Anda di halaman 1dari 47

Proiect finan_at de UNIUNEA EUROPEANA

Material editat n cadrul proiectului Program de dezvoltare a abilitilor de via ale copiilor aflai n situaie de risc din mediul rural buzoian, proiect implementat de Asociaia Formare, Dezvoltare, Asisten Forda Buzu n parteneriat cu entrul !udeean de "esurse i Asisten #ducaional Buzu$ Autor% &ucia 'lteanu
Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 2 'M),* A"#A

)P"*,+ 1. Conceptul de comunicare........................................................................................................3 2. Elementele componente ale comunicrii ................................................................................6 3. Forme ale comunicrii ..........................................................................................................10 3.1 Comunicarea interpersonal............................................................................................11 3.2. Comunicarea intrapersonal ..........................................................................................17 3.3. Comunicarea verbal .....................................................................................................21 3.4. Paralimbajul ...................................................................................................................23 3. . Comunicarea nonverbal ...............................................................................................24 4. !ariere "n comunicare..........................................................................................................2# . $scultarea activ...................................................................................................................31 6. Comunicarea asertiv............................................................................................................36 !iblio%ra&ie ...............................................................................................................................43
Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 3 'M),* A"#A

,$ onceptul de comunicare
'(ac ar trebui s renun) la toate darurile mele cu e*cep)ia unuia+ m,as -otr" s,l pstre. pe cel al vorbirii+ cci el mi,ar permite s le recupere. rapid pe toate celelalte/0(aniel 1ebster2. Pornind de la aceste cuvinte+ putem a&irma c nevoia de comu nicare este esen)ial "n cele mai variate arii ale e*isten)ei noastre. A cumunica- a tri

3n nici un domeniu al vie)ii si activit)ii umane e*isten)a si mani&estarea omului ca &iin) social nu este posibil &r comunicare. Comunicarea d sens si &inalitate inten)iilor+ dorin)elor+ aspira)iilor+ atitudinilor si ac)iunilor noastre+ le &ace inteli%ibile pentru ceilal)i+ "n aceeasi msur "n care &iecare dintre noi percepem modul de mani&estare al celorlal)i &a) de noi prin comunicare. 4atura si modul de mani&estare a rela)iilor de comunicare dintre oameni sunt at5t de diversi&icate+ at5t de comple*e si de structurate+ "nc5t putem spune c omul trieste+ de &apt+ "ntr,un mediu comunica)ional omnipre.ent+ care,i structurea. si,i a&ectea. via)a "n &iecare clip. C5nd inten)ionm s vorbim despre comunicare+ observm aproape imediat un &enomen interesant6 termenul de comunicare se pre.int sub &orma unei a%lomerri conceptuale+ cuprin."nd un mare numr de stiin)e. Comunicarea poate ast&el s capete accentele unor de&ini)ii lin%vistice+ psi-olo%ice si psi-osociale+ &iloso&ice+ matematice+ peda%o%ice. Fiecare domeniu al cunoasterii are de&ini)ia sau de&ini)iile lui re&eritoare la comunicare. Defini(ii ale comunicrii $sa cum sus)in majoritatea autorilor de lucrri de specialitate+ elaborarea unei de&ini)ii su&icient de precise+ care s cuprind toate aspectele &enomenului este e*trem de di&icil. Fiecare autor de&ineste comunicarea "n &unc)ie de conte*te determinate+ de perspectiva stiin)i&ic+ precum si de modelul de comunicare avut "n vedere. 7ermenul 8a comunica/ are+ "n (ic)ionarul e*plicativ al limbii rom5ne+ sensul de 8a face cunoscut, a da de stire, a informa, a nstiina, a spune/+ dar si 8a se pune n legtur, n contact cu 9/.(in primul sens desprindem nemijlocit ideea de act liniar+ "ntre un comunicator si un receptor: cel de,al doilea sens situea. comunicarea "ntr,un conte*t mult mai lar%+ acela al interac)iunii dintre oameni. Comunicarea este procesul n care oamenii si mprtsesc informaii, idei si sentimente.0;<bels+ 1eaver2
Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 4 'M),* A"#A

Comunicarea este procesul prin care o parte-numit emi)tor, transmite informaii0un mesaj2 unei alte pri,numit receptor.0!aron2 Comunicarea se refer la aciunea, cu una sau mai mute persoane, de trimitere si receptare a unor mesaje care pot fi deformate de zgomote, are loc ntr-un conte*t+ presupune anumite efecte si furnuzeaz oportuniti de feedback.0 (e=ito2

