Introducere general

Duhul grieste lmurit c, n vremurile din urm, unii se vor deprta de credint, lund aminte la duhurile cele nseltoare si la nvtturile demonilor, prin ftrnicia unor mincinosi care sunt nfierati n cugetul lor. 1 Tim. 4:1, 2 ntre voi vor fi nvttori mincinosi, care vor strecura eresuri pier toare si, tgduind chiar pe !tpnul care i"a rscumprat, si vor aduce lor o gra#nic pieire. $ulti se vor lua dup nvtturile lor rtcite si, din pricina lor, calea adevrului va fi hulit. Din pofta de avere si cu cuvinte amgitoare v vor momi. Dar osnda lor, de mult pregtit, nu #oveste si pier area lor nu dormitea . 2 %et. 2:1"& 'i vor face semne mari si chiar minuni, ca s amgeasc, de ar fi cu putint, si pe cei alesi.$at. 24:24 (eriti"v de proorocii mincinosi, care vin la voi n haine de oi iar pe dinuntru sunt lupi rpitori.$at. ):1* %rotestantismul a aprut la 1*1+, cnd germanul $artin ,uther, fost calugar catolic, nemultumit de decaderea din -iserica .atolica, a nceput sa propovaduiasca mntuirea e/clusiv prin credinta. n teri#ilismul lui, a rupt din !criptura 'pistola !fntului 0aco# 12credinta fr fapte este moart34 si a aruncat"o n rul 'l#a, numind"o 2epistola de paie3. %ropovaduirea lui a gasit repede adepti, att n rndul no#ilimii germane care voia sa iasa de su# tutela papei, ct si n rndul taranimii care vedea n aceasta o cale de emancipare. .ei care au aderat la nvatatura lui ,uther au primit numele de 2luterani3. Tot n perioada aceea, idei similare cu ale lui ,uther au nceput sa propovaduiasca si france ul 5ean .alvin si elvetianul 6uldrich 78ingli, fiecare avnd cte ceva de corectat. (iecare si"a gasit adepti si noile comunitati, separndu"se de -iserica .atolica, au fost denumite dupa initiatorii lor. Tre#uie mentionat ca -iserica .atolica s"a format prin desprinderea -isericii 9omei de -iserica :niversal nfiintat de !fintii ;postoli. ;cesta a fost un proces care s"a reali at ntre secolele < si =0, n principal din cau a pretentiilor de superioritate ale episcopului 9omei 1autointitulat 2pap34 fata de ceilalti episcopi > fratii si egalii sai. Desprinderea catolicilor de -iseric s"a reali at si prin schim#area nvtturii apostolice, a .re ului si a predaniei %rintilor -isericii si prin introducerea unor noi dogme strine de spiritul apostolic. nvttura schim#at a adus cu sine fapte pe masur, lucru care a constituit motivatia protestantismului. ? idee frumoas, sentimental, care circul ast i afirm c catolicii sunt frati cu ortodocsi si c ntre nvttura ortodo/ si cea catolic nu ar fi mari diferente. .ei care sustin asa ceva o fac n total necunostint de cau . @u numai c diferentele de nvttur sunt fundamentale, dar de"a lungul timpului -iserica .atolic, departe de a se comporta AfrtesteA, a dus o politic de su#minare machiavelic a ?rtodo/iei si de convertire prin orice miBloace a ortodocsilor. .ititi: Dou conceptii despre mntuire pentru a afla despre diferentele de nvttur dintre ?rtodo/ie si catolicismC 9omano"catolicii, fratii nostriD pentru a afla despre cderea continu a catolicilor de la credinta crestinC ?rthodo/ Truepath 1site n lim#a engle 4 pentru a afla despre istoria catolicismului, despre aButorul oficial dat de %ap regimurilor lui 6itler si $ussolini, despre atrocittile de neimaginat comise de -iserica .atolic n .roatia anilor 1E41"1E4* si despre multe altele. 0nformatiile si fotografiile de pe acest site, de domeniul pu#lic de altfel, sunt socante. Dac ,uther si tovarasii sai nu ar fi fost mnati n actiunea lor de un duh de mrire personal, ei ar fi cercetat nvttura -isericii de 9srit 1?rtodo/e4 si ar fi gasit acolo raspunsul la a#u urile -isericii .atolice. ; fost nsa mai comod pentru ei sa stea la mas cu printii germani care"i proteBau de %ap si sa"si scrie programele religioase pentru noile lor 2#iserici3. 9uptura primului val de protestanti din -iserica .atolica a pus pe roate duhul de de #inare. ,a rndul lor, cele trei grupe primare de protestanti s"au va ut contestate din interior si n fiecare grupare nou au fost unii nemultumiti care au considerat c nc e ceva de ndreptat. ;sa ceva se petrece si n iua de a i. 7ilnic se pun #a ele unei noi A#isericiA, se mai reformea cte ceva si mai apare o nou titulatur. !istemul e relativ simplu. .u ntre#rile lor, cei nemultumiti creea tul#urri n snul noii gruprii. ? perioad lucrurile merg #ine n adunare, deoarece cei nemultumiti sunt putini la numr si este usor s spui despre ei c sunt sentimentali, c nu au lumin si c nu tre#uie luati n serios. Diferentele firesti dintre oameni ies la iveal si

fiecare se lupt pentru a ocupa o po itie ct mai #un n noua adunare. n -i#lie scrie despre ornduial, deci principalul lucru devine a organi a noua A#isericA dup model #i#lic. !unt alesi pre #iteri, diaconi, un casier si 1

diversi responsa#ili cu tinerii sau cu alte aspecte. %o itiile de conducere sunt detinute de persoanele cele mai active, care care vor#esc #ine, care au capacitti si renume, iar restul mem#rilor stau ase ati frumos n #nci. ? adevrat democratie " cei din #nci i"au ales pe cei de pe podium care, la rndul lor, tre#uie s fie pe placul celor din #nci pentru a nu fi dati Bos la noile alegeri. @oua #iseric tre#uie s ai# si un nume, deci se alege o denumire A#i#licA, un nume pretentios. !e ntocmeste procesul ver#al cu mem#rii si se porneste la drum. %rincipalul o#iectiv este cresterea numeric " cu ct se adun mai multi, cu att creste puterea si renumele sectei. Totul se re olv prin vot democratic, mai putin pro#lema celor cu reforma n snge. @ereusind s"si impun punctul de vedere, minoritatea ncearc s forte e succesul prin feluri AdescopeririA de la Dumne eu, contestate de maBoritate. ns profetul ad"hoc reuseste s strng adepti. .onductorii alesi democratic ncearc s"l linisteasc, s re olve conflictul incipient, ns mndria omului l face s mearg pn"n pn ele al#e. n cele din urm nemultumitii prsesc gruparea si pun #a ele unei alte #iserici. ;cum au propria lor #iseric si, pentru ca lucrurile s mearg, modelul de organi are l iau de la secta din care tocmai au iesit. :rmea gsirea unui nume frumos si toat procedura democratic de vot si iat o nou #iseric, dup modelul celei dinainte. ;sa au iesit, unii din altii, ana#aptistii 1numiti ulterior F#aptisti34, menonitii, arminienii, pre #iterienii, episcopalienii, puritanii, GuaHer"ii, shaHer"ii, metodistii, unitarienii, adventistii, martorii lui 0ehova, mormonii, penticostalii si multi, multi altii. n decurs de cteva sute de ani, rata de divi are a crescut, aBungndu"se n iua de a i la culte cu 11 mem#ri 1!haHer"ii n !:;, organi ati n...2 adunari rivaleI4. '/ista mai multe culte de #aptisti, un manunchi de organi atii adventiste, cteva 2#iserici3 mormone, trei federatii principale de penticostali, trei ramuri de martori ai lui 0ehova, etc.

Biserica Baptist
%rotestantismul avea la nceput o pronuntata caracteristica de Freligie populara3. ;cest fapt se datora segmentului de populatie tintit, anume micii mestesugari si taranimea. n timp ce -iserica .atolica devenise un instrument de opresiune n minile aristocratiei, predicatorii protestantii au de voltat treptat o religie care nlatura ct mai mult din caracteristicile catolicismului. ;u nceput sa fie predicate li#ertatea individuala generala si cea privind interpretarea !cripturilor, eliminarea preotimii, restrngerea averilor #isericesti si a atri#utiilor clericilor, diminuarea darilor catre #iserica. ;ceste idei au constituit forta de penetrare a protestantismului, n care cei asupriti au va ut un miBloc de emancipare. ,uteranii, primii protestanti, au nceput sa se organi e e n comunitati separate de -iserica .atolica, desigur n one n care miBloacele de control ale acesteia din urma nu erau puternice. n aceste one, controlate de printii numeroaselor landuri germane, protestantii au preluat #isericile catolice si le"au transformat potrivit noilor precepte. ;u fost eliminate orice nfatisari religioase 1statui, icoane, cruci, crucifi/e, etc.4. !luB#ele au nceput sa fie conduse de predicatori fara studii religioase, caci scolile teologice erau e/clusiv catolice. Din acest motiv nu e/ista o unitate a nvataturilor protestante, fiecare predicator predicnd potrivit cu imaginatia lui, denumita ad" hoc Fdescoperire de la Dumne eu3. ;stfel se face ca n acelasi segment de timp ntlnim curente protestante cu nvataturi diferite. F!luB#ele3 constau din doua parti. %rima parte cuprindea rugaciuni si cntari religioase n care se afirmau diferite doctrine. %artea a doua era repre entata de predica. !piritul unui predicator era dus mai departe de noi predicatori tot mai radicali n efortul de a elimina orice similitudine cu -iserica .atolica. Daca primii protestanti nvatau #ote ul pruncilor, ulterior protestantii au simtit nevoia sa se disocie e si mai mult de -iserica .atolica, ncepnd sa se re"#ote e. 0nitial gestul repre enta o a#andonare pu#lica a tot ce era catolic, ca ulterior acestui gest sa i se caute o Bustificare #i#lica si sa fie transformat n doctrina de cult. %rimii care au practicat re#ote area au fost denumiti de ceilalti Fana#aptisti3 1Fre#ote ati34. ' interesant de o#servat ca ana#aptistii au fost la nceput e/trem de contestati de ceilalti protestanti care nu voiau sa accepte un

nou #ote . ;ceste conflicte au luat deseori aspectul unor adevarate ra #oaie religioase n care luteranii i masacrau pe taranii ana#aptisti. ;sa cum catolicii nu i iu#eau pe luterani, nici luteranii nu i agreau pe 2

ana#aptisti. ;na#aptistii si"au gasit si ei predicatori de succes, persoane cu harisma de orator, care au fundamentat si accentuat noua doctrina a re#ote arii. 'i s"au organi at n comunitati separate si si"au nfiintat propriile locuri de adunare. .u timpul, prefi/ul Fana"F a fost a#andonat si s"a ncetatenit denumirea de F#aptistA. 5ohn !mith si Thomas 6el8Js, doi separatisti engle i din secta .ongregationalist, au format prima #iseric #aptist n ;msterdam, ?landa, n 1KLE. !mith s"a unit ulterior cu menonitii, iar 6el8Js s"a ntors n ;nglia. ;ici, n 1K11 sau 1K12, el a format mpreun cu o mn de oameni prima #iseric #aptist din ;nglia, la !pitalfields, lng ,ondra. .rescnd ca numr, #aptistii engle i s"au separat n -aptisti Menerali si -aptisti %articulari. %rimii, care erau arminieni, credeau c urmrile Bertfei lui 6ristos se aplic ntregii omeniri. .eilalti, asemenea calvinilor, considerau c acestea se aplic numai celor alesi 1conform teoriei predestinrii4. .ele dou ramuri s"au unit n secolul 1E, cnd a#ordrile teologice se schim#aser iar nevoia de mem#ri le"a fcut s se apropie. %ornind din ;nglia, numrul #aptistilor a aBuns la peste un milion n 'uropa. ;merica a fost locul unde secta #aptist a cunoscut cea mai mare de voltare. 9oger Nilliams, un engle din secta puritanilor, a nfiintat prima #iseric #aptist n orasul %rovidence, statul 9hode 0sland, n 1K&E. .am n aceeasi perioad, doctorul 5ohn .larHe a nfiintat o adunare #aptist n @e8port, statul 9hode 0sland. Deseori persecutati pentru credinta lor, #aptistii au crescut ncet ca numr, dar cresterea s"a accelerat n secolul 1) n mare parte datorit miscrii de tre ire religioas cunoscut su# numele de $area Tre ire. Tot n secolul 1), #aptistii au sustinut idealurile 9evolutiei ;mericane, devenind astfel mai populari. ;semenea celorlalte secte neoprotestante, #aptismul american, nscut din de #inare si purtnd n el germenele de #inrii, s"a divi at si e/ist ast i peste ece feluri de #aptisti: Baptistii Vechi, Baptistii Vointei Libere, Baptistii Smbtari, Baptistii celor Sase Principii, Baptistii Unitarieni, Baptistii Cufundtori , etc. @umele fiecrei secte #aptiste ilustrea principiul generator al sectei, acela al alipirii la un anume aspect al credintei si al a#soluti rii acestuia n dauna celorlalte. De remarcat c pn n 1E+*, aceste #iserici #aptiste americane numiser apro/imativ *L de femei n functii oficiale 1pastori, predicatori, etc.4. n 9omnia, #aptismul a ptruns la sfrsitul secolului 1E, venind din Mermania, prin :ngaria, si a nceput s se rspndeasc printre romnii din ;rdeal, mai ales n ;rad si -ihor. Dup furirea 9omniei $ari, a ptruns si n celelalte provincii romnesti. .a puncte principale de doctrina, #aptistii cred c -i#lia este singura autoritate n materie de credint si c fiecare persoan poate s o citeasc si s o interprete e individual. ;ceast idee a interpretrii personale a -i#liei a dus la e/istenta n pre ent a peste 22 de denominatiuni #aptiste n ntreaga lume. -aptistii mai nvat #ote ul adultilor ca marturie pu#lica a credintei. ? parte dintre ramurile sectei #aptiste au adoptat la sfrsitul secolului 1E teoria rpirii -isericii nainte de a doua venire a $ntuitorului. !e consider c o persoana, desi nascuta n familie crestina, nu este crestina pna cnd nu face o declaratie pu#lica n fata comunitatii privind Facceptarea lui 0isus 6ristos ca Domn si $ntuitor personal3. Termenul Fpersonal3 are o ratiune foarte precisa. !e urmreste ntarirea ideii ca omul nu are nevoie de preoti pentru a intra n legatura cu Dumne eu, cei vi ati fiind desigur preotii catolici si cei ortodocsi. $ntuirea este Fpersonal3, nedepin nd de nimeni altcineva. !e poate spune ca multe din doctrinele si practicile #aptistilor au fost cel putin la nceput o replica la adresa -isericii .atolice. ;stfel, e/istenta acesteia din urma constituia motivatia actiunilor tuturor protestantilor. Dac -iserica .atolic ar disprea #rusc, protestantii ar rmne fr o#iectul muncii si ar intra ntr"o cri de activitate.

Biserica lui Dumnezeu Apostolic - Cultul Penticostal

&

!pre sfrsitul secolului 1E ;merica era deBa plictisita de numeroasele si sporadicele Ftre iri religioase3. $ulti predicatori am#ulanti se compromisesera prin tertipurile la care apelau pentru a ncl i multimile. $asele voiau ceva nou iar acest nou nu a ntr iat sa vina su# lo inca FDumne eu face o lucrare noua3. :na dintre miscrile de Atre ire religioasA din !tatele :nite a fost si asa"numita A%loaie Tr ieA 1 Latter Rain4 condus de ;.5. Tomlinson, initial un simplu distri#uitor de crti al ;merican -i#le !ocietJ. '/istau de altfel mai multi predicatori care predicau rennoirea tririi religioase prin Fumplerea cu Duhul !fnt3. !uportul pentru aceast propovduire consta n relatarea privind pogorrea Duhului !fnt la .inci ecime, descris n capitolul 2 din (aptele ;postolilor. ;cesti predicatori afirmau c acea pogorre, nsotit de Avor#irea n alte lim#iA, este posi#il si n ilele noastre, pentru fiecare credincios n parte. ;stfel, n !:; si n Tara Malilor au aprut adunri de rugaciune n care credinciosi ferventi si marturiseau pcatele naintea Domnului si l implorau cu lacrimi As"i #ote e cu Duhul !fntA. %e lng Tomlinson, un alt promotor al noilor idei a fost .harles %arham. %redicatorii creau prin predicile lor o conditionare psihologica si o nfier#ntare a sngelui care n cele din urma degenera n Fglosolalie3 1vor#ire necontrolata ntr"o stare de semi"transa4. ;paritia acestui fenomen destul de neo#isnuit a constituit n 1)EK scnteia pentru demararea noii miscari penticostale. Mlosolalia a fost identificata cu pogorrea !fntului Duh de la .inci ecime si s"a afirmat ca evenimentul descris n -i#lie poate avea loc oricnd daca credinciosul se roaga fier#inte lui Dumne eu. Do#ndirea unei astfel de Fumpleri cu Duhul !fnt3 a devenit tinta celor care doreau mai mult. .ei care credeau n Aumplerea cu Duhul !fntA s"au separat de adunrile din care fceau parte si astfel s"a conturat noua $iscare %enticostal. n 1EL& Tomlinson si d seama c poate face mai mult dect s vnd crti si nfiintea A-iserica lui Dumne euA. !tilul neconformist al adunarilor penticostale 1de la pentecost O cinci ecime, n greaca4 a asigurat raspndirea miscarii si a atras atentia si n afara !tatelor :nite. :n loc unde penticostalismul a prins repede rdcini n 'uropa, n miBlocul unui popor plictisit de un luteranism arid, a fost @orvegia. ;ici noile idei au fost preluate de diversi predicatori ad"hoc, punndu"se #a ele mai multor secte de sorginte penticostal 1ve i articolul despre A%rietenii lui !mithA, sect cunoscut n 9omnia ca A%rtsiaA4. .onform AtraditieiA neoprotestante privitor la de #inare, A-iserica lui Dumne euA a lui Tomlinson nu a re istat prea mult, prima scindare avnd loc n 1E1+, astfel aprnd A;dunrile lui Dumne euA. :lterior aceste dou ramuri s"au divi at si ele, dnd nastere unor grupri independente. %rincipalele grupri penticostale sunt asociate acum n .onferinta $ondial %enticostal. n 9omnia penticostalismul a venit direct din ;merica, n perioada inter#elica, prin ctiva romni cstigati de ideile acestea, propagate n !:; chiar printr"o revist de lim#a romn, Vestitorul Evan heliei, redactat de un oarecare %aul -udeanu, originar din Budetul ;rad. ;cesta a tradus n romneste mrturisirea de credint a penticostalilor, numit !eclaratia fundamentului adevrat al Bisericii lui !umne"eu . %rimul sef al sectei n 9omnia a fost #on Bododea, din -rilita, care a editat revistele $lasul adevrului si Stiinta Sfintilor, precum si cartea de cntri ale sectei, %arfa Bisericilor lui !umne"eu. .a puncte doctrinare principale, penticostalii sustin teoria !ola !criptura 1Fnumai !criptura34 asemenea tuturor 1neo4protestantilor, #ote ul adultilor, nvatatura despre rapirea -isericii si #ote ul cu Duhul !fnt dovedit prin Fvor#irea n lim#i3. :nele secte penticostale sustin dou trepte ale e/perientei harului: nasterea din nou si bote"ul cu !uhul Sfnt, iar altele mai adaug una, cea a sfintirii. .a not individual, penticostalii practic Aungerea cu untdelemnA pentru vindecarea de #oli si au o pasiune pentru minuni si vindecri miraculoase, acestea fiind atri#uite Duhului !fnt. :leiul cu care se face ungerea de ctre pastor sau de ctre proorocul n estrat cu Adarul vindecriiA este ulei alimentar o#isnuit " $untenia, (loriol, etc. n adunrile penticostale pot fi ntlniti AproorociA care Aproorocesc n alte lim#iA. De o#icei aceste Avor#iriA sunt AtlmciteA de un alt mem#ru al adunrii, considerat Anaintat pe caleA si v ut ca posednd anumite daruri

ale Duhului !fnt. :n lucru interesant l constituie diferenta ca volum de cuvinte ntre Avor#irea n lim#iA a proorocului 1scurt, de o#icei4 si tlmcirea care se constituie deseori ntr"o mic predic. .elor care ntrea# 4

despre aceasta li se rspunde c tlmaciul nu traduce cuvnt cu cuvnt AproorociaA, ci i traduce AduhulA. n general, AproorociiA sunt v uti ca avnd diverse daruri de la Duhul !fnt, acestea fiind, pe lng Adarul proorocieiA, Pi Adarul vindecriiA sau Adarul deose#irii duhurilorA. n 9omnia, un domeniu de AutilitateA a proorocilor din adunrile penticostale este proorocirea Ade la Dumne euA a legturilor matrimoniale 1dac e #ine ca sora = s se mrite cu fratele Q4 sau rspunsul, tot Ade la Dumne euA, dac e recomandat sau nu emigrarea n !tatele :niteI $ulti penticostali se cstoresc pur si simplu pe #a a prorociilor fcute n adunare, desi cei doi tineri nici nu se cunosc #ine si nici nu au vi iuni comune de viat. (alsitatea acestei Avor#iri n lim#i A este evident din frecventele neconcordante dintre prorociile pe aceeasi tem. ? persoan mai putin credul a fcut un test: a nregistrat pe #and o prorocie si a mers cu nregistrarea la alti doi prooroci penticostali, cerndu"le acestora s tlmceasc mesaBul. (iecare a produs o cu totul alt interpretare, am#ele diferite de cea initial. ;lteori, dac proorocul care nu apartine de adunarea n cau aduce atingere prin proorocia lui politicii interne a acelei adunri, pastorul adunrii declar fr echivoc c vor#irea a fost nu de la Dumne eu, ci de la satana. De asemenea, unii se folosesc de aura de prooroci pentru a"si re olva diferendele personale cu alti mem#ri din adunare. ;semenea fenomene sunt sesi ate si de unii dintre mem#ri, ns n loc s vad n aceasta dovada nseltoriei, ei decid doar s se mute la o alt adunare. $area maBoritate a #isericilor penticostale din 9omnia fac parte din ramura F-iserica lui Dumne eu3 1Church of $od4. Dupa 9evolutia din 1E)E, n urma unor conflicte de culise, un anume pastor e/clus din -iserica lui Dumne eu s"a afiliat mpreun cu adunarea sa ramurii A;dunrile lui Dumne euA 1&ssemblies of $od4, deschi nd astfel acestora drumul n 9omnia.

Biserica Crestin dup Evanghelie

9eforma a nscut n prtile de est ale Mermaniei si n 'lvetia diferite miscri religioase, cum ar fi miscarea pietist sau miscarea (ratilor $oravieni. Din acestea s"a format ulterior gruparea asa"numitilor Fcrestini dupa 'vanghelie3, ei avnd pretentia c viata lor este n total armonie cu !fnta 'vanghelie. ;cesti neoprotestanti 1diferenta ntre protestanti si neoprotestanti consta n faptul ca primii practica #ote ul pruncilor, pe cnd cei din urma #otea a numai adulti4 au urmat o cale destul de similara cu cea a #aptistilor, cu diferenta ca la un moment dat n istoria lor au aBuns la conclu ia ca #ote ul este complet inutil, acesta fiind o practica a evreilor crestinati. ,a aceste doctrine se adauga credinta n Frapirea celor credinciosi3 1a se vedea articolele despre Frapire3 la sectiunea de apologetica ortodo/a4. n 9omnia secta a aprut la sfrsitul secolului 1E, mai nti n prtile !i#iului 1.isndie4, apoi n -ucuresti si 0asi. De voltarea sectei este legat de numele lui $ri orie Constantinescu, fiu de ofiter trimis n 'lvetia pentru speciali are n profesia sa si ntors dup patru ani ca pastor evanghelist. n timpul primului r #oi mondial, ct timp este mo#ili at, .onstantinescu organi ea la 0asi o cas de rugciuni, care devine centrul sectei. %u#licatiile sectei se numesc Buna Vestire si Viat si lumin. nvttura lor este e/pus n #rosurile 'emoriu sau scurt e(punere a punctelor de doctrin a Comunittilor Crestine si 'emoriu sau scurt e(punere a doctrinei Crestinilor dup Evan helie. n 9omnia e/ist dou feluri de crestini dup 'vanghelie. %e lng organi atia de sorginte occidental pre entat mai sus, a doua ramur a aparut n perioada inter#elica, prin Flucrarea3 unui preot ortodo/ ca ut in ere ie, Tudor %opescu. ;cesta, patruns de spiritul reformator al neoprotestantilor, a purces la Freformarea3 -isericii ?rtodo/e. nvataturile lui au placut celor care erau ortodocsi numai cu numele si care aveau diverse nemultumiri la adresa -isericii. Dupa ce au fost caterisiti, Tudor %opescu si ai lui au format F-iserica 'vanghelica 9omna3, care s"a afiliat ulterior crestinilor dupa 'vanghelie. :na din nvataturile ortodo/e scapate de reformarea lui Tudor %opescu a fost #ote ul pruncilor. Desi acesti crestini dupa 'vanghelie locali sunt afiliati cu cei de origine straina, cele doua ramuri au nentelegeri pe tema practicarii #ote ului, cei Ade importA neacceptnd nici un #ote .

Biserica Adventist de Ziua a Saptea

*

!ecolele 1) si 1E au constituit perioada marilor Ftre iri religioase3 din !tatele :nite ale ;mericii. ntr"o tara n care catolicii nu erau maBoritari, cultele neoprotestante au intrat la un moment dat n cri a de su#iecte de predica si doctrinare. @imeni nu mai era miscat de predicile critice la adresa Fcelorlalti3. !"a creat treptat nevoia de a veni n fata maselor cu noi idei care sa reanime si sa ntretina motivatia 1neo4protestanta. ;u nceput sa apara predicatori mai revolutionari dect primii predicatori neoprotestanti, nfier#ntnd multimile cu predici apocaliptice despre pedepsele 0adului, fericirea care i asteapta pe cei credinciosi sau o asa" isa rapire a celor fideli Domnului. ;dventistii repre int, asemenea #aptistilor, o grupare mai mare de secte, toate preocupate de a doua venire a Domnului, de unde si numele lor, derivat din latinescul adventus 1venire4, si n special de sta#ilirea datei pe #a a profetiilor. Nilliam $iller 11+)2"1)4E4, un #aptist, a nceput s studie e pe cont propriu -i#lia si n special cartea profetului Daniel, trgnd de acolo conclu ia c sfrsitul lumii e aproape si c 6ristos se va rentoarce n anul 1)4&. 'l a pu#licat conclu iile cercetrilor lui #i#lice ntr"o #rosur, )nvederare din Sfnta Scriptur a celei de* a doua veniri a lui %ristos +n anul ,-./ . n respectiva scriere el anunta, pe lng data revenirii lui 6ristos, si faptul c 'l va ntemeia pe pmnt o mprtie de o mie de ani mpreun cu cei drepti pe care i va nvia si c la sfrsitul mileniului vor nvia si cei pctosi pentru a fi Budecati 1aceasta este cunoscuta nvttur despre $ileniu, preluat ulterior de mai multe secte4. $iller si"a fcut calculele pe #a a profetiei din Daniel ):14, unde se vor#este de 2&LL de ile care vor trece pn la curtirea locului sfnt si, spriBinindu"se pe @umeri 14:&4, a socotit o i drept un an. %unctul de plecare a fost luat anul 4*+ 6, cnd a nceput ro#ia #a#ilonian. n anul 1)&1 el a nceput s predice n pu#lic noile idei. n asteptarea evenimentului anuntat multi dintre adeptii lui si" au vndut propriettile si si"au lichidat afacerile. ntruct anul 1)4& a trecut fr ca profetia s se mplineasc, un adept al lui $iller, S0 Sno1, a calculat o nou dat, mai e/act ca prima " 1L octom#rie 1)44. De data aceasta pu#licitatea a fost mult mai mare, data fiind preluat de iare, reviste, n conferinte pu#lice, provocnd un entu iasm care i"a fcut pe multi s"si prreasc locurile de munc, s"si vnd propriettile si s urme e adventistilor. @oapte de E spre 1L octom#rie i"a aflat pe adventisti adunati ntr"o sal mare din -oston, asteptnd cu mari emotii trm#ita ngerului ce avea s vesteasc a doua venire a Domnului. @oaptea a trecut fr s se ntmple nimic, spre marea de amgire a multora care au prsit secta. $iller a recunoscut pu#lic c a gresit si i"a ndemnat pe adeptii si s treac la #aptisti. ;cestia nu i"au primit si astfel secta adventistilor s"a risipit n 1)4*. .ei care au rmas s"a rupt n patru grupuri principale, dintre care cel mai important a fost si este cel al Aadventistilor de iua a sapteaA. Trei dintre urmasii lui $iller, 5oseph -ates si sotii 5ames si 'llen M. Nhite au pus #a ele noii A-iserici ;dventiste de 7iua a !apteaA. 'llen M. Nhite, n special dup moartea sotului, a devenit figura central a sectei, producnd multe scrieri cu valoare de profetii pentru adventisti: Tragedia veacurilor, %rofeti si imprati, etc. 'a a reinterpretat profetiile lui $iller si !no8, sustinnd c ele nu se refereau la a doua venire a Domnului, ci la curtirea templului ceresc de pcatele fiilor lui Dumne eu 1'vrei E:2&4. %revi iunile si calculele de date au continuat, fiind propusi, pe rnd urmtorii ani: 1)4*, 1)4E si 1)*1, acesta din urm fiind chiar certificat de o vi iune a lui 'llen Nhite. Tot printr"o Avi iune cereascA a profetesei, adventistii au preluat ser#area sm#etei de la #aptistii de iua a saptea, n 1)KL secta schim#ndu"si numele n A;dventistii de 7iua a !apteaA. !ecta s"a rspndit repede si n afara ;mericii si numr ast i apro/imativ * milioane de mem#ri. n 9omnia, adventistii au ptruns la sfrsitul secolului 1E, printr"un fost preot catolic, 'ihail C"ehovs2i, care a activat n regiunea %itestiului. !ecta apare n 1)EL n -ucuresti, dar un oarecare succes al ei ncepe cu convertirea si mai apoi preluarea conducerii de ctre fostul student n medicin, Petre Paulini. !ecta a cstigat teren printr"o nversunat campanie de denigrare a -isericii ?rtodo/e si a clerului acesteia, folosind n acest scop cele mai murdare miBloace. ntre rtcirile specifice acestei secte se numr: nvttura despre $ileniu, credinta c nu e/ist ias si nici suflet nemuritor, o#ligativitatea legilor <echiului Testament privind tinerea sm#etei si mncrurile necurate, credinta c mprtia de 12KL de ile a ;ntihristului 1conf. ;poc. 12:1K4 repre int perioada de 12KL de ani

dintre *&) si 1+E) 1dominatia papalittii4. .onform acestei secte, toate denominatiunile crestine sunt stpnite de diavol iar preotii sunt sluBitorii acestuia. K

n consecint, toti crestinii tre#uie s prseasc #isericile lor si s intre n singurul adpost adevrat " secta adventist. Dup credinta lor, sm#ta ar fi pecetea si semnul lui Dumne eu, iar duminica, ser#at de toti crestinii, ar fi pecetea (iarei 1a diavolului4. De aceea, dup prerea lor, cel mai important lucru si semn c esti de partea lui Dumne eu este s tii sm#ta. Dusmnia pe care o nutresc fat de ceilalti crestini este gritoare pentru fanatismul lor. ;dventisii dau o important deose#it A eciuieliiA, adic a datoriei sacre a fiecrui mem#ru de a coti a la secta cu 1LR din venitul lunar, su# devi a Amai #ine s ai ELR din salariul tu #inecuvntat, dect 1LLR fr #inecuvntareA. !ecta a implementat un program general pentru tineret. Diverse activitti apro#ate de conducere pentru petrecerea timpului li#er nlocuiesc distractiile cum ar fi dansul sau mersul la cinema. ;dventistii administrea peste &KL de spitale si clinici n lumea ntreag si desfsoar programe misionare, educationale si filantropice sustinute prin eciuiala pltit de mem#ri 1a ecea parte din venit4. %u#licatiile sectei sunt tiprite n 1E+ de lim#i si dialecte. !ecta dispune de unul din cele mai mari sisteme de nvtmnt dintre cultele neoprotestante. n ceea ce priveste interpretarile profetiilor escatologice, adventistii detin un loc de frunte din punct de vedere al originalitatii ideilor de interpretare. Din secta principal s"au desprins n timp numeroase grupri si secte cu nume diferite. .ele mai cunoscute sunt: ;dventistii de 7iua a !aptea " $iscarea de 9eform, !ocietatea misionar international a adventistilor de iua a saptea, $iscarea lui 9. D. -rinsmead. %rimii din aceast serie activea si n 9omnia. A;7! " $iscarea de 9eformA s"au separat de secta"mam dup moartea SprofeteseiS 'llen M. Nhite 11E1*4, ca o consecint a luptei pentru succesiune, cstigat de $argaret 9o8en din ,os ;ngeles. <enit la putere, 9o8en le"a propus mem#rilor cteva reforme, dintre care cea mai important fiind ideea de a nu pune mna pe arm pentru a aButa statul n r #oaie. .ei care au fcut"o n timpul r #oiului ar fi prsit calea adevrului. n 9omnia secta aceasta a fost adus de un oarecare soldat 3remer cstorit cu o nemtoaic reformist, n 1E1+" 1E1). Din cau a atitudinii fat de stat, secta a fost inter is, dar si"a continuat propaganda prin foi gen P"itorul adevrului si Solul misionar. nvttura reformist a fost pre entat n #rosura Scurt lmurire a principiilor adventistilor de "iua a saptea si o miscare de reform 1-ucuresti, 1E244, scriere com#tut de conductorul sectei"mam, %etre %aulini, n Profeti falsi si profeti mincinosi.

