in ea pe cel ce este si de ine totul in toate$ 3ristos ne uneste cu -umne#eu intre noi$ -ar cel ce actuali#ea#a aceasta unire este -u2ul Sfant$ Aceasta nu inseamna ca Iisus 3ristos este pasi $ &l lucrea#a, dar lucrea#a prin -u2ul Sau cel Sfant$ -u2ul Sfant este cel ce da 0isericii constiinta unitatii ei$ &l este cel ce da fiecarui om credincios constiinta ca e in#estrat prin impreuna-lucrare cu ceilalti oameni in ederea mantuirii comune$ Prin lucrarea de indumne#eire indreptata de catre -u2ul asupra fiecarui credincios, 0iserica e!ercita in gradul cel mai inalt puterea ei de a aduna pe oamenii credinciosi intr-o comuniune unificata$ 0iserica are astfel temei triadologic, 2ristologic si pne matologic$ -ar are si un temei antropologic9 0iserica este intemeiata de -umne#eu, dar e intemeiata pentru oameni, adica in folosul unor fiinte pentru care daca se face ce a, este necesara si dorinta si li"era lor ade#iune$ Intruparea insasi urmareste adunarea tuturor oamenilor in unul si acelasi 5rup al -omnului$ -ar nu o adunare fortata, ci una li"er consimtita de oameni$ 1 *ara % /era adu#are a "a$e# %"r %a #va(a(ura %u Hr s("s, 'ara a!!e)(area !he$ar Lu , Tru)u% %u Hr s("s ar ' #u$a !a) 'ara (ru). I# !a% (a(e de !a), Hr s("s are #ev" e de "a$e# , de $e$/re%e &a%e 1$ Aceasta inseamna ca atunci a fi corpul complet, cand toti oamenii credinciosi or fi uniti in 0iserica lui 3ristos$

 1* / 29

 ICONOMIA DUMNEZEIASC LA SFINII PRINI

0!.

SFANTUL IOAN

URA DE AUR (350"

!07)

Sfantul Ioan ?ura de Aur, s-a nascut in Antio2ia, in familia unui dregator militar, Secundus$ Primele elemente ale educatiei crestine le-a primit de la mama sa Antusa, iar educatia clasica de la Li"anius si de la filo#oful Andragatiu$ A fost impodo"it cu acele calitati care se cereau unui pastor sufletesc7 ocatie, sfintenie, e la ie, cultura multilaterala, ra na pentru "ine, dragoste de a slu8i lui 3ristos si oamenilor, tact in opera pastorala, etc$ Sfantul Ioan 3risostom com"ate cu anticipatie in scrierile sale si monofi#itismul si nestorianismul$ (or"ind despre iconomia mantuirii si intemeierea 0isericii, Sfantul Ioan ?ura de Aur, spune ca 0iserica se formea#a in functie de o realitate di ina si de o realitate creata$ Intr-un sens, 0iserica e!ista inainte de a fi lumea, depasind marginile istoriei si ramanand deasupra naturii, dar in alt sens, aflandu-se in timp, este pe deplin compati"ila cu iata lumii$ Iconomia la randul ei este planul mantuirii in curs de efectuare$ 'a atare este gandita si ea inainte de eci, odata cu planul$ -umne#eu nu gandeste un plan in a"stract, ci un plan pe care il a efectua, un plan legat de istorie sau istoria legata de un plan$ 'a plan in curs de efectuare, iconomia incepe insa sa se descopere cand incepe sa se efectue#e planul$ -escoperirea si efectuarea coincid$ -esigur, efectuarea cuprinde si pregatirea oamenilor pentru aceasta efectuare$ Iar pregatirea este si ea o anumita descoperire a planului$ -e aceea organele prin care se descopera planul sunt organe ale efectuarii lui$ In acest sens, Sfantul Apostol Pa el spune in epistola sa catre &feseni :7<-117 1M e !e%u $a $ ! d # ("( $ s-a da( haru% a!es(a sa / #eves(es! #ea$ur %"r /"-a( a #e)a(ru#sa a %u Hr s("s, sa %u$ #e,e !are es(e !"#"$ a (a #e as!u#sa de vea!ur # Du$#e,eu, !are a , d ( ("a(e, !a sa se 'a!a !u#"s!u( a!u$ #!e)a("r %"r s s(a)a# %"r # !e%e !eres( )r # 5 ser !a, #(e%e)! u#ea !ea de $u%(e 'e%ur a %u Du$#e,eu, du)a h"(ararea !ea #a #(e de vea!ur )e !are a$ )r $ (-" # Hr s("s I sus D"$#u% #"s(ru1$ Mai intai este de o"ser at ca "ine estirea este una cu luminarea iconomiei tainei celei ascunse de eacuri$ -ar prin "una estire sau luminare, iconomia intrand in desfasurarea a#uta, are ca efect intemeierea 0isericii prin adunarea neamurilor in ea si lucrarea lui -umne#eu mai departe prin 0iserica si prin c2emarea altor popoare in ea$ Aceasta este iconomia lui -umne#eu7 efectuarea si desfasurarea planului de adunare a tuturor oamenilor in 3ristos si prin ei a intregii lumi$ Sfantul Ioan ?ura de Aur, socotind plinatatea timpurilor identica cu pre#enta lui 3ristos in timp, declara ca aceasta plinatate este una cu intelepciunea cea de multe feluri a lui -umne#eu$ -eci insusi 3ristos cel intrupat este Intelepciunea cea de multe feluri a lui -umne#eu, sau i# orul actelor de intelepciune atotfelurit manifestate prin oameni in ederea adunarii tuturor in 3ristos$ -omeniul iconomiei il constituie relatiile unei persoane din 5reime cu faptura #idita, manifestarea

Acesteia in opera creatiei si in actiunea pro identei$ Sfantul Ioan ?ura de Aur foloseste cu antul iconomie in sensul "i"lic al termenului, intelegand prin el restaurarea comuniunii dintre 11 / 29

 ICONOMIA DUMNEZEIASC LA SFINII PRINI -umne#eu si om prin Iisus 3ristos si participarea la plinatatea Sfintei 5reimi prin lucrarea Sfantului -u2 in lume$ Astfel 0iserica prin ea insasi este organul iconomiei lui -umne#u$ &tapele acestei lucrari di ine cuprind o intreaga istorie a lui -umne#eu cu noi$ -upa Sfantul Ioan ?ura de Aur, e enimentele acestei istorii, care se repercutea#a in iata 0isericii, ce se descopere si ea treptat, sunt creatia, caderea si crucea, iar acestora le a urma parusia$ 5oate aceste e enimente coe!ista in e!perienta actuala a iconomiei$ Mai intai, actul creatiei implica in sine insusi posi"ilitatea aratarii unei 15 ser ! 1 in paradis$ In ade ar, se spune in ,acere .:7</7 1Du$#e,eu v"r/ea !u "$u% # ad erea ser )r # -rad #a 1, ceea ce inseamna ca e!ista o comunitate intre -umne#eu si om in prima perioada a starii edenice$ -ar unitatea transcendentului cu imanentul n-a luat forma definiti a in paradis din cau#a pacatului protoparintilor care a surpat prima temelie a legaturilor dintre cer si pamant$ -upa pacat, diferenta de natura dintre 'reator si creatura de ine o prapastie cu neputinta de trecut pentru om$ -escoperirea in 1 )r"("eva#-he% e1 .,acere :71;/ a planului di in de eli"erare a oamenilor de catre ,iul lui -umne#eu pune "a#a unui ase#amant in care omul in ata sa comunice cu -umne#eu, fie ca e or"a despre o 1 s(ear)a / ser !a )a-a#a1, fie de 0iserica (ec2iului Legamant$ Sfantul Ioan 3risostom de# olta amplu ade arul "i"lic ca iconomia ,iului lui -umne#eu se desfasoara dupa un plan pro idential in care este incadrat cosmosul si istoria, destinul uni ersului si al poporului lui -umne#eu, intrucat aceasta lucrare tinde spre a doua creatie - fapt ce cuprinde in sine refacerea si desa arsirea primei intocmiri$ La ni elul primei creatii, 0iserica are radacini adanci in solul religios al neamului omenesc, dar la ni elul celei de a doua creatii, 0iserica este un dar intru totul gratuit ce ine de sus, deose"indu-se ontologic de aceasta lume, dar care are menirea sa cuprinda in ea pe toti oamenii$ Momentul decisi al iconomiei di ine este atins odata cu Intruparea$ Intruparea lui Iisus 3ristos este opera dragostei di ine fata de noi$ 1.% a %ua( (ru) !a #" #u$a d # u/ re0 # a'ara de a!eas(a, a%(a !au,a a #(ru)ar #u e4 s(a1$ Intruparea repre#inta noua si eterna alianta prin cate -umne#eu-'u antul se uneste ire oca"il cu natura omeneasca, sta"ilindu-se astfel o comunicare intima de iata$ Acest lucru inseamna, dupa Sfantul Ioan ?ura de Aur, ca -omnul a primit 1 (ru)u% 5 ser ! 1$ Astfel, 0iserica, trup al -omnului, traieste din realitatea participarii credinciosilor la iata trupului -omnului$ ,iind un trup cu 3ristos, solidaritatea cu ceilalti repre#inta solidaritatea cu 3ristos$ Intr-o ingemanare unica de simplitate si profun#ime, Sfantul Ioan ?ura de Aur, e!prima ade arul acestui inefa"il sc2im" de iata astfel7 1Pe#(ru a!eea a !"r)u% $eu !a sa 'a!a %"! +uva#(u%u 0 s %ua#d !"r)u% $eu $ da Duhu% Lu , !a da#d s %ua#d sa-$ adu!a v s( er a v e( . Ia (ru)u% $eu sa $a s' #(eas!a, $ da Duhu% Lu sa $a $a#(u as!a1$ 'eea ce Sfantul Ioan 3risostom accentuea#a mereu in in atatura sa 2ristologica, este scopul rascumpararii si al iconomiei di ine, concreti#at in 8ertfa lui 3ristos$ Bertfa lui Iisus 3ristos ne impaca pe noi cu -umne#eu si pe -umne#eu cu noi, pentru ca acolo unde se aduce 8ertfa, e!ista

iertare de pacate$ Bertfa de pe cruce a 'u antului intrupat este puterea care topeste ordinea cea ec2e a e!istentei si in acelasi timp intemeia#a ordinea celei noi$ 12 / 29