Comunicarea este un proces n care fiecare parte o influeneaz pe cealalt n fiecare clip. Procesul comunicrii este ntotdeauna schimbtor, dinamic si reciproc.0>oss2 A.iome ale comunicrii /principii ale comunicrii0 ,$ omunicarea este inevitabil Comunicarea nu are loc numai atunci c5nd este plani&icat sau constient. Comunicm numeroase mesaje c-iar si atunci c5nd nu avem inten)ia de a comunica si nu suntem mereu constien)i de ceea ce comunicm. Comunicm "n mod constant si "n mai multe moduri. =aria)iile de ton+ de ritm+ accentuarea unor cuvinte+ e*presia &e)ei+ %esturile sunt componente ale comportamentului de comunicare+ av5nd anumite semni&ica)ii. 1$ Comunicarea este un proces ce se desfsoar la dou niveluri informaional si relaional. ?rice comunicare presupune6 ve-icularea unui con)inut in&orma)ional: rela)ie "ntre persoanele care comunic. 2$ Comunicarea este un proces continuu. Comunicarea trebuie "n)eleas ca un &lu* ne"ntrerupt de sc-imburi in&orma)ionale "ntre parteneri. Comunicarea nu poate &i tratat "n termeni de cau.,e&ect sau stimul,rspuns. Procesul de comunicare e tran.ac)ional. Comunicarea este continu+ iar mesajele se intercondi)ionea. "ntr,o manier comple*. ?rice situa)ie de comunicare are un trecut+ un pre.ent si un viitor. C-iar dac nu am mai "nt5lnit pe cineva "nainte+ comunicarea cu acea persoan este a&ectat de trecut+ deoarece comportamentul nostru comunica)ional se ba.ea. pe e*perien)a trecut. (e asemenea+ viitorul poate in&luen)a actul comunicrii+ cci dac dorim ca o rela)ie s continue+ adoptm o conduit comunica)ional "n consecin). 3$ Comunicarea "mbrac &ie o form digital, fie una analogic$
Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 'M),* A"#A

@odalitatea lin%vistic de comunicare este una de natur di%ital: comunicarea nonverbal0postura+ %esturile+ mimica+ in&le*iunile vocii+ ritmul si intona)ia vorbirii+etc2 , are un caracter analo%ic. 4$ ?rice proces de comunicare este simetric sau complementar, dup cum se "ntemeia. pe e%alitate sau di&eren). >ela)iile interumane se ba.ea. &ie pe e%alitate+ &ie pe di&eren). 3n rela)iile de la e%al la e%al+ partenerii au tendin)a s adopte un comportament "n o%lind+

interac)iunea lor &iind denumit simetric. $lteori+ comportamentul unuia dintre parteneri "l poate completa pe al celuilaltinterac)iune complementar. Pro&esorul si studentul la cursuri+ medicul si pacientul pe timpul consulta)iei+ v5n.torul si cumprtorul pe durata ne%ocierii pre)ului produsului elimin din start posibilitatea reali.rii e%alit)ii "n comunicare. 5$ Comunicarea este ireversibil6 odat produs+ nu mai putem interveni asupra ei. C-iar dac "ncercm s atenum e&ectul unor mesaje+ declar5nd c ne retra%em cuvintele sau venim cu e*plica)ii+ completri+ preci.ri+ e&ectul spuselor noastre s,a produs. A nu ne ilu.ionm cre.5nd c revenirea asupra mesajelor transmise le,ar putea ani-ila e&ectele. 3n rela)iile interumane trebuie s avem %rij s nu spunem niciodat lucruri pe care riscm s le re%retm mai t5r.iu, mai ales "n situa)iile de con&lict. 7$ Comunicarea presupune procese de acomodare si a8ustare. E&icacitatea comunicrii depinde "n mare msur si de surprinderea e*act a sensului cuvintelor &olosite de interlocutor. E*perien)a de via) a &iecruia dintre noi+ dar si di&eren)ele culturale determin necoinciden)a sensurilor pe care locutori di&eri)i le con&er acelorasi cuvinte. Pentru ca "n)ele%erea s se reali.e.e+ este necesar un proces de ajustare si acomodare cu codurile de e*primare ale celuilalt+ cu deprinderile sale lin%vistice. Aplica(ie Ae lucrea. pe %rupe0 ,6 membri2. Fiecare %rup "si va ale%e de la "nceput un lider si va discuta un numr de caracteristici po.itive si ne%ative ale comunicrii: numrul acestor caracteristici0at5t cele po.itive+ c5t si cele ne%ative2 va trebui s &ie e%al cu numrul %rupurilor "n care s,a divi.at colectivul de cursan)i. (up ce &iecare %rup va &i stabilit aceste caracteristici+ &iecare lider va trebui s e*plice de ce %rupul lui a considerat importante acele caracteristici po.itive si ne%ative pentru modul "n care conceptuali.ea. termenul de comunicare.
Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 6 'M),* A"#A

