Discriminare

Notiunea desemneaza totalitatea atitudinilor si comportamentelor prin care anumitor indivizi si grupuri li se refuza drepturile si oportunitatile existente pentru alti indivizi si grupuri, in cadrul unei si aceleasi societati politice. Acesta este sensul principal al discriminarii negative. Forma extrema de discriminare nationala, etnica, religioasa, rasiala, etc. este segregatia.Reversul discriminarii este actiunea pozitiva (afirmativa). In prezent, abordarile multiculturale utilizeaza si sintagma "discriminare pozitiva" referindu se la abordarea unor drepturi suplimentare comunitatilor dezavanta!ate de practici discriminatorii anterioare.Rasism. "redinta existentei unei inegalitati a raselor, superioritatii de ordin biologic, legitimitatii nazuintelor #egemonice, pastrarii unui ideal de "puritate" sau de "autenticitate" impreuna cu un recurs la epurare sau eugenism. $ariantele utilizate incorporeaza o gindire decadenta sau celebreaza, dimpotriva, meritele selectiei naturale. %e mentionat si alte cliva!e, rasismul de excludere, rasismul de dominare, rasismul propriu zis, teoria rasiala. In functie de perspectiva imaginata (de la &earson la "#amberlain, sau de la 'obineau la $ictor "ourtet), apar anumite divergente. (a nu uitam, de altfel, ca se impun anumite nuante si ca orice ierar#ie nu se rezuma numai la "categoriile exploatarii sau dispretului" (Andre )e!in si *ulien Freund, "Racismes antiracismes", &aris, +linc,siec,, -./0). &.A.1aguieff, in "2a force du pre!uge. 3ssai sur le racisme et ses doubles", &aris, 2a %ecouverte, -.//, prezinta "un inventar sistematic de trasaturi definitorii"4 respingerea universalului, postulatul incomunicabilitatii, legile ereditatii, vointa de diferentiere. %aca ansamblul acestor presupuneri merita sa fie c#estionat, trebuie denuntat un anumit numar de "fictiuni"4 exaltarea unei lumi fara pre!udecati, dragostea absoluta de pace si umanitate, retorica a conspiratiei sau orc#estrarii5 Fara aceasta punere la punct, pot sa reapara orbirea, fanatismul sau resentimentul. 6are gogomanie c#estia asta a celor de la 73FA cu suspendarea pentru o etapa a stadionului (teaua cica din cauza manifestarilor rasiste ale spectatorilor. 8m avea noi multe si mari #ibe, insa gainaria asta cu acuza cu xenofobia ori ura de rasa c#iar este ridicola si n ar fi exclus ca sanctiunile dictate sa aiba un efect de bumerang, caci se stie ca romanului ii place al dracului de mult sa faca in ciuda. &ractic, occidentalii de la 73FA ne pun noua in carca niste probleme cu care se confrunta ei pe acolo, si nu neaparat numai pe stadioane, intrucat se stie la ce invazie de refugiati veniti de pe coclaurile Asiei sau Africii sunt supusi vest europenii, lucru care provoaca mari nemultumiri si frustrari in randul populatiei. Noi nici nu prea avem cu cine sa fim rasisti, caci cine %oamne iarta ne sa vina in Romania9 Niste loaze de studenti arabi, cativa negri introvertiti, niste buticari turci, cateva valize de c#inezi si cam atat.

A, cu tiganii9 Nici macar sau mai degraba invers, pentru ca acestia sunt foarte uniti, iar atunci cand unii dintre ei comit o tal#arie victima nu este aproape niciodata un coreligionar. "at priveste ceea ce se striga pe stadioane acestea sunt de!a niste banalitati intrate in folclorul fotbalului, care nu prea mai intriga de multa vreme nici macar pe cei vizati, dovada fiind faptul ca dupa castigarea campionatului in :.. celor de la Rapid li se canta "%upa ;< de ani iar e titlul la tigani", ca sa nu mai vorbim de ce intonau !ucatorii giulesteni in vestiar dupa acea ultima etapa, adica ""ine e pe locul doi suge p... la cioroi". "#iar si rapidistii gresesc atunci cand se simt ofuscati de scanadarile din tribune, intrucat prin aceasta sucareala ei c#iar par sa recunoasca faptul ca intr adevar reprezinta "ec#ipa tiganilor", lucru destul de neadevarat daca aruncam geana pe lotul visiniilor sau c#iar pe banca te#nica. &ardon, nu, pe banca te#nica nu. Ramanand la aceeasi respectabila minoritate nationala putem sa consemnam lucruri extrem de stranii. %e exemplu, in urma cu cativa ani am putut urmari la o emisiune televizata cum reprezentantul romilor in &arlament, 6adalin $oicu, il insulta ca la usa cortului scuzati expresia pe regele tiganilor, pe care nu l scotea din "baragladina", "cocalar" sau "garoi" si despre care mai spune ca doarme in camera cu gainile si cu caii, poate c#iar cu cei personali. 7rat, foarte urat, iar aici c#iar nu vedem cine s ar fi putut autosesiza. "um spuneam, mari probleme cu rasismul sunt acolo, in $est, de unde ne vin noua amenzile si suspendarile. &riviti, de exemplu, cu ce raceala, cu ce reticenta sunt imbratisati !ucatorii de culoare atunci cand inscriu vreun gol. Asta ca sa nu mai vorbim de Anglia unde aproape !umatate dintre !ucatori sunt negri, asta fara ca printre arbitri sau c#iar spectatori sa se numere indivizi de aceeasi rasa. =ai sa ne amintim de 6utu si de ce prieteni si a facut el cat a zabovit la "#elsea, %essail>, 6elc#iot, 6a,elele si =asselbain,, toti fotbalisti de culoare si singurii care i au onorat invitatia la )ucuresti, semn ca englezii ii ignorau complet pe toti. "#iar si la *uventus Adi al nostru il are drept cel mai bun prieten pe suedezul de origine bosniaca ?latan Ibra#imovici, cel pe care nimeni nu l ing#ite in lotul torinezilor, cu toate ca lui i se datoreaza in cea mai mare parte titlul obtinut sezonul trecut. %ar marea problema cu rasismul, acolo unde exista, nu este pe stadioane, ci indeosebi in afara acestora, acolo unde 73FA n are cum sa intervina, ci cu totul alte organisme, cele care de fapt ar fi trebuit sa actioneze inclusiv in cazul fotbalului, insa de!a a!ungem la o alta discutie. %iscriminarea @n munca de orice fel este interzisa (sus) A Nu s au sesizat cazuri de discriminare datorata nationalitatii sau religiei. A Nu s au sesizat cazuri de diferente @n plata salariului datorate nationalitatii sau religiei.

A Bn multe cazuri s a observat o atitudine agresiva fata de anga!ati din partea maistrilor sau a managerilor. A Bn acest domeniu de munca, atCt femeile (care reprezinta peste .DE), cCt si barbatii nu au perspective semnificative de promovare si nu se poate vorbi despre Fo carieraG @n industria de confectii. A Relatiile personale si FmitaG functioneaza @n multe cazuri atunci cCnd se doreste ocuparea unei pozitii mai bune sau obtinerea unor avanta!e.