Renasterea

Prin Renastere se intelege exceptionala inflorire culturala si artistica din mai multe tari ale Europei de apus si centrala in secolele al XV-lea si al XVI-lea, in conditiile destramarii feudalismului si ale dezvoltarii capitalismului.

Lorenzo de Medici, conducatorul Florentei sursa Umanismul Cultura Renasterii s-a format in lupta cu teologia medievala. In Evul Mediu, arta si cultura erau subordonate dogmelor bisericesti. Omul era considerat o fiinta netrebnica, pacatoasa, care trebuia sa dispretuiasca viata si sa nu se impotriveasca destinului. Biserica interpreta toate fenomenele naturii ca actiuni ale puterii divine pentru a inspaimanta pe oameni.

Noile relatii capitaliste, ca si progresele tehnice si descoperirile geografice au zdruncinat conceptiile de viata religioasa. Burghezia in ascensiune incepea sa se preocupe din ce in ce mai mult de organizarea cat mai buna a intreprinderilor, pentru realizarea unui profit maxim. Ea renunta la credinta pasiva in divinitate si sustine puterea creatoare a omului si a ratiunii lui de a-si organiza viata si imbunatatii traiul. Paralel cu sporirea bogatiilor materiale cresc si nevoile spiritual ale clasei conducatoare. Aparatul de stat are nevoie de oameni calificati (notari, contabili, diplomati etc.), precum si de arhitecti, sculptori, pictori si scriitori. S-a format astfel o intelectualitate noua, burgheza, din care s-au recrutat reprezentantii Renasterii, cu o cultura laica, orientate spre cunoasterea vietii si a omului. Aceasta noua cultura, care pune in centrul ei omul si care are la baza ideile Renasterii a primit numele de umanism. O particularitate insemnata a culturii Renasterii o formeaza interesul pentru cultura antica. Astfel, in acesta vreme se intreprind numeroase studii asupra scrierilor si monumentelor antice, deoarece ele sunt modele de pretuire a vietii omului si le ofera argument puternice in lupta impotriva conceptiilor teologice medievale. Preocuparea pentru om, orientarea spre viata reala si pretuirea creatiilor literare si artistice ale antichitatii greco-romane, ca model pentru noua cultura, sunt deci principalele trasaturi caracteristice ale umanismului Renasterii. Noua orientare a artei

Primaria din Poznan, reconstruita de Giovanni Batista di Quadro sursa Arhitectura se orienteaza mai ales spre constructii cu caracter laic (palte, primarii etc.), opus arhitecturii gotice, preferand constructiile echilibrate, la care pot fi sesizate in mod clar atat structura cat si echilibrul lor. Zidurile au forma simpla, iar liniile verticale si orizontale ale fatadelor subliniaza scheletul constructiei, care capata in ansamblu o forma geometrica bine conturata. Sculptura se desprinde de arhitectura si devine o arta independenta, care glorifica in creatiile sale omul liber si cutezator. In pictura, perfectionarea tehnicii in ulei deschide artistilor posibilitati nelimitate de a reda idealurile umane ale epocii. In locul figurilor solemne, imbracate in draperii grele, care ascund corpul si le faceau ireale, datorita redarii pe fonduri monocrome, in locul compozitiilor supraincarcate, specifice picturii medievale, se afirma acum preocuparea pentru redarea unui om armonios, real si incadrat in timp si spatiu. Aceste preocupari duc la descoperireaperspectivei liniare, a