1$ #lementele componente ale comunicrii


(up cum se constat din unele de&ini)ii ale comunicrii+ re.ult c acest proces presupune interac)iunea componentelor sale6 roluri de emitere si recep)ie+ construc)ia mesajului+ apari)ia &eedbacB,ului+ canalul si conte*tul comunicrii. ,. #mi(torul repre.int un individ+ un %rup sau o institu)ie care6

posed o in&orma)ie mai bine structurat dec5t receptorul: presupune o stare de spirit 0motiva)ie2: presupune un scop e*plicit 0alturat mesajului2 si unul implicit 0motivul transmiterii mesajului+ uneori necunoscut receptorului2. E*ist cinci baze ale puterii sau in&luen)ei care sunt utile "n anali.a emi)torului ca parte a comunicrii6 a0 Puterea recompensatoare , este constituit de abilitatea de a rsplti. 3n aceast cate%orie se "ncadrea. satis&acerea unor dorin)e ale receptorului. 3n plan didactic , per&orman)ele elevului sunt rspltite. b0 Puterea coercitiv , este vorba despre o 8rsplat ne%ativ/. c0 Puterea referen(ial , presupune c receptorul se identi&ic cu emi)torul. ? persoan sau un %rup de presti%iu constituie un model de re&erin) cu care "ncearc s se asocie.e sau s se identi&ice al)ii. d0 Puterea legitim , se ba.ea. pe "n)ele%erea de ambele pr)i c cineva are dreptul s pretind ascultare de la ceilal)i0printe,copil+ pro&esor,elev2. e0 Puterea e.pertului , speci&ic atribuirea de cunostin)e superioare emi)torului+ care au impact asupra structurii co%nitive a receptorului0in&orma)iile din .iar+ strinul care accept recomandrile unui localnic+ etc2. 1$ "eceptorul este+ la r5ndul su+ un individ+ un %rup sau o institu)ie crora6 le este adresat mesajul sau intr "n posesia lui "n mod "nt5mpltor: primesc mesajul "n mod constient sau subliminal. Pentru ca procesul de comunicare s aib loc+ mesajul trebuie s &ie decodi&icat. (up ce a primit semnalele verbale si nonverbale+ receptorul le procesea. "n memoria de cutare+ ast&el "nc5t semnalele s &ie trans&erate "n sistemul de limbaj al receptorului. $cest mesaj decodi&icat nu va &i identic cu cel codi&icat de ctre emi)tor+ deoarece sistemul de simboluri al &iecrei persoane este creat de setul unic de percep)ii. >eceptorii mesajelor di&er "ntre ei prin receptivitatea &a) de surs sau mesaj+ prin abilitate si interes. (e aceea trebuie avute in vedere at5t particularit)ile emi)torului+ c5t si motiva)ia sau orientarea receptorului+ care,l &ac sensibil la in&luen)a emi)torului.
Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 7 'M),* A"#A

7ipuri de ascultare a mesajului6

ascultarea pentru a&larea de in&orma)ii: ascultarea critic: ascultarea re&le*iv: ascultarea pentru divertisment+ etc. 3n mod curent nu se identi&ic un sin%ur mod de ascultare+ la un receptor &iind vorba de o "mbinare "ntre toate aceste tipuri. 2$ Mesa8ul presupune un mo.aic de in&orma)ii obiective+ judec)i de valoare care privesc in&orma)iile 0subiectiv2 si judec)i de valoare si triri personale "n a&ara acestor in&orma)ii. Cneori+ mesajele trimise pot &i contradictorii0&ie c provin din di&erite surse+ &ie c provin de la aceeasi surs+ dar din &orme de comunicare di&erite2. (e aceea+ "n momentul "n care emi)torul "si %5ndeste mesajul+ este important ca acesta s &ie %enerat dintr,o perspectiv empatic+ "n sensul c este util o proiec)ie "n care respectivul asculttor va recep)iona mesajul c5nd acesta va &i transmis e&ectiv. @ai precis+ este vorba de un repertoriu comun. (ecodarea presupune desci&rarea sensului mesajului primit+ &iind opera)iunea corespun.toare codrii+ la nivelul receptorului de aceast dat. Pentru a se produce o decodare corect+ receptorul trebuie s se a&le "n posesia codului adecvat. (ac unele mesaje sunt clare si permit o unic interpretare+ altele dimpotriv+ sunt destul de ambi%ue0e*6 comunicarea artistic2. Forme ale mesajului6 mesajul care e*ist "n mintea emi)torului: mesajul care este transmis de emi)tor: mesajul care este interpretat0decodat de receptor2: mesajul care este reamintit de acesta. 3$ Feedbac96ul include toate mesajele verbale si nonverbale pe care o persoan le transmite "n mod constient sau inconstient ca rspuns la comunicarea altei persoane. 7ipuri de &eedbacB6 a0 Feedbac9ul evaluativ , presupune s de.voltm o opinie despre o problem a&lat "n discu)ie+ s e&ectum o judecat ba.at pe propriul sistem de valori. Ae distin%6 feedbackul pozitiv D "ncearc s men)in comunicarea "n direc)ia "n care se a&l deja: feedbackul negativ , ajut la eliminarea comportamentelor de comunicare nepotivite: feedbackul formativ D un tip special de &eedbacB ne%ativ0'eu vd situa)ia.../: 'se

