Elemente de antropologie biblic: persoan / subiect, sine i suflet

Studia Universitatis Babes-Bolyai - Orthodox Theology N 1, 2009, p !9-"!

o

Pr. Ioan CHIRIL, PhD

Elements of Biblical Anthropology person! s"b#ect, self an$ so"l. #nthropology is regarded as the study and $no%ledge o& the hu'an being &ro' several di&&erent perspe(tives # &irst perspe(tive, o& the history o& religion, is (on(erned %ith 'orphologi(al anthropology, exposing the vo(abulary o& anthropogenesis The so(iologi(al perspe(tive brings to light a stru(tural anthropology %here the hu'an being is understood as a &unda'entally so(ial being )inally, &ro' a theologi(al perspe(tive, the paper exposes a teleologi(al anthropology This 'eans understanding the hu'an being not *ust as an ob*e(t, but as a sub*e(t + person, as a personal dialogi(al reality ,someone, not something-, dialogi(ity %hi(h 'ani&ests on t%o di&&erent axis On a hori.ontal axis, the hu'an being is the sub*e(t through %hi(h interdis(iplinarity is a((o'plished On a verti(al axis, %e (an spea$ about a liturgi(al a((o'plish'ent o& 'an as a 'artyri(al, doxologi(al being /an is per(eived as a responsible being, the responsible reason o& (reation through the inter'ediary o& %hi(h the alithi( ,&ro' the 0ree$ alithos- stru(tures o& the levels o& reality return in a doxologi(al 'ove'ent to the 1reator and deter'ine in this 'anner the unity o& 1reation

%ey&or$s bibli(al #nthropology2 person2 sel&2 soul2 s(ien(e-religion dialog

3nt4lnirea &unda'ental5 dintre 6tiin75 6i religie are lo( 8n (unoa6tere 9a(5 progresul so(iet57ii u'ane se (ir(u's(rie (unoa6terii 6tiin7i&i(e, trebuie avut 8n vedere (5 rit'urile suprasiste'i(e (are dau sensul de'ersului 6tiin7i&i( 7in ontologi( de trans(endent :ealitatea a(easta 8n7eleas5, va (he'a la dialog o'ul de 6tiin75 6i teologul, pentru (5 'i.a de.volt5rii so(iet57ii u'ane ne(esit5 proie(te (o'une 6tiin75-religie, apli(a7ii (on(rete ale poten7ialului sa(ru 8n pro(esul devenirii u'ane ;i pentru (5

de'ersul 6tiin7ei 8n l5rgirea ori.ontului (unoa6terii produ(e e&e(te bene&i(e 6i poate tot

at4tea e&e(te distru(tive, nor'area 'oral5 a a(tului (ognitiv se i'pune nu doar din perspe(tiv5 religioas5 9e.voltarea so(ial5 durabil5 ne(esit5 ast&el un 'od de g4ndire 6i a(7iune (o'un, unitar, un siste' eti( invariant (are s5 *alone.e 8nsu6i sensul (unoa6terii, abaterile produ(4nd perturba7ia, (ri.a, (olapsul Un siste' eti( 8n (unoa6tere p5strea.5 &iin7a, i'pli(it so(ietatea u'an5, 8n arealul nor'alit57ii :ealitatea lu'ii nu este una doar 6tiin7i&i(5 sau doar religioas5 :ealitatea lu'ii este integral5 1unoa6terea 6tiin7i&i(5 nu ex(lude o alt5 ordine a realit57ii, (i di'potriv5 o relev5, o eviden7ia.5 ne(ontenit :ela7ia dintre realitatea lu'ii 6i
1

nor'alitatea sa deter'in5 (oordonatele devenirii u'ane, pe (ele ale progresului so(ial, 8n7eles (a re-ordonare a &5pturii pentru devenirea sa 8ntru ase'5nare 9e a(eea, 'ai 8nainte de a vorbi despre nor'alitatea so(ialului, re&le(tat5 8n antropologia stru(tural5, (onsider5' oportun s5 introdu(e' o pre.entare su((int5 a dis(ursului antropologi( bibli( 6i a 'odului 8n (are prives( sau 8n7eleg <5rin7ii r5s5riteni unitatea+realitatea integral5 a (rea7iei =1onte'plarea (ulturii se(olului al >>-lea este deopotriv5 derutant5, paradoxal5 6i &as(inant5 9in noaptea ti'purilor s-au a(u'ulat (o'ori de 8n7elep(iune 6i (unoa6tere 6i (u toate a(estea a' (ontinuat s5 ne u(ide' 8ntre noi ?ste adev5rat (5 bog57iile unei (ulturi sunt pra(ti( in(o'uni(abile alteia@ , dar prin stru(tura lor alithei(5 revelans trans(end autarhi(ul 6i pe(avitatea su&i(ien7ei de sine, nu sunt doar ni6te si'ple stru(turi autono'e Aat5 de (e lanse. 8ntrebareaB <oate oare eradi(a (orup7ia 6i a'oralitatea &5ptuirii (onte'porane o uni&or'i.are (ultural5C ?ste greu de r5spuns 8n (hip su&i(ient, dar voi 8n(er(a s5 introdu( un posibil r5spuns invo(4nd un pasa* bibli( pe (are 8l nu'es( si'plu @a((identul Babel@ , (ultura poate &i re(eptat5 (a po.i7ionare a 8n7elegerii u'ane =de dinainte@ de Babel, de(i 8ntr-o .on5 integral5 de (o'uni(are, 8ntr-o unitate de
1

)oloses( a(est (on(ept (are apar7ine antropogene.ei deoare(e =de'ut-ase'5nare@ nu este destinat nu'ai

o'ului, deoare(e 6i o'ul este una dintre stru(turile (rea7iei, este o parte a realit57ii integrale, (i (rea7iei integrale 2 Basarab Ni(oles(u, Transdisciplinaritatea. /ani&est, ?d Euni'ea, Aa6i, 200F, p 122 D ?ste vorba despre Facerea 9, despre eveni'entul a'este(5rii li'bilor &apt (are generea.5 n5ruirea turnului Babel, re(eptat (a si'bol al autono'i.5rii ex(esive a o'ului &a75 de 9u'ne.eu Se pune de(i proble'a unit57ii no'osi(e, a &i 8n a(ela6i no'os+lege, iar Gegea 8l vi.ea.5 6i pe legiuitor, de(i nu este o li'itare, un 'od de redu(ere a libert57ii /ai pre(is, Gegea nu 'ai e 6i nu 'ai poate &i o repre.entare ;i a(easta pentru (5 Gegea (are (o'and5 a(7iunea 8ns56i, (are apar7ine Hie7ii, 6i nu 86i des&56oar5 esen7a de(4t 8n ea@ ,/i(hel Ienry, Eu sunt Adevrul, p 2JD- 9etalii supli'entare ve.i 8n lu(r5rile (e abordea.5 te'a tradu(erii S&intei S(ripturiB U'berto ?(o, <aul :i(oeur, Ians 0eorg 0ada'er

?xpresia =8n 8nainte@ 8n vi.iunea lui Ienry 8nse'nea.5 a &i 8n vedere, a &i un &eno'en, de(i ob-*e(tiu', (a

realitate pre.ent5, nu (a (eva din tre(ut, este (eea (e spune <etre Ku7eaB (re6tinis'ul nu reali.ea.5 doar o

8n7elegere, dar &aptul 8n7elegerii este reali.at de (5tre o' 9e a(eea propun a(u' 'otivul reali.5rii unui ana'nesis+(o-'e'orare (on(ret al (orpusului antropologi( (re6tin O'ul poate &i un r5spuns, de6i tot el este (el (are ast5.i =(onte'pl5@ roadele (ulturii din se(olul al >>-lea, el este (el (are (a =subie(t@ (unoa6terea 6i evaluarea realit57ii Nu'ai (5 =/ani&estul Transdis(iplinarit57ii@ ne vorbe6te despreB nivelurile de realitate, ter7ul in(lus 6i (o'ple'entaritatea, (on(epte (are trebuie s5 &ie re(eptate tot de (5tre o', depinde 8ns5 din perspe(tiva (5rei (unoa6teri o va &a(eB din perspe(tiva (unoa6terii 6tiin7i&i(e sau din perspe(tiva (unoa6terii prin (redin75 Aat5 'otivul pentru (are voi introdu(e 8n se(7iunea de introdu(ere un pasa* exe'pli&i(ativ din 1laude GLvi-Strauss, din Antropologia structural, pentru a vedea (5 exist5 o perspe(tiv5 teleologi(5 (o'un5 (elor dou5 (unoa6teri, sau &or'e de reali.are a (unoa6terii #r putea &i observat 6i (4'pul sinoni'iilor &or'ale, dar a(esta 7ine de se'ioti(5 6i nu dores( s5-l aborde. a(u' Sesi.e. totu6i &aptul (5 'arele teolog ro'4n p5rintele 9u'itru St5niloae vorbea despre o posibil5 episte'ologie a (redin7ei, &apt (are eviden7ia.5, dup5 p5rerea noastr5, 8n (hip su&i(ient aspe(tul (o'ple'entar al (elor dou5 &or'e de (unoa6tere 9e a(eea, voi a&ir'a 8n(5 o dat5 &aptul (5 8ntre (ele dou5 'oduri de reali.are a a(tului gnoseologi( exist5 o rela7ie organi(5 6i (5 eveni'entul (unoa6terii 6tiin7i&i(e ar trebui re(eptat (a un real (onstituent al revela7iei naturale 6i prin a(easta el nu ar 'ai avea tendin7a de autono'i.are 6i ispita de a se (onsidera (a su&i(ient de sine, (i ar p5stra des(hiderea (ontinu5 spre revelare + trans(endere (ocial, incon)tient )i str"ct"ral *repere epistemologice stra"ssiene +. Hoi reitera (4teva ele'ente din lu(rarea straussian5 doar din dorin7a de a releva un nivel stru(tural (ara(teristi( pentru (ivili.a7iile pri'itive (are se pare (5 a disp5rut 6i (are pentru autor provenea din stru(turile unui =spirit in(on6tient@ Odat5 (onvertit la 6tiin75, 1laude GLvi-Strauss se anga*ea.5 pe dru'ul re(onstru(7iei radi(ale a antropologiei, 8n spiritul 6i dup5 'odelul naturalist de 6tiin75, pe dru'ul (onstituirii unei (onstela7ii (ategoriale paradig'ati(e (are s5 per'it5 dis(iplinelor
ana'ne.5, el reali.ea.5 o (o-'e'orare, sau Iu.ingaB (ultul (re6tin este (eva &oarte serios J <etre Ku7ea, Mircea Eliade, ?d ?i$on, 1lu*-Napo(a, 200F, p 1!, (o-'e'orare M a &i 8n a(eea6i unitate de 8n7elegere " Thierry /agnin, ntre tiin i religie , ?d Euni'ea, Aa6i, 200F, p 1N
' " J

1laude GLvi-Strauss, Antropologia structural, 1ole(7ia OAdei (onte'porane@, ?d <oliti(5, Bu(ure6ti,