 ICONOMIA DUMNEZEIASC LA SFINII PRINI Intre 3ristos cel rastignit si in iat si credinciosi se sta"ileste, prin 8ertfa Sa, o unire itala, un contact nemi8locit prin care iata -omnului se re arsa in fiinta lor si o innoieste, o umple de puterea Sfantului -u2 si o transfigurea#a$ 'omunicarea aceasta ie cu -umne#eu prin scump Sangele Sau este o resta"ilire ontologica a naturii umane si o participare la iata di ina a lui 3ristos, ceea ce inseamna, dupa Sfantul Ioan ?ura de Aur, intemeierea 0isericii$ Incercand sa re#umam in atatura Sfantului Ioan ?ura de Aur, putem identifica trei principii care stau la "a#a teologiei sale7 in primul rand, o"ser am principiul teologic, in sensul in care cu antul porneste de la -umne#eu, autorul creatiei si principiul unitatii originare9 in al doilea rand, constatam principiul 2ristologic, intrucat porneste de la 3ristos si se spri8ina pe &l ca rascumparator al tuturor9 iar cel de al treilea principiu este cel eclesiologic, intrucat se fundamentea#a pe ideea de solidaritate a oamenilor in 3ristos cel intrupat, si intrucat prin 3ristos toti se gasesc in 0iserica - trupul Sau tainic - in solidaritate unii cu altii$ 5oate aceste principii decurg din transpunerea in iata a "a#elor "i"lice ale rascumpararii si iconomiei di ine$ 5eologia Sfantului Ioan ?ura de Aur este deci o marturie a felului in care %rtodo!ia e!prima cu fidelitate gandirea marelui Apostol Pa el$ 5rasaturile de seama ale 2ristologiei si eclesiologiei 2risostomice pot oferi si in #ilele noastre un model calau#itor concret in cautarea unitatii crestine, pentru ca ele coincid cu imaginea despre recapitularea in 3ristos si in 0iserica ce ne-o pre#inta Sfanta Scriptura si Sfanta 5raditie$

05.

FERICITUL AU

USTIN (35!-!30)

'a si la alti numerosi Parinti si scriitori ai 0isericii, nici la ,ericitul Augustin nu se intalneste o teologie sistematica a rascumpararii sau a iconomiei di ine$ 6ascumpararea, 2ristologia si iconomia di ina sunt pre#entate in intreaga sa opera teologica, dar in mod e!plicit in in atatura sa despre 2arul 4oului 5estament sau 2arul lui 3ristos si pacatul originar, despre 2arul si li"erul ar"itru, precum si in teologia celor doua cetati$ In opera sa teologica, ,ericitul Augustin scoate in e identa pree!istenta Logosului di in creator, crearea lumii de catre Acesta si legatura stransa intre 'u antul lui -umne#eu prin care s-a creat totul si intreaga creatura$ In felul acesta ,ericitul Augustin su"linia#a ade arul mult apreciat in teologia ortodo!a contemporana ca 2ristologia are un caracter cosmic$ 3ristos s-a intrupat pentru toate creaturile, a luat trup omenesc pentru ca omul prin creatie se "ucura de o atentie deose"ita din partea lui -umne#eu$ ,iind coetern cu 5atal, c2iar si inainte ca iconomia intruparii sa fi a ut loc, 1 v a(a adevara(a era s a

ra$as # I sus Hr s("s - +uva#(u% !rea("r )r # !are ("a(e se adu! %a e4 s(e#(a 1$ &!ista o relatie ontologica intre creaturi si Logos, de reme ce fiecare creatura are 1 " ra( u#e e(er#a # +uva#(u% %u Du$#e,eu1$ 1: / 29

 ICONOMIA DUMNEZEIASC LA SFINII PRINI Aceasta orientare teologico-filo#ofica il apropie pe ,ericitul Augustin in mare masura de %rigen .A2;=/, oare spunea ca -umne#eu pune in lucrurile Sale i#i"ile 1'"r$e%e s $a- # %e %u$ #v , / %e s su'%e(u% )"a(e as('e% sa #ve(e s sa se #s(ru as!a s)re a !"#(e$)%a !h ar )e a!e%ea !are su#( #eva,u(e s !eres( 1, precum si de in atatura Sfantului Iustin Martirul si ,ilo#oful cu pri ire la Logosul spermaticois$ -e aici ar re#ulta ca lucrurile create sunt formele e!terioare ale perfectiunii di ine, iar creatia in intregul ei are la "a#a 'u antul lui -umne#eu$ Pre#enta 'u antului creator se face simtita in lume, dupa ,ericitul Augustin, printr-o lumina naturala care este proprie fiecarei creaturi$ Spre deose"ire insa de toate creaturile, oamenii simt intr-un imod cu totul aparte pre#enta Logosului, caci sufletul omului este insetat dupa 'reator$ Intruparea lui Iisus 3ristos a fost moti ata de pacatul oamenilor 9& h"$" #"# )er sse(, * % us h"$ # s #"# ve# sse(1$ -esigur, -umne#eu ar fi gasit si alte mi8loace prin care sa mantuiasca pe oameni, dar intruparea a fost socotita de &l ca cel mai potri it mi8loc$ 'onsecinta cea mai insemnata a intruparii ,iului este participarea oamenilor la -umne#eirea Sa7 1*a!(us )ar( !e)s $"r(a% (a( s #"s(rae, 'e! ( #"s )ar( ! )es d v # (a( s suae1$ Prin aceasta ,ericitul Augustin se inscrie pe linia intregii soteriologii rasaritene care ede in participarea omului la dumne#eirea lui 3ristos cel mai de pret rol al intruparii ,iului lui -umne#eu$ 1Du$#e,eu, , !e *er ! (u% Au-us( #, #u )u(ea 'a!e "a$e# %"r u# dar $a $are, de!a( sa %e dea !"#du!a("r )e +uva#(u% &au, )r # !are a !rea( ("(u%, s de a- #' a !a $adu%are a%e &a%e, # asa 'e% !a .% sa ' e * u% %u Du$#e,eu s * u% 1$u%u , u# s #-ur Du$#e,eu !u Ta(a%, u# s #-ur "$ !u "a$e# 1$ Prin pacatul stramosesc natura umana s-a sc2im"at in mai rau, nu numai a de enit pacatoasa, ci c2iar naste pacatosi$ 'a protoparinte, Adam ne cuprindea irtual pe toti$ Pacatul sa arsit de el este in mod real si al nostru$ -upa ce Adam a pacatuit, noi toti a em pacatul pentru ca trupul pacatului naste pacatul$ ,ericitul Augustin, a and in edere monogenismul neamului omenesc considera concupiscenta una dintre urmarile cele mai gra e ale pacatului stramosesc$ Aceasta concupiscenta augustiniana, nu deplin 8ustificata prin e!agerarea ei, a fost incetatenita si apreciata ca atare in teologia occidentala$ -upa in atatura ortodo!a cea mai grea urmare a pacatului stramosesc o constituie moartea$ -umne#eu insa in marea Sa iu"ire, cu toate ca-l pedepseste pe Adam cu moartea, ii face totusi promisiunea rascumpararii$ Astfel intruparea repre#inta implinirea acelei promisiuni9 ea este daruirea de sine a lui -umne#eu unei lumi pregatite in acest scop$ 5rupul omenesc al lui Iisus 3ristos este, dupa ,ericitul Augustin, un dar al Sfintei 5reimi$ Prin urmare, iconomia intruparii ,iului este o lucrare a Sfintei 5reimi in lume$ Mesia a enit intr-o lume dornica de regasire si insetata de asteptare$ ,iul lui -umne#eu ne mantuieste nu pentru ca este ,iu al omului, ci pentru ca este ,iul lui -umne#eu$