pare c..../2
Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian E 'M),* A"#A

b0 Feedbac9ul nonevaluativ D se &oloseste atunci c5nd vrem s a&lm mai multe despre sentimentele unei persoane sau vrem s o ajutm s,si &ormule.e anumite preri asupra unui subiect anume. 4$ analul de comunicare repre.int calea care permite di&u.area mesajului : presupune o coeren) de comunicare "ntre emi)tor si receptor: este principalul spa)iu pentru &actorii perturbatori. 5$ onte.tul comunicrii repre.int cadrul 0&i.ic si psi-opeda%o%ic2 "n care se produce comunicarea+ &iind de&init de trei caracteristici6 pro*imitatea+ similaritatea si apartenen)a la %rup. (imensiuni ale conte*tului6 dimensiunea &i.ic , ansamblul elementelor din mediul "nconjurtor: dimensiunea psi-osocial , rolurile participan)ilor+ elementele de cultur social+ apartenen)a la di&erite %rupuri+ mentalit)i+ etc: dimensiunea temporal , include timpul istoric si timpul .ilei. Modele ale procesului comunicrii Cnul dintre modelele cele mai cunoscute ale comunicrii este cel propus de ctre C. A-annon si 1. 1eaver "nc din 1#4#+ dar care a &ost adaptat ulterior prin &aptul c s,a acordat elementului de &eedbacB o importan) deosebit+ &apt i%norat de autorii ini)iali ai modelului. !igura ". Procesul comunicrii. #daptare dup modelul lui $hannon si %eaver (ob5ndire 7ransmitere $tasarea unui "n)eles in&orma)iei Emi)tor Codare @esaj si mediu (ecodare >eceptor Perturbri+ .%omote si al)i &actori e*terni FeedbacB
Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian # 'M),* A"#A

Cn alt model interesant este acela o&erit de (avid F. !erlo+ denumit si modelul A@C> 0Aurs+ @esaj+ Canal+ >eceptor2. $cest model este relevant prin &aptul c pre.int un ec-ilibru dinamic al actului de comunicare+ deoarece vi.ea. de.voltarea unor atitudini po.itive la ambii parteneri comunica)ionali.

>epre.entarea %ra&ic a acestui model de comunicare+ de asemenea adaptat "n timp+ este6 !igura &. #daptare dup modelul $'C( al lui )erlo privind comunicarea Aplica(ie Cn e*erci)iu adaptat dup ;arold Geavitt si >oland @ueller presupune desemnarea a doi parteneri+ unul o&erind celuilalt instruc)iuni pentru a reali.a un desen0la ale%ere2 "n trei condi)ii6 012 sta)i spate "n spate cu partenerul+ iar dumneavoastr "i e*plica)i desenul pe care "l ave)i "n &a)+ &r s privi)i ceea ce &ace el+ &r alte instruc)iuni cu privire la desen si &r ca el s aib voie s spun ceva din ceea ce &ace0&eedbacB .ero2: 022 descrie)i o alt ima%ine+ "ntorc5nduv cu &a)a spre partener0acesta rm5n5nd cu spatele spre dumneavoastr2si put5nd comenta ceea ce desenea.+ &r ca partenerul acestuia s aib voie s &ac+ la r5ndul su+ vreun comentariu0 &eedbacB limitat2: 032 ale%e)i un alt desen pe care partenerul s,l reproduc+ dar de data asta sta)i &a) "n &a) si &iecare dintre dumneavoastr poate s &ac orice comentarii doreste0&eedbacB liber2. Ga &inal+ compara)i cele trei desene e*ecutate de partener cu ori%inalele si observa)i rolul &eedbacBului "n procesul de comunicare. (eprinderi de comunicare $titudini Cunostin)e Aistem social Cultur @iros $tin%ere $u. =. Hust (eprinderi de comunicare $titudini >ecunoasteri Aistem social