desenului anatomic si a portretului. Compozitiile devin clare si respecta proportionalitatea intre goluri si plinuri. Totusi, umanismul Renasterii are un caracter de clasa, limitat la idealurile de viata ale burgheziei in devenire. Nici in arta maestrii nu s-au putut ridica pana la inaltimea intelegerii omului obisnuit, a importantei muncii si a poporului. Inceputurile Renasterii italiene Renasterea a aparut mai devreme in Italia decat in celelalte tari ale Europei din cauza dezvoltarii timpurii a oraselor din nord-estul peninsulei. Dintre orasele din nordul Italiei care au avut un rol insemnat in opera de cristalizare a culturii Renasterii italiene, primul loc l-a detinut Florenta, care a cunoscut o inflorire economica nemaintalnita, datorita dezvoltarii manufacturilor si a bancilor. Istoria Florentei din acea vreme se caracterizeaza pe de o parte printr-o exceptional inflorire economica, iar pe de alta parte prin lupte de clasa violente si prin lupte intre partide, pentru putere. Aparitia mai timpurie a Renasterii in Italia se datoreaza si faptului ca pe acest teritoriu s-au pastrat un numar foarte mare de monumente antice, care au servit ca baza noii orientari umaniste si i-au furnizat argument trainice pentru sustinerea ei . Inceputurile Renasterii italiene sunt de obicei legate de Francisc din Assisi, un calugar care sustinea in predicile sale dragostea pentru natura, folosind un limbaj aceesibil si pentru omul de rand, usurand orientarea spre o cultura si o arta apropiate de realitate. Bibliografie: Istoria artei - volumul I, Constantin Suter

RENATEREA - epoc

n istoria Europei, care cuprinde, n linii generale, secolele 14-16, perioada de tranziie de la societatea medieval la cea modern. Renaterea a nceput n Italia, unde au aprut mai nti germenii relaiilor capitaliste, dar a fost un fenomen general european, care s-a dezvoltat, mai curnd sau mai trziu, n cadrul societii medievale, cunoscnd deosebiri de la o ar la alta, n funcie de etapa istoric i de situaia specific, de tradiie etc. n epoca Renaterii, se dezvolt burghezia, ncepe emanciparea rnimii, iar nobilimea pierde treptat supremaia economic, pstrndui doar preeminen politico-social. Cu excepia Italiei i a Germaniei, de exemplu, n care frmiarea politic s-a meninut mult vreme, se formeaz statele centralizate n jurul monarhiei (Frana, Spania, Anglia), care ncurajeaz expansiunea comercial, protejeaz creditul i sprijin industria. n epoca Renaterii au loc marile descoperiri geografice (cltoriile lui Henric Navigatorul, Vasco da Gama, Cristofor Columb, Fernando de Magellan .a.), care au spart limitele vechii lumi cunoscute, punnd bazele comerului mondial i grbind, prin exploatarea noilor teritorii cucerite, procesul acumulrii capitalului. Ca urmare a acestor schimbri din economie i din structura social, ncep s apar statele naionale moderne, care corespund cel mai bine cerinelor de dezvoltare a relaiilor capitaliste i a noii clase burgheze. Statele moderne cu interesele lor naionale se substituie pe arena european celor dou mari entiti cu vocaie universal Biserica catolic i Imperiul a cror rivalitate pentru hegemonie dispare. Acestor transformri social-economice i politice profunde le-a corespuns un avnt fr precedent i n domeniul culturii, o perioad de nflorire a artei, literaturii, tiinei, gndirii social-politice i filozofice. Purttorii noii culturi i ideologii, ei, umanitii, au considerat epoca lor o epoc de renatere spiritual, ntemeiat pe renvierea culturii antice grecoromane, dup o lung perioad de ntuneric i de decdere. Umanitii au creat o cultur nou, profan, n centrul creia se afla omul, opus culturii impregnate de dogmele i nvturile ecleziastice ale societii