Martorii lui Iehova

$artorii lui 0ehova au pornit din aceleasi rdcini cu adventistii lui $iller, fondatorul sectei fiind .harles Ta e 9ussell 11)*2"1E1K4. n perioada adolescentei acesta si"a negat traditia pre #iterian de care apartinea si s"a alturat mai"li#eralei A-iserici .ongregaTionisteA, sect pe care de asemenea a prsit"o. n aceast perioad el a aflat despre nvttura !cripturii cu privire la iad, un su#iect care i"a strnit o preocupare intens. .u trecerea timpului, dup Astudii aprofundateA, el si"a re olvat teama de iad aBungnd la conclu ia c iadul nici nu e/istI ,a vrsta de 24 de ani l"a ntlnit pe @elson -ar#our, redactorul unei reviste si conductorul unui grup di ident din secta adventistilor, care i"a strnit lui 9ussell interesul pentru studierea profetiilor vremurilor din urm. Dup pre iceri false si diferente de preri cei doi s"au desprtit, 9ussell ncepnd s"si pu#lice propria revista, ATurnul de <eghereA, revist care si a i ncearc s guduie temeliile -isericii, dndu"l la o parte pe $ntuitorul 0isus 6ristos din centrul nvtturii crestine. De la -ar#our a mprumutat 9ussell ideea c 0isus 6ristos urma s revin invi i#il pe pmnt n 1)+4 si c anul 1E14 avea s fie anul n care lumea tre#uia s fie distrus, dup care s"ar inaugura Amprtia de 1LLL de aniA a lui 6ristos pe pmnt. @egarea iadului si interpretarea profetiilor #i#lice au devenit su#iectele de predic ale noului predicator, care cu mndrie se autointitula A%astorulA. :n Burnalist, n urma ntlnirii cu 9ussell, a scris: An locul unui cuttor smerit al ;devrului, l"am ntlnit pe cel mai destept propagandist al vremurilor noastre.A .ercul de adepti s"a numit !tudentii n -i#lie 1Scei care studia -i#liaS, denumire fr nici o conotatie academic4. Denumirea a fost schim#at n 1E2+ n $artorii lui 0ehova. 9ussell a murit n 1E1K, lsndu"Pi

adeptii de ilu ionati de pre icerile sale nemplinite cu privire la anul 1E14. (riele sectei au fost preluate de #ogtasul 5oseph (ranHlin 9utherford, care a tre#uit s reinterprete e repede profetiile nemplinite, pentru a opri +

plecarea mem#rilor din sect. !u# conducerea lui @athan Unorr 11E24"1E++4 secta a cunoscut cea mai mare crestere a numrului de adepti, de la 11*.LLL la peste 2.LLL.LLL. ;ctualul conductor este (redericH N. (ran . @umele A0ehovaA repre int o varianta de citire a celor patru litere e#raice prin care este desemnat Dumne eu n <echiul Testament. %entru evrei numele lui Dumne eu era att sacru, nct nici nu tre#uia pronuntat. .u timpul pronuntia 1citirea4 celor patru litere a fost uitata, iar evreii au folosit alte sintagme pentru a face referire la Dumne eu 1;donai, 'lohim, etc.4. Tre#uie mentionat ca A0ehovaA este doar una dintre variantele de citire, o alta varianta la fel de folosita fiind 0ahve. $artorii lui 0ehova au preferat"o pe prima, deoarece este mai usor de pronuntat n lim#ile moderne. %retentia $artorilor ca ei i se adresea a lui Dumne eu pe nume este deci discuta#ila, ntruct nu este cert c asa se pronunta n vechime numele lui Dumne euI ,a un moment dat, 9ussell a fost dat n Budecat. ntre#at n instant, su# prestare de Burmnt, dac cunoaste greaca veche " lim#a @oului Testament " el a rspuns afirmativ, ns nu a putut traduce nimic cnd i s"a pus n fat un te/t n acea lim#. .onductorii ?rgani atiei au nteles destul de repede c inovatiile lor religioase nu pot fi sustinute cu !fnta !criptur, astfel c au creat n 1EK1 o nou traducere a -i#lie, n lim#a engle , denumit @oua Traducere $ondial a !cripturilor Mrecesti. ;ceasta nu este n fond o traducere, ci o versiune modificat a !cripturii, n asa fel nct teoriile sectei s capete sustinere. 0at cteva din msluirile fcute de aceast sect n !fnta !criptur: Traducerea Martorilor lui Iehova Sfnta Scriptur

Ioan 1:1 A,a inceput .uvantul era, si .uvantul era cu Ioan 1:1 A,a nceput era .uvntul, si .uvntul era la Dumne eu, si .uvantul era un dumnezeu.A Dumne eu, si .uvantul Dumne eu era.A !chim#area a fost fcut cu scopul de a spriBini, ;ceasta este o declaratie limpede a faptului ca 0isus chipurile #i#lic, negarea de catre $artori a dumne eirii 6ristos 1.uvantul4 este Dumne eu. lui 0isus 6ristos. Coloseni 1:16 Acci prin intermediul lui toate celelalte Coloseni 1:16 A%entru c n 'l au fost idite toate. lucruri au fost create. Toate celelalte lucruri au fost Toate prin 'l si pentru 'l s"au idit.A create prin el si pentru el.A ;cest verset afirm c 0isus 6ristos este .reatorul .uvantul AcelelalteA a fost adaugat cu scopul de a tuturor lucrurilor, si nu o fiinta creata. spriBini invatatura falsa a $artorilor cum c 0isus este, la randul ,ui, un inger creat. Evrei 1:8 ADar cu referire la (iul: Dumne eu este Evrei 1:8 Adar despre (iul: A!caunul Tau, Dumne eule, tronul tau pentru totdeauna si pe veciA este n veacul veacului.A ?rdinea cuvintelor a fost schim#ata a#u iv deoarece ; se o#serva c n acest verset Dumne eu Tatal l secta doreste s ascund faptul ca 0isus 1(iul4 este numit numeste pe (iul 0isus ADumne euleA. Dumne eu. Erezii ale Martorilor lui Iehova $artorii lui 0ehova au o aversiune deose#it mpotriva crucii si a !fintei Treimi. 'i sunt varianta modern a vechii ere ii a lui ;rius, nvtnd c 0isus 6ristos nu este Dumne eu. 0n schim#, $artorii sustin ca 0isus 6ristos este un inger creat, mai e/act ;rhanghelul $ihail. <ersetele din !criptur care arat dumne eirea Domnului

0isus 6ristos sunt 'vrei 1:), 0oan 1:1, 14, 0oan 2L:2K"2), (aptele ;postolilor 2L:2), 9omani 1:&, )"E si 00 %etru 1:1. )

$artorii lui 0ehova neaga invierea cu trupul a Domnului 0isus 6ristos. 0n schim# ei sustin ca trupul lui 0isus s"a di olvat n ga e 1I4. .harles Ta e 9ussell, fondatorul sectei, afirma c A?mul 0isus este mort, mort pentru totdeaunaA 1A!tudii din !cripturiA, vol. *, 1)EE, pag. 4*44. .u toate acestea, !fnta !criptur ne invata clar ca trupul $ntuitorului a fost readus la viata 1nviat4. De pilda, n ,uca 24:&E 0isus spune A:itati"va la mainile si picioarele $ele, 'u suntC pipaiti"$a si vedeti: un duh n"are nici carne, nici oase, cum vedeti ca am 'uA. ; se vedea si 0oan 2:1E"21, 0oan 2L:2K"2), 0 .orinteni 1*:K, 14. $artorii lui 0ehova neaga ca Duhul !fant este Dumne eu. 0n schim# ei invata ca Duhul !fant este o forta impersonala, asemenea curentului electric. n falsa lor traducere a -i#liei, n loc de Duhul !fnt scrie forta activ a lui Dumne eu . !fnta !criptur ne invata clar ca Duhul !fant este Dumne eu. n multe locuri citim c Duhul !fnt are atri#ute personale, specifice unei persoane: 'l se ntristea , vor#este sau este mintit 1(aptele ;postolilor *:& si 44. ; se vedea si 0oan 14:1K"1+C 1K:1&"1*, 9omani ):2K"2+, 00 .orinteni &:K, 1+"1) sau 'feseni 4:&L. $artorii lui 0ehova neaga si pedeapsa eterna a celor pacatosi. 'i nu cred n 0ad, toate referirile din !criptur fiind pentru ei alegorii. 0n schim#, ei invata ca cei nelegiuiti 1cei care nu sunt $artori ai lui 0ehova4 vor fi anihilati si vor inceta s mai e/iste. !fnta !criptur nvat ns despre pedeapsa vesnica a celor necredinciosi. ; se vedea $atei 2*:41, 4K, $atei 1):), 00 Tesaloniceni 1:)"E, ;pocalipsa 14:1L, 11C 2L:1L, 1*. $artorii lui 0ehova nu cred n nemurirea sufletului. 'i cred c omul, asemenea animalelor, incetea a s e/iste dupa moarte. .u toate acestea, -i#lia invata cu claritate ca sufletul omului continua s ai#e o e/istenta constienta, dupa moarte: 00 .orinteni *:), ,uca 1K:1E"&1, (ilipeni 1:2&"24, ;pocalipsa K:E"11. $artorii lui 0ehova sustin si invata ca viata vesnica n pre enta lui Dumne eu este re ervata doar unui grup select. ;stfel, ei spun ca doar un grup special de 144.LLL de $artori ai lui 0ehova pot trai vesnic alaturi de Dumne eu, n ceruri. Toti ceilalti $artori vor ramane pe pamant. $artorii lui 0ehova neag !fnta Treime si sustin ca !atana este cel care a inventat nvttura despre !fnta Treime. 'i resping toate versetele #i#lice care"l identifica atat pe 0isus 6ristos ca Dumne eu, cat si pe Duhul !fant ca Dumne eu. .u toate acestea, -i#lia invata limpede ca atat (iul cat si Duhul !fant sunt alaturi de Dumne eu Tatl. ,a $atei 2):1E, 0isus 6ristos vor#este la singular despre numele Tatalui, (iului si al Duhului !fant, si vedem c Dumne eu este o Treime, adica o (iinta care e/ista ca trei %ersoane. rofetiile ne!mplinite ale Martorilor lui Iehova ;vnd aceleasi rdcini cu adventistii, $artorii lui 0ehova s"au ha ardat s calcule e sfrsitul lumii. $ai nti a fost 9ussell care a fi/at, pe rnd pn la moartea lui, mai multe date ApreciseA privind sfrsitul lumii: 1)+4, 1E14 si 1E1*. :rmare a nemplinirii profetiei legate de anul 1E14, secta a nceput s propovduiasc c n acel an $ntuitorul si"a instaurat un 9egat n ceruri. Dup moartea lui 9ussell n 1E1K, 5. (. 9utherford, noul conductor, a aventurat s afirme c Amilioanele care triesc acum nu vor muri niciodatA, anuntnd sfrsitul lumii pentru anul 1E2*. %n atunci ns, 9utherford prevede nvierea din morti ca avnd loc n 1E1). %entru anul 1E2* el anunt c cei trei patriarhi ;vraam, 0saac si 0acov vor reveni pe pmnt, evident ca $artori ai lui 0ehova. n acest sens, secta a strns #ani si a construit o vil lu/oas n apropiere de ,os ;ngeles, pentru a"i ca a pe cei trei. %resedintele Unorr renunt la credinta c cei trei patriarhi vor reveni pe pmnt, afirmnd n schim# c acesti AconductoriA e/ist deBa, ei identificndu"se cu conducerea organi atiei lor 1I4. Unorr reface si el calculele si n 1EK1 ncepe s anunte anul 1E+* ca dat sigur pentru ntemeierea mprtiei lui Dumne eu. Trecnd si anul 1E+* fr s se mtmple nimic, n cadrul sectei s"a declansat o cri puternic si apro/imativ un milion de

mem#ri au plecat. .ri a se pare c nu a fost nc depsit, ntruct secta nu ndr neste s lanse e un alt termen pentru sfrsitul lumii, pentru a tine aprins elul si entu iasmul adeptilor. E

Sfnta Scriptur declar c profetia ne!mplinit este caracteristica de "az a unui profet mincinos #vezi $euteronomul 18:%1&%%'( 0n ciuda numeroaselor ei profetii false, organi atia $artorilor lui 0ehova pretinde ca ea este singura religie adevarata si ca doar mem#rii ei sunt singurii crestini adevarati. ?rgani atia afirma ca nimeni nu poate afla adevaruri spirituale daca nu face parte din ea. De asemenea, mai sustine ca mantuirea se o#tine doar intrnd n organi atie si ca toti ceilalti, cu e/ceptia $artorilor lui 0ehova, vor fi distrusi la ;rmaghedon. ?rgani atia $artorilor lui 0ehova pretinde ca mem#rii ei s asculte si s accepte fara discutie orice porunca si interpretare oferita de catre organi atie. !pre e/emplu, organi atia inter ice mem#rilor ei primirea sangelui prin transfu ii. $artorul prefera mai degra#a s moara, el sau copiii lui, decat s incalce aceasta porunca a sectei, desi !cripturile nu afirma nicaieri ca transfu iile de sange ar fi un pacat. %retinsul temei al sectei privind aceasta porunca a#surda sunt versetele din <echiul si din @oul Testament referitoare la consumarea de alimente cu sange. ?ricarui $artor al lui 0ehova care nu respecta aceasta interdictie i se spune ca va fi nimicit n apropiatul ;rmaghedon, vremea Budecatii finale. ? alta a#surditate a sectei este interdictia de a sar#atori iua de nastere. '/plicatia oferita de secta este aceea ca 0rod cel $are i"a taiat capul lui 0oan -ote atorul cu prileBul unei astfel de petreceri. 0n plus, motivea a secta, in !criptura nu se pomeneste de nici o sar#atorire a vreunei ile de nastere. :nii $artori care au avut curaBul de a trimite copiilor lor o felicitare scrisa de iua lor de nastere au fost e/clusi din organi atie. 0n felul acesta liderii folosesc frica si intimidarea pentru a"i tine pe mem#rii n supunere fata de organi atie. De asemenea, liderii $artorilor lui 0ehova au facut pre iceri ale sfarsitului lumii pentru a inspira teama urmasilor lor. 7elul lor misionar este determinat de credinta c nu vor primi un loc n paradisul pmntesc dac nu fac pro eliti. 9evistele lor, Turnul de <eghere si Tre iti"vI, contin pre entri pline de culoare ale promisiunilor lui 0ehova pentru cei care se altur ?rgani atiei lor. <ehiculnd sume uriase provenite de la mem#ri, secta pune un accent mare pe propaganda scris. ;nual sunt tiprite milioane de carti, reviste, #rosuri si pliante n peste &L de lim#i ale glo#ului, pu#licatii vndute sau oferite gratuit de AministriiA organi atiei 1misionari din usa in usa4. :n calcul simplu ne lmureste de ce conductorii sectei au concentrat toate fortele n aceast directie. Dac cei &.)LL.LLL de mem#ri vor cumpra pentru ei nsisi cele dou pu#licatii ale sectei, care apar de dou ori pe lun, aceasta nseamn &.)LL.LLL / 4 / 12 e/emplare vndute pe an. Dac mai adugm c fiecare mem#ru mai cumpr alte 1L e/emplare pentru a face cu ele propagand, este lesne de nchipuit ce sume vehiculea secta. De aceea si permit s distri#uie reviste gratuit la colt de strad. ?dat cstigati noii adepti, acestia devin o surs garantat de venit permanent. !u# masca acestei organi atii religioase se ascunde una dintre cele mai mari ntreprinderi economice #a at pe o fantastic e/ploatare a credulittii mem#rilor ei, transformati printr"o strategie #ine pus la punct n fiinte fr voint proprie, care e/ecut orice dispo itii venite de sus, cu un fanatism rar ntlnit si periculos, nu numai din punct de vedere religios, ci si social. n iulie 2LL&, secta a o#Tinut n 9omnia statutul de Acult religios recunoscutA, anterior ea functionnd ca asociatie. Diferenta de statut implic, printre altele, c secta este scutit acum de plata impo itelor si c copiii $artorilor vor putea #eneficia oficial de educatie religioas n cadrul sectei, n locul orelor de religie de la scoal. n plus, acesti copii vor putea s le pre inte colegilor de scoal AalternativaA oferit de organi atia A$artorii lui 0ehovaA.

Biserica lui Iisus

ristos a S!intilor din "ltimele Zile #$Mormonii$%

-iserica lui 0isus 6ristos a !fintilor din :ltimele 7ile, popular numit AmormoniA, este un amestec e/otic de nvataturi si practici neoprotestante si Fm#unatatiri3 ale conducatorilor organi atiei 1denumiti Fprofeti34. @umrul mem#rilor era la nceputul anilor 1EEL de 4 milioane n !tatele :nite si nc pe att n restul lumii.

5oseph !mith, ntemeietorul sectei, s"a nascut ntr"o familie saraca n perioada marilor tre iri religioase din !tatele :nite din secolul 1E. Tatal lui avea serioase pro#leme n a asigura un trai decent pentru familia sa, fiind 1L

ocupat mai tot timpul cu cautarea de comori ramase de la vechile tri#uri de indieni. $ama #aiatului era o femeie religioasa si ea a fost cea care i"a dat o educatie n aceasta directie tnarului 5oseph. n ona n care locuia familia !mith circulau multe legende despre marete tri#uri de indieni care populasera cndva ona. !e vor#ea ca acestea si"ar fi ngropat pe undeva comorile, astfel nct nu putini erau cei care sapau toata iua dupa astfel de cufere. 5oseph !mith a crescut ntr"un astfel de mediu, o com#inatie ntre predicile apocaliptice ale predicatorilor am#ulanti si legende despre comori ascunse. n 1)2L el a pretins c a avut o vedenie n care i"au aprut Dumne eu Tatl Pi 0isus 6ristos, spunndu"i c adevrata -iseric nu se afl pe pmnt. !mith avea pe atunci 14 ani. :lterior, n 1)2+, el a pretins c a primit vi ita unui nger, pe cnd se ruga acas. -iserica mormonilor a tiparit si distri#uie F$arturia profetului 5oseph !mith3, n care este romantata relatarea despre nfiintarea sectei. ngerul vi itator i"a poruncit lui 5oseph !mith nici mai mult, nici mai putin dect sa reforme e -iserica. ;stfel, !mith a nceput sa predice misiunea primita si primii convertiti au fost mem#rii familiei. 'l pretindea ca ngerul i"ar fi indicat locul n care o straveche civili atie de pe teritoriul ;mericii ngropase niste cronici referitoare la vremurile stravechi. ;cea civili atie se tragea dintr"o mna de iudei imigrati din 0srael, pe vremea mparatului ' echia. 0isus 6ristos, dupa nviere, s"ar fi aratat si acestei civili atii, dnd si noi nvataturi privitor la -iserica. 5oseph !mith pretindea ca a de gropat acele cronici scrise pe placi de aur, nsa ngerul i poruncise sa nu le arate nimanui. !mith a nceput sa scrie cartea de capati a mormonilor " F.artea lui $ormon3, afirmnd ca aceasta este traducerea efectuata de el dupa placile de aur care erau scrise ntr"o lim#a numita de el Fegipteana reformata3. .artea a fost terminat si pu#licat n 1)&L. Tot n 1)&L !mith nfiintea A-iserica lui 0isus 6ristosA, schim#ndu"i la scurt timp numele n A-iserica lui 0isus 6ristos a !fintilor din :ltimele 7ileA. %rimii mem#ri ai noii #iserici au fost ?liver .o8derJ si insusi 5oseph !mith. ;cestia s"au #ote at si s"au hirotonit reciproc, la porunca aceluiasi trimis al lui Dumne eu, pe care ei l"au identificat ca fiind 0oan -ote torul. nvataturile lui !mith erau pre entate ca avndu"si originea n placile de aur. Doctrine tot mai ciudate erau predicate ca fiind revelatii primite de la Dumne eu. !mith s"a autointitulat Fprofet3 si cine l contra icea l contra icea pe nsusi Dumne eu. Doctrinele mormonilor 1denumiti astfel dupa F.artea lui $ormon3, $ormon fiind un profet al acelei civili atii americane stravechi4 includ: Dumne eu Tatal are un trup din carne si oase. 'l a fost cndva om si a devenit Dumne eu asa cum vor deveni si alti oameni. 'l se afla undeva n acest :nivers si este Dumne eu numai peste planeta noastr. ;lte planete sunt conduse de alti dumne ei. $ormonii vrednici pot aBunge dupa moarte la demnitatea de dumne ei, primind astfel ca rasplata o planeta de guvernat. Dumne eu Tatal ar avea mai multe sotii cu care procreea a copii n spirit. ;cesti copii spirituali se ntrupea a ca oameni pe pamnt si n functie de performantele lor de aici 1mormoni sau nemormoni4 pot do#ndi mntuirea su# forma unor fiinte ceresti iluminate sau ca dumne ei pentru alte planete. %entru mormoni 6ristos este cel dinti fiu al lui Dumne eu, iar al doilea a fost ,ucifer, cei doi fiind frati I 0isus ar fi fost cstorit cu $aria $agdalena si cu $arta, fapt ce i"a ndrepttit pe mormoni s practice poligamia. !e/ualitatea ocup un rol important n doctrina mormonilor, ea tinnd nu numai de omenesc, ci si de lumea cereasc, spiritele pree/isente ce se ntrupea n oameni fiind rodul dragostei nenumratelor duhuri ceresti I %na la sfrsitul secolului 1E mormonii au practicat poligamia. ;l doilea Fprooroc3 al #isericii mormonilor, dupa omorrea lui !mith de catre o gloata revoltata de practicile poligamice ale mormonilor, a fost -righam Qoung. ;cesta a avut 14 neveste de la care a primit 2+ de copii. ;lungati din estul !tatelor :nite din cau a practicilor lor, mormonii au fost condusi de Qoung ntr"o lunga pri#egie pna n ona $arelui ,ac !arat, unde

au ntemeiat orasul !alt ,aHe .itJ si ulterior !tatul :tah. !pre sfrsitul secolului 1E admisia !tatului :tah n confederatia !tatelor :nite ale ;mericii era #locata din cau a legislatiei care permitea poligamia. :tah era 11

statul mormonilor. n fata acestui #locaB diplomatic, %roorocul 1conducatorul4 mormonilor a primit o revelatie de la Dumne eu privind a#andonarea acestei practici. ;ctualmente mai e/ista unii mormoni n !tatele :nite care practica poligamia, nsa ei nu sunt recunoscuti oficial ca mem#ri. $ormonii pun mare accent pe sntatea trupului, aceasta influentnd chiar mntuirea lor. ;stfel, ei nu au voie s fume e, s #ea cafea si nici mcar ceai sau .oca".ola, deoarece asemenea produse Ainfluentea discernmntul spiritualA si le pun n pericol mntuirea. n acest sens, ei nu se mprtsesc cu pine si vin, ci cu pine si ap. ? alta adaptare a Avoii lui Dumne euA la conditiile de pe teren a fost legata de interdictia $ormonilor de a #ea .oca".ola. 0n fata acestui refu , firma .oca".ola a amenintat statul :tah, mare productor de ahr, c se va aprovi iona cu ahr din alte surse. %romp, %roorocul mormon a primit nstiintare de la Dumne eu c a #ea .oca".ola nu este pcat. $ormonii au sali de adunare n care se strng duminica de duminica. %e lnga acestea e/ista si Ftemple3 n care pre #iterii mormoni oficia a diferite ceremonii e/otice, cum ar fi #ote ul pentru morti sau legarea casatoriilor pentru vesnicie. $ormonii duc o adevarata munca de identificare a stramosilor lor care au murit ne#ote ati ca mormoni. 'i merg la templu si se #otea a n numele acestor stramosi, n speranta ca acel #ote le va m#unatati stramosilor situatia la 5udecata de ;poi. %rin ceremonia de legare a casatoriei pentru vesnicie se considera ca sotul si sotia vor ramne casatoriti si dupa moarte. ;ceasta teorie l face pe un nemormon sa"si aminteasca instantaneu de cuvintele $ntuitorului din !fnta !criptura, potrivit carora n .er nu e/ista casatorii. %entru mormoni nsa, respectiva nvatatura este ct se poate de normala, ea fiind promovata de .artea lui $ormon care are ntietate fat de -i#lie. !e considera ca Dumne eu este cel care a lasat .artea lui $ormon tocmai pentru a clarifica -i#lia care, din pricina am#iguitatilor din ea, a dat nastere attor confesiuni crestine. Toti tinerii mormoni n vrsta de 21 de ani, fete sau #aieti, efectuea a un stagiu de 2 ani de misionarism ntr"o tara sta#ilita de %rooroc. 'i sunt usor de recunoscut pe stra i dupa m#racamintea identica 1camasa al#a si pantaloni negri pentru #aieti si camasa si fusta lunga pentru fete, la care se adauga un ecuson negru cu numele misionarului4. Toti #aietii devin automat la varsat de 21 de ani Fpre #iteri3 1 elders4. $ulti dintre ei, plecati pentru stagiul de misionarism, nici nu au citit -i#lia, .artea lui $ormon fiind cea cu adevarat importanta pentru ei. %e lng -i#lie si .artea lui $ormon, secta foloseste si crtile ADoctrine si legminteA 11&* de revelatii si alte afirmatii apartinnd n maBoritate lui 5oseph !mith4 si A%erla de mare pretA 1alctuit n 1)42 ca o colectie de scrieri mai mici4. ;firmatiile din toate aceste crti sunt su#iect de interpretare si e/tindere de ctre liderii sectei, despre care se crede c primesc revelatii si inspiratii suplimentare. ,a moartea lui !mith n 1)44, omort mpreun cu fratele lui de ctre o gloat furioas, fiul cel mare al lui !mith avea numai 11 ani si era prea tnr pentru a prelua conducerea. ;tunci s"au ivit mai multi pretendenti la succesiune, iar unii dintre ei au format grupuri care ulterior s"au desprins din secta condus, dup !mith, de -righam Qoung. Dintre cele apro/imativ 2L de grupuri di idente re ultate, cel mai mare grup este -iserica 9eorgani at a !fintilor din :ltimele 7ile, structur organi at oficial n 1)KL cnd fiul cel mare al lui !mith, 5oseph !mith 000, maBor acum, a decis preluarea conducerii acestui grup. ;ceast di ident a respins practicile poligamice si alte inovatii teologice ale sectei principale si numra la sfrsitul anilor 1EEL un total de 2*L.LLL mem#ri n ntreaga lume.

Biserica lui

ristos #"cenicii%

A-iserica lui 6ristosA este o sect aprut n ;merica n timpul tre irilor religioase de la nceputul secolului 1E. (ondatorii ei sperau s se constituie ntr"o fort unificatoare a tuturor gruprilor 1neo4protestante.

$em#rii sectei si spun AuceniciA, afirmnd c n @oul Testament acest apelativ este folosit mai des n relatie cu urmasii lui 6ristos dect termenul AcrestiniA. 12

(ondatorii sectei au fost Thomas .amp#ell si fiul acestuia, ;le/ander .amp#ell, fosti predicatori pre #iterieni. ;deptii lor s"au numit la nceput campbelisti, desi preferau s fie numiti A:cenicii lui 6ristosA. n 1)LE Thomas .amp#ell a fondat ;sociatia .restina din Tinutul Nashington, statul %ennsJlvania, ncercnd, dup spusele lui, o revenire la valorile crestinismului primar. n 1)11 fiul su ;le/ander i se altur si mpreun formea o adunare la -rush 9un, %ennsJlvania, de unde secta ncepe s se ntind spre vestul !tatelor :nite. n 1)&2 predicatorul -arton !tone Pi maBoritatea adeptilor si se unesc cu grupul lui .amp#ell. De remarcat c o parte din adeptii lui .amp#ell, n urma predicilor misionarilor mormoni, s"au convertit la mormonism, dnd astfel un avnt sectei lui 5oseph !mith. n a doua Bumtate a secolului 1E au aprut unele conflicte n cadrul :cenicilor, legate n principal de activitatea misionar si de utili area instrumentelor mu icale n timpul adunrilor religioase, o practic considerat de conservatori ca ne#i#lic. :cenicii conservatori s"au separat n cele din urm de secta principal, formnd n 1ELK o alt structur, cu numele de A-isericile lui 6ristosA. Denumirea de AuceniciA a rmas distinctiv pentru ramura initial a sectei, iar ramura aprut n 1ELK foloseste numele de A-isericile lui 6ristosA sau AcrestiniA. !ecta nu recunoaste nici o form de cre oficial. %ractic #ote ul adultilor ns, n timp ce AcrestiniiA accept la primirea de noi mem#ri #ote ul practicat n cultele de origine, AuceniciiA cer re#ote area n adunarea lor. (iecare adunare oficia A.ina DomnuluiA n fiecare duminic, An amintirea lui 0isus 6ristosA. !ecta este pre ent n 9omnia n am#ele variante. A:ceniciiA, mai li#erali, se #ucur de un interes mai mare, reusind s atrag mai multi tineri n rndurile lor. 'i pretind c detin Aformula pentru mntuireA si afirm nici mai mult, nici mai putin dect c sunt singurii crestini din lume. $em#rii manifest un entu iasm du#ios atunci cnd vor#esc despre credint si povestesc plini de verv cum le"a schim#at 0isus viata. ,egturile cu lumea din afar sau cu mem#rii familiei sunt rearanBate, ntruct acestia nu au lumin duhovniceasc si pot constitui o piedic n calea AuceniculuiA.