19FN

so(io-u'ane ridi(area lor la rangul de 6tiin7e egale 8n statut 6i 8n drepturi (u 6tiin7ele exa(te ale naturii ;i poate (5 pun(tul de ple(are al a(estei (onstela7ii paradig'ati(e nu este (on(eptul de stru(tur5, (i (el de in(on6tient sau spirit in(on6tient #(est (on(ept este pun(tul de spri*in, dar 6i (5l(4iul lui #hile al 8ntregii sale (onstru(7ii <rin el ur'5re6te s5 expli(e totul 6i el vrea s5 redu(5, 8n ulti'5 instan75, totul Un in(on6tient (are ar putea &i identi&i(at 8n (ele din ur'5 (u stru(turile &or'ale (ele 'ai generale ale spiritului u'an, (u legile 6i stru(turile logi(e ale a(estuia sau, 8n ulti'a instan75, (u (on&igura7ia stru(tural5 de ba.5 a (reierului u'an )un(7ia sa pri'ordial5 este (ea si'boli(5, ale (5rei expresii (urente sunt, de exe'plu, li'ba, 'iturile 6i rela7iile parentale 3ntreaga via75 so(ial5 este redu(tiv raportabil5 la in(on6tient, la (ondi7iile g4ndirii si'boli(e <le(4nd de la a(estea, 1laude GLvi-Strauss (onstruie6te treptat &or'ula sa paradig'ati(5 (e apelea.5 la (on(epte de natur5, (ultur5, regul5, ra7ional, si'boli(, se'ni&i(ativ, stru(tur5, (o'uni(are, dar, alian75, antren4nd 8n a(east5 (onstru(7ie noi resurse 6tiin7i&i(e pre(u' (iberneti(a, logi(a si'boli(5, teoria (o'uni(a7iei, teoria in&or'a7ieiP pentru a p5trunde .idurile (e ne despart de lu'ea =as(unsului@
11 9 10 N

prin 'etodele interpretative ale sensului

dia(roni( 6i sensului sin(roni( ne(esare reali.5rii etapelor (unoa6terii (e 'erge de la des(i&rarea stru(turii sale spre gene.a sa Se poate spune (5, 8n a(est de'ers de antropologie stru(tural5, orientarea prin(ipal5 este spre a in(lude 8n (4'pul ei de

1laude GLvi-Strauss studia.5 (a.urile, de exe'plu, indigenilor din Trobriand 6i 1au(a. pentru a &ixa,

din(olo de li'itele s(he'ei :ad(li&&-Bro%n, o lege a rela7iei pentru 'ediile 'atriliniare 6i patriliniare, dar 8n (adrul a(estei legi se eviden7ia.5 de &apt 'odul 8n (are atun(i (4nd (uno6ti un (uplu este 8ntotdeauna posibil de a-l dedu(e pe (el5lalt Aat5 'otivul pentru (are sus7ine' (5 8n (adrul dis(ursului antropologi( nu trebuie s5 vorbi' despre distin(7ii+di&eren7ieri (a 6i despre (au.e ale desp5r7irilor (i (a 6i despre ni6te instru'ente de de&inire identitar5, 8n a(east5 situa7ie unitatea genului r5'4ne+se p5strea.5 (a realitate trans(endent5 ?ste 8ns5 pun(tul 8n (are poate &i a'intit dis(ursul (o'plex 6i totu6i &ru'os al lui ?'anuel Gevinas despre =alteritate@B LEcriture et la di !rence , <aris, Seuil, 19F92 Alterit! et transcendence, )on&roide-le-Iaut, 199J2 sau despre ?'anuel GevinasB La di !rence comme non"indi !rence, ?d Qi'e, <aris, 199J 9 # se vedea (apitolul =Stru(tura 'iturilor@, p 2!"-290, unde autorul sugerea.5 leit'otivul lui )ran. Boas (are spune (5 =universurile 'itologi(e sunt destinate a &i pulveri.ate pentru (a din r5'56i7ele lor s5 ia na6tere universuri noi@, adi(5 totul (a realitate integral5 6i integratoare 10 3n leg5tur5 (u ter'enul =in(on6tient@ a6 &a(e exer(i7iul lui 9errida, (el al de(onstru(7iei, 6i a6 re'ar(a posibila &or'5 de redareB in-(on6tient 6i, ast&el ,a6 presupune (5 teoria datului (reatural este evident5 6i (5 o'ul reali.ea.5 8n so(ial o anu'e ordonare (are 7ine natural de (unoa6terea sa in-(on6tient5 dar (are este o i'agine 8n devenire a existen7ei sale entelehi(e ,ve.i entelehia la /artin Ieidegger-, tot ai(i a6 re'ar(a observa7ia heideggerian5 potrivit (5reia =r5t5(i', ne 8nsingur5', pentru (5 tre(e' nep5s5tori pe l4ng5

tainele+'isterele lu'ii@ 11 /artin Ieidegger, ve.i nota de 'ai sus, as(uns R nerevelat 8n(5, dar posibil de (o'uni(at

investiga7ie a &unda'entelor existen7ei u'ane, a raporturilor ei (u existen7a 8n general , (u so(ialul 6i (ulturalul 8n spe(ial
1D

12

#' redat a(east5 'ini'5 evaluare a antropologiei stru(turale levi-straussiene din dorin7a de a eviden7ia &aptul (5 post R Babel 'ai exist5 8n (rea7ie prin inter'ediul =in(on6tientului@ u'an, o orientare 6i organi.are en-telehi(5, dar (5 anali.a sa r5'4ne, 8n (ele 'ai 'ulte dintre (a.uri, tributar5 ideologiei 'arxiste, do'inant5 8n epo(5, situa7ie (are poate eviden7ia ne(esitatea ad'iterii unui (o'ple'ent, iar a(est (o'ple'ent poate &i o&erit de teoria (o'uni(5rii nivelurilor de realitate prin inter'ediul ter7ului in(lus, pentru noi, pentru (re6tini, a lui =ruah SITI@ 9e ase'enea, lu(rarea 8n (au.5 exploatea.5 8n (hip &eri(it nivelul de dis(urs antropologi( pe (are noi 8l nu'i' =antropologie &i.iologi(5, &i.i(5@ 6i (el de =antropologie so(ial5@ l5s4nd uneori s5 se 8ntrevad5 6i re&lexele =antropologiei teleologi(e@, dar neexploat4ndu-le analiti(, 'otiv pentru (are noi vo' de.volta (o'uni(area noastr5 8n a(est sens 3n a(est ti'p 8n (are se optea.5 pentru (ivili.a7ia suprastru(turilor (rede' (5 a(east5 invo(are a stru(turalis'ului arhai( poate s5 ne o&ere un 'ini' de (unoa6tere 8n sensul identi&i(5rii (au.elor entropiei so(iale 6i (os'i(eB pierderea r5d5(inilor (ulturale generea.5 o de.voltare 8n tipul =&iilor lui ?no(h@, (hiar o de.voltare pe verti(al5, dar (are se n5ruie la pri'a &urtun5, neav4nd te'elie Adenti&i(area te'eliei este posibil5 prin repo.i7ionarea o'ului 8n postura de ra7iune responsabil5 a (rea7iei prin inter'ediul (5reia 1rea7ia parti(ip5 (on6tient+in(on6tient la Hia75 #6 8n(heia a(east5 introdu(ere prin (4teva observa7ii &or'ulate de 0 /ar(el B &or'ula lui ?instein =lu(rul (el 'ai ne8n7eles e (5 lu'ea poate &i 8n7eleas5@ arat5 =in(o'pletitudinea@ 'isterului (unoa6terii, a(est &apt se datorea.5 abandon5rii 'isterului (unoa6terii de (5tre oa'enii de 6tiin75 teologilor 6i vulgari.atorilor, de a(eea, 0 /ar(el 86i 8ndreapt5 re&le(7ia nu doar asupra 'isterului (unoa6terii, (i 6i asupra 'isterului uniunii
12

1!

Nu pot s5 reali.e. ai(i de.voltarea dis(ursului lui /i(hel Ienry din op. cit. nota D Hoi sublinia totu6i

&aptul (5 &iloso&ul readu(e 'ediul rela7ion5rii din(olo de s(he'a stri(t5 a stru(turilor ori.ontalit57ii, 8l adu(e 8n s&era trans(enderii, s(he'5 presupus5 6i expri'at5 de 1GS 8n (apitolul =Sunt organi.a7iile dualiste o realitateC@,pp 1JN-19F-B p5'4nt-ap5 ,ori.ontal- 6i (er ,verti(al-, s(he'5 (are te introdu(e 8n 'ediul teoriei ter7ului in(lus, dar (are vi.ea.5, deopotriv5, 6i i-logi(itatea (redin7ei 1D Nu este vorba doar de o rela7ie, (i de o re&le(tare He.i (apitolul =#rta@ ,pp 291, 6 u - sau planul satului O'ara$ana ,p 1"2-, =o stru(tur5 de o 8nalt5 se'ni&i(a7ie 6i a (5rei anali.5 s-ar dovedi bogat5 8n 8nv575'inte@ ,/alino%s$i- #(east5 s(he'5 poate &i (o'parat5 (u =repre.entarea s(he'ati(5 a interpret5rii 8n ter'eni de ter7 in(lus a Trinit57ii ,ve.i Thierry /agnin, op. cit., p 20F-, dar ea vi.ea.5 axul > la 1laude

GLvi-Strauss, iar la Thierry /agnin axul S 1! 0abriel /ar(el, <o#iii i a$ordri concrete ale misterului ontologic , <aris, #ubier, 19DJ

dintre su&let 6i (orp, asupra 'isterului iubirii, al speran7ei, al pre.en7ei 6i al &iin7ei <entru el, un 'ister este o proble'5 (are 86i 8n(al(5 propriile date, (are le invadea.5 6i prin a(easta se deplasea.5 (a si'pl5 proble'5P e o proble'5 (are 86i 8n(al(5 propriile (ondi7ii i'anente de posibilitate, e (eva 8n (are '5 a&lu anga*at 8n 8ntregi'e reali.4nd o unitate (are nu se poate ni(iodat5 (uprinde pe sine 6i nu poate &i de(4t obie(t de (rea7ie 6i (redin75
1J

,m"l - s"biect!persoan. )i sine!con/)tiin0. (antropologie teleologic+. 9a(5 0 /ar(el vorbea de 'isterul (unoa6terii, &iloso&ul ro'4n <etre Ku7ea
1"

vorbe6te despre

='isti(a (unoa6terii@, a(easta leag5 adev5rul de 9ivinitate 6i o'ul real de ne'urire 6i de libertate =(a robie divin5@ 9e a(eea, adev5rul trebuie g4ndit soteriologi( 6i eshatologi(, de(i religios, 'eta&i.i(a 6i logi(a nedep56ind utilul, (o'odul 6i pl5(utul, 8ne(4ndu-se 8n &luviul =r5t5(irilor istori(e@, (u' ne arat5 existen7ialis'ul 6i esteti(a absurdului So(rate spunea (5 putin7a o'ului de a-6i a'inti sau de a re-(unoa6te adev5rul 8i poate adu(e salvarea, dar a(est adev5r este 8n o', al(5tuind (hiar (entrul &iin7ei sale Aat5 nu'ai (4teva dintre 'otiva7iile de'ersului nostru orientat spre reali.area unei =antropologii teleologi( patristi(e@ sub nu'eleB O', Biseri(5, 1os'os #' invo(at (onstant, 6i 8n 'o'entul 8n (are a' introdus (on(eptul de in(on6tient 6i atun(i (4nd a' vorbit despre (o-'e'orare, so(rati(ul a re-(unoa6te, a-6i a'inti deoare(e dores( s5 introdu( dis(ursul exegeti( al antropogene.ei vorbind pu7in despre o revela7ie 'inunat5, despre S(hi'barea la &a75 a /4ntuitorului Aisus Iristos ,/atei 1F, 1-F- 3n spiritualitatea r5s5ritean5, a(est 'o'ent teo&ani( este esen7ial pentru (unoa6terea 'isti(5, dar despre substan7a do(trinar5 '5 re.u' la a v5 indi(a o le(tur5 interesant5B S& 0rigorie <ala'a
1F