 1= / 29

 ICONOMIA DUMNEZEIASC LA SFINII PRINI (or"ind despre intrupare, ,ericitul Augustin are in edere mai intai elucidarea ade arului ca acel Logos care a creat lumea a or"it si s-a aratat in (ec2iul 5estament dreptilor si profetilor, s-a intrupat la 1)% # rea vre$ 1 din ,ecioara Maria, facandu-se astfel accesi"il si c2emandu-ne la mantuire pe toti$ Intruparea Mantuitorului corespunde si unor na#uinte firesti ale sufletului uman, care nu se multumeste numai cu lucruri si "unuri temporare, ci le doreste si pe cele eterne, pe care ni le da intelepciunea Logosului si pe care le poseda 'u antul intrupat$ 5rupul lui Iisus 3ristos, in care noi toti suntem recapitulati, constituie 1ves$a#(u% L"-"su%u 1$ 5rupul lui Iisus 3ristos este scaunul picioarelor Iui -umne#eu 1s!a/e%%u$ )edu$1 pe care a co"orat din ceruri pentru a primi lauda celor carora le-a adus mantuirea$ Intrupandu-se, Iisus 3ristos face din umanitatea Sa un medicament care are puterea de a curati oc2ii celui pacatos, dandu-i astfel posi"ilitatea sa-l ada pe -umne#eu pe care din cau#a pacatului nu-l mai putea edea$ 'restinii, prin Iisus 3ristos intrupat, tre"uie sa ada pe 'u antul lui -umne#eu in igoarea eternitatii Sale$ -e aceea 1 s)era#(a !res( #a #u es(e # !rea(ura, ! # A!e%a !are a %ua( asu)ra &a !rea(ura, )e#(ru !a as('e% sa )"a(a ' va,u( de !a(re "a$e# 1$ ,ericitul Augustin este fara indoiala cel mai mare dintre Parintii latini si gandirea sa a domina tot & ul mediu pana la Scolastici$ &l arata ca noi suntem in legatura cu -umne#eu prin unicul mediator care este 'u antul intrupat$ Iisus 3ristos nu este mi8locitor numai ca om, despartit de dumne#eirea Sa, nici numai ca -umne#eu, despartit de umanitatea Sa, ci impreuna - ca -umne#eu si om$ Iata mi8locitorul7 di initatea fara umanitate nu este mi8locitoare9 umanitatea fara di initate nu este mi8locitoare$ Intre di initate pe de o parte si umanitate pe de alta parte este mi8locitoare di initatea - umani#ata si umanitatea di ini#ata, indumne#eita a lui 3ristos$ -e enind partas la firea noastra muritoare, &l ne face partasi la dumne#eirea Sa$ &ste deose"it de important a su"linia faptul ca ,ericitul Augustin, in 2ristologia sa, nu reduce totul la indi id, si nu profesea#a pesimismul care ar putea fi sugerat de doctrina sa despre 2ar$ (i#iunea sa este cetatea, comuniunea, solidaritatea dintre oameni si in 3ristos, impreuna cu anga8area$ Motorul acestei strase legaturi intre credinciosi si 3ristos este iu"irea reciproca$ Prin iconomia intruparii 3ristos ne recapitulea#a pe toti si uniti in &l prin iu"ire ne aduce 5atalui$ Impreuna cu cei rascumparati, 3ristos formea#a un singur trup, care este 0iserica Sa$ 3ristos este Cnul, iar mem"rele Lui sunt numeroase$ Acestea insa unindu-se cu &l formea#a un intreg, care erte 3ristos 1totus '2ristus caput et corpus est1$ In conclu#ie, putem spune ca 2ristologia ,ericitului Augustin, a and in centrul ei recapitularea tuturor in 3ristos, recapitularea care se perpetuea#a prin iu"ire si 2ar - in 0iserica cea unica a lui 3ristos - este o teologie actuala si de mare importanta in eforturile lumii crestine de a#i, care doreste sa se intalneasca si sa cola"ore#e pe aceeasi platforma a 1'etatii lui -umne#eu1 si a comuniunii spirituale$

 1; / 29

 ICONOMIA DUMNEZEIASC LA SFINII PRINI

0#.

SFANTUL C$IRIL AL ALE%ANDRIEI (370-!!!)

Sfantul '2iril al Ale!andriei s-a nascut in Ale!andria pe la anul :)*$ Primeste o stralucita educatie potri it timpului si apoi ducand o iata calugareasca se era, la anul =12 a fost ales patriar2 al Ale!andriei, in locul lui 5eofil$ Asemenea Sfantului Atanasie, '2iril a fost un mare conducator de 0iserica, pe care a cinstit-o cu acti itatea si #elul sau pastoral inflacarat$ 'alitatea de mare teolog si aparator al %rtodo!iei a ramas imprimata adanc in asta sa opera de teologie apologetica, "i"lica, e!egetica si partorala, din care rasare ca un soare esnic stralucitor teologia 2ristologica a intruparii Logosului si a recapitularii tuturor in 3ristos$ Asemenea Marelui Atanasie, Sfantul '2iril a ela"orat o 2ristologie intemeiata pe in atatura Sfantului & ang2elist Ioan7 1+uva#(u% (ru) s-a 'a!u( s s-a sa%as%u ( #(ru #" $1 .Ioan 171=/$ &l insista asupra unitatii Logosului intrupat, asupra indumne#eirii umanitatii Sale, asupra legaturii stranse care e!ista intre mantuirea noastra si icomomia intruparii$ Cnitatea persoanei, dualitatea naturilor, unirea ipostatica care lasa totusi fiecarei naturi proprietatea si lucrarea ei, comunicarea insusirilor .!"$$u# !a( " d "$$a(u$/, repre#inta caracteristicile de fond ale 2ristologiei Sfantului '2iril$ 5ermenii teologici$$ primesc un sens mai direct in raport cu constitutia primita de Logosul intrupat$ &l are tendinta sa apropie sau c2iar sa identifice acesti termeni$ In 2ristologia Sfantului '2iril, acesti termeni desemnea#a una si aceeasi irealitate7 persoana$ ,acand aceasta afirmatie, Sfantul Parinte are in edere teoria tri2otomica a lui Platon, ca omul se alcatuieste din trup, suflet animal si suflet rational si, com"atand-o, el in ata ca Iisus 3ristos, la intrupare, a luat trup fara suflet rational$ Locul sufletului rational, ratiunea . #"us/ a fost luat de 'u antul insusi$ -e aici urmea#a ca in Iisus 3ristos nu e!ista decat o singura natura, o singura persoana, de unde a em formula cele"ra$$$ % clasificare a celor patru termeni referitori la constitutia fi#ica a fiintei Logosului intrupat ar fi urmatoarea7 pe de o parte 1"us a s )r"s")"#1, iar pe de alta parte 1)h:s s s h:)"s(as s1, aceasta in nici un ca# in sensul ca fiecare grupa de termeni ar desemna acelasi lucru$ Prima grupa de termeni este aceea a termenilor - e!trema9 1"us a1 e!primind esenta, generalul, mereu ou nuante de a"stract, iar 1)r"s")"#1 re ersul esentei, ceea ce este mai concret perfect indi iduali#at$ 5ermenii pe care i-am grupat separat, intalniti frec ent in scrierile 2ristologice ale Sfantului '2iril, au creat discutii nesfarsite in legatura cu ade aratul sau presupusul lor sens, a8ungandu-se c2iar ca aceleasi te!te c2iriliene sa fie interpretate antagonic$ ,ara a fi identici, dar fara a fi re ersi"ili ca ceilalti doi, termenii 1)h:s s1 si 1h:)"s(a( s1, intelesi corect, constituie singura cale spre ade aratele sensuri ale doctrinei "ristologice marturisita de rednicul urmas al Sfantului Atanasie cel Mare$

 1+ / 29

 ICONOMIA DUMNEZEIASC LA SFINII PRINI % singura fire, o singura realitate, un singur mod de e!istenta, care uneste natura si persoana intro singura entitate reala si care e!ista din esnicie ca a doua persoana a Sfintei 5reimi, dar care ia un moment dat de ine 1 #(ru)a(a1, ramanand pe mai departe o singura realitate si nu doua$ Aceasta unica realitate nu inseamna realitate de fiinta, de natura, care ar putea implica sensuri monofi#ite, ci inseamna realitatea modului de e!istenta$ 1 Ph:s s1 uneste in persoana Logosului cele doua naturi, di ina si umana, intr-un singur mod de e!istenta, caci am"ele naturi nu pot e!ista decat prin aceasta persoana, dar fara sa se amestece sau sa se sc2im"e$ Intelegand 1)h:s s1 in sensul de calitate de a fi, de a e!ista, si aplicat naturii umane a lui 3ristos, putem spune ca acesta nu-si do"andeste si nu-si are 1)h:s s1 prin sine insusi, ci prin persoana Logosului si, cum aceasta este din eci legata de natura di ina, se poate or"i de o singura fire intrupata a Logosului lui -umne#eu$ Astfel 1)h:s s1 nu are totdeauna sensul de 1h:)"s(as s1, ci cateodata cel de 1"us a1, esenta specifica9 1)h:s s1 si 1h:)"s(as s1 au adesea o semnificatie distincta de 1 )r"s")"#1$ (ariantele se aplica firii umane a lui 3ristos$ A and aceasta c2eie a intelesului, continutul termenilor mentionati diferind in remea respecti a dupa scolile teologice, putem talcui formula in sensul ca pentru Sfantul '2iril e!ista o singura persoana a 'u antului intrupat$ 1+e%e d"ua ' r su#( a' r$a(e de")"(r va - !ea du$#e,e as!a e4)% ! (, !ea "$e#eas!a $)% ! ( )r # a(r /u(u% de #(ru)a(a1$ 5eologia Sfantului '2iril pregateste 2otaririle posterioare ale 0isericii in materie de 2ristologie$ &l a facut sa progrese#e mult teologia unirii ipostatice, dandu-i sensul e!act si fi!andu-i termenii esentiali$ Acest fel al sau de a se e!prima se e!plica in primul rand a and in edere po#itia sa de pe care studia#a iconomia Intruparii$ ,iind un repre#entant al Scolii ale!andrine, centrul teologiei sale despre intrupare il formea#a Logosul di in$ &l, a and in edere persoana Mantuitorului Iisus 3ristos, il numeste prosopon, dar de cele mai multe ori ii spune 2ypostasis, si acest termen prin care, dupa sfarsitul secolului al I(lea se defineau peste tot in 6ararit persoanele di ine, arata legatura stransa care, in gandirea Sfantului '2iril, unea taina intruparii cu taina Sfintei 5reimi$ &l numeste, de asemenea, pe Logosul di in p2ysis, din cau#a naturii di ine pe care o poseda in mod desa arsit, ca si 5atal si -u2ul Sfant$ Aceasta edere inalta insufleteste intreaga opera a patriar2ului Ale!andriei, de o energie supranaturala$ &l numeste de aceea intruparea si$$$ Sfantul '2iril, tinand cont de insemnatatea co arsitoare a unirii noastre cu -umne#eu, prin iconomia intruparii 'u antului, insista cu tarie asupra unitatii Logosului intrupat$ ,iul unic al lui -umne#eu, adica Logosul di in, era perfect inainte de intrupare$ &l a rut sa-si ia trup omenesc, potri it planului iconomiei di ine, dar acesta nu-i adauga nimic in plus si nici nu se sc2im"a in sine insusi$ 'el ce era mai inainte a de enit 1 (ru)1 .!ar"/, adica om$ &l s-a 1#as!u(1 ca om, dar prin nastere nu s-a produs o noua persoana9 &l este acelasi 'u ant care s-a 1nascut1 fara sa