Biserica "ni!icrii #a lui Sun M&ung Moon%

.oreea a fost una din tarile asiatice n care pro elitismul catolic si protestant a fost si este foarte puternic. n !eul se afla cea mai mare #iserica penticostala din lume, numarnd apro/imativ un milion de mem#ri. !un $Jung $oon s"a nascut n 1E2L ntr"o provincie din actuala .oree de @ord. .nd el avea 1L ani, familia lui s"a convertit la o form penticostal de pre #iterianism, care ncuraBa vedeniile si alte practici atri#uite Duhului !fnt. n 1E&K, la vrsta de 1K ani, $oon a pretins c a avut o vedenie n care 0isus 6ristos nsusi l"a anuntat c a fost ales de Dumne eu pentru a duce la capt restaurarea mprtiei lui Dumne eu pe pmnt. :lterior el a pretins c a primit si alte revelatii, ns nu le"a fcut pu#lice pn n 1E4K. Dup terminarea liceului din !eul, $oon a plecat s studie e la o universitate din 5aponia. @u a a#solvit facultatea iar dup nfrngerea 5aponiei n al doilea r #oi mondial el s"a ntors n .oreea. ntre 1E4) si 1E*L a fost ntemnitat de ctre comunistii nord"coreeni. n 1E*4, n perioada de srcie si insta#ilitate politic si economic de dup 9 #oiul .oreei 11E*L"1E*&4, $oon nfiintea -iserica :nificrii, cunoscut oficial ca A;sociatia !fntului Duh pentru :nificarea .restinismului $ondialA. $oon a de voltat o nvatatura cu totul originala, afirmnd ca rostul venirii (iului lui Dumne eu pe pamnt ar fi fost ntemeierea unei familii model, nsa ar fi fost mpiedicat sa faca aceasta de catre cei care ,"au rastignit. ;cum i revenea lui $oon misiunea de a duce la #un sfrsit ceea ce ncepuse $ntuitorul. n acest sens, 0isus din @a areth era $esia @oului Testament, iar $oon ar fi $esia FTestamentului 1,egamntului4 <esnic3. !ecta, care numr ast i apro/imativ dou milioane de adepti, l proclam deschis pe $oon ca succesor al lui 0isus 6ristos.

$oon si sotia lui afirma ca ei formea a familia ideala pe pamnt, dupa modelul lui ;dam si 'va nainte de 1&

cadere. .ei doi au mai multi copii, o parte dintre ei nfiati. ' interesant ca lui $oon i"au tre#uit ceva ncercari n reali area familiei perfecte, actuala lui sotie fiind a patra 'va din viata lui I ncepnd din anii 1E)L, $oon, po nd n anti"comunist nfocat, a nceput s cstige aliaTi printre grupurile politice conservatoare din !:;, pe care le"a aButat cu contri#utii financiare. ;ctivittile lui politice i"au cstigat un respect de care nu s"a #ucurat niciodat n anii 1E+L, perioad n care grupuri de printi si fosti mem#ri ai sectei l"au acu at n mass"media de tehnici de splare a creierului pentru recrutarea de mem#ri. !ecta promovea a o#edienta a#soluta fat de $oon. $em#rii tre#uie sa se supuna directivelor venite de sus pna n cele mai marunte detalii ale vietii personale, cum ar fi cele legate de alimentatie sau de petrecerea timpului li#er. De regula, mem#rii sunt determinati sa rupa legaturile cu familia, rudele fiind considerate Fneiluminate3. ?ca ional apar n mass"media relatari despre cununii n mas efectuate de Freverendul3 $oon pe stadioane, n cadrul unor ceremonii fastuoase n care el AcununA simultan sute de cupluri. $oon conduce actualmente un imperiu financiar cldit cu #anii si forta de munc a mem#rilor. 'l detine companii n .oreea de !ud si n 5aponia, unde produce arme pentru guvernul coreean, e/tract de ginseng si vase de portelan. Din cau a actelor de eva iune fiscal, el a primit interdictie de intrare n unele tri. n 1E)2 a avut de e/ecutat n !:; o condamnare de 1) luni de nchisoare pentru eva iune fiscal. $oon desfsoar o intens activitate mascat prin intermediul unor organisme internationale create de el, care aparent nu au nimic de"a face cu religia, ca de e/emplu: Con resul international pentru unitatea oamenilor de stiint 4#CUS5, &cademia profesorilor pentru pacea mondial 4P6P&5, Con resul mondial al mi7loacelor de informare +n mas 46'C5, 8undatia international pentru a7utor si prietenie 4#R885. @umrul acestor organi atii ar depsi cifra de 1LL. ;ctivittile sunt disimulate, iar secta reuseste s aduc la congresele lor chiar teologi ortodocsi. @u e de mirare c nu demult AteologiA ai -isericii :nificrii au conferentiat n dou rnduri si la (acultatea de Teologie ?rtodo/ din -ucuresti. ;ceast sect ne poate da msura rtcirilor, a #lasfemiilor care se aduc lui Dumne eu de oameni ce pretind a fi crestini si ncearc s Acrestine eA si pe altii.

Prtsia sau Prietenii lui Smith

<alurile miscrii penticostale au aBuns la sfrsitul secolului 1E si pe coastele @orvegiei. ;ici penticostalismul a prins rdcini, n miBlocul unui popor plictisit de religia luteran oficial. @orvegienii s"au dovedit inovatori religiosi de frunte. Doctrinele importate din ;merica au fost prelucrate si au aprut diferite miscri autentic norvegiene. :na dintre acestea este F%rietenii lui !mith3, cunoscuta n 9omnia su# numele de F%rtsia3. %ovestea romantat de mem#rii acestei grupri ncepe cu 5ohan ?sHar !mith, un ofiter din marina militar norvegiana care, aflat ntr"o noapte de cart pe vasul su, a primit Fdescoperire de la Dumne eu3 n privinta tririi vietii crestine. .onclu ia lui !mith, dupa cercetarea !cripturii, a fost ca mntuirea nu poate fi do#ndit numai prin credinta, asa cum nvtau celelalte culte neoprotestante, ci era nevoie ca aceast credint s fie urmat de fapte sau de Frstignirea omului vechi3, potrivit !f. ;postol %avel. !mith a nceput sa"si mpartaseasca opiniile fratelui lui, ;Hsel !mith, si ulterior n mediile neoprotestante norvegiene. .uvintele lui nu sunau #ine auditoriului protestant, o#isnuit cu solutii de mntuire Ade"a gataA. Treptat !mith si"a format un grup de prieteni si mpreun au nceput sa se adune separat de #isericile lor, cu scopul de a studia ce spune !criptura despre lupta cu pacatul si pentru a se ndemna reciproc la aceast lupt. n 1EL) !mith l ntlneste pe 'lias ;slaHsen, un alt cadru militar din marina norvegian, care a devenit si a rmas unul dintre stlpii miscarii pn la moartea lui din 1E+K. n anii 1E&L secta a nceput s se e/tind n !uedia si Danemarca, iar ulterior si n celelalte tri europene. Datorit emigratiei norvegiene ctre !tatele :nite, n anii 1EKL au nceput s apar adunri si pe teritoriul !:;. ;st i e/ist congregatii si n ;merica de !ud, n ;frica si ;ustralia. Dup cderea comunismului n 'urope de 'st, secta a nceput s"si forme e adunri si n aceast regiune, racolnd n principal mem#ri nemultumiti din celelalte culte neoprotestante.

0nitiatorii gruprii s"au lansat ntr"un atac virulent la adresa tuturor orientrilor crestine, identificndu"le ca fiind Adesfrnata cea mareA din cartea ;pocalipsei. 'i au de voltat o teorie conform creia toate gruprile crestine 14

actuale AsluBesc la doi stpniA, fcndu"se astfel vinovate de curvie spiritual, gruparea lor sluBind numai lui Dumne eu si fiind prin urmare $ireasa $ielului 0isus 6ristos, vrednic de rpire si de a domni mpreun cu 6ristos n mprtia de o mie de ani. ;ceast vi iune a fost sistemati at ulterior de !igurd -ratlie n cartea A$ireasa si curvaA. Dup ce au disecat practica religioas a celorlalte grupri, cei doi norvegieni au tre#uit s gseasc ceva nou cu care s vin pe piata religioas. ;cest nou a fost practica AmrturisiriiA, un fel de spovedanie pu#lic a fiecrui mem#ru n fata adunrii, e/primarea regretului pentru greselile comise si promisiunea de a se ndrepta. Doctrina acestei grupari este simpla comparativ cu cea a altor grupari neoprotestante. ?mul tre#uie sa elimine orice pacat constient din viata sa daca vrea sa fie mntuit. ;ceasta idee repre inta o diferentiere maBor fat de restul lumii neoprotestante. .elelalte su#iecte teologice, cum ar fi !fnta Treime, .ina Domnului, -iserica, sunt destul de vag clarificate, ntelegerea lor depin nd de la o adunare la alta. ?rgani area miscrii este mult simplificata. @u are pastori n adevaratul sens al cuvntului iar adunrile locale sunt conduse de un #r#at numit Ade la centruA. ;cesta se ocup de organi area ntlnirilor si de mentinerea tonusului ridicat n lupta cu pcatul. (iind de sorginte penticostala, miscarea crede n Frapirea celor credinciosi3 1n numr de 144.LLL4, n F#ote ul cu Duhul !fnt3 si n Fvor#irea n lim#i3. <or#irea n lim#i este ntotdeauna Ftlmcit3 de un alt mem#ru din adunare, e/istnd o mare discrepanta ntre volumul de cuvinte original si cel tradus. ;dunrile cultului constau dintr"o prima parte de cntari si rugciuni, urmat de comentarii si anali e personale facute de mem#rii de frunte. Dup ce acestia si pre int di ertatiile si ndemnurile la lupta cu pcatul, ceilalti mem#ri se ridica pe rnd n picioare si"si marturisesc ntr"o maniera emotional diferite pcate, declarndu"si totodat angaBamentul de a #irui toate pcatele constiente. ? caracteristica ntlnita si la alte culte neoprotestante este mprtirea lumii n doua categorii: Falesii3 1mem#rii cultului, desigur4 si Fpacatosii3 sau Flumea3. ;cestia din urma Fnu au lumina3, Atraiesc n pacatA si vor aBunge n iad. $em#rii gruparii, dar numai cei plini de el, vor avea parte de un viitor fericit n calitate de $ireas a lui 6ristos. n 9omnia, F%rtsia3 nu are multe congregatii, nsa se afla pe locul trei n 'uropa dupa @orvegia si Mermania ca numar de mem#ri. $em#rii din 9omnia provin aproape n e/clusivitate din oameni proveniti din cultele penticostal 1datorit asemnrii de doctrin4, #aptist si crestin dup 'vanghelie. n ciuda angaBamentului lor declarat de a se eli#era de orice pcat conPtient, mem#rii si tre#urile interne ale gruprii sufer de pe urma intereselor de grup si a Bocurilor de culise. 0ntrigile sunt la ordinea iar liderii locali sunt promovati prin tactici similare celor folosite n partidele politice, iar cine este sus a i mine poate fi Bos. ?ca ional au loc Alovituri de palatA prin care tineri mai fier#inti i nltur pe conductorii #trni, mai prfuiti si incapa#ili a tine pasul cu tonusul vremii. %catele mrturisite de un mem#ru n fata adunrii sunt folosite la momentul potrivit pentru a"l discredita. Din punct de vedere psihologic, A%rtsiaA este un cult distructiv, crend o dependent a mem#rilor fat de conductorii lor si n general fat de mediul din adunare. $aBoritatea mem#rilor si restrng domeniul social si afectiv"emotional la cadrul sectei, conductorii devenind ca aerul pentru ei. .onductorii sunt infaili#ili si orice afirmatie a acestora are valoare de !criptur.

Biserica 'ou-Apostolic #'oii Apostoli%

;sa" isa A-iseric @ou";postolicA a aparut n urma desprinderii unei ramuri din A.omunitatea religioasa catolico"apostolicaA. $iscarea .atolico";postolica a luat fiinta n Burul anului 1)&2 n !cotia si ;nglia. $iscarea a fost promovata de cercurile 9:re"irii9 care isi facusera o preocupare din a vesti iminenta intoarcerii

Domnului nostru 0isus 6ristos. 1*

'd8ard 0rving, pastor al .omunitatii din ,ondra, a fost insufletitorul acestei miscari, o miscare ce astepta o noua Apogorare a Duhului !fantA care s preceada cea de"a doua venire a Domnului 0isus 6ristos. 0ntruct adeptii ncepuser s ai# parte de diferite manifestri psihice 1manifestri demonice: vindecari miraculoase, vor#itul n lim#i, vedenii, etc.4 atri#uite !fntului Duh, 0rving a va ut n aceasta o confirmare a asteptarii sale. ;cum avea motivatia pentru a sustine ideea Asfarsitului -isericiiA. Din acest moment s"a considerat necesara afirmarea darurilor Duhului !fant si de asemenea reinnoirea misiunii de apostolat n forma evocata de @oul Testament 1I4. !"a procedat astfel la alegerea a 12 apostoli care s preia conducerea noii #iserici. .um totusi asteptata intoarcere a Domnului 0isus 6ristos continua s nu se produca iar AapostoliiA mureau unul dupa altul, s"a facut simtita nevoia unei noi modificari, care insa a generat unele tensiuni. De aceea, n anul 1)KL, doi parti ani ai ramurii germane a sectei, pe nume MeJer si !ch8art , au e/plicat ca numarul celor A12 apostoliA ar tre#ui reinnoit, apelandu"se la alegeri democratice. ;ctiunea lor le"a atras e/cluderea din A.omunitatea religioasa catolico"apostolicaA si, n cea mai #un traditie sectant, cei doi si"au luat Bucriile si au plecat, punnd #a ele unei noi miscari, intitulat din anul 1EL+ A.omunitatea @ou";postolicaA. ;ceasta a devenit ulterior A-iserica @ou ;postolicaA. Dup constituire, numarul AapostolilorA a crescut de la cifra initiala de 12 la cifra corespun atoare congregatiilor formate. nvttura acestei A.omunitti @ou ;postoliceA este aproape n e/clusivitate repre entat de promovarea conceptului de apostol principal sau apostol patriarh. %rimul Aapostol principal VpatriarhA a fost un sef de gara, Ure#s, dupa acesta urmnd, din 1EL*, un fermier pe nume @iehaus. Din 1E&L functia de Aapostol principal VpatriarhA a fost preluata de un ci mar, devenit mai tar iu sergent, iar dupa aceea negustor de tigri de foiI @umele lui era 5. M. -ischoff. 0ncepnd din 1EKL, Aapostolul principalA al -isericii @ou ;postolice a fost N. !chmidt. .onform pu#licatiei A-iserica @ou ;postolicaA editata de -iserica ;postolica 0nternationala cu sediul n 7urich, 'lvetia, actualul Aapostol supremA este 9ichard (ehr. %unctul central al doctrinei nou"apostolice este invatatura referitoare la sluB#a de apostol. .onform !fintei !cripturi si !fintei Traditii, cei 12 ;postoli alesi de $ntuitor au numit n fiecare #iseric local conductori nsrcinati cu p irea adevrurilor de credint. ;cesti primi episcopi au numit la rndul lor #r#ati de ncredere, constituindu"se astfel succesiunea apostolic n -iseric. @imeni nu se putea si nici nu se poate face preot singur " apostol cu att mai putin " dac nu este confirmat de -iseric prin intermediul episcopului. ;semenea o#iectii la pretentia lor de apostolie nu impiedic ins -iserica @ou ;postolica s transmita mai departe sluB#a de apostol n general si indeose#i sluB#a de apostol principal cu imputerniciri ecle iastice nelimitate. 6otararile si actiunile Aapostolului principal VpatriarhA sunt revelatoare cu privire la suprematia ecle iastica care i se acorda. 0n persoana Aapostolului principalA se afirma ca se afla pre enta pamanteasca a insusi Domnului 0isus 6ristos, iar manifestarea legitima a lui 6ristos nu se poate lasa o#structionata de simple o#iectii referitoare la !criptur sau nvttura !fintilor %rinti. 0at cteva afirmatii de #a din nvttura acestei secte: ;postolii n viata repre inta poarta catre Dumne eu prin care omul tre#uie s intreA. A0isus nu ne mai poate aButaC sangele ,ui s"a scurs pe pamant la Molgota si nu ne mai poate folosiA. A? alta impacare cu Dumne eu nu mai este posi#ila decat prin har si prin ;postolatA. .a o continuare a ere iei introduse de ea, -iserica @ou ;postolica si"a creat si o tain specific ei. %e langa -ote si 'uharistie, cele dou taine pstrate dar transformate de sectele neoprotestante, aceast sect a inventat taina ungerii cu Duh !fnt , considerat Acea mai important tainAI ;ceast tain poate fi administrat numai printr"un nou apostol. 0n revista A(amilia @oastraA, anul 0<, numarul & din martie 1EE4 se merge atat de departe incat se afirm ca apostolul districtual 9osentreter, cltorind n patru locuri din 0nsulele (idBi, Aa #ote at cu Duhul !fant 1&L de sufleteA. %rin punerea mainilor noilor apostoli asupra unei persoane, aceasta primeste ungerea cu Duhul !fant si o#tine apartenenta la cei 144.LLL din cartea ;pocalipsei, mem#ri ai adevaratei -iserici .restine.

De asemenea, AungereaA poate fi transmisa chiar si celor care au muritI 0n astfel de ca uri, cei vii devin loctiitori ai celor morti. %entru Bustificarea acestei practici, secta se foloseste de versetului 2E din capitolul 1* din prima 1K

'pistol a !f. %avel ctre .orinteni, ns oricine citeste conte/tul acestui verset poate vedea c !f. %avel vor#este despre o comunitate religioas i olat si cel mai pro#a#il necrestin care practica #ote ul mortilor. ? asemenea practic nu a fcut parte niciodat nici din nvttura si nici din practica !fintilor %rinti. 0n randul adeptilor ei, -iserica @ou ;postolica se #ucura de un prestigiu ridicat, prestigiu ce se spriBina pe autoritatea infaili#ila a Aapostolului patriarhA. 9evelante pentru tenacitatea si puterea acestei secte sunt evenimentele care s"au petrecut dupa moartea apostolului AprincipalA sau ApatriarhA -ischoff. -ischoff afirmase cu oca ii .raciunului din 1E*1 ca el nu va muri si va trai apucnd intoarcerea Domnului 0isus 6ristos. Timp de noua ani aceasta afirmatie a fost vehiculata constant n cadrul sectei. -ischoff a murit n cele din urma fara ca profetia lui s se implineasca. ;ceast nemplinire a profetiei apostolului patriarh a constituit pentru cine avea ochi de v ut si urechi de au it o demascare a sectei. %entru cei mai multi mem#ri ns, lucrurile nu au stat chiar asa. .hiar a doua i dupa moartea lui -ischoff, noul ales n functia de Aapostol patriarhA, !chmidt, a declarat ca este de neinteles de ce s"a r gandit Dumne eu I !chim#area de intentie ii apartinea deci lui Dumne eu, ntruct 2apostolul patriarh3 nu putea gresi II -iserica @ou";postolic repre int o mistificare a adevratei -isericii a lui 0isus 6ristos, -iserica ?rtodo/. %lictisiti de spiritualitatea seac si rationalist a lumii neoprotestante, unii oameni caut noi forme care s le dea ilu ia de autenticitate si sacru. n loc s se ndrepte spre -iserica ?rtodo/, adevrata depo itar a harului lui Dumne eu, a succesiunii apostolice si administrator al !fintelor Taine, acesti oameni si plsmuiesc lor nsisi simulacre de #iseric, potrivit cu gusturile lor e/otice si cu vanittile personale.

Copiii lui Dumnezeu sau (amilia dragostei

;cest articol se doreste a fi o averti are cu privire la o secta raspandit n lumea intreaga, inclusiv n 9omnia, si cunoscut su# numele de A.opiii lui Dumne euA sau A(amilia DragosteiA 1de asemenea, ca A(amilia .eruluiA " o e/plicatie pentru numeroasele denumiri este incercarea de mascare4. Dandu"se drept verita#ili misionari crestini, .opiii lui Dumne eu ademenesc persoane credule, lucratori din clasa de miBloc si mai ales tineri cu o oarecare instruire crestin, convingandu"i s li se alature. ;u reusit s"si asigure spriBin, protectie si asistenta Buridica din partea unor oameni de afaceri, ofiteri de armata, avocati si chiar politicieni. ;ceste relatii, insa, nu i"au ferit de scandalurile demascate n presa si de urmarire penala atat n ;merica, cat si n alte tari occidentale. .onflictele cu legea l"au determinat pe liderul sectei s dea ordin de parasire a !tatelor :nite pe motiv ca acestea urmau s fie Budecate de Dumne eu printr"un cataclism natural. De la data emiterii profetiei si pana n ilele noastre de astrul nu s"a produs, producndu"se n schim# raspandirea A.opiilor lui Dumne euA n intreaga lumea, secta aBungnd astfel s fie pre enta si n #locul tarilor fost comuniste, unde #eneficia a de o larga li#ertate de miscare, aparent aceste tari devenind un adevarat refugiu al grupului. 7elul religios suplineste numarul lor restrans, apro/imativ 1*.LLL " 2L.LLL pe tot glo#ul. A.opiii lui Dumne euA au o structura piramidala de inalta organi are #a ata pe o supunere neconditionat fata de fondatorul si AprofetulA lor, David -erg 1cunoscut ca A$oiseA David, A$oA, ATaticulA sau A-uniculAI4. Toate acestea, impreuna cu doctrinele lor secrete, practicile se/uale si tehnicile amagitoare de a castiga adepti, mascate su# o fatad pseudo"crestin, fac din ei o amenintare e/trem de distructiva la adresa individului si a familiei. ;rticolul din revista @e8s8eeH din 1& septem#rie 1EE&, intitulat A;#u ul !e/ual si .opiii lui Dumne euA, indica efectele nocive asupra comunitatilor n care se adapostesc. ;paritia lui a fost prileBuita de scandalul pe care grupul l"a provocat n ;rgentina: 2Dintre toate e/porturile din !tatele :nite, sectele religioase sunt pro#a#il cele mai nedorite. %oate cel mai #ine"cunoscut dintre toate este secta A.opiilor lui Dumne euA, care si"a castigat n anii W+L peste 12.LLL de mem#rii din +L de tari, folosind se/ul li#er. !ustinatori ai campaniilor anti"sectare, cat si unii fosti mem#rii au afirmat ca acest grup infiintat n .alifornia n anul 1EK), isi initia a se/ual copiii de la varsta de 12 ani si ca ii e/ploatea a pentru a face #ani si a castiga recruti. $em#rii grupului spun insa ca

reclamatiile si cercetarile la care sunt supusi repre inta o @oua 0nchi itie, iar autoritatile australiene, spaniole si france e nu au reusit n ultimii ani s aduca acu area lor. .hina si 'giptul au ales pur si 1+

simplu s alunge secta din tarile lor. ;cum este randul ;rgentinei s ia masuri. Dupa o investigatie de & ani, saptamana trecuta, politia a efectuat un raid la 1L adrese din -uenos ;ires si din Bur, de unde au ridicat 2K* de persoane printre care 1&+ de copii si adolescenti, cu toti facnd parte din secta A.opiilor lui Dumne euA, numita A(amiliaA. ,a sfarsitul saptamanii trecute, 1K adulti erau acu ati de rapire, escrocherie, corupere de minori si de violarea drepturilor copilului. .opiii au fost internati n institutii speciali at pentru a fi supusi unor anali e psihiatrice. ;utoritatile afirm ca au gasit o multime de dove i noi, inclusiv .D"uri si casete video pornografice, una dintre acestea aratnd un tata ce intretine relatii se/uale cu fiica lui. !ursele mai sustin ca fosti mem#rii impreuna cu familiile lor sunt gata s depuna marturie impotriva celor retinuti. %ro#lema a fost cu identificarea celor retinuti, care s"a dovedit a fi un cosmar pentru autoritati. ? oficialitate a afirmat ca unii dintre copiii retinuti traiesc intr" un fel de meditatie continua. ;utoritatile argentiniene cred ca aproape Bumatate din cei retinuti provin din !tatele :nite, iar altii provin din 0rlanda, $area -ritanie, -ra ilia, Mrecia, !pania, :ruguaJ si %eru. .el putin cativa copii proveneau din ;rgentina, insa erau copii fara parinti. 0nvestigatia a fost motivata de plangerea unui cetatean american impotriva retinerii de catre grup a celor patru copii ai sai dupa ce sotia a parasit grupul si a murit. A!untem pur si simplu un camin 1o familie4A a declarat anul trecut un mem#ru al grupului unui iar argentinian. A6ristos ne iarta toate pacatele noastre si ne cunoaste inimile.3 )ri*inea +Copiilor lui $umnezeu+ (ondatorul lor, David -erg, nascut n .alifornia n 1E1E, a fost crescut intr"un mediu penticostal, atat #unicul cat si mama lui fiind predicatori am#ulanti. ; nvtat din copilarie concepte neoprotestante standard, cum ar fi Aimportanta sluBirii lui Dumne euA. Din nefericire, -erg a avut o copilrie cu pro#leme: a fost molestat se/ual de catre adulti de am#ele se/e. ; avut un contact se/ual incestuos cu o verisoara la varsta de sapte ani, iar ca adolescent era o#sedat de se/ si mastur#are " toate acestea n ciuda educatiei morale deose#it de stricta pe care o primea n familie. $are parte din copilaria lui -erg a fost petrecuta, de asemenea, intr"o lume a nchipuirii: era animat de o intensa dorinta de Aa fi cinevaA si, asemenea mamei si #unicului lui, a crescut cu convingerea ca a fost destinat a fi un mare om al lui Dumne eu. De la inceput insa visul lui a fost insepara#il intretesut cu deviatii se/uale si cu pofta de putere. 0n 1E44, -erg s"a casatorit si a avut patru copii, fiecare din ei avnd s Boace mai tar iu un rol important n fondarea A.opiilor lui Dumne euA. !pre sfarsitul anilor 1E4L, -erg a fost numit pastor al unei adunri neoprotestante, unde a lucrat vreme de doi ani. -erg pretinde ca a fost indepartat din functie pe nedrept, din pricina predicilor lui pline de putere si a metodelor lui interactive. :nii mem#ri ai familiei sale afirm ns c adevarata cau a a fost legatura adulterina cu o mem#ra a adunarii. ?ricare au fost motivele, -erg a afirmat ulterior ca intreaga afacere Am"a infuriat, amarat si scar#it de fatarnicia intregului sistem #isericesc n asa masura ca aproape am devenit un comunistA. De"a lungul anilor 1E*L, -erg s"a aflat n cautarea #isericii perfecte, vi itnd n acest scop chiar cultele spiritiste care comunicau cu spiritele. %area s"si fi gasit o vreme locul potrivit la A.linica !ufletuluiA, o miscare radicala fondata de (red 5ordan, un misionar #aptist. ;colo -erg si"a format elul pentru mrturisiri personale, o practic specific A.opiilor lui Dumne euA pana n ilele noastre. -erg a petrecut apoi cativa ani promovnd programul evanghelistic al lui 5ordan prin intermediul statiilor de televi iune din ;merica. 0n ciuda AsluBirii lui Dumne euA si fiind departe de sotie n timpul calatoriilor sale, -erg vi ita prostituate si se implica n legaturi adultere. Tot atunci el a inceput s"si moleste e se/ual cea mai tanara fiic, (aithJ, ca de la varsta de doispre ece ani s"si faca din ea un partener se/ual. !pre sfarsitul anilor 1EKL, -erg i sluBea lui Dumne euA aducandu"si copiii la adunrile de evangheli are si condamnandu"i aspru pe cei care nu faceau la fel. $arturisirea credintei era porunca de #a a, a conchis -erg, de

aceea Dumne eu i va trece cu vederea chiar actele de curvie, adulter, incest, Budecat la adresa altora si implicarea n astrologie si spiritism, atata vreme cat ramanea ascultator n a marturisiA. 1)