Cultur Elemente C ? 4 I J 4 C 7 Atructur C ? (


Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 10 'M),* A"#A

Desenul chinezesc Participan)ii &ac siruri e%ale ca numr si stau unul "n spatele celuilalt. Formatorul arat ultimului din &iecare sir un desen simplu si cere apoi ca desenul pre.entat s &ie sc-i)at , cu ajutorul de%etului arttor, pe spatele participantului din &a)a sa , care nu l,a v.ut anterior si deci nu stie despre ce,i vorba. $poi acesta trasea. la r5ndul su ce a sim)it+ pe spatele persoanei din &a) si tot asa p5na c5nd este atins primul din sir+ care va desena pe o bucat de -5rtie ceea ce a "n)eles. ;5rtia este artat sirului+ cel mai "n msur s aprecie.e corectitudinea mesajului 0"n a&ara &ormatorului2 &iind cel care a v.ut desenul ori%inal si a ini)iat transmiterea.

2$ Forme ale comunicrii


Giteratura de specialitate distin%e o mare varietate de &orme ale comunicrii+ care re.ult din diversitatea criteriilor de clasi&icare a acestora. Gumini)a Jacob enumer sase criterii de clasi&icare 6 a0 criteriul partenerilor% comunicarea interpersonal:

comunicarea intrapersonal: comunicarea "n %rup mic: comunicarea public. b 0 dup statutul interlocutorilor % comunicarea vertical: comunicarea ori.ontal. c 0 dup codul folosit % comunicarea verbal: comunicarea paraverbal: comunicarea nonverbal:
Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 11 'M),* A"#A

comunicarea mi*t. d 0 dup finalitatea actului comunicrii % comunicarea accidental: comunicarea subiectiv: comunicarea instrumental e 0 dup capacitatea autoreglrii% comunicarea laterali.at 0unidirec)ional2: comunicarea nelaterali.at. f 0 dup natura con(inutului% comunicarea re&eren)ial: comunicarea opera)ional,metodolo%ic: comunicarea atitudinal. $nali.a asupra comunicrii se poate &ocali.a pe trei perspective &undamantale 6 a 0 din punct de vedere organiza(ional% comunicarea vertical: comunicarea ori.ontal. b 0 din perspectiva codului folosit% comunicarea verbal:

paralimbajul: comunicarea nonverbal: metacomunicarea. c 0 din perspectiva partenerilor % comunicarea intrapersonal 0cu sine insusi2: comunicarea interpersonala 0cu o alt persoan2: de %rup 0cu un numr de alte persoane2: public 0cu un numr mare de persoane2. 2$, omunicarea interpersonal $ceast &orm a comunicrii se re&er la dialo%ul dintre doi interlocutori. ?biectivele principale ale unei comunicri interpersonale sunt6 ,$ Cunoasterea lumii e*terioare+ prin sc-imb de in&orma)ii cu semenii+ proces care "i o&er subiectului oca.ia de a adu%a e*perien)ei sale personale o parte a e*perien)ei acumulate de cei cu care intr "n rela)ii interpersonale.
Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 12 'M),* A"#A

1$ Atabilirea si men)inerea de rela)ii semni&icative cu alte &iin)e umane+ "n scopul satis&acerii unor nevoi &undamentale precum solidaritatea+ prietenia sau dra%ostea. 2$ Jn&luen)area sau sc-imbarea opiniilor+ convin%erilor+ credin)elor+ atitudinilor sau a conduitei interlocutorului 3$ $jutorarea semenilor+ &ie "n plan co%nitiv prin consiliere+ in&ormare+ "nv)are+ &ie "n planul a&ectivit)ii+ atunci c5nd acestia au nevoie de consolare+ sus)inere moral. ondi(iile comunicrii interpersonale eficiente !unul mers al comunicrii interpersonale depinde de respectarea unui numr de condi)ii+ dintre care cele mai importante sunt6 ,$ Franc:e(ea$ 4imic nu este mai suprtor "ntr,o conversa)ie dec5t s consta)i c interlocutorul e nesincer+ c "ncearc s te induc "n eroare asupra sentimentelor si inten)iilor sale+ s te manipule.e pentru a ob)ine anumite avantaje personale. (impotriv+ o atitudine desc-is+ lipsit de ascun.isuri+ ")i c5sti% "ncrederea+ c-iar si atunci c5nd opiniile e*primate ")i contra.ic propriile convin%eri. $ &i sinceri nu "nseamn neaprat s &aci con&iden)e ne"n%rdite+ povestindu,i celuilalt "ntrea%a ta via)+ ci numai s "i &urni.e.i acele elemente din