piarda ce a din cau#a acestei uniri cu firea noastra$

1) / 29

 ICONOMIA DUMNEZEIASC LA SFINII PRINI Patrun#and cu spiritul sau de profund teolog insemnatatea unirii ipostatice a celor doua firi in 3ristos si aparand aceasta in atatura in fata ere#iei nestoriene care deose"ea prea mult omul de -umne#eu, deoarece nu admitea intre aceste firi decat o unire morala relati a . u$a# (a(ea #e' #d u# (a !u +uva#(u%, du)a #es("r e# , de!a( )r #(r-" %e-a(ura de re%a( e/ si care ridica astfel si firea umana la demnitatea de persoana, a8ungand la dioprosopism, Sfantul '2iril afirma impotri a acestei erori ca intre umanitate si di initate e!ista nu numai apropiere sau legatura, ci o desa arsita unire$ Pentru a caracteri#a mai "ine acest ade ar, Sfantul '2iril il numeste unirea dupa ipostas, nu ca si cum ar presupune aici un nou ipostas, ci pentru ca ea .u# rea )"s(a( !a/ s-a facut in ipostasul pree!istent al 'u antului$ Cmanitatea Mantuitorului, desi completa, nu este$$, in intelesul deplin al cu antului, care pentru Sfantul '2iril comporta autonomie, e!istenta aparte prin sine, deci caracter personal$ -e la formula 1"$ desavars (1 si 1Du$#e,eu desavars (1, scriitori "isericesti ca -iodor de 5ars .A:9=/ si 5eodor de Mopsuestia .A=2</ a8ungeau la conclu#ia a doua firi separate in persoana -omnului$ -umne#eirea si umanitatea se pre#entau ca antinomii carie in mod 2otarit nu puteau fi reduse la unitate$ -umne#eu-'u antul, #iceau ei, a adoptat un om in care s-a salasluit, legatura creata fiind insa relati a$ 4estorie a reluat acest punct de edere, desi unii teologi considera ca nu in aceeasi masura$ In aceasta consta greaua sarcina a Sfantului '2iril ca sa sta"ileasca raportul e!act al celor doua firi pe care sa le pastre#e continuu intr-o unitate indisolu"ila, fara a le stir"i integritatea cu ce a$ Sfantul '2iril recunoscand deplinatatea dumne#eirii si umanitatii lui Iisus 3ristos, afirma in mod e!plicit ca 1a%(!eva es(e Du$#e,e rea s a%(!eva u$a# (a(ea, %ua(e ' e!are d # )u#!(u% de vedere a% ra( u# #( $e, # Hr s("s #sa e%e s-au #(a%# ( 'ara a$es(e! sau s!h $/are, #(r-" u# (a(e !e $ ra s de)ases(e $ #(ea1$ Admitand si afirmand ca cele doua firi in unire raman ceea ce sant prin ele insele, Sfantul '2iril nu le considera totusi separate$ &l le are mereu in edere cand le su"sumea#a intr-una$ Cnirea ipostatica este redata prin termeni ca7 2enosis, synodos, sym"asis, analepsis, proslepsis si altii, la care apoi s-a renuntat pentru a folosi e!presii ca 1unul si acelasi1, 1unul din doua firi1, 1u# re adevara(a1, 1u# re du)a ' re1, 1u# re du)a ese#(a1 etc$ In modul cel mai satisfacator, ea este designata cu termenul de 1unire ipostatica1, ceea ce in teologia Sfantului '2iril inseamna o unire reala, ade arata, naturala, suprema, nu e!terioara de tip nestorian$ Marele repre#entant al 2ristologiei ortodo!e stie ca numai o astfel de unire e!prima ade arata intrupare$ Ipostatismul este accentuat mai ales in Anatematismele II-III7 1 Da!a ! #eva #u $ar(ur ses(e !a +uva#(u% !e% d # Du$#e,eu Ta(a% s-a u# ( !u (ru)u% # !h ) )"s(a( ! s !a u#u% es(e Hr s("s, d $)reu#a !u (ru)u% sau, a!e%as , ad !a Du$#e,eu s "$ %a"%a%(a, sa ' e a#a(e$a 1 .II/ si7 1Da!a ! #eva # Hr s("s !are es(e u#u%, $)ar(e )"s(ase%e du)a u# re, %e-a#du-%e #(re e%e #u$a !u %e-a(ura !ea

du)a $er ( ad !a du)a au("r (a(e s )u(ere s #u !u -as rea %a"%a%(a )r #(r-" u# re #a(ura%a, sa ' e a#a(e$a1 .III/$ 1< / 29

 ICONOMIA DUMNEZEIASC LA SFINII PRINI In sensul acesta or"este Sfantul '2iril de unica 1#a(ura1 a lui 3ristos7 11 s #-ura ' re 2#a(ura3 #(ru)a(a a %u Du$#e,eu-L"-"su%1$ Sfantul '2iril nu ede cum o natura, numita astfel, ar putea e!ista fara sa fie persoana$ &l este impresionat de principiul pus de 5eodor de Mopsuestia .:;*-=2</, dupa care o natura completa este un ipostas$ &l se afla in fata unui mister$ -ar in loc de a-si modifica gandirea sa, cum a facut Apolinarie si 5eodor de Mopsuestia, '2iril recunoaste ca pentru noi unirea ipostatica a lui Iisus 3ristos, care sta la "a#a doctrinei 2ristologice despre recapitularea tuturor in 3ristos, este in esenta sa un mister de necuprins si nee!prima"il$ 4oi nu om putea spune pina unde merge puterea di ina$ 5raditia, care ne-a transmis in atatura unirii personale a lui Iisus 3ristos, are mai multa autoritate decit o"iectiunile filo#ofarii 2ristologice$ ,ata de Scoala antio2iana, po#itia Sfantului '2iril de Ale!andria tinde inainte de orice sa afirme mantuirea acordata si adusa la indeplinire de -umne#eu singur$ Puterea mortii si a pacatului nu puteau fi in inse prin meritele omenesti ale omului Iisus$ Logosul si-a asumat umanitatea si a facut-o in c2ip desa arsit a Sa$ Intre elementul di in si uman in 3ristos, nu este or"a de o simpla cooperare, nici c2iar de o inter-penetratiune, ci de o unire7 'u antul intrupat este unul, si nici o dedu"lare nu a putea fi o"ser ata in persoana unicului 6ascumparator - -umne#eu si om$ Mantuirea consta tocmai in faptul ca Logosul era pre#ent in toate etapele ietii umane a lui Iisus$ &l a fost nascut din ,ecioara Maria$ A nu o recunoaste 4ascatoare de -umne#eu, inseamna a respinge insusi misterul intruparii si al iconomiei di ine, pentru ca in 3ristos nu e!ista alt su"iect decat 'u antul, pe oare ,ecioara l-a nascut trupeste$ 'oncomitent cu pre#entarea doctrinei sale 2ristologice si in mod implicit, Sfantul '2iril su"linia#a importanta ioonomiei di ine, aratand ca in 2ristologie si iconomie este concentrata toata taina mantuirii noastre$ Misterul iconomiei este dupa Sfantul '2iril, unitatea -umne#eirii, cu umanitatea lui 3ristos$ 'ine taie pe 3ristos in doua in %mul si 'u antul, #ice el, 1 #u su)"r(a !"#"$ a1$ &l da c2iar unirii dumne#eiescului si omenescului in persoana lui 3ristos, numele de 1unire iconomica17 4u #ice 1 # a!es(a e * u% Meu1, ci 1A!es(a e * u% Meu1, ca sa nu se inteleaga deose"it ca unul in altul, ci acelasi prin unire iconomica1$ Cnirea iconomica, fiind ec2i alenta cu unirea ipostatica, scoate mai mult in e identa faptul ca in actul mantuirii este or"a in primul rand de o unire pornita din initiati a di ina$ Asumarea umanitatii, sau recurgerea la iconomie, s-a facut pentru ca era de tre"uinta pentru mantuirea lumii patimirea, iar in firea proprie nu putea patimi ,iul lui -umne#eu$ Iconomia s-a reali#at ca un instrument al mantuirii, in c2ip mestesugit$ In iconomia mantuirii, 3ristos apare si in demnitatea Sa dumne#eiasca, dar nu este scapat cu totul nici de smerenia noastra omeneasca$ 5oate sunt ale Lui, deci si cele omenesti si nu dispretuieste iconomia pe care a laudat-o si 5atal, dupa cum spune Pa el7 1 !a )e !e% !e #-a !u#"s!u( )a!a(, )e#(ru #" )a!a( %-a 'a!u(1 .2 'or$ ;721/$ Iar alta data7 1+e% !e # ! )e * u% &au #u %-a !ru(a(, ! L-a da( $"r( )e#(ru #" 1 .6om$ <7:2/$

& ident ca dupa Sfantul '2iril, 3ristos, prin iconomie, ia asupra Sa pacatele noastre si moartea, adica ina noastra si urmarile ei si rastignirea pe cruce pentru noi$ Moartea este si ea asumata de 19 / 29