0n 1EK) s"a mutat impreuna cu familia n 6untington -each, .alifornia, si a inceput s marturiseasca printre hippie. .opiii lui adolescenti au convertit pe multi, aducandu"i apoi la o cofetrie unde"l ascultau pe -erg predicnd pe un ton violent impotriva cultelor si a institutiilor religioase. Tinerii hippie erau #ine tratati si aButati s scape de droguri, iar apoi indoctrinati cu crestinism A-erg"ianA. (ugind din fata legilor din .alifornia, A.opiii lui Dumne euA au plecat la drum n convoaie de noma i, oprindu" se n cele din urma la o ferma langa Thur#er, Te/as, n 1E+L, unde au crescut n numar si de unde au inceput s trimita grupuri spre alte ase ari, cu scopul de a sta#ili comunitati si a castiga alti convertiti si ucenici. 0nterpretnd !cripturile intr"un stil de severa condamnare a altora, -erg sustinea ca #isericile e/istente se faceau vinovate de neascultare, de compromisuri materialiste, si ca apartineau -a#ilonului, curva cea mare din cartea ;pocalipsei. (iecare tre#uia s"si AurascaA si s"si paraseasca familia, de vreme ce doar A.opiii lui Dumne euA sluBeau pe Dumne eu si erau adevarata A(amilieA. 0n primii ani ai decadei 1E+L, tineri si tinere isi paraseau serviciul cu sutele, renuntau la educatie si familie ca s se alature A.opiilor lui Dumne euA, atat n !tatele :nite si .anada, cat si n ,ondra 1;nglia4 si alte orase mari ale 'uropei, ;ustraliei si ;mericii ,atine, odata cu raspandirea lor peste hotare n acei ani. 0nca din 1EKE -erg si"a a#andonat sotia si a inceput o viata de adulter cu o tanara ucenica, de curnd convertita, pe nume Uaren 7er#J 1su# noul nume de A$ariaA4. -erg pretindea n mod profetic ca $aria era Anoua #isericaA, tanara, pe care Dumne eu o ridica, si c sotia si mama copiilor lui repre enta Avechea #isericaA pe care Dumne eu o a#andona pentru ca era AdepasitaA, deoarece Dumne eu facea Aceva nouA. ;cesta a fost inceputul o#iceiului lui -erg de a"l lua martor pe Dumne eu la pcatele lui, n loc s se pocaiasca de ele. %rin e/primri AprofeticeA, el se proclama cu aroganta Aprofetul lui Dumne eu pentru vremurile din urmaA, facnd cunoscut A.uvantul lui Dumne eu pentru asta iA prin scoaterea din conte/t a unor versete si e/emple din !cripturi, n incercarea lui de a"si Bustifica noile doctrine. .a urmare a e/emplului sau personal si a indemnurilor lui deschise, promiscuitatea se/uala era n floare printre conducatorii A.opiilor lui Dumne euA. :sa spre ocultism a fost deschisa larg atunci cnd -erg a primit un AaButor spiritualA, si anume un tigan din evul mediu, ;#rahim, pe care, sustinea -erg, Dumne eu l trimisese ca s"i fie inger pa itor sau calau itor spiritual. .u pacatele se/uale AsfintiteA de acum si cu puteri oculte care s"l calau easca, -erg a indrumat A.opiii lui Dumne euA s se e/tinda n toata lumea, mai intai n 'uropa n 1E+1, pentru ca mai tar iu s atinga fiecare continent la miBlocul anilor 1E+L. De fapt elul misionar nu a constituit singura motivatie din spatele efortului de e/tindere mondiala, e/istnd n plus si nevoia lui -erg de a scapa atat de hartuiala parintilor infuriati ai caror copii fusesera convertiti, cat si de cea a autoritatilor din unele orase si state. +Copiii lui $umnezeu+ intre anii 1,-. si 1,8. 0n 1E+&, sta#ilit la ,ondra, -erg a poruncit adeptilor sai s incete e a mai pune accentul pe marturisirea personala si s se concentre e pe distri#uirea mesaBelor lui scrise si s solicite donatii pentru propria lor finantare. %o itia lui politica 1anti"americana, anti"israeliana, pro"ara#a4 si poemele lui cu nota e/plicit se/uala au starnit mania pu#licului si a presei, iar indra netele lui profetii false privind distrugerea ;mericii odata cu aparitia cometei UahouteH au provocat confu ie n randurile A.opiilor lui Dumne euA din toata lumea. 0n 1E+K -erg a aruncat #om#a care avea s pulveri e e odata pentru totdeauna orice ilu ie a A.opiilor lui Dumne euA de a fi o grupare crestina, facandu"i a#eranti si inaccepta#ili atat n ochii crestinilor, ct si n fata societatii, n general. Dupa un an sau doi de e/periment personal intr"o noua AlucrareA impreuna cu consoarta A$ariaA, -erg a cerut tuturor femeilor mem#re s inceapa Apescuitul prin flirtA, care insemna acordarea de favoruri se/uale atat pentru castigarea de noi mem#ri, cat si pentru o#tinerea #unavointei functionarilor guvernamentali si a factorilor de putere din diferite tari. 0n epistolele sale, foarte e/plicite din punct de vedere se/ual, -erg pretindea ca Dumne eu a sfintit de acum adulterul si curvia 1II4 cu conditia s fie Asavarsite n

dragosteA si Apentru slava lui Dumne euA. :n frate de credint de amgit de familia lui putea gsi consolare 1se/ual4 n (amilia lui -erg, totul svrsindu"se desigur din dorinta de aButorare si din dragoste de aproapele. 1E

-erg isi instruia adeptii cum s procede e cu pescuitul prin flirt si cum s ceara cadouri #anesti. .urnd eci de mem#re ale A.opiilor lui Dumne euA au devenit n mod fatis prostituate, ducnd la infectarea a sute de oameni cu #oli venerice. 0ncepnd cu aceast revolutie a agatamentului, A.opiii lui Dumne euA au inceput s" si spuna A(amilia DragosteiA. '/cesele se/uale au condus inevita#il la se/ cu copii. .redincios trecutului su, -erg pretindea c incestul si se/ul savarsit cu minori sunt permise, curnd aprnd o serie de ca uri de mame si tati deveniti intimi din punct de vedere se/ual cu fiii si fiicele lor si chiar copii tineri savarsind acte se/uale cu alti copii sau cu mem#ri adulti. ;mestecnd imoralitatea lui se/uala cu ocultismul, -erg pretindea ca intretine relatii cu un intreg panteon de eite pagane, inclusiv ;frodita, Diana, eita ;tlantidei, $ocum#a 1aceasta nu este o eitate, ci repre int numele unui cult afro"#ra ilian4. (ascinatia lui oculta l"a condus pe -erg la promovarea spiritismului, consultarea de medii spiritiste, astrologie si necromantie. 'l le"a scris adeptilor sai asigurandu"i ca toti au AaButoare spiritualeA si"i indemna s afle cine sunt aceste aButoare spirituale, s le cunoasca. ?riginalitatea lui -erg nu s"a oprit aici. 0n timp ce continua s proclame mntuirea prin credinta n 0isus 6ristos, el a inceput s nege dumne eirea lui 6ristos. 0nterpretnd n mod eronat versetul din ,uca 1:2), -erg pretindea ca 0isus nu a fost (iul lui Dumne eu nscut n mod divin, ci urmarea co#orarii peste $aria a ;rhanghelului Mavriil si a impreunarii acestuia cu ea 1II4. !pre finele anilor 1E+L, n timp ce presa din lumea intreaga ii pre enta pe A.opiii lui Dumne euA intr"o lumina negativa din pricina agtatului religios stradal, -erg si"a instruit adeptii s declare pu#licului ca gruparea A.opiilor lui Dumne euA s"a destramat. 'i s"au retras n clandestinitate, au devenit inca si mai secreti, mai inselatori n metodele lor, cel putin n ;merica de @ord. 'i nu au disprut ns. !u# orice nume s"ar ascunde acum, ei raman #ine organi ati si continu s castige pro eliti de"a lungul si de"a latul lumii, activnd n secret chiar si n tari din care fusesera alungati. /ltimele evolutii ale +Copiilor lui $umnezeu+ %rofetul David -erg s"a dus la dumne eul lui acum un an. !pre #trnete aBunsese s ai# o sanatate su#reda, iar A$ariaA, consoarta lui, a preluat haturile puterii n supravegherea structurii piramidale de conducere a A.opiilor lui Dumne euA si n sta#ilirea directiei. 'a a insistat s de#arase e secta de e/cesele se/uale cele mai grave, inter icnd incestul, a#u ul minorilor si legaturile se/uale dintre adulti si adolescenti, toate pentru a salva miscarea de la auto"di olvare. %ractica de Apescuire prin flirtA a fost sistata n mod oficial spre sfarsitul anilor 1E)L din pricina amenintarii flagelului !0D;, dar si asta doar dupa ce o mem#ra a murit n 5aponia rapusa de o pneumonie provocata de !0D;. De la aceasta data, mem#rii au fost instruti s utili e e Apescuirea prin flirtA numai cu prietenii vechi, s foloseasca pre ervative si s efectue e periodic teste 60<. ;ceste schim#ari au fost introduse, asa cum s"a afirmat, pentru auto"protectie si nu n urma vreunei schim#ari de conceptie a grupului. Doctrinele eitelor si a spiritelor calau itoare, negarea divinitatii lui 6ristos, etc., au ramas intacte. De asemenea, n pofida faptului ca mii de mem#rii ai A.opiilor lui Dumne euA sunt infectati cu #oli venerice, acestia continua totusi s se #ucure de Ali#ertateaA de a trai n curvie, adulter, Acasatorii deschiseA si poligamie, toate savarsite pe ascuns n timp ce fata de pu#lic pretind a fi Amisionari crestiniA, momind noi mem#rii si straduindu"se s castige favorul unor oameni cu influenta n presa, guvern si armata. Demascari ale sectei au avut loc frecvent n ultimii ani, lansandu"se campanii maBore impotriva A.opiilor lui Dumne euA din partea presei sau a guvernelor unor tari ca 0ndia, 6ong Uong, (ilipine, -ra ilia, ;rgentina, !pania, 'lvetia si ;ustralia si 5aponia. 9enuntnd la tactica de atac folosita de"a lungul timpului, A.opiii lui Dumne euA au inceput s se apere n mod agresiv utili nd avocati si facnd declaratii de presa. .a toate sectele, A.opiii lui Dumne euA folosesc tehnici inselatoare de pro elitism. (ete am#itoare, copii cuminti, casete cu mu ica si casete video, toate destinate s transmita imaginea unor crestini fericiti si devotati. %liantele

si afisele lor viu colorate pre int imagini ale unui %aradis care i asteapt pe mem#rii sectei, un %aradis n care se afl Tatl .eresc, avnd la dreapta pe (iul si la stnga... o tnr m#itoare cu un decolteu adncI !ecta isi 2L

copleseste potentialii convertiti cu atentii, cuvinte magulitoare, priviri galese, atingeri dragastoase, im#ratisari si cantece minunate. (olosind astfel de metode si tactici, ei a#ordea a pe oameni pe strada, la locul de munca, chiar n #iserici si li#rarii crestine, n efortul lor de a strange fonduri prin van area de casete video si cu mu ica. @u au autori atie pentru a colecta donatii, nu sunt inregistrati ca societate de #inefacere si nici nu platesc ta/e. -unavointa si aparenta lor decenta au rolul a a ndeprta suspiciunile si intre#arile de genul: A.ine sunteti voiDA, ADin ce organi atie faceti parteDA sau A.um folositi #anii pe care"i strngetiDA. 0n general, ei incearca s fie eva ivi, vagi si s schim#e su#iectul. :nul din raspunsurile mai des folosite este ca sunt doar Amisionari independentiA sau uneori dau numele unei false organi atii care varia a de la tara la tara 1A(armecul .eruluiA este un astfel de nume4. 0ntre#ati daca apartin A.opiilor lui Dumne euA sau A(amiliei DragosteiA, ei neaga de cele mai multe ori, chiar daca sunt confruntati cu dove i contrare. ;u aBuns pana acolo ca au produs carti umoristice ilustrate foarte reusit, cu scopul de a"i instrui pe copiii lor cu privire la Bustetea minciunii fata de cei din afara grupului si inaintea autoritatilor. 0n primele luni de apartenent la A.opiii lui Dumne euA, un om poate s nu #anuiasca deloc ca face parte dintr" o sect foarte #ine organi at, iar A.opiii lui Dumne euA vor face tot ce le sta n putinta s"l impiedice a descoperi adevarata lor identitate inainte de a fi profund implicat. Deoarece secta vor#este despre 0isus si despre mantuire si preda studii #i#lice, potentiala victim crede ca acestia sunt cei mai sinceri crestini intalniti vreodata si c cunosc !criptura foarte #ine. ?data convins s li se alature, victima va fi supus unui intens program de pregatire cu scopul de a fi indoctrinat cu scrierile lui David -erg. ;cest proces de indoctrinare va fi atat de profund incat odata ce o persoana este acaparata, aceasta va fi tinuta ani de ile n randurile lor chiar daca doreste s renunte. ;semenea tuturor sectelor, ndoctrinarea si splarea creierului merg mn n mn cu i olarea de sursele de informatie din afara, asa nct mem#rii nu"si dau seama c fac parte dintr"o structur nchis. Desi li se spune ca sunt li#eri s plece oricand, consecintele cumplite ale unei asemenea hotarari 1pierderea mnturii, condamnarea la chinurile iadului si altele4 le sunt descrise atat de raspicat, ncat teama ii tine pe multi implicati chiar dac ar dori s plece. $em#rii sunt puternic indoctrinati n a crede ca nu e/ista alta grupare n lume n cadrul careia s"l poti servi pe Dumne eu 1LLR. ,i se spune clar ca daca parasesc A.opiii lui Dumne euA, parasesc pre enta si #inecuvantarile lui Dumne eu si ca singura alternativa este Asistemul lumii, potrivnic lui Dumne euA. 'i pu#lica Amarturisirile traumaticeA ale celor care nu s"au putut descurca n afara si s"au reintors. %e langa acestea, multi dintre ei si"au petrecut o mare parte a vietii de adulti n cadrul grupului A.opiii lui Dumne euA ceea ce face ca lumea de afara s li se para coplesitoare si imposi#il de supravietuit n ea. .ine este a#ordat pe strada, la scoala sau la locul de munca, tre#uie s fie atent la afisele viu colorate cu te/te pe spate si la casetele video sau cu mu ica oferite n pachete viu colorate. n 9omnia, aceste materiale au mentionat de o#icei adresa A$aria %ostfach, $artinelli, <iena. $ulti mem#rii doresc s iasa din miBlocul lor. ;cestia sunt oameni sinceri care s"au sturat de e/cesele se/uale ale sectei si de invataturile lui -erg. 'i sunt de amagiti de asemenea de falsele lor profetii si sunt scar#iti de a#u ul mentalC ar dori s paraseasca gruparea, ns dupa ani de ile n care au citit doar Ascrisori $oA 1David -erg era supranumit A$osesA4, acum le este teama. ;stfel, unii mem#ri ai A.opiilor lui Dumne euA, n vreme ce incearca s"si ina#use propriile lor indoieli, continua s promove e invataturile lui -erg si s"i ademeneasca si pe altii n sect.

Sectele - calul troian al Statelor "nite )n Europa

dup Bruno 8ouchereau 21

De mai #ine de ece ani, in 'uropa, chestiunea sectelor a trecut de la stadiul de fenomen social incitant la acela de pro#lema de securitate pu#lica de prim ordin . $asacrele provocate de ?rdinul Templului !olar in 1EE4 si 1EE*, atacul sectei ;um cu ga !arin in metroul din ToHJo in martie 1EE*, suicidul colectiv al celor de la 6eavenXs Mate din ,os ;ngeles in 1EEE au fost cateva din evenimentele care au accelerat aceasta schim#are de atitudine. (ranta, -elgia, !pania si Mermania si"au marit arsenalul de supraveghere. ? alegere a legislatorilor care, in general, se ghidea a dupa rapoartele parlamentare privind pericolul anumitor grupuri si metode coercitive de alienare e/ercitate asupra adeptilor. (ranta si Mermania sunt in fruntea acestei actiuni de supraveghere. ;proape peste tot in 'uropa au aparut organisme insarcinate cu supravegherea fenomenului. 0n (ranta, o serie de legi votate in 1EEK cresc, printre altele, protectia oferita persoanelor cu diferite sla#iciuni. Muvernul france a infiintat o misiune inter"ministeriala de lupta impotriva sectelor. 0n Mermania, principala vi ata a fost -iserica !cientologica. 0ncepand din 1EE+, dupa o ancheta a serviciilor de politie, guvernul federal a pus in garda populatia cu privire la pericolul pre entat de aceasta secta iar landul -avaria a decis e/cluderea adeptilor sai din functiile pu#lice. 0n fata acestei atitudini europene, toti o#servatorii fenomenului se asteapta la o contra"ofensiva a sectelor multinationale care dispun de resurse de milioane de dolari. 9iposta vine din !tatele :nite. %e 2+ ianuarie 1EE+, masurile impotriva sectei scientologice din Mermania au fost denuntate oficial de Nashington. .ateva ile mai tar iu, -iroul pentru Democratie, Drepturile ?mului si $unca 1-D69,4, o institutie a Departamentului de !tat, a facut pu#lic un raport privind drepturile omului in lume. <iolent atacata, Mermania era ase ata alaturi de .hina pe lista statelor care incalca li#ertatea religioasaI ;cest raport era lansat in cadrul campaniei lansate de scientologi impotriva Mermaniei prin organi area de manifestatii, spatii pu#licitare in presa internationala si un recurs la .omisia 'uropeana a Drepturilor ?mului. %entru a calma spiritele, in martie 1EE+, Departamentul de !tate a afirmat intr"un comunicat: 20"am criticat pe germani, insa nu ne raliem campaniei lansate de scientologi impotriva Mermaniei...3 0n 1EE), dupa ce .ongresul a votat noua lege privind li#ertatea religioasa in lume, s"a constituit un departament in cadrul -D69,: -iroul pentru ,i#ertatea 9eligioasa 0nternationala. ,egea care l"a nascut punea in fruntea lui un am#asador plenipotentiar insotit de cinci adBuncti de la !ecretariatul de !tat. .omisia dispune de un repre entant in toate am#asadele americane. %rimul am#asador al acestei comisii a fost 9o#ert ;. !eiple, fost cadru militar de marina, caruia ii placea sa afirme ca 2drepturile omului sunt un cadou de la Dumne eu3. 'l a e/plicat iarului @aples DailJ @e8s felul in care credinta sa l"a aButat in incercarile vietii si in special in cele &LL de misiuni de lupta pe care le"a avut ca ofiter de marina in ra #oiul din <ietnam. 0n acelasi timp, Dl !eiple n"a fost ales decat pentru calitatile sale de preot"militar. Timp de peste 11 ani, el s"a aflat in fruntea organi atiei Norld <ision 0nc., cea mai importanta organi atie evanghelica din lume. ;ceasta a su#ventionat mii de proiecte in cele doua emisfere si are milioane de persoane afiliate, din ;merica ,atina pana in ;sia. 0n primul raport pu#licat de comisie in septem#rie 1EE), (ranta, Mermania, ;ustria si -elgia erau acu ate de incalcarea li#ertatii religioase. 9aportul comisiei de ancheta parlamentara france a din 1EE* era asimilat cu persecutia religioasa, iar deputatii erau acu ati de segregare religioasa deoarece au intocmit o lista de asociatii nevinovate, vi ate nu pentru activitati ilegale, ci pentru credinta lor. %e 22 martie 1EEE, la <iena, la invitatia ?rgani atiei pentru .ooperare si De voltare 'conomica 1?'.D4, a fost organi at un seminar al -iroului pentru 0nstitutii Democratice si Drepturi ale ?mului care a atacat violent politica france a. %reluand si amplificand acu atiile Departamentului de !tat, diplomatii si senatorii americani s"au transformat in procurori. 'ra pe cale i #ucnirea unui incident diplomatic. ;celasi scenariu s"a repetat la Nashington, in fata .omisiei pentru !ecuritate si .ooperare in 'uropa 1?!.'4. Trei vor#itori fac declaratii teri#ile: (ranta este asimilata cu Muvernul de la <ichJ, primul ministru france este into/icat de miscarile antireligioase, credinciosii sunt persecutati de gloate, unii isi pierd sluB#ele, !tatul ia copiii de langa parinti...

Tiparit in iunie 1EEE, raportul oficial al senatorilor americani pre inta nelinistea lor cu privire la li#ertatile 22

fundamentale din 'uropa. 'i acu a guvernul france ca a transformat administratia fiscala intr"un fel de #rat armat al noii inchi itii. ;tat misiunea interministeriala france a, cat si Muvernul france au e/plicat ca studiul structurilor si flu/urilor financiare ale scientologilor arata ca este vor#a de o organi atie cu scop lucrativ, generand profituri colosale 1ceea ce Bustifica din plin amen ile fiscale4C ca raportul ;dunarii a fost ela#orat in cola#orare cu Buristi, politisti speciali ati, asociatii de utilitate pu#lica recunoscute si cadre universitare. 9aportul pre inta 1)L de asociatii care se declarau religioase, insa studierea lor atenta demonstrea a caracterul totalitar si metodele coercitive e/ercitate asupra adeptilor lor. 0n mare parte, aceste asociatii au facut o#iectul unor sentinte ale tri#unalelor. 0nstantele france e cauta in acelasi timp sa indrepte unele neadevaruri. De e/emplu, (ranta este acu ata ca refu a sa acorde statutul de religie unor grupuri minoritare, desi in virtutea legii din 1EL* care sta#ileste separatie dintre !tat si #iserici, !tatul nu recunoaste nici o religie. Dialogul nu a dus la nici un re ultat. %e E septem#rie 1EEE, -iroul pentru li#ertate religioasa internationala pu#lica un nou raport. :n atac si mai violent impotriva tarilor europene. %e ) decem#rie, ministrul france al afacerilor e/terne france ii scria omologului sau american: 2;ceasta acu a fara fundament la adresa actiunii france e, lansata tocmai cand avem in desfasurare un dialog, nu face decat sa arunce o um#ra asupra rostului acestui dialog...3 !chim#urile diplomatice in aceasta chestiune au fost oficial intrerupte si nu s"au mai reluat. :ltimul raport al Departamentului de !tat american, pu#licat pe 2 martie 2LL1, desi include unele elemente po itive din legile din 1EL1 si 1EL* si rectifica, fara prea multe complicatii, o serie de erori, ramane totusi e/trem de acu ator la adresa (rantei. Suprave*herea suprave*hetorilor 0storia si .onstitutia americana nu sunt suficiente pentru a e/plica spriBinul !:; fata de aceste grupari. -iroul pentru li#ertate religioasa internationala este, asa cum am va ut, o structura a -D69,, el insusi parte a Departamentului de !tat. .omisia pentru li#ertate religioasa a fost creata la Nashington de catre parlamentari americani. 0n fine, e/ista o a treia structura legata direct de .asa ;l#a: .omisia !tatelor :nite pentru ,i#ertate 9eligioasa. Directorul acesteia din urma, !teven $c(arland, afirma ca una din ratiunile principale de e/istenta a comisiei, in raport cu celelalte doua, este aceea de a fi un 2caine de pa a3: 2@oi controlam activitatea celorlalte comisii astfel incat ele sa tina drumul drept...3 <i avi de o comisie care supraveghea a alte comisii insarcinate cu supravegherea li#ertatii religioase, cineva ar putea spune pe #una dreptate ca acesta este modelul sovietic de supraveghereI 0ntre#at daca a citit raportul ;dunarii @ationale france e, !teve $c(arland a raspuns ca nuI ;poi, pentru a se scu a, el a preci at ca nu citeste si nici nu vor#este lim#a france aI ,a fel cu rapoartele si comunicatele autoritatilor france e si cu notele de informare ale am#asadei (rantei la Nashington. Diferitii functionari ai comisiilor pe care i"am putut contacta au declarat ca nu au cunostinta de aceste materiale, nici direct, nici in varianta tradusa. Dl $c(arland se e/plica afirmand ca informatiile transmise de agentiile de informatii americane, de am#asada !:; de la %aris si de ?@M"urile care se plangeau de intoleranta autoritatilor france e i s"au parut suficient de credi#ile. 0n fine, atunci cand i s"a pre entat un fa/ al am#asadei !:; de la $adrid, demonstrand interventia -D69, pentru oprirea actiunii unui Budecator spaniol impotriva scientologilor, functionarul a preferat sa nu faca nici un comentariu. $em#rii serviciilor de informatii care informea a comisiile americane sunt, in esenta, imposi#il de identificat. 0n schim#, am#asada !:; de la %ris recomanda pe site"ul ei de internet un avocat, UaJ MaetBens, mem#ru notoriu al sectei scientologice. ,a un colocviu al ;dunarii @ationale pe pro#leme de manipulare mentala, in fe#ruarie 2LL1, am#asada americana, desi n"a fost invitata, a trimis doi functionari insotiti de un mem#ru france al sectei scientologice.

Daca e sa ne referim la declaratiile culese de aceste comisii, e/ista o serie de intre#ari. %ersoana insarcinata de ?!.' cu pre idarea de #aterilor de la <iena in martie 1EEE nu era altul decat $assimo 0ntrovigne, sociolog 2&

italian, fondatorul .entrului de !tudii si Documentare pentru @oile 9eligii, de sorginte integrista catolica, foarte legat de secta neona ista 2$unca, (amilie, %roprietate3. .ola#orator asiduu al pu#licatiilor scientologice, el s"a numarat printre persoanele favora#ile sectei care au depus marturie in fata tri#unalului din ,Jon in ca ul instrumentat de Budecatorul Meorges (enech. 0nvitat la <iena si apoi la Nashington, avocatul france ;lain MaraJ, aparator al $artorilor lui 0ehova, este, printre altele, responsa#il cu dosarul lor fiscal. 'l este de asemenea un o#isnuit al pu#licatiilor scientologice. :n alt actor"cheie este NillJ (autre, presedinte al unei asociatii #elgiene, Drepturile ?mului fara (rontiere, o organi atie care nu este recunoscuta de (ederatia 0nternationala a Drepturilor ?mului. Dl (autre a fost mult timp corespondent al @e8s @et8orH 0nternational, un important grup de presa si lo##J evanghelist american. 'l este si mem#ru al .omisiei 6elsinHi pentru Drepturile ?mului, ale carei rapoarte sunt adesea citate de comisiile americane. .orespondentul grec al acestei .omisii a contri#uit la pu#licatiile scientologice alaturi de alte secte, iar delegatia $oscovei a pu#licat o lucrare in cola#orare cu secta scientologica. 0n fine, printre mari citati privind violarea li#ertatii religioase orchestrate de guvernul france figurea a si pastorul ,ouis Demeo de la 0nstitutul Teologic din @imes. ;cest institut face parte din reteaua evanghelica Mreater Mrace cu sediul in -altimore, !:;. Mreater Mrace dispune de peste &LLL de misiuni in ;merica ,atina si sute de misiuni in ;frica si 'uropa de 'st. !coala de cadre pentru 'uropa de 'st este 0nstitutul Teologic din @imes. Mreater Mrace, ale carei metode au fost puternic contestate chiar in !tatele :nite, poate fi definita ca 2tovaras de drum3 al sectei scientologice. %resedinte al ,isa $c%herson Trust, principala asociatie americana de aButor pentru victimele scientologilor, Dna !tacJ -rooHs a fost ea insasi mem#ra in secta scientologica timp de 1* ani. ; fost secretara lui David $iscavige, mostenitorul lui 9on 6u##ard si actual guru al sectei. 'a isi aminteste foarte #ine de pastorul Meorge 9o#ertson care conduce Mreater Mrace: 2'l are stranse legaturi cu conducatorii scientologilor. ;tunci cand secta nu poate interveni in anumite chestiuni, din motive de imagine, ea apelea a la 9o#ertson pentru asta. 'l este principalul lor releu in miscarea evanghelista...3 !u# #agheta lor, prin intermediul unor procese in instanta, Mreater Mrace si secta scientologica au adus la faliment principala organi atie de aButorare a victimelor sectelor, fondata in anii S+L, .ult ;8areness @et8orH. :lterior aceasta organi atie a fost adusa in fata unui tri#unal american de comertI '/ista si un alt fapt care e/plica influenta sectei scientologice si a adeptilor ei in !:;. 0ncepand din 1EE&, puternica institutie americana de control al impo itului pe venit 109!4 a acordat sectei statutul de religie, scutind"o astfel de impo ite. ;nterior, timp de 2* de ani, 09! le refu ase scutirea de impo it de care #eneficiau institutiile religioase. :n refu confirmat de toate tri#unalele americane si chiar de .urtea !uprema. ;ceasta revenire a 09! a permis -isericii !cientologice sa economiseasca milioane de dolari si i"a adus un e/traordinar instrument in relatiile cu pu#licul, deschi andu"i usile administratiei americane. 0ctivitati planificate si concertate 0storia completa a acestei schim#ari a fost pre entata patru ani mai tar iu de @e8 QorH Times. !ecta scientologica purta un adevarat ra #oi impotriva administratiei financiare, initiind peste *L de proceduri Budiciare si angaBand detectivi particulari pentru a cerceta viata privata a inaltilor functionari ai 09!. :nul dintre acesti detectivi a relatat iarului @e8 QorH Times ca a lucrat timp de 1) luni pentru secta. Din #iroul sau din $arJland, el colecta informatii despre responsa#ilii care lipseau de la reuniuni, care #eau prea mult sau care aveau relatii e/tra"conBugale... ;grementarea sectei scientologice a #eneficiat de o procedura speciala, in afara normelor, scurt"circuitand autoritatile deci ionale, si s"a facut la cererea e/presa a directorului 09!. .u &LL de milioane de dolari #eneficii anuale, prin tehnici de infiltrare si intimidare, recunoscuta acum de 09!, secta scientologica a inceput sa devina influenta pana la cel mai inalt nivel in administratia americana. .ercetator la departamentul de sociologie al :niversitatii ;l#erta din .anada, !teven Uent a studiat

indeaproape strategia de lo##J a diverselor grupari religioase si sectare de la Nashington. 'l e/plica cum scientologii, si inaintea lor moonistii, au de voltat importante scheme de relatii pu#lice in directia mem#rilor 24

.ongresului, !enatului si ai .asei ;l#e. 0n acest scop, secta scientologica a platit +2*.LLL dolari in 1EE+ si 42L.LLL dolari in 1EE) unei firma de relatii pu#lice speciali ata in lo##J politic. ;ctori de cinema, mem#ri ai sectei, au platit peste +L.LLL de dolari pentru campania senatoriala a Dnei 6illarJ .linton, Tom .ruise donand personal *.LLL dolari pentru ;l#ert More iar 5ohn Travolta organi and, impreuna cu alti scientologi, o gala pentru %artidul Democrat 1cu #ilet de intrare de 2*.LLL dolari4. :n avocat din secta a platit 2L.LLL dolari pentru campania acestui partid. :ltimul e/emplu din aceasta lunga lista il repre inta Mreg 5ensen, un conducator principal al sectei, care a sponsori at campania electorala a senatorului -enBamin Millman cu +.4LL dolari. ;cest senator a devenit, dupa alegerea sa, presedintele .omisiei pentru ,i#ertate 9eligioasa a ?!.'. 0n ceea ce"i priveste, secta $oon, proprietara unui important cotidian american, Nashington Time, pu#lica saptamanal in acest cotidian o pastila umoristica a Dnei 6illarJ .linton. @u mai vor#im de senatorii si mem#rii .ongresului 2su#ventionati3 de $oon. ;mintim doar ca doi presedinti ai !:; participau regulat la conferintele organi ate de 2reverendul3 !un $Jung $oon: Meorge -ush 1tatal4 si Merald (ord. !e stie acum ca secta scientologica si secta lui $oon au incheiat anumite acorduri. 0ncepand de la Bumatatea anilor SEL, cele doua secte organi ea a impreuna actiuni pentru li#ertatea religioasa atat in !:;, cat si in 'uropa. (acute pu#lice pe internet, o serie de scrisori schim#ate intre conducatorii scientologi si moonisti pre inta activitatile comune planificate pentru tarile din 'st. ;ctivismul moonistilor si al scientologilor, la care s"au raliat mai mult sau mai putin formal si alte secte, #eneficiind de parteneriatul dintre scientologi si Mreater Mrace, primeste acum spriBinul grupurilor religioase fundamentaliste americane. 0nstitutul pentru 9eligie si %olitici %u#lice, recomandat cu caldura de Departamentul de !tat american, reuneste cativa senatori ultraconservatori, pe moonisti, pe guru sectei !ri .hinmoJ si altii. ;cest institut, care se declara 2catolic integralist3, se afla la cateva stra i distanta de .asa ;l#a si militea a deschis pentru respectarea drepturilor scientologilor, ale moonistilor si ale altor religii ise"minoritare din 'uropa. 0nstitutul pentru 9eligie si Democratie, consultant al guvernelor 9eagan si -ush 1tatal si fiul4, care e/ista de peste doua eci de ani si care a creat mii de misiuni protestante in intreaga lume, s"a alaturat acu elor la adresa (rantei. %resedinta institutului, Diane Unippers, afirma: 2(ranta este un model pentru celelalte democratii europene. 'a tre#uie neaparat sa a#andone e politica antireligioasa si sa garante e din nou li#ertatea confesiunilor...3 '/plicatia dansei derapea a repede si pre inta factorul comun al acestor grupari eterogene: 2.eea ce ne face asta i sa luptam pentru li#ertate religioasa este in esenta acelasi lucru care ne"a facut sa luptam impotriva comunismului. ;teismul si comunismul nu pot naste decat minciuna. !piritualitatea este o garantie a civili atiei, deoarece spiritualitatea si credinta creea a cetateni corecti. (ara cetateni corecti nu e/ista comert, iar fara comert nu e/ista civili atie.3 ;ceasta lupta pentru 2spirituali area lumii3 reuneste concret si activ miscari care vor sa impuna valorile americane odata cu mondiali area. 0nstitutul mentionat mai sus a e/primat aceasta in mai multe randuri: mondiali area si glo#ali area pietelor sunt misiuni inspirate !tatelor :nite de catre -i#lie 1DI4. :n concept mistico"imperial la care adera ansam#lul grupurilor fundamentaliste si evangheliste americane si care este foarte pre ent in atitudinea celor care se vor aparatorii li#ertatii religioase. 5ohn -olton, mem#ru al .omisiei !:; pentru ,i#ertate 9eligioasa, a fost vice"presedintele 0nstitutului ;merican pentru .ercetari %olitice, o grupare militanta ultrali#erala. 0n guvernul Meorge -ush 1tatal4, Dl -olton era unul din principalii consilieri pe pro#leme de comert international. Dna @ina !hea, din aceeasi comisie, declara: 2!copul nostru principal este de a sta#ili la nivel mondial noua ordine li#erala.3 Definit la inceputul anilor 1E)L de catre administratia 9eagan, acest mecanism de dominare are o caracteristica interactiva. 'l a aBuns la apogeu cu universali area normelor Buridice. ;ceasta ultima #atalie tre#uie sa impuna glo#ali area pietelor comerciale. '/ista insa anumite puncte de re istenta. %rintre acestea se numara enorma piata educationala. 0n strategia lor, sectele si consortiile de comunicatii au un dusman comun: ideologia laica,

foarte raspandita in 'uropa. 2*

%entru secte, interesul in aceasta lupta este evident: acela de a se implanta in sistemul educational european si de a crea, ca in !tatele :nite, scoli fara nici un control al statului, pepiniere de recrutare mai eficiente, cu rol in construirea psihologica si culturala a individului. Desi nu se poate vor#i de un front comun, creat in cadrul unei strategii comune de catre un stat maBor unificat, interpenetrarea principalelor grupuri sectare si a consortiilor de comunicatii din domeniul informatic sau T< este certa. @u e nevoie sa amintim aici de legaturile care leaga ;-., .@@ si lo##J"urile fundamentaliste americane, sau totala lor ade iune la ideologia dominanta. $entionam, doar cu titlu de anecdota, ca David 0ch#ia, primul #iograf al lui -ill Mates, era scientologC unul dintre cei mai apropiati cola#oratori ai lui -ill Mates, Mreg 5ensen, era si el scientologC una din principalele firme ale imperiului $icrosoft > '/ecutive !oft8are > s"a declarat oficial scientologica. Da, The -ig -rother " (ratele cel $are " #ate la usa.