.ona ascuns a '&erestrei lui Ko-ari/ care au relevan) pentru "nt5lnirea respectiv. Este bine s mani&esti &ranc-e)e si "n iposta.a de receptor+ "n sensul de a reac)iona cu ma*im onestitate la mesajele interlocutorului. E*ist oameni care la aceeasi "ntrebare dau rspunsuri diametral opuse+ "n &unc)ie de persoana care "i c-estionea.. 1$ +olicitudinea$ Const "n disponibilitatea de a,)i ajuta interlocutorul cu o vorb sauLsi cu o &apt. Prin mani&estarea ei+ rela)ia are+ ne"ndoielnic+ numai de c5sti%at. 2$ #mpatia$ Este 'abilitatea speci&ic uman de transpunere psi-olo%ic a eului "n psi-olo%ia celuilalt/. Ea presupune 'ptrunderea ima%inativ a unui individ "n %5ndirea+ trirea+ modul de a ac)iona al altuia/+ prin intermediul unui &enomen de re.onan)+ de comunicare a&ectiv. Participarea la emo)iile interlocutorului nu "nseamn "ns c sim)i ceva pentru el+ cci empatia este altceva dec5t simpatia. Po)i empati.a c-iar cu o persoan care te urste+ identi&icarea mental cu ea &urni.5ndu,)i "n acest ca. o arm redutabil+ deoarece ")i permite s anticipe.i miscrile adversarului. Cn bo*er neempatic nu va putea para e&icient loviturile ce i se pre%tesc si va &i prins mereu pe picior %resit. 3n comunicare+ empatia pre.int avantajul c ne &ace mai "n)ele%tori+ "ntruc5t plasarea pe po.i)ia interlocutorului "n%rdeste tendin)a noastr de a judeca nuan)at comportamentul acestuia si ne "ndeamn s acordm circumstan)e atenuante c-iar si &aptelor si atitudinilor care ne soc-ea. la prima vedere. 3$ Atitudinea pozitiv$ Jdeal este ca aceasta s se re&lecte asupra a trei componente ale interac)iunii. E vorba+ "n primul r5nd+ de o prere &avorabil despre interlocutor. Ea nu trebuie
Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 13 'M),* A"#A

s rm5n "ns la nivelul unei simple dispo.i)ii su&letesti nee*teriori.ate+ ci este necesar s &ie comunicat e*plicit partenerului+ pentru c ast&el "l vom &ace s se simt mai "n lar%ul su+ s participe mai activ la interac)iune si s &ie mai "nclinat ctre autode.vluire+ cu urmri bene&ice asupra "n)ele%erii reciproce. (e un real &olos pare s &ie si atitudinea po.itiv a emi)torului &a) de propria persoan. (esi+ de la un punct "ncolo+ stima e*a%erat de sine se poate trans&orma "ntr,o piedic "n calea bunei comunicri0'aerele/unui vorbitor in&atuat pot %enera reac)ii de respin%ere &a) de persoan si de mesajul su2+ "ncrederea receptorului depinde si de msura "n care emi)torul se autoevaluea.. 3n al treilea r5nd este de dorit ca sentimentul po.itiv s se mani&este si "n raport cu situa)ia de comunicare "nssi. >areori vei continua o conversa)ie dac observi c sc-imbul de

