CURS nr.

14
Cresterea carasului
Carassius auratus gibelio Bloch 1783
D III-IV (14) 15-18, A III 5, P I (14) 16 (18), V I 7-8, L. lat. 28 (5)6(7)/(5)6(7) 32,
vert.29-31.
Corpul are o forma alungita, puin nalt (34,1-48,8% din lungimea totala) si relativ gros
(40-62 % din nlime). Profilul dorsal si ventral, uor convex. Corpul este acoperit complet de
solzi, relativ mari,groi si aspri la pipit.
Capul este mic, are gura terminala, fr musti, ochi situai lateral si opercule care nchid
bine cavitatea branhiala. Cavitatea bucala prevzut cu dini faringieni din care primul, aproape
rotund si spini branhiali bine dezvoltai.
nottoarea dorsala, lunga si nalta, prezint o radie osificata, puternica, prevzuta cu zimi mari
si distanai.
Pedunculul caudal relativ scurt si nalt, gros, puternic, se termina cu o caudala bilobata, cu
vrfurile puin rotunjite.
Culoarea este argintie, rar plumburie, mai nchisa in partea dorsala.
Peritoneul este negru complet.
Dimensiunile obinuite in habitatele naturale sunt 15-20 cm. si 200-400 gr, rar ajunge la
25-35 cm. si 1,5-2,5 kg.
Carasul triete in ape stagnante dar se ntlnete si in ruri, foarte frecvent in rurile de
deal si de es, cu panta mica si ape domoale. Este o specie cu o plasticitate ecologica deosebita,
rezistent la condiii nefavorabile de mediu, agresiv biologic in ocuparea unui areal nou prin
nlturarea speciilor autohtone similare. Astfel, carasul a aprut in Romnia la sfritul sec. XIX ,
nceputul sec. XX si pe parcursul a 50-60 de ani a provocat dispariia aproape totala a caracudei
(Carassius carassius Linnae) din apele noastre si a ocupat toate ecosistemele acvatice naturale si
artificiale, cu foarte mici excepii.
Maturitatea sexuala se nregistreaz la 3-4 ani, dar cnd condiiile de cretere sunt bune,
devine matur sexual si la 2 ani.
Reproducerea are loc la sfritul primverii cnd temperatura apei este de 16-18 oC, in
mai multe reprize, 2-3, uneori chiar 4, pana in luna iulie. Prolificitatea este de 18.700-58.000 icre
la vrsta de 2-3 ani dar ajunge pana la 860.000 de icre la maturitate deplina. Prolificitatea este
foarte mare avnd in vedere masa corporala a reproductorilor ( 200-1.200 gr/ex.)
Biologia reproducerii speciei este foarte rar ntlnita. Masculii sunt foarte putini sau
lipsesc complet in unele populaii. Unii autori susin ca masculii de caras se ntlnesc doar la
vrsta de 2 ani, dup care i schimba sexul si devin femele. Fecundarea icrelor se realizeaz prin
ginogeneza, cu spermatozoizi ai altor specii de ciprinide, care dau numai un impuls de declanare
a divizarii celulelor si dezvoltare a embrionului, fr contopirea nucleului icrei cu al
spermatozoidului. Rezulta populaii de femele cu caracteristicile genetice ale mamei.
Incubaia dureaz 3-4 zile si resorbia sacului vitelin, 4-5 zile.
Larvele se hrnesc cu fitoplancton, alevinii cu plancton (fito si zoo), puii cu plancton,
perifiton si bentos, iar petii maturi cu tot ce se poate constitui in hrana intr-un sistem acvatic,
inclusiv icre sau detritus organic, mai puin peti. Este un concurent agresiv la hrana naturala si
furaje pentru ciprinidele autohtone din habitatele naturale si respectiv, din cresctorii.