Miscarea 'e* Age

de Pr0 !r0 Sinica Palade ;sa numita miscare @e8";ge a aparut n secolul al =="lea n !:;. %na aici, o afirmatie de putina acri#ie stiintifica. Dar am ales n mod intentionat aceasta formulare generala pentru a su#linia caracterul oarecum difu al miscarii. Daca n privinta spatiului putem specifica statul .alifornia, pro#lema datei de nastere a miscarii e mai controversata. n functie de perspectiva astrologica, antropologica sau psihologica, diferiti cercetatori au plasat momentul incipient fie n anul 1EL4 sau 1E1L sau 1E1+, dupa altii la * fe#ruarie 1EK2 1cnd s"a produs o anume grupare a planetelor4. %otrivit psihologului .. M. 5ung, era <arsatorului ncepe n 1EE+ sau 21*4 1I4. '/ista si o enciclopedie 1@'N ;M' '@.Q.,?%'D0;, (irst 'dition4 care e/pune o cronologie a miscarii. ;ceasta ar ncepe n 1)+* cu formarea !ocietatii Teosofice la @e8 QorH de catre 6elena %etrovna -lavatsHJ, 6enrJ !teel !cott si Nilliam Yuan 5udge. ;ceasta totala impreci ie si lipsa de coerenta este tipica miscarii si se datorea a faptului ca are la #a a interpretari astrologice ce sunt supuse ar#itrariului si su#iectivismului celor n cau a. De altfel este imposi#il de sta#ilit cu siguranta cnd ncepe aceasta numaratoare si dupa ce calendar. !i atunci se pune ntre#area: cum se poate pune vreo #a a pe o datare total conventionalaD :na din AvirtutileA de care se prevalea a att post modernismul ct si @e8 ;ge este anti"dogmatismul. .a ortodocsi suntem ntru totul de acord, numai ca ne8 agerii confunda dogmatismul cu dogmele, com#atndu"le iresponsa#il n egala masura. %rin dogmatism se ntelege cu adevarat o atitudine condamna#ila, n vreme ce dogmele sunt garantia statorniciei si adevarului nvataturii crestine. n ceea ne priveste vom considera ca mai plau i#ila datarea post#elica, fara ca aceasta sa fie un element n afara oricarei discutii. :rmatorul moment ar fi anali area conte/tului religios si social n care a aparut miscarea. ;ici lucrurile sunt deBa #inecunoscute si nu necesita lamuriri suplimentare. 'ste vor#a de Anoul imperiu romanA, !:;, un imperiu fara mparat, cu forma repu#licana federativa, dar un imperiu de facto. Din punct de vedere istoric sunt la ndemna paralelele cu imperiul roman pagn. ;m#itia de stapnire a lumii s"a conturat pe deplin dupa victoria repurtata n 1E4* asupra celor doua imperii pagne rivale: al treilea 9eich si imperiul soarelui rasare. Totodata a fost ntrecut si imperiul aliat, cel #ritanic a carei stea ncepe sa decada treptat. <a ramne un singur rival reduta#il, si el n mod conBunctural fost aliat, imperiul pagn sovietic. ncepe ra #oiul rece. Din punct de vedere confesional !:; se pre inta ca un mo aic n care putem totusi desprinde cu aButorul datelor statistice furni ate de enciclopedia 'ncarta SE) urmatoarea structura: A,a Bumatatea secolului trecut, populatia !:; era predominant protestantaC ea includea relativ putini romano"catolici si evrei, si aproape nici un aderent al religiilor ne"crestine cum ar fi islamul sau #udismul %rintre noile fenomene religioase ale secolului trecut se numara fondarea mai multor denominatiuni americane originale printre care -iserica lui 0isus 6ristos a !fintilor din :ltimele 7ile, cunoscuta popular ca $ormoniiC -iserica lui 6ristos, !cientistaC -iserica adventista de iua a +"a si $artorii lui 0ehova. Dupa anuarul statistic din 1EE), cel mai mare grup religios american este cel romano"catolic, apro/imativ 2*R din populatie. %rintre grupurile maBore protestante sunt #aptistii 11E,4R4, metodistii 1)R4, pre #iterienii 12,)R4,

penticostalii 11,)R4 si episcopalienii 11,+R4. -iserica ?rtodo/a are un numar nsemnat 1n.n. nu este indicat n procenteI4. .ea mai raspndita religie ne"crestina din !:; este iudaismul 12R4, dar si islamul, #udismul si hinduismul au adepti numerosi.A 2K

.onform fostului consilier de stat american 7#Jgnie8 -r e insHi 1actualmente mem#ru al Trilateralei -ilder#erg, grup ce este creditat a fi un super guvern mondial4, 2tre#uie 1sa avem4 o religie personala.A .a urmare a acestor directive ideologice si a aplicarii lor n practica, potrivit unui sondaB Mallup n fe#ruarie 1E+), 1L milioane de americani, tineri de toate categoriile erau adeptii unor religii orientaleC E milioane erau angrenati n ceea ce se cheama 2spiritual healingA 1vindecare spirituala " o forma tipica a practicilor terapeutice de tip @e8 ;ge inspirata din religiile orientale si practicile samanilor nord"americani4. n anul urmator, 1E+E, *LL.LLL de catolici americani erau practicanti ai healing"ului carismatic de influenta penticostala. ;ici este ca ul sa mentionam apriga concurenta dintre ne8"ageri si carismatici, conflictul si contradictia lor datorndu"se miBloacelor lor diferite folosite n acelasi scop: #unastarea pamnteasca aici si acum. 2@imic nu e nou su# soare.A (enomenul social cunoscut ca @e8 ;ge a luat amploare vi i#ila n anii SKL n mediile hippJ de pe coasta de vest, statul .alifornia, avnd ca centru orasul !an (rancisco, capitala 2contraculturiiA, supranumit si ,,la#orator noilor ideiA. .artierul unde si avea sediul aceasta miscare se numea 6eight";sh#urJ, dar a fost supranumit parodic 6eight"6ash#urJ, alu ie strave ie la consumul intensiv de droguri psihedelice practicat de personaBele du#ioase adunate aici din toate colturile tarii. ,a data de 14 ianuarie 1EK+ s"au adunat 1L.LLL de tineri m#racati ntr"o tinuta Hitsch pseudo"hinduista, autointitulati ,,flo8er"po8er childrenA n Molden Mate %arH. 'venimentul a fost salutat n iarul 2undergroundA The .itJ of !an (rancisco ?racle ca fiind inaugurarea unei noi epoci. 'uforia nu a durat nsa 2dect o varaA, cu toata raspndirea masiva > 2*L.LLL de hippies numai n !:;. '/presia 1luata din filmul suede cu acelasi nume4 tre#uie luata ad"literam, deoarece n octom#rie SK+ miscarea a fost declarata moarta si nmormntata sim#olicI $otivul principal al acestei disparitii rapide au fost drogurile si amorul li#er practicate fara opreliste de acesti tineri iresponsa#ili, printre care s"au strecurat elemente su#versive sau de"a dreptul criminali odiosi ca .harles $anson. ;ceasta contra"cultura era caracteri ata de cunoscutul sim#ol al pacii 2$aHe love, not 8ar3, n realitate un stravechi sim#ol ocult satanist. $u ica flo8er"po8er si com#inatia de droguri psihedelice cu variantele de Joga occidentali ata au trecut n ilele noastre la stadiul de cultura oficiala si chiar considerata corecta din punct de vedere politic. ntruct caracteristica esentiala a miscarii este structura de retea, au e/istat simultan n acei ani si alte centre de egala importanta ca: 'salen si .omunitatea ;nanda 1.alifornia4, (indhorn .ommunitJ 1!cotiei4, ,ama (oundation 1@e8 $e/ico4, ,e#ensraum"7entrum 17Zrich4 si altele. 0nstitutul 'salen din -ig !ur, .alifornia, s"a nfiintat n anul 1EK2 si este socotit a fi unul din leaganele miscarii. !u# conducerea lui $ichael $urphJ si 9ichard %rice, institutul s"a orientat catre e/perimentarea de noi terapii si spiritualitate alternativa de orientare asiatica. ;m#itia participantilor era aceea de a conferi acestor e/perimente de meditatie, medicina holistica si diverse forme de masaB o alura intelectuala academica. ;ici s"au perindat figuri de seama ale 2noii spiritualitatiA ca (rit %erls, ntemeietorul gestalt"terapiei, apoi 0da 9olf cu a sa terapie rolfing, 9o#erto ;ssagioli, parintele psiho"sinte ei, precum si 9ollo $aJ, .arl 9ogers, ;le/ander ,o8en, .hristina si !tanislav Mrof. %e lnga acestia au mai fost pre ente personalitati politice ca $. Mor#aciov, $arH !atin si cercetatori ai noii fi ici 1(ritBof .apra, MarJ 7uHav4. n fiecare an *.LLL"+.LLL de cursanti participa la gama larga de oferte ne8"age: psihologie transpersonala, psihologie #udista, samanism, hipno a, Joga, tantra, intuitie practica, gestalt"terapie, metoda feldenHrais, rolfing si .ursul miracolelor. (indhorn .ommunitJ a fost fondata n !cotia de nord n anul 1EK2 de sotii %eter si 'ileen .addJ mpreuna cu DorothJ $aclean. n mod asemanator 6elenei !Hutch, autoarea cele#rului .urs al $iracolelor, 'ileen .addJ a au it ncepnd cu anul 1E*& n timpul meditatiilor o voce launtrica ce"i dadea directive de conduita spirituala si practica. (ara 2a cerceta duhurileA, ea a luat aceasta voce drept Dumne eu si a urmat"o ntocmai. ;stfel cei doi soti mpreuna cu secretara DorothJ $aclean au fondat o ferma e/perimentala model n care s"au o#tinut niste re ultate e/traordinare n urma meditatiilor asupra plantelor. n anul 1E+L a aparut la (indhorn o alta figura repre entativa a @e8 ;ge"ului, tnarul american David !pangler. ;cesta a continuat cu du#ioasele practici de transa spiritista, contri#uind totodata prin lucrarile sale la

prestigiul acestui fief al miscarii @e8 ;ge. Din aceste centre miscarea s"a raspndit cu repe iciunea mai nti n !:; si 'uropa de vest 1spatiul asa" is 2+

Aeuro"atlanticA4, patrun nd apoi la sfrsitul anilor +L si n 'uropa de rasarit, deci si n 9omnia. ;ici desigur ca @e8 ;ge"ul a ntmpinat de multe ori dificultatile inerente sistemului totalitar: cen ura vigilenta a sistemului mass"media aflat su# controlul statului"partid. a' 1ideri si autori 2e3 0*e %re entarea 2corifeilorA miscarii are un caracter selectiv. ;legerea repre entantilor si a lucrarilor celor mai semnificative se loveste de o#stacolul urmator: n cautarea unei legitimitati si autoritati cel putin cultural" stiintifice, n cataloagele si enciclopediile oficiale @e8 ;ge apar nume de personalitati care nu s"au declarat nicicnd a face parte din miscare. ;sa ar fi nume ca 9udolf !teiner, .arl Mustav 5ung, Teilhard de .hardin, $ircea 'liade si altii. %e de alta parte, miscarea si poate revendica niste 2proorociA si chiar 2nainte"mergatoriA, care pe drept cuvnt i"au pregatit " cu stiinta sau fara stiinta, cu voie sau fara voie " cararile. .a ul total opus, de asemenea ntlnit n practica, este acela al unor autori sau savanti ce propaga idei vadit de tip @e8 ;ge, nsa din anumite pricini se leapada deschis de apartenenta la miscare, #a mai mult, o critica vehement. ;ici se pot ncadra nume cunoscute autohtone ca Mregorian -ivolaru, <asile ;ndru, $ario <asilescu, 0on Tugui, .onstantin @egureanu, %avel .orut, $arian 7idaru. n aceasta situatie am cautat pe ct posi#il sa folosim nume ct mai necontroversate, care nu ar putea face o#iectul unor contestari personale sau din afara. !ursele de #a a ale acestor informatii vor fi de"acum din ce n ce mai mult e/trase din miBloacele post"moderniste de informatie: internetul 18884, enciclopediile .D 9om multi"media, e mail"ul 1[4. 0ata spre e/emplificare o lista e/trasa de pe un 8e#site cu nume 2fier#intiA de autori @e8 ;ge n voga: ,Jnn ;ndre8s, 5ose ;rguelles, !un -ear, Don .amp#ell, 9am Dass, NaJne DJer, ,ouise 6aJ, 5ean 6ouston, -ar#ara $ar/ 6u##ard, !ue 6u##ell, ,aura 6u/leJ, 5.7. Unight, 5ohn 9andolph %rice, 5ames 9edfield, 5ohn 9o##in, 'lisa#eth Uu#ler 9oss, 5amie !ams, <irginia !atir, David !pangler, NhitleJ !trie#er, Meorge TrevelJan, $arianne Nilliamson. "' 1ucrari semnificative n decursul navigarii pe internet am ntlnit n 8e#site"ul @e8 ;ge 5ournal ?nlineI o pu#licatie interesanta prin faptul ca se revendica a fi o continuare a revistei 2remarca#ile si revolutionareA cu numele de @e8 ;ge 5ournal fondata acum 1LL de ani de Meorge -ernard !ha8 si prietenii sai vi ionari. ;cestia se considerau a fi pionieri n domeniul aspectelor societatii moderne ca: educatia, tehnologia, sanatatea si spiritualitatea. ;ceasta revista de avangarda si"a ncetat activitatea n 1E22. ,a *L de ani dupa aceasta un grup eclectic de editori si Burnalisti 2alternativiA au hotart continuarea lui @e8 ;ge 5ournal, de data aceasta n maniera post"modernista a anilor +L caracteri ata de cultura glo#alista. ;m mentionat caracterul post"modernist deoarece aici, spre deose#ire de avangarda si originalitatea modernistilor se tratea a su#iecte legate de ntelepciunea traditionala integrata tehnologiei moderne cum ar fi: vechi practici curative ti#etane si noile descoperiri n programarea neuro"lingvistica, feng"shui 1arta chine easca a design"ului interior, n voga anii acestia4, precum si preocuparea pentru materialele si conditiile ecologice din arhitectura numita 2#au#iologieA. Desi .ursul $iracolelor pretinde ca nu are autor 1pentru a suscita interesul unor cercuri ct mai largi4, totusi urmarind cu atentie sursele indicate de nsisi propagatorii acestui curs se pot descoperi persoanele implicate n alcatuirea si distri#uirea sa. n site"ul numit T60@U0@M ;,,?N'D se putea citi n 1EE) un interviu pe marginea .ursului acordat de psihologul american 5udith !Hutch Nhitson doctorului 5effreJ $ishlove. 5. !. Nhitson este printre altele presedinta (oundation for 0nner %eace, organi atie ce se ocupa cu pu#licarea si raspndirea acestui curs. Dar adevaratii autori se numesc 6elen !chucman 1a murit n 1E)14 si Nilliam Thetford, autori care din 2smerenieA se numesc 2canali atoriA, folosind un termen contemporan ce nlocuieste demodatul 2mediumA spiritist. ;cesti doi psihologi 16elen !chucman s"a declarat evreica si atee militanta, iar -ill se considera agnosticI4, au avut n 1E+* o relatie personala ce s"a deteriorat, iar n aceasta situatie tensionata 6elen a primit urmatorul mesaB: 2;cesta este un curs de miracole. <a rog sa luati notite.A $esaBul venea din partea unei entitati ce s"a recomandat a fi 0isusI ;ici putem face o paralela cu mesaBul 2tolle, lege3 primit de (ericitul ;ugustin, mesaB cu adevarat dumne eiesc ce a dus la convertirea acestuia. Dar ateii si

agnosticii de care ne ocupam n"au avut darul deose#irii duhurilor, si nici precautia de a consulta pe cei competenti ce ar fi putut sa"i fereasca de ratacire. !i aceasta n situatia cnd n ;merica e/ista de eci de ani milioane de ortodocsi organi ati n diverse eparhii, pu#licatii ortodo/e si 0nstitutul !t. <ladimir din .rest8ood, 2)

@e8 QorH, cu teologi de prestigiu, sau chiar si mnastiri californiene cu viata ascetica e/emplara. .ursul a avut o raspndire fulgeratoare n mediile 2#a#J #oomA din ;merica, generatii post#elice total de#usolate spiritual, n cautare nencetata a adevarului trecnd prin e/perienta rocHului, drogurilor, perioada hippJ, meditatie transcendentala si alte tehnici si filosofii orientale, astrologie, terapii naturiste sau psihologice, mediul ideal al @e8 ;ge"ului. ;stfel n ianuarie 1E)+ e/istau n circulatie &LL.LLL de copii ale cursuluiI 5udith !Hutch caracteri ea a acest curs " sa retinem, una din cartile 2canoniceA ale miscarii @e8 ;geI " ca fiind un sistem metafi ic de psihoterapie spirituala. 9ecent 1anii EL4, au aparut noi carti care aspira la statutul de 2carte de capatiA si au un autor #ine cunoscut, desi acesta locuieste retras ntr"un loc necunoscut din !:;. 5ames 9edfield a scris mai nti The .elestine %rofecJ, apoi mai multe urmari ale acesteia, n volumul doi care se numeste The Tenth 0nsight. %e internet se poate citi o productie literara nrudita, si anume The .elestine 5ournal. Dar tot pe internet n"au ntr iat sa apara si recen ii critice, n special venite din ona neo"protestanta. :na din cele mai pertinente critici se intitulea a 29eflections ?n ; -est"!eller3 de 9olf @osterud. ;colo se arata ntre altele ca: 2%rin deghi area conceptelor oculte ntr"o terminologie crestina, cartile @e8 ;ge au introdus, nselator, multime de asa" isi crestini n cercuri @e8 ;ge si neo"pagne... ?#servati marea cautare de care se #ucura ngerii contrafacuti si distorsiunile feministe despre Dumne eu. ntruct cei mai multi dintre 2cautatorii de adevarA contemporani nu cunosc nici datele si nu au nici vointa de a re ista acestor ilu ii seducatoare, o noua paradigma " o schim#are masiva n vi iunea ;mericii despre realitate " transforma cultura noastra. n timp ce natiunea noastra rationali ea a pacatul si ideali ea a pagnismul, crestinii ar tre#ui n schim# sa ia aminte la avertismentele !cripturilor si la nvataturile Duhului !fnt.A ;ceste recen ii urmaresc " si reali ea a " o po itie crestina apologetica, dar din pacate ele esuea a n ona eterodo/iei propunnd solutii ce tradea a carentele duhovnicesti tipic neo"protestante: lipsa ierarhiei si continuitatii apostolice, nentelegerea so#ornicitatii si a !fintelor Taine, critica cultului sfintilor si liturgicii #isericesti n general, su#iectivismul n interpretarea 1adesea literala, fundamentalista4 a !cripturii, considerata ca autoritate suprema si suficienta. ;ceste grave a#ateri daunea a chiar si celor cu cele mai #une intentii cum ar fi .. .um#eJ, .. $atrisciana, D. 6unt sau ,. Massmann. Concluzii $ai rar se ntlnesc luari de po itie ortodo/e, ce vin mai ales din spatiul american 1?.;, %atriarhia 'cumenica, %atriarhia ;ntiohiei4, dar si din surse atonite. .onsideram ca o necesitate si a#ordarea mai sistematica a acestor pro#leme n spatiul nostru, ntruct aceste atacuri anticrestine se fac tot mai simtite n aceasta perioada tul#ure de tran itie. :n #un si promitator nceput a fost facut de Diaconul %rofesor Doctor %. 0. David n ultimele sale aparitii editoriale: 0nva ia !ectelor si !ectologie. ;stfel n capitolul < al primei lucrari intitulat @e8 ;ge: o 2religieA mistico"pagna si sincretista la dimensiunile ntregului univers este pre entat mai nti un scurt istoric, urmat de un minim doctrinar. @e8 ;ge"ul este considerat pe #una dreptate a fi o provocare pentru crestini, acestia urmnd sa aleaga li#er si constient ntre 6ristos sau <arsatorul. !untem ncredintati ca aceasta provocare se va nteti n anii ce vor urma, propaganda @e8 ;ge fiind pregatita si promovata de la cele mai nalte nivele politice, acelea ale loBilor masonice supra"nationale, ale unor 2guverne mondialeA ce au ca ona de actiune ntreaga planeta. Dar chiar conform ideologului lor, ;lvin Toffler ce a aratat n lucrarea sa 2!ocul viitorului3 cum aceste perioade cultural ideologice se scurtea a aproape logaritmic, miscarea are toate sansele de a se curma mult mai rapid dect si"au planificat acesti 2maestri arhitectiA. nsa efectele ei duhovnicesti pot fi devastatoare pe o scara foarte larga, ceea ce ndeamna -iserica la o mare tre vie si reactie, att la nivelul ierarhiei, ct si al fiecarui credincios n parte. Miscarea 2e3 0*e in 4omania %sihosectele se leaga direct de universul atat de variat, cunoscut su# numele de @e8 ;ge, aceasta miscare sau mentalitate in e/pansiune, comple/a si articulata, descrisa ca o 2propunere e/istentialaA de sincretism e/acer#at, uimitor, intre filosofiile orientale, psihologia inconstientului, ufologie si religii primitive. :n fel de 2cloaca universalaA, cum a numit"o cineva, si in care poti gasi orice, pentru a"ti construi un Acre pe masuraA. %sihosectele, auto"intitulate Amiscari pentru de voltarea mentaluluiA, creea preocupari nu atat prin numarul

crescand de aderenti, cat mai ales prin potentialul de pericol sociala. 2E

<or#ind de acest din urma aspect, documente statistice ale unor tari occidentale le considera in stare sa opere e o Adestructurare mentalaA la adeptii lor, conducandu"i sistematic si la ruina economica. De aceea, sunt numite uneori si Aculte destructiveA. De o#icei, intre aceste psihosecte gasim sistematic unele care activea a si in tara noastra, chiar daca, de regula, au un numar limitat de adepti. 0ntre acestea amintim: " " " " " " " " !cientologia ,ive Discover %rinciples !ilva and $ind .ontrol .entrul 9oman de %sihologie si 6ipno a ;plicata 1'vo .ris4 <alter -redeon !eminars .ultural and !piritual ;ssociation 1.asa4 ;sociatia de ?ntopsihologie 6armonJ -odJ $ind

%sihosectele sunt o realitate in intregime occidentala, pre entand un amestec de intuitii psihanalitice, precepte morale, metode pseudo"stiintifice, practici initiatice, centrate, de o#icei, pe credinta intr"o (iinta suprema si pe speculatii escatologice. .eea ce au in comun aceste secte este pretentia de a de volta pe deplin capacitatile mentale si psihologice ale omului, prin eli#erarea de conditionarile mentale, de #oala si de nefericire. 9iscul consta si in faptul ca, adesea, se ascund su# masca unor asa" ise centre psiho"terapeutice, institute de cercetare si scoli formative, sau de"a dreptul in cursuri pentru manageri sau de de voltare a memoriei. (recventarea acestor AcursuriA se face cu plata unor ta/e adesea e/or#itante, daca nu cu punerea intregului avut la dispo itia comunitatii respective si cu angaBarea Acu norma intreagaA in activitatile organi atiei. Dintre structurile religioase amintite, pare ca !cientologia ar fi cea care isca preocuparile cele mai serioase, mai ales ca activea a in 9omania inca din anii comunismului. .aracteristica maBora a acestei miscari e am#itia de a crea o Ademocratie scientologicaA la scara planetara, mi and pe ApurificareaA tuturor indivi ilor. .and acest lucru se va reali a, in proportie de )LR , nu va mai fi nevoie de alegeri si de #ateri politice, iar cine va continua sa se opuna miscarii va fi privat de statutul de cetatean. .ercetarile facute asupra acestei miscari au su#liniat gravele repercusiuni asupra familiilor care au un mem#ru devenit adept al sectei. Terapia tinde sa reduca adeptii la o stare totala de aservire, folosindu"se de sisteme de conditionare mentala. A.onfesiunileA adeptilor privind viata lor privata, o#tinute in urma sedintelor de terapie, sunt apoi folosite impotriva lor, ca instrumente de santaB. !e cunosc numeroase ca uri in 'uropa, dar si la noi in tara, cand diverse miscari psihoagresive, apartinatoare miscarii @e8 ;ge, au tendinte sa intre in scoli fie prin intermediul elevilor si studentilor, fie al unor profesori deveniti adepti ai psihosectelor. ; creat sen atie ca ul unei scoli din Toscana 10talia4, in care directorul a cerut profesorilor sa participe la un astfel de curs, care ulterior ar fi fost echivalat cu unul de reciclare. .onsiliul profesoral a cerut demisia directorului si a solicitat retragerea dreptului de a mai profesa. @u tre#uie uitat ca si lumea politica si cea a afacerilor sunt poluate de @e8 ;ge. 0ntr"o lume am#igua, e greu sa lupti contra universului @e8 ;ge, care are elemente AnevinovateA si periculoase la un loc. @e lipsesc elementele culturale pentru a"i face fata. !ingura posi#ilitate este discernamantul duhovnicesc, care ne aButa sa nu ne oprim la suprafata, fascinati de aparente, ci Asa aruncam mai la adancA, in marea tul#ure pe care navigam, si sa vedem toate acele elemente am#igui si controversate, care spun ca nu acolo este 6ristos.

