Srut mna, micuta mea, Sunt eu, cel din pntecele tu, care-ti soptesc la ureche ct sunt de speriat,

de trist si de ndurerat pentru c vrei s m omori, creznd c-ti sunt o grea povar... Dar tu nu stii ct e de greu s nu-ti aud cntecul de leagn, s nu m bucur de mngierile tale, s nu ti vd chipul tu, micut drag. Ct as vrea s m cuibresc la pieptul tu izvortor de tihn, liniste, pace si bogat dragoste! Ce puternici am putea fi mpreun si cum am nvinge toate necazurile si mai ales ce frumoas ar fi viata alaturi de tine. s vrea si eu s m pot bucura de frumusetea cerului senin, s alerg cu voiosie prin cmpul nflorit, s-ti mpletesc mndr cununit si s tresar nedumerit de ciripitul vesel al vrbiilor certrete... !i-as ncnta sufletul cu multe ghidusii, iar drglseniile mele ti-ar descreti fruntea n clipele de cumpn. !e-as ocroti si m-as face scut mpotriva necazurilor. "u gndi c sunt mic si neputincios, pentru c primindu-m pe mine n viata ta, micut bun, pe #runcul $ristos l primesti. !resar de bucurie gndind cum tiai rezema capul obosit pe umrul meu si ct putere ai gsi acolo, cum voi %fi reazemul btrnetilor tale. &icut, trebuie s-ti mrturisesc ce fric-mi este la gndul c lama tioas m va sfsia si m va transforma n buctele mici, fr de viat, care vor a'unge la gunoi... (are tu nu auzi cum mi bate inimioara si cum tremur de fric) &icut drag, as vrea s m pot uita n ochii ti si s te rog s ai mil de mine, s-ti zmbesc drglas - cum numai eu stiu - si s te strng n brate si s-ti dau fort si cura', ncredere si convingerea c nu omorndu-m pe mine vei scpa de necazuri, ci abia atunci vei da de greutti, pentru c l vei mnia pe *unul Dumnezeu. !u stii ct e de greu s suporti o nedreptate+ o observatie, o mustrare venit din partea cuiva care-ti rneste doar orgoliul. ,magineazti ce nseamn pentru mine s port povara nedrepttii tale, cnd tu m dai nu numai mortii pmntesti, care e att de grea, dar m lipsesti si de lumina lui $ristos. & rog &aicii Domnului s te lumineze si s-ti dea putere, ntelepciune si un pic de dragoste si mil si pentru mine, cel ce sunt trup din trupul tu, suflet din sufletul tu, copilul tu nevinovat. min.

Cuvnt nainte Viata este un dar de la Dumnezeu.

Cnd a creat Dumnezeu pe primii oameni, dam si -va, le-a spus+ Cresteti si v nmultiti si stpniti pmntul, tocmai pentru ca acesti urmasi ai primilor oameni s redobndeasc fericirea pierdut si s ia locul ngerilor czuti. Si iat c rul din nceput s-a artat ridicndu-se mpotriva darului vietii, atunci cnd Cain omoar pe fratele su, bel. poi n decursul istoriei acest ru s-a nmultit att de mult, nct astzi s fie privite ca ceva normal sutele de milioane de avorturi care se fac pe ntreg pmntul. ,n Sfnta Scriptur st scris c+ (ricine ur.ste pe fratele s.u este ucigas de oameni /, ,oan 0, 12 3.

Dac numai simpla ur si consimtirea cu mintea si cu sufletul a acestor gnduri este socotit ca o ucidere de om, apoi cu ct mai mult uciderea chiar a omului, si mai ales a acestor fiinte nevinovate, copii din pntecele maicii lor, lipsiti fiind si de aprare. 1

"imnui nu-i este ngduit s-si ia viata proprie sau pe a altcuiva, cci n mna lui Dumnezeu st viata si moartea. #recum copilul ce s-a nscut are dreptul la viat, asa si cel ce este n pntece, fie el de cteva luni, o zi sau un ceas, are acelasi drept la viat ca si ceilalti oameni ce vietuiesc pe pmnt. 4cigasi si de dou ori ucigasi sunt toti cei ce fac sau se unesc la astfel de pcate. Si de ce sunt de dou ori criminali) ,n primul rnd c-i lipsesc de viata aceasta vremelnic, al doilea pentru c-i lipsesc de darul Sfntului *otez, prin care nimeni nu poate intra n mprtia lui Dumnezeu. Si iat c acest ru n zilele noastre s-a modernizat, omorndu-se de zeci si sute de ori mai multi copii dect n trecut prin medicamentele numite anticonceptionale si prin sterilet. ceste mi'loace moderne se folosesc din ce n ce mai mult si n trile crestine si de ctre cei care se numesc, chipurile, ortodocsi si zic c vor s se mntuiasc. !reziti-v, oameni, din aceast betie a vrsrii sngelui fiintelor nevinovate, cci altfel nici oameni nu v mai puteti numi! ,n felul acesta v coborti mai pre'os dect cele necuvnttoare, cci toate animalele si ocrotesc puii lor si nu-i omoar. 5ndurile care urmeaz vor s fie un ndemn pentru brbatii si femeile care mai au n ei ct de putin constiint, care mai pretind c sunt oameni, care se mai gndesc la moarte si 'udecat, cei care ei nsisi se bucur de acest drept al vietii, ca s lupte din toate puterile spre a se elibera de starea diabolic si animalic, care nencetat i porneste spre cruzime si ucidere a fiintelor nevinovate zmislite n pntecele mamei lor. sa s a'ute Dumnezeu la toti si la toate. min.

CUVNT AL POETULUI IOAN ALEXAND U LA !O !NTUL P" INTELUI NICODI! !"NDIT" #$%%&'
[Poetul Ioan Alexandru a propovduit tot timpul perioadei comuniste cu Sfnta Scriptur n mn; nu se desprtea niciodat de ea. Propovduia dragostea de Dumnezeu si de aproapele precum si dragostea de tar si de frumos. Dup !"#" a nfiinat o asociatie de lupt mpotriva avorturilor $Pro%&ita'. Pentru el poezia era (ucuria cuvntului. S%a nscut de )asterea Domnului $*+ decem(rie !",!' si a murit n timp ce lucra la un imn al nvierii- A fost ngropat la .nstirea )icula acolo unde mosii si strmosii lui veneau de ziua Adormirii .aicii Domnului. Dumnezeu s%l odi/neasc n pace-0 Suntem n 'urul unui mormnt, care pstreaz dup 6777 de ani mesa'ul central al crestinismului, care este nvierea din morti. 8-u sunt nvierea si viata, cel ce crede ntru &ine, de va si muri, viu va fi8 /,oan ,,, 623. "u toate religiile lumii au acest mesa', ci numai una singur are acest mesa', si aceasta este puterea crestinismului, si de aceea toate popoarele pmntului, intr-un fel sau altul, s-au strns n 'urul acestui mesa'+ 8mesa'ul nvierii mortilor8. "u murim pentru totdeauna9 chiar dac murim, prin credint suntem vii. "u ne-am strns aici s comemorm un mort9 nu ne-am strns aici s prznuim o mortciune. #entru evrei era pcat, e:tra muros, era interzis s fii ngropat n cetate sau lng biseric, lng sanctuar. #entru c mortii erau morti, era o mputinare de viat, nvierea nu venise nc pe pmnt si n-aveai voie s te apropii de mort si nici mortul s stea n cetatea sfnt.

Care ati fost n tara Sfnt ati vzut c e:ist un singur mormnt ngduit n cetatea sfnt, acela al marelui prooroc David, al Sfntului vechiului popor ,srael. Dar si acesta era ntr-un colt si spre iesire. #entru c mortii 6

erau blestemati, mortii erau afurisiti, mortii nu mai aveau putere, mortii erau morti. "oi ne ducem sfintii nostri n sanctuare, bisericile noastre sunt construite pe morminte - mergeti la 5zboieni si vedeti c 5zboienii sunt construiti pe o vatr de 'ratec, de oseminte ale moldovenilor care au murit la ;alea lb n lupt cu pgnii pentru aprarea credintei strmosesti sub Stefan cel &are. *isericile noastre sunt construite pe oseminte, pe moaste. &oastele stau la rsritul bisericilor rioastre, cum stau spre fereastra de rsrit moastele acestui sfnt al neamului nostru. -ste un sfnt fr ndoial. u trecut 12 ani de la plecarea, de la pribegia sa sufleteasc de aici, de la 8coace rea n cuptorul de 'ar al iubirii crestine n adncul pmntului8 al acestui sfnt printe, care ne-a lsat un testament foarte simplu. De ce venim n 'urul lui) De ce veniti n 'urul lui de pe toate dealurile pmntului, cu straitele postite - v-am vzut azi dimineat nghesuindu-v n autobuze -, postiti, cu copii n brate, de pe dealuri, n zile de post, veniti cu praznice, veniti s aduceti daruri. Ce v leag de acest om) Cti poeti ai neamului nostru zac n cimitire si nu-i cerceteaz nimeni) Cti oameni politici, care au crezut c sunt 8buricul pmntului8, nu le stie nimeni mormntul) (ameni care credeau, c-o falc n cer si cu una n pmnt, c vor stpni lumea ntreag n-au gsit o gaur de sarpe s se ascund de mnia oamenilor si a lui Dumnezeu vrsat asupra lor. ,storici mari, profesori, savanti, de care lumea era plin ct triau n viaf, se duc fr urm. ,ar n acest mormnt este un om la care veneati pe ascuns, v stiu, eram cu copiii pe aici, veneati pe ascuns de frica prigonitorilor atei. ;eneati aici s v nchinati si s-l slu'iti si s luati nvttur de la el. Si iat c acum v-ati strns ca stelele cerului n 'urul surorii lun9 v-ati strns ca razele ceresti si ca vnturile putermce ale lui Dumnezeu n 'urul soarelui rsrind, v-ati strns n 'urul unui mormnt. <erice, printe, de mama care te-a nscut! <erice de &aica Domnului care naste, de biserica noastr care naste asemenea oameni, n 'urul crora vom fi veacuri de-a rndul, si sunt sigur c veacuri vor fi. Spune un mare gnditor+ 8Dac cineva dou sptmni ia aminte la cuvntul cuiva, trebuie s-l iei n seam. Dac doi ani, s stii c-i grozav ce-a spus el!8 Dumneavoastr de 12 ani veniti aici si veti veni n continuare. cest mormnt este un mormnt sfnt. cest om a nsemnat ceva esential n viata dvs. Se zice+ 8Dac poti nsemna ceva n viata unui singur om pe pmnt, n-ai trit degeaba8. cest om a nsemnat n viata mai multora ceva esential. tras clopotele $ristosului Celui nviat n inima unuia sau altuia dintre dvs. si de aceea veniti aici. ;eniti la $ristos prin el, veniti la chipul Celui care a biruit lumea si pcatul si puterile mortii si acest om a fost o icoan vie, care nu s-a pus pe sine, nu s-a prezentat pe sine, ci l-a adus pe $ristos n viata dumneavoastr. Sunteti ucenici de-ai lui, si stiu c stiti mai multe despre dnsul9 eu am fost cu #rintele ,oanichie aici, pe ascuns, n tain, ca un prostnac, pentru c eram urmrit, am fost pe ascuns la dnsul n chilioara n care a locuit, si am avut fericirea s-l vd n vremuri grele. Si stim c acest om a fcut dou lucruri esentiale pentru poporul romn pe care nu le putem uita n veci+ artat c nu putem face nimic fr Scriptur. "u putem face o cas a -uropei, tocmai am scris la un ziar nainte de a veni aici cuvntul genial al #rintelui "icodim &ndit despre casa -uropei. !oat lumea vorbeste c facem o cas a -uropei. cest printe spunea din ce se face o cas. Si v ddea canon si sunteti martori aici, spunea+ 8Cei patru pereti se fac din cele patru -vanghelii si acoperisul din restul Scripturii8. ; punea s o cititi si s o rspnditi de patru ori, care-i cifra pmntului, adic+ la rsrit, la apus, la miazzi, la miaznoapte, rspnditi cuvntul lui Dumnezeu! Cas nu-ti poti face fr patru pereti. ,ar acesti patru pereti sunt cele patru -vanghelii. -ste Scriptura, -vanghelia lui $ristos peste care vin scrisorile Sfntului postol #avel si celelalte, care sunt ca un acoperis de sindril, cum sunt peste biserica aceasta. Casa -uropei, spune printele, vreti s faceti o cas a -uropei) "-o

puteti face dac peretii ei nu sunt fcuti din cele patru -vanghelii ale lui ,isus $ristos. ( -urop care nu va fi crestin, va fi un nou !urn *abel9 o nou babilonie de criminali si de oameni nefericiti strnsi laolalt. 0

sadar, profetic a vorbit acest cuvios printe pe care-l srbtorim astzi. Casa -uropei, casa mea si a ta si a fiecruia, n care ne nastem pruncutii fiecare9 dac peretii ei nu sunt din -vanghelia lui $ristos, nu dureaz. -ste asezat pe nisip9 este asezat pe pmnt mocirlos. ;in vnturile si trsnetele si cutremurele care ne cearc din an n an9 vin dezastrele, vine crima si mizeria din noi, vine ura dintre noi si ne drm casa. Ca s avem o cas durabil, fratilor, stiti fiecare ce trebuie fcut. Ca s avem o csut, unde s atrnm de grind un leagn si s vin pruncutul pe lume la ceas hotrt dup sfnta nunt, trebuie s facem casa din cele patru -vanghelii ale lui lisus $ristos. De aceea acest om sfnt v-a dat peretii casei si acoperisul. &ergeati acas de la gapia sau de la ;ratic, unde tria, si spunea+ 8&ergeti si v faceti cas!8 #oate aveti cas de piatr, poate aveti cas de pmnt, poate aveti cas de crmid, poate aveti cas frumoas si artoas, dar este o cas peste care trsnetele si fulgerele si cutremurele acestui veac si mniile si dezbinrile o distrug cu usurint9 si aceea este cas) "u este cas. cea cas care ziceti voi c este cas, nu este cas, dovad c toate casele falnice a acestui neam - ce rusine! au fost fcute pe dezbinare si pe mizerie si pe ateism si pe asuprirea celorlalti. m vzut cum le e rusine la oameni astzi c au o cas artoas, fcut pe ateism, fcut pe nedreptate, fcut pe furt si pe 'af, cnd tara n grosul ei tria n srcie. "u ast cas, fratilor. &ergeti si v faceti casa duhovniceasc, pe care nici portile iadului nu pot s-o sfarme. Si aceasta este *iserica lui $ristos, din cele patru -vanghelii, rmase nou mostenire de la ,isus $ristos. #rofetic ai fost, #rinte "icodim &ndit, c ai construit asemenea case. ; vd veniti aici, fratii mei iubiti, si stiu c toti veniti din asemenea case. ;eniti din aceste case fragile, case usoare, case de vnt si de azur, case de aur si de foc, casele Duhului Sfnt, casele n care locuieste curtia, casele n care la vremea potrivit *unul Dumnezeu trimite gnguritul unui prunc. Si acum, a dou mostenire care v-a dat-o, dovad c ce spun eu este adevrat, este c pe mormntul lui sunt crti. - primul mormnt n viata mea pe care nu vd aduse nici flori, nici coroane. m fost la ,erusalim acum 67 de ani si murise un mare savant, 5oland de ;au:, care descoperise manuscrisele de la &area &oart, si am fost si eu invitat acolo la ngropciunea lui, un mare om, era clugr, era descult, cu o crmid sub cap, cum a murit si #rintele "icodim si pe invitatie scria+ 8"ici coroane, nici flori nu-mi aduceti, ci rugciuni!8 ;d un mormnt la care nu ati venit cu flori, ci ati venit cu rugciunile dvs. De asta are astzi nevoie #rintele "icodim &ndit, c si el a fost om, chiar dac a fost duhovnicesc, dar are nevoie de rugciunile noastre. ti venit cu crti. Ce-am spus e corect. cum al doilea dar e:traordinar, si sunteti martori ai acestui fapt, este c multi de aici datorati printelui "icodim &ndit e:istenta dumneavoastr. Cartea este cartea vietii. -u am venit ca lumea viat s aib Si din belsug s aib... =sati copilasii s vin la &ine!... l doilea dar pe care l-a adus n casa dumneavoastr a fost c v-a umplut casa, casa din cei patru pereti ai -vangheliei, acoperit bine de Duhul Sfnt, v-a adus pruncuti. Cti dintre voi nu sunteti fii dup dar, din printii cinstiti ai cununiei casei dvs., dar sunteti fii duhovnicesti nscuti pentru c acest printe la spovedanie i spunea miresei, fetei proaspt cstorite+ 8Draga mea, du-te acas si cel mai mare dar al sfinteniei cstoriei tale va fi pruncutul la nou luni, pe care-l vei aduce la botez si vei nmulti *iserica lui $ristos si vei creste slava lui Dumnezeu n lume8. Sunt sigur c cei care ati venit aici, ati venit pe lume la un ndemn al lui Dumnezeu prin #rintele "icodim. &are lucru este s ai asemenea printi, mai ales astzi, cnd trim ntr-o perioad teribil, de o mare sperant, dar si de o mare tristete, dup aceast revolutie a tineretului din decembrie de la *ucuresti, aceast miscare

crestin, care nici n-am putea-o numi revolutie, ci o miscare de Crciun a copiilor nevinovati, credinciosi ai acestui popor, care ne-au scos din betia mamonic a unei lumi atee si comuniste, creat pe ur de om si de clas, care a mcinat si a distrus acest popor, si dac n-ar fi fost bisericile, ar fi fost un dezastru total pentru >