In prima jumatate a sec. XX, carasul a fost crescut in policultura cu ali peti, in mod
deosebit in sistem extensive. Ulterior s-a constatat, ndeosebi in cultura semiintensiva a
ciprinidelor ca, prezenta carasului conduce la o diminuare a produciei speciei valoroase, de baza
si obinerea unei producii suplimentare de proasta calitate ( peti mici, cu multe oase, s.a.) si cu
valoare economica redusa.
Despre cultura carasului se vorbete la modul impropriu. Carasul se gsete peste tot,
in rurile mari si mai ales in cele mici, cu ape lenee, in lacuri, iazuri, heletee, rmnice, oriunde
este apa. Ocupa habitatele, se reproduce, rezista la orice condiii de mediu, chiar si cu 0,4%
oxigen, creste lent dar sigur si se nregistreaz ca producie piscicola in ape naturale dar si in
cresctorii. Este destul de greu s mpiedici intrarea lui intr-o ferma piscicola si odat ptruns,
este foarte greu sa fie eliminat.
Cultura carasului este recomandata in sistemul extensiv de cretere pentru ca asigura o
producie piscicola ieftina, in orice condiii de mediu. Creterea carasului in iazuri sau heletee
furajate este o greeala tehnica (si financiara) si trebuie evitata.
Sunt si autori care susin ca trebuie sa profitam de plasticitatea biologica si rezistena
deosebit a carasului la condiii vitrege de mediu i s l cretem controlat, inclusiv furajat cu
furaje ieftine.
Proceduri tehnologice de eliminare a speciilor de peti cu valoarea economic
diminiuat.
In piscicultura extensiv i semiintensiv practicat n lacuri, iazuri i heletee, ptrund,
fr voia sau din neglijena tehnologilor, specii de peti din fauna slbatic, peti de dimensiuni
mici, cu ritm mic de cretere, cu o calitate necorespunztoare a crnii, cu multe oase i din aceste
motive, cu o valoare economic diminuat. Aceste specii, relativ numeroase, sunt concurente la
hrana natural i suplimentar a speciilor cultivate, sunt purttori imunizai de ageni patogeni i
produc mai multe neajunsuri:
- diminueaz producia speciilor cultivate;
- pot transmite parazii sau alte forme de mbolnvire;
- necesit manoper suplimentar pentru sortarea lor la pescuitul de recolt;
- au valoare economic diminuat sau,unele specii nici nu pot fi valorificate.
Procedurile tehnologice de eliminare a speciilor slbatice de peti sunt grupate n dou
mari categorii:
1. Stoparea intrrii n bazinele piscicole realizata prin sisteme de filtrare;
2. Diminuarea sau eliminarea speciilor slbatice realizata prin metoda biologic:
popularea cu peti rpitori i prin metoda fizico-chimic: golirea bazinului i
clorinarea zonelor umede.
Piscicultura n lacuri i iazuri, exclude posibilitatea controlului total asupra speciilor care
compun populaia piscicol. Majoritatea lacurilor i iazurilor sunt amplasate pe pruri sau ruri
cu debite permanente, mici sau mijlocii, imposibil de filtrat pentru a mpiedica ptrunderea
speciilor de peti din ihtiofauna autohton. n plus lacurile i iazurile, de cele mai multe ori, nu se
videaz complet sau se videaza la perioade mari de timp, ceeace permite speciilor slbatice s se
reproduc i s se dezvolte numeric.

Singura modalitate eficient de diminuare (drastic) a populaiilor de peti nedorii este

