ALEXANDRI A

Cel mai vechiu roman popular, Alexandria, desi de ongme greaca, a patruns totusi in literatura noastra, prin intermediul Sarbilor dupa ce a suferit 'insa influenta versiunilor din Occidentul latin medieval. Se stie ca romanul lui Alexandru eel Mare a fost alcatuit in Egiptul elenistic 1!1veacul al III-lea, de un autor anonim care s'a folosit de traditiuni scrise si de legende populare. Victoriile stralucite ale lui Alexandru eel Mare, care in noua ani numai a cucerit in Asia :;;iAfrica, mai mult pamant decat cunoscusera Grecii temeinic in toata desfasurarea vietii lor istorice, exotismul tiirilor cucerite cu obiceiuri, costume 9i vege- tatie necunoscuta, precum si sfarsitul lui tragic, toate aceste elernente au isbit Intr'atata imaginatia contemporanilor, Incat chiar istoricii pe care el Ii luase In expeditiile sale, cand au Inceput sa scrie vieata 9i razboaiele lui, au muiat pana In coloarea mitului. Desi operele acestor istorici contemporani cu Alexandru (Cal- listhenes, Onesecrit, Aristobul, Nearh) s'au pierdut, totusi in fragmcntele din acesti istoriografi, pe care le citeaza scriitorii posteriori (Polybiu, Arrian, Strabo, 9. a.), se recunoaste germenuj unor episoade care au alcatuit mai tarziu 0 parte din urzeala romanului (ca de pilda: Intalnirea lui Alexandru cu Amazoanele sau cu Gymnosofi;;tii). Paralel cu aceste traditiuni scrise, amintirea despre marele cuceritor :;;i izbanzile lui striilucite s'au pastrat ;;i prin osta;;ii care strabatusera cu el caile pana la Indus 9i care, 'intoqi la casele lor, au umplut lumea antica cu faima expeditiilor intre- prinse. Aceste amintiri, transmise din generatie 'in generatie, s'au amestecat cu fondul stravechiu de mituri 9i legende 9i 'in felul acesta s'a creat 'in jurul cuceritorului macedonean 0 atmos- fera de supranatural. In veacul al III-lea a. Chr., in Egiptul stapanit de urm~ii lui Alexandru cel Mare, un autor neculloscut, adunand elemente din traditia scrisa 9i din cea orala, a alcatuit romanul, care a trecut apoi in toate literaturile lumii. Ca patria romanului este Egiptul, se vede chiar din primele pagini, unde marele cuceritor macedo- nean este 'infati:;;at ca fiul natural al ultimului faraon egiptean (Nectaneb-Nehtinav) - 0 nota menita sa satisfaca mandria ve- chiului Egipt. Din Egipt, romanul a calatorit apoi in Rasarit, 'in tarile care facusera odam parte din imperiul lui Alexandru cel Mare 9i s'a raspandit cu deosebire 'in imperiul bizantin, unde a fost cu timpul prelucrat, primind intre altele un colorit cre9tin.

ROMANUL POPULAR. ALEXANDRIA

-----_._._-----_.
. ..

_------------------

In Bizant, unele copii ale romanului indican ca autor pe istoricul Callisthenes, nepotul de sora. al lui Aristotel, profcsorul lui Alexandru eel Marc. Callisthencs, care insotise pe marele cuceritor in expeditiilc lui, a povestit aceste expeditii, dar a fost ucis din porunca lui Alexandru, pentruca si-a ingaduit sa critice fastul oriental, pe caro-l adoptase genialul cuceritor. Aceasta moarte t ragicil i-a [atras JnSa simpatia scriitorilor vechi: Curtius il numeste vindex publicae Iibertatis '), iar Cicero Iauda acta ~i stralucirea st.ilului sau, Statuia lui Callisthenes chiar impodobia gradinile serviliene pe vremea lui Pliniu. Nu trebue dar, in asemenea Irnprejurdri. sa ne surprinda faptul ca romanul fantastic al lui Alexandru eel Mare a fost pus, cu vremea, spre a-i cia mai multa autoritate, pe numele lui Callisthenes. istoricul lui Alexandru eel Mare atat de pretuit de cei vechi; de aceea, in literatura bizantina romanul e cunoscut si sub numele de Pseudo-Callisthenes, Din imperiul bizantin, romanul lui Alexandru a trccut in Occident prin dona traduceri : una facnta in epoca lui Carol eel Mare, alta mai bogata in clemente fantastice, adusa in secolul al X-lea de un neapolitan, Arhiprcsbiterul Leo, care fusese trimis in solie la Imparat.ii Bizantului, Constantin si Romanes. Aceasta noua traducere, cuuoscuta sub nurnele de Historia Ale xandri Mugni regis Mucedoniae de proeliis, a trccut in Franta, intr:o vreme cand truverii colindau din castel in castel pentru a evoca in salile somptuoase ale oaspetilor, in sunetul violelor, ispravi de vitejie ale eroilor din alto timpuri. Acolo, intr'un mediu de fermen tatie epica, romanul lui Alexandru a fost preformat in versuri intai de un cleric Alb6ric de Besan<;:on -- sau

mai probabil Brian con apoi de trei truveri iu tro lungii epopee de 20.000 de versur i, de cate 12 silabe. numite de atunci versuri alexandrine, din cauza ca au fost intrebuirrtatc in accst roman. Din Franta, materialul epic despre Alexandru s'a raspandit in tot Occidentul si a ajuns in Italia, unde s'a incrucisa.t din nou cu traducerea Arhipresbiterului Leo. 0 versiune in proza, apropiata de traducerea latina a neapolitanului, dar care suferise in partea finala influenta poemelor franceze, s'a repercutat in redactiunile bizantine care circulau intre colonistii greci din Venetia. Dupa aceasta versiune greaca, devenita apoi 0 carte populara, dese ori tiparita in Venetia, s'a facut 0 traducere in limba sarba, in orasele de pc tarmurile croate ai carol' Iocui- tori traiau in stranse Iegaturi politico :;;ieconornice cu Venetia. Acum mai bine de 50 de ani, istoricul literal' rus Veselovskij a aratat ca forma numelor proprii din versiunea neogreaca 9i sarbeasca a rornanului presupunc la baza lor prototipe de origine latina sau romanica, dar cu toate inccrcarilc facute. originalul occidental nu s'a dcscopcrit inca. Traducerea sarbeasca s'a raspandit repcde la toti Slavii crtodocsi si a fost adusa in tiirile noastre de catre carturarii sarbi, emigrati la noi din pricina apasari! turcesti. Una din ccle mai vechi versiuni slavonesti, care a razbatut prin vicisitudinile vremurilor pana la noi, s'a gasit in manastirea Neamtu si a fost copiata in 1562, din porunca Mitropolitului Grigore. 0 copie de pc aceasta versiune a fost tradusa pc la jumatatea veacului al XVI-lea in Ardeal, Originalul traducerii romanesti s'a pierdut, dar ni se pastreaza o sumedenie de copii, dintre care cea mai veche se giise9te in

Cetatea imp~ratesei Cleofila, Seena din Alexandria, copiata de Nastase Negrule In Ia~i la 1790 (ms. 869 din B. A, R.)