5omnia. Dar acum ce s-a ntmplat) Dup aceast splendoare, noi continum s fim omortori de oameni. curs sngele la !imisoara, la *ucuresti si n alte orase, dar sngele curge, si gros si masiv, n fiecare oras, dac nu n fiecare comun, pentru c n fiecare spital din 5omnia se omoar cu sutele de mii copilasii din pntecele maicilor lor. <ratilor, aproape o 'umtate de milion, dac nu mai mult n cteva luni, au fost 'unghiati /iulie 1??73. ,i smulg,% fratilor, au adus din (ccident pompe si-i smulg din pntecul maicilor lor, dai 07 de lei, cu 07 de lei a fost vndut $ristos, dai 07 de lei si-ti omori copilul. 4nde este un profet) 4nde esti, #rinte "icodim, s-i opresti) 4nde esti,% printe) ;ino s-i oprim! 4nde sunt tinerii si oamenii duhovnicesti ai *isericii s opreasc acest genocid al poporului romn) Cu sutele de mii aruncati n groapa cu gunoi a istoriei, aruncati pe apele duhorilor si a puturoaselor. @ice c plng cte 6> de ore n spitale. ,i smulg din luna a treia, a patra, si plng neconsolati aruncati pe cimente si se bat cu capul de ciment copiii smulsi din pntecul maicilor lor. "iste mame, srmanele de ele, care nu stiu ce nseamn a fi mam. "iste printi, care nu stiu ce nseamn a fi printi9 niste oameni care n-au avut cas duhovniceasc, n-au Sfnta Scriptur ca viata lor de toate zilele, n-au auzit c $ristos este ;iata Si nvierea si chiar mort fiind vei fi viu si c trebuie s lsati copiii s vin la &ine. De aceea, fratilor, nimic mai frumos nu putem face noi la acest mormnt al Sfntului nostru - #rintele "icodim &ndit - dect s facem fiecare un legmnt naintea lui Dumnezeu+ s rspndim cuvntul lui Dumnezeu, s facem patru pereti, s facem case duhovnicesti poporului romn si s lsm s se nasc copiii acestui neam. <iecare dintre noi s continum ce a nceput dnsul, si s facem ceva s salvm *iserica lui $ristos si neamul acesta plns si nec'it si rstignit de attea mii de ori, de 6777 de ani ncoace n istoria acestui pmnt al -uropei si al lumii si al neamului nostru n care trim. sa s ne a'ute *unul Dumnezeu, s putem reface casa. ( cas a -uropei fr $ristos nu-i cu putint. ( cas a noastr, a fiecruia, fr -vanghelia lui $ristos n-are trinicie, iar o cas unde nu vin copiii, vin strigoii si familia aceea se dezbin. =sati s vin copilasii pe lume! =sati s se nasc pruncuti ct mai multi! Dumnezeu se bucur e:traordinar pentru fiecare copil. Si dac venirea noastr si ostenelile pe care le-ati fcut dvs. si noi laolalt, vor face s se nasc un pruncut pe lumea asta, s-l ngduim s vin si-l vom a'uta. Sunt att de dificile problemele! Sunt fete care rmn nsrcinate si mame ticloase care nu nteleg ce nseamn mam, n loc s-o ocroteasc pe biata fat, din indiferent ce motive ar fi rmas grea, s-o lase s nasc copilul, o alung de acas, fetele se spnzur si copiii mor n pntecele maicilor lor. m fost la abatoarele acestea umane. m vzut frigidere pline de copii n'unghiati, aruncati din pntecele maicilor lor. m cumprat giulgiu si cmsi la copii abandonati care sunt ca niste sfinti. Stiti cum stau n pntecele maicilor lor) Ca un clugr la rugciune. Smulsi de acolo si aruncati n frigidere, fr hinute, fr nume, fr botez... Sunt pline frigiderele de copii abandonati n 5omnia. $aideti s facem ceva! $aideti s facem un legmnt aici, la un mormnt sfnt al unuia care ne-a ndemnat la aceasta+ 8 prati viata copiilor! prati mintea oamenilor acestora mpotriva valului de gunoi ateu care s-a vrsat peste 5omnia!8 Si nu puteam s artm cu degetul. Dar acum cei care ne chinuiau, cei care credeau c sunt dumnezei, cei care s-au urcat ca Dumnezeu n fruntea neamului acestuia, vai de steaua lor! Dumnezeu s-i ierte si pe ei, nenorocitii, c nu stiu ct 'ale au adus peste poporul romn! Aale care abia acum, cu toate scrbele, iese la suprafat, o lume atee care-si omoar copiii si care nu cunoaste ce nseamn a avea o

cas pe fata pmntului si din ce se face o cas pe fata pmntului, din cele patru -vanghelii ale lui ,isus $ristos. 2

Dumnezeu s ne ntreasc si s ne dea putere mult ca ceea ce spunem si legm prin cuvnt s fptuim si cu viata noastr fiecare. sa s ne a'ute Dumnezeu. min.

ANTICONCEPTIONALELE
de #r. ",C(= - !B" S[1uvnt rostit la mormntul Printelui )icodim .ndit n anul *222.0 ( s spunem cteva cuvinte pentru c noi, preotii, suntem datori s predicm despre ce este la zi. sa de pild, nu mai amintim despre rie. "u mai predicm mpotriva arianismului, pentru c nu mai este. Dar cnd iehovistii vin si spun c <iul nu este de o fiint cu !atl relum predica despre rie si cte blasfemii a adresat el &ntuitorului $ristos. "u mai vorbim astzi mpotriva pavlicienilor, pentru c nu mai sunt, dar dac aceast erezie o s renvie, iarsi o s vorbim. Si atunci, n ce m priveste, ntotdeauna m-am ntrebat, ce ar face #rintele "icodim astzi) Despre ce-ar vorbi el azi) C despre ce-a vorbit atunci, stim. Dar astzi) Si crtile care s-au tiprit, apare cnd una, cnd alta. De ce) #entru c ntotdeauna ne-am pus ntrebarea+ 8Ce carte ar tipri #rintele "icodim acum, dac ar fi aici ntre noi)8 Si acum v pun dvs. o ntrebare cu constiita c dac ar fi aici printre noi acum n mod vizibil, cred c v-ar pune aceeasi ntrebare+ - 4nde se fac astzi cele mai multe avorturi) "u se fac la spital, nu la ginecologie, nu la cabinete particulare, ci n biseric. sa s stiti dvs. care trebuie s plecati de acum cu aceast veste trist, c cele mai multe avorturi se fac n biseric. ,n biserica de zid, nu n biserica spiritual, s nu intelegem gresit. *ise rica este de zid, de lemn, de materie si biserica sufletelor. ici nuntru se fac. ; art. ; dovedesc. <emeia se poate afla n fata altarului si n momen tul acela se face n ea un avort. #oate c preotul este cu minile n sus pentru sfintirea Darurilor, si n burtile femeilor se svrsesc avorturi. "e-o spun medicii. &edicii ne spun c dup zmislire copilul, timp de sapte zile, merge din tromp n uter. ,n alte sapte zile, ncearc s se lipeasc de uter si se face placenta sau casa copilului. Si n alte sapte zile, total 61, are loc prima zvcnire a inimii, dar pn atunci a fost viu, cu sistem nervos. &edicii ne-o spun. Stiinta ne-o spune. Dar tot ei ne spun c un om poate vietui nelipit de uter 1> zile, CDC, dup aceea moare. De aceea trebuie s se lipeasc de uterul mamei, de snul matern, ca s nceap s se hrneasc din mam. -i, bine! Steriletul mpiedic lipirea copilului de uter si copilul moare si se produce avortul. nticonceptionalele fac acelasi lucru prin to:icitatea care se creeaz. Sunt sigur c printele "icodim ar fi tunat si ar fi fulgerat aici acum dac ar fi stiut asta. Si ar fi scris un maldr de crti mpotriva acestui pcat, la care duhovnicul nu mai stie ce s fac. cum noi ntrebm o femeie+ 8Cte avorturi ati fcut)8 Si rspunsul poate fi+ 8"ici unul, unul, dou, trei, treizeci...8. #oate s spun o cifr. Si n functie de asta si de cinta ei, si de canonul pe care i-l dm, noi stabilim cnd se mprtseste. 8 cum urmeaz noi, duhovnicii, s punem ntrebarea+ 8Cte avorturi ati fcut)8 si s primim rspunsul+ 8"ici unul!8 Si s revenim cu ntrebarea de care vorbeam si s ne spun+ 8"u stiu8, c n-are de unde s stie, c nu stie

c se produce, c nu se produce. Si atunci s stim noi, c acuma urciunea pustiirii st n locul cel sfnt, pentru c se omoar om n biseric. E

sta-i problema. m venit aici la mormntul printelui. *razi9 drum9 peste munte9 frumusete. =a ce folos) <etele noastre merg la doctor si mpiedic nasterea copiilor, folosind anticonceptionale. Sunt avortive. ( s strigm la Dumnezeu+ 8Doamne, d-ne ap!8 Dumnezeu va zice+ 8"u8. 8Doamne, d-ne aer!8 Dumnezeu va zice+ 8"u. "ici aer n-aveti voie!8 De aceea, asa urmeaz s ne stin gem. De ce) #entru c+ nainte de a te fi urzit tu n pntecele maicii tale, te-am cunoscut -u, Si nainte de a iesi din pntece, te-am sfintit, zice Dumnezeu n cartea #roorocului ,eremia 1,2. cesta este te:tul din Scriptur care-ti arat c cine lupt mpotriva vietii este criminal. "u numai cine omoar, ci si cine lupt. De aceea v spun aceste putine cuvinte n speranta c veti duce aceste cuvinte mai departe. #entru c nu ne mntuim dac facem numai noi binele, ci si dac determinm pe altii s fac binele. Contraziceti medicii! Contraziceti tinerele care cred c au scpat fr s fac crim! -le fac crim, si riscul este a face crim n biseric. "u stim cnd, pentru c nu stim cnd se zmisleste, pentru c Dumnezeu este prezent n momentul zmislirii, cci n momentul acela d sufletul care se uneste cu trupul. De aceea ne permitem s vorbim aici lng biseric si bisericii sufletelor dvs. despre aceste lucruri, care nu sunt lucruri secrete, nici lucruri rusinoase, sunt lucruri care arat mretia creatiei lui Dumnezeu. Savantii au a'uns la concluzia c aparitia vietii, zmislirea, este o minune mai mare dect universul. Cnd mari oameni au descoperit gala:iile, constelatiile, au spus+ 8,at mretia creatiei lui Dumnezeu8. Dar e:ist o mretie mai mare+ zmislirea, la care noi suntem mpotriv. "e plngem de sectanti, ne plngem de satanisti, ne plngem de buletinele cu semnul lui antihrist, ne plngem de discoteci, ne plngem de lipsa la biseric. cestea sunt probleme mici. ceasta-i marea problem a *isericii (rtodo:e+ omorrea copiilor n pntecele mamelor n biseric. Si precum Dumnezeu plou peste cei drepti si peste cei nedrepti, tot asa Dumnezeu ne va rade pe toti, drepti si pctosi. De ce) #entru c iat, ne silim ca fata noastr s devin nvttoare, s devin profesoar. #entru ce atta silint) Cost mult. &editatii cinci ani, patru ani. De liceu, de scoal, de facultate, de ntretinere, de internat, o anumit mbrcminte, c nu poti trimite copilul oricum acolo ntre altii. =a ce acest efort) Cui vor preda aceste profesoare) Cui) *razilor) *trnilor) Cui) ( scoala din *ucuresti, n toamna anului 1??F a dat sase clase de-a-ntia. ,n toamna anului trecut, 1???, au intrat n clasa nti patru elevi. Cui o s predea aceste fete care ne silim s devin nvttoare si profesoare) Dar medicii care se formeaz, cu ce o s se ocupe) Cu btrnii. Stiti c FE din 177 de copii abandonati, fr mam, fr tat, sau n orfelinate, pleac n afara trii si numai 1> rmn n tar) De ce noi romnii nu tbrm pe orfelinate si pe crese) #entru c suntem ortodocsi. #entru c ne batem continuu n piept+ dreapta credint. Ce dreapt credint este asta cnd tu stai acas si putin te intereseaz) Si citesti #saltirea o dat n zi, de patru ori pe zi faci pravila. Ce ortodo: esti tu, si lasi copiii s devin americani, s devin baptisti, s devin evanghelisti, s devin mormoni) !u care te rogi. !u ce faci) (rtodocsi crestini. 4nde sunt copiii dvs. care i-ati luat din crese) S v vd alturi de doi copii, de sase copii, de opt copii9 unde sunt) 4nde e verificarea (rtodo:iei) sta este verificarea (rtodo:iei.

; spuneam acum un an. m vrut s botezm 16 copii, doi i-am botezat si zece nasi au rmas cu pnza alb n mn, n brate. u fcut si ei efort si au cumprat lumnare si hinute si pnz si au rmas asa, n maternitatea #olizu. De ce) #entru c asistenta sef a spus+ C

- "u. Bstora n-aveti voie s le dati un nume. - Dar cum la stia am avut voie si la stia nu) - #rima conditie a nfierii lor, a fost nebotezarea lor. - Dar cine a pus aceast conditie) - *aptistii americani. Deci+ 8(rtodocsilor, mergeti voi n rai si copiii la baptisti! &ergeti!8 -u asa cred c v-ar spune #rintele "icodim aici+ 8 saltati cresele, asaltati orfelinatele, asaltati leagnele si luati copiii de acolo, nfiati-i sau cresteti-i, faceti orice, numai salvati 5omnia!8 C 5omnia piere. re 11 milioane de copii avortati din 66 de milioane populatia trii. re peste >7 de milioane copii avortati, asa cum vam spus, copii care au fost avortati fr s se vad, prin anticonceptionalele care se gsesc la orice colt, la orice farmacie si ieftin. S stiti c producerea anticonceptionalelor este scump. Dar precum ati vzut n anii trecuti c se fcea compensare la unele alimente, tot asa se face compensare si finantare din afar, pentru c nu putem intra n -uropa un popor ortodo: care naste, care perpetueaz. "u se poate asa! "i se impune s admitem homose:ualitatea, si aproape am admis-o9 "i se impune s admitem divortul rapid, si l-am admis. ( familie fr copii si fr parta' pleac dimineata la opt la tribunal si la 16 este de'a divortat. ; aduceti aminte c nainte dura sase luni, opt luni. (amenii se mai mpcau, se mai gndeau, nu prea mai aveau bani. ,ar acum nici nu e:ist ta: pentru divort, e nimica toat. De ce) Ca s ne distrugem. Dar asta cu voia noastr si nu acuzm pe nimeni. Si ce mai trebuie s mai facem ca s intrm n -uropa) !rebuie s acceptm cstoria de prob. Si am nceput s-o acceptm. Si noi dm de mncare fetelor noastre care triesc curve. (ficial e cu el la brat. - oficial. !ot satul vede, dar nimem nu zice nimic. "oi dm de mncare si a'utm. "u ne debarasm. "u ne unim sus printii s vedem+ 8&i, ce facem cu copiii nostri) 4ite, stia se ncearc, se probeaz!8 Cstorie de prob! uziti dvs. ce-am mprumutat noi de la (ccident. De ce n-am mprumuta noi de la (ccident ordinea) De e:emplu+ v dm anafur si dvs. v ngrmditi. De ce v ngrmditi) De ce n-am mprumuta noi de la (ccident ordinea) #unctualitatea) De ce-am mprumutat aceste lucruri rele, distrugtoare neamului) Si atunci c v dati seama c nu ne-am adresat dvs., c sunteti de dou zile pe drum, dvs. tot veniti aici, c mormntul acesta ne tot aduce lng el - neam adresat celor crora dvs. le veti vorbi ncepnd de mine. Dumneavoastr acum veti deveni niste predicatori. Dar nu niste predicatori care spuneti lucrurile puternic, ci niste predicatori care duceti numai cuvntul. 84ite ceam auzit! "u mi-a venit s cred. 4ite. Chiar asa este) S verificm, este) S mergem!8 8Domnule doctor, poftiti crucea n mn, poftiti icoana, fotografia mamei dvs. sau ce aveti mai drag. Ce mai aveti drag) Sotie, copii. *ine. #uneti mna pe tot, si spuneti-ne ce sunt anticonceptionalele) mpiedic formarea omului, conceptia, sau ucide dup 1> zile de la conceptie)8 Si doctorul dac atunci o s aib fric, cu minile pe cruce, pe -vanghelie, pe ce are el mai scump, o s ne spun adevrul. "u minciuna care-i vinde marfa. "u minciuna cu care a fcut contract cu farmacia. #entru c el dac spune asa, farmacia vinde.