1eea (e dores( s5 eviden7ie. prin a(est eveni'ent

bibli( este &aptul (5 apar trei persoane dintre (are dou5 tre(user5 de 'ult 8n ve6ni(ieB /oise 6i Alie #6 dori 8ns5, (a pe l4ng5 a&ir'area irepetabilit57ii persoanei, s5 re'ar(5' &aptul (5 8n (entru (ei trei protagoni6ti istori(iB <etru, Aoan, Aa(ov, au avut posibilitatea s5
1J

#pud Thierry /agnin, op. cit., p 12"-12N ?xist5 un 'ister al (unoa6teriiB (unoa6terea se aga75 de un

'od de parti(ipare pe (are ni(i o episte'ologie nu poate spera s5-l expri'e, pentru (5 ea 8ns56i 8l presupune@ (a 'eta-proble'ati( 1" <etre Ku7ea, %mul. Tratat de antropologie cretin, ?d Ti'pul, Aa6i, 200F 1F Filocalia sau culegere din scrierile & inilor 'rini care arat cum se poate omul cura, lumina i desv(ri, vol F, s(rieri deB Ni(hi&or, Teolipt, 0rigorie Sinaitul 6i 0rigorie <ala'a, tradu(ere, introdu(ere 6i

note de <r pro& 9u'itru St5niloae, ?d AB/BO:, Bu(ure6ti 19FF 1artea pr pro& 9u'itru St5niloae 'erit5 a'intit5B )iaa i *nvtura & . +rigorie 'alama, ?d AB/BO:, Bu(ure6ti, 200"

"

vad5 (hipul 8n str5lu(irea 8ndu'ne.eirii sale, sesi.4nd ast&el sau re-(unos(4nd telosul propriu 8n a(esta #st&el pute' 8n7elege (u u6urin75 &aptul (5 r5spunsurile (apitale la (hestiunile de antropologie le vo' pri'i 8n (hip satis&5(5tor 6i '5rturisitor din Iristos pre.entat 8n (adrele de&inirii dog'ati(e (al(edoniene ,!J1- (a 9u'ne.eu 6i o' 8n unire ipostati(5B nea'este(at, nes(hi'bat, ne8'p5r7it 6i nedesp5r7it, s5v4r6ind (ele o'ene6ti du'ne.eie6te 6i (ele du'ne.eie6ti o'ene6te, 8n virtutea (o'uni(5rii 8nsu6irilor <etru, Aa(ov 6i Aoan au 8nt4lnit o'ul autenti( 8n toat5 slava lui, 8n a(est episod (are s-a petre(ut, 'ai degrab5 de(4t 8n istorie, 8n 3'p5r57ia lui 9u'ne.eu
1N 19

Gu'ina Taborului (onstituie subie(tul de.volt5rii pala'ite , ea este 6i lu'ina 8nvierii 6i de a(eea o'ul trebuie privit 6i 8n7eles 8n di'ensiunea sa anastasi(5 9ar despre a(east5 te'5 vo' vorbi, poate, alt5 dat5, totu6i se poate vedea studiul nostruB ,omponenta anastasic a persoanei umane
20

1orfologii )i limit.ri $e limba#. 3'i pla(e &oarte 'ult s5 '5 8ntor( 8n ori.ontul oa'enilor 'ari ai (ugetului ro'4nes(, de a(eea a.i voi invo(a (4teva din expri'5rile (elebre ale lui <etre Ku7ea )a( a(est lu(ru nu doar din (onsiderente ro'anti(e, nu, ni(i '5(ar O &a( pentru &aptul (5 6i pe do'nia sa l-a preo(upat &oarte 'ult (hestiunea antropologi(5, o pute' vedea 8n lu(r5ri trans(rise 6i publi(ate de*a ?l spune (5 =o'ul religios etern a dob4ndit (ertitudinile pierdute de o'ul istori(, (are se 'i6(5 asi'ptoti( spre idealP o'ul de 6tiin75 'odern, situat 8ntre ipote.5 6i experi'ent, a((ept5 (u greutate situarea adev5rului 8n religie 6i &un(7ia lui '4ntuitoare , - ;tiin7a unit5 (u religia 6i (u arta 8nsea'n5 libertate 6i ne'urire Gi'itele spe(ula7iei o'ului de 6tiin75 i'anentist nu dep56es( 'etapsihologia, 'etalogi(a, li'ba*ul 'i6(4ndu-l 8ntre intui7ie 6i 'etod5, nedep56ind utilul, (o'odul 6i gratuitul, exist4nd un singur 'od de a((es la adev5r, revela7ia@ 2 =un 'esa* divin nu trebuie degradat la s(ara u'an5, la 'i6(area 8ntre interpretarea se'nelor 6i t5(ere@, deoare(e =la ba.a 'or&ologiei universal-istori(e st5
1N

21

#lexandros Qalo'iros, 'rinii -isericii despre originea i destinul cosmosului i al omului, ?d 9eisis,

Sibiu, 200D, p !J 19 Filocalia sau culegere din scrierile & inilor 'rini care arat cum se poate omul cura, lumina i desv(ri, vol F, s(rieri deB Ni(hi&or, Teolipt, 0rigorie Sinaitul 6i 0rigorie <ala'a, tradu(ere, introdu(ere 6i note de <r pro& 9u'itru St5niloae, ?d AB/BO:, Bu(ure6ti 19FF, pp 2"D passi' =9e observat (5 slava sau lu'ina iradia.5 8n (on(ret din <ersoana du'ne.eias(5, iar nou5 ni s-a &5(ut a((esibil5 prin <ersoana 1uv4ntului &5(ut o' 3n ori(e persoan5 e un te.aur nese(at de via75 6i lu'in5, prin leg5tura 8n (are st5 (u 9u'ne.eu, potrivit &irii ei@ 20 <r Aoan 1hiril5, =1o'ponenta anastasi(5 a persoanei u'ane@, 8n vol Si'po.ionului &ensul su erinei, al

vieii i al morii, ?d :e8ntregirea, #lba Aulia, 200N 21 <etre Ku7ea, Mircea Eliade, ?d ?i$on, 1lu*-Napo(a, 200F, p 1D

integris'ul (os'ologi( 6i antropologi(, 8ntregurileB 'a(ro(os'osul 6i 'i(ro(os'osul sunt unit57i, 6i (u' unitatea este (alitativ5, nu (antitativ5, '5surabil5 R (a-n tabelele (ategoriilor lui Qant R a(easta se a&l5 sub puterea misterului sacru, integrarea p5r7ilor neput4nd &i sus7inut5 'aterial-e'piri( sau &or'al-logi(, i#vor(nd din creaie@
22

/or&ologiile sunt ele'ente ale pro(esului analiti( 'enit s5 de(ripte.e stru(turile de li'ba*, nu'ai (5 li'ba*ul are 8n stru(turile sale o (oordonat5 restri(tiv5, redu(tiv5, un i'pa(t de abordare+re(eptare subie(tiv5, subie(tivitate deter'inat5 8n spe(ial de anthropopathii 3n (a.ul dis(ursului antropologi(, 8n registrul narativ al antropogene.ei, 'or&i-urile suntB 75r4n5, (hip, ase'5nare2 este vorba despre exer(i7iul de (o'ple'entari.are a textului din Facere 1, 2"-2F (u textul din Facere 2, F <5'4ntul ,75r4na- nu este un 'ister, dar este destinat sa(rului, r5'4n dou5 (onstituante (are de7in =puterea 'isterului sa(ru@B (hipul 6i ase'5narea (are 86i au ob4r6ia 8n 9u'ne.eu, a(ea paradig'5 divin5 existent5 din ve(i, 6i 8n a(ela6i ti'p i.vor5s( din (rea7ie, se epi&ani.ea.5 din (rea7ie, de6i, dup5 <anayotis Nellas &unda'ental anastasi( :e&eratul antropogene.ei este re(eptat de antropologiile bibli(e (a &iind expri'at 8n )a(ere 1, 2"-2F 6i )a(ere 2, F 6i lo(urile paralele (are preiau te'a Nu'ai (5, 8n a(este pasa*e s(ripturisti(e nu se &a(e, de (5tre teologi, o distin(7ie (lar5 8ntre (ele dou5 tipuri de a(7iuni (e sunt des(riseB 8ntre s&atul intratrinitar ,)a( 1, 2"- (are se reali.ea.5 8n ve6ni(ie 6i (are nu poate &i tratat, anali.at, 8n (on&or'itate (u episte'ele her'eneuti(ii i'anente, 6i 8ntre a(tul propriu de (reare ,)a( 1, 2F2 2, F- (are se (onsu'5 8n ti'p 6i (are e sus(eptibil unei her'eneuti(i (lasi(e Oper4nd a(east5 distin(7ie, vo' putea observa (5, 8n (a.ul pri'ului text, ave' un a(t spe(i&i( (ontinuu'ului ve6ni(iei 6i din a(east5 (au.5 8n verset ave' 6i =7ele'@ 6i =de'ut@ R (hip 6i ase'5nare, dar ave' 6i pre(i.area =telosului@ &5pturii u'ane 8n s4nul (rea7iei
2" 2J 2D

6i Austin <opovi(i , sunt telos al

2!

(rea7ieiB u'plerea de (hip sau reali.area e(lesial5 a (rea7iei, ori 'ediul e(lesial este

Aar apoi, 8n registrul istori(, ave' doar expresia de

22 2D

.$idem, p 1J # se vedea in extenso <anayotis Nellas, %mul / animal *ndumne#eit. 'erspective pentru o antropologie

ortodo0, ?d 9eisis, Sibiu, 2002 2! # se vedea Austin <opovi(i, ,redina ortodo0 i viaa *n 1ristos, ?d Bunavestire, 0ala7i, 200D 2J Talter Tol&&, Anthropologie de lAncien Testament, 0enUve, Gabor et )ides, 19F!