+omano-catolicii, dincolo de declaratii

&L

4omano&catolicii( 2esinceritti trecute si prezente ?rice analist avi at Pi sincer, dar mai ales aparTinnd -isericii dreptmritoare, poate o#serva un fapt pe ct de evident, pe att de caracteristic pentru ideologia si politica pe care o desfPoar <aticanul Pi #iserica 9omei. ;nume c, cu precdere dup .onciliul <atican 00, teologia romano"catolic se pre int din ce n ce mai activ n mediile ecumenice ca pstrtoarea, m#ogTitoarea TradiTiei ?rtodo/e 9sritene 1I4, cu singura deose#ire c romano"catolicii s"au manifestat ntr"un alt spaTiu geografic Pi culturalC n plus, cu cteva e/cepTii care Pi vor gsi ct de curnd o re olvare facil, esenTa teologiei lor Pi scopul final al demersului lor teologic ar fi similar cu al -isericii ?rtodo/e. ;ceast teorie a aPa numitelor A#iserici"suroriA este #a at pe recunoaPterea de ctre teologii ecumeniPti a succesiunii apostolice, a tainelor Pi a e/istenTei harului mntuitor Pi sfinTitor n #iserica 9omei, dac nu n plintatea lui, mcar ntr"o msur mai mic dect n -iserica ?rtodo/. ;ceasta este opinia pe care curentul ecumenist ncearc s"o impun, n ciuda nenumratelor dove i din ntreaga tradiTie a -isericii dreptmritoare, dar Pi a faptelor concrete promovate de politica de dominaTie universal a <aticanului. 9ealitatea este cu totul alta dect ncearc s o acredite e teologii ecumeniPtiC acePtia nu Pi gsesc nici o susTinere n TradiTia -isericii ?rtodo/e Pi nici n !fnta !criptur. !finTii %rinTi nu au vor#it niciodat nici de Ateoria ramificaTiilorA 1anume c diversele confesiuni crePtine ar fi ramuri ale unui trunchi comun care este -iserica lui 6ristos4 Pi nici nu au pomenit de recunoaPterea succesiunii apostolice la romano"catolici. !uccesiunea apostolic presupune nainte de toate succesiunea n adevr Pi nu doar o succesiune formal, istoric, a unei nlnTuiri de episcopi care au ocupat scaunul 9omei. 9ecunoaPterea succesiunii apostolice este o eroare dogmatic Pi canonic grosolan dac ea se face fr ca o anume grupare eterodo/ s revin la ortodo/ie. 0at opinia reputatului canonist romn, printele profesor ,iviu !tan, ntr"un articol al su consacrat tocmai succesiunii apostolice: A'ste greu s se gseasc n scrierile !finTilor %rinTi ceva care s infirme 1 4 paralelismul ntre succesiunea apostolic sacramental Pi aceea n credinT a episcopatului sau mai #ine is a preoTiei n totalitatea ei. De altfel, atitudinea vechii -iserici n chestiunea ntreruperii succesiunii apostolice sacramentale prin cderea din credinT, adic prin ruperea succesiunii n credinT, este e/primat Pi n hotrrile canonice ale -isericii Pi anume n canoanele 4K, 4+, K) apostoliceC +.00 'cC E* Trulan, etc. care prevd re#ote area ereticilor Pi hirotonirea din nou a clericilor acestora de orice grad " episcopi, pre #iteri sau diaconi.A ADe altfel, cum s"ar putea imagina o succesiune sacramental fr una de credinTD ; admite aPa ceva, nu nseamn oare a ne nchipui sau a ne face ilu ia c $ntuitorul ar ngdui ca prin puterea harului sfinTitor, prin puterea preoTiei s se ntreasc Pi s se rspndeasc rtcirile, ere iileD ;r fi ns cu neputinT s se conceap c harul preoTiei ar avea Pi destinaTia de servi Pi minciuna sau rtcirea, nu numai adevrul, Pi c $ntuitorul ar ngdui s fie pus acest har n sluB#a celor care nruiesc, iar nu idesc -isericaD 'ste evident c harul preoTiei nu poate fi folosit mpotriva credinTei sau n sluB#a necredinTei. De aceea el nu poate s e/iste la eretici, cci pre enTa lui la acePtia, ar nsemna #inecuvntarea pcatului, sfinTirea sau consacrarea lui. .a urmare, n nici un chip succesiunea sacramental nu poate e/ista fr succesiunea n credinT.A 9ecomandm cu cldur acest articol al %r. %rof. ,iviu !tan, n care acesta, cu puterea argumentaTiei #a ate pe cuvntul !finTilor %rinTi Pi pe deci iile !inoadelor ecumenice Pi sinoadelor locale, arat fr putinT de tgad c: ATre#uie s se nteleag c -iserica ortodo/ nu este ndreptTit s admit validitatea tainelor unei alte -iserici sau grupri religioase crePtine, Pi deci nici e/istenTa succesiunii apostolice n vreuna din acestea, dect dac, fie respectivele, fie oarecari mem#ri ai lor, ar cere s sta#ileasc intercomuniune in sacris cu ea, sau s fie primiTi n ?rtodo/ie.A 1articolul se numePte A!uccesiunea apostolicA Pi a aprut n revista A!tudii TeologiceA nr. *"KV1E**4. ;cestea fiind spuse, vom constata, e/aminnd cu atenTie declaraTiile Pi manifestrile romano"catolicilor, c ei promovea nu numai inovaTii periculoase n aPa" isa lor A,iturghieA dar Pi adopt iniTiative demne de a genera un rs general. n spatele declaraTiilor lor prietenePti se regsesc aceleaPi am#iTii politice lumePti ca Pi n trecut. De aceea, n

ciuda declaraTiilor lor de iu#ire faT de TradiTia ?rtodo/ 1ca n #ulele papale ATertio $ilenio ;dvenienteA Pi A?rientale ,umenA4, trecerea la dreapta credinT a acelora care se declar cu trie prietenii ?rtodo/iei n mai toate ntlnirile ecumenice, nu se produce. &1

$ulTi din studenTii noPtri studia la :niversitTi apusene romano"catolice sau protestante. !trategia romano"catolicilor este veche Pi #inecunoscut din istorie. !pre e/emplu, dac ne aplecm asupra istoriei uniatismului romnesc, dar Pi asupra acestui fenomen al uniaTiei din alte Tri. Teologii romano"catolici nu vor fi niciodat de acord dac un student ortodo/ ce nvaT ntr"o universitate apusean le"ar cere, spre e/emplu, s treac la romano"catolicism. 'i ns sper ca acel student, odat ntors n Tara sa, mult mai la/ Pi mai tolerant n ceea ce privePte acrivia dogmelor Pi canoanelor ortodo/e, s accepte la momentul potrivit actul uniaTiei cu 9oma ca pe ceva uPor de nfptuit Pi ca pe o normalitate. ;Pa s"a ntmplat Pi n veacul =<00, cu primul episcop romn unit, ;tanasie ;nghel 11KE)"1+L14C el a urmat seminarul teologic calvin din .iugud";l#a Pi a i #utit s cPtige prin importante sume de #ani #unvoinTa guvernatorului Transilvaniei Pi a altor dregtori, iar n septem#rie 1KE+ a plecat n \ara 9omneasc, pentru ca s primeasc, potrivit vechiului o#icei, darul arhieriei. !e pare c la -ucurePti se cunoPteau intenTiile catolicilor de a atrage pe romni Pi c noul candidat" tnr Pi fr mult nvTtur " nu pre enta prea mult ncredere. De aceea a fost Tinut la -ucurePti vreo patru luni, pentru a i se completa nvTtura Pi a fi ntrit n ?rtodo/ie. Desigur c influenTa dogmatic eterodo/ primit anterior, relativismul su dogmatic Pi sl#iciunea sa personal au avut ultimul cuvnt n deci iile sale. Dup semnarea unirii cu 9oma, toate promisiunile catolicilor de a uPura e/istenTa credincioPilor noii -iserici unite Pi de a avea repre entare politic s"au pr#uPit. n plus, n documentul de unire semnat de preoTii ortodocPi la + octom#rie 1KE) se stipula c romnii aparTinnd -isericii :nite cu 9oma Pi vor pstra neatinse sr#torile, calendarul Pi ,iturghia lor. 'i tre#uiau doar s fac ascultare de pap. @oua -iseric :nit cu 9oma a o#Tinut unele drepturi prin edictele date de mpratul ,eopold n fe#ruarie 1KEE Pi martie 1+L1. Dar nici unul din aceste privilegii o#Tinute pe hrtie nu s"a transpus n practic. Drepturile promise s"au dovedit minciuni grosolane care au generat mai tr iu tensiuni sociale Pi mult vrsare de snge pe tot parcursul secolului al =<000"lea. ;stfel, interesul prea mare manifestat de ctre ierarhie Pi cler pentru avantaBe materiale Pi drepturi sociale, primnd faT de pstrarea credinTei, a condus la apostasie, cum de attea ori s"a ntmplat n istorie. !luB#ele #isericePti ale uniTilor au devenit pas cu pas din ce n ce mai asemntoare cu cele ale romano"catolicilor. !"a artat astfel nc o dat c puritatea credinTei Pi aprarea ei sunt mult mai importante dect o#Tinerea unor avantaBe lumePti, fiind ele chiar Pi drepturi sociale Pi politice. n Transilvania, uniatismul a adus numai ur, snge Pi de #inare ntre cei care au rmas fideli credinTei strmoPePti Pi cei care au aderat la #iserica unit. $ai mult, chiar ierarhii uniTi n" au fost ntotdeauna ascultaTi de ctre 9omaC s ne amintim doar de ca ul ierarhului unit 0nochentie $icu Ulein care a murit n mi erie Pi dispreT n 0talia, cerPind drepturile sociale mult"promise pentru noua #iseric unit. n 1+K1, generalul armatei austriece imperiale, ;dolf von -uHo8, a distrus cu tunurile n ;rdeal " fiind trimis n misiune de mprteasa $aria Tere a " peste 14L mnstiri Pi #iserici ortodo/e care refu au s renunTe la ?rtodo/ie. ;st i greco"catolicii cer napoi #isericile luate de comunisti dup 1E4). ?rtodocsii nu le"au cerut niciodata acele 14L de mnstiri si #iserici distruse de -uHo8. 0at cteva doar din metodele AcrePtineA folosite de catolici pentru a"Pi e/tinde dominaTia teritorial. .a s nu mai vor#im de nenumrate alte e/emple asemntoare gsite n istoria altor naTii: cruciadele sngeroase care au culminat cu cderea .onstantinopolului su# cruciaTi n 12L4 Pi sl#irea iremedia#il a puterii militare a -i anTului confruntat cu ameninTarea turceasc " in aceast cruciad, a 0<"a, armatele apusene au profanat Pi distrus #iserici Pi catedrale, au Befuit Pi nstrinat odoare Pi multe sfinte moaPte din locaPurile sfinte ale .onstantinopolului. ;lt fapt s"a petrecut n istoria Meorgiei 'vului $ediu: n secolul =000, regina 9usudan a Meorgiei a cerut aButor din ?ccident contra inva iei mongole. 'a a scris chiar papei din 9oma cernd un minim aButor militar. ]i care a fost rspunsul papeiD %apa a trimis reginei un aButor imediat: cinci misionari romano" catolici. ;pare ns imediat Pi ntre#area fireasc: cum se mai pot declara romano"catolicii prietenii Pi fraTii ?rtodo/iei, cnd ei Pi acum ncuraBea Pi"Pi ntresc pro elitismul n Trile ortodo/e ale 'uropei rsriteneD ! ne amintim doar .olegiile din 9oma deschise pentru greci sau pentru romni, cu scopul declarat As constituie pepiniere pentru viitorii apostoli ai acestor popoareA114. !e gsesc deasemenea n 9oma Pi alte institute fcute pentru a

susTine o intens propagand catolic n rndul popoarelor din ?rient: A0nstitutum %ontificium ?rientaleA 1din 1E1+4, A0nstitutul -i#lic %ontificalA 1pentru promovarea uniatismului prin studii Pi pu#licaTii4. Din 1E21 funcTionea la 9oma un institut special pentru ruPi, numit A9ussicumA, iar n 1E&+ la 9oma s"a desfPurat &2

primul A.ongres 0nternaTional pentru ?rientul .rePtinA114. 0**iornamento !n teolo*ia romano&catolic n vremurile de a i, atitudinile ierarhilor Pi teologilor romano"catolici devin din ce n ce mai scandaloase. ;stfel, ntr"un articol aprut n AThe Nashington %ostA, vineri, 2* ?ctom#rie, 1EEK, pag.;1";14, ;cademia ]tiinTific %ontifical ddea pu#licitTii un document oficial privind tema principal a acelei ntlniri: originile Pi evoluTia vieTii pe pmntI $enTionm c raportul anual al acestei ;cademii reunePte savanTi renumiTi din ntreaga lume, catolici sau nu, mulTi dintre ei laureaTi ai %remiilor @o#el. 0at declaraTia papei 0oan %aul al 00" lea, declaraTie pu#licat n numrul mai sus amintit din AThe Nashington %ostA: A;st i, mai mult dect acum *L de ani, cunoPtinTele PtiinTei moderne ne fac s conclu ionm c teoria evoluTionist este mai mult dect o ipote 9e ultatele cercetrilor PtiinTifice, nu raTionate sau induse, ci ntreprinse separat de savanTi, constituie ele nsele un argument maBor n favoarea acestei teorii.A David -eJers, directorul e/ecutiv al .omitetului pentru ]tiinT Pi <alori :mane din cadrul .onferinTei 'piscopilor .atolici, a spus cu aceast oca ie: A;cesta este un pas important: -iserica Pi"a schim#at opiniile. 0eri, -iserica spunea c ePti li#er s accepTi evoluTia sau orice form de creaTionism. ;st i -iserica declar c vom accepta evoluTia care oricum e/ist de facto. .ine se mai ndoiePte ast i n -iserica 9omano".atolic asupra evoluTieiD 'u cred c nimeni.A 0at aPadar cum declaraTiile papei Pi ale oficialilor catolici neag ntreaga relatare din .artea (acerii. .a Pi pentru toate ere iile promovate de romano"catolici, aceasta ne face s ne ntre#m cum este posi#il s considerm #iserica romano"catolic drept #iseric AsorA Pi s ne numim cu mndrie AfraTi n credinTA cu parti anii lui Dar8inD ]i ceea ce este cu mult mai scandalos, este c declaraTia papei repre int un rspuns la faimoasa A6umani MenerisA " enciclica dat de papa %ius =00 n 1E*L. 124 n acea enciclic, papa %ius conclu iona c teoria evoluTionist repre int o serioas ipote . 0at aPadar cum gradul de aposta ie al romano" catolicilor crePte generaTie cu generaTie. Dar prima falsificare a !fintei !cripturi fcut de actualul pap 0oan %aul al 00"lea, a fost atunci cnd a omis acele versete care i acu au pe iudei de rstignirea $ntuitorului 6ristos. $ulTi Pi amintesc poate de discuTiile strnite n Burul ca ului lui $arcel 5uneC el este profesor de teologie n (ranTa Pi a fost adus n faTa BustiTiei de ctre o organi aTie anti"defimare evreiasc asociat cu cardinalul catolic 'tchegaraJ. $otivul invocat a fost instigarea la ur de ras, ntruct profesorul a protestat contra falsificrii -i#liei, prin scoaterea acelor pasaBe acu ative n mod direct pentru evrei.124 ? personalitate de marc a conciliului <atican 00 a fost 5ules 0saac. 'l a lucrat timp de 2L de ani la purificarea #isericii romano"catolice de orice AantisemitismA. %e 1& 0unie 1EKL, el a fost primit n audienT de papa 0oan <0C dup aceast ntrevedere cardinalul ;ugustin -ea a fost nsrcinat s studie e mai #ine cum s"ar putea strpi orice urm de antisemitism n #iserica romano"catolic. .a re ultat, pe 2L noiem#rie 1EK4, s"a adoptat o schem de reconciliere a religiei crePtine cu iudaismul 1&",eon de %oncins, A5udaism and <aticanA4. %entru conceperea acestei scheme, cardinalul ;ugustin -ea 1pe numele su adevrat, -eheim4 s"a ntlnit la 9oma cu ra#inul ;#raham 5. 6erschel, de la !eminarul 'vreiesc din @e8 QorHC n acelaPi timp, dr. @ahum Moldmann, Peful .onferinTei 0nternaTionale a ?rgani aTiilor 'vreiePti, mpreun cu alTi repre entanTi ai loBei masonice iudaice -Snai -Srith s"au ntlnit la 9oma cu papa. 5ules 0saac i"a cerut papei s se renunTe la acele versete despre patimile $ntuitorului Pi despre rstignire, el spunnd: Acei patru evangheliPti au fost niPte scornitori Pi calomniatori ai poporului evreu, fr s ai# vreun motiv real. @ici prinTii #isericii nu sunt mai #uniC ei sunt defimtori plini de otrav, vinovaTi de genocid.A " n A5esus et 0srael, Menese de lS;ntisemitismeA 1&4 %apa %aul <0, scria la 2 aprilie 1EKE, dup .onciliul <atican 00 c de acum se va propovdui n lume un crePtinism cosmeti at: A;tractiv, plcut, po itiv, accepta#il Pi amia#ilC prieten al vieTii, al omului Pi chiar al lucrurilor lumePti un crePtinism indulgent, deschis, li#er, desctuPat de rigiditatea 'vului $ediu Pi eli#erat de interpretri pesimiste privind oamenii Pi o#iceiurile lor.A 1n A.atholic (amilJ @e8sA4 1&4. .ontri#uTia lui ;ugustin -ea la recunoaPterea " adoptat de .onciliul <atican 00 " a faptului c evreii nu sunt vinovaTi de

rstignirea lui 0isus 6ristos, a fost nalt apreciat de revista evreiasc AThe 5e8ish !entinelA 1.hicago, 2K noiem#rie 1EK44. 9evista A,ooHA, n numrul su din ianuarie 1EKK, aprut dup .onciliul 00 <atican, ddea o nalt apreciere cardinalului ;ugustin -ea Pi de asemenea lui 5ules 0saac, drept iniTiatori ai acelor deci ii luate &&

de .onciliul 00 <atican asupra a#solvirii evreilor de orice vin privind rstignirea $ntuitorului 0isus 6ristos. 1&4 Dup numai ) ani, 9euniunea 'piscopatului (rance , adopta la 1K aprilie 1E+&, n aPa numitele ADirective !piritualeA, urmtoarele patru principii recomandate de #iserica romano"catolic: 1. n ciuda refu ului de a", accepta pe $ntuitorul 0isus 6ristos ca $esia, mo aismul este ast i o #inecuvntare pentru ntreaga lume. 2. 0udeii au ast i Ao misiune universal n lumea ntreagA. &. -iserica crePtin tre#uie s urme e AacelaPi plan universal al mntuiriiA. 4. ;tenTia comun att a iudeilor ct Pi a crePtinilor este ndreptat ctre o aceeaPi er mesianic. 144 $ai mult dect aceast aventur teologic a 'piscopatului .atolic (rance , este urmtoarea declaraTie a cardinalului 'tchegaraJ despre relaTiile dintre -iserica crePtin Pi iudei: A;ceste relaTii privesc -iserica nu numai n aspectele ei e/terioare, ci Pi n aspectele ei interne, cum ar fi nsPi definiTia -isericiiA. 144 ;celaPi cardinal vede relaTiile dintre mo aism Pi -iserica crePtin ca Ao asidu competiTie ntre cei care nc l aPteapt pe viitorul $esia Pi cei care aPteapt a doua venire a ,ui.A144 Dup aceste scandaloase consideraTii ale ierarhiei romano"catolice, ne ntre#m dac acePtia mai pot fi oare numiTi crePtiniC ntreaga imnografie ortodo/ Pi n special cntrile %ostului $are se refer la pierderea caracterului mntuitor al ,egii celei <echi, odat cu ntruparea, rstignirea, moartea Pi nvierea lui 6ristos 0isus, Dumne eul cel adevrat. @umai respectarea ,egii <echiului Testament, fr acceptarea lui 0isus 6ristos ca pe (iul Tatlui .eresc Pi Dumne eu adevrat, nu poate duce la mntuire. <echiul Testament are desigur importanTa lui covrPitoare, proorocind despre certitudinea venirii lui $esia. %rofeTii <echiului Testament vor#esc despre $ntuitorul Pi despre mprTia ,ui, despre $aica Domnului, despre @oul Templu " -iserica lui 6ristos " mai strlucitor Pi mai plin de slav dect templul iudeilor din 0erusalim. $esia 6ristos a venit deBa pentru noi crePtinii, pe cnd iudeii nc l mai aPteaptC or#irea Pi nvrtoParea inimilor lor rmn Pi ast i aceleaPi ca pe vremea $ntuitorului. ,egalismul, formalismul, rstlmcirea pn la e/trem a ,egii, persist Pi a i ca atunci cnd $ntuitorul i nvinuia pe crturari Pi pe farisei c nTeleg semnele schim#rii timpului, privind la cer , cnd e soare sau e nor, dar nu nTeleg semnele plinirii vremii. nsuPi mntuitorul 6ristos a spus c 'l nu a venit s strice ,egea, ci s o plineasc. .u aceeaPi semnificaTie este Pi urmtorul fragment dintr"un imn ortodo/. ;cesta confirm credinTa -isericii ?rtodo/e c pstrnd numai vechile porunci ale <echiului Testament Pi totodat negnd dumne eirea $ntuitorului, aPa cum fac iudeii, repre int o vePnic osnd pentru iudei: A?, aduntur viclean Pi desfrnat 1adic sinagoga4 de ce Tii ,egmntul dac nu ePti moPtenitoarea luiD De ce te lau i cu Tatl, dac nu ai primit pe (iulDA 1stihira 000 pentru <ecernia $arii ,uni4. De cnd si"a nceput studiile teologice, papa 0oan %aul al 00"lea a fost influenTat de duhul filosofilor necrePtini moderniPti: 6usserl, UierHegaard, !cheler, 9udolf !teiner Pi de asemenea de teoriilor eronate ale lui 6ans :rs von -althasar. 0at un e/emplu din declaraTiile caracteristice papei 0oan %aul al 00"lea: A'ste nevoie s separm crePtinismul de forma lui european. %opoarele cu o cultur strveche au dificultTi n a accepta crePtinismul, ntruct aceast religie le este pre entat n formulele ei europene nTelegem c se impune o africani are, o indiani are, o niponi are a sluB#elor noastre crePtine.A Teologul ortodo/ va vedea fr ndoial n aceast declaraTie a papei grePeala tipic a catolicilor privind concepTia despre mntuire, despre TradiTie Pi despre adevrul mntuitor, anume c toate acestea sunt numai o chestiune de moPtenire cultural. ;ctuala conversie pgn a romano"catolicismului nu a nceput ns cu .onciliul <atican 00. ; fost un proces ndelungat, nceput n acel moment cnd s"au introdus primele erori dogmatice n teologia apusean. @u papa 0oan %aul al 00"lea sau predecesorii si au distrus romano"catolicismulC romano"catolicii nPiPi au ncetat de a mai fi -iseric n momentul n care s"au separat de Trupul cel :nu al !fintei, !o#ornicePtii Pi ;postolicii -iserici 1-iserica ?rtodo/4. ]i ce nTeleg romano"catolicii practic prin aceast Aadaptare culturalA a vieTii -isericiiD n mai 1E)*, vi itnd

-elgia, papa 0oan %aul al 00"lea, a declarat c att musulmanii ct Pi crePtinii sunt supuPii aceluiaPi Dumne eu, utili nd fiecare AcrTile noastre sfinte corespun toare.A ;stfel, papa pare s fi uitat c n una din aceste AcrTi &4

sfinteA, n .oran, sunt scrise urmtoarele #lasfemii: A!unt 11 lucruri spurcate " urina, e/crementele, sperma, oasele, sngele, cinele, porcul, #r#atul Pi femeia ne"musulmani Pi Treimea.A 1;rticolul 14 ]i nc: A.ine crede n Treime este spurcat precum urina Pi fecalele.A 1;rticolul 24 1*4. n august 1E)*, vi itnd $arocul, acelaPi pap a afirmat despre credinTa noastr c este comun att crePtinilor, ct Pi musulmanilor. ;ceste eforturi de a AadaptaA religia crePtin la o#iceiurile Pi tradiTiile culturale este foarte fructuoas in 'uropa, mai mult dect n ;sia. %e 2L iunie 1E)L, o moschee s"a deschis la ,ille, ntr"o fost capel dominican. n 1E)1 o moschee s"a deschis n vechea #iseric din $ureau/. %e + decem#rie 1E)2, o alt moschee s"a deschis la !arcelles. n decem#rie 1E)4, o alt moschee s"a deschis la 9oma. 9eligiile pgne asiatice par s #eneficie e de aceeaPi #unvoinT papal. %utem menTiona urmtoarele fapte: complimentele adresate repre entanTilor #udiPti Pi PintoiPti care au fost primiTi de pap la ToHio n 1E)1. ,audele aduse li#ertTii religioase Pi acelor religii care ador natura 1vi ita papei la -anHoH, cnd papa s"a plecat n faTa Pefului spiritual #udist4. n 0ndia, papa Pi"a scos pantofii pentru a aPe a o ghirland de flori la mormntul lui $ahatma Mandhi. .u aceast oca ie, papa a declarat: Aomul este acea rdcin pe care -iserica tre#uie s o cultive, pentru a"Pi rmne fidel ei nPiPi.A ]i mai mult:A 6induPii, #udiPtii Pi crePtinii se reunesc pentru a proclama adevrul despre om Pi n special privind aprarea drepturilor omuluiC pentru a elimina srcia, foametea, ignoranTa, persecuTiile.A1*4 %utem cu uPurinT s ne ntre#m ce adevruri comune despre om pot proclama mpreun crePtinii Pi pgnii, n momentul n care ei nu cinstesc aceeaPi divinitate. n 'uropa acTiunile papei au un efect magistral. n 1E)* la <incennes s"a inaugurat un Templu Ti#etan, unde au fost AconsacraTiA 1L france i drept AlamaA Pi ntr"un timp scurt au fost consacraTi alTi 14 france i drept AlamaA ti#etani. n (ranTa s"au estimat &L centre religioase ti#etane la acel moment. n iulie 1E)+, un iar local descrie modul de viaT a unui lama ti#etan Pi menTionea c mulTi lama au sosit n (ranTa de la DarBeeling, 0ndia. :nul dintre ei Pi"a deschis n (ranTa n 1E)+, n localitatea %laigne, ATemplul celor 1LLL de -udaA. ;cesta este cel mai mare templu ti#etan din (ranTa Pi unele dintre statui au peste + metri n nlTime. ;cePti clugri ti#etani triesc aparent din donaTii, ns cum au reuPit ei atunci s ridice un asemenea templuD %e #anii cuiD1*4 'ste #ine Ptiut c din trupul stricat al unei credinTe eretice odrslesc noi ere ii. %rin urmare vor fi uPor de nTeles urmtoarele fapte uimitoare Pi scandaloase, nu mai puTin condamna#ile dect faptele istorice despre opulenTa, erorile Pi atitudinea departe de smerenia crePtin a ierarhiei romano"catolice. ,a numai cteva ore dup nchiderea lucrrilor .onciliul <atican 00, Uarol NoBtJla a declarat despre sluB#ele #isericePti din -iserica 9omano".atolic: ATotul se va schim#a: cuvintele, gesturile, culorile, vePmintele, imnografia, arhitectura. %ro#lema reformrii ,iturghiei este enorm Pi e dificil de prev ut cum se va sfrPi.A ;nii urmtori au adus confirmarea acestei deci ii. n mai 1E)L n 7air, papa a consacrat ) episcopi la o ceremonie de 1 milion de participanTi. %reoTii se legnau n timp ce mulTimea cnta AMloriaAC dup aceea, au cntat n !8ahili, ,ingala Pi UiHongo, acompaniaTi de chitare, acordeoane Pi tam"tam. ;poi, la un serviciu divin oficiat de pap la @airo#i, ofertoriumul a fost de fapt, un ritual african: tri#uri de negri din UenJa au adus coPuleTe cu fructe, o oaie care #ehia, o#iecte de arti anat local. %apa nsuPi Pi"a aPe at pe cap faimoasa podoa# A$asaiA de 4L centimetri nlTime, ornat cu pene, iar pe umeri purta o mantie A$asaiA roPie. n fe#ruarie 1E)2, ultima liturghie a papei n ;frica a constat din cntece Pi dansuri tradiTionale africane, similare cu cele pe care le e/ecutau tri#urile africane atunci cnd Pi ucideau sclavii n ritualurile lor pgne. Dou luni mai tr iu, 9euniunea @aTional ,iturgic a 'piscopilor din <olta !uperioar a prescris ritualul liturgic, constnd dintr"un amalgam de aPa"numite elemente crePtine din dansuri tradiTionale, #ti ritmice din palme, strigte de femei, #taia ritmic a tam"tamului, pentru a marca fiecare moment mai important. n %ostul $are, n <inerea $are, un grup de dansatori, #r#aTi Pi femei, tre#uie s salute .rucea.1*4 n mai 1E)4, papa a cele#rat liturghia n %apua @oua Muinee. .u aceast oca ie, 2*L de dansatori, pe Bumtate de #rcaTi Pi purtnd ornamente multicolore, au e/ecutat dansuri rituale acompaniati de #ti de to#e. n septem#rie 1E)4 papa a hirotonit ) diaconi n .anada. n timpul acestei ceremonii, indienii au aprins focul sacru, ar nd plante pentru a chema $arele !pirit Ue"5em"$anito, apoi i"au druit papei o pan nmuiat n snge proaspt. n 1E)*, n timpul cltoriei sale n Togo, papa a declarat: A%entru prima dat m"am rugat

mpreun cu cei care cred n animism.A1*4 De fapt, n 1E)* n Togo, papa a participat la un ritual pgn propriu" is, nemaiascuns su# masca unei liturghii crePtine. ;stfel, papa nsoTit de vrBitori, s"a deplasat ntr"o pdure. &*

5urnalul lS?sservatore 9omano descrie cum papa a acceptat s invoce puterea magic a apei Pi a morTilor. %apa a e/ecutat toate miPcrile Pi gesturile rituale, folosind fin Pi ap Pi mprPtiindu"le pe pmnt n mai multe direcTii. Dup aceea, el nsuPi s"a plecat la pmnt.1*4 ' important s amintim c ideea unificrii tuturor religiilor s"a conturat mai cu putere nc de la .hicago 11)E&4 Pi %aris 11ELL4. $asoneria a propus s se fac un .ongres al tuturor religiilor, pentru a promova Ao religie universal, acceptat de popoare de toate culturile Pi tradiTiileA, aPa cum ,oBa $arelui ?rient a declarat nc de la miBlocul sec. al =0="lea. ,a 2+ octom#rie 1E)K, papa 0oan %aul al 00"lea a adus la realitate acest proiect al masoneriei. 'l a primit n #a ilica !fntului (rancisc din ;ssisi pe repre entanTii marilor religii ale lumii pentru a se ruga mpreun. ,ocul re ervat lui Dalai ,ama era chiar altarul central, unde Dalai ,ama a instalat o statuie a lui -uddha. 'piscopii catolici au v ut statuia Pi nu au spus nimic :n an mai tr iu evenimentul s"a repetat la -iserica !anta $aria din Trastavere, n 9oma, spre satisfacTia masonilor, care Pi"au pu#licat victoria n iarul A6iramA scos de ,oBa $arelui ?rient. $asonul (.$. $arsaudon scria: A.atolici, ortodocPi, protestanTi, evrei, musulmani, hinduPi, #udiPti, li#er"cugettori, pentru noi nu sunt dect porecleC francmasoneria este numele ntregii familii.A1*4 9elaTiile catolicilor cu francmasoneria au fcut multe valuri Pi sunt #inecunoscute n occident. ;stfel, $arJ -all $artine a scris n cartea Subminarea Bisericii Catolice c n acest secol mulTi papi au fost masoni. 5urnalista $arJ -all $artine a fost 1* ani reporter al <aticanului pentru o seam de reviste faimoase 1AThe NondererA4 sau la alte reviste 1ca AThe @ational 9evie8A4. $arJ -all afirm c papa 0oan al ==000"lea era iniTiat n francmasonerie Pi c a participat la ntrunirile ,oBei $arelui ?rient de la %aris din 1E4L. .arlos <asGue , mare .omandor al (rancmasoneriei $e/icane, a declarat c papa 0oan ==000 Pi de asemenea %aul al <0"lea erau masoniC episcopul !ergio $ende din .uerna#aca 1care a introdus la .onciliul <atican 00 iniTiativa de a anula interdicTia credincioPilor catolici de a putea fi Pi masoni4 a fost n aceeaPi loB cu .arlos <asGue , dup cum declar chiar acesta din urm. n A.D, 9eportA din mai 1EE* gsim urmtoarea menTiune: A%e E str i ale <aticanului sunt 4 loBe masonice. :nii din cei mai nalTi repre entanTi ai staffu"lui <aticanului sunt mem#ri ai masoneriei Pi aparTin 9itului !coTian.A Concluzii Toate faptele pre entate mai sus pot fi e/plicate cu uPurinT dac lum n considerare mai nainte de toate c romano"catolicii nu au refu at niciodat s fac compromisuri cu puterea politic lumeasc pentru a"Pi menTine Pi e/tinde supremaTia. .onfesiunea romano"catolic, #a at pe un sistem doctrinar complet strin de nvTtura apostolic, a luptat s supravieTuiasc prin filosofia sa umanist Pi antropocentric. ;stfel, nici harul Pi nici aButorul dumne eiesc nu pot fi mprtPite credincioPilor prin tainele acestei confesiuni. ? teologie deconectat de orice legtur cu Dumne eu .el slvit n !fnta Treime 1prin refu ul lor de a accepta energiile necreate4 e/plic rolul maBor acordat omului 1papei4 pentru a susTine Pi Bustifica credinTa lor falimentar Pi nemntuitoare. 9efu ul sistematic de a accepta dogmele ?rtodo/iei, pro elitismul, uniatismul Pi celelalte metode folosite pentru a"Pi cPtiga ct mai mulTi credincioPi, ne fac ast i s privim cu mult circumspecTie la declaraTiile de iu#ire Pi respect pe care le fac ei cu insistenT faT de crePtinismul ortodo/ rsritean. -i#liografie: 1. A0storia -isericii universaleA, vol. 00, 'dit. 0-$-?9, -ucurePti,1EE&. 2. A9ugciune Pi lumin misticA, %r. Mheorghe .alciu Dumitreasa, 'dit. Dacia, .luB, 1EE) &. ADistrugerea -isericii 9omano"catoliceA, in 9ev. A(rancmasoneriaA, pag. 4E"*1, nr. 1, 1EEE. 4. A?rtodo/ie Pi ecumenismA, ;rhim. !erafim ;le/iev, ;rhim. 5a adBiev, $nstirea !ltioara, 1EE+. *. A.ine atac -iserica 9omano".atolicDA, articol internet, A9omanian 6istorical !tudiesA