m cltorit la o conferint mpotriva avortului si am vzut, ceea ce cred c o s apar si la noi, c noi lum tot ce-i ru. m vzut niste cutii imense si bgai bani, putini bani, ct pentru o pine, si-ti veneau sase prezervative pe. loc. Cum sunt automatele de cartele pentru telefon. Si de acolo le luau. F

Dar zic+ 8Dar de ce a fost nevoie de aceste automate si nu le vindeti la farmacie)8 @ice+ 84nii copii se 'eneaz, printe, si ca s nu se 'eneze au astea n gar, la scoal, n curtea scolii8. m vzut cu ochii mei. "u am auzit, am vzut! Ce facem) "e schimbm sau nu) Dac nu ne schimbm, nu ne mai ntlnim la anul. "u mai putem. Se va ntmpla ceva. m trecut n anul 6777, nu am predicat asta pn acum, pentru c este o psihoz. vem de-a face cu o psihoz. m avut de-a face cu psihoza anului 6777. Sfrsitul lumii e n mna noastr. Dac ne ndreptm, l deprtm de la noi. Dac nu ne ndreptm, l apropiem. Dac nu ne ndreptm, sfrsitul lumii poate s fie n orice moment. <ratilor, s avem convingerea c azi lipseste #rintele "icodim. -l e prezent cu duhul, dar ne lipseste pentru c nu e altul nc s mnuiasc cuvntul si s sesizeze gravitatea tririi noastre acum. De aceea e greu si grav c nu mai este. C nu s-a ivit altul ca s sesizeze acestea, cum a sesizat el la vremea lui. ti citit. 4nde ptrundea el dispreau crciumile, lutarii. "u mai era nimic. -ra numai+ 8#re noi nsine si unii pe altii, si toat viata noastr lui $ristos Dumnezeu s o dm8. min.

E(ECTELE )ECUNDA E ALE !I*LOACELO ANTICONCEPTIONALE

[Dup dr. med. 3udolf 4/mann .i5loacele anticonceptionale. 4fecte secundare fatale despre care nu se vor(este articol pu(licat n revista 6Porunca iu(irii6 nr ,%7 *222; ! *22!.0 ,ncepnd din secolul trecut, folosirea mi'loacelor anticonceptionale a devenit foarte rspndit. parent, acestea nu aveau nici un efect secundar. 5eclama bine organizat le prezenta ca si inofensive. Dar, precum a artat utilizarea lor ndelungat, ele nu sunt asa de nevinovate pe ct par. -fectele lor s-au putut observa pe mai multe planuri, ncepnd de la sntatea fizic si psihic a femeilor care le foloseau, pn la modificri dramatice n structura demografic a trilor n care sunt utilizate pe scar larg. sa cum remarca un medic englez, dr. med. -llen Grant, n cartea sa 8!he *itter #ill8 /#ilula amar3+ 8Sntatea femeilor a fost 'ertfit pe altarul planificrii populatiei8. -fectele n plan demografic au dus la mbtrnirea populatiei trilor occidentale, unde copiii si tineretul ocup procente din ce n ce mai mici. Dac tri ca Germania, <ranta etc. nu si vor schimba politica, se va a'unge, urmnd evolutiile demografice prezente, ca populatia autohton s dispar sau s fie nlocuit de imigranti din alte zone ale lumii. De asemenea, dac se vor urmri doar interesele de moment si de satisfacere a plcerilor, efectul logic al lipsei de responsabilitate fat de copiii nenscuti, va fi transferul acestei mentalitti si asupra celor btrni. Dac cei care iau decizii nu vor mai considera necesar ntretinerea btrnilor din tar, atunci se va lua n calcul si introducerea unei pilule a mortii /eutanasia3.

!i+l,a-ele -,ntra-e.tive /
).irala sau steriletul a aprut la nceputul sec. HH. -a este n primul rnd un mi'loc avortiv timpuriu. #rin producerea intentionat a unei congestii de iritatie n tesutul con'unctiv uterin, implantarea embrionului este mpiedicat si acesta moare. Ca si efecte secundare se pot cita infectiile, perforatii ale uterului cu pericolul rnirii intestinului, sngerri, dureri. ,ncepnd din 1?FC datorit proceselor intentate companiilor productoare, n S4 s-a renuntat la folosirea spiralelor, acestea fiind fabricate doar pentru e:port. Prezervativul S-a constatat statistic c el nu ofer protectia care o pretinde, att n ceea ce priveste contraceptia, ct si n

evitarea propagrii S,D . ).ermi-ide - supozitoare, sruri alifii, spraI-uri, tampoane. ?

,ncertitudinea mpiedicrii fecundrii prin acest procedeu nu este nevoie s mai fie scoas n evident. u tot un efect avortiv timpuriu. )terilizarea se realizeaz pe cale chirurgical. ,nterventia nu este lipsit de riscuri si aceasta mai ales n cazul femeilor, la care este necesar anestezia total si deschiderea abdomenului. 4rmrile pe termen lung ale sterilizrii sunt sarcini e:trauterine, tulburri ale ciclului menstrual, tulburri psihice. ,n 1?FE-1?FC ginecologii americani si-au afirmat deschis consensul de a aplica deosebit de restrictiv sterilizarea. Pilula anti01a12 a nceput s fie comercializat la nceputul anilor %E7, beneficiind de mult reclam care o prezenta ca nevtmtoare. =uat de femei fr prea mult gndire si prescris fr gri' de medici, ea a devenit mina de aur a vnztorilor de pilule si medicamente. "u a trebuit s treac mult vreme pentru ca s se constate efectele importante asupra ntregului organism pe care le avea pilula, care de fapt intervenea n ciclul de reglare hormonal a corpului feminin, deconectndu-l de la ritmul natural. =a 17 ani de la introducerea pilulei apruser de'a E77 de lucrri stiintifice despre efectele colaterale ale acesteia =a sfrsitul anilor %E7 una dintre cele mai bine vndute crti din S4 a fost cea a *arbarei Seamon 8#rocesul doctorilor mpotriva pilulei8, n care se descriu toate efectele secundare mai importante pe baza unor anchete pe lng ginecologi americani de renume. ,ntre acestea se mentionau+ efecte secundare cardiovasculare si cerebrovasculare /infarct cardiac, mbolnviri ale sistemului circulator, hemoragii cerebrale, tromboembolii3, favorizarea de infectii /urmare a libertina'ului se:ual care a devenit posibil prin utilizarea pilulelor3, riscul de cancer /cancer de sn n special cancer de piele, cancerul ficatului cancer al tesutului mucoasei uterine3 tumori benigne, modificri n aparatul digestiv, tulburri oculare, tulburri psihice /nruttire a afectivittii, dezechilibru, depresie, modificri de personalitate3, sterilitate. ,n concluzie, se poate spune c niciodat pn acum nu s-a mai administrat un produs farmaceutic att de puternic, cu att de multe efecte necunoscute, unor oameni sntosi, fr ca s e:iste necesitate din punct de vedere medical. "iciodat pn acum nu s-a mai permis prezenta n comert a unui produs farmaceutic cu att de multe si grave efecte secundare cunoscute ca si aceste pilule. "iciodat pn acum un produs farmaceutic nu a adus attia bani industriei farmaceutice. ,n S4 pilula este desemnat ca si cel mai mare furnizor de bani pentru farmaceutic. sa cum constata un cercettor, AoIeu:+ 8Dac apar una sau dou publicatii stiintifice care arat pericolele legate de pilul, atunci n mod sigur n luna urmatoare se dau publicittii luri de pozitie care sustin e:act contrariul, pentru a neutraliza urmrile prea periculoase pentru industria farmaceutic8. #e de alt parte, desi era prezentat ca un inhibitor al ovulatiei, s-a putut constata c pilula este tot un mi'loc de avort timpuriu, potrivit studiilor independente ntreprinse de medici germani, olandezi, americani etc. deseori ovulatia are loc si atunci copilul moare, fiind lipsit de hran, deoarece pilulele usuc glandele care ar trebui sa io asigure. ,n S4 , la Congresul 8<ederatiei "ationale a vortului8 din 1?F2, cu ocazia discutiilor asupra planificrii familiei, s-a a'uns la urmtoarea formula adoptat de congres+ 8"u v faceti iluzii. #ilula si spirala sunt avortive8. stfel, adevrul a iesit la iveal, desi multi ani s-a cutat s se ascund efectul de avort timpuriu al pilulei si spiralei, stiindu-se foarte bine c o divulgare prompt a acestui fapt ar fi determinat multe femei s se abtin de la folosirea lor.

U !" ILE AVO TULUI

[Dup dr. med. Antun 8isec Iu(este copilul si las%l s triasc Si(iu *222.0 1. #ierderea copilului.

6. 4rmri fizice asupra mamei /din care unele pot provoca moartea3+ - leziunea colului uterin, perforatia uterului, hemoragii, lezarea intestinelor sau a altor organe abdominale, inflamatia uterului,a trompelor, a pelvisului si a ntregii cavitti abdominale, starea septic /otrvirea sngelui3, 17

tromboembolie /cheaguri de snge care astup vasele sanguine39 - obturarea trompelor uterine, sterilitatea, hemoragii uterine neregulate, endometrioz, cresterea frecventei sarcinilor e:trauterine, cicatrici si ngustarea colului uterin, placenta previa, atonia uterului, izoimunizarea, insuficienta placentei, mortalitatea perinatal crescut9 0. 4rmri psihice. Depresii, sentiment de vinovtie, tristete, insomnii si cosmaruri, atacuri de an:ietate, frustrare, pierderea respectului de sine, distrugerea psihicului propriu, aparitia rcelii emotionale, pesimismul, pierderea motivatiei, dereglri se:uale. #ot aprea si reactii psihotice acute, reactii schizofrenice, psihoz afectiv /depresie, pierderea memoriei, dificultti de concentrare, pierderea interesului pentru activitti desfsurate si predispozitie pentru bolile de dependent, schimbri dramatice ale persoanei, predispozitie pentru plns3. Dac si tatl a participat la omorrea copilului, aceste urmri apar si la el. >. 4rmri asupra familiei. Dereglri ale relatiilor dintre membrii familiei. Chiar si copiii nscuti resimt rceala emotional, dezamgirile si alte stri nevrotice sau psihotice cauzate de omor. 2. 4rmri asupra societtii. Societatea ar fi mult mai fericit dac membrii ei nu ar fi rniti de traumatismul uciderii copiilor nenscuti. (rice boal fizic sau psihic a indivizilor se reflect asupra ntregii societti. ,n afar de aceasta, uciderea copiilor nenscuti a dus la o scdere dramatic a natalittii. E. 4rmri asupra celor care au participat la svrsirea acestui act. #ersoanele care au svrsit aceast crim cum ar fi medicii, surorile medicale, farmacistii, sunt afectati de tulburrile psihice de'a enumerate. !oate acestea se rsfrng negativ si asupra familiilor lor dup cum recunosc ei nsisi. C. Se ncalc normele etice ale profesiunii de medic. <ormularea de la Geneva a 'urmntului lui $ipocrat pe care l depune orice medic contine cuvintele+ 8...voi respecta n mod absolut viata omului nc din momentul conceptiei sale..., declar aceasta n mod liber si n deplin cunostint de cauz fcnd apel la onoarea mea!...8

!" TU II ALE UNO (E!EI CA E AU ("CUT AVO T

8"u as mai face-o niciodat, indiferent de prerea celor din 'ur. &i-am avortat copilul. (dat cu el a murit si ceva din mine, ceva ce nu mai poate fi nicicnd trezit la viat. stzi nu as mai lua o asemenea hotrre, indiferent ce ar spune cei din 'ur. !riesc cu o fric n mine de care nu mai pot scpa. m cosmaruri n care mi apare o fetit care fuge spre mine cu bratele ntinse si ntreab mereu+ De ce, mmico) De ce) poi m trezesc ud de transpiratie. cest vis si privirea fetitei m urmresc continuu de cnd am avut acea interventie. De ce numai eu sunt pedepsit pentru fapta mea, nu si fostul meu prieten, desi a fost si el prtas) 5elatez aceast ntmplare pentru folosul tuturor femeilor. Gnditi-v foarte bine ce faceti, pentru c v vor chinui visele si v vor urmri privirile celor ce nu mai sunt..., nu permiteti nimnui s v constrng, pentru ca viata voastr va fi distrus. "u faceti aceeasi greseal ca mine! Audith8. /Din revista pentru elevi SchreibenJleister, *ad "eustadt K *aurische, 5hon, Germania3 L

8De ce nu mi-a spus nimeni ce va urma) !oti cei care m-au sftuit s fa avortul n urm cu doi ani - doctorul consilierul, printii, prietenii, prietenele si sotul meu - m-au asigurat c asa e cel mai bine pentru mine si pentru 11

copilul meu! cum copilul meu este mort, iar eu sunt disperat! "u mai pot s dorm noaptea, nu mai pot s rd. "imeni nu m ntelege! ; rog, spuneti tuturor oamenilor ct de groaznic este un avort! Dureri cumplite mi chinuie trupul si sufletul. De ce nu mi-a spus nimeni ce va urma) Autta8. L vortul este deci un pcat, fiindc embrionul are viat din momentul conceperii lui. Dac ns ati recurs la avort n viata dumneavoastr, la &ntuitorul nostru ,isus $ristos puteti afla remediu! 5ugati-v lui Dumnezeu pentru iertarea acestui pcat, pentru eliberare si pace+ -l v va asculta si a'uta!

!A TU IA UNEI (E!EI CA E NU A ("CUT AVO T

-lena G. din ,asi, la vrsta de 61 ani, fiind n 5oman a visat ntr-o noapte pe Sfnta #araschiva n biseric, cu mai mult lume, unde parc toti asteptau ca sfnta s se scoale si s vorbeasc cu cineva. ,ntr-adevr, sfnta s-a ridicat din racl si i s-a adresat astfel+ 8<etito, tu esti nsrcinat, dar s nu te duci s avortezi, c apoi o s ai mari greutti n continuare si o s mori. Dac o s m asculti, o s nasti o fat frumoas, desteapt si milostiv si o s-ti mearg bine n continuare si nu o s ai necazuri prea mari n viat8. Sotul o ndemna la avort, dar niste rude o sftuiau s nu fac aceasta. cest vis l-a avut n noaptea dinainte de a se duce la doctor. doua zi a plecat totusi la doctor, dar cu oarecare fric si nehotrre. 'ungnd la doctor, a luat-o frica pe sal cnd trebuia s intre si s-a ntors acas. poi a nscut o fetit de >,2 Jg, foarte frumoas, care acum are 0> de ani si este foarte inteligent /stie cinci limbi strine3, desteapt si cu adevrat milostiv si credincioas. ,nc de cnd era mic mprtea tot la sraci, iar acum este doctorit si orice rugciune care o face ea la Sfnta #araschiva, n orice necaz ar fi, imediat este ascultat. sa a scpat Sfnta #araschiva pe aceast mam de la moarte - ea nssi fiind credincioas de mic copil si pe aceast fiic care este de folos celor din'ur cu inteligenta sa, cu mila de sraci si cu celelalte fapte bune.