 ICONOMIA DUMNEZEIASC LA SFINII PRINI ,iul lui -umne#eu prin intrupare, intrucat 1(ru)u% !are a )a( $ ( !u $"ar(ea es(e a% Lu , d # !au,a !"#"$ e 1$ Iconomia este o mare taina9 este taina profundei si nepatrunsei asumari si purtari de catre ,iul lui -umne#eu a limitelor si neputintelor noastre9 ea este faptul de taina ca ,iul lui -umne#eu le are si le traieste pe acestea cu ale Sale proprii, fapt in care consta tot 1 $"du% !he#",e 1 sau al co"orarii Sale .,ilip$ 27)-</, sau al golirii Sale de sla a$ Iconomia nu are ca urmare numai 1$"du% !he#"( !1, ci si modul sla ei .,ilip$ 279-11/$ Iisus prin iconomie cu trupul primeste pe -u2ul, iar intrucat este -umne#eu prin fire, il daruieste pe -u2ul$ -ar prin primirea -u2ului, firea umana din Iisus urca in sla a$ -u2ul il primeste insa pe Iisus ca om, nu atat pentru Sine, ci prin &l si in &l, ca in cel dintai, pentru firea oamenilor$ Iar dumne#eieste il da din firea Sa dumne#eiasca, iarasi nu atat Siesi, ci prin Sine ca prin cel dintai firii oamenilor$ Iconomia este mi8locul de umplere a firii tuturor oamenilor de -u2ul Sfant si de ridicare a lor in sla a, iar acestea s-au o"tinut numai in urma c2eno#ei7 1 &-a s$er ( )e & #e, as!u%(a("r 'a!a#du-se )a#a %a $"ar(e, )e#(ru a!eea s Du$#e,eu %-a )rea #a%(a( s -a daru ( Lu #u$e !are es(e $a )resus de "r !e #u$e$1 .,ilip$ 27<-9/$ Prin asta si profunda sa opera 2ristologica, Sfantul '2iril al Ale!andrei a contri"uit la elucidarea marilor pro"leme ale primelor secole crestine, ca si a celor urmatoare si in aceasta consta insemnatatea teologiei sale$ Aceasta opera pastrandu-si importanta si prospetimea si in actualitate, se cere sa fie aprofundata in conte!tul in ataturii generale a Sfintei 0iserici, a and in edere marele dialog de a#i dintre %rtodo!ie si celelalte confesiuni crestine, mai ales 0isericile necalcedoniene$ 3ristologia Sfantului '2iril, prin multiplele sale aspecte contri"uie la cau#a unitatii "isericesti$ (aloarea ei ecumenica re#ulta din insesi caracterele ei principale, ca acela de a fi pe deplin ortodo!a si traditionala, in consensul Parintilor si al sinoadelor, ca si al de# oltarii teologiei ulterioare mediatoare intre po#itii diferite si manifestand o suplete deose"ita, intrucat a urmarit mereu unitatea persoanei lui Iisus 3ristos si in consecinta unitatea 0isericii Sale$

07.

SFANTUL MA%IM MARTURISITORUL (5&0-##2)

Prin asta sa opera teologica inc2inata slu8irii 0isericii lui 3ristos, care are un continut ariat e!egetic, dogmatic, ascetic, mistic, liturgic etc - si prin trairea sa inalta, Sfantul Ma!im Marturisitorul a fost unul dintre cei mai mari si mai de otati aparatori ai %rtodo!iei in timpul luptei contra ere#iei monoteliste si a ramas pentru 0iserica un teolog uni ersal, alaturi de marii Parinti din secolele precedente$

Sfantul Ma!im Marturisitorul in ata ca lucrarea mantuirii noastre este o 1 re!a) (u%are1 in 3ristos$ In atatura sa 2ristologica este asemanatoare, in linii generale, cu cea a Sfantului Irineu, opusa 2* / 29

 ICONOMIA DUMNEZEIASC LA SFINII PRINI gnosticilor de mai inainte, dar are un caracter mai profund$ Pentru a scoate in relief si mai mult insemnatatea recapitularii tuturor in 3ristos, prin iconomia intruparii, Sfantul Ma!im spune ca 1)r #! ) u% "r !are $ s!ar #a(ura%e1, sta in crearea fiintelor puse in miscare, iar autorul creatiei pusa in miscare este -umne#eu-'reatorul$ Starea imo"ila este scopul miscarii naturale a fiintelor create$ Aceasta stare isi are e!istenta in Infinit, care depaseste tot ce este creat$ Acest infinit este -umne#eu$ &l este principiul si scopul intregii creatii si al miscarii fiintelor create7 din &l pro in aceste fiinte, catre &l se indreapta si in &l isi or gasi repaosul$ (or"ind despre 1 $"/ % (a(e1 in -umne#eu, Sfantul Ma!im pre#inta, in acelasi timp, in atatura sa despre Logos, despre intrupare, iconomie si despre indumne#eire, com"atand origenismul$ 1 * u% s +uva#(u% %u Du$#e,eu, # !are ("a(e %u!rur %e au '"s( aduse %a e4 s(e#(a 2 'olos$ 171+3, !u)r #de # .% d vers (a(ea !rea( e . +"#(e$)%a#d a!eas(a d vers (a(e, s)u#e &'a#(u% Ma4 $, ! #e #u va vedea !a L"-"su% es(e " )%ura% (a(e de %"-" 2ra( u# 3 s !a, #vers )%ura% (a(ea a!eas(a es(e u#a )r #(r-" #("ar!ere u# versa%a # .%1$ 4u este or"a de o pree!istenta e!terna a fiintelor in -umne#eu . !u$ s)u#ea 1r -e#, #'%ue#(a( de )%a("# s$/, caci toate lucrurile a#ute si ne a#ute au fost create din nimic .e4 # h %"/, prin "una ointa lui -umne#eu$ -ar se are in edere pree!istenta ratiunilor in Cnicul Logos di in$ 5inand cont ca intreaga creatura isi are ratiunea sa in -umne#eu, omul la randul sau este parte a lui -umne#eu prin insasi ratiunea dupa care a fost creat$ -aca ne miscam potri it acestei ratiuni, om fi in -umne#eu, in care pree!ista ratiunea e!istentei tuturor, ca principiu si cau#a$ -eci suntem si ni se #ice 1)ar(e1 a lui -umne#eu pentru faptul ca ratiunile e!istentei noastre pree!ista in -umne#eu$ Logosul s-a intrupat deoarece omul, dupa ce a fost creat, nu s-a miscat in 8urul 'elui nemiscat ca principiu propriu .ad !a # 7uru% %u Du$#e,eu/$ 'i miscandu-se impotri a firii, de "una oie, in 8urul celor de su" el, peste care fusese pus de -umne#eu sa stapaneasca, putin i-a lipsit ca sa se stramute iarasi in c2ip 8alnic in nee!istenta$ -e aceea 'el cu totul nemiscat dupa fire si -umne#eu, se face om, ca sa mantuiasca pe omul pierdut, &l recapituland totul in Sine, cele din cer si cele de pe pamant, caci in Sine au fost create$ Astfel, incepand adunarea tuturor in Sine, Iisus 3ristos, de enit om, care a ea ca om, pentru noi, toate ale noastre, afara de pacat, a sfintit lumea si pe om, prin ietuirea Sa ca om$ -upa moartea si in ierea Sa, desfiintand inter alul dintre lume si paradis, &l a8unge dupa omenitatea Sa la -umne#eu si 5atal, ca om$ Purtand ne atamat c2ipul lui -umne#eu, impreuna cu noi si pentru noi, &l a im"ratisat ca parti ale Lui, toata creatiunea si a strans in 8urul Sau in c2ip nedespartit paradisul si lumea, cerul si pamantul, cele sensi"ile si cele inteligi"ile, recapituland toate in Sine$ Prin aceasta Iisus 3ristos a aratat ca toata creatiunea este una si poate primi una si aceeasi ratiune de a e!ista$ Sfantul Ma!im atrage atentia ca, desi facut om, 'el pururea suprafiintial este supraplin de suprafiintialitate, caci nu s-a su"ordonat firii omenesti facandu-se om9 dimpotri a, a ridicat la Sine

firea, infaptuind in ea o alta taina, &l ramanand cu totul necuprins$ 'aci c2iar co"orand cu ade arat

21 / 29

 ICONOMIA DUMNEZEIASC LA SFINII PRINI in fiinta, s-a facut fiinta intr-un c2ip mai presus de fiinta, nascandu-se in c2ip minunat si pa#ind intreaga pecetea fecioriei 'eleia ce L-a nascut$ 5inand cont de aceste coordonate ale rascumpararii in 3ristos, Sfantul Ma!im foloseste termenul 1 !"#"$ e1 in aceleasi sensuri ca si Sfantul '2iril al Ale!andriei, dar, in descrierea ei dupa cum edem, el transpune aceasta taina uneori intr-o i#iune filo#ofica$ Intelesul de "a#a al 1iconomiei1 este unirea celor doua naturi in persoana 'u antului, care ramane nesc2im"at dupa natura -umne#eiasca, dar se face om prin firea omeneasca asumata, 1 !a! se !adea *a!a("ru%u a ("a(e, !a 'a!a#du-se )r # ' re, )"(r v ( !"#"$ e , !eea !e #u era, sa se )as(re,e )e & #e #es!h $/a(, a(a( !a a!eea !e era du)a ' re, !a( s !a !eea !e a deve# ( )r # ' re )"(r v ( !"#"$ e $ * #d!a #u se )"a(e !u-e(a %a Du$#e,eu vre" s!h $/are, )re!u$ #u se )"a(e !u-e(a )es(e ("( vre" $ s!are, !are s #-ura 'a!e !u )u( #(a s!h $/area %a !e%e !e se $ s!a. A!eas(a es(e (a #a !ea $are s as!u#sa. A!eas(a es(e ( #(a 'er ! (a 2s'ars (u%3 )e#(ru !are s-au #(e$e a( ("a(e. &)re a!eas(a ( #(a ' #a%a )r v #d, Du$#e,eu a adus %a e4 s(e#(a ' #(e%e %u!rur %"r. A!eas(a es(e s'ars (u% Pr"v de#(e s a% !e%"r )r"v de#( a(e, !a#d se v"r readu#a # Du$#e,eu !e%e 'a!u(e de .%. A!eas(a es(e (a #a !are ! r!u$s!r e ("a(e vea!ur %e s des!")era s'a(u% su)ra #' # ( a% %u Du$#e,eu, !are e4 s(a de #' # (e "r #' # ( #a #(e de vea!ur . Iar ves( ("r 2 #-er3 a% e s-a 'a!u( #sus +uva#(u% ' #( a% a% %u Du$#e,eu deve# ( "$1$ Iconomia, dupa Sfantul Ma!im, inseamna asumarea de catre ,iul lui -umne#eu a starii de om, prin care la ceea ce era si a pastrat nesc2im"at, isi adauga umanitatea$ -escriind taina aceasta a unirii 1de' # (u%u !u #de' # (u%, a $asura/ %u%u !u #e$asura(u%, a $ar- # (u%u !u #e$ar- # (u%, a !rea("ru%u !u !rea(ura, a s(a/ % (a( !u $ s!area1, taina si tinta finala pentru care au fost facute toate, Sfantul Ma!im lasa sa se inteleaga ca propriu-#is nu -umne#eu se misca in reali#area iconomiei, ci &l atrage faptura care se misca, pentru ca aceasta sa-si afle odi2na in 'el nemiscat si nemarginit, fara sa-si piarda autenticitatea$ 4umai in sensul acesta se misca 'el nemiscat$ &l nu-si pierde interior odi2na, caci atunci n-ar putea da odi2na in Sine celor ce se misca$ &l asea#a trupul Sau in odi2na Sa care este o forta de atractie pentru toti$ In sensul acesta, &l de ine tuturor interior, de ine forta miscatoare in ele, fara sa se miste, ci facandu-le pe ele sa se miste spre Sine si in Sine - 'el nemiscat$ -in cele spuse, constatam ca in iconomia intruparii este inclusa recapitularea tuturor in 3ristos$ Aceasta o spune insa si e!plicit Sfantul Ma!im in cele ce urmea#a7 1 Da!a +uva#(u% %u Du$#e,eu s-a !"/"ra( )e#(ru #" d # !"#"$ e )a#a %a !e%e de $a 7"s )ar( a%e )a$a#(u%u s s-a #a%(a( $a )resus de ("a(e !erur %e !a ("a(e sa %e u$)%e 2.'es. 46;-1<3, .% !are es(e du)a ' re #e$ s!a( !u ("(u%, #'a)(u #d !u a#( ! )a( e # & #e !a "$, du)a !"#"$ e, !e%e !e v"r ' , !e% !e u/es(e !u#"s( #(a sa se -a#deas!a !u /u!ur e (a # !a, !e $ #u#a( va ' s'ars (u% 'a-adu ( !e%"r !e-L u/es! )e D"$#u%. Da!a )e#(ru a!e%a s-a 'a!u( * u a% 1$u%u , s 1$, Du$#e,eu +uva#(u%, * u% %u Du$#e,eu s Ta(a%, !a sa 'a!a du$#e,e s ' a %u Du$#e,eu )e "a$e# , !rede$ !a v"$ a7u#-e a!"%" u#de es(e a!u$ #sus Hr s("s, !a)u% #(re-u%u (ru) 2+"%"s. 161=3, !are s-a 'a!u( )e#(ru #" #a #(e$er-a("r %a Ta(a% 2.vre 462<3, )r # !eea !e es(e !a #" . +a! # adu#area du$#e,e %"r, ad !a a !e%"r !e se $a#(u es!, va s(a