K. A!tudii TeologiceA, nr. *"K, 1E** &K

Trezirile reli*ioase neoprotestante de Bo dan 'ateciuc Termenul de Atre ire religioasA este des folosit n mediile neoprotestante ncepnd cu primele decenii ale secolului 1), cu referire la perioadele de interes religios crescut. %redicile si adunrile de rugciune, frecvent marcate de un emotionalism intens, sunt caracteristice acestei perioade, cnd se dorea rennoirea credintei personale a mem#rilor din diferitele culte religioase si motivarea oamenilor de a"si mrturisi pu#lic credinta pentru prima oar. %rin e/trapolare, termenul este folosit si pentru orice miscare religioas important din trecut. n 'vul $ediu n 'uropa occidental, asemenea Atre iriA au avut loc n cone/iune cu organi area .ruciadelor si su# auspiciile diferitelor ordine monastice catolice, uneori cu manifestri #i are, cum ar fi ca ul (lagelantilor sau mania dansului. 9eforma protestant din secolul 1K a fost de asemenea nsotit de tre iri religioase. ;r fi mai e/act ns a limita aplicarea termenului la istoria protestantismului modern, n special cel din $area -ritanie si din !tatele :nite, tri n care asemenea miscri au nflorit cu o vigoare neo#isnuit. !ecta metodist de e/emplu a aprut dintr"o astfel de miscare n prima Bumtate a secolului 1). $iscarea respectiv a numit ulterior $iscarea sau Tre irea NesleJan. A$area Tre ireA a fost una dintre aceste miscri de revigorare a credintei n coloniile americane, atingnd un apogeu n anii 1+4L. Tre iri religioase locale avuseser loc si anterior, unul dintre sustintorii acestora fiind predicatorul congregationalist 5onathan 'd8ards. n 1+&E si 1+4L predicatorul engle Meorge Nhitefield a ntreprins lungi turnee peste ;tlantic, atrgnd mase mari cu predicile despre necesitatea pctosilor de a se poci. '/emplu lui a fost urmat de alti predicatori, aprnd astfel predicatorii itineranti. $area Tre ire a avut efecte variate si, ntr"o oarecare msur, contradictorii asupra vietii religioase din !tatele :nite. ; creat tensiune, discordie si rivalitate, tul#urnd armonia si uniformitatea religioas care e/istase pn atunci. Totusi, fervoarea evanghelic i"a adus laolalt pe sustintorii tre irilor, genernd astfel un anumit sentiment de unitate care depsea granitele de cult. $area Tre ire a fost astfel o miscare intercolonial important, care a contri#uit la formarea identittii americane nainte de 9evolutia ;merican. $ulte din sectele e/istente si ast i 1mormonii, adventistii, $artorii lui 0ehova, penticostalii, etc.4 au aprut ca urmare a acestor Atre iri religioaseA, mpreBurri n care diversi oameni animati de porniri nu tocmai smerite au purces si si"au ntemeiat A#isericiA. Diferitele grupri religioase din !tatele :nite au aBuns n scurt timp s depind de asemenea Atre iriA pentru a scutura apatia si plictiseala mem#rilor sau pentru a"si spori numrul de mem#ri. ;tunci cnd conductorii adunrilor simteau c e nevoie de un aer proaspt pentru trirea religioas, se instrumenta o Atre ire religioasA, eventual cu aButorul diversilor predicatori am#ulati, care cutreierau tara n lung si"n lat n adevrate turnee programate. ;cesti predicatori erau #ine primiti la nceput. Diversele grupri religioase #eneficiau de o revigorare a vietii religioase. %redicatorii stimulau elul religios, produceau convertiri si le aduceau noi mem#ri. .u timpul ns, metodele predicatorilor itineranti si"au atras critici ntruct conductorii locali si"au v ut amenintate propriile politici religioase. ,a rndul lor, predicatorii itineranti i acu au pe conductori de

mpietrire a inimii si i comparau cu fariseii din vremea $ntuitorului. n consecint, multe grupri religioase s" au scindat. &+

n $area -ritanie, o important tre ire religioas din secolul 1E a fost $iscarea ?/ford 11)&&"4*4 din cadrul -isericii ;nglicane, o tre ire de o cu totul alt factur dect miscrile cu caracter popular din !:;. !e consider c numai ntr"un singur an din timpul tre irii din !:; din anii 1)*E"K1 numrul celor convertiti a fost de o Bumtate de milion de oameni. $area pro#lem a acestor Atre iri religioaseA era faptul c ele erau lucrri omenesti, strnite de predicatori priceputi n arta predicrii, care se pricepeau s ncl easc multimile cu su#iecte de predic mereu noi si originale. $ulti dintre cei Atre itiA de aceste miscri reveneau la viata lor anterior odat ce trecea moda tre irii. $ou conceptii despre mntuire de $ihai ?ar -iserica din 9srit 1prin care nteleg -iserica ?rtodo/4 si cea din ;pus 1-iserica .atolic si confesiunile protestante si neoprotestante4 au ntelegeri diferite cu privire la mntuire. %e scurt, ?ccidentul are o conceptie Buridic n timp ce 9sritul are o conceptie ontologic. ;tunci cnd vor#esc despre mntuire, crestinii apuseni operea cu termeni cum ar fi vin, pedeaps si 5ustificare6 n timp ce crestinii ortodocsi folosesc termeni cum ar fi moarte6 viat si !ndumnezeire. ;cest articol ncearc s e/plice diferentele dintre aceste conceptii, ct si consecintele acestor diferente. ) perspectiv istoric n secolul =0, teologul scolastic ;nselm 11L&4"11LE4 a pre entat o conceptie a mntuirii care prea foarte atrgtoare prin simplitatea si logica ei. ;ceast conceptie poate fi re umat n urmtoarele puncte:

?mul o fiint finit a adus o ofens infinit unui Dumne eu infinit. ?fensa fiind infinit, ea nu poate fi nlturat prin miBloacele finite ale omului, de aceea are drept consecint o pedeaps infinit a unui iad vesnic. Dumne eu i iu#este pe oameni, dar 5ustitia nu ngduia un simplu act de iertare. .umva Dumne eu tre#uia s reconcilie e dragostea lui cu aceast 5ustitie. !olutia a fost moartea pe cruce a lui 6ristos. (iind Dumne eu, Bertfa lui 6ristos are a valoare infinit, de care 'l nsusi nu are nevoie, fiind cu totul drept si lipsit de pcat. $nia lui Dumne eu este satisfcut de aceast pedeaps. %rintr"un act de transfer, Dumne eu le recunoaste credinciosilor acest e/ces de neprihnire cstigat de 6ristos. 'i sunt astfel a#solviti de vina pcatului lor, pentru c plata infinit pcatului a fost efectuat de 6ristos.

;ceast conceptie a fost o culminare a unei evolutii de mai multe veacuri n -iserica apusean, rupt de -iserica din 9srit. 'a a nceput cu 5erome, care traducnd -i#lia n lim#a latin a mprumutat un termen folosit n tri#unalele romane, acela de 7ustificatio, pentru a reda termenul grecesc di2aiosune. !emnificatia termenului 7ustificatio este aceea de a declara li#er o persoan condamnat de lege. .restinii din 9srit, care au continuat s citeasc @oul Testament n lim#a greac, au pstrat semnificatia original a termenului, aceea de dreptate sau ndreptare. :n om drept, n greceste di2aios, este drept prin #untatea si corectitudinea lui proprie, nu n urma unei declaratii legale. Termenul di2aios, drept, este o continuare direct a termenului evreiesc din <echiul Testament tadic, care implic de asemenea ideea de om drept, adic #un, fr nici o conotatie Buridic. ,atinii au continuat s vad dreptatea n termenii Buridici ai unui tri#unal roman. ;ugustin, pe care unii l numesc proto"protestant, a folosit acest cadru Buridic pentru a ntelege mntuirea. .ontemporanii lui din 9srit,

<asile cel $are, Mrigore de @issa si Mrigore de @ia an au continuat si de voltat o teologie #a at pe ntelegerea te/telor originale grecesti n conte/tul lumii grecesti si iudaice n care s"a transmis original &)

nvttura crestin. Dar lumea latin a fost tul#urat si de alte tendinte, care se continu n ;pus pn n ilele noastre, cum ar fi rationalismul si umanismul. /manismul a nsemnat e/altarea omului, v ut ca o culme a creatiei spre care se ndreapt ntreaga admiratie si slav. :manismul a cptat un nou impuls prin redescoperirea artei si gndirii antice. ;rtistii crestini au ncercat s renvie tratarea omului ca centru al artei religioase. ;rta traditional a portretului sau icoanei prea prea restrictiv si n consecint artistii au nceput s nlture unul cte unul toate ta#u"urile precedente. %ortretele sfintilor sau ale lui 6ristos nu au mai avut ca tint revelarea dumne eirii n lumea fi ic, ci revelarea frumusetii si armoniei trupului omenesc. n timp ce vechile icoane nftisau oameni ptrunsi de lumina divin, noile picturi nftisau oameni cu un trup real, cu picioarele pe pmnt si nsufletiti de pasiuni omenesti. ?#iectul artei s"a mutat din cer pe pmnt. 4ationalismul a ncercat s nlture latura mistic a realittii si s gseasc e/plicatii logice, n termeni rationali si comuni. .a un e/emplu, teologii catolici de la nceputul celui de al doilea mileniu, cum ar fi Toma dS;Guino si ;nselm s"au strduit s gseasc noi dove i ale e/istentei lui Dumne eu, un efort care ar fi fost considerat inutil nainte. ;ceste dove i nu aveau ca scop s conving pe cineva ntr"o de #atere, ci s nftise e o realitate rational, n care toate lucrurile si au un sens care poate fi ptruns de mintea uman. %entru ei Dumne eu e/ist nu simplu ca un fapt, ci ca o necesitate logic. <echi concepte teologice ca mntuirea si tainele au nceput s fie e/plicate nu n lumina !cripturii si a Traditiei -isericii, ci n lumina ratiunii. n timp ce pro#lema umanismului a fost alungarea lui Dumne eu din art si literatur, pro#lema rationalismului a fost reducerea realittilor tainice, care nu puteau fi ntelese dect ntr"un mod spiritual si prin lumina Duhului !fnt, la niste realitti care s poat fi ntelese prin puterea mintii si a logicii umane. 9eductionismul a fost ntotdeauna sm#urele ere iilor. ntr"adevr, conceptia monofi it a 0slamului este mult mai logic si usor de nteles dect dogma crestin a celor dou naturi ale lui 6ristos. $odalismul, care afirma c Tatl, (iul si Duhul !fnt sunt trei modalitti de manifestare ale unei singure persoane, era mult mai logic si usor de nteles dect dogma crestin a celor Trei %ersoane ntr"o singur (iint. ;rianismul re olva n mod simplu conceptia despre ntrupare, pretin nd c 6ristos a fost o creatie si nu Dumne eu vesnic. n ce priveste mntuirea, tendinta rationalist a -isericii apusene a dus n cele din urm la o conceptie pur Buridic a mntuirii. n aceast nou conceptie, ntregul univers este o mare sal de Budecat n care sunt testati oamenii. 'i pot ncheia un fel de contract cu Dumne eu, primind a#solvirea pcatelorC pot refu a si uneori pot clca acest contract, ceea ce re ult n mod mecanic n pierderea mntuirii. ntreaga dram a mntuirii este astfel e/plicat n termeni Buridici, usor de nteles de oameni. ? serie de alte metafore si e/plicatii ale mntuirii n !criptur si n Traditie au fost a#andonate. ;dncimea !cripturii si nvtturile adunate si e/primate de o mie de ani de !fintii %rinti ai -isericii 9sriteane au fost nlocuite cu o nou conceptie seductoare prin logica ei. $ificultti ale !nvtturii caltolice .onceptia Buridic a mntuirii, e/primat att de logic de ;nselm, a dus cu timpul la o serie de dificultti, unele dintre acestea avnd consecinte foarte grave. ;ceste false pro#leme nu au e/istat n teologia ortodo/. Pcatul originar Dac #ote ul ofer o anulare a vinovtiei pn la un moment n timp, care ar fi n conceptia catolic rostul #ote ului pruncilor, dat fiind c acestia sunt lipsiti de responsa#ilitatea cu privire la clcarea legiiD %runcii au fost #ote ati din totdeauna n istoria #isericii si n primele sute de ani de crestinism nu a e/istat nici o controvers cu privire la acest su#iect. !olutia pro#lemei a fost doctrina pcatului originar, potrivit creia copii se nasc deBa cu un deficit n ce priveste starea Buridic naintea lui Dumne eu. %rin aceast doctrin #ote ul cpta o e/plicatie, fiind o splare a vinei pcatului originar.

Starea crestinului dup -otez &E

Dac #ote ul era o anulare Buridic a vinovtiei e/istente pn la un anumit punct, ce se ntmpl dup acest actD %ractica de i cu i ne arat c oamenii continu s pctuiasc. .e sens are deci un act care ne a#solv de pedeaps pn la un anumit punct, dup care ne a#andonea aceleiasi stri de vinovtieD !olutia -isericii .atolice a fost practica penitentei, care era un mod de a a#solvi pe om de pcatele de dup #ote . Pcatele nemrturisit %catele noastre sunt att de multe nct, n ciuda intentiei oamenilor de a le nltura prin penitente, unele rmn nemrturisite. .e se ntmpl cu aceste pcate pentru care uitm s pltim aici pe pmntD .a rspuns la aceast ntre#are, a aprut nvttura cu privire la %urgatoriu, ca o stare suspendat ntre 9ai si 0ad, un loc n care cei care au trecut din viata aceasta sufer anumite chinuri prin care pltesc pentru pcatele nemrturisite. Criteriul .udectii (iind a#solviti de pcatul originar prin #ote si de alte pcate 1prin spovedanie si penitent4, starea Buridic a omului rmne totusi neclar. %e de alt parte, nimeni nu doreste s petreac prea mult timp n %urgatoriu. !olutia const n facerea de fapte #une. ;cestea au capacitatea de a compensa unele pcate, iar un 5udector drept nu va uita s le cntreasc ca pe o contra"greutate la multele pcate nere olvate. ! o#servm c aceste pro#leme nu au e/istat n -iserica ?rtodo/. ntr"adevr, aceasta nu are o doctrin a pcatului originar 1dect ca tendint spre pcat a omului4, nu practic penitenta 1disciplina aplicat de preot sau episcop nu este tot una cu penitenta4. n teologia ortodo/ nu e/ist o doctrin a %urgatoriului si, n ciuda a ceea ce protestantii cred despre ?rtodo/ie, meritele nu sunt o compensare Buridic a pcatelor. Dar aceste aspecte vor fi tratate aici mai tr iu. Consecinte tra*ice Dificulttile pe care le"am nsirat si solutiile lor au dus n cele din urm la anumite practici a#surde, care erau de fapt consecinte logice ale acestei conceptii cu privire la mntuire. De e/emplu, anumiti clerici catolici au descoperit un miBloc foarte lucrativ de a oferi credinciosilor oportunitti pentru fapte #une. De ce nu ar fi faptele #une msurate precis si chiar vndute su# forma indulgentelorD %ractica indulgentelor a repre entat nu numai dorinta de m#ogtire a -isericii .atolice, ci si un triumf al rationalismului, al dorintei umane de a ntelege si a msura mntuirea. ; nceput astfel un trafic de indulgente care sugea #anii din #u unarele credinciosilor de rnd si i aduna n tre oreria -isericii .atolice. .u timpul, aceste practici au ndeprtat complet pe credinciosi de nvttura mntuirii prin har. n timp ce crestinii de rnd erau lsati nesiguri cu privire la soarta lor vesnic, papalitatea acumula averi care se transformau n palate si catedrale imense, mpodo#ite de cei mai mari artisti umanisti ai lumii. ;ceast stare de coruptie cerea o corectare urgent, care a venit n cele din urm prin $artin ,uther si miscarea protestant. Din pcate si n mod tragic, cei care s"au revoltat mpotriva coruptiei #isericii au uitat s priveasc spre -iserica ?rtodo/, care a fost prin harul lui Dumne eu ferit de aceste a#eratii si care a pstrat cu credinciosie nvttura apostolilor. rotestantismul nnoirea #isericii din ;pus prin nlturarea coruptiei si a unor nvtturi gresite a fost #inevenit. 9eforma a pornit pe acest drum, dar a alunecat imediat n directii gresite, introducnd nvtturi care erau cu totul noi n crestinism. :na din pro#lemele 9eformei a fost faptul c ea a pstrat cadrul Buridic n care era nteleas mntuirea. !olutiile de voltate de 9eform au fost diferite de cele ale -isericii .atolice, dar au pstrat aceeasi conceptie. .u alte cuvinte, punctul de plecare a rmas acelasi.

.a rspuns la sistemul meritelor, 9eforma a revenit la nvttura #i#lic a mntuirii prin har. Dintr"o singur trstur de condei, ,uther si .alvin au re olvat multe din dilemele si dificulttile teologiei catolice. %entru 4L

protestanti, iertarea pcatelor a fost cstigat o singur dat de 6ristos. %enitentele, %urgatoriul si faptele #une devin astfel lipsite de sens. $ntuirea este nsusit de individ prin credint, iar orice altfel de practici sunt inutile. .redinciosul nu mai tre#uie nici sa se spovedeasc, nici sa agoniseasc fapte #une. 'l tre#uie doar s cread n mntuirea adus de 6ristos. ;sentimentul mintal, acordul personal sunt singurele necesare pentru nsusirea mntuirii. De la nceput, ,uther a tre#uit s se lupte cu o serie de te/te ale !cripturii care infirmau conceptia lui simplificatoare. n traducerea german a -i#liei, el a fcut o modificare, introducnd fra a numai prin credint, cu toate c numai nu e/ista n te/tul original. ;numiti nvtati i"au atras atentia asupra acestei greseli intentionate, dar, cu siguranta care"l caracteri a, ,uther a refu at s o corecte e. :lterior aceast falsificare a !cripturii a fost ndeprtat, dar era prea tr iu. ntre timp, sola fide 1numai prin credint4 a devenit unul din strigtele %rotestantismului. ,uther a pledat de asemenea pentru scoaterea 'pistolei lui 0acov si a ;pocalipsei din canonul @oului Testament. ntr"adevr, 0acov declar ntr"un mod e/plicit, fr s lase nici o ndoial cu privire la acest su#iect: A<edeti dar c din fapte este ndreptat omul, nu numai din credint.A 10acov 2:244 'ste uimitor c cel care a sustinea !criptura ca singura surs de autoritate a ales s calce n picioare o nvttura a !cripturii si chiar s cear mutilarea ei. ;sa cum am artat, ,uther si .alvin au mentinut cadrul Buridic al mntuirii, prelundu"l de la -iserica .atolic. Toate doctrinele lor ulterioare au fost de voltate n acest cadru. 2eoprotestantii moderni @eoprotestantii au dus mai departe revolutia nceput de ,uther. 0deile lor au devenit tot mai radicale. $iscarea neoprotestant a de voltat un iconoclasm si o aversiune fat de tainele -isericii care nu era ntlnit la primii reformatori. 9nd pe rnd, neoprotestantii au nlturat o serie de practici traditionale ale #isericii, cum ar fi ierarhia, #ote ul copiilor sau tainele. ntr"un anumit sens, ei au fost consecventi. ntr"adevr, aceast de voltare a fost o consecint logic a presupo itiilor fundamentale cu privire la autoritate 1 Sola Scriptura4 si la mntuire 1Sola 8ide4. @eoprotestantii au introdus o serie de noutti, nvtturi nentlnite pn atunci, uitnd c noutatea este prima manifestare a oricrei ere ii. Dar curnd ei au fost confruntati cu anumite dificultti care au i vort din aceste presupo itii. "nitatea -isericii $entione aceast pro#lem doar n treact, ea nefiind legat n mod direct de tema acestui articol. !ola !criptura nsemna c fiecare individ este li#er si chiar ncuraBat s nteleag singur, pentru el nsusi !criptura. Dac pentru catolici singura interpretare autoritativ provenea de la %ap, pentru neoprotestanti fiecare credincios devenea un mic %ap, hotrnd pentru el nsusi propria lui interpretare. ;ceasta a dus n mod natural la o verita#il e/plo ie a numrului confesiunilor protestante. !olutiaD Doctrina #isericii invi i#ileI Dup ce timp de 2LLL de ani mprtia lui Dumne eu s"a manifestat ntr"un popor vi i#il 0sraelul si timp de 1*LL de ani prin ceea ce ;postolul %avel numeste ;devratul 0srael, -iserica, dintr"o dat mprtia devine invi i#il, ascuns doar n inimile si mintile credinciosilor. %artea vi i#il este doar o institutie pur omeneasc, fr consecinte spirituale. M/ntuirea copiilor n cadrul Buridic al conceptiei protestante despre mntuire, contractul care duce la nsusirea mntuirii tre#uie semnat de o persoan responsa#il din punct de vedere Buridic. ;ceasta este e/plicatia refu ului de a #ote a copii. Dar ce se ntmpl deci cu acei copii care au murit nainte de vrsta responsa#ilittiiD 'i nu au ncheiat un astfel de contract. :nii neoprotestanti cred c acesti copii sunt automat mntuiti. ;lti teologi neoprotestanti

sustin c acestia sunt pierduti. 41

'evoia convertirii Dat fiind c partea omului n mntuire are aspectul Buridic al consensului, al acceptrii, al asentimentului mintal, acest asentiment tre#uie dat n mod clar, altfel omul nu este sigur dac a fost mntuit. n felul acesta, copiii credinciosilor sunt presati s ai# o artificial ntoarcere la Dumne eu sau cri , altfel acest acord nu este n mod clar semnat. Momentul m/ntuirii :n acord Buridic presupune un moment precis n timp n care devine vala#il. :na din dou: un individ fie a semnat, fie nu a semnat. n orice moment din viat, omul este sau mntuit, sau pierdut. $ai mult dect att, se presupune c fiecare tre#uie s stie pentru el nsusi starea n care se afl. %ro#lema este c multi dintre cei care au semnat printr"un acord mintal sincer se dovedesc a fi departe de Dumne eu. .are este e/plicatiaD !unt acestia cu adevrat mntuitiD :nii protestanti rspund n mod rspicat Da, pentru c singura conditie a mntuirii este credinta n Bertfa Domnului 0isus. n felul acesta apare un fel de mntuire care nu atinge natura uman, o mntuire conditionat doar de acordul mintal. ;lti neoprotestanti folosesc un mic su#terfugiu logic. 'i spun c cei care se dovedesc nevrednici de 6ristos, nici mcar nu au fost mntuiti. !unt mntuiti doar aceia care au cre ut 1singura conditie4 si a cror viat dovedeste mntuirea. ;ceasta duce n cele din urm la acceptarea implicit a necesittii faptelor #une. Siguranta m/ntuirii Dac mntuirea este asociat cu un moment precis n timp, atunci mntuirea este posedat de credincios, care o are sau nu o are. ntr"un fel, mntuirea este ca o stampil pe pasaport. Dac am stampila, pot intra n .er. Dac nu o am, accesul este #locat. 6ristos este #iletul de intrare n cer . Dar poate un credincios mntuit pierde aceast vi de intrareD Diferiti neoprotestanti au diferite rspunsuri la aceast ntre#are. :nii afirm c mntuirea poate fi cstigat si pierdut. Dar aceasta creea o situatie parado/al, n care ieri am fost mntuit, ast i nu sunt mntuit iar mine pot din nou s fiu mntuit. ;ltii afirm c odat cstigat, mntuirea nu se mai poate pierde. Dar nseamn aceasta c nu e/ist aposta ieD '/perienta uman confirm posi#ilitatea aposta iei. 'ste a#surd s credem c cel care se de ice n mod constient de 6ristos poate mosteni mprtia cerurilor. Semni!icatia !aptelor .ei mai multi neoprotestanti nu neag importanta faptelor #une, dar ei afirm c ele sunt doar o consecint a primirii mntuirii. .u alte cuvinte, cel care a cre ut si a fost mntuit produce n mod natural fapte #une. %ro#lema este c e/ist att de multi crestini mntuiti care fptuiesc mult mai putin #ine dect necrestinii. :nii cred 1o nvttur sustinut de neoprotestantul chine Natchman ,ee4 c omul nu tre#uie s se strduiasc deloc a face fapte #une, pentru c Duhul !fnt le produce automat n el. $ai mult, orice strduint n acest sens este chiar duntoare, pentru c nu d loc lucrrii Duhului !fnt. $ulti crestini au fost sedusi de aceast nvttur, dar au rmas complet de amgiti deoarece nu au descoperit nici o lucrare a Duhului !fnt n ei separat de propriile lor eforturi. Scopul vietii ?dat mntuiti, cu #iletul ctre cer n mn, de ce ne mai las Dumne eu s asteptmD ,umea acesta va trece oricum si astfel viata aici nu mai are nici o valoare. :na din putinele e/plicatii este c Dumne eu ne las n viat pentru a"i aduce si pe altii la 'l. ;ceasta e/plic de ce n lumea neoprotestant se pune un accent mult mai mare pe evangheli are iar nu pe cutarea sfinteniei si a unirii mistice cu 6ristos. n timp ce eroii ?rtodo/iei sunt sfintii n care 6ristos a luat chip n mod desvrsit, eroii neoprotestantilor sunt cei care au adus ct mai multe suflete la 6ristos. Dar ce putem spune despre milioanele de credinciosi care nu au adus pe nimeni la DomnulD 'ste viata lor dup mntuire complet ratatD

Conceptia ortodo7 a mntuirii 42

$ntuirea implic taine care sunt mai presus de o ntelegere simplist. %entru a o ntelege, noi oamenii folosim o serie de metafore, care uneori sunt mai elocvente dect e/punerile sistematice. nsusi 6ristos a folosit astfel de metafore n pilda fiului risipitor sau n pilda celor ece fecioare. ;ceste metafore ne aBut s ne formm anumite modele mintale, fr ca nici unul dintre ele s epui e e realitatea divin. %ro#lema este dac alegem acele metafore care ne apropie de adevr sau dac recurgem la scheme reductioniste care ne duc la conceptii gresite. Dup cum am v ut, att catolicii ct si protestantii folosesc metafora 5udectorului care tine socoteala vinovtiei si aplic iertarea n urma consimtmntului constient al individului, prin transferul de neprihnire din contul lui 6ristos n contul lui. Dar !criptura si -iserica ne pre int alte metafore, mai profunde si mai apropiate de adevr. .onceptia ortodo/ a mntuirii este n mod esential ontologic 1ontos fiint, e/istent4. .onflictul nu este att ntre vinovtie si Bustificare, ct ntre moarte si viat. n conceptia Buridic, Dumne eu apare ca un !uveran care se supr pentru c niste fiinte create de 'l 0"au clcat legea. n conceptia ontologic, Dumne eu este sursa vietii si prsirea ,ui nseamn n mod implicit moartea, v ut nu ca o pedeaps, ci ca o lips a vietii. $e ce avem nevoie de mntuire8 $ntuirea implic ideea de a fi salvati de la ceva. .are este nenorocirea, npasta de care tre#uie s fim salvatiD %rotestantii si catolicii rspund: suntem salvati de pedeapsa lui Dumen eu. ?rtodocsii rspund: suntem salvati de la moarte, de la tirania pasiunilor pctoase, de la pierderea tintei noastre de a ne asemna cu Dumne eu. -a a acestei conceptii ortodo/e apare clar in primele capitole ale Mene ei. ntr"adevr, Dumne eu le spune primilor oameni, Dac veti mnca din pomul acesta veti muriI .onceptia Buridic interpretea n mod fortat aceast declaratie a lui Dumne eu, ca si cum Dumne eu ar fi spus, Dac veti mnca, v voi omorI Dar Dumne eul iu#itor de oameni nu spune asa ceva. 'l afirm doar un lucru evident, anume c dac omul ntoarce spatele sursei vietii, atunci implicit se ndreapt ctre moarte. $oartea este o consecint natural a pcatului, nu un decret de pedeaps de la Dumne eu. ;postolul %avel ne nvat c plata pcatului este moartea. ,egtura dintre pcat si moarte este direct, nu consecinta unui decret al unui Dumne eu care !e supr si !e simte Bignit. %catul afectea natura uman, o corupe si o murdreste. .a urmare omul si ratea scopul pentru care a fost creat, acela de a se uni cu Dumne eu si de a avea chipul si asemnarea lui Dumne eu. ;postolul %avel scrie, Toti au pctuit si sunt lipsiti de slava lui Dumne eu. ?#servati c el nu scrie, Toti au pctuit si acum Dumne eu i va ucide. .uvintele lui %avel ne arat care este de fapt pro#lema noastr: pcatul ne"a afectat fiinta, natura si ne"a schim#at din purttori ai vietii si slavei divine n purttori ai mortii. %rin urmare starea de care tre#uie s fim mntuiti este nu att mnia unui Dumne eu suprat ct ntunecarea si murdria naturii noastre lipsit de sursa vietii si ptruns de moarte. ;m pierdut prin pcat asemnarea cu Dumne eu si suntem incapa#ili s mai avem legtur cu 'l, sursa vietii. %ro#lema tine nu de socoteala pcatelor, ci de starea fiintei noastre. !untem nu respinsi de Dumne eu, ci incapa#ili de a ne mai apropia de 'l din cau a strii noastre corupte. De aceea, n ?rtodo/ie mntuirea nu are un aspect Buridic, ci unul terapeutic. !untem cu totii #olnavi de pcat si de moarte si avem nevoie de vindecare. 2umai prin har Dar aceast vindecare de pcat si de moarte nu poate avea loc prin eforturile omului. ?rice efort individual de schim#are a naturii noastre este sortit esecului. Toate faptele noastre #une nu au capacitatea de a ne mntui. :n om poate fi perfect din punct de vedere moral, se poate a#tine de la orice pcat, dar desprtit de Dumne eu tot rmne pierdut. @umai initiativa si interventia lui Dumne eu poate schim#a omul si l poate rease a pe drumul care duce la unirea cu Dumne eu. Dar aceasta cere cooperarea omului, nu doar ca o declaratie de credint, nu doar ca o semntur care s"l treac de partea cealalt, ci ca o strduint continu de a fi transformat prin puterea Duhului !fnt.