2"

)a( 1, 2"B =S5 &a(e' o' dup5 (hipul 6i dup5 ase'5narea Noastr5, (a s5 st5p4neas(5 pe6tii '5rii, p5s5rile

(erului, ani'alele do'esti(e, toate viet57ile (e se t4r5s( pe p5'4nt 6i tot p5'4ntul @

=7ele'@

2F

?viden7ierea o'ului (a persoan5 nu apare de(4t 8n des(rierile ulterioare

29 D0

2N

potrivit (5rora #da' nu'e6te &5pturile (reate, re(unoa6te pe ?va (a stru(tur5 a unit57ii ontologi(e u'ane 6i este apt de dialog (u divinul 9in a(este (onsiderente, spune' (5 una din tr5s5turile &unda'entale ale persoanei este dialogi(itatea <5rin7ii gre(i R la 1hiril al #lexandriei, de exe'plu R pun(tul de ple(are este ipostasul, persoana Ga pri'a vedere ar p5rea un si'plu detaliu A'portan7a sa este, totu6i, enor'5 15(i el pune 8n eviden75 &aptul (5 at4t pentru o', (4t 6i pentru 9u'ne.eu, ba.a ontologiei este persoana 9u'ne.eu este nu'ai 8n (alitate de <ersoan5 (eea (e este 8n natura Sa R un =9u'ne.eu per&e(t@2 o'ul 8n Iristos =este un o' per&e(t@ nu'ai 8n (alitate de persoan5, de(i (a iubire 6i libertate <rin ur'are, o' per&e(t este nu'ai (el (u adev5rat persoan5, de(i (el (are exist5, (are posed5 un 'od de existen75, (are este (onstituit (a &iin75, ur'4nd 8nto('ai 'odului 8n (are 9u'ne.eu exist5 (a )iin75 R iat5 (e 8nsea'n5 =unire ipostati(5@ 8n li'ba*ul existen7ei u'ane Iristologia este ast&el vestea (ea bun5 dat5 o'uluiB natura u'an5 poate &i asu'at5, =iposta.iat5@, independent de ne(esitatea ontologi(5 i'pus5 de ipostasul s5u biologi( #(esta din ur'5 nu du(e, 8n &inal, de(4t la individualitatea tragi(5 6i la 'oarte 9atorit5 lui Iristos, o'ul poate 6i el 8n s&4r6it =s5 existe@, s5-6i a&ir'e existen7a sa (a persoan5, nu spri*inindu-se pe legile inviolabile ale naturii sale, (i 8nte'eindu-se pe rela7ia (u 9u'ne.eu, identi(5 (elei pe (are Iristos, (a )iu, o 8ntre7ine liber 6i din iubire (u Tat5l #(east5 adop7ie a o'ului de (5tre 9u'ne.eu, identi&i(area ipostasului u'an (u (el al )iului, (onstituie esen7a 8ns56i a bote.ului dialogului dintre o' 6i 9u'ne.eu 3n 'o'entul 8n (are #da' ni se des(oper5, ni se relev5 (a persoan5, este i'portant s5 re'ar(5' (5 nu asu'5 o anu'e stru(tur5 a &5pturii u'ane (a &iind o (onse(in75 i'ediat5 a unit57ii ontologi(e u'ane, nu asu'5 8n a(east5 iposta.5 ne&eshul R su&letul, el vorbe6te despre =os din oasele 'ele@, =(arne din (arnea 'ea@, (are =au &ost luate@ )a( a(east5 observa7ie din dorin7a de a eviden7ia &aptul (5, 8n &5ptura u'an5, a6a (u' spune S&4ntul 0rigorie de Na.ian., exist5 a(east5 s(4nteie divin5, sau, (u' spunea'
)a( 1, 2FB =;i a &5(ut 9u'ne.eu pe o' dup5 (hipul S5uP@ )a( 2, 20B =P a pus nu'e tuturorP@ 29 )a( 2, 2DB =Aat5 a(esta-i os din oasele 'ele 6i (arne din (arnea 'ea2 ea se va nu'i &e'eie, pentru (5 este
2F 2N

D1

6i re-legarea

luat5 din b5rbatul s5u @

D0 D1

)a( D, 9 6 u B =P a' au.it glasul T5u 6i '-a' te'utP@ Aoannis Vi.ioulas, Fiina Eclesial, ?d Bi.antin5, Bu(ure6ti, p J1

'ai sus, a(ea via75 6i lu'in5 prin (are &5ptura u'an5 este poten7ial des(his5 trans(endentului <e l4ng5 a(easta, a(7iunea de no'inali.are, de bote.are, a &5pturilor ne o&er5 posibilitatea eviden7ierii unei alte tr5s5turi a persoanei, ne-o relev5 (a subie(t, ra7iunea+ra7ionalitatea 9ar pentru a eviden7ia a(east5 (ara(teristi(5 '5 voi raporta la g4ndirea S& /axi' /5rturisitorul re(eptat5 prin inter'ediul s(oliilor p5rintelui St5niloae /ai 8nt4i a6 dori s5 introdu( o observa7ie a lui /i(hel IenryB =(ondi7ia 8ntrupat5 a o'ului e dat5 de &aptul (5 eu nu a' un trup, (i sunt trupul 'eu, de leg5tura dintre (orporalitate 6i experien7a trans(edental5 a ego-ului, de &aptul (5 via7a trupului e un 'od al vie7ii absolute a a(estui ego@
D2

9in ne&eri(ire, redu(erea (orpului la 'ani&estarea lui obie(tiv5, la rangul de

ele'ent al lu'ii exterioare 6i de si'ple pro(ese &i.i(o-(hi'i(e sau biologi(e anoni'e, a dus la 'utilarea 6i i.olarea sa de esen7a lui (are e (orpul subie(tiv al experien7ei interne, (eea (e a (ondus la o pro&und5 alterare a ideii de natur5 u'an5 Tipi(5 pentru 'odernitate, a(east5 redu(7ie 86i are 8ns5 r5d5(inile 8ntr-o (on(ep7ie arhai(5, dar (are do'in5 8ntreaga tradi7ie a g4ndirii o((identale 3n a(east5 (on(ep7ie, lo( (o'un al (ulturii noastre, o'ul e v5.ut drept o &iin75 dubl5, e 8n7eles (a sinte.a paradoxal5 a dou5 ele'ente eterogene radi(al opuseB spiritul etern 6i (orpul (ontingent, &init, absurd2 drept ur'are, 6i 8ntruparea spiritului din o' apare (a un &eno'en (ontingent (are 'ar(hea.5 realitatea u'an5 (u o &initudine insur'ontabil5
DD

9e a(eea, o'ul trebuie s5 &ie 8n7eles (a o unitate

dihoto'i(5 destinat5 8n-vierii Aat5 de (e spunea' 'ai sus (5 r5spunsul la perpetuele interoga7ii deter'inate de antropogene.5 ni-l o&er5 Iristos, &iind(5 =Iristos e arhetipul 6i (au.a tuturor (elor (e se &a( i(oane ale Gui, ridi(4ndu-se peste ti'p 6i &ire, pentru (5 este prin &ire, nu prin voin75 6i har, deasupra ti'pului ?l este 8ntr-adev5r &5r5 'a'5 6i &5r5 8n(eput, prin na6terea (ea ne'aterial5 din ve(i din Tat5l, 6i &5r5 tat5, dup5 na6terea (ea de *os, &5r5 de s5'4n75 Unul 6i #(ela6i e &5r5 tat5 6i &5r5 'a'5 Una din (ele dou5 na6teri ale #(eluia6i e &5r5 'a'5, 6i alta, &5r5 tat5 Ni(i una nu e p5tat5 Na6terea prin 'a'5 nu adu(e un subie(t te'poral pe lu'e, (i pe 1el n5s(ut din ve(i din Tat5l@
D!

Aar (4nd vorbi'

despre =(ei (are se &a( i(oane ale Gui@, nu 8nse'nea.5 alt(eva de(4t o apro&undare a (on(eptului de =7ele'@ dar 6i a &aptului (5 =9u'ne.eu a s5dit 8n (hip natural 8n &ie(are
D2

/i(hel Ienry, ntrupare. % ilo#o ie a trupului, ?d 9eisis, Sibiu, 200D, p 2F1

DD D!

.$idem, p 2N2 S& /axi' /5rturisitorul, Am$igua, ?d AB/BO:, Bu(ure6ti, 200", p 21!, nota 1"N

10

o' puterea spre '4ntuire, nu 8n sensul (5 se poate '4ntui prin sine, (i 8n sensul (5 o dore6te 6i se poate 8'p5rt56i de ea prin har, devenind virtuos, 8n sensul (5 poate sta 8n rela7ie (u 9u'ne.eu@
DJ

9in a(est (onsiderent, patristi(a r5s5ritean5 nu st5ruie 8n (hip ex(esiv 8n anali.e sin(roni(e sau dia(roni(e, 8n anali.e ale &or'elor, (i (aut5 s5 eviden7ie.e &aptul (5 =1uv4ntul sau :a7iunea lui 9u'ne.eu str5bate 8n toat5 &iin7a o'ului prin virtute 6i (uno6tin75, &5(4ndu-le s5 rodeas(5P 1uv4ntul lui 9u'ne.eu, st5ruind 8n o', 8n (on6tiin7a lui, str5bate ra7iunea lui, (are ast&el se (on&or'ea.5 (u ra7iunile lui 9u'ne.eu <rin (on6tiin75, ea organi.ea.5, ra7ionali.ea.5 'i6(5rile trupe6ti ale o'ului, apoi lu'inea.5 8n7elegerea lui, str5b5t4nd p4n5 la ur'5 tot o'ul 1ele dou5 ra7iuni sunt inti' legate, dar r5'4n dou5, (ea u'an5 ur'4nd (elei divine, (u' (uv4ntul lui 9u'ne.eu leag5 de Sine, (a r5spuns, (uv4ntul nostru, &5r5 s5-l anule.e, 8ntr-o unire dialogi(5@
D"

3ntre 8n7elegerea noastr5 6i 9u'ne.eu noi pune' 'ulte g4nduri o'ene6ti adunate 8n de(ursul ti'pului, g4nduri lipsite de vibra7ia &a75 de tain5 Nu lu5' (onta(t, prin sensibilitatea dire(t5 a &iin7ei noastre, (u 9u'ne.eu pentru (are este &5(ut5 a(east5 &iin75 )a7a spiritual5 este puterea v5.5toare a 'in7ii, (5(i a6a (u' &a7a trupului poart5 o(hii sau si'7ul v5.ului spre (ele 'ateriale, a6a 'intea poart5 puterea v5.5toare spre (ele spirituale 9ar da(5 puterea v5.5toare a 'in7ii vede (ele spirituale ase'enea o(hiului, ure(hea as(ult5 6i pri'e6te (u (redin75 tainele (o'uni(ate de 9u'ne.eu, a (5rui pre.en75 'intea o sesi.ea.5 #(east5 vedere 6i au.ire 8nt5res( (el 'ai 'ult libertatea u'an5 8'potriva ispitelor exterioare 6i-l introdu( pe o' pe s(ara des5v4r6irii sale (a persoan5 duhovni(eas(5, adi(5 pe (alea (ur57irii de pati'i, a (onte'pl5rii ra7iunilor din lu(ruri prin 'intea atotstr5v5.5toare, (are nu 'ai este silit5 R de gri*i 6i pl5(eri R s5 se opreas(5 la 'aterialitatea lu(rurilor, 6i a (unoa6terii taini(e sau apo&ati(e a lui 9u'ne.eu, pri'it5 8n 'intea (ur57it5 prin rug5(iune, adi(5 prin (on(entrarea 8n 9u'ne.eu 6i p5r5sirea tuturor ideilor lu(rurilor S&4ntul /axi' /5rturisitorul (onsider5 (5 su&letul o'enes(, odat5 (e e (ur57it de pati'i, e (ondus de 1uv4ntul 3nsu6i (5tre o (unoa6tere li'pede a lui 9u'ne.eu 1uv4ntul lui 9u'ne.eu 8nva75 su&letul 8n a6a '5sur5 8n(4t a(esta a*unge s5-G

DJ D"