Du$#e,eu # $ 7%"!, $)ar( #d ras)%a( %e 'er ! r de a!"%", #e$a ' #d # ! " d s(a#(a #(re .% s !e vred# ! 1$ 22 / 29

 ICONOMIA DUMNEZEIASC LA SFINII PRINI Aceasta inclinare naturala spre -umne#eu si aceasta unire cu &l in iu"ire nu este conceputa de Sfantul Ma!im ca o e adare afara de lume$ -impotri a, omul crestin fiind nedespartit de -umne#eu si posedand, prin aceasta o legatura particulara cu Logosul di in, el reflecta rolul cosmic al acestei dorinte$ In aceasta perspecti a, urmand pe Sfantul ?rigore de 4yssa, Sfantul Ma!im de# olta ideea omului micro-oosmos, care dupa modelul Logosului di in, uneste si el di ersele aspecte ale creatiei7 inteligi"ilul, psi2icul si materialul$ In aceasta miscare naturala omul gaseste pe -umne#eu in lume si lumea are ne oie de om pentru a se intoarce la 'reatorul ei$ Si in acest inteles omul este parte a lui -umne#eu si se numeste dumne#eu, precum, prin iconomie, -umne#eu este si se numeste pentru el om$ Astfel, facand pe ,iul Sau om, -umne#eu a innoit neamul omenesc, l-a impacat in fiinta lui profunda cu Sine si l-a indreptat in mod real$ Purtata in ipostasul di in al ,iului, firea noastra a de enit cu ade arat sfinta si dreapta in profun#imea ei$ Pacea ei .a ' r u$a#e/ cu -umne#eu consta in iu"irea filiala a lui 3ristos-omul fata de 5atal$ Aceasta inseamna rea"ilitarea ei cu consimtirea ointei, caci tocmai prin armoni#area ointei cu firea se reali#ea#a impacarea omului cu -umne#eu$ 1># #du-se as('e% #!% #area v" !u ra( u#ea ' r , se #'a)(u es(e $)a!area %u Du$#e,eu !u ' rea, !a! a%('e% #u es(e !u )u( #(a ' r de,/ #a(e # ea #sas )r # #!% #area v" sa )r $eas!a )"-"rarea du$#e,e as!a s #e-ra (a 1$ Aceasta impacare a firii cu -umne#eu nu s-a putut reali#a in noi decat dupa ce s-a reali#at in 3ristos, in care oia omeneasca a fost oia ipostasului di in$ 4umai ipostasul di in prin asumarea firii noastre umane a armoni#at oia omeneasca cu firea omeneasca armoni#and-o in acelasi timp cu -umne#eu, caci &l este singurul care rea cu ade arat ceea ce este conform firii umane$ Iata cum prin iconomia intruparii ,iul lui -umne#eu resta"ileste in noi 1$are( a !h )u%u du$#e,e es!1$ 1+uva#(u% %u , s)u#e &'a#(u% A(a#as e, a v" ( !a, ' #d e% #sus !h )u% Ta(a%u , sa res(aure,e )e "$u% !rea( du)a !h )1$ Aceasta resta"ilire a c2ipului in noi, dupa Sfantul Ma!im, se concreti#ea#a prin 1)a!ea, u# rea s dre)(a(ea rea%a - # !are se a'%a, #!a )r # #(ru)are Hr s("s, !a "$, !u Du$#e,eu - dev #e )r # u# rea !u Hr s("s " )a!e s " dre)(a(e rea%a s a !e%"r !e !red # .%. +a! re%a( a # "are s-a ase,a( Hr s("s !a "$ !u Ta(a%, s # !are es(e, #!%ude # ea, a #!e)u( )"(e#( a%, a)" ("( $a a!(ua%, )e ("( !e% !e !red # Hr s("s. &' #(e# a %u Hr s("s !a "$ es(e d s)"# / %a (u(ur"r, es(e #dre)(a(a a!( v s)re ("( 1$ Aceasta transformare si unire constienta in 3ristos presupune re enirea noastra la ceea ce ne era propriu si natural de la inceputul creatiei$ Sfantul Ma!im merge pina acolo, isipunind ca insasi indumne#eirea noastra, despre care or"ea Sfantul Irineu si Sfantul Atanasie, este in acest inteles 1#a(ura%a1 omului, caci acesta este scopul lui -umne#eu de la inceput7 sa de enim dumne#ei prin -omnul Iisus 3ristos, dumne#ei si stapani prin fire$ Aceasta este in linii foarte generale taina iconomiei di ine si a recapitularii in 3ristos, la Sfantul Ma!im Marturisitorul$ 3arul adus de ,iul lui -umne#eu facut om, indumne#eieste pe om prin

-umne#eu, pentru iu"irea acestuia fata de -umne#eu si inomeneste pe -umne#eu prin om, pentru iu"irea Lui de oameni, facind pe -umne#eu om, pentru indumne#eirea omului si pe om 2: / 29

 ICONOMIA DUMNEZEIASC LA SFINII PRINI -umne#eu pentru inomenirea lui -umne#eu$ 'aci 'u antul lui -umne#eu si -umne#eu rea sa lucre#e pururea peste tot si in toti taina intruparii Sale$

0&.

SFANTUL IOAN DAMASC$IN (#75-7!9)

Sfantul Ioan -amasc2in se tragea dintr-o familie no"ila din -amasc, si a fost un distins teolog si mona2 al La rei Sfantului Sa a, de langa Ierusalim$ Si-a consacrat toata iata e la iei, predicii, studiului si apararii dreptei credinte a 0isericii %rtodo!e$ ,iind un mare aparator al cultului sfintelor icoane si com"atand ere#iile care framantau inca 0iserica in timpul sau - monofi#ismul, nestatorianismul, monotelismul, apoi mani2eismul si islamismul - el este inainte de orice unul dintre 1dascalii1 0isericii, care prin opera sa 2ristologica re#uma in mod fericit toate afirmatiile dogmatice, tot progresul teologic de pana la el, cu pri ire la intrupare, unirea ipostatica si iconomia mantuirii noastre in 3ristos$ In 2ristologia sa, Sfantul Ioan -amasc2in e!pune pe de o parte in atatura ortodo!a impotri a monotelitilor, iar pe de alta parte impotri a elinilor, a caror cugetare nu putea admite realitatea intruparii Logosului di in$ %pera de "a#a a Sfantului Ioan -amasc2in se intitulea#a D I,v"ru% !u#"s( #(e E, di i#ata in trei parti, din care partea a treia poarta numele de D .4)u#erea e4a!(a a !red #(e "r("d"4eE .D"-$a( !a/ si este cea mai importanta$ Pre#entata adeseori ca o lucrare aparte D&!punerea credintei ortodo!eE cuprinde intreaga teologie a Sfantului Ioan -amasc2in, teologie pe care dealtfel el a e!pus-o si in alte lucrari aparte, cum sunt7 1+"#(ra ere, e #es("r e#e0 Tra(a( !"#(ra a!"/ ( %"r0 Des)re ' rea !"$)usa, !"#(ra a!e'a% %"r0 Des)re !e%e d"ua v" #(e s a!( v (a( a%e %u Hr s("s s des)re !e%e d"ua ' r s u# s #-ur )"s(as0 Des)re $#u% (r sa-h "#0 Tre !uva#(ar %a Ad"r$ rea Ma ! D"$#u%u 1$ 5erminologia folosita de Sfantul Ioan -amasc2in in e!punerea in ataturii 2ristoiogice este asemanatoare cu cea a marilor sai inaintasi in cele ale %rtodo!iei9 Sf$ '2iril al Ale!andriei, Leontiu de 0i#ant si Sfantul Ma!im Marturisitorul$ 4atura, in gandirea Sfantului Ioan -amasc2in, inseamna aceea ce este comun si$$$ ea este specia cea mai caracteristica$ 4atura este principiul miscarii si al repaosului fiecarui lucru9 legea si puterea data de la inceput de 'reator fiecarei specii, dupa care aceasta se misca sau ramane in repaus$ &ste natura simpla si natura compusa$ 4atura compusa se amesteca din doua sau mai multe naturi deose"ite, luand nastere o natura deose"ita de ele, care nu este de aceeasi fiinta cu nici una dintre cele amestecate, dar care are cate ce a din fiecare$