P"CAT )I PEDEAP)"
M-:trase din+ #r. ,oanichie *lan, ,storioare duhovnicesti, ed. a ;,-a, 6776.N ,n 5oman tria o familie binecuvntat. #rintii se ntelegeau bine, copiii cresteau n frica lui Dumnezeu. &ai trziu, femeia simtindu-se nsrcinat, a nceput a slbi n cugetul ei si a zis+ - m patru copii. -ste destul. #e acesta care vine nu-l mai nasc. -ste greu de crescut. "u mai a'ung banii. Si apoi de ce s sufere si el necazurile vietii acesteia) Deci, pe ascuns, fr stirea si voia brbatului ei, femeia a luat unele medicamente pentru ntreruperea sarcinii. Dar in clipa aceea, constiinta a nceput s-o mustre. 4n glas luntric i spunea c, de va ucide pruncul, i va muri un copil. ,ntr-adevr, noaptea a luat medicamentul, iar dimineata a plecat cu sotul si copilul cel mai mare, care avea 12 ani, la un sat departe de oras. #e cale i-a a'uns un autocamion. S-au urcat cu totii n cabin, dar, dup 'udectile ascunse ale lui Dumnezeu, s-a deschis portiera masinii si a czut copilul pe asfalt, cci se afla la geam. ,n

acelasi ceas, copilul a murit sub ochii plini de lacrimi ai printilor. ,at, deci, pcate pe care le pedepseste Dumnezeu n viata aceasta si n cea viitoare! 16

De.arte de -rima av,rturil,r 0 , intam.lare z3uduit,are

"e vom referi aici la o ntmplare realmente zguduitoare, nregistrat pe dou benzi de magnetofon. -ste vorba de dou descoperiri 8duhovnicesti8 - una profetic, a fericitului printe Ghervasie #araschevopoulos /D1?E> #atra3, iar cealalt, a binecunoscutei &aria din #atra, care era stpnit de demoni. ;om relata ct mai succint drama &ariei, care s-a ntmplat cu mult timp n urm. &ama ei, care avea mai multi copii, dup ce a nscut-o pe &aria, a facut C avorturi9 iar o cunostint de-a ei, femeie evlavioas, dup o lung discutie referitoare la aceast tem, a convins-o s mearg la printele Ghervasie care, n problemele de cstorie - nastere de prunci, era cu adevrat un duhovnic ortodo:. ,ns acea nefericit mam n-a artat pocint si smereme. Dimpotriv, se 'ustifica tot timpul cu argumente 8puternice8 n fata duhovnicului. tunci, btrnul preot i-a zis mhnit+ 8#entru acest pcat al tu, pe care l 'ustifici fr pocint adevrat, vei fi pedepsit crunt. lat, n cel mai mic copil al tu vor intra C demoni care l vor chinui multi ani si, mpreun cu el, te vei chinui si tu...8. Din nefericire, nepocinta acelei mame a adeverit liter cu liter profetia nfricostoare a printelui Ghervasie, iar drama aceasta continu s zguduie orasul #atra si alte regiuni, pe unde umbl nefericita mam, pocit acum, mpreun cu biata &aria, cutndu-si izbvirea pe la biserici si mnstiri. fcut desigur fgduint s construiasc si biserici!... stfel, mergnd cele dou femei si n OerJira /insula Oorfu3 ca s se nchine sfintelor moaste ale Sfntului Spiri don, cu nde'dea eliberrii &ariei de ctre demoni, acestia s-au tulburat si au nceput s tipe si s-si sfsie victima. tunci, ieromonahul aflat lng racla sfntului, avnd epitrahilul si cinstita cruce, a nceput s citeasc e:orcismele n fata &ar iei, tinut de nchintori, care se schimonosea si n'ura, adic n'urau demonii prin gura ei. 8"e arzi, ne arzi! =as-ne, tapule, fugi...!8 - ziceau demonii, n timp ce scuipa si rdea n hohote ngrozitoare neferici ta &aria. ,ns preotul insista si, n numele lui $ristos si cu puterea Cinstitei Sale Cruci, blestema pe demoni, zicnd+ 8; leg, n numele Domnului nostru ,isus $ristos..., s spuneti adevrul. De ce chinuiti fptura lui Dumnezeu)8 8Din cauza avorturilor pe care le-a fcut mama ei, tapule, dezleag-ne!8 8; leg, n numele... s-mi spuneti+ Care pcat l socotiti mai mare)8. 8 vortul, tapule, dezleag-ne!8. 8; leg, n numele..., continu preotul - s-mi spuneti+ Cum le aveti pe femeile care fac avorturi)8. 8Sunt reginele noastre. Dezleag-ne!8 ;edenia unui pustnic aghiorit 8 nul acesta, 1?F>, a treia zi de #asti, 11 aprilie, orele 16.77, la miezul noptii, am avut o vedenie nfricostoare! Dup ce-am aprins dou lumnri, ca de obicei, pentru cei ce ptimesc sufleteste si trupeste -n care sunt inclusi si cei adormiti- deodat vd o vedenie! Se fcea parc un cmp cu gru, cruia nu-i dduse nc spicul. -u m aflam n afara gardului care mpre'muia ogorul si lipeam lumnri pe zid, pentru cei adormiti. ,n stnga zidului mpre'muitor era un loc prpstios si sterp, n care se auzeau continuu vuiete puternice, cu mii de gemete sfsietoare, care cutremurau inima chiar si a celui mai crud om. #e cnd ascultam cu groaz acele tipete sfsietoare si nu puteam s-mi e:plic vedenia, am auzit un glas, zicndu-mi+ 8Cmpul cu grul semnat, cruia nu i-a dat nc spicul, este cimitirul cu sufletele mortilor care vor nvia. ,ar prpastia aceea, care vuieste de tipete si gemete, este locul unde se afl sufletele copiilor avortati8.

Desi mi-am revenit din vedenie, n-am putut ns s-mi revin din cauza durerii ce simteam si nu puteam s m culc, s m odihnesc, cu toate c eram foarte ostenit, dup drumetia din ziua precedent8. 10

LLL 8-u, fiilor, astzi sunt, mine nu mai sunt. Dar s v amintiti ceea ce v voi spune. ;or veni multe nenorociri asupra omenirii. Cauza celor care e:ist si a celor care vor mai veni - si desigur, a sngelui care se vars n diferite rzboaie, sunt avorturile. -mbrioanele pe care multi medici nu le consider oameni ntregi, se rzbun. <iti ncredintati c acesti copiii - chiar de o or s fi fost conceptia - vor nvia n ziua 'udectii, asemenea tuturor oamenilor, dar vor fi orbi, din cauz c nu au fost botezati. Si vor cere socoteal mamelor lor+ de ce i-au trimis astfel, neluminati) Cine le-a dat acest drept) ... s prefera s v mbrtisez la nmormntarea voastr ca desfrnate dect ca mame cu avorturi8. rhim. Ghervasie #apaschevopoulos D1?E>

!are ur3ie va veni4 mai ales din -auza des5rului si a av,rturil,r

Dup cum vd, toat lumea alearg spre cel viclean, ca si pctosul spre pcat. "enfrnati sunt oamenii, - si popor si cler9 ca si caii cei nrvasi alearg spre pcat. "u se gndesc nici la Dumnezeu, nici la moarte, nici la 'udecat sau rsplat, la nimic9 numai pentru materie, trup si plceri trupesti se intereseaz. #entru Dumnezeu, suflet, virtute - nimic! <oarte putini sunt cei care au interese adevrate si poate datorit acestor prea putini mai tine Dumnezeu lumea. Satana face ultimul asalt si n acesti ani n care ne gsim, mare necaz si strmtorare vor veni n lume... n vremea proorocului ,eremia, Dumnezeu a hotrt de mai multe ori s pedepseasc pe israeliti, ns ,eremia l ruga s se milostiveasc de creatura Sa si de poporul Su cel ales. (dat, ns, i-a zis lui ,eremia c va distruge ,erusalimul. tunci proorocul a nceput s-= roage+ 8Dumnezeul meu, nu distruge orasul si nu pedepsi pe cei ce locuiesc n el...8, ns Dumnezeu i-a rspuns+ 8"u m ruga, ,eremia, cci nu te ascult9 voi preda orasul n minile babilonenilor /care de'a se apropiaser de ,erusalim3. tunci a zis ,eremia ctre Dumnezeu+ Cum este posibil s intre dusmanii n cetate, cci zidurile sunt puternice) 8-u le voi deschide portile ca s intre - a rspuns Domnul. Dac nu-l voi preda -u, ei nu pot intra. &ine dimineat s sezi pe un loc nalt si vei vedea cum l voi preda...8. Si a vzut un nger deschiznd poarta dinspre rsrit, apoi si pe cele dinspre apus, miazzi si miaznoapte, iar cheile le-a ascuns sub o piatr, zicnd+ 8#rimeste, piatr, cheile orasului acesta pctos si s le pzesti pn se vor ntoarce din robie, apoi a strigat ngerul+ 8,ntr, putere a chaldeilor!8 si au intrat dusmanii n cetate9 au ucis si au pustiit, lund multi robi, printre care si pe ,eremia. De aceea zice Sfntul ,oan Gur de ur c, atunci cnd pcatele oamenilor sunt multe, iar printre pctosi se gsesc si drepti, cteodat, Dumnezeu ia mpreun cu pctosii si pe drepti... sadar, mare mnie va s vin. &ulte rutti se ntmpl n lume, ndeosebi dou+ desfrul si avortul. 4n ru att de mare nu s-a ntmplat n nici o vreme, ca mamele s ucid E-17 copii si s nu simt deloc mustrare de constimt, cnd, dac ar fi avut o ct de mic urm de pocint si simtire, ar fi trebuit s-si deschid mormintele si s intre de vii n ele ca s se chinuie, dar sunt nepstoare... Se spovedesc uneori, dar fr s se pociasc sincer. ceasta una, iar a doua - goliciunea femeilor. 4mbl acum goale, - desi brbatii nu sunt mai pre'os, ns mai mult femeile, iar aceasta nu este cu putint s-o rabde Dumnezeu. rbdat pe pctosii din vremea lui "oe, pe cei din Sodoma si Gomora, dar parc nu a'unseser la acest stadiu, s umble goi pe strad si s-si arate trupurile lor goale la brbati, ca s-i atrag spre pcat. Dumnezeu este ndelung rbdtor, iar o or naintea lui Dumnezeu sunt ca o mie de ani. 5abd ndelung, ns si rbdarea Sa are margini. "u este cu putint ca Dumnezeu, Care totdeauna pedepseste pcatul, s ngduie a se face attea pcate fr s le pedepseasc... "umai s fim pregtiti. S-avem credint n Dumnezeu9 n -l s ne punem nde'dea si dragostea si nu ne va prsi. <ie ca nimic s nu ne despart de iubirea lui $ristos. cum, ne aflm n pragul marii mnii9 se apropie sfrsitul sfrsitului. Sfintii #rinti ai *isericii noastre au socotit moartea si a doua venire a &ntuitorului necesare pentru mntuirea omului, iar cei care le-au avut totdeauna n minte, au fost izbviti de chinurile cele vesnice. Din nefericire, oamenii au e:emple rele din partea

mai marilor societtii si ai *isericii, care si-au nvrtosat inimile mai ru dect evreii. 5$,&. <,=(!$-, @-5; O(S /1FF>-1?F73 1>

Cteva -uvinte des.re -rima n5ri-,s6t,are a av,rturil,r0 -,n-luziile medi-inei -,ntem.,rane

#entru *iserica lui $ristos, avortul sau ntreruperea sarcinii nu este o simpl fapt nengduit, din punct de vedere moral. -ste, fr ocolisuri, ucidere. -ste ucidere cu premeditare. -ste ucidere voluntar. Si, desigur, mai vinovat, mai pctoas si mai urt lui Dumnezeu dect orice alt fel de ucidere, deoarece priveaz de viat o fiint omeneasc nainte ca ea s se nasc si, mai ales, nainte s se nvredniceasc de Sfntul *otez. (amenii care procedeaz la avortul copiilor se aseamn lui ,rod care a ucis 1>.777 de prunci, ca s nu fie deran'at n viata sa. r putea fi socotiti, desigur, si mai ri dect ,rod, deoarece cei 1>.777 de prunci, cel putin nu erau smnta si copiii lui ,rod. (rice om care particip ntr-un fel sau altul la crima oribil a avortului, fie el si numai gndul de a svrsi avortul, are foarte mare pcat naintea lui Dumnezeu Care, precum se stie din ;echiul !estament, a poruncit n chip absolut+ 8S nu ucizi!8 Cnd ntrebm+ 8Ce zice *iserica) nu trebuie s cutm a afla ce prere au despre tema aceasta unii arhierei sau chiar toti. Dogma principal a *isericii este c nu arhiereii constituie credinta *isericii. "u ei sunt stpnii credintei. Si nu au dreptul s o formuleze dup bunul plac. rhiereii si preotii sunt pzitorii dreptei credinte. u obligatia s lupte pentru ea. !rebuie s fie gata s-si verse si sngele pentru aprarea credintei ortodo:e. ,nvttura *isericii este aceeasi, n toate punctele ei, din vremea Domnului nostru pn astzi. *iserica, n tot ceea ce spune si nvat, nu are ca si criterii de 'udecat punctele de vedere ale oamenilor. "u vorbeste din cele ale oamenilor. *iserica este purttoarea adevrului pe care l-a predicat Domnul ,isus $ristos. ,nvtturile ei sunt de sus+ sunt e:presia ntelepciunii dumnezeiesti. Cnd punctele de vedere ale *iseri cii vin n disensiune si antitez cu concluziile stiintei, atunci stiinta constituie ntelepciunea pmnteasc si demonic, vrednic de dispretuit. #retutindeni si totdeana este valabil cuvntul Sfntului postol #avel+ 8 devrul este la Dumne zeu, iar tot omul este mincinos8. stzi, concluziile medicinii contemporane, ale antropo logiei, biochimiei si biologiei sunt de acord cu nvttura *i sericii. "e spun c avortul, ntruct ntrerupe o viat autono m, care e:ist n stare perfect, constituie ucidere si c 8embrionul este viat autonom si e:istent de sine8, persoa n cu toate drepturile 8din momentul conceperii8 /Din cartea 8 vorturile8 a mitropolitului &eletios al "icopolei, 1?F?3. De asemenea, medicina contemporan consemneaz+ 8 vortul, n orice moment s-ar ntmpla, dup conce pere, este fapt de ucidere prin premeditare. Stiintific, nu se poate dovedi cu seriozitate e:istenta unui asa-zis 8moment magic8, nainte de care embrionul a fost doar o bucat de carne si numai dup acel 8moment8 a devenit copil, om... (vulul fecundat, embrionul, pruncul, copilul, adultul sunt simple stadii de evolutie si maturizare ale aceleiasi vieti omenesti, a aceluiasi om! <iecare dintre noi a e:istat n ntregime n ovulul fecundat, numai c acesta necesita hran si timp pentru urmtoarele etape ale vietii sale /Celebrul cuplu de medici-mamosi, domnul si doamna doctori A.C. PillJe, savanti si specialisti de frunte ai 8<undatiei internationale a dreptului la viat8. ,nceputul temporal al fiintei omenesti dateaz din momentul conceperii /fecundrii3. Din acel moment, fiinta omeneasc este perfect si unic. -ste una, deoarece este totdeauna absolut aceeasi n toate elementele sale, si unic, deoarece nu poate fi nlocuit cu nimic altceva! cest embrion microscopic, care n ziua a sasea sau a saptea a vietii sale, are abia 1,2mm nltime provoac ntreruperea ciclului menstrual al mamei, impunnd astfel acesteia s-l ocroteasc! semenea tuturor savantilor, care observ neprtimtor fenomenele biologice, sunt si eu convins c fiinta (& ncepe s e:iste din momentul fecundrii. ceasta nseamn c distrugerea cu bun stiint a unui embrion de orice vrst /adic oricnd dup concepere3 este echivalent cu uciderea unei fiinte omenesti8 /-minentul profesor francez de Genetic celular a 4niversittii din #aris, A. =e'eune3.

Ca profesori academicieni si medici cu responsabilitate, declarm+ 8(mul e:ist ca om din momentul conceperii pn in momentul mortii biologice. #rin urmare, n orice timp, dup concepere, ar avea loc vreo interventie de intrerupere a vietii sale, fapta aceasta constituie omucidere8 /?6 de profesori si, n general, medici 12

ai 4niversittii din !hessaloniJ, 1?FE3. 8,naugurarea vietii omului coincide cu momentul fecundrii8 / sociatia &edical Greac, 1?F23. 8"astere adevrat este conceperea8 /Concluzie semnat de 6777 de specialisti ginecologi si mamosi, care au luat parte la al ,,-lea Congres medical din &onaJo3. Cele de mai sus constituie concluzii definitive, foarte elocvente ale stiintei contemporane! #rin urmare, stiinta zilelor noastre este de acord, absolut, cu toate nvtturile pe care *iserica le propovduieste de veacuri.