.$idem, p 21J, nota 1F0 .$idem, p 21", nota 1F2

11

(unoast5 pe 9u'ne.eu (a o )iin75 8n trei Apostasuri sau <ersoane

DF

<ute' spune ast&el (5

ra7iunea, (a ele'ent de de&inire a persoanei, nu este o si'pl5 &a(ultate a (unoa6terii, (i are o putere de 8n&runtare 6i (o'batere a puterilor 6i a(7iunilor puterilor 6i 'ediilor 'ale&i(e 9e(i nu este vorba de o ra7iune (are trebuie s5 pre'earg5 (redin7a 8n sensul lui #belard ,intelligo ut credam-, (i de o ra7iune (are nu trebuie desp5r7it5 de (redin75 ni(i real, ni(i (ronologi(, e vorba de ra7iunea divin5 a o'ului prin (are a(esta sesi.ea.5 6i 8n7elege su'a de ra7iuni divine, 8n(orporate 8n lu(ruri sau 8n (uvintele S(ripturii, (u (are se si'te 8n a(ord, deoare(e a(este ra7iuni au o eviden75 intrinse(5 #st&el persoana nu este un si'plu subie(t generator de a(te utile, (i o persoan5 8n7eleapt5, din 9uhul lui 9u'ne.eu, adi(5 o persoan5 'ar(at5 de 8n7elep(iunea 8n7eleas5 (a &5ptuire+slu*ire sa(erdotal5 8n s4nul (rea7iei 8n sensul identi&i(5rii ra7iunii divine a lu(rurilor, a identi&i(5rii 6i re(unoa6terii legit57ii &irii lor 6i apoi a lu(r5rii ,Geitourgon- 8n sensul (re5rii 'ediului de des5v4r6ire a lor pentru rea6e.area $alo$agatiei antepe(avi(e a (rea7iei ,)a( 1, D1- Aat5 de (e spun adesea (5 este &oarte i'portant s5 te sile6ti s5 lu(re.i pentru s&in7irea (eluilalt 6i ast&el te vei 8'p5rt56i 6i tu din s&in7enia lui <entru (a s5 experie' (ara(terul de subie(t al altui o' &a75 de noi, trebuie s5 ne 8n&r4n5' &luxul 'asiv al pornirilor egoiste 6i s5 &i' aten7i la el Nu prin privire2 a(easta n-a*unge ?a ne pune 8n situa7ia de-a (onte'pla o lu'e pe (are o 8n(adr5' 8n do'eniul eului 14nd privi' o persoan5, da(5 o privi' nu'ai, o &a(e' pentru noi, pentru a (onstata (5 ne pla(e sau nu ne pla(e Trebuie s5 &i' aten7i prin as(ultare la (eea (e ne spune 1uv4ntul este ar5t5torul prin(ipal al subie(tului se'enului nostru Nu un (uv4nt prin (are se expri'5 un sens logi( i'personal + ase'5n5tor a(eluia prin (are pro&esorul de.volt5 o teorie, sau des(rie p5r7ile (onstitutive ale unei inse(te 1uv4ntul a(ela poate &i ur'5rit 8n deta6area lui de persoana (on(ret5 6i atun(i sensul lui devine un obie(t al g4ndirii, al subie(tului nostru Nu'ai (uv4ntul (are expri'5 voin7a (onlo(uitorului ne des(oper5 dire(t subie(tul lui 9ar noi pute' l5sa s5 r5sune 6i s5 trea(5 pe la ure(hile noastre 6i a(est (uv4nt, da(5 nu sunte' dispu6i s5 pune' &r4n5 egois'ului nostru, da(5 e (ov4r6itor 8n noi g4ndul la propriile noastre planuri, po&te 6i interese Aar peri(olul a(esta ne p4nde6te (u deosebire atun(i (4nd 8n (uv4ntul altuia nu adul'e(5' de(4t o voin75

DF

Ade', Mistagogia, #pologeti(u', 200D, p 2D

12

egoist5, o inten7ie de-a ne st5p4ni, de-a ne 8ntrebuin7a #tun(i se produ(e 8n noi rea(7iunea egois'ului propriu, (are ne &a(e i'per'eabili la experien7a subie(tului altuia
DN

Nu'ai a(ea voin75 a altuia, 'ani&estat5 8n (uv4nt, ne a*ut5 s5 experie' intens (lar 6i durabil subie(tul lui, pe (are o si'7i' (5 nu ur'5re6te un s(op egoist, o redu(ere a subie(tului nostru la starea de obie(t, (i (o'uniunea, 8n7elegerea, dragostea noastr5 Nu'ai (uv4ntul altuia, (are ne (ere 6i nou5 un (uv4nt, un r5spuns la 8ntrebare, (uv4ntul (e se 'i6(5 8ntre doi na6te subie(tul t5u 6i al 'eu, dar nu (uv4ntul 'onolog Nu'ai atun(i o persoan5 o'eneas(5 ne devine (u adev5rat un tu, (4nd &a(e 6i din noi un adev5rat eu , 8n(5r(at plenar de (ara(terul subie(tului, al raportului eu-tu ?ul adev5rat nu tr5ie6te 8n i.olare, 8n a&ir'area p5ti'a65 a ego(entri(it57ii, dar ni(i 8n s(obor4rea la obie(t sub st5p4nirea se'enului (a uni( subie(t
!0 D9

#' optat pentru opinia p5rintelui St5niloae dar a6 a'inti, totu6i, doar pentru a (reiona o posibil5 de&inire a sinelui, ur'5toarea sinte.5 din Gevinas 6i 9erridaB (hipul este eveni'entul (are (entrea.5 ordinea 6i (are (onstituie prin(ipiul
!1

lu'ii R una dintre

(ele 'ai ad4n(i 'edita7ii ontologi(e vi.avi de se'ni&i(a7ia levinasian5 a (hipului Satura7ia se'ni&i(ant5 a (hipului se 'ani&est5 &5r5 suportul exer(i7iului de (o'prehensiune (are l-ar (orela unor rela7ii exterioare lui ori l-ar tradu(e 8n sensuri (on&igurate lingvisti( 1hipul se'ni&i(5 8nainte
!2

s5 se poat5 spe(i&i(a se'ni&i(a7ia lui,

pre'erge travaliul l5'uritor posibil odat5 (u (onvergen7a lingvisti(5 Se'nele sensurilor sunt pre(on7inute 8n interioritatea (hipului (a 8ntr-un prin(ipiu de posibilitate2 lu'ina 8n (are li'ba*ul pune sensurile (u (are operea.5 este desprins5 din ori.ontul lu'inii
DN

/artin Buber, .ch und 2u, Berlin, 19D"B =9ie Be.iehung .u' 9u ist un'ittelbar V%is(hen A(h und 9u steht $eine Begri&&li(h$eit, $ein Hor%isen und $eine <hantasie2 .%is(hen A(h und 9u steht $ein V%e($, $eine 0ier und $eine Hor%egnah'e, p 1D <e ideea a(easta 86i ba.ea.5 ?berhard 0rise-ba(h ,0egen%art, 192NW radi(ala lui (riti(5 a ori(5rei eti(i 6i pedagogii preo(upat5 de vreun siste' sau de vreo ideologie, (are dup5 el nu pot s(oate pe o' din 8n(hisoarea eului 6i nu-l poate du(e la adev5rata 8nt4lnire (u se'enul, apud <r 9u'itru St5niloae, .isus 1ristos sau restaurarea omului, Sibiu, 19!1, p 19 D9 /artin Buber, op. cit., p D"B =9er /ens(h %ird a' 9u .u' A(hX, =A(h %erde a' 9u2 A(h %erdend, spre(he i(h 9uX !0 ) ?bner, 3ort und Lie$e, :egensburg 19DJ, p, 12!2 =9as A(h ver-'ag si(h nie'als in si(h selbst .u &inden und 'uss si(h daher i' 9u su(hen@ =9as &als(he A(h %ill das 9u als Obie$t der /a(ht 9as &als(he A(h %ird si(h lei(ht selbst Obie$t,P@ !1 3ntotdeauna 8n spatele se'nelor 6i &aptelor sale, 8n interioritatea sa pentru totdeauna se(ret5 6i dis(ret5, 8ntrerup4nd, prin libertatea sa de (uv4nt, toate totalit57ile istoriei, (hipul nu este din lu'e 3i este originea ?u nu pot s5 vorbes( despre el de(4t vorbindu-A2 6i nu pot s5-l a*ung de(4t a6a (u' trebuie s5-l a*ungP ,E 9errida, )iolen i meta i#ic, 199N, p 1J0-

!2

=1hipul r5sp4nde6te lu'ina 8n (are se vede lu'in5 ?l nu trebuie expli(at, &iind(5 de la el 8n(epe ori(e

expli(a7ie@, ?'anuel Gevinas, Totalitate i in init, ?d <oliro', Aa6i, 1999, p 2D!

1D

(hipului 1hipul d5 '5sur5 se'ni&i(5rii 8nainte (a sensul '5surii s5 &i &ost stabilit, anga*ea.5 ordine prin si'pla lui st5ruin75 (are tri'ite, 8ntr-o t5(ere sole'n5, la un sens deasupra &iin75rii 1hipul se'ni&i(5 8n &elul unei (ir(ularit57i, adi(5 se'ni&i(5 &aptul (5 se g5se6te un se'ni&i(ant (e de*a elaborea.5, 8n pa(ien7a pre.en7ei, repere de sens2 se'ni&i(5 se'ni&i(4ndu-se pe sine (a se'ni&i(ant, adi(5 86i divulg5 originaritatea personal5 de sens pe deasupra &iin75rii Se'ni&i(a7ia originar5 (u (are e 8nvestit (hipul este to('ai de a sta (a (entru (are iradia.5 se'ni&i(a7ie Opera lui lu'inea.5 8n obs(uritatea 'eta&i.i(5 a i'par7ialului il 4 a, adu(e expresivitate 8n ori.ontul ele'entalit57ii no(turne, 8n&57i6ea.5 pro'isiunea unei gene.e (are poate 'ar(a repere, ordine, orientare, rela7ie 6i e'&a.5
!D

1hipul, sens 6i lu'inare, (4t de pro&und Sensul &unda'ental des(operit de noi 8n ra7ionalitatea lu'ii este (5 ea vine de la <ersoana supre'5 ,prin (hip- 6i este adresat5 (a unei alte persoane, adi(5 &aptul i'portan7ei (u totul deosebite pe (are o a(ord5 9u'ne.eu persoanei u'ane :a7ionalitatea este 'odul inteligibil al unei persoane de a se (o'uni(a altei persoane, pentru reali.area 6i de.voltarea (o'uniunii 8ntre ele <ersoana e 'ai 'ult de(4t ra7ionalitatea, prin inten7ionalitatea ei &5r5 s&4r6it 8ndreptat5 spre altul, prin iubirea ei neli'itat5, prin libertatea ne'5rginit5 9ar a(estea nu sunt lipsite de sens :a7ionalitatea e 'odul de (o'uni(are a sensurilor pro&unde i'pli(ate 8n a(estea 3n (o'uniunea trei'i(5 este sensul in&init 9in ea se (o'uni(5 o'ului pe (ale ra7ional5 sau inteligibil5, adaptat5 lui, voin7a ei de a-l ridi(a 6i pe el la (o'uniunea (u ea, (a la sensul s5u supre' 6i in&init
!!