medievale. Ascetismului i pesimismului medieval, Renaterea i-a opus o concepie nou, optimist, despre lume, ptruns de ncrederea n om i n natur, de idealul unei fericiri terestre. nvaii Renaterii au fcut elogiul culturii, al studiilor umaniste ca mijloc de nnobilare i de desvrire a omului, au formulat idealul unei dezvoltri multilaterale a personalitii, a omului universal, ntruchipat n figura unor titani ai creaiei i ai aciunii, ca Leonardo da Vinci, Michelangelo sau Drer. Renaterea a promovat spiritul critic, aeznd raiunea mai presus de credin i de tradiie. Ea a pus bazele tiinelor moderne ale naturii, a iniiat istoriografia modern, ntemeiat pe o concepie laic i pe studiul critic al izvoarelor, a asigurat triumful limbilor vulgare n literatur. tiinele naturii au cunoscut n epoca Renaterii un puternic avnt. Din aceast epoc dateaz nceputurile tiinelor moderne ale naturii, ntemeiate pe experiment i pe aplicarea matematicii. Ramurile tiinei care se dezvolt cu precdere sunt: mecanica cereasc i terestr i, n strns legtur cu ele, disciplinele matematice. Cea mai mare realizare tiinific a epocii o constituie crearea sistemului heliocentric de ctre Copernic, care a dat o lovitur decisiv viziunii tradiionale, care plasa Pmntul n centrul Universului. Galilei pune bazele cinematicii, iar Kepler descoper legile micrii planetelor. n matematic se dezvolt mai cu seam algebra i geometria (Tartaglia, Ferrari, Cardano). n domeniul medicinii, A. Vesalius pune bazele anatomiei moderne, iar M. Servetodescoper circulaia mic a sngelui. Un progres considerabil au nregistrat cunotinele tehnice; se rspndesc armele de foc, se dezvolt considerabil industria textil, mineritul, metalurgia, fabricarea hrtiei, construciile de corbii (n legtur cu exploatrile geografice). Tot din aceast perioad dateaz invenia tiparului n Europa (sfritul sec. 15), a telescopului (sfritul sec. 16 i nceputul sec. 17). n filozofie, trstura caracteristic general a Renaterii a constituito orientarea sa antiscolastic. n cursul sec. 14-15 a predominat reluarea i dezvoltarea, potrivit cu condiiile specifice ale epocii, a curentelor filozofice antice. Gnditorii Renaterii au apelat la stoicism pentru a crea o o moral independent de rigorile preceptelor religioase, bazat cu precdere pe raiune i pe natur, pentru a proclama triumful omului asupra Fortunei (sorii). Ei au ndreptat epicureismul mpotriva

ascetismului medieval (L. Valla), scepticismul mpotriva dogmelor bisericii (Montaigne). Reprezentanii Academiei florentine (Marsilio Ficino, Pico della Mirandola) au pornit de la Platon i neoplatonism pentru a fundamenta teza unitii dintre om i natur, dintre spirit i corp, cultul frumosului ca ntruchipare sensibil a divinului, concepie care a influenat arta Renaterii. Neoaristotelicienii de la Universitatea din Padova au tras chiar concluzii ateiste din doctrina Stagiritului (P. Pomponazzi). Umanitii Renaterii au dezvoltat o nou concepie despre om, promovnd ideea demnitii omului ca fiin liber, autonom, creatoare (Pico della Mirandola, T. Campanella). Concepiei pesimiste despre om, ca fptur supus permanent pcatului, i-au opus teza naturii bune a omului (Erasm, Rabelais, Vittorino da Feltre), fundamentnd astfel pedagogia umanist. n filozofia naturii, concepia despre nsufleirea ntregului cosmos exprima, ntr-o form naiv, fantastic, ideea unei materii active, care i desfoar prin sine nsi bogia formelor (G. Bruno); concepiile magice i astrologice sugerau ideea conexiunii universale (Paracelsus). Filozofia Renaterii culmineaz cu concepiile legate nemijlocit de tiinele noi ale naturii. Aceste concepte fundamenteaz metodele cercetrii experimentalomatematice a naturii (Leonardo da Vinci, Galilei), opun finalismului determinismul, formuleaz conceptul modern al legilor naturii (Galilei, Kepler). Formarea statelor naionale s-a oglindit n epoca Renaterii n concepiile politice care au negat caracterul divin al puterii de stat, marcnd emanciparea teoriei politice i juridice de sub tutela teologiei (Machiavelli, Bodin). n epoca Renaterii apar i primele doctrine utopice; ele zugrvesc imaginea unei societi viitoare n care proprietatea privat va fi desfiinat (T. Morus, T. Campanella).