7Nu0mi .uteti u-ide -,.ilul87

"u destui ani n urm am parcurs cartea lui $ans Oillian 8,n spatele nostru st Dumnezeu8 /-ditura 8Oadmos8, tena, 1?E73. 4ltimul capitol, intitulat 8&ostenire8, m-a cutremurat. cum cteva zile am relatat ntmplarea descris n carte ntr-o nou discutie despre avorturi /spun nou discutie, deoarece a e:istat o continuare a ei prezentat de 8#resa ortodo:89 vezi nr. E?6K>.>.1?FE3. "u gasesc cuvinte s descriu impresiile ce le-a pricinuit. Deoarece o mare parte a cititorilor 8#resei ortodo:e8 n-au bgat-o n seam, consider oportun s o repet+ #e scriitorul crtii, renumitul medic chirurg, l-a vizitat o tnr doamn ca s-i solicite a'utorul medical. -ra sotie de medic, avea doi copii, de cinci si trei ani, si era nsrcinat n luna a patra. Sotul ei fusese mobilizat si se afla pe <rontul de 5srit. Doamna avea dureri la snul stng si sub bratul stng depistase o mic umfltur tare. &edicul, dup ce a ascultat-o, a nceput s-o e:amineze. Dar este mai bine s lsm cartea s continue+ 8... m palpat si am simtit un ganglion foarte tare, dar degenerat9 de altfel putea simti oricine un ntreg lant de astfel de ganglioni. <r s art nici o e:presie de surpriz, am palpat ntreg snul stng, ce era ncon'urat de o retea venoas subtire de culoare neagr... &-a cuprins teama. Dup ce am e:aminat, ca s compar si s controlez, precum fac totdeauna - si snul ei cel drept, am depistat ngrozit c si la acesta se puteau simti umflturi tari. =a un anume loc pielea se vedea prime'dios de tras. Si sub bratul drept se puteau simti, sub pieleK ganglioni mici si tari, si dou umflturi mai mari lng vasele de snge ce duc la mn. -ra ngrozitor! 4n cancer n crestere rapid la amndoi snii... ,n timp ce bolnava se mbrca, cugetam n sinea mea, cum oare as putea s-i spun crudul adevr n modul cel mai potrivit... Dup ce bolnava s-a mbrcat si s-a asezat pe scaun, i-am spus imediat+ -Doamn, faptul c lucrurile sunt foarte serioase l cunoasteti si dumneavoastr. C ne aflm n fata unor hotrri dificile, nu pot si nici nu trebuie s v ascund. "u s-a pierdut, nici n-a nceput s plng+ -!rebuie s vorbesc imediat cu sotul dumneavoastr. !rebuie s-l chemm imediat de pe front. De aceast dat ns ochii ei au lcrimat. - "u stiu unde este brbatul meu. De cteva luni nu avem nici o veste de la el. <aptul acesta a ngreunat si mai mult situatia, pentru c acum sraca femeie trebuia s ia singur hotrrea, o hotrre ce va nsemna moartea sau viata copilului ce-l purta sub inima sa. !rebuia s-i e:plic c este nevoie s ia o hotrre si de aceea am continuat pe un ton aspru+ -Sunteti grav bolnav, doamn, si v aflati fr ndo ial n mare pericol. Schimbrile aprute la pieptul dum

neavoastr depind n mod sigur de sarcin. Ganglionii dumneavoastr se afl n neregularitate si au degenerat prin influenta unor hormoni produsi din cauza sarcinii. !rebuie s ntelegeti v rog, c din pricina aceasta tre buie s v propun ntreruperea sarcinii. sa cum se prezint situatia dumneavoastr, nu v pot lsa copilul. !re buie s ncercm s depistm cauzele acestor umflturi de la sni si, pe ct ne st n putint, s oprim cresterea 1E

lor. Dar asta nu se poate face atunci cnd n corpul dumneavoastr circul cantitti mari de hormoni datorit strii de graviditate, care, desigur, sunt folositori pentru copil, ns pentru dumneavoastr constituie un pericol aproape mortal. De aceea trebuie s se ntrerup sarcina. Dup prerea mea, nu avem alt alternativ) &-a privit nspimntat si, dup ce si-a miscat capul n semn de dezaprobare, mi-a e:plicat cu o voce calm+ -"u! niciodat! Copilul nu-mi apaitine numai mie, ci si brbatului meu niciodat nu-mi voi da consintmntul ca s-mi fie luat. ,mi este cu desvrsire indiferent ceea ce s-ar putea ntmpla cu mine. -ste o mostenire pentru brbatul meu9 de la lucrul acesta nu pot da napoi. Stiu c viata mea se prime'duieste. Si, ca s-o spunem deschis+ Stiu c sunt pierdut. sta o simt si numai pentru asta v rog+ tineti-m n viat pn ce va veni copilul. ; implor pentru asta. m tcut mult timp, biruit de cuvintele ei. Dup aceea am mai ncercat o dat s-o fac s-si schimbe prerea. ccentundu-mi cuvintele, i-am spus+ -"u trebuie s vorbiti asa. ; aflati n mare pericol asta este sigur, dar nc nu sunteti pierdut. "imeni nu ar putea argumenta un astfel de lucru. vem chiar o posibilitate. #oate as putea s-o formulez astfel+ r fi cu putint s v salvm, dac am micsora lucrarea hormonilor sarcinii printr-o ntrerupere urgent a ei, sau prin oprirea lor, dup care s operm. ,ns este sigur c mergeti spre catastrof dac nu se face lucrul acesta, chiar dac v-as scoate din rdcin amndoi snii... Cnd am terminat m-a privit direct n fat si mi-a rspuns aproape cu dusmnie+ -=ucrul acesta nu-l vreau. "u-mi puteti lua copilul. "4 &,-= #4!-!, (&(5Q! "iciodat, n numerosii mei ani de chirurgie, n-am ntlnit ceva asemntor. &iscat, am luat-o de mn. -*ine, ati biruit! Se va mplini dorinta dvs. ; rog s v aran'ati toate acas, pe ct de repede puteti, si imediat dup aceea veniti la clinic. "u putem pierde timp. Dou zile mai trziu se afla n clinica noastr ntr-un salon linistit. =a prima mea vizit am aflat-o linistit, manifestnd o pasivitate aproape vesel. Din pcate era de datoria mea s-i fac noi comunicri triste. ,-am spus c nu mi puteam asuma riscul s i scot amndoi snii deodat. doua zi, la ora C, trebuia s operm o parte si dac mergea bine, dup 6-2 sptmni trebuia s operm, ct se poate de adnc, si cealalt parte... (rganismul tinerei femei era, pentru moment, nc n stare bun. 4mflturile, ce se mreau asa de repede, cu toate c pricinuiser o vlguire, nu influentaser nc n mod dramatic starea ei general. m discutat amnuntit despre operatie cu seful meu si mi-am ales a'utorii cei mai buni... !oate aceste msuri, spre a a'uta ct mai mult la prote'area mamei si a embrionului... Cnd am intrat sterilizat n sala de operatie, toate erau gata. =ocul care trebuia operat era descoperit. =-am e:aminat nc o dat, mi-am luat mnusile de cauciuc, le-am tras pe mini si am nceput. m tiat direct, cu atentie, de'urmpre'ur ntreg snul stng, mpreun cu pielea ce ne trebuia mai trziu. m prins imediat cu pensete ve nele, din care curgea snge. m mers mai adnc, am l sat neatins ntreaga gland a snului lipit de muschii cei mari ai pieptului si le-am desprins pe toate mpreun de pe peretele toracic... Dup aceea a nceput partea a doua+ Curtirea total a ganglionilor de la subsuori si ncheieturi. fost o mun c obositoare, deoarece ntreaga zon se umpluse cu mici umflturi canceroase. !oate tesuturile atacate s-au separat si mi-am ntregit treaba mea a'ungnd pn la buzele muschilor ce nchid nspre napoi adncitura subsuorii. ici e:ist totdeauna ganglioni periculosi si acestia trebuiau negresit indeprtati... !oat ziua dinti am tinut-o sub observatie continu pe tnra femeie. -u nsumi mergeam foarte des la patul ei ca s m conving c nu i s-a ntmplat nimic copilului. Din fericire, primele patru zile au trecut si copilul era n

stare bun. stfel, pentru moment, acest pericol fusese limitat... ,n salon simteam c plutea o ntrebare nepus. Si ntr-adevr, ntr-o zi, zmbind nevinovat femeia mi-a pus 1C

urmtoarea ntrebare+ -Domnule profesor, cam ct voi mai tri oare) m nteles imediat. ;oia s afle dac i-a rmas nc destul vreme s aduc copilul pe lume. "-am putut si nam vrut s-o mngi ntr-un mod ieftin. De aceea i-am spus numai att+ -"u m mai ntrebati despre asta, iubit doamn. ( dat cu trecerea timpului am observat cu team c slbea continuu... Subiectul discutiei noastre era aproape ntotdeauna n 'urul copilului ce l astepta si, cnd ncercam s schimb vorba spre altele, ea l readucea din nou cu insistent la acelasi punct, n 'urul cruia, precum se vede, se nvrteau mereu toate gndurile ei. Cu o vie emotie, observam continuu c era atasat de ideea ca, pe acest copil ca mrturie a dragostei ei, s-l lase brbatului ei spre a-l afla atunci cnd acela se va ntoarce de pe front. "u puteam s-o las s si dea seama c nu eram n stare s iau parte la nde'dea ei. ,n tain, cutasem s aflu unde se afla brbatul ei si, de la Cartierul General, am aflat confidential c ntreaga grupare n care se afla si el se pierduse pe <rontul din 5srit. ,ntr-o zi i-am spus c n ziua urmtoare voiam s-i fac a doua operatie. dat numai din cap.

ceast a doua operatie a fost mult mai pretentioas si mai periculoas dect prima, deoarece starea general i se inruttise... m lucrat repede si cu atentie, pe ct am putut mai bine. Cu cea mai mare gri' am oprit hemoragiile, ca s prote'ez circulatia sngelui. "e aflam n luna a sasea si, prin urmare, copilul n-ar fi putut tri dac s-ar fi pricinuit o nastere prematur. Dar, n ciuda marii noastre concentrri, de data aceasta a trebuit mult mai mult timp ca s elimin snul si s curt subsuoara si ganglionii de la ncheietur. !esuturile deveniser un cocolos si mereu atingeam n adnc noi mase canceroase. m terminat, am cusut rana mare si am aran'at instalatia de drenare. m terminat fr a se ivi complicatii, dar m ndoiam c vom avea o vindecare complet, deoarece numrul de globule albe din snge era sczut, n pofida tuturor efortunlor noastre. m ramas asadar cu prins de o mhnire profund atunci cnd au scos-o pe bolnav din sala de operatie. <aptul era nfricostor si simtmntul c, n cele din urm, toate vor fi zadarnice, ne ngreuia pe toti. #e mine m chinuia nc o gri' cu desvrsire dife rit, pe care o ascundeam cu precautie de femeie+ c fptura aceea mic ar putea muri n ea. De aceea, ime diat dup operatie, am mers sus, n camera ei, si am ascultat inima copilului. *tile erau slabe, dar totusi se simteau. Si au rmas asa si n urmtoarele zile. ,ntr-o dimineat m-a nstiintat, radiind de bucurie+ copilul se miscase n pntecele ei. Simtise clar loviturile pricinuite de micile lui picioruse... "e apropiam de luna a saptea. ,ncepuse ultima lupt cu timpul. ,-am propus s fac niste iradieri, ca s neu tralizm niste celule maligne ce rmseser. Deoarece am prevzut c s-ar putea teme s nu vatme copilul am ncredintat-o, fr ca ea s m ntrebe, c am putea izola copilul de influenta razelor. Dar nu a fost de acord si mi-a spus+ -#entru care motiv s le facem) Stiu unde m aflu. Din zi n zi se vedea mai obosit... 5ana nu se nchidea. =ocul care rmsese deschis nu se vindeca. #uterile renscute ale organismului ei a'unseser la sfrsit... trecut si luna a saptea. stfel c ntr-o zi am mers la ea si i-am spus+

-Dac copilul vine acum, va putea rmne n viat! 1F

"iciodat nu voi uita manifestrile care au urmat acestei vesti. =acrimi de bucurie au strlucit n ochii ei si fata-i palid si slbit se vedea a se lumina dinluntru cu o strlucire de fericire. #entru putine zile s-a mbunttit si starea ei. prins putin culoare, dar dup aceea, e:tenuarea trupeasc a progresat n mod nemilos. ,n luna a opta i-am propus s i se provoace o nastere prematur. r fi mers la clinica ginecologic si ar fi adus copilul pe lume. ,ns a refuzat. ;oia s mearg acas. stfel a venit ziua cnd a prsit clinica noastr. Sora ei s-a prezentat ca s o ia... =e-am nsotit pe amndou pn la masin. #entru o clip am mai rmas singur cu bolnava mea si am simtit c se lupta cu ea nssi dar la sfrsit i-a scpat de pe buze ntrebarea de care m temeam+ -Ct mai am nc de trit) m evitat s rspund, miscnd tcut din cap. "u voiam ca n ultima clip s-i spun minciuni. -,nstiinteaz-m cnd se va naste copilul, am rugat-o. ,ar ea mi-a fgduit. m asteptat s-mi trimit vre-o carte postal, dar am rmas uimit cnd, ntr-o zi, am primit o scrisoare scris de ea nssi+ 8,ubite domnule profesor, - mi scria - deoarece ati luat parte cu atta cldur la lupta mea, veti fi si singurul care veti afla de la mine nsumi vestea cea mare. Sunt foarte slbit si trebuie s-mi economisesc puterile ce miau rmas. Deci+ cum zece zile a venit copilul pe lume. 4n bietel. 4n copilas mititel... ,nima mi este att de plin de recunostint, nct mi este cu neputint s e:prim prin cuvinte simtmintele mele. 5ecunostint fat de Dumnezeu si recunostint fat de dvs., iubite domnule profesor. 4ltimele sptmni au fost destul de grele si uneori m gndeam c nu voi putea rezista pn n sfrsit. & rugam ntr-un mod cu desvrsire copilresc care, poate, pe un teolog l-ar fi putut face s rd dispretuitor+ 8Dac !u esti acolo sus, si dac !u esti Dragoste, atunci dru ieste-mi acest copil! sa i spuneam si -l, n nemrginita Sa milostivire, a auzit rugciunea mea, care era ca o silire. <aptul acesta pentru mine nseamn nespus de mult. -ste cea mai mare mngiere a mea pe ultima parte a drumului care se mai afl naintea mea. &oartea vine... Sfrsitul se apropie... "u vreau s par mai bun dect sunt+ si eu simt adeseori fric de moarte. cea fric adn c pe care fptura o simte nainte de a pleca din aceast viat, si aceasta o ptimesc mai ales n timpul noptilor, cnd stau singur cu ochii deschisi n ntuneric. Dar atunci m mngi cu gndul la copil care pentru mine consti tuie dovada vie a dragostei lui Dumnezeu... ,eri am fost nevoit s-mi ntrerup aici scrisoarea mea. venit sora mea si m-a certat de-a binelea. ;oia s m fac s nteleg c de dragul copilului am datoria s rmn n viat. cum, afar de faptul c nu st deloc n propriile mele puteri s-mi prelungesc viata, consider ca o usurare acest punct de vedere+ c la urma urmelor, chiar si cei mai iubitori dintre printi nu pot face dect putine lucruri pentru copiii lor. Soarta lor, precum si a noastr, se afl n minile lui Dumnezeu. ,n aceste puternice mini printesti ncredintez acum cu desvrsire pe toti cei pe care i las n urma mea... &-am trudit s fiu o mam bun pentru copiii mei, care au fost pentru mine darul cel mai de pret. ;reme de zece ani ntregi am fost legat de brbatul meu cu o dragoste care n-a cunoscut niciodat nici cea mai mic umbr. Ca s le lasi pe toate acestea nu este usor. s vrea ns, ca si alt dat, s v asigur -deoarece m-ati spri'init n cele mai grele ceasuri ale mele - c merg nainte cu siguranta c le voi regsi acolo pe toate nvluite n strlucire si eliberate de nimicnicia pmnteasc. dio pentru totdeauna!

#.S. Cnd vreodat se va ntoarce brbatul meu, dati-i v rog, scrisoarea aceasta8. Dup 1> zile am primit o hrtie care mi vestea moartea ei. Scrisoarea n-am putut-o da, deoarece brbatul ei nu 1?

s-a mai ntors niciodat de pe <rontul de 5srit8.

P E)A O TODOX"4 $9.&:.$%9; #< ECIA'.