Gu(rurile, (a i'agini ale ra7iunilor divine, nu trebuie 8n*osite

printr-o 8n7elegere 6i &olosire 'urdar5 6i produ(5toare de vra*b5 9ar a(easta o pute' &a(e (4nd nu ne robi' 8n (hip p5ti'a6 lor, (i vede' 8n ele sensul lor divin, pro'ovator de (o'uniune 3ns56i ra7ionalitatea lu(rurilor, pe (are nu noi a' (reat-o, ne &a(e transparent sensul originii lor divine 6i s(opul lor, de a ne 8n5l7a spre 9u'ne.eu ;i 8nsu6i sensul lor ne (ere valori&i(area (ea bun5 a ra7ionalit57ii lu(rurilor
!J

:a7ionalitatea 'aleabil5 a lu'ii,

plin5 de 'ultiple virtualit57i, (orespunde inde&initelor virtualit57i ale ra7iunii, i'agina7iei 6i puterii u'ane (reatoare 6i progresive :a7ionalitatea deplin5 6i totu6i 'aleabil5 a 'ateriei (ap5t5 sens deplin, prin a(tuali.area a(estei 'aleabilit57i, nu'ai da(5 ra7iunea u'an5 se (ondu(e 8n a(east5 oper5 a ei de prin(ipii eti(e, de o responsabilitate &a75 de
!D

Hianu /ure6an, 1eterologie, introducere *n etica lui Levinas, ?d Gi'es, 1lu*-Napo(a, 200J, p 1F1

!! !J

<r pro& 9u'itru St5niloae, Teologia 2ogmatic %rtodo0, vol A, ?d AB/BO:, Bu(ure6ti, 2002, p DF2 .$idem, p DFD

1!

(o'unitatea u'an5 6i &a75 de 9u'ne.eu <rin a(easta se des(hide 8n ea perspe(tiva unei transparen7e 6i trans&igur5ri (are poate 8nainta p4n5 la 3nviere
!"

#(estea sunt (4teva dintre perspe(tivele din (are este de&init5 persoana + subie(t 8n g4ndirea r5s5ritean5, ea este 'ai 'ult de(4t expri'5 (on(eptul de individ, (hiar 'ai 'ult de(4t dialogi(itatea pe ori.ontal5, o'ul se reali.ea.5 (a persoan5 atun(i (4nd se 'ani&est5 liber 6i (on6tient (a pro'otor+a(tant al dialogi(it57ii verti(ale ?ste subie(t, deopotriv5, al a(tului (ultural 6i al a(tului (ulti( (e trebuie s5-l 8n(unune.e 8n s(op spiritual (inele. <entru a de&ini sinele a6 invo(a un a(t enun7at 'ai susB punerea nu'elui tuturor &5pturilor <otrivit (redin7ei noastre, 9u'ne.eu (re4nd lu(rurile (a plasti(i.5ri 6i sensibili.5ri ale ra7iunilor Sale, a dat totodat5 o'ului ra7iunea (a organ de (unoa6tere a lor Se poate spune de a(eea (5 o'ul are (hiar datoria &a75 de 9u'ne.eu de a (unoa6te a(east5 oper5 (reat5 la nivelul (apa(it57ii ra7iunii u'ane de a o sesi.a, oper5 8n vederea (5reia a (reat pe o' (u o ra7iune ade(vat5 ei <e de alt5 parte, o'ul este obligat s5 (unoas(5 a(este ra7iuni ale lu(rurilor, (5(i alt&el nu se poate &olosi de ele 6i nu poate tr5i 8ntre ele
!F

9ar 9u'ne.eu a i'pli(at 8n a(east5 ra7ionalitate, 8n a(ela6i ti'p per'anent5 6i elasti(5 a lu(rurilor, 6i 8n posibilitatea (unoa6terii 6i &olosirii ei (on6tient-ra7ionale de (5tre o' - adi(5 8ntr-un 'od (ontinuu 'ai ade(vat trebuin7elor lui de ordin 'aterial 6i spiritual 6i (o'unitar 8n (ontinu5 (re6tere - sensuri 'ereu noi ale lu(rurilor 6i ale &iin7ei u'ane =:a7iunile@ lu(rurilor 6i =ra7iunea@ u'an5 au i'pli(ate 8n ele =sensuri@ (ontinuu noi, (are ies la iveal5 prin apli(area ra7iunii u'ane la ra7iunile lu(rurilor
!N

9u'ne.eu a dat oa'enilor prin lu(ruri at4t posibilitatea s5 g4ndeas(5 6i s5 vorbeas(5, prin &aptul (5 ?l a g4ndit ra7iunile lor 6i le-a dat (re4ndu-le 'ai 8nt4i o 8'br5(5'inte plasti(5 la nivelul lor, (4t 6i trebuin7a s5 le g4ndeas(5 6i s5 le expri'e, (a s5 poat5 &a(e u. de ele 8n rela7iile dintre ei 6i, prin a(easta, s5 se reali.e.e 8ntre ei 6i ?l dialogul pe (are l-a voit ?l (u ei, adi(5 pentru (a ei s5-A r5spund5 Gui prin g4ndirea 6i vorbirea lor 3n a(easta 86i g5ses( toate sensul lor #(esta e 8n7elesul (uvintelor din )a(ereB =;i 9o'nul 9u'ne.eu (are &5(use din p5'4nt toate &iarele (4'pului 6i toate p5s5rile (erului, le aduse
!"

.$idem, p DF"

!F !N

.$idem, p D"! .$idem, p D"J-D""

1J

la #da', (a s5 vad5 (u' le va nu'i2 a6a (a toate &iin7ele vii s5 se nu'eas(5 pre(u' le va nu'i #da' ;i a pus #da' nu'e tuturor ani'alelor 6i tuturor p5s5rilor (erului 6i tuturor &iarelor s5lbati(e@ ,)a( 2, 19-20- #st&el, 9u'ne.eu 3nsu6i a (erut o'ului s5 vorbeas(5 8ntru(4t l-a 8nde'nat sau a pus 8n &irea lui trebuin7a s5 des(opere (uvintele (e i le-a (o'uni(at ?l prin lu(ruri sau sensurile date de ?l lu(rurilor 9e a(eea, (hiar (uvintele adresate de 9u'ne.eu nou5 prin lu(ruri ne sti'ulea.5 la 8n7elegerea lor Aar 8n7elegerea lor provoa(5 un r5spuns din partea noastr5 15(i nu exist5 (uv4nt 8n7eles de un o', &a75 de (are el s5 nu ia o atitudine, adi(5 s5 nu r5spund5 ?l a 8n(eput s5 vorbeas(5 atun(i (4nd a 8n(eput s5 r5spund5 lui 9u'ne.eu, trebuind s5 r5spund5, &iind obligat de 9u'ne.eu s5 r5spund5 prin lu(rurile puse de 9u'ne.eu 8n &a7a lui2 el a 8n(eput s5 se a(tuali.e.e (a partener al dialogului (u 9u'ne.eu 9u'ne.eu a((ept5 nu'ele pe (are o'ul le pune lu(rurilor, 8n dialog (u ?l, pentru (5 a(este nu'e au &ost date lu(rurilor de 9u'ne.eu 3nsu6i 3n 8ns56i porun(a (re5rii, 8n a(el =S5 &ieY@ era (uprins nu'ele (elor (reate 9e a(eea, pun4nd nu'e lu(rurilor, &iin7a noastr5 a 8n(eput s5 se a(tuali.e.e 6i s5 se de.volte (a partener al dialogului (u 9u'ne.eu Nu'ai 8n a(est dialog (u 9u'ne.eu despre lu(ruri, &iin7a noastr5 se dovede6te superioar5 lu(rurilor (a obie(te, a6a (u' este 6i 9u'ne.eu <rin a(easta persoana noastr5 e ridi(at5 pe un plan (o'un (u 9u'ne.eu, (a dou5 subie(te (are vorbes( despre lu(ruri (a despre obie(te, &iind 6i ea superioar5 lu(rurilor 6i (apabil5 de a sta, prin dialogul (u 9u'ne.eu, oare(u' pe a(ela6i plan (u ?l, prin bun5voin7a Gui 9u'ne.eu nu insu&l5 8ns5 o'ului de-a gata 8n7elesurile 6i nu'ele (elor (reate de ?l, (i a6teapt5 e&ortul lui de a le des(i&ra, pentru (are i-a dat (apa(itatea 6i trebuin7a l5untri(5 )iind(5 a(este 8n7elesuri 6i 8ntrebuin75ri sunt a(tuali.5rile unor virtualit57i inde&inite 9u'ne.eu a6teapt5 (a o'ul s5 des(opere nes&4r6itele g4nduri ale Sale puse 8n lu(ruri 6i s5 expri'e 8n (uvintele lui tot 'ai 'ulte din inde&initele 8n7elesuri pe (are voie6te (a el s5 A le spun5 prin lu(rurile (reate pentru el 9u'ne.eu a6teapt5 (a noi s5 8n7elege' tot 'ai bine 6i tot 'ai deplin g4ndurile Gui puse 8n lu(ruri 6i (uvintele (e ni le-a adresat prin ele, sau ni le adresea.5 prin situa7iile noi 8n (are sunte' pu6i Gu'ea 86i des(oper5 alte 6i alte aspe(te, alte 6i alte 'odalit57i de (o'bin5ri ale ele'entelor, alte 6i alte 'odalit57i (reate de raporturile 8ntre oa'eni 6i re.ultate din raporturile oa'enilor (u lu(rurile
!9

!9

.$idem, p D"N-DF0

1"

Nu'ai 8ntru(4t lu(rurile (ap5t5 o anu'it5 transparen75 sau relativitate 8n raport (u (o'uniunea inter-personal5, ele 86i des(oper5 sensul lor din (e 8n (e 'ai pro&und 6i i'portan7a lor 8n &or'area spiritual5 a o'ului O atitudine dreapt5 &a75 de lu(ruri e o atitudine dreapt5 &a75 de se'eni 6i &a75 de 9u'ne.eu 6i vi(eversa ;i de a(easta depinde de.voltarea dreapt5 a noastr5, 8ntru(4t prin ele (unoa6te' tot 'ai 'ult inten7iile iubitoare ale lui 9u'ne.eu &a75 de noi 9in (e se (unos( 'ai bine lu(rurile, din a(eea se (unos( 'ai 'ult 8n7elep(iunea 6i iubirea lui 9u'ne.eu &a75 de oa'eni, 6i din (e se (unos( 'ai 'ult a(estea, din a(eea se v5d 8n lu(ruri sensuri 'ai pro&unde )ie(are le vede potrivit lu'in5rii (hipului s5u din lu'ina (o'uni(5rii sale (u <roto-(hipul, iar a(est pro(es este un a(t de situare a persoanei 8n 'ediul (on6tiin7ei, a(east5 reali.are a persoanei 8n (on6tiin75 este 8n &apt des5v4r6irea sinelui deoare(e persoana este irepetabil5, are personalitate proprie, 6i nu este anulat5 sau anihilat5 ni(i '5(ar de 9u'ne.eu E2lesia )i recapit"lati3itate - om"l lit"rg al Crea0iei * raiunea responsabil+. O'ul a &ost nu'it 'i(ro(os'os, 'a(ro(os'os sau 'a(ro-anthropos S&4ntul /axi' /5rturisitorul optea.5 pentru 'a(ro(os'os, &iind(5 o'ul e (he'at s5 (uprind5 8n sine toat5 lu'ea, &iind 8n stare s5 o (uprind5 &5r5 s5 se piard5, (a unul (e e deosebit de ea, de(i reali.4nd o unitate 'ai 'are de(4t lu'ea exterioar5 lui2 pe (4nd, di'potriv5, lu'ea, (a (os'os, (a natur5, nu-l poate (uprinde pe o' deplin 8n ea &5r5 s5-l piard5, &5r5 s5 piard5 ast&el (ea 'ai i'portant5 6i 'ai d5t5toare de sens parte a realit57ii )aptul (5 o'ul e (he'at s5 devin5 o lu'e 'are este 'ai bine expri'at de (on(eptul de 'a(ro-anthropos, (are expri'5 &aptul (5 propriu-.is lu'ea e (he'at5 s5 se u'ani.e.e 8ntreag5, adi(5 s5 pri'eas(5 8ntreag5 pe(etea u'anului, s5 devin5 pan-u'an5, a(tuali.4ndu-se 8n ea o trebuin75 i'pli(at5 8n rostul ei Treptele in&erioare, (hi'i(e, 'inerale 6i organi(e ale existen7ei, de6i au o ra7ionalitate, nu au un s(op 8n ele 8nsele, (i s(opul lor (onst5 8n a (onstitui (ondi7ia 'aterial5 a existen7ei o'ului 6i a lor 6i ele nu sunt (on6tiente de a(est s(op al lor, 8n tipul (on6tiin7ei dialogi(e u'ane, spun a(easta pentru (5 ra7iunile divine ale lor 6i ele se rostes(, devin str5ve.ii pentru 8'plinirea s(opului (rea7iei :a7ionalitatea o'ului (are se serve6te (on6tient 8n s(opul d5inuirii 6i al bunei sale )5ptura u'an5 (apabil5 s5 (on6tienti.e.e ra7ionalitatea (rea7iei pri'e6te, odat5 (u a(east5 (apa(itate de 8n7elegere, responsabilitatea

de.volt5ri - de ra7ionalitatea naturii este in&init superioar5 a(esteia, 8ntru(4t natura se