idei respectiv nu este a%reat de interlocutor+ c "l plictiseste sau "l enervea.. >eac)iile de acest &el ")i creea. sen.a)ia c este o discu)ie neplcut si e normal s "ncerci s curmi c5t mai repede dialo%ul "nceput. 4$ #galitatea$ Este conceptul care ridic cele mai mute probleme+ din cau.a de&ini)iei sale va%i si a accep)iunilor improprii "n care a &ost adesea &olosit. 3ntr,adevr+ "n a&ara matematicii+ unde e%alitatea se limitea. la domeniul strict al cantit)ii+ termenul posed un mare %rad de ambi%uitate. E%alitatea "ntre oameni are prea pu)in de a &ace cu de&ini)ia ri%uroas a e%alit)ii+ pentru c nu se mai re&er+ de data aceasta+ la aspecte msurabile0nimeni nu a pretins vreodat c oamenii ar &i e%ali ca statur+ %reutate sau coe&icient de inteli%en)2+ ci doar la revendicarea unui tratament nediscriminatoriu+ adic la o 'e%alitate "n drepturi/. $ptitudinile di&erite ale oamenilor vin mereu "n contradic)ie cu nobila aspira)ie de a asi%ura &iecrui membru al colectivit)ii condi)ii identice de a&irmare. 3ntrebarea care se pune este6 "n ce sens putem vorbi despre e%alitatea ca o condi)ie a comunicrii e&icienteM Putem pretinde e%alitatea "n privin)a rolurilor de vorbitor si asculttor6 niciunul dintre participan)i nu trebuie s monopoli.e.e rolul de emi)tor+ "mpiedic5ndu,l pe cellalt s "si e*prime si el propriul punct de vedere. $cordarea acestui drept constituie un semn de respect pentru interlocutor si o iposta. a e%alit)ii "n conversa)ie. ? alta const "n adaptarea e*presiei verbale la nivelul de pre%tire al partenerului de dialo%. >ecur%erea la un vocabular pe care+ "n mod evident+ interlocutorul nu "l stp5neste+ "ncalc principiul e%alit)ii+ denot5nd snobism si dispre) &a) de semeni. Percep(ia interpersonal ?mul se misc "ntr,o lume comple*+ de obiecte si persoane+ o lume care este "n acelasi timp &i.ic+ social si cultural. Nilnic interac)ionm+ "ntr,un &el sau altul+ cu persoane de di&erite v5rste+ condi)ii sociale+ cu &eluri de a &i di&erite+ cu reac)ii mai mult sau mai pu)in
Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 14 'M),* A"#A

previ.ibile6 "i privim "n trecere pe strad sau "n alte locuri publice+ "i salutm pe cei cunoscu)i+ purtm discu)ii. 3n &iecare moment+ mintea noastr recep)ionea. si prelucrea. o multitudine de in&orma)ii despre OcellaltO+ pe ba.a crora "ncercm s cunoastem persona+ s "i "n)ele%em &elul de a &i+ motivele+ inten)iile si+ ast&el+ s putem anticipa reac)iile sale. #lemente de con(inut ale impresiei interpersonale Prima impresie pe care ne,o &acem despre o persoan este le%at de o serie de aspecte

ale "n&)isrii si comportamentului su6 Fizionomia Fiecare dintre noi avem tipuri de &i.ionomie care One plac L nu ne placO si care constituie repere "n evaluarea &i.ionomiei celuilalt6 asemnarea cu Otipul po.itivO duce la o impresie &avorabil+ "n timp ce asemnarea cu Otipul ne%ativO duce la o impresie de&avorabil. Expresia feei este dat nu numai de e*primarea a&ectelor si emo)iilor momentului+ ci si de OsedimentareaO+ "n timp+ a celor mai &recvente e*presii emo)ionale "n ridurile de e*presie6 persoanele cu riduri la col)urile e*terne ale oc-ilor sunt percepute ca mai simpatice+ deoarece aceste riduri sunt asociate e*presiei .5mbitoare a &e)ei: persoanele cu cute verticale pe &runte sunt percepute ca dominatoare si autoritate 0e*presie asociat atitudinilor imperative2: cele cu cute ori.ontale , ca naive si nu prea inteli%ente 0e*presia asociat mirrii+ nedumeririi2: cele cu cute "n &orma literei _ 0ome%a2 "ntre spr5ncene , ca melancolice: cele cu cute "n jurul %urii , ca preten)ioase si vesnic nemul)umite 0%ura Opun%O2 s.a.m.d. Statura si conformaia corpului E*ist o "ntrea% tipolo%ie psi-osomatic care a re.istat de,a lun%ul timpului si care a &ost un punct de plecare pentru cercetrile de psi-o&i.iolo%ie+ de psi-olo%ia personalit)ii+ de neuro,psi-o,endocrinolo%ie: se consider c oamenii "nal)i si slabi sunt OmoiO+ lipsi)i de vla% si st5n%aci+ cei mici si slabi sunt dinamici si ambi)iosi+ cei %rasi , veseli si buni+ cei slabi , posaci si rutciosi etc. Postura &ace parte din mijloacele de comunicare nonverbal si+ la &el ca si "n ca.ul e*presiilor emo)ionale+ "n timp+ se consolidea. posturi speci&ice care sunt interpretate ca trsturi de personalitate6 capul )inut plecat si spatele %5rbovit sunt interpretate ca depresie si umilin)+ capul dat pe spate si spatele drept ca aro%an)+ m5ndrie+ autoritate s.a.m.d. Gesturile &iind elemente ale conduitei e*presive OvorbescO de la sine despre tririle a&ective si despre temperamentul unei persoane+ la &el ca e*presia si postura6 o persoan care %esticulea. amplu+ intr5nd "n spa)iul nostru personal sau c-iar intim este perceput ca impulsiv+ autoritarLa%resiv: %esturile pu)ine indic stp5nire de sine sau temperament &le%matic: mersul apsat este semn de -otr5re+ &ermitate+ &urie: mersul pe v5r&uri , &ire &le*ibil+ dinamic sau c-iar intri%ant: pasii Ot5rsi)iO indic lene sau depresie etc.
Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 1 'M),* A"#A