Av,rturile sunt un .6-at in5ri-,s6t,r Minterviu cu parintele #aisie ghioritul - &untele thosN - #rinte, o oarecare femeie de patruzeci de ani, care are copii mari, este nsrcinat n luna a treia. *rbatul ei o amenint c va divorta dac nu face avort. - Dac va face avort, vor plti ceilalti copii cu boli si accidente. stzi printii si omoar copiii prin avorturi si nu au binecuvntarea lui Dumnezeu. &ai demult dac se nstea un copil bolnav, l botezau, iar dac murea, pleca ngeras. Dar printii aceluia rmneau cu alti copii sntosi si astfel aveau binecuvntarea lui Dumnezeu. stzi, ns, printii si omoar copiii sntosi cu avorturile si tin n viat pe cei bolnviciosi. poi alearg n nglia si merica s-i vindece. ,ar acesti copii dac vor tri, vor face familie si poate s dea nastere la alti copii bolnavi. ,n timp ce, dac ar fi fcut si alti copii, nu ar fi alergat att de mult pentru unul, pentru cel bolnav, si nu s-ar fi mhnit att de mult dac ar fi murit, cci ar fi plecat ngeras de aici. - #rinte, am citit undeva c n fiecare an, n ntreaga lume, se fac cinci milioane de avorturi si dou sute de mii de femei mor din cauza ntreruperilor de sarcin pe care le fac. - ,i omoar pe copii, pentru c, asa cum spun ei, dac se va nmulti lumea, oamenii nu se vor putea ntretine si nu vor avea ce s mnnce. -:ist attea suprafete necultivate, attea pduri, care, n putin vreme, cu mi'loacele care e:ist astzi, ar putea s le fac, de pild, plantatii de msline, si s le dea celor ce nu au proprietti. -i spun c nu taie copaci, deoarece nu va mai e:ista apoi o:igen, ns mslinii tot copaci sunt. ,n merica ard grul, iar n Grecia arunc fructele n gropi de gunoi, n timp ce n frica oamenii mor de foame. tunci cnd n -tiopia mureau oamenii de foame pentru c era mare secet, i-am spus unui oarecare cunoscut, care era armator si a'uta n astfel de cazuri, s mearg la o astfel de groap de gunoi, s-i roage s-l lase s ncarce un vapor de fructe si s-l duc acolo n dar. ,ns sub nici un chip nu i-au dat voie. Cte mii de embrioni mor n fiecare zi! vortul este un pcat nfricostor. -ste o ucidere, si nc una mare, cci copiii mor nebotezati. #rintii trebuie s nteleag c viata ncepe n clipa zmislirii. ,ntr-o noapte, Dumnezeu a ngduit s vd o nfricostoare vedenie, care mi-a artat care este soarta acelor copii. -ra n noaptea spre &artea =uminat. prinsesem dou lumnri n dou tinichele, asa cum obisnuiesc s fac chiar si atunci cnd dorm, pentru cei ce sufer sufleteste si trupeste, vii si morti. =a ora dousprezece, n miezul noptii, n timp ce rosteam rugciunea lui ,isus, vd un ogor mare, ncon'urat cu un gard de zid, semnat cu gru care abia ncepuse s creasc. -u stteam n afara ogorului si aprindeam lumnri pentru cei moiti, pe care le lipeam de zidul mpre'muitor. ,n partea stng era un teren viran, plin de stnci si vguni, care se miscau mereu din pricina unui vuiet puternic alctuit din mii de tipete sfsietoare, care-ti rupeau inima. Chiar si cel mai mpietrit om s-ar fi umilit, dac le-ar fi auzit. ,n timp ce sufeream din pricina acelor tipete sfsietoare si m ntrebam de unde provin si ce nseamn toate acestea pe care le vedeam, am auzit o voce spunndu-mi+ 8(gorul cu gru, care nc nu a dat n spic, este cimitirul cu sufletele mortilor care vor nvia. ,ar n locul care se cutremur de tipetele sfsietoare, se afl sufletele copiilor care au fost omorti prin avorturi8. Dup aceast vedenie mi-a fost cu neputint s-mi revin mult vreme, din pricina marei dureri ce am simtit-o pentru sufletele acelor copii. "u am putut nici mcar s m odihnesc dup aceea, cu toate c eram istovit de oboseal. - #rinte, se poate face ceva pentru a se abroga legea cu privire la avorturi) - Se poate, dar trebuie s se miste putin guvernul, *iserica, etc., astfel nct lumea s fie informat despre consecintele ce le va avea subnatalitatea. #reotii s e:plice lumii c legea pentru avorturi este mpotriva poruncilor evanghelice. =a fel si medicii s vorbeasc despre pericolele prin care trece femeia care face avort. ;ezi, europenii au avut nobletea si au lsat-o mostenire copiilor lor. "oi am avut frica de Dumnezeu, dar am

pierdut-o si nu am lsat-o mostenire generatiei urmtoare, de aceea acum legiferm avorturile, cstoria civil, etc. 67

tunci cnd un om ncalc o porunc a -vangheliei, responsabil este numai el. Dar cnd un lucru care se opune poruncilor evanghelice se face din partea statului, atunci vine urgia lui Dumnezeu peste tot neamul ca s se ndrepte.

7Nu ,m,ri .e unul din a-estia -e ai=7 4n oarecare ucenic de al meu, lector la o facultate, poart un nume rar si neobisnuit pentru un laic, ca de pild mfilohie /citez un nume fictiv, nu pe cel adevrat3. Cu cteva sptmni mai nainte, fiind de fat si printii lui si alte persoane, l-am ntrebat din curiozitate cum de s-a ntmplat s-si ia un astfel de nume. !atl lui, tran simplu si cu putin carte, s-a grbit s-mi e:plice faptul, cu o minunat sinceritate. !ranscriu aproape cuvnt cu cuvnt povestirea sa fr nici un comentariu+ 8 tunci cnd femeia mea a rmas nsrcinat cu mfilohie, adic acum 22 de am, ncepuse ca moda avorturilor s se transmit si la sate. Deoarece mai aveam si alti trei copii, ne-am gndit s nu-l mai tinem pe acesta. m mers n oras /not+ a se ntelege capitala 'udetului3 si am vizitat un medic ginecolog, cunoscut de-al nostru. ,-am spus ce voiam. cela ne-a ascultat si dup aceea mi-a spus+ 8*re, Costic /not+ si acest nume este fictiv3, dac vrei s ai numai trei copii cci patru ti se par multi, de ce nu faci altceva) Dac l omorm pe acesta o bgm n prime'die si pe femeia ta. "u e oare mai bine s-l omorm mai degrab pe unul din cei trei copii pe care i ai, de preferint pe cel mai mic, si s-l lsm pe acesta s se nasc) stfel vei avea tot doar trei copii, iar femeia ta nu va trece prin nici o prime'die8. Cnd am auzit aceasta m-am cutremurat. Credeam c mi-a czut un trznet n cap. tunci am realizat ce voiam s fac. - *ine, doctore, i-am spus. i dreptate. ti multumesc. ;om tine copilul. - Si-l voi boteza eu, a rspuns medicul. "e-am dat minile, si cnd s-a nscut mfilohie al nostru si l-a botezat medicul, i-a dat numele tatlui su, pe care s-a ntmplat s-l cheme mfilohie. Dup asta, cum s ne mai gndim la avort! stfel au venit n lume nc alti doi copii dup mfilohie. Si fireste nu ne-a prut ru niciodat. !oti copiii nostri au a'uns foarte bine, toti s-au aran'at n cel mai bun mod. Cnd au crescut si au luat calea lui Dumnezeu, ne-au a'utat si pe noi s devenim crestini buni...8 rhimandrit -pifanie !eodoropulos 8#5-S (5!(D(H 8, 6F.72.FE /G5-C, 3

CU! CANONI)E)TE >I)E ICA P"CATUL AVO TULUI

8<emeia care a pierdut pruncul /sarcina3 fr voie, se canoniseste /se opreste de la Sfnta mprtsanie3 un an de zile8 /Sfntul ,oan #ostitorul, canonul 663. 8<emeile care desfrneaz si si omoar ftul n pntece... s se mprtseasc la iesirea din viat, iar procednd cu iubire de oameni..., hotrm s fie oprite de la cele Sfinte 17 ani, dup treptele hotrte8 / ncira, canonul 613. 8<emeile care iau buruieni otrvitoare si pierztoare, ca si cele ce primesc otrvuri omortoare de prunci, s se supun canonului ucigasului, adic s fie oprite 67 de ani de la Sfnta mprtsanie8 /Sinodul ;, ecumenic, canonul ?1 si Sfntul ;asile cel &are canonul 2E3. 8(rice femeie care va bea ierburi s nu nasc copii, s nu se mprtseasc sapte ani si s fac 677 de metanii pe zi. ,ar de se va ntmpla ei a muri prin avort, s nu se ngroape n cimitir8 /#ravila *isericeasc de la Govora,

pag. 1123.

61

)(ATU I ALE P" INTELUI CLEOPA

[4xtrase din9 )e vor(este Printele 1leopa : si #.0 !oate pcatele sunt pcate grele si toate pcatele se numesc de marele postol #avel 8lucruri ale ntunericului8. C auzi ce zice+ =epdati dar lucrurile ntunericului. poi ncepe s le numere+ desfrnarea, lcomia, betia, hula, necredinta... !ot pcatul ntunec pe om, dar uciderea este un pcat si mpotriva Duhului Sfnt si strigtor la cer, si poti s spui acestui pcat cum vrei. C ce este mai scump la fiecare vietate dect viata) "u vezi mata c si o furnic si un tntar si o musc, o 'ivin ct de mic, ea vrea s-si salveze viata. <uge, alearg, se pzeste s nu o omori. Dar omul, care-i chipul si asemnarea lui Dumnezeu, ct de scump este viata lui naintea !atlui ceresc) Dac ar fi omul fiar, n-ar fi o pagub mare, c o fiar este mult inferioar omului, dar omul este chipul si asemnarea lui Dumnezeu. De aceea cei ce fac avorturi distrug chipul lui Dumnezeu din om, icoana #reasfintei !reimi pe pmnt, si este foarte mare pcat. L % Prea 1uvioase copiii care sunt avortati au suflet; - u! Cum s nu aib) % Dintr%a cta zi au ei suflet; - Din clipa zmislirii. Cci spune proorocul ,eremia+ Doamne, !u zidesti duhul omului ntru zmislire. % Pi nseamn c sunt numai suflet printe. - Smnta brbatului si a femeii este vie. Si atunci, n clipa mpreunrii, s-a zidit si sufletul si trupul. % Prea 1uvioase ce se zideste nti la om; - ,nti si nti se zideste sufletul si apoi trupul. !rupul ia forma dup suflet. % Atunci cum este cu copiii avortati; - #entru un copil avortat 67 de ani n-are voie s se mprtseasc mama lui. -l este viu de cnd s-a zmislit n pntecele maicii lui9 de cnd era ct o smnt de cnep. Dac i faci ceva de atunci sau bei niste otrvuri ca s pierzi copilul, ucigas de oameni esti. De ce s nu v spun) Cum s tac, c o s m ntrebe &ntuitorul! % .ai este iertare printe; - -ste iertare! !e duci si te spovedesti, faci canonul si te iart Dumnezeu. "u este nici un pcat de neiertat. "umai pcatul nepocit si nemrturisit rmne n veci neiertat. % Sufletele copiilor avortati unde sunt;

- Sufletele copiilor avortati stau ntr-un loc unde nu este nici ntuneric, nici lumin. "ici nu se bucur, nici nu se chinuiesc. Si ei strig la Dumnezeu+ 8Doamne, pentru ce suntem noi lipsiti de bucuria fetei !ale, cci noi nu am vzut lumina soarelui, nu am vzut frumusetile din aceast lume si nici nu am fcut vreun pcat)8 Si atunci glasul lor se ridic la Dumnezeu, iar Dumnezeu va cere sufletele din mna mamelor ucigase. ,ar printii, care 66

au omort copiii n pntece, dac fac canon, i elibereaz pe copiii lor din acea stare. % Dar care se feresc s nu nasc copii ce canon tre(uie s fac; - Care se pzesc s nu fac copii, sunt opriti de la Sfnta mprtsanie doi ani de zile. % < femeie (olnav de trei ani de zile si care a pierdut un copil fr voia ei v ntrea( ce s fac; - S se duc la mrturisire la preotul ei si s-si fac canonul rnduit, c dac nu-l face n lumea aceasta, o a'unge canonul cel de dincolo. % Dac nu%i d canon printele; - *a s-i dea canon. Cine a pierdut copii fr voie este oprit de la Sfintele !aine numai doi ani. <ratilor, s stiti un lucru+ #ziti-v foarte tare, s nu spuneti n gndul vostru, cum mi spune cte o femeie la mrturisire+ 8Da, printe, l-am avortat, dar era numai de o lun sau de trei sptmni!8 Ce-ai zis) De trei sptmni) ,at ce spune Sfntul nastasie Sinaitul+ 8#recum cnd tun si fulger, odat auzi tunetul si odat vezi lumina fulgerului, asa n clipa cnd s-a zmislit copilul se zideste n el si trupul si sufletul lui, ntr-o form ca o smnt de cnep sau poate mai mic, dar n aceeasi vreme8. De aceea sftuim pe cei ce-au czut n acest pcat,ca s se sileasc cu toat puterea s se mrturiseasc si s-si fac canonul n lumea aceasta, ca nu cumva dincolo s-l fac vesnic. S-a prea nmultit pcatul acesta si este strigtor la cer, si aduce osnd vremelnic si vesnic si n veacul de acum si n cel viitor. min.

O I)TO IOA " CU (E!EILE CA E (AC AVO TU I

!oate pcatele sunt pcate grele si toate pcatele se numesc de marele postol #avel 8lucruri ale ntunericului8. C auzi ce zice+ =epdati dar lucrurile ntunericului. poi ncepe s le numere+ desfrnarea, lcomia, betia, hula, necredinta... !ot pcatul ntunec pe om, dar uciderea este un pcat si mpotriva Duhului Sfnt si strigtor la cer, si poti s spui acestui pcat cum vrei. C ce este mai scump la fiecare vietate dect viata) "u vezi mata c si o furnic si un tntar si o musc, o 'ivin ct de mic, ea vrea s-si salveze viata. <uge, alearg, se pzeste s nu o omori. Dar omul, care-i chipul si asemnarea lui Dumnezeu, ct de scump este viata lui naintea !atlui ceresc) Dac ar fi omul fiar, n-ar fi o pagub mare, c o fiar este mult inferioar omului, dar omul este chipul si asemnarea lui Dumnezeu. De aceea cei ce fac avorturi distrug chipul lui Dumnezeu din om, icoana #reasfintei !reimi pe pmnt, si este foarte mare pcat. De aceea sftuim pe cei ce-au czut n acest pcat, ca s se sileasc cu toat puterea s se mrturiseasc si s-si fac canonul n lumea aceasta, ca nu cumva dincolo s-l fac vesnic. S-a prea nmultit pcatul acesta si este strigtor la cer, si aduce osnd vremelnic si vesnic si n veacul de acum si n cel viitor. ,a s v spun o

ntmplare adevrat si nfricostoare+ Qntr-una din zile, m-am pomenit aici la mine cu o doamn bine, care a venit si a czut n genunchi si a nceput a 60

plnge+ - Ce este, doamn) - ;ai de mine, sunt de la *ucuresti, am venit cu mare greutate si cu mare necaz aici. - Dar ce s-a ntmplat) - -u sunt fat de preot, a zis, si s-a ntmplat de m-a luat n cstorie un mare functionar. -u i-am spus c nu merg dup dnsul. -u sunt fat de preot si sunt credincioas. m crescut n credinta crestin ortodo:, n frica lui Dumnezeu, dar el nu crede n Dumnezeu. -l a spus+ 8-u nu cred, dar ti dau voie tie s faci ce vrei+ roag-te, mergi la biseric, posteste, f milostenie, roag-te si acas. < tot ce vrei, numai s mergi dup mine n cstorie!8 Qn felul acesta, ea a ntrebat pe printii ei si s-a ncumetat si s-a dus. S-au luat n cstorie si au trit bine vreo cteva luni. Cnd ea a rmas gravid, el atta i-a spus+ 8Silvia, copii s nu-mi faci, c copiii sunt salba dracilor8. uzi ce e:presie! -a a rmas uimit cnd a auzit+ 8< ce stii, dar copii s nu-mi faci, c nici nu vreau s aud de dnsii!8 tunci ea i-a spus+ 8&i, criminalule, s-ti ias din minte vreodat c eu am s fac aceast crim! -u sunt fat de preot. -u ti-am spus nainte de a m cstori c vreau s triesc cu tine crestineste, nu pgneste8. -l i-a spus+ 8Gndeste-te bine, c eu am vorbit cu un doctor s dai copilul afar8. Copilul avea dou luni. -a a spus+ 8"iciodat, nu voi face aceast crim. &ai bine mor de o mie de ori dect s omor copilul8. Si a rmas vorba c el i pregtea doctorul ca s-i omoare copilul, mai ales primul copil. -a ns era hotrt pn la moarte s nu fac avort. Si iat ce s-a ntmplat. venit sraca aici la mine s ntrebe, dar era hotrt n inima ei s nu fac aceast ucidere de om. - m auzit de dumneata si am venit s ntreb, a zis ea. Ce zici, printe) -u sunt n a doua lun si el m-a amenintat cu moartea, dac nu fac avort. - Dac te-ar tia de o mie de ori si te-ar mpusca, s nu omori nici un copil, c nici leoaica, nici lupoaica, nici scroafa slbatic, nici serpoaica, nimeni nu si omoar puii. Dar omul a devenit mai ru dect toate fiarele de pe fata pmntului. (mul si omoar copiii. &ai bine s mori de o mie de ori, dar s nu faci avort. Spovedeste-te si te pregteste. &ucenit ai s fii cu Sfnta ;arvara, cu Sfnta !ecla si cu toate martirele n ceruri, dac ai s mori tu, ca s nu omori copilul. - Cum s fac) & tem si de el c m va omor, m tem si de Dumnezeu! - S te temi de Dumnezeu, Care a zis asa+ "u v temeti de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot s-l ucid. !emeti-v mai vrtos de acela care, dup ce a ucis trupul, poate s duc sufletul n gheen. "u te teme! !rupul sta este o mn de pmnt spre mncarea viermilor. zi este, mine nu mai este. Sufletul nu moare n veci! Du-te hotrt n inima ta, spovedeste-te, mprtseste-te si asteapt moartea! Dar s nu avortezi! Ce s-a ntmplat ntre timp) S-a dus femeia acas hotrt s nu fac avort. Si cum era aproape smbta mortilor, adic 8&osii de var8, anul trecut /1?C?3, ea s-a dus n oras s cumpere cte ceva, ca s dea de poman. cumprat castroane, cni frumoase, vase, pahare, portocale, bomboane. ;oi stiti c la noi se d de poman, dup cum este traditia noastr ortodo:, pentru sufletul mortilor. Si a luat si fin de gru, ca s fac cozonaci si plcinte pentru poman. venit acas din oras cam obosit. culcat. plmdit fina, a pus dro'die si a frmntat aluatul pn a dospit si s-a