1F

des&56oar5 8n sine rigid 6i &5r5 (on6tiin7a unui s(op al ei Totu6i, (onte'pl4nd a(east5 ra7ionalitate a naturii, o'ul a*unge la o 8n7elegere 'ai 8nalt5 a sensului existen7ei
J0

3n

a(est sens, vorbind de (unoa6terea a&ir'ativ-ra7ional5 despre 9u'ne.eu, din lu(rurile lu'ii, S&4ntul 0rigorie de Na.ian. .i(eB =15 9u'ne.eu exist5 6i e (au.a &5(5toare 6i sus7in5toare a tuturor, ne 8nva75 vederea 6i legea natural5B (ea dint4i privind (ele v5.ute 6i bine or4nduite 6i 'inunate 6i, (a s5 .i( a6a, 'i6(ate 6i purtate 8n (hip ne'i6(at2 a doua, dedu(4nd din (ele v5.ute 6i bine or4nduite pe 1ondu(5torul lor 15(i (u' ar &i luat sub.isten75 sau s-ar &i al(5tuit a(est univers, &5r5 9u'ne.eu, 1are d5 &iin75 tuturor 6i le sus7ine pe toateC )iind(5 ni(i (el (e prive6te o (hitar5 'inunat 8nto('it5 6i buna ei ar'onie 6i or4nduirea ei, sau (el (e as(ult5 (4ntarea (hitarei, n-ar putea s5 nu (ugete la (reatorul (hitarei sau la (4nt5re7ul din (hitar5, (i s-ar du(e (u g4ndul la el, (hiar da(5 nu-l (unoa6te din vedere #6a ne este evident 6i nou5 1el (e le-a (reat pe toate (ele &5(ute, le 'i6(5 6i le (onserv5, (hiar da(5 nu-G (uprinde' (u 8n7elegerea nere(unos(5tor (el (e nu 8naintea.5 p4n5 la (ap5t, ur'4nd dove.ile naturale@ ;i e &oarte
J1

Singur o'ul, (a ra7iune responsabil5 a (rea7iei, se &olose6te de ra7ionalitatea naturii 8n 'od (on6tient 6i, prin 'un(a sa, ur(5 la o via75 de (o'uniune spiritual5 6i la (on6tiin7a unor sensuri 6i s(opuri 'ai 8nalte ale naturii Nu'ai 8n o' ra7ionalitatea de inde&inite virtualit57i ale naturii (ap5t5 un sens, un rost, sau a*unge tot 'ai deplin la 8'plinirea ei Nu'ai pentru o' ea este &olositoare nu nu'ai existen7ei lui biologi(e, (i 6i (re6terii lui spirituale, nu'ai o'ul, (a &iin75 (on6tient ra7ional5 (are (unoa6te din (e 8n (e 'ai bine ra7ionalitatea naturii 6i sensurile ei, devine prin ea el 8nsu6i 'ai ra7ional, sau 86i a(tuali.ea.5 din (e 8n (e 'ai 'ult ra7iunea lui 9es(operind 6i pun4nd 8n valoare ra7ionalitatea 'ultiplu suprapus5 a lu'ii, 8n 'od liber, 8'preun5 (u se'enii s5i, pentru 'ai bogata &olosire a resurselor ei 6i pentru 8n7elegerea sensurilor ei inepui.abile, spore6te 8n (o'uniune (u a(e6tia2 iar a(est lu(ru e o surs5 de (unoa6tere a altor sensuri 'ereu 'ai 8nalte 3n (unoa6terea ra7ionalit57ii naturii prin ra7iunea sa, o'ul 86i des(oper5 responsabilitatea sa &a75 de ea, &a75 de se'eni 6i de 9u'ne.eu2 6i de.voltarea a(estei

J0

.$idem, p 21

J1

%ratio 55)..., Theologi(a, AA, < Z D", (ol DD, apud <r pro& 9u'itru St5niloae, Teologia 2ogmatic %rtodo0, vol A, p 119

1N

responsabilit57i e(hivalea.5 (u des(operirea (res(4nd5 a sensurilor lu'ii 6i ale existen7ei u'ane

J2

:a7iunea analiti(5 vede lu'ea 6i &ie(are lu(ru al ei oare(u' separat 9ar ea e 8nso7it5, 8n o'ul (are 86i tr5ie6te (o'plet existen7a sa, de o 8n7elegere (are intuie6te, prin progresele ra7iunii analiti(e, sensurile tot 'ai 8nalte ale lu(rurilor 6i sensul lor supre' 9up5 (on(ep7ia noastr5 (re6tin5, ra7iunea progresea.5 8n (unoa6terea lu(rurilor 6i a leg5turilor logi(e 8ntre ele, 8ntru(4t e (ondus5 de ra7iunea sau de 8n7elegerea (are intuie6te sensurile tot 'ai 8nalte 6i sensul supre' al existentei :a7iunea analiti(5 se (onvinge (hiar prin re.ultatele ei de pe &ie(are treapt5 (5 n-a a*uns la expli(a7ia &inal5 6i total5 a realit57ii, iar ra7iunea intuitiv5, sau 8n7elegerea (are intuie6te pe &ie(are treapt5 sensuri 'ereu 'ai 8nalte, o 8ndea'n5 la alte (er(et5ri 6i-i d5 8n a(ela6i ti'p (on6tiin7a (5 sensul supre' sau deplin al ori(5rei unit57i (er(etate e un 'ister legat de 'isterul 8ntregii realit57i 6i al realit57ii supre'e, pe (are ni(iodat5 nu-l va (unoa6te deplin (l"#ire )i trans$isciplinaritate. Nu 'ai revin 8n iposta.a de de&inire a (elor dou5 (on(epte, ele pot &i de*a 8n7elese 8n (hip su&i(ient de la Basarab Ni(oles(u, Thierry /agnin, Han Breda, 6 a, vreau s5 spun doar, 8n 8n(heiere, (5 (el 'ai bine se reali.ea.5 *n, *ntru i dincolo de al transdis(iplinarit57ii 8n experierea lui 9u'ne.eu, ai(i, potrivit S&4ntului 9ionisie #reopagitul, S&4ntului Aoan 0ur5 de #ur, 6 a , se unes(, (oliturghises( (el pu7in dou5 nivele de realitateB lu'ea angeli(5 ,Biseri(a biruitoare- 6i lu'ea (reat5, 8n7eleas5 (a Biseri(5 ,Biseri(a lupt5toare-, dar exist5 6i al treilea (er ,AA 1or 12, 2- (erul tronului Trei'ii 6i a(estea trei sunt 8n unitate doxologi(5 ve6ni(5 8n Giturghie #(easta nu 8nse'nea.5 (5 voi' s5 anul5' tot episte'i(ul, toat5 6tiin7a 6i s5 spune'B 3napoi la as(e.5 6i rug5(iune, nu 9ori' s5 rea6e.5' sensul 8n7elegerii (rea7iei 6i al po.i7iei o'ului 8n (rea7ie (a ra7iune responsabil5 a (rea7iei ;i iat5 (u'B S&4ntul /axi' /5rturisitorul vorbe6te despre o slu*ire preo7eas(5 a o'ului, 6i a 8ngerilor, 8ns5 &a(e distin(7ia 8ntre (ele dou5 slu*iri ar5t4nd (5, pentru a a*unge la nivelul (he'5rii preo7e6ti a 8ngerilor, &iin7ele u'ane trebuie s5 pra(ti(e (ontinuu o slu*ire (uvenit5 lor (a preo7i 8n (adrul (rea7iunii (os'i(e a lu(rurilor 6i ani'alelor
JD

#(east5 8'plinire a &un(7iei de preot

al (rea7iunii (os'i(e o reali.ea.5 &5ptura u'an5 8n '5sura 8n (are des(oper5 ra7iunile

J2

.$idem, p D"1 Ade', &piritualitate i comuniune *n liturghia ortodo0, ?d AB/BO:, Bu(ure6ti, 200!, p D0

JD

19

nev5.ute ale lu(rurilor 6i le &a(e s5 devin5 e&i(iente 8n (on7inutul lor adev5rat, 6i de(i 8n 'od propriu, 8n (rea7ia v5.ut5
J!

04ndirea patristi(5 r5s5ritean5 invo(5 adeseori i'aginea (os'osului (a biseri(5 R e$lesia -, ar5t4nd 8n (e &el se des(oper5 o'ului aspe(tul e(lesial al lu'ii (reateB =(ele (au.ate din (rea7iune, privite (ore(t, 8nal75 'intea prin a(east5 privire la oglindirea Unului 6i o unes( de.leg4nd-o de toate, 8n (hip si'plu, (u 8n7elesul unitar al Unului, da(5 'intea prive6te la ele a6a (u' se (uvine Aar (ele (are au pe Unul (au.ator 6i lu(r5tor prin &ire, 8ntru(4t #(ela d5 'in7ii prin ele o &or'5 ase'enea lor, au puterea s5 &a(5 'intea s5 (unoas(5 pe 8nsu6i Unul a(ela #(u' (os'osul a devenit pentru a(est o' (u adev5rat Biseri(a, 8n (are se str5vede 9u'ne.eu (el Unul@
JJ

3n a(ela6i sens, S&4ntul /axi',

privind (rea7ia v5.ut5 (a naos, arat5 (5 trebuie s5 distinge' (a pe o (ategorie deosebit5 subie(tele u'ane, (a preo7i 8n devenire (are, slu*ind lui 9u'ne.eu, des(hid lu'ea pentru o lu(rare 'ai e&i(ient5 a lui 9u'ne.eu 8n ea
J"