Istoriografia

Renaterii a impus o viziune laic asupra evoluiei societii, ncercnd, pe baza studiului critic al izvoarelor, s detecteze raportul dintre social i individual n desfurarea procesului istoric (Machiavelli, Guicciardini). Umanismul renascentist a avut ecouri

puternice i n rile Europei Centrale (istoricul A. Bonfini n Ungaria, marele pedagog J.A. Komensky n Cehia, gnditorul A. ModrzewskiFrycz i poetul J. Kochanowski n Polonia etc.).

Literatura Renaterii a pus bazele creaiei literare europene moderne. Dante a promovat n opera lui, alturi de elementele misticofantastice, un filon umanist. Creaia prin excelen satiric la adresa principiilor etice ale societii medievale a unor scriitori ca Villon sau Chaucer aparine aceleiai perioade de tranziie spre modernitate. Petrarca ilustreaz prin versurile sale, pentru prima dat n literatur, bogia eului,Boccaccio opune bigotismului medieval spiritul laic, burghez i popular, exalt dragostea desctuat de prejudecile ascetice. Lorenzo de Medici, Angelo Poliziano, Luigi Pulci, Lodovico Ariosto i Torquato Tasso au cultivat o poezie a temelor mitologice i cavalereti mpletite cu cele de inspiraie popular, care celebreaz plcerea i bucuria de a tri. n Frana, realismul satiric al Renaterii este reprezentat n primul rnd de creaia lui Rabelais, strbtut de un optimism i de un umor de resurse populare. Clmont Marot i poeii Pleiadei au inaugurat o poezie de inspiraie pastoral i contemporan, cu bogate referiri la mitologia greco-roman. n Spania, literatura Renaterii este ilustrat ndeosebi prin romanul picaresc, ai crei reprezentani au fost Mateo Alemn y de Enero, Quevedo y Villegas Francisco Gmez .a Filonul realist-satiric al literaturii spaniole renascentiste este strlucit valorificat de Cervantes n Don Quijote, primul roman al literaturii moderne. Epopeea Luisiadele a portughezului Luis de Camos cuprinde, alturi de idei cu caracter renascentist, aluzii polemice ale vremii. n Anglia, Renaterea este dominat de personalitatea lui Shakespeare, a crui oper oglindete dramatic att crepusculul societii medievale ct i tensiunile embrionare ale societii moderne. n Germania, datorit unor condiii specifice, umanismul Renaterii (Ulrich von Hutten, Hans Sachs .a.) s-a dezvoltat i sub haina reformei religioase n lupt cu Biserica catolic, impunndu-se prin spiritul su pronunat popular i prin

ideea unitii naionale. Crile populare care au circulat n sec. 15-16 (Burghezii din Schilda, Doctor Faust i Till Eulenspiegel) au contribuit la rspndirea n mase a spiritului Renaterii. n arhitectur, artele plastice i decorative, stilul Renaterii a aprut nti n Italia n sec. 15. n concretizarea noilor idealuri umaniste, artele vizuale, care s-au inspirat dup modelul operelor clasice greco-romane, dar fr a le copia, au deinut un rol hotrtor. Viziunea unui univers organizat, inteligibil a determinat noua structur a imaginilor artistice i orientarea lor spre oglindirea realitii obiective i concrete, spre figurarea spaiului real. Cunoaterea artistic i cea tiinific se mpletesc n activitatea multor creatori de seam (L.B. Albertini, Leonardo da Vinci, A. Drer .a.). ncercnd s ptrund legile frumuseii (de structur, proporii, ritm etc.), ei au contribuit la dezvoltarea tiinelor ajuttoare artei (perspectiva, optica, tehnologia culorii, anatomia artistic etc.). n aprecierea operelor de art, principalele criterii aveau n vedere claritatea, echilibrul i armonia ansamblului. n epoca Renaterii, rolul artistului a evoluat de la cel al meteugarului medieval (de obicei anonim) la cel al creatorului care semneaz opera, proclamndu-i astfel individualitatea artistic. Sculptura i pictura se desprind de arhitectur i, pe lng arta monumental (pictura mural i decoraiile sculpturale), se dezvolt pictura de evalet i sculptura de postament. Desenul este apreciat ca oper de sine stttoare, iar gravura cunoate o mare rspndire, rspunznd prin posibilitatea de multiplicare, ca i textul tiprit n noile tipografii, necesitilor publicului numeros al oraelor. n Italia, Renaterea cuprinde urmtoarele perioade: Prerenaterea (sec. 14), Renaterea timpurie (sec. 15), Renaterea (c. 1500-1530), Renaterea trzie (sfritul sec. 16) i are urmtoarele centre principale: n sec. 15 numeroase coli locale la Florena, Siena, Veneia, Padova, Urbino etc., iar n sec. 16 la Roma i Veneia.