-e aceea, ipostasul care re#ulta din unirea laolalta a doua naturi deose"ite, spune Sfantul Ioan -amasc2in, pastrea#a in c2ip necesar proprietatile naturale ale am"elor naturi$ 4atura nu este 2= / 29

 ICONOMIA DUMNEZEIASC LA SFINII PRINI altce a decat fiinta sa$ ,iinta e!ista de la sine dar numai in ipostasa, caci numai in ipostasa ia notele indi iduale$ -e aici re#ulta ca fiecare ipostasa este alcatuita din fiinta si accidente$ ,iinta este un continut al ipostasei, fiindca ea este reali#ata in fiecare dintre ipostasele de aceeasi specie$ 5ot ce tine de fiinta unui lucru oarecare este socotit element fiintial$ Sfantul Ioan -amasc2in identifica uneori termenii de7 fiinta, natura, forma, persoana, ipostasa si indi id$ 'ele doua firi in Iisus 3ristos, cu doua ointe si cu doua lucrari corespun#atoare, persoana cea unica a lui 3ristos si codul de unire al celor doua firi intr-un singur ipostas, prin iconomia di ina, repre#inta in atatura teologica de "a#a in 2ristologia Sfantului Ioan -amase2in$ in calitatea sa de cunoscator al tainelor teologiei, Sfantul Parinte cauta sa e!plice fiinta acestor dogme, cu alte cu inte, sa arate cum ele isi pot 8ustifica pe deplin continutul lor in lucrarea si iata 0isericii$ 'eea ce constituie o natura si ceea ce o deose"este in acelasi timp de alte naturi sunt, dupa Sfantul Ioan -amasc2in, proprietatile naturale$ -ar, in 3ristos, de enit om, gasim toate proprietatile naturii dumne#eiesti si toate proprietatile naturii omenesti, caci . )r # !"#"$ a #(ru)ar / &l a luat asupra Sa si firea omeneasca$ Astfel, &l este necreat, fara inceput, fara timp, atotputernic, creator, a toate lucrator, nesfarsit, nedescris, fara de moarte, atotstapanitor, intelept, drept, mantuitor, simplu si necompus in ceea ce pri este natura, li"er, "inefacator, a and totdeauna si puterea naturala de a oi si a lucra$ In re#umat, Iisus 3ristos are toate acele puteri si proprietati naturale pe care le are 5atal, caci &l insusi a #is7 1T"a(e !a(e are Ta(a% a%e Me%e su#( 1 .Ioan 1+71;/$ Iar identitatea aceasta dintre &l si 5atal este aratata si mai "ine prin cu intele7 1T"a(e a%e Me%e, a%e Ta%e su#( s a%e Ta%e a%e Me%e1 .Ioan 1)71*/$ -ar dupa intrupare, Iisus 3ristos a a ut totdeauna si toate proprietatile firii omenesti, cele lucratoare si cele patimitoare7 foamea, setea, "ucuria, intristarea, mania, plansul, o"oseala, durerea$ Astfel, pentru ca stim ca Iisus 3ristos are doua firi si un singur ipostas compus din cele doua firi, cand a em in edere firile, le numim -umne#eire si omenire9 dar cand a em in edere ipostasul compus din doua firi, il numim cand dupa amandoua firile7 3ristos, -umne#eu si om in acelasi timp, -umne#eu intrupat, cand dupa una din parti7 -umne#eu numai, ,iu al lui -umne#eu9 om numai, ,iu al omului, cand numai dupa cele inalte, cand numai dupa cele smerite$ 'and or"im despre -umne#eirea Lui, nu-I atri"uim -omne#eirii insusirile firii omenesti, caci nu spunem ca -umne#eirea este pasi"ila sau creata$ -e asemenea, nici nu atri"uim trupului Lui, adica omenitatii Lui insusirile -umne#eirii, caci nu spunem ca trupul, adica firea umana este necreata$ 'and este insa or"a de ipostas, fie ca il numim dupa cele doua firi, fie ca il numim dupa una din parti, ii atri"uim insusirile celor doua firi$ 'aci 3ristos - si acest nume cuprinde amandoua firile se numeste -umne#eu si om, si creat si necreat, si pasi"il si imposi"il$ 'and este insa numit dupa una din parti, ,iul lui -umne#eu si -umne#eu, primeste insusirile firii cu care s-a unit, adica ale trupului, si este numit -umne#eu pasi"il, -omnul Sla ei rastignit9 .1 'or$ 27</, nu atat ca -umne#eu, ci ca acelasi este si om$ Si cand este numit om si ,iu al %mului, primeste

insusirile si maririle firii -umne#eiesti7 copil inainte de eci, om fara de inceput, nu atat ca om si copil, ci ca -umne#eu, care e!ista inainte de eci si care s-a intrupat in timpurile din urma$ 2; / 29

 ICONOMIA DUMNEZEIASC LA SFINII PRINI A and in edere peri2ore#a sau intrepatrunderea celor doua firi in 3ristos, care a fost posi"ila prin intrupare, Pr$ Prof$ -$ Staniloae, or"ind in spiritul 2ristologiei Sfantului Ioan -amasc2in spune ca 1 #(ru!a( Hr s("s, Du$#e,eu-+uva#(u%, es(e )"s(asu% a$/e%"r ' r , s #(ru!a( # a!es( )"s(as su/, s(a rea% s su#( a!( va(e #sus r %e s )u(er %e a$/e%"r ' r , )r # a!es( )"s(as se s(a/ %es(e " !"$u# !are rea%a #(re #sus r %e s %u!rar %e a!es("r d"ua ' r . Da("r (a )"s(asu%u !"$u# se $e#( #e asadar a(a( #e$"d ' "area ese#( a%a a !e%"r d"ua ' r , !a( s !"$u# !area %"r rea%a, )r # !are se ev (a se)ararea %"r. Da!a #u s-ar 'a!e a!eas(a !"$u# !are, )"s(asu% s-ar $a# 'es(a !a#d !a )ur du$#e,e es!, !a#d !a )ur "$e#es!1$ 5oata comunicarea aceasta de insusiri se reali#ea#a prin unitatea Persoanei, mai precis prin faptul ca aceasta Persoana este -umne#eu-'u antul intrupat$ (arietatea reala si unitatea in e!istenta o sustine -umne#eu cel personal, care fiind transcendent prin fiinta, poate sa se faca prin ointa Persoana a creaturii Sale, $$$ toate fara sa le suprime sau sa le confunde$ Astfel, din Persoana lui 3ristos, care era a am"elor firi, iradia, prin lucrarile sa arsite cu firea omeneasca, iu"irea dumne#eiasca si tot prin ea isi imprima firea omeneasca particularitatea ei in faptele sa arsite cu firea Lui -umne#eiasca$ -e aceea acestei Persoane ii putem atri"ui, cand o pri im ca -umne#eu, lucrarile omenesti, caci nu sunt ale lui -umne#eu separat de umanitate si nu este numai su"iectul actelor dumne#eiesti9 si tot acestei Persoane, cand o pri im ca om si o numim om, ii putem atri"ui lucrarile dumne#eiesti, caci nu sunt numai ale unui om separat, si nu este numai su"iectul actelor omenesti$ La fel tre"uie sa procedam si cu insusirile$ Acesta este modul comunicarii insusirilor, anume ca fiecare fire da celeilalte, propriile ei insusiri, in irtutea identitatii ipostasei si intrepatrunderii reciproce . )er h"re,e /$ Potri it acesteia, putem spune despre 3ristos7 1A!es(a es(e Du$#e,eu% #"s(ru, !are s-a ara(a( )e )a$a#( s !u "a$e# $)reu#a a %"!u (1 .0aru2 :7:+,:</, precum si7 11$u% a!es(a es(e #e!rea(, $)as / % s #e!u#"s!u(1$ Cnirea ipostatica este permanenta si nedespartita$ -ogma despre nedespartirea unirii ipostatice are stransa legatura cu te!tul de la & rei )72=, care atesta permanenta preotiei lui Iisus 3ristos si a mi8locirii Sale o"iecti e in taina rascumpararii noastre$ Pentru ca 1 .% es(e d # ves# ! e, 'ara #!e)u( s 'ara de s'ars (, are " )re"( e !are ra$a#e # vea! 1$ Cnirea celor doua firi in persoana 'u antului fiind cu totul supranaturala, ea repre#inta centrul iconomiei di ine, al iconomiei 2arului, in care suntem anga8ati si noi$ -umne#eu dandu-se omului prin intrupare, intreaga iconomie a 2arului repre#inta punctul acestui dar fundamental$ In in atatura sa despre unirea ipostatica, Sfantul Ioan -amasc2in sinteti#ea#a intreaga teologie 2ristologica calcedoniana si post-calcedoniana a 0isericii %rtodo!e$ Scopul si modul #amislirii 'u antului si al Intruparii Sale, cele doua firi in 3ristos cu lucrarile lor corespun#atoare, Persoana cea unica a lui 3ristos si consecintele unirii ipostatice au fost 1 )r"/%e$e%e 'u#da$e#(a%e !are %-au )re"!u)a( )e $are%e re)re,e#(a#( a% (e"%"- e #e"!a%!ed"# e#e d # )r $a 7u$a(a(e a se!"%u%u VIII 1$ -e aceea in atatura sa cuprinde o 2ristologie desc2isa - nuantata si pastrea#a cu fidelitate

ade arul$ 2+ / 29

 ICONOMIA DUMNEZEIASC LA SFINII PRINI In #ilele noastre, cand teologii 0isericii %rtodo!e si cei ai 0isericilor (ec2i-%rientale intretin un sustinut dialog pentru apropiere si unire, in atatura Sfantul Ioan -amasc2in poate fi calau#itoare in pro"leme de 2ristologie si in mod implicit de iconomie "isericeasca pentru am"ele parti$ Sa speram ca dialogul ce a a ea loc in continuare intre 0iserica %rtodo!a si 0isericile 4ecalcedoniene si, indeose"i, iitorul Mare Sinod %rtodo!, or a ea darul sa adune intr-o singura familie de frati .Ioan 1)721-22/, pe credinciosii celor doua 0iserici surori, care sa ai"a aceeasi marturisire de credinta si aceeasi terminologie teologica, in numele iu"irii lui 3ristos si al 0isericii Sale %rtodo!e$

09.