1u alte (uvinte, to7i oa'enii sunt preo7i

(he'a7i s5 trans&igure.e aspe(tul sensibil al (rea7iunii (os'i(e, &5(4nd s5 se vad5 tot 'ai (lar 9u'ne.eu prin a(est aspe(t, (a 1el 8n (are to7i 6i toate au s5 se uneas(5 9arurile (u (are este 8n.estrat5 &5ptura u'an5 sunt (ele (are &a( posibil5 8'plinirea slu*irii de preot al (rea7iei prin des(operirea ra7ionalit57ii (are (ara(teri.ea.5 8ntregul (os'os 9es(operirea a(estei ra7ionalit57i este posibil5 o'ului prin a(tivitate 6tiin7i&i(52 organi.area &or7elor naturii (on&or' ra7iunilor lor spre &olosul nostru se reali.ea.5 prin 'un(a noastr5, iar punerea 8n relie& a &ru'use7ii lor ar'onioase se reali.ea.5 prin art5 Truda, 6tiin7a 6i arta nu sunt alt(eva de(4t lu(r5ri prin (are &iin7a u'an5 8'pline6te o slu*ire de laud5 a lui 9u'ne.eu, plin5 de re(uno6tin7a pentru &olosul (e-l are din darurile (rea7iei 1a preot al (rea7iei v5.ute, o'ul adu(e 8n dar 1reatorului darurile pri'ite de la #(esta, 8'bog57ite 8ns5 prin 'un(a 6i 6tiin7a lui #(easta e slu*irea s&4nt5 sau preo7eas(5 spre (are a' &ost destina7i 8n (adrul (rea7iunii (os'i(e, e un (hip al ?uharistiei
JF

/un(a 6i d5ruirea - p4n5 la propria &iin75 - sunt (ele dou5 laturi ale

destina7iei u'ane, iar ele al(5tuies( 8'preun5 slu*irea noastr5 liturgi(5 8n sensul larg al (uv4ntului, (a 8naintare spre unirea (u 9u'ne.eu 6i 8ntre noi 8n (adrul (rea7iei (os'i(e
J! JJ

.$idem, p 2" 1alist <atriarhul, ,apete despre rugciune, 8n Filocalia, vol HAAA, p 292, apud .$idem, p 2N

J" JF

.$idem, p D2 .$idem

20

#(easta e liturghia (os'i(5 de (are vorbe6te S&4ntul /axi' /5rturisitorul, (a 8naintare a noastr5 spre 9u'ne.eu 6i (a unire tot 'ai str4ns5 8ntre noi, prin 8naintarea 8n 9u'ne.eu
JN

3n liturghia a(easta (os'i(5, (e ne du(e spre 9u'ne.eu 6i spre unirea tot 'ai str4ns5 8ntre noi 8n ?l, se 8n(adrea.5 'un(a p5rin7ilor pentru (re6terea (opiilor 6i *ert&elni(ia lor pentru ei, str5dania des(operirii ra7iunilor divine ale &or7elor (rea7iunii, 'un(a s(riitorilor 6i a (reatorilor de art5 (are &a( 'ai &ru'oas5 6i 'ai (urat5 (onvie7uirea o'eneas(5 /un(a a(easta 6i sudoarea ei au devenit dintr-o os4nd5 ,)a( D, 1F-19- o slu*ire a lui 9u'ne.eu 6i a se'enilor, 8'plinirea liturghiei =8n naosul (os'i(@ <5rin7ii r5s5riteni nu se li'itea.5 la a 8n7elege nu'ai (os'osul (a biseri(5, (i 8ns56i &iin7a u'an5 (a e$lesia 6i persoana u'an5 (a preot al ei #st&el, preo7ia universal5 a 'irenilor se arat5 at4t 8n &aptul (5 des(oper5 ra7iunile nev5.ute ale lu(rurilor 6i prin a(easta (ontribuie la des(operirea 6i pro'ovarea (ara(terului de Biseri(5 al (rea7iunii (os'i(e 6i al &iin7ei proprii, (4t 6i 8n &aptul (5 o'ul (redin(ios devine preot 8n biseri(a &iin7ei proprii
J9

<rin ur'are, slu*irea o'ului 8n (adrul liturghiei (os'i(e nu 8nsea'n5

nu'ai slu*irea 8n naosul (os'i(, dup5 (uvintele S& /axi', (i 8nsea'n5 (5 trebuie s5 devin5 el 8nsu6i lo(a6 biseri(es( propriu-.is spre starea preo7eas(5 ?l trebuie s5 de.volte 6i 8n &iin7a sa (alitatea de biseri(5 (e are 8n (entrul ei pe 9u'ne.eu 6i (alitatea sa de preot (e slu*e6te lui 9u'ne.eu a&l5tor 8n altarul ini'ii sale 9espre o'ul (a biseri(5 a s(ris &oarte l5'urit S&4ntul /ar(u #s(etul O'ul (redin(ios e 6i el o biseri(5 a(tuali.at5 pe '5sura (redin7ei lui, 8n (are el 8nsu6i o&er5 darurile sale lui Iristos 9ar (eea (e e de re'ar(at este (5 S&4ntul /ar(u #s(etul vede preo7ia persoanei u'ane str4ns legat5 6i dependenta de arhieria (entral5 a lui Iristos ? (eea (e are lo( 6i in Giturghia din lo(a6ul biseri(es(, unde 1el (e se adu(e *ert&a, pentru a se 8'p5rt56i de ea (ei de &a75 prin preotul v5.ut, este Iristos, #rhiereul nev5.ut ;i a(est &apt trebuie s5 3l vede' 6i 8n Giturghia (os'i(5 8n (are Iristos, 1are e i.vorul tuturor darurilor pe (are noi le o&eri' Aui 9u'ne.eu, dup5 (e a devenit o', S-a &5(ut 6i #rhiereul (are A( adu(e pe ele, 6i ne adu(e 6i pe noi Tat5lui, (a dar, pre&5(ute 8n *ert&a Gui, sau i'pli(ate 8n *ert&a Gui, dat &iind (5 dup5 (e ?l ne-a dat bunurile naturii 6i pe unii altora (a

JN J9

Ade', Teologia 2ogmatic %rtodo0, vol A, p D2 Ade', &piritualitate i comuniune *n liturghia ortodo0, p 2F

21

daruri, noi a' neso(otit datoria de a le adu(e 6i de a ne adu(e lui 9u'ne.eu 6i unii altora
"0

3n interiorul &5pturii u'ane Se a&l5 Iristos (a #rhiereu al biseri(ii noastre l5untri(e 6i 8'preun5 (u ?l sunte' 6i noi preo7i 8n ea O spune a(easta S&4ntul /ar(u #s(etul, de(lar4nd (5 noi o&eri' lui Iristos, a&lat 8n interiorul ini'ii noastre (a 8ntr-un altar, toate g4ndurile noastre din pri'ul 'o'ent al apari7iei lor, 8nainte de a &i 'u6(ate de &iara po&tei sau a '4niei <rin a(este g4nduri noi tr5i' o via75 l5untri(5 8n(hinat5 lui Iristos, dar 8n leg5tur5 (u lu'ea din a&ar5, de(i nu lipsit5 de e&e(t s&in7itor 6i asupra a(esteia 1u alte (uvinte, slu*irea preo7eas(5 8naintea altarului ini'ii se r5s&r4nge 8n slu*irea o'ului (a preot al 8ntregii (rea7ii, 8n a(est sens S&4ntul /ar(u #s(etul vede *ert&ele aduse lui Iristos de noi pe altarul ini'ii nu nu'ai (a o adu(ere a &iin7ei noastre, (i 6i a tuturor g4ndurilor 6i si'7irilor noastre, ar5t4nd (5 noi nu trebuie s5 renun75' la via7a noastr5 8n lu'e, (i s5 o 8n(hin5' pe a(easta (u toate (ele (e le e&e(tuea.5 ea 8n lu'e (a daruri lui Iristos 1u alte (uvinte, S&4ntul /ar(u #s(etul pune preo7ia noastr5 interioar5, lu(r5toare 8n biseri(a &iin7ei noastre, 8n str4ns5 rela7ie (u lu(rarea noastr5 8n lu'e, av4nd s5 (ontribui' la s&in7irea a(esteia sau la a(7iunea noastr5 preo7eas(5 8n (rea7ia exterioar5 <rin a(east5 liturghie interioar5 se reali.ea.5 6i 8n biseri(a &iin7ei noastre o uni&i(are a tuturor 'i6(5rilor 6i tendin7elor o'ului (redin(ios 8ntre ele, 6i a lui (u 9u'ne.eu ;i ea a*ut5, la r4ndul ei, la uni&i(area &ie(5rei &iin7e u'ane (u (elelalte 8n 9u'ne.eu, 8n a(tivitatea sa 8n (adrul (rea7iunii (os'i(e, intensi&i(4nd pe (ea din lo(a6ul biseri(es( 8n sens stri(t, pe (are, pe de alt5 parte, se sus7ine 15(i un o' neuni&i(at 8n sine - uni&i(are (e nu se poate 8'plini de(4t 8n 9u'ne.eu - nu se poate uni&i(a ni(i (u (eilal7i
"1

1redin(iosul nu s5v4r6e6te a(east5 liturghie personal5, rupt de (rea7ie 6i de

(o'unitatea u'an5 9ar lu(rarea arhiereas(5 a lui Iristos din ini'a noastr5 nu se restr4nge nu'ai la pri'irea g4ndurilor noastre 6i a &iin7ei noastre 8nse6i, (i se arat5 6i 8ntr-o 8'p5rt56ire a noastr5 de ?l #(easta pentru (5 8n ori(e iubire adev5rat5 are lo( o predare re(ipro(5 Aar 8'p5rt56ania este un a(t de re(ipro(5 iubire 8ntre (redin(ios 6i Iristos S&4ntul Si'eon Noul Teolog 6i isiha6tii, (are au a*uns la o reali.are (ul'inant5 a unirii (u Iristos,

"0 "1

.$idem, p DJ .$idem, p D9

22

iradiind (a lu'in5 8n interiorul propriei lor &iin7e, vorbes( at4t de predarea lui Iristos (5tre ei, (4t 6i de predarea lor lui Iristos 8n a(easta tr5ie6te o'ul (ea 'ai negr5it5 tain5 3n a(est sens, 1alist 1ata&ygiotul .i(eB 14nd 746ne6te 8n ini'5, din ad4n(ul pro&und al i.vorului du'ne.eies( 6i din vederea 8n7eleg5toare, puterea 9uhului, e vre'ea potrivit5 de a t5(ea 15(i atun(i se s5v4r6e6te 8n (hip negr5it s&4nta slu*b5 ,latreia- 6i 8n(hinarea 'in7ii (5tre 9u'ne.eu 8n duh 6i adev5rX
"2

Ni(i 8n lo(a6ul u'an al lui 9u'ne.eu, ni(i 8n (el (os'i(, ni(i 8n (el liturgi( propriu-.is, 8'p5rt56irea de 9u'ne.eu nu poate a*unge la (ap5t 8n toate a(este lo(a6uri ale lui 9u'ne.eu, 8'p5rt56indu-ne de ?l, experie' in&initatea Gui 3n toate ne 8nt4lni' (u in&initatea, (5(i 8'p5rt56indu-ne de ?l ne d5' sea'a (5 via7a Gui dep56e6te in&init (eea (e pute' pri'i 9e6i exist4nd 8n istorie, &5ptura u'an5, 8n (alitate de (hip al lui 9u'ne.eu-<ersoan5, este 6i ea, 8ntr-un anu'e sens, de ne(uprins, sau, (el pu7in, are 8ntotdeauna (eva (e s(ap5 ra7iunii 6i 8n7elegerii noastreB =1hiar da(5 persoanele &a( parte integrant5 din natur5, (ultur5 6i istorie, exist5 (eva din ele (are tre(e 'ereu din(olo de (eea (e poate &i (al(ulat, prev5.ut 6i 8n7eles@
"D

"2 "D

.$idem, p !0 <hilip # :olni($, 'erson, +race and +od, 0rand :apids, /i(higan, 200F, p 120

2D