Arhitectura Renaterii

se caracterizeaz prin revenirea la principiile constructive romane, cu dominana orizontal i zidurile pline. n sec. 15 s-au adoptat (prin renumiii arhiteci L.B. Alberti, F. Brunelleschi) elemente antice, ca arcade semicirculare, coloane etc. n sec. 16 s-a dezvoltat tema planului central cu elevaie piramidal (D.

Bramante, Michelangelo),

desvrindu-se compoziia ritmic a faadelor (ex. Palatul Pitti din Florena). n sculptur, opera lui Donatello rezum evoluia artei sec. 15, de la statuile care mpodobeau biserica, la portretul laic i monumentul ecvestru (Ghiberti, Jacopa della Quercia, Verocchio, Luca della Robbia .a.). n sec. 16, Michelangelo realizeaz deplina dezvoltare a sculpturii de ronde-bosse. n pictur, trsturile nnoitoare din creaia lui Giotto sunt dezvoltate, la nceputul sec. 15, n pictura mural de florentinul Masaccio, alturi de Fra Angelico, Uccello etc., apoi, n a doua jumtate a secolului, de Piero della Francesca, Mantegna, Botticelli, Signorelli etc., iar pictura de evalet este ilustrat cu precdere la Veneia (familia Bellini). n sec. 16, apogeul picturii Renaterii este atins n operele lui Leonardo da Vinci, Rafael Sanzio, Michelangelo Buonarotti (ultimul lucrnd mai ales la Roma) i n cele ale veneienilor Giorgione, Tiziano, Veronese, Tintoretto.

Artele decorative au

atins un nalt nivel artistic (mtsurile i catifele veneiene i genoveze, majolica din Faenza sau din Urbino, sticlria de Murano etc.). Evoluia general a stilului a fost de la simplitate (sec. 15) spre fast i mreie (sec. 16). n rile de Jos, nceputurile Renaterii au loc n sec. 15 n pictura frailor Van Eyck, a lui Memling etc. n arhitectur i n decoraie persist nc stilul gotic. n sec. 16, sub influena artei italiene, ia natere curentul romanist, cei mai de seam pictori rmn ns credincioi tradiiilor populare locale, folosindu-le n lrgirea tematicii sau n crearea unei viziuni artistice moderne (H. Bosch, Pieter Brueghel cel Btrn, Lucas van Leyden). n Germania, Renaterea a avut loc la sfritul sec. 15 i n prima jumtate a sec. 16 numai n cteva orae, printre care Nrnberg. n arhitectur, n sculptur i n decoraie, fondul tradiional gotic este