Cnd a adormit, s-a fcut c era ntr-un defileu de munti, adic dou rnduri de munti. 4nul era pe dreapta si unul pe stnga, iar prin mi'locul acelor munti era o sosea dreapt. &untii erau foarte nalti si aveau pdure de 6>

brazi pn la poale. ,ar de la marginea pdurii, de-o parte si de alta, erau flori, dou-trei sute de metri pn la sosea. -a mergea - asta era prin vis - pe soseaua aceea printre munti si se minuna de frumusetea acelor locuri. Dar deodat, cnd si-a aruncat privirea n dreapta, spre pdure, a observat ceva foarte minunat+ la poala pdurii erau arbori de foc, ct vedeai cu ochii. 4n rnd de arbori care ardeau scnteind de 'ratec. Si de fiecare arbore de foc era legat cu funii de foc cte o femeie goal, cum a fcut-o mama sa, si focul le ardea grozav la spate, pe sira spinrii, si ele tipau groaznic. Cum se zvrcoleau aceste femei legate de arbori, deodat a vzut niste vulturi de foc care veneau din muntii ceilalti, cu gheare de foc, cu aripi de foc si cu ciocul de foc si s-au pus pe snii lor si i mncau si ele strigau+ 8;ai de noi si de noi si de cei ce ne-au nscut pe noi!8 ;ulturii mncau snii lor pn la oase, de se vedeau coastele, si apoi zburau napoi n munti, iar lor le cresteau snii napoi. Si veneau alti vulturi si le mncau din nou si ele strigau tare si plngeau. Si s-a minunat biata femeie+ 8;ai de mine, zice, nu m mai uit n partea asta, c mor de fric8. Si a ntors capul spre stnga. Qn partea stng a vzut un lucru mai nfricosat. lt rnd de copaci de foc, tot n marginea pdurii, si erau legate femei goale, dar aici nu le mai mncau vulturii. ici erau serpi cu dou capete, niste balauri de foc, ncolciti peste ele si peste copaci, cu coada pn n pmnt. Cu un cap era pe o tt si cu altul pe cealalt tt si le sugeau de le ddea sngele. sa de tare strigau, de se cutremurau pdurile si muntii aceia. tunci ea, cnd a vzut c n stnga vede si mai nfricosat lucru dect n dreapta, de fric a slbit si a czut n genunchi si striga la &aica Domnului+ 8&aica Domnului, nu m lsa, c mor de fric!8 si se uita dac nu mai este cineva pe acolo, c se temea s nu vin serpii aceia si la dnsa. Deodat vede n urm pe drum c vine un tnr prea frumos, cu hain alb ca zpada, cu cruce n frunte si cu un baston de aur n mn. Cnd l-a vzut a zis+ - &ultumesc !ie, Doamne, c nu m-ai lsat n iadul sta singur. Si a czut cu fata la pmnt, zicnd+ 8Doamne ,isuse, nu m lsa!8 - -u nu sunt ,isus $ristos, a rspuns ngerul. - Dar cine esti, Doamne) - -u sunt ngerul pzitor al vietii tale. -u totdeauna te pzesc pe tine, si acum m-am artat tie cu porunca lui $ristos. - Doamne, scoate-m de aici, c mor de fric! < mil cu mine si nu m lsa aici! sculat-o din genunchi si i-a zis+ - "u te teme si mergi dup mine! -l mergea nainte si ea n urm. Si n urma lui se vedeau raze de lumin si era o mireasm a Duhului Sfnt, cum nu mai este pe pmnt. &ergnd cu ngerul pe drumul acela, ea a ntrebat+ - Doamne, de ce pe femeile acestea le sug balaurii acestia cu dou capete si pe acelea le mnnc vulturii de foc. =e mnnc snii lor si iar cresc si ele se chinuiesc) Si a zis ngerul+ - cestea n-au voit s le sug copiii lor. "-au vrut s alpteze copii si de aceea balaurii acestia de foc le vor

suge n vecii vecilor si vulturii de foc le vor mnca snii, c au fost criminale si au omort copiii nevinovati din pntecele lor. <emeile care au omort copiii prin avort, cu bi, cu in'ectii, cu pastile si i-au otrvit cu buruieni de la babe, asa se vor munci n veci, c nu s-au pocit, nici nu s-au spovedit, ci au crezut c-i glum pcatul 62

acesta. &ergnd asa, i se prea ei c au mers ctiva Jilometri. S-a uitat n dreapta si a vzut un singur arbore de foc, unde nu era legat nici o femeie. Si ea a ntrebat+ - Doamne, uite aici un singur copac care nu are legat nici o femeie de dnsul! @ice ngerul+ - ;ezi copacul sta de foc) cesta era copacul tu, dac n-ascultai de preot si te duceai s omori copilul! !u nai nici un copil pe lume si era primul copil. Dar avea s te pedepseasc Dumnezeu, pentru c aveai s mori n timpul avortului la doctor. Dar fiindc ai avut fric de Dumnezeu si te-ai hotrt n inima ta s nu omori copilul si ai ntrebat pe preot si te-ai hotrt mai bine s mori dect s omori copilul, iat c ai scpat de acest copac! poi a zis ea+ 8Doamne, scoate-m de aici! Qncotro este tara mea) 4nde sunt eu aici)8 Qngerul i-a zis+ 8S-i spui brbatului tu cel criminal ce ti-am spus eu. Dac te mai ndeamn pe tine la avort, nu aici se va munci el, ci n alt loc, unde de o mie de ori va fi mai greu ca aici! !u esti fat de preot si te-ai mritat fecioar, cum te-a fcut mama ta, iar el este un preacurvar. -l s-a nsurat cu tine, dar nainte el a trit cu trei femei nemritate si le-a obligat s fac avort si le-a pltit el la doctor. cele trei femei au pierdut cte un copil. Deci are pe sufletul lui trei avorturi fcute de el. re s mnnce carne n vecii vecilor, n focul gheenei! -l nu ti-a spus tie, dar este un mare curvar si spurcat. !u te-ai cstorit curat cum te-a fcut mama ta, iar el a fost un preacurvar si ucigas, care a pltit pentru acelea s fac avort. S-i spui, c el n-a zis nimnui8. tunci ea a zis+ 8Doamne, pe unde s m duc eu acas) #e unde s ies)8 Qngerul Domnului i-a spus+ 8Dar unde esti, acas esti! !u scoal-te si frmnt aluatul, c a dospit n covat8. Si l-a vzut ca un fulger cnd a zburat, si ea s-a trezit n cas. S-a trezit femeia foarte spimntat si aluatul ddea 'os din covat, cum i-a spus ngerul. Se culcase la sapte fr un sfert si acum era ceasul nou si un sfert seara. Deci dou ore 'umtate. Qn timpul acesta a fost prin iad si a vzut unde se muncesc femeile criminale care fac ucidere de om. Cnd s-a sculat, de fric a nceput s strige n gura mare. Sotul ei venise de la serviciu si dac a vzut c este obosit si se odihneste, n-a mai deran'at-o. Cnd a auzit rcnind, el a crezut c a luat foc ceva la cuptorul de pine. venit brbatul ei+ - Ce-ai ptit, Silvia) Ce ti s-a ntmplat) - ;ai de mine! ;ai de mine! m fost n iad. m vzut iadul! m vzut unde se muncesc femeile care fac avorturi. - Cum) Si i-a spus sotului tot ce i-a zis ngerul. - ,at, zice, ce mi-a mai spus+ c tu m-ai luat pe mine curat cum m-a fcut mama, dar tu ai trit cu trei femei necstorite, si le-ai ndemnat s fac avorturi la doctori. sa-i) - sa este. - uzi, c te asteapt pe tine munc mult mai mare ca aceea. C tu ai si pltit la doctori ca s omori copiii, nu numai c le-ai ndemnat. *anii aceia sunt spre pierzarea ta n veci!

-l, cnd a auzit c i-a descoperit pcatele, a zis+ 6E

- S stii c adevrul ti-a spus. De azi nainte m pociesc si eu pn la moarte. Dar du-m la un duhovnic s-mi spun pcatele, s pun si eu nceput bun, c am auzit c Dumnezeu primeste pe cel pctos! poi a venit cu sotia si s-au mrturisit amndoi, ndreptndu-si viata. =-am mrturisit si i-am spus+ 8,at, frate, ce a fcut Dumnezeu cu tine! Ct mil a avut de tine! #rin femeie ti-a descoperit urgiile si frdelegile tale, ca s te ntorci la pocint8. tunci mi-am adus aminte de cuvntul Sfntu-lui postol #avel, care zice+ De unde stii, femeie, c nu-ti vei mntui brbatul) "u stii tu, zice, c se sfinteste brbatul necredincios prin femeia credin-cioas) si invers. ,at o femeie crestin! ( femeie cu frica lui Dumnezeu, care a fost hotrt n inima ei mai bine s moar, dect s fac avorturi! Si s-a rugat lui Dumnezeu si a cstigat si pe sotul ei la adevrata credint si i-a ndreptat si viata lui. Si asa, cu a'utorul lui Dumnezeu, sunt pn astzi mpreun si duc viat cinstit si curat naintea lui Dumnezeu. ,-am dat si lui canon s nu se mprtseasc 67 de ani, c pentru un avort Sfintii #rinti opresc 67 de ani, iar cu iconomie 17 ani, dac omul posteste toate posturile si miercurile si vinerile si face milostenie. 8<ac toate!8 a zis el. tunci i-am redus canonul la 17 ani. @ece ani i-am dat canon si s plng toat viata c a omort trei oameni. Cci ori vei omor copilul, cum ti-am spus, cnd l-a semnat Dumnezeu n pntecele mamei sale, cnd este ct o smnt9 ori l omori cnd este mai mare, tot acelasi pcat ai. S v ias din minte, cum zic unele femei+ 8#rinte, nu era dect de-o lun, c nu se stia ce-a fost!8 "u minti pe Dumnezeu, Care a zidit si Care a zmislit n tine. "u auzi ce spune ,eremia #roorocul) Doamne, au nu !u zidesti duhul omului la zmislire) #e Dumnezeu nu-l poate minti nimeni. veti frica lui Dumnezeu, pziti-v de gndul acesta al uciderii de copii, mai tare dect toti balaurii din lumea asta si dect toate. #ziti-v! C dac tot veti face mereu avort, poporul nostru se mputineaz. ;om rmne numai btrnii si vor veni alte popoare si ne vor robi, c vom fi putini si nu vom mai avea copii ca s fie ostasi ai trii si oameni de isprav s conduc tara! !ineti nu numai la natalitatea poporului si la scumpa noastr tar, tineti la sufletul vostru, care-i mai scump dect toat lumea, c dac l veti pierde, cu toat lumea nu puteti s-l rscumprati. !oate femeile care aveti brbati si v-ati cununat, ca si acelea care ati gresit si ati fcut nunt fr cununie, s nu omorti copiii. Copilul este un nger si prin el te mntuiesti si tu! "aste-l, boteaz-l, creste-l si printr-nsul te mntuiesti si tu. S te duci la mrturisire, c esti o crestin bun, si te iart Dumnezeu. ,ar a ucide copilul este cea mai mare crim, cea mai mare frdelege si mpotrivire naintea lui Dumnezeu, Care l-a creat n pntecele tu si ti-a dat tie nastere, iar lui i-a dat suflet viu si cuvnttor. ; rog din toat inima s tineti minte aceast ntmplare. duceti-v aminte, femeilor, de vulturii cei de foc si de copacii cei de foc care ard pe femeile care fac avort, ca si de balaurii cei de foc, care au s v sug pieptul! #ziti-v, v rog, nu numai de-a face pcatul, ci si de-a gndi la aceasta, cci crim si prea cumplit crim este fat de constiinta ta, fat de Dumnezeu si fat de tara n care ne-am nscut si trim. #arintele Cleopa

( ICA DE P"CAT
de I,an Ale?andru

[1uvnt de nc/eiere la mormntul Printelui )icodim .ndit !""2.0 6C

;reau s v spun ceva despre frica de pcat. Dac n-am avea pcat, toate lucrurile ar merge bine. Dar de ce facem pcat) Cum poate s ne fie fric de pcat) Dac avem fric de Dumnezeu. ,n ;echiul !estament spune c frica de Dumnezeu aduce ntelepciune. Deci+ nceputul ntelepciunii este frica de Dumnezeu. Dar ce nseamn asta) ;a rog s credeti c dac ti-e fric de cineva nu vrei s-l vezi. ,l ocolesti. -u sunt profesor la universitate si aveam multe probleme n privinta mea, c ce predam nu le plcea la profesori, si stiu c mai marii mei, cnd i vedeam, i ocoleam, c mi-era fric de ei. <rica de Dumnezeu - si ca atare frica de pcat - e cu totul altceva. &i-e fric de Dumnezeu, nu n sensul c mi-e groaz, ci m tem s nu-= pierd. 4ite, eu v spun, att de mult mi iubesc sotia, nct mi-e fric de ea. De ce) &i-e fric s n-o pierd. tt de mult l iubesc pe ,isus $ristos, dac putem spune asta, nct mi-e fric de -l s nu-= pierd. -:ist o fric sfnt si e:ist o fric las, o fric pctoas. "ou trebuie s ne fie fric de pcat, ca atare si fric de Dumnezeu, pentru c-= iubim si nu vrem s-i pierdem dragostea. &ai bine o zi n curtite !ale, dec mii printre strini /#s. F0, 113. Ce nseamn asta) Cnd tie ti lipseste sotioara, sau cea iubit sau copilasul tu, nu fierbi de dor dup ei) "u vrei s fie prezenta lor vesnic) "oi nu putem tri fr $ristos. Si de aceea ne e fric de -l, c nu vrem s-= pierdem. ceasta-i frica curat. Si cnd vom avea dragoste de $ristos, dragostea adevrat alung frica, stiti foarte bine. -:ist o singur putere, cum e:ist un singur vnt teribil, care reteaz cedrii =ibanului, vntul de miaznoapte. -:ist un vnt teribil al lui Dumnezeu, si aceasta-i iubirea care renaste. Si aceea singur alung frica din inima noastr. Deci nu frica de pcat e primul lucru, ci frica de a nu pierde dragostea lui Dumnezeu din inima noastr. Da. S ne umplem de dragostea =ui, si fiind plini de dragostea =ui nu ne mai biruie nici viata asta, nici moartea, nici frica de om, nici ticlosiile lumii acesteia, ci suntem oameni liberi si senini, asa cum sunteti fiecare dintre dumneavoastr. Sunteti niste oameni fericiti. sa cum printele acesta sfnt, la mormntul cruia glsuim astzi, n puterea cuvintelor sale spunea c oamenii se mpart n patru categorii. 4itati, si noi aici si n fiecare dintre noi sunt patru dihnii. #rintele ne atrgea atentia+ 8<iti atenti c n fiecare dintre noi - v-a spus fiecruia si stiti - e:ist patru oameni, si numai unul este bun8. sa cum e:ist opt feluri de lacrimi, spun Sfintii #rinti, si numai un fel e bun, celelalte pot fi pctoase, dar unu-i curat, unu-i din iubire fat de Dumnezeu. sa si-n noi sunt patru dihnii. 4na-i bun si-i n lupt permanent cu celelalte, Si acestea le numea cele patru stri ale fiintei omenesti. ; spun aceste patru sfri. ;i le aduc aminte, c le stiti mai bine dect mine. nume+ - -:ist Starea diabolic. n fiecare dintre noi sunt momente, dar mai ales e:ist starea diabolic a unui om posedat de duhuri. -:ist starea diabolic, si diabolismul st ntr-un act de mndrie si de apostazie, de negare a lui Dumnezeu. ceasta este starea diabolic a fiintei omenesti. m trit si noi ntr-o stare diabolic a nefericitului de conductor, care s-a dus, nefericitul de el, infestat de o ideologie asiatic si criminal, a lui &ar:, a lui =enin si a acestor monstri, pentru care ieri-alaltieri te bga la puscrie. Dar care toti ati stiut c sunt niste monstri. ( ideologie atee. ( ideologie negtoare de Dumnezeu. ( ideologie care si-a permis s scrie 8*iblia hazlie8. ( ideologie care a zis c $ristos este mitologie. ( ideologie a unor monstri care spnzurau preotii si-i ngropau de vii, si au zis+ 8S terminm cu preotii si cu tranii, si s-a terminat cu crestinismul pe fata pmntului8.