SFANTUL

RI ORE PALAMA (129#-1359)

Sfantul ?rigore Palama prin teologia energiilor di ine, este personalitatea eclesiastica proeminenta a teologiei post-patristice si un animator al teologiei ortodo!e dinamice contemporane, apreciat atat in %rient cit si in %ccident$ In atatura 2risto-centrica a Sfantului ?rigore Palama se afla in legatura directa cu cea a Sfantului Ma!im Marturisitorul si a Sfantului -ionisie Areopagitul$ Aceasta in atatura cuprinde, ca dealtfel si a Sfantului Ma!im, doctrina celor 1d"ua e#er- 1 sau 1v" #(e1 ale lui 3ristos, ca o 1de,v"%(are1 a 2otararilor Sinodului al (I-lea ecumenic din +<*$ -upa Sfantul ?rigore 0alama, 'u antul intrupat 1 )"s(a, #d1 umanitatea, actionea#a dupa ointele sau energiile di ina si umana$ In irtutea acestei uniri ipostatice e!ista si 1comunicarea insusirilor1 si natura umana a lui 3ristos este patrunsa de energia di ina$ Sfantul ?rigore or"este despre trei moduri de e!istenta7 dupa esenta, sau natura, dupa ipostas si dupa energie$ ,iecaruia din aceste moduri de e!istenta ii corespunde un mod de unire$ Cnirea dupa esenta este proprie celor trei Persoane ale Sfintei 5reimi9 ea este inaccesi"ila creaturilor, pentru ca, daca -umne#eu ar fi fost comunica"il 1)r # ese#(a1 ar fi de enit 1$u%( )"s(a( !1$ 4atura umana si creata nu a putea deci intra niciodata in unire 1ese#( a%a1 sau 1#a(ura%a1 cu -umne#eu$ Cnirea dupa ipostas a fost reali#ata in Iisus 3ristos9 firea umana a Mantuitorului 3ristos este deci in mod 1 )"s(a( !1 unita cu Logosul si prin omenitatea Sa, energiile di ine care il au drept i# or al lor pe Logosul di in patrund natura creata si 1" #du$#e,e es!1$ Aceasta unire dupa energie de ine astfel accesi"ila tuturor celor ce sunt in 3ristos$ Cnirea duipa 1e#er- e1 sau 1)r # har1, este, dupa Sfantul ?rigore Palama, o unire cu -umne#eu insusi$ Aceasta este unirea cu -umne#eu pe care o are in edere totdeauna Sfantul ?rigore Palama,

cand spune ca energiile di ine care a8uta la aceasta unire sunt necreate$

2) / 29

 ICONOMIA DUMNEZEIASC LA SFINII PRINI 1Du$#e,eu de 'a)( ' #d (ra#s!e#de#( s a/s"%u( #a!!es / %, #u es(e % $ (a( )r # #"( u#ea de ese#(a. .% a!( "#ea,a, se rea% ,ea,a s se !"$u# !a, ar "$u% a '"s( !rea( %a #!e)u(, !u$ " a' r$a (rad ( a )a(r s( !a, # $"d u#a# $, )e#(ru a %ua )ar(e %a Du$#e,eu, 'ara !a )r # a!eas(a sa dev #a ?Du$#e,eu )r # ese#(a@1$ Atat energiile eterne di ine cat isi energiile 2arice re arsate in lume si in 0iserica prin iconomia intruparii, nu sunt efecte straine ale esentei di ine9 ele nu sunt acte e!terioare lui -umne#eu datorita ointei Sale, asemenea creatiei lumii sau asemenea actelor pro indentiale$ &nergiile sunt procesiuni naturale ale lui -umne#eu insusi, un mod de e!istenta care ii este propriu si dupa care -umne#eu e!ista nu numai in esenta Sa, dar si in afara de aceasta esenta$ 5oate imaginile imprumutate de la lumea creata, prin care Sfantul ?rigore Palama incearca sa faca cunoscut caracterul acestei distinctii inefa"ile intre ceea ce este -umne#eu in esenta Sa si in energiile Sale, sunt dupa propria sa marturisire, insuficiente$ &l compara esenta cu discul solar, iar energiile cu ra#ele$ Incearca de asemenea sa compare acestea cu inteligenta umana, ale carei facultati de intelegere se di ersifica, gandind la un o"iect sau la altul, in timp ce in esenta sa intelectul nu se sc2im"a in alte su"stante$ Ansam"lul lumii create nu repre#inta, dupa Sfantul ?rigore, decat o participare limitata, presta"ilita de ointa 'reatorului$ -aca lumea n-ar fi fost creata, -umne#eu ar fi e!istat totdeauna nu numai in esenta Sa inaccesi"ila, dar si in afara de esenta Sa, in energiile Sale care sunt re arsari ale esentei$ (or"ind despre energii, Sfantul ?rigore Palama le numeste uneori 1d v # (a(ea #'er "ara1 spre deose"ire de esenta ca 1d v # (a(e su)er "ara1$ -ar el preci#ea#a ca aceasta nu inseamna nicidecum ca -umne#eu ar fi micsorat in procesiunile Sale naturale in afara de esenta$ Aceasta este o diferenta esentiala fata de platonicieni, in ciuda semanatorilor de termeni .1e#er- e1, 1)r"!es u#e1 etc/$ &senta se cade a fi numita superioara fata de energii ca i# or al lor$ In rest, distinctiunea nu este despartire$ -umne#eu se re elea#a, se daruieste in mod total prin energiile Sale si ramane a"solut necunoscut, incomunica"il dupa esenta Sa$ &l ramane identic in aceste doua moduri de e!istenta7 acelasi, si in acelasi timp altul, dupa 'u antul lui -ionisie Areoipagitul$ -e cele mai multe ori, Sfantul ?rigore Palama e ita termenul 1ese#(a1, gasindu-l impropriu, insuficient pentru a indica ceea ce este -umne#eu dupa natura Sa , el prefera 'u antul 1su)raese#(a1, luat din teologia apop2atica a lui -ionisie Areopagitul, pentru a indica ceea ce nu poate fi numit, caci -umne#eu nu este limitat prin esenta Sa9 &l este mai mult decat esenta$ (or"ind despre iconomia intruparii, Sfantul ?rigore Palama spune ca deoarece ,iul lui -umne#eu in nemarginita Sa iu"ire de oameni, nu s-a impotri it sa-si uneasca Ipostasul Sau di in cu natura umana, luand asupra Sa un corp si un suflet in#estrat cu inteligenta, pentru a se arata pe pamant si a ietui cu oamenii, aceasta repre#inta cel mai mare miracol pentru noi$

 2< / 29

 ICONOMIA DUMNEZEIASC LA SFINII PRINI Si pentru ca &l s-a unit cu insesi ipostasele omenesti, a de enit ca unul din noi, prin cele comune ale Sfantului Sau trup, caci s-a facut un singur 5rup cu noi si a facut din noi un templu al intregii di initati, caci in 5rupul lui 3ristos locuieste trupeste toata deplinatatea -umne#eirii .'olos$ 279/$ 1Pr # !"#"$ a a!es(e u# r !u #" , !u$ sa #u %u$ #e,e .% )e ("( !e !e se $)ar(ases! # !h ) vred# ! de ra,a d v #a a Tru)u%u &au !are es(e # #" , %u$ #a#du-%e su'%e(u%, asa !u$ a %u$ #a( (ru)ur %e u!e# ! %"r &a )e Ta/"r1 > 1+a! da!a a(u#! !a#d a!es( +"r), ,v"ru% %u$ # s a% haru%u d v #, #u era #!a u# ( !u (ru)ur %e #"as(re, a(u#! !a#d %u$ #a de %a e4(er "r )e !e !e se a)r") au !u vred# ! e s %e (r $ (ea %u$ #a # su'%e( )r # #(er$ed u% "!h %"r (ru)es( , !u a(a( $a $u%( as(a, )"a(e sa 'a!a a!eas(a, de"are!e a!u$ .% se !"#'u#da !u #" 2es(e u# ( !u #" 3 s e4 s(a # #" s #e %u$ #ea,a #(rea-a #"as(ra ' #(a d # #(er "r1$ -in cele pre#entate in legatura cu in atatura despre rascumparare in teologia Sfantului ?rigore Palama, constatam ca umanitatea lui Iisus 3ristos in ipostasul Logosului a de enit 1$ 7%"!1 .punctul/, in c2ip real, prin care participarea omului la iata di ina a fost infaptuita pentru totdeauna$ Astfel umanitatea intreaga este c2emata sa imparta aceasta iata di ina si sa o traiasca in sanul 0isericii - 1Tru)u%1 lui 3ristos$ 5otusi, -umne#eu locuieste in &l insusi, in esenta Sa, transcendent si li"er$ %rice participare . $)ar(as re/ la fiinta Sa ramane astfel imposi"ila si raspunsul omului nu a putea fi decat o lucrare a 2arului si o 1cola"orare1 .1 s #er- e1/ cu el si niciodata 1 " )"ses e1 a esentei di ine$

' Cu nesimtire imi adaug site u! ai"i# Pustni"u! Digita!, $%ate se &%!%seste "ine'a ' 29 / 29