asimilat n noua structur constructivist renascentist. n pictur, limbajul gotic expresionist rmne determinant n opera luiA. Drer, H. Holbein cel Tnr i L. Cranach se remarc o eliberare sub semnul tendinei de laicizare. Gravura are un rol major n concretizarea noilor concepii artistice, opera lui A. Drer fiind n aceast privin reprezentativ. n Frana, arta Renaterii se dezvolt abia n sec. 16 la Curtea regal, primele ei elemente apar n miniaturile lui Fouquet (sfritul sec. 16). Castelele de pe Loara reprezint sinteze ntre tradiia gotic i influena italian, asimilat treptat n cadrul colii de la Fontainebleau. Apare stilul original al Renaterii franceze (aripa palatului Louvre, construit de arhitectul P. Lescot, i opera sculptorului J. Goujon). n artele plastice se remarc portretul (n sculptur G. Pilon, n desen i n pictur Jean i Franois Clouet .a.). n artele decorative capt o mare dezvoltare tapiseria i ceramica (B. Palissy). n Spania, influena artei italiene s-a manifestat direct, prin import de opere de art, sau prin formarea unor artiti locali (Juan de Juanes, Alejo Fernndez etc.). n rile din centrul i rsritul Europei, stilul Renaterii se manifest mai ales n arhitectur. n Polonia este reprezentat prin Castelul Wawel din Cracovia (1507-1563) i prin capela funerar a Iagellonilor, capodoper a Renaterii polone, prin loggia primriei din Pozna etc. n Cehia prin Pavilionul Belvedere din Praga, n Ungaria prin vestigiile palatului lui Matei Corvin de la Buda, iar n Rusia prin unele elemente integrate unor construcii din Kremlinul Moscovei, ca Palatul cu faete dup modelul Palatului diamantelor din Ferrara. n muzic, Renaterea ncepe n sec. 14, prelungindu-se pn spre sfritul sec. 16. Influena Renaterii se manifest pentru prima oar n Italia, n Ars nova florentina, n care stilul polifonic devine caracteristic i pentru lucrrile laice, iar muzica, emancipndu-se de comandamentele ecleziastice, devine expresia sentimentelor laice. Poezia liric a lui Dante i Petrarca e tlmcit n muzic de Fr. Landino, Ghirardello, G. da Cascia etc. Forma muzical predominant este madrigalul. n Frana, P. de Cruce, G. de Machault, Cl. Janequin, Cl. de Jeune, G. Costeley sunt reprezentanii cei mai de seam ai spiritului Renaterii. n coala francoflamand, n special compozitorii de origine francez sunt exponenii

idealului estetic al Renaterii, ntruchipat n chansonul francez. O pregnant not individual caracterizeaz influena Renaterii n lucrrile maetrilor stilului cromatic (L. Marenzio, G. di Venosa i C. de Rore). n muzica colii veneiene (Andrea i Giovanni Gabrielli i A. Willaert) se observ diminuarea rolului polifoniei n favoarea armoniei. Palestrina i O. di Lasso (care a activat i n Germania, alturi de H.L. Hassler), reprezentnd culmea polifoniei vocale, exprim att n lucrrile laice, ct i n cele liturgice, n modul cel mai cuprinztor, umanismul Renaterii. n epoca Renaterii apar primele suite i sonate instrumentale. Renaterea trzie cunoate apariia genului inovator al operei, iar n domeniul muzici corale de ample proporii, cantata i oratoriul. n rile Romne, Renaterea s-a manifestat prin umanismul transilvnean (sec. 15-16), iar mai trziu n Moldova i n ara Romneasc, prin marii crturari din sec. 17 i nceputul sec. 18, umanismul romnesc avnd trsturi specifice, generate de caracterul su mediat i tardiv. Prin mijlocirea naltului cler i a marii nobilimi, aflate n strnse relaii cu Roma, Renaterea a influenat puternic arhitectura transilvnean. Caracteristic stilului Renaterii este capela Lazoi a catedralei Sf. Mihail din Alba Iulia. n acelai stil au fost transformate, n sec. 16, i castele nobiliare. S-au construit pe plan dreptunghiular, cu curte interioar, castelele din Vinu de Jos, Cri i Snmiclu, cel din urm avnd dou loggia suprapuse, formate din arcade n semicerc. Casele burgheze din orae au adoptat formele noi n special n decoraia porilor i a ferestrelor (casa Gllner din Sibiu, casa Halphard din Cluj .a.). Dicionar enciclopedic, vol.VI, Bucureti, Editura Enciclopedic, 2006 sursa: http://istoriiregasite.wordpress.com/2013/02/23/renastereaistoria-unei-...