,at c ei, care aveau acest gnd, l-au vzut pe =enin spnzurat de-o funie de otel n *ucuresti, acest mare asiat ateu care a venit peste neamul acesta si care avea acest plan+ 8S distmgem bisericile si tranii, si am terminat cu $ristos8. =-am vzut cum a plecat el din *ucuresti, si cum pleac toti din istorie si cum vine $ristos n locul 6F

lor. De dou mii de ani, tineti minte, de dou mii de ani toti tiranii care s-au luptat cu $ristos, toti nu stiu unde s-si afle mormntul si toti au pierit si vor pieri, tineti minte, pn la sfrsitul veacurilor. Deci starea diabolic. (mul diabolic. m trit ntre acesti demoni. DostoievsJi i numea demoni. scris o carte despre ei. Sunt oameni ndrciti. (ameni care fierb de mnie. ,-am vzut si eu. Care te amenint, care te scuip. Si eu am fost scuipat n fat, si copiii mei de omul diabolic. De aceast diabolie, de acest om stpnit de duhurile satanice. -:ist n continuare. cestia care omoar acum n continuare. ,au ciomagul si-ti dau n cap. Sunt ntre noi. Sunt n fiecare din noi. 8,uda sunt eu8, zice un mare scriitor francez. Si-n noi este un ,uda. (mul diabolic e:ist ca latent n fiecare dintre noi. S nu v nchipuiti c acela-i diavol si eu sunt nger! "u. n fiecare dintre noi este aceast pornire. -u v citez ce spune printele. - poi e:ist starea dobitoceasc. Starea de dobitoc. Starea animalic. nimalul din noi. & uitam si eu ct sunt de animal, cnd mi-e foame. Cnd mi-e cutare. Ct sunt de urs si viper. -l asemna starea aceasta cu ursul si cu vipera. @ice+ 8#ostesc toat iarna. 4rsul posteste,e un mare postitor iarna, dar cnd iese la plimbare primvara, tot oameni sfrtec si pe cine si-a pus laba tot nu scap8. - o stare animalic care stagneaz omul n starea asta. cum 67 de ani a fost animal si dup 67 de ani n-a crescut deloc duhovniceste, tot animal a rmas. &car c posteste ca si ursul, dar cnd i cade un om n mn l sfrtec. Suntem n stare dobitoceasc. Stare animalic. Stare ptimas. Stare de a te mpreuna cu nevasta altuia, de-a rupe, de-a mnca, de-a da cu coatele. m fost n piat. "umai o clip a lipsit s nu m dau la un borcan de smntn+ 8"-am mncat smntn de mult! Ce-ar fi) - vineri, dar mi-e grozav de poft, as mnca un borcan de smntn8. ,spit. Dar v spun, animalul din noi. ; dau pild. Sigur c nu am luat. m luat niste cirese si am terminat. Dar imediat se trezeste, de ce nu), animalul la viata se:ual. <iecare dintre noi suntem constienti c viata se:ual din noi e o putere teribil de a te mpreuna cu oricine. Ca o scroaf si ca un porc. <iecare dintre noi. - o stare animalic. #rintele ne-a e:plicat-o si eu v spun ce-a spus dnsul. Deci e:ist starea diabolic n noi, e:ist starea animalic, e:ist o a treia stare+ starea omeneasc. Si zice el, starea asta omeneasc este aproape la toti oamenii si ea putin acceptabil. Care plng cnd afl c copiii lor n-au reusit la e:amen. ,ar dac-i merge fiului meu bine, ceilalti treaba lor+ 8 l meu a reusit la e:amene!8 -u asta eram nfricosat cnd m-am dus la e:amene la copilasii mei s vd dac-s pe list+ 8&i copile, daca-i iesit, s nu cumva s te arati spre lacrima celui care n-a reusit! scunde-te mai degrab si vino acas si arat-ti bucuria acas. S nu cumva s triumfi acolo, cnd ceilalti plng c n-au reusit!8 Copii cu nou si ceva cdeau la e:amene, pentru c tiranii acestia au pus mna si pe nvttur. "e-au luat *iserica, ne-au luat cartea lui $ristos din mna noastr si pn la urm au vrut s ne ia sufletul. Si asta era directia, de a ne face dobitoace si diavoli pe toti. De a rmne n strile de dobitoci si de diavoli. 8Dac-i merge fiului meu bine, ceilalti treaba lor8. -i. Starea omeneasc este a avea gesturi omenesti. Cum zice+ si pgnii fac asa. Dac faci bine celui care ti-a

fcut bine, si pgnul face la fel. ,ubesti pe cel ce te iubeste, cel care te-a invitat la mas, l inviti si tu si ai relatii, iar de ceilalti nu te priveste. sta-i o stare omeneasc, dar tot o stare insuficient. 6?

Si mai e:ist ultima stare, si sunt sigur c asta stpneste n inimile dvs., cu precdere ale tuturor care ati venit aici, c altfel nu veneati, si care este cea mai puternic n noi, si care o rvnim cu totii pe ascuns s-o avem+ starea duhovniceasc. Starea duhovniceasc, fratilor, care are o singur lege si care-i foarte simplu de tinut minte. nume+ s iubesti pe vr'masul tu. ctul cel mai teribil din istoria omenirii, care a schimbat toat istoria si care numai ,isus $ristos l-a adus si n virtutea cruia spunea un mare poet indian, !agore+ 8;iitorul apartine crestinismului, pentru c singur ,isus $ristos a rezolvat problema iubirii fat de vr'masi8. Ce atitudine trebuie s am eu fat de vra'masi) Singura atitudine colosal care a schimbat lumea si care-i radical nou - toate celelalte le gsiti si n ;echiul !estament, le gsiti si n budism s.a.m.d. - o singur lege colosal si unic+ iubirea fat de vr'masi. <at de aceast stare st sau cade fiecare dintre noi. Se zice c plecm cu dou boccelute la viata de dincolo+ cu faptele noastre nemernice si cu cele bune. Dar ni se va pune la Audecata de apoi o singur ntrebare+ 8 i iubit ndea'uns)8 8-u)8 8=-ai iubit pe acela care te-a scuipat n fat) =-ai iubit pe cel care te prigonea si-ti lucra toate chestiunile si te dusmnea) #e acela care l-au omort acum) #e criminali si pe totiKi-ati iubit)8 &i-aduc aminte de un duhovnic, care trieste aici, si care a fost condamnat. Si fratele su a fost omort de un om. Si cnd a iesit din nchisoare a dat fat-n fat cu cel care i-a omort fratele. Stiti ce-a fcut acest printe care trieste) mers la el si i-a zis+ 8<ratele meu. !u ai omort pe fratele meu si n locul fratelui meu esti tu fratele meu!8 - si l-a srutat pe obraz. 8!e iubesc ca pe fratele meu!8 sta schimb lumea. sta schimb lumea. 4n singur lucru, printe "icodim &ndit, nu-i asa c-i asa) Dumneata ai spus+ omul duhovnicesc. ;aloarea noastr st sau cade fat de aceast atitudine. *rbati frati, de ce v urti unul pe altul, doar sunteti frati) spunea Sfntul Stefan, citndu-l pe &oise, n predica lui din <aptele postolilor. 8*rbati, doar sunteti frati, de ce v urti unul pe altul)8 ,a gnditi-v, dac aceast lege, aceast stare duhovniceasc ar fi o realitate n 5omnia, mai apreau monstrii acestia /minerii n 1??73 cu sbii, cu ciocane si cu nicovale si cu fierstraie si cu topoare s ne omorm unii pe altii) "u ne iubim. ,ubirea lui $ristos este departe de noi. Starea duhovniceasc a 5omniei este dezastroas. Dup >7 de ani de ur, dup >7 de ani de cultivare a strii demonice, a strii dobitocesti, a fost cultivat dobitocul si diavolul din noi si n cel mai bun caz, asa-zisul umanism, care si el e o porcrie fr margini. <r $ristos nu e:ist umanism. Dinte pentru dinte. Cum zicea una+ 8<iului meu s-i mearg bine, iar ceilalti nau dect s crape!8 8S moar capra mea, dar s moar nti a vecinului!8 sta-i umanism) 5omnia boleste de nedumnezeire spun Sfintii #rinti. Suntem sraci cu duhul. (, de-am fi constienti c suntem saraci cu duhul! Starea de duhovnicie a trii noastre este dezastruoas. (mul duhovnicesc din noi este mort, si de aceea ne omorm unii pe altii. Si de aceea nu suntem capabili s rezolvm acest dezastru din mi'locul nostru. sa este situatia din 5omnia. Suntem n situatia aceasta de a ne da n cap unul altuia. De-a pomeni n fiecare sear relele pe care le face cellalt, iar scrboseniile dinluntrul nostru nu ni le aducem aminte. Cnd va nceta odat acest om al pcatului si al dezastrului din mine) Cnd va ncepe omul duhovnicesc s

prind oleac de temeinicie n inima mea, n lacrimile mele si n viata mea) 'uta-ne, Doamne, ca animalul din noi, dobitocul din noi, diavolul din noi si chiar omul din noi s moar si s 07

creasc chipul duhovnicesc al lui $ristos. Singurul model dup care omul si poate modela caracterul. Singurul adevr din lume, cum zice -minescu, care este ,isus $ristos, al crui chip desvrsit este modelul suprem dup care se formeaz firea fiecruia dintre noi, dac primim dragostea =ui 'ertfitoare de sine n inima noastr. min.

P"CATUL AVO TULUI

#entru ce se cstoresc oamenii) #entru a ndeplini trei scopuri+ s nmulteasc neamul omenesc, s se a'ute reciproc, s strpeasc patimile desfrnrii. Deci doi tineri cnd se cstoresc, dac ncalc unul din cele trei scopuri, fac un mare pcat. 4nul din cele trei scopuri care se ncalc foarte des este cel al nmultirii oamenilor, al procrerii. "u las mersul normal al vietii, ci si programeaz cti copii s fac, dup bunul lor plac. =as un copil sau doi s se nasc si restul i arunc la canal. Cea mai oribil crim este avortul, cnd mama si omoar propriul copil. "ici animalele nu fac asa ceva, dimpotriv nasc cti pui le d Dumnezeu si i iubesc foarte mult. !oate pcatele se pot ierta, spun Sfintii #rinti, dar pcatul acesta al avortului, al crimei asupra unui suflet nevinovat poate fi iertat doar cu pretul unor osteneli, nevointe, al unei pocinte care pot dura viata ntreag. Sngele acelui prunc nevinovat strig din pmnt. cei prunci avortati plng naintea lui Dumnezeu si cer rzbunarea sngelui vrsat de mam. Cel mai mare bine pe care-1 poti face n viat, ca om cstorit, este s dai viat mai departe. (rict ai posti, orict te-ai ruga, orict ai da de poman, orict nevoint ai face n viat, nu este mai mare lucru ca atunci cnd dai viat unui om. !oti Sfintii din ceruri cu toti ngerii si ntregul cer se bucur cnd se naste un copil. Singur mama poate s fac o asemenea minune, ea este singurul laborator ce poate da nastere unei fiinte umane. Dac refuz a da nastere, a da viat, refuz ea nssi a avea viat vesnic. &a'oritatea femeilor, foarte comod, 'ustific faptul c nu nasc copii mai multi datorit conte:tului n care triesc+ c nu au cu ce s-i hrneasc si s-i creasc. ,ns aceasta este o mare curs pe care le-o ntinde satana. !rebuie s fim constienti c Dumnezeu niciodat nu va da voie s se nasc un copil far a avea asigurat buctica lui de pine. -ste un mers firesc si natural al lucrurilor s se ntmple asa. tunci cnd nu avem credint n Dumnezeu se produce nefirescul, nenaturalul. tunci cnd cineva avorteaz nu are credint n *unul Dumnezeu, n faptul c -l este deasupra si va ocroti acel copil9 lipsind credinta n Dumnezeu se a'unge la pcatul pruncuciderii, adic al avortului. 4xtras din 6S=>)?A ?AI)A A SP<&4DA)I4I P4 @)?484SA8 ?A?A3<36 % de P3<?<S. I<A1BI. P>3&A84S1A $.nastirea 8ainici'

CUVNT DE @NCAEIE E
& adresez tie, femeie crestin! De ce nu vrei s nasti copii) "u ai cu ce-i hrni) (are nu va avea Dumnezeu gri' de ei) -sti bolnav) Dac avortezi, mai ru te vei mbolnvi. -sti srac) ti va da $ristos cele de nevoie ca s-i cresti. -sti amenintat de brbat c te las) "u-l asculta la cele rele si naste copilul, c poate va a'unge vreun sfnt, prin care s v mntuiti toti din familie. !e temi s nu rd de tine femeile cele rele c ai doi, trei sau chiar mai multi copii) Dar ce vei face cnd diavolii te vor chinui n iad, pentru omor, mpreun cu ele) !e rusinezi c ai rmas gravid de fat mare sau fiind fr sot) "aste copilul, c, prin rusinea pe care o ptimesti, vei scpa de rusinea cea mare din ziua 'udectii si de munca vesnic.

!e rusinezi de oameni c ai rmas gravid, avnd peste 02->7 de ani, si mergi s faci avort) ntoarce-te acas si naste copilul, c ti va aduce mult mngiere si te va a'uta la btrnete. 01

;rei s-ti ucizi copilul la tinerete, ca s nu ai gri'i, s te poti distra mai mult, s placi sotului9 pentru c esti student, dar nc nu ai servici, locuint si masin) Dac mama ta ar fi gndit la fel, mai erai tu astzi) Ce este mai scump, raiul sau iadul) ;iata sau moartea) verea, masina, casa sau copilul pe care ti l-a dat $ristos) (are nu porunceste -l tuturor printilor+ =sati copiii s vin la &ine /adic la viat, la biseric3 Si nui opriti, c a unora ca acestia este mprtia cerurilor /&atei 1?, 1>3) <emeilor crestine, nu ucideti copiii de tinere, c veti rmne fr mngiere n viat. "u avortati copiii dup primele nasteri, c Dumnezeu v va rpi unul din cei nscuti mai nainte. "u-i omorti nici mai trziu, ca s nu v mbolnviti de boli fr leac, nemaiavnd timp de pocint. &amelor, lsati copiii s se nasc dup legea lui Dumnezeu si nu-i omorti nici prin paz trupeasc, nici prin medicamente ucigase, nici prin avort, nici pe alt cale. "u v ucideti copiii, c ucideti suflete nevinovate si v pierdeti propriul suflet. "u v avortati copiii, c nu se vor mntui, nefiind botezati. "u-i omorti cu dou morti - trupeste si sufleteste -, cci copiii avortati nu mai pot fi niciodat botezati si v vor osndi n ziua cea mare a 'udectii lui $ristos. stzi se avorteaz n tar aproape dou milioane de copii pe an! ,ar ceea ce este mai dureros este faptul c cele mai multe avorturi le fac mamele crestine ortodo:e, n timp ce femeile de alt religie - si chiar tiganii niciodat nu-si avorteaz copiii. Dac nu prsim acest pcat, tara va merge tot mai ru9 familia se va destrma, pierzndu-si scopul9 casele crestinilor se vor pustii9 pgnii si vr'masii ne vor robi9 copiii vor fi din ce n ce mai putini pe pmnt9 cancerul va ucide tot mai multe mame9 se vor nmulti divorturile, rzboaiele, cutremurele, sectele si lipsurile vor predomina, cci uciderea, desfrul si necredinta grbesc sfrsitul lumii.

06