popularea cu alu. alul este un pete rpitor, activ, harnic, consum peti mruni, nu este
foarte lacom i nu poate consuma peti de talie mare, cum sunt cei cultivai. Vrsta alului la
populare trebuie s fie de 7-9 zile sau max. 1 (un) an. Populaia de alu se dimensioneaz n
funcie de mrimea populaional a petilor slbatici, tiindu-se c alul pentru a crete cu 1
(un) kg trebuie s consume 7 kg pete.
Evacuarea complet a apei, cel puin la 3-5 ani i clorinarea zonelor umede (100 g / m 2)
determin eliminarea total a speciilor slbatice, cel puin pentru perioade scurte de timp i
controlul eficient al acestor populaii pentru perioada care urmeaz.
Creterea ciprinidelor n heletee este caracterizat i de posibilitatea de a mpiedica total
ptrunderea speciilor slbatice de peti, att n heletee alimentate gravitaional ct i heletee
alimentate prin pompare.
Apa tehnologic destinata helesteelor, este filtrat prin diferite sisteme sau tipuri de filtre
care rein nu numai peti aduli de mici dimensiuni dar pot reine chiar i icrele embrionate sau
distrug total ori, parial, alevinii sau puii de foarte mici dimensiuni.
n Romnia , la ora actual, se folosesc dou sisteme de filtrare:
1.
Filtre de nisip i pietri, foarte eficiente, folosite de cele mai multe ori n cazul
alimentrii gravitaionale cu ap tehnologic. Sunt constituite din 2-3 (4) perei
verticali, confecionai din ipci de lemn sau stlpi metalici i plas mpletit din
srm, cu ochiuri corespunztoare materialului filtrat. Lungimea i nlimea
filtrului sunt date de condiiile existente n locaia aleas, de debitul de alimentare i
ncrcarea apei cu suspensii (minerale i organice) i materii grosiere. Spaiile
dintre pereii filtrului au limea de 20-30 cm i sunt umplute cu pietri i respectiv,
nisip, n sensul de curgere al apei. Acest tip de filtru este foarte eficient dar, se
colmateaz relativ repede i materialul filtrant trebuie scos i splat sau nlocuit
2.
Casete de filtrare, confecionate din site sau plase, montate pe cadre metalice
paralelipipedice sau cilindrice. Dimensiunile casetelor de filtrare se aleg n funcie
de mrimea debitului tranzitat, gradul de selecie al filtrului (diametrul perforaiilor),
ncrcarea apei n suspensii i materii grosiere i coeficientul de asigurare (selectat
n funcie de periodicitatea currii filtrului).
Recomand folosirea filtrelor multiple, confecionate din tabl inox perforat, montat pe
cadre din profile inox, datorit siguranei i durabilitii funcionrii lor. Perforaiile trebuie s fie
de 6-8 mm la prima treapt de filtrare (caseta interioar), 2-4 mm la treapta a doua de filtrare
(caseta intermediara) si 0,8-1,2 mm la caseta exterioara.. Suprafaa total de filtrare a fiecrei
casete se calculeaz n funcie de suprafaa cumulat a perforaiilor, debitul de alimentare,
presiunea apei i gradul de ncrcare cu suspensii sau materii grosiere. De obicei, raportul ntre
suprafeele celor trei trepte de filtrare este 1 : 4 : 8.
Unii tehnologi recomand ncrcarea acestui tip de filtru cu pan (rezultat din prelucrarea
mecanic a pieselor metalice cu strunguri sau freze), cu rolul de secionare total sau parial a
larvelor i puilor de peti care ar putea trece, ulterior, prin ochiurile filtrelor.
Pentru heleteele de cretere n vara a II-a sau a III-a, alimentate din surse srace n specii
slbatice de peti, se poate renuna la treapta a III-a de filtrare (= 0,8 1,2 mm).
n Europa de Vest, se folosesc filtre rotative, acionate electric i prevzute cu
temporizator pentru a regla periodicitatea punerii in functiune a filtrului si curatarea automata a

benzii filtrante. Tehnologul selecteaza treptele de functionare temporala , in functie de incarcarea

apei de alimentare in suspensii si materii grosiere.
Aceste masuri, sunt completate in cazul helesteelor, in marea majoritate a cazurilor, de
evacuarea completa a apei in fiecare an si apoi, posibilitatea clorinarii zonelor umede sau lasarea
pe uscat in timpul iernii.
In plus, recomand cu fermitate popularea cu rapitori, astfel :
1 Helesteele de crestere vara I :somn, 60-80 ex/ha (cu varsta de 20-25 zile)
2 .Helesteele de crestere vara a II-a: somn, 10-20 ex/ha ( W=200-500 gr/ex ) si
salau ( vezi norma de populare la Cresterea salaului)
3. Helesteele de crestere vara a III-a, a remontilor si reproducatorilor : somn,2-4
ex/ha ( W=1,2-1,5gr/ex) si salau ( idem pct.2)
Atat in cazul lacurilor si iazurilor, cat mai ales in cazul helesteelor, aplicarea corecta si
consecventa a procedurilor tehnice mentionate, conduc la disparitia sau diminuarea drastica a
populatiilor de pesti salbatici din bazinele destinate cresterii controlate a ciprinidelor.