4&

Semnificatia lucrrii lui 9ristos n ntelegerea Buridic a mntuirii, singurul fapt cu adevrat semnificativ a fost Bertfa de pe cruce a lui 6ristos, care a satisfcut mnia lui Dumne eu. ntre#at cum a fost mntuit, de o#icei un neoprotestant rspunde: %rin sngele lui 6ristos. (r a nega n nici un fel importanta crucii si a Bertfei lui 6ristos, ortodocsii vd lucrarea de mntuire ntr"un cadru mult mai vast. %entru ortodocsi, ntruparea, .rucea, nvierea si !ederea la dreapta Tatlui sunt aspecte la fel de importante n lucrarea de mntuire. .re ul nicean le mentionea pe toate patru. 0ntruparea %entru neoprotestanti, ntruparea este un miBloc, o verig necesar pentru a se aBunge la .ruce. ;ceasta ne las cu ntre#area, de ce a fost necesar ca ,ogosul s devin omD De ce nu ar fi putut Dumne eu aduce Bertfa mntuitoare n cer, fr s fi devenit omD 9spunsul ortodo/ este c ntruparea nu a fost doar un miBloc 1cum a fost de e/emplu intrarea n 0erusalim nainte de condamnarea la moarte4, ci un aspect esential al mntuirii. %rin ntrupare, ,ogosul a luat natura noastr pentru ca mai apoi noi s putem lua natura ,ui. ntrupare repre int mplinirea unuia din scopurile creatiei, Dumne eu iu#ind lumea, dorind s se uneasc si s se identifice cu creatia ,ui. Dumne eu a luat o natur uman pentru a putea transforma si ndumne ei aceast natur. A....are, Dumne eu fiind n chip, n"a socotit o stir#ire a fi 'l ntocmai cu Dumne eu, ci !"a desertat pe !ine, chip de ro# lund, fcndu"!e asemenea oamenilor si la nftisare aflndu"!e ca un om, !"a smerit pe !ine, asculttor fcndu"!e pn la moarte, si nc moarte pe cruce. %entru aceea, si Dumne eu ,"a preanltat si 0"a druit ,ui nume, care este mai presus de orice numeC ca ntru numele lui 0isus tot genunchiul s se plece, al celor ceresti si al celor pmntesti si al celor de dedesu#t. !i s mrturiseasc toat lim#a c Domn este 0isus 6ristos, ntru slava lui Dumne eu"Tatl.A 1(ilipeni 2:K"114 Dumne eu !"a golit de !ine si a luat o natur uman pentru ca prin aceasta s opere e o schim#are n natura uman. ?mul se poate acum goli de sine 1de pcat, moarte si egoism4 si poate lua o natur dumne eiasc. :nul din %rintii -isericii a spus, 6ristos a luat natura uman pentru ca noi s putem lua natura divin . Dac aceast golire a lui 6ristos 1termenul grecesc folosit de teologi este acela de 2enosis4 a continuat n cursul ntregii ,ui vieti, culminnd la cruce, golirea noastr de natura uman pctoas are si ea loc n cursul ntregii vieti, printr"un proces continuu de ndumne eire, de theosis. 1ert!a de pe Cruce 6ristos a purtat pcatele noastre n trupul su pe cruce. Dar Bertfa ,ui nu a fost fcut doar ctre Dumne eu ci si ctre natura uman. 5ertfa ,ui repre int cea mai nalt e/presie a dragostei, un act n care n mod suprem natura uman este golit de orice egoism si druit n mod total lui Dumne eu. 'l a murit pentru pcat, si unindu"ne cu 'l ne unim cu moartea ,ui. ;tunci cnd omul este n 6ristos si 6ristos este n om, omul particip ntr"un mod tainic dar real la aceast moarte. %catul a fost splat si omul poate participa la o natur nou, dedicat cu totul lui Dumne eu. ;ceast m#rcare cu 6ristos are loc prin participarea la tainele -isericii, cum ar fi #ote ul. A;u nu stiti c toti cti n 6ristos 0isus ne"am #ote at, ntru moartea ,ui ne"am #ote atDA 19omani K:&4 (iind n mod mistic dar real n 6ristos 1nu doar ca metafor4, suntem splati de pcate. 0nvierea n timp ce pentru protestanti nvierea este doar o confirmare a dumne eirii lui 6ristos si un semn al acceptrii Bertfei ,ui de ctre Dumne eu"Tatl, pentru ortodocsi ea nseamn mult mai mult. ,ucrarea lui 6ristos nu s"a ncheiat pe cruce, ci a continuat n 6ades. Dup moartea sa pe cruce, 6ristos s"a co#ort n 6ades, urmnd

drumul parcurs de toti oamenii. Dar 6adesul nu ,"a putut retine pe (iul lui Dumne eu, care a rupt legturile mortii nu numai pentru 'l, ci si pentru cei toti care se unesc cu 'l. %rin urmare, moartea a fost #iruit si nu"i 44

mai poate tine n #ratele ei pe cei care sunt al lui 6ristos. ADar acum 6ristos a nviat din morti, fiind nceptur 1a nvierii4 celor adormiti.A 11 .orinteni 1*:2L4 n lucrarea lui de mntuire, 6ristos a #iruit moartea si portile 6adesului. !i aceasta este o parte si un aspect al mntuirii noastre. Sederea la dreapta 2atlui Dar lucrarea de mntuire a lui 6ristos se continu si prin aceea c 'l se afl la dreapta Tatlui, unde miBloceste pentru noi. 6ristos este .petenia mntuirii noastre, cel care a deschis prin natura lui uman un nou drum, pe care l putem urma si noi fiind n mod mistic uniti cu 'l, parte din Trupul ,ui. ;m trecut foarte repede peste aceast pre entare incomplet 1si cine ar putea s o descrie n ntregimeD4 a lucrrii de mntuire a lui 6ristos. 'ste important de o#servat c mntuirea apare astfel nu ca o lucrare ntr"un tri#unal cosmic n care Bignirea lui Dumne eu tre#uie satisfcut, ci ca o lucrare care afectea #a ele cele mai adnci ale creatiei si ale fiintei umane. .u alte cuvinte, chiar dac acceptm anumite elemente Buridice, n mod esential mntuirea are un caracter ontologic, unul care afectea natura lucrurilor, nu doar dosarul greselilor noastre. ;ceast vi iune ortodo/ este mult mai ampl si mai cuprin toare si se #a ea pe o multitudine de te/te, nu doar pe o selectie care are de"a face cu vinovtia si pedeapsa. n aceast vi iune, Dumne eu nu apare ca un suveran Bignit, ci ca un iu#itor de oameni. .a n pilda fiului risipitor, Tatl este :nul care iu#este si iart, oricnd gata s"!i primeasc fiul napoi. 'ste necesar doar ca fiul s se ntoarc acas. n aceast pild fundamental nu se mentionea nici idea su#stitutiei legale, nici ideea satisfacerii mniei divine. @e putem ntre#a ce se ntmpl atunci cnd un tat uman descoper pcat sau stricciune n fiul su. 'ste oare preocuparea principal a tatlui aceea de a"si satisface mnia si a resta#ili Bustitia prin pedepsirea fiuluiD @u este el mai degra# interesat s schim#e natura fiului suD @u vrea el mai degra# s"l fac drept asa cum el, tatl, este dreptD Dar aceast scoatere a fiului din starea dec ut nu se face fr sacrificiu. Tatl fiului risipitor a tre#uit s"l astepte, s"l curete si s"l spele de murdria lumii. .onceptia Buridic a mntuirii creea o alt pro#lem. ntr"adevr, lucrarea de mntuire a lui 6ristos apare ca o re olvare a unui conflict n interiorul Dumne eirii, conflictul dintre Bustitie si dragoste. %astorul #aptist 0osif Ton descrie acest presupus conflict n cartea sa S ne cunoastem cre"ul: ;sadar, pro#lema lui Dumne eu este aceasta: pe de"o parte, dreptatea ,ui l o#lig s ne ucid si, pe de alt parte, Dumne eu fiind dragoste, dragostea lui i spune: Mseste o cale prin care s poti ndreptti pe oameni, o solutie prin care s"i poti Bustifica. ;cest fel de a vedea lucrurile ne duce usor ctre o ere ie n care am considera 5ustitia lui Dumne eu ca o realitate de sine"stttoare, ca o necesitate impus din afar sau de deasupra lui Dumne eu. 'ste ca si cum am recunoaste o realitate supra"Dumne eiasc, o lege suprem creia nsusi Dumne eu tre#uie s i se supun. n -iserica ?rtodo/ o astfel de idee a unei 5ustitii universale nu este acceptat. Dreptatea lui Dumne eu se refer la #untatea lui Dumne eu, iar ntre dreptatea si dragostea ,ui nu e/ist nici un conflict. Dumne eu este drept pentru c din 'l i vorsc doar acte de #untate si dragoste. (at de om 5ustitia poate e/ista ca ceva e/terior si deasupra naturii umane. Dar atunci cnd vor#im de dreptatea lui Dumne eu vor#im de fapt despre actele ,ui drepte si #une, care i vorsc din natura ,ui. Dreptatea nu este nici component a Dumne eirii, nici necesitate universal. .onceptia Buridic duce chiar la o distorsionare a nvtturii despre !fnta Treime. ntr"adevr, dup aceast

conceptie, Tatl este mniat pe noi pn la Bertfa (iului, iar Duhul !fnt lucrea n credinciosi numai dup ce aceast Bertf este svrsit de 6ristos si nsusit de individ. 'ste ca si cum .ele Trei %ersoane ar avea scopuri 4*

sau directii diferite. Dar n ntreaga istorie a mntuirii vedem pe .ele Trei %ersoane mpreun active n lucrarea de mntuire. n timp ce n conceptia Buridic 6ristos re olv un conflictul dintre Bustitie si dragoste, n vi iunea ortodo/ 6ristos re olv conflictul dintre moarte si viat. %entru ortodocsi Dumne eu este ntotdeauna drept si ntotdeauna iu#itor de oameni, iar 6ristos a venit s"i scape pe oameni nu de mnia unui suveran Bignit, cruia necesitatea 5ustitiei i cere s ne pedepseasc, ci de moartea pe care singuri si"au ales"o si din care nu pot iesi singuri. 'l a creat o nou realitate cosmic, aceea a ?mului desvrsit, plcut Tatlui si ptruns de energiile Duhului !fnt. n mod mistic noi ne unim cu 'l si suntem transformati devenind si noi, n cuvintele ;postolului %etru, prtasi la natura divin. Tinta credinciosului nu este deci o#tinerea stampilei de intrare n cer prin acceptarea mintal a Bertfei lui 6ristos, ci participarea la natura divin, participare care a fost fcut posi#il de ctre 6ristos. Tinta este eu n 6ristos si 6ristos n mine. ;sa cum declar ;postolul %avel n Malateni 2:2L, A$"am rstignit mpreun cu 6ristosC si nu eu mai triesc, ci 6ristos trieste n mine. !i viata de acum, n trup, o triesc n credinta n (iul lui Dumne eu, .are m"a iu#it si !"a dat pe !ine nsusi pentru mine. A Tot asa si ;postolul %etru descrie tinta noastr nu ca o scpare de iad, ci ca o prtsie la natura divin: ADumne eiasca ,ui putere ne"a druit toate cele ce sunt spre viat si spre #un cucernicie, fcndu"ne s cunoastem pe .el ce ne"a chemat prin slava !a si prin puterea !a, prin care 'l ne"a hr it mari si pretioase fgduinte, ca prin ele s v faceti prtasi dumnezeiestii firi, scpnd de stricciunea poftei celei din lume.A 12 %etru 1:&,44 Cum suntem mntuiti8 9spunsul pe care l dau protestantii sau neoprotestantii la aceast ntre#are este o continuare a conceptiei lor Buridice cu privire la mntuire. Dac Bertfa lui 6ristos a avut caracterul unei tran actii de natur Buridic, n care s"a pltit pentru o anumit vinovtie prin e/ecutarea unei pedepse, atunci primirea acestei mntuiri este tot o tran actie Buridic, n care omul tre#uie s semne e printr"un act #ine sta#ilit n timp. ;cest act este descris prin diferite e/presii, cum ar fi si"a predat viata lui Dumne eu, ,"a primit pe 6ristos n inima lui sau ,"a primit pe 6ristos ca mntuitor personal. nainte de acest act, omul era pierdut. Dup acest act, omul este mntuit. 0at cum descrie 0osif Ton n cartea sa S ne cunoastem cre"ul o e/perient tipic de acest gen, n ca ul lui Dumitru .ornilescu: ATraducnd 'pistola ctre 9omani, a nteles ntr"o clipit calea mntuirii. 'l a priceput c, desi era preot" clugr, el nu era mntuit pentru c niciodat nu", primise pe 0isus ca $ntuitor personal. ;tunci s"a aplecat pe genunchi, s"a predat Domnului, ,"a primit ca $ntuitor si o mare #ucurie a pus stpnire pe inima lui. ;poi a nceput s spun si altora despre calea mntuirii. (ratele .ornilescu s"a pocit, apoi a fost dat afar din -iserica ?rtodo/. A ;cest scurt pasaB are anumite implicatii cu caracter polemic, ncercnd s dovedeasc faptul c 114 un preot sau clugr nu este mntuit dect dac are o e/perient tipic neoprotestant si 124 c -iserica ?rtodo/ nu sufer n interiorul ei oameni cu adevrat pociti. ,snd la o parte continutul polemic, o#servm caracterul clar Buridic al acestei e/periente n care omul si depune semntura pe actul mntuirii. Dar aceast descriere a e/perientei mntuirii ridic o serie de ntre#ri. Dac un clugr renunt la lume si din dragoste Bertfitoare pentru Dumne eu si dedic ntreaga viat rugciunii si sluBirii ,ui, este oare posi#il ca el s nu fie mntuit pentru c nu a avut un moment n care ,"a invitat pe 6ristos n inima luiD .e se poate spune despre milioanele de credinciosi care de"a lungul veacurilor ,"au iu#it pe Dumne eu, dar nu au cunoscut practica neoprotestant a rugciunii de predareD ; fost oare -iserica lui 6ristos un esec total timp de 1KLL de

ani pentru c nu a cunoscut aceast practic neoprotestantD !e afl oare n iad martirii din timpul persecutiei lui Diocletian pentru c au fost #ote ati ca prunci si au cre ut toat viata, fr a avea o e/perient de convertireD 4K

;tt !criptura ct si traditia milenar a -isericii ne pre int o conceptie mult mai #ogat cu privire la primirea mntuirii. .onceptia neoprotestant este seductoare prin logica ei, dar srceste si fortea nvttura !cripturii. 2eoprotestantii pun un semn de identitate !ntre convertire si mntuire . Dar convertirea este un asentiment mintal, un eveniment necesar n viata celor care nu ,"au cunoscut niciodat pe 6ristos. 'a repre int doar un nceput de drum. $ulte din e/perientele descrise n (aptele ;postolilor sunt e/periente de convertire pentru c acolo este vor#a de o lume care nu stia nimic despre 6ristos. .onvertirea era necesar pentru cei care fuseser farisei sau pgni. 'ra normal ca la un anumit moment acestia s"si schim#e conceptiile, s fie convertiti. De ce avem nevoie de mntuireD %entru c n mod natural ne aflm n pcat si n moarte si suntem desprtiti de Dumne eu. $ntuirea nseamn ntoarcere ctre viat, unire cu 6ristos si transformare a naturii noastre, transformare care se face numai prin puterea lui Dumne eu, dar cu acordul si cola#orarea omului. ;ceast transformare a devenit posi#il prin lucrarea de mntuire a lui 6ristos. 0ndrepttire si s!intire %rotestantii si neoprotestantii vd o deose#ire esential ntre ndrepttire 1Bustificare4 si sfintire. %entru ei, ndrepttirea este un act e/terior fcut de Dumne eu de la distant, n care omul este declarat drept. (iind declarat drept, omul este mntuit. n aceast conceptie, ndrepttirea este pur e/terioar si nu afectea natura omului. n ultim instant, omul este mntuit printr"un acord dat la lucrarea lui 6ristos. Dar si n protestantism se recunoaste nevoia ca natura omului s fie schim#at. %rotestantii vd aceast schim#are n lucrarea de sfintire. !fintirea operea , spun protestantii, n cei care au fost deBa Bustificati sau mntuiti. !criptura nu separ ns ndrepttirea de sfintire. .ele dou apar mpreun ca o singur lucrare care afectea fiinta omului. De multe ori confu ia apare dintr"o citire gresit a 'pistolei ctre 9omani, n care ;postolul %avel foloseste n mod repetat termenul de ndrepttire. %avel foloseste acest termen deoarece el se afla ntr"o controvers cu iudeii timpului su, care vedeau si ei mntuirea n termeni Buridici, dar #a at pe faptele legii. 0udeilor care declarau c sunt drepti prin tinerea legii, %avel le rspunde c ndrepttirea noastr se do#ndeste nu prin faptele legii ci prin credinta n 6ristos. .a si ei, %avel vor#este despre ndrepttire, dar le rstoarn argumentul. Dar nici pentru %avel ndrepttirea nu este un act e/terior, ci o realitate dinamic ce se primeste prin credinta care implic o participare a omului. ndrepttirea este un proces care se de volt n om prin puterea Duhului !fnt care ne uneste cu 6ristos si prin deplina cooperare a omului.

n 9omani 1:*, ;postolul %avel ne spune c el cheam neamurile nu doar la credint, ca o ade iune la o doctrin, ci la ascultarea credintei. ;ceast ascultare implic un efort personal. n 9omani K:12, %avel ne ndeamn, Deci s nu mprteasc pcatul n trupul vostru cel muritor, ca s v supuneti poftelor lui. Din nou, este vor#a de o ascultare care cere efort personal, nu doar o ade iune sau o invitatie a lui 6ristos n viata noastr. n 9omani ):1+, %avel introduce o conditie a mntuirii care transcende acordul mintal. !i dac suntem fii, suntem si mostenitori " mostenitori ai lui Dumne eu si mpreun"mostenitori cu 6ristos, dac ptimim !mpreun cu El, ca mpreun cu 'l s ne si preamrim. n 1 .orinteni 1:&L, %avel uneste sfintirea si Bustificarea si ne arat c le primim prin unirea cu 6ristos: Din 'l, dar, sunteti voi !n 9ristos Iisus, .are pentru noi !"a fcut ntelepciune de la Dumne eu si dreptate si sfintire si rscumprare. ndrepttirea si sfintirea sunt alturate si n 1 .orinteni K:11: Dar v"ati splat, dar v&ati sfintit, dar v&ati !ndreptat n numele Domnului 0isus 6ristos si n Duhul Dumne eului nostru. !fintirea si ndreptarea nu apar ca fiind esential diferite.

n Malateni *:*, %avel foloseste termenul de ndrepttire ntr"un sens dinamic, diferit de sensul static 4+

dup care am fi declarati drepti n urma unei tran actii legale. 'l scrie, .ci noi asteptm !n $uh nde5dea drepttii din credint. ;ceasta nseamn c ndrepttirea este ceva care se de volt n noi prin prefacerea firii noastre si participarea la firea divin, prin Duhul !fnt.

n (ilipeni 2:12, %avel ne ndeamn, cu fric si cu cutremur lucrati mntuirea voastr. ;ceasta e/clude conceptual protestant dup care am fost mntuiti odat pentru totdeauna prin actul precis al invitrii lui 6ristos n viata noastr.

%entru ;postolul %avel, sfintirea si ndrepttirea sunt parte a aceluiasi proces dinamic. 'l nu vor#este niciodat de cei care au fost Bustificati ca fiind o categorie separat de a celor care au fost sfintiti. 'l nu vor#este despre o mntuire care se capt prin Bustificarea declarat de Dumne eu n urma acordului nostru mintal. ndrepttirea apare ca un proces dinamic, ntr"o mntuire la care se lucrea n tot cursul vietii. (iind posi#il numai n urma lucrrii lui 6ristos si prin puterea Duhului !fnt, mntuirea este un proces care cere nu numai acordul, dar si efortul omului. !criptura contine nenumrate te/te care vor#esc despre acest efort.

n %redica de pe $unte, 6ristos vor#este despre schim"area firii umane si nu despre un acord mintal. Toate fericirile se refer la o schim#are a naturii, nu la acordul mintal. 6ristos promite #inecuvntarea divin pentru cei care manifest o schim#are n natura lor. ;cestia sunt cei umili, #ln i, milostivi si cu inima curat. n ce priveste acordul mintal, 6ristos declar, @u oricine mi ice: Doamne, Doamne, va intra n mprtia cerurilor, ci cel ce face voia Tatlui $eu .elui din ceruri. .onditia nu este nici mcar sinceritatea, ci conformarea la voia Tatlui. .u alte cuvinte, recunoasterea mintal a lui 6ristos ca Domn nu este suficient. 6ristos ne nvat de asemenea c mntuirea cere un efort personal. Din ilele lui 0oan -ote torul pn acum mprtia cerurilor se ia prin strduint si cei ce se silesc pun mna pe ea. $atei 11:12. ;postolul %etru ne ndeamn n 2 %etru 1:*"11 s ne dm toat silinta ... pentru a primi din #elsug intrare n mprtia lui Dumne eu. !i aici mntuirea apare ca un proces a crui re ultat final este intrarea din #elsug n mprtia lui Dumne eu.

'piscopul ortodo/ engle Ualistros Nare descrie mntuirea n felul urmtor: ... mntuirea este mai mult dect o schim#are e/tern a statutului nostru Buridic, si mai mult dect o imitare a lui 6ristos prin comportarea noastr moral. $ntuirea este nu mai putin dect o transformare atotcuprin toare a umanittii noastre. ; fi mntuit nseamn a participa cu toat natura noastr la puterea, #ucuria si slava lui Dumne eu. nseamn a afirma clar si ntr"un mod realist, <iata ,ui este a mea. $ntuirea nu se mplineste deci printr"un act unic de primire a lui 6ristos n inim, ci este un proces de o viat, care cere cooperarea si efortul omului. Credinta si faptele $ntuirea se primeste prin credint. Dar distinctia pe care protestantii si neoprotestantii o fac ntre fapte si credint este pentru ortodocsi lipsit de sens. ntr"adevr, ne ntre#m, asemenea lui 0acov n 'pistola sa, ce nseamn credint fr fapteD 'ste un nonsens. Toate e/emplele de credint pe care le gsim n !criptur sunt e/primate prin fapte. .redinta adevrat este ntotdeauna credinta faptelor. Dar nici faptele fcute n afara credintei nu au nici o valoare naintea lui Dumne eu. .redinta si faptele nu sunt separate, nici nu decurg una din alta ntr"o legtur de cau si efect, ci sunt concomitente. 'le se afl, dup cum spun teologii ortodocsi, ntr"o relatie de siner ie. :na nu poate avea loc fr cealalt. ;sa cum natura uman si cea divin a lui 6ristos

se afl ntr"o relatie de sinergie, tot asa si faptele si credinta. ; fi mntuit prin credint nu nseamn a fi mntuit n urma unui proces mintal, prin acceptarea chiar sincer a unei afirmatii, ci n urma credintei care se manifest 4)

prin fapte. n acelasi timp, ?rtodo/ia respinge ideea c faptele #une ne"ar crea merite prin care s fim mntuiti. .onceptul de merit are o #a Buridic, legal, pe care am v ut c ?rtodo/ia o respinge. ?rice idee c omul si"ar putea reduce vina prin meritele faptelor #une este strin de gndirea ortodo/. !i totusi faptele sunt importante, dar nu pentru meritele lor, ci pentru puterea pe care o au de a ne transforma. 'fortul credinciosului de a face fapte #une duce n el nsusi la ndumne eirea omului, la mprtsirea naturii divine. (aptele sunt importante n mntuirea noastr nu prin meritele pe care le"ar cstiga pentru noi, ci prin transformarea interioar pe care o produc n noi. !f. !erafim din !arov d o e/plicatie foarte frumoas a importantei faptelor. 'l spune, folosind un lim#aB metaforic, c prin faptele noastre #une noi cumprm Duh !fnt. ;semenea unui negustor care vinde lucrurile de care nu are nevoie si cumpr altele mai de pret, tot asa si noi ne golim de noi nsine, ne de#arasm de egoismul nostru si primim mai deplin Duhul !fnt n viata noastr. Molirea noastr de natura pctoas prin practicarea faptelor #une are ca urmare umplerea de natura divin. (aptele noastre #une nu au ca scop acumularea de merite, ci transformarea fiintei noastre si implicit progresul pe cale mntuirii. @u este vor#a de o stare Buridic, ci de una ontologic, care tine de fiinta si natura noastr. Conceptia ma7imal privitoare la mntuire Dac mntuirea ar fi salvare de iad si #ilet de intrare n cer, atunci ar fi natural s ne ntre#m .are sunt conditiile minime pentru a fi mntuitiD De cele mai multe ori, protestantii sau neoprotestantii rspund e/act la aceast ntre#are atunci cnd descriu mntuirea, spunnd, !ingura conditie a mntuirii este credinta n 0isus 6ristos. 'i insist asupra nvtturii lor c faptele #une, -iserica, tainele, liturghia si icoanele nu sunt necesare mntuirii, sau sunt chiar duntoare, pentru c a#at pe om de la Fpuritatea3 credintei simple n Domnul 0isus. Dar dac mntuirea este unirea cu 6ristos si ndumne eirea omului, atunci ntre#area este alta, F.are sunt toate lucrurile care mi aBut s fiu mntuitD3 !criptura si Traditia ortodo/ ofer un rspuns amplu la aceast ntre#are. ;cest rspuns cuprinde toate acele aspecte pe care protestantii le resping. %entru ortodocsi nu numai credinta, dar si faptele #une, -iserica, liturghia, preotii, icoanele, rugciunile, posturile si asce a, toate au un rol n mntuirea omului. %rotestantii ntre#, F.e nevoie aveti de icoaneD3 sau F.e nevoie aveti de preoti sau de liturghieD3 ?rtodocsii rspund, FToate acestea sunt date pentru mntuirea noastr pentru c ne aBut s ne unim cu 6ristos, s ne curtim inimile, s ne transformm si s primim natura divin.3 .ineva a spus odat, F%reocupare e/cesiv pentru salvarea de iad este o urciune.3 ?rtodo/ia ne nvat nu att s scpm de iad, ct s ne unim cu 6ristos. Dar ce se ntmpl cu cel care nu particip sau nu poate participa la toate aceste taine, sim#oluri sau lucrri ale -isericiiD 9spunsul este c ceea ce este o#ligatoriu pentru oameni nu este o#ligatoriu pentru Dumne eu. .u alte cuvinte eu tre#uie s le fac pe toate, dar Dumne eu m poate mntui chiar dac nu le"am fcut. Tlharul de pe cruce a fost mntuit fr #ote , cu toate c pentru noi #ote ul este o#ligatoriu. Dumne eu poate mntui fr liturghie, fr icoane sau chiar fr taina #ote ului sau a euharistiei. Dar dac doresc mntuirea tre#uie s le caut si s le practic pe toate acestea. ; face mai putin dect att nseamn s cad n pcatul pre umtiei, asemenea celui care si amn pocinta, fr s stie ce"l asteapt n iua de mine. n conceptia ortodo/, omul se uneste cu 6ristos printr"o credint care lucrea , si aceast unire aduce n fiinta omului ndrepttire si sfintire. ;sa cum declar ;postolul %etru, scpnd de stricciunea poftei din lume, ne facem prtasi firii dumne eiesti. Tainele :isericii si participarea activ la viata Trupului lui 9ristos contri"uie tocmai la aceast unire mistic !ntre credinciosi si 9ristos . -ote ul este identificarea F nu doar sim#olic, ci mistic si real F cu moartea si nvierea lui 6ristos, iar euharistia este identificarea " nu doar

sim#olic, ci mistic si real " cu trupul lui 6ristos. Tainele ne afectea nu doar mintea, ci ntreaga noastr natur, care se ptrunde de natura dumne eiasc. 4E

'ste posi#il ca cineva s fie mntuit n afara -isericii ?rtodo/eD Da, este posi#il. 'ste ca si cum cineva ar ntre#a, F%oate fi cineva vindecat fr doctorD3 Da, este posi#il, dar este mai dificil si mai riscant. !f. 0gnatiu, un discipol direct al ;postolului 0oan, a scris c trupul si sngele lui 6ristos pe care l lum n euharistie este Fmedicamentul nemuririi3. %oate unii care cred doar n sim#oluri dar nu n realitti se pot vindeca si fr acest medicament. ntre neoprotestanti e/ist multi credinciosi sinceri, care l iu#esc cu adevrat pe 6ristos. $ulti dintre acestia nu au cunoscut niciodat ?rtodo/ia sau au au it doar lucruri false despre ea, si Dumne eu i va Budeca dup ce au cunoscut, nu dup ce nu au cunoscut. @oi nu suntem Budectori ai inimii oamenilor, pe care doar Dumne eu le cunoaste. Concluzie n confesiunile neoprotestante se propag o conceptie truncat si uneori fals cu privire la mntuire. n aceast conceptie, mntuirea este o scpare de iad prin declaratia de neprihnire fcut din e/terior de Dumne eu. ;ceast declaratie de Bustificare este posi#il pentru c 6ristos a suportat mnia lui Dumne eu n Bertfa !a pe cruce. %rimirea mntuirii este un act #ine definit n timp, n care omul accept aceast Bertf. $ntuirea are un aspect Buridic. -iserica ?rtodo/ a pstrat n traditia si n practicile ei o conceptie complet a mntuirii, ca o mplinire a chemrii omului de a se transforma dup chipul si asemnarea lui Dumne eu, de a se ndumne ei prin har. %entru ortodocsi, mntuirea nu nseamn o schim#are a statutului Buridic, ci o schim#are tainic dar si vi i#il a naturii umane prin unirea ei cu 6ristos. ;ceast schim#are a fost fcut posi#il de 6ristos prin ntruparea, 9stignirea, nvierea si !ederea ,ui la dreapta Tatlui. 'a este operat de Duhul !fnt prin har n cel care crede, cu deplina participare a omului. Toate aspectele vietii -isericii contri#uie si sunt instrumente ale acestei mntuiri: tainele, nchinarea, viata de asce , rugciunea, faptele #une. $ntuirea nu este un act, ci un proces care se continu n tot cursul vietii credinciosului. $ntuirea nu are un aspect Buridic, ci unul terapeutic. -iserica ?rtodo/, v ut nu doar ca o institutie uman, ci ca o manifestare a Trupului lui 6ristos, ca -iseric apostolic si so#orniceasc 1complet, ntreag4, posed cadrul cel mai potrivit pentru mntuire, prin tainele, traditiile si nvtturile ei. ?mul care si caut ntr"adevr mntuirea nu tre#uie s se #a e e doar pe conditiile minime ale mntuirii, cum ar fi credinta, ci tre#uie s caute oportunittile ma/ime, pe care le poate gsi n aceast -iseric.

*L