mbrcmintea este un "nsemn al di&eren)ierii sociale+ dar totodat constituie un mod de

e*primare al persoanei6 putem deduce statusul socio,economic si c-iar ocupa)ia unei persoane dup tipul de "mbrcminte pe care "l poart , persoanele cu un status economic ridicat "si Oa&irmO constant acest status+ purt5nd -aine scumpe+ ele%ante si de bun calitate+ persoanele coc-ete au un mod special de a &i ele%ante si de a atra%e aten)ia persoanelor de se* opus+ prin croiala "mbrcmintei+ culorile pe care le poart+ accesorii etc. Prin "mbrcminte comunicm celorlal)i asteptrile noastre asupra modului "n care dorim s &im trata)i6 un costum clasic comunic dorin)a noastr de a rela)iona la nivelul o&icial+ o "mbrcminte mai pu)in O&ormalO poate &i interpretat ca inten)ie de a da o not mai cald+ mai personal rela)iei. Vocea comunic prin "nl)ime+ timbru si intona)ie+ in&orma)ii despre starea a&ectiv de moment+ dar pe ba.a acestor in&orma)ii &acem in&eren)e si despre &elul de a &i al unei persoane "n %eneral6 o voce ascu)it+ rstit+ va &i interpretat ca apar)in5nd unei persoane labile emo)ional si revendicative: o voce joas+ ca e*presie a unei &iri calme si cumptate+ intona)ia vioaie ca dinamism s.a.m.d. Distorsiuni n perceperea celuilalt Cate%ori.area si %enerali.area simpli&ic procesele de prelucrare a in&orma)iei+ ajut5nd la o mai bun "n)ele%ere a celuilalt+ dar sunt totodat si surse de eroare. Cunoasterea celuilalt se supune acelorasi %reseli ca si %5ndirea "n %eneral6 interpretarea datelor unei observa)ii super&iciale+ rememorarea in&idel+ premisele eronate+ deduc)iile %resite+ prejudec)ile+ proiec)ia. Jat c5teva din cele mai &recvente erori n cunoasterea interpersonal !atorate subiectului"a celui care percepe#$ Schematizarea const "n simpli&icarea e*a%erat a celor percepute. Proiecia este atribuirea de ctre subiect a unor trsturi+ inten)ii+ triri care sunt de &apt ale lui+ &ie prin similaritate 0persoanele a%resive cred c ceilal)i sunt a%resivi+ pedan)ii e*a%erea. importan)a pedanteriei la al)ii2+ &ie prin complementaritate 0persoanele tcute supraaprecia. comunicativitatea2. Efectul !e halou. Jnterpretarea indicilor se &ace "n &unc)ie de in&orma)ii L e*perien)e anterioare6 persoanele cu &unc)ii mai "nalte sunt percepute ca &iind mai inteli%ente dec5t cele &r &unc)ii: persoanele &rumoaseLatractive &i.ic sunt percepute ca &iind mai inteli%ente si mai bune dec5t cele antipatice.

%neria perceptiv const din interpretarea comportamentului actual prin prisma celor anterioare 0e&ect de primacitate2+ e*ist5nd o disociere "ntre evolu)ia real a comportamentului celuilalt si perceperea si interpretarea corect a acestor sc-imbri.
Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 16 'M),* A"#A

Ecuaia personal Cnele persoane au tendin)a de a &i constant binevoitoare si indul%ente "n judecarea celorlal)i+ pe c5nd altele sunt constant prudente si e*i%ente. &ormele !e 'rup la care se raportea. subiectul constituie cadre sociale de evaluare a comportamentului celuilalt6 un oltean cu un comportament vioi si e*pansiv poate &i perceput ca impertinent sau a%resiv "ntr,un %rup de ardeleni 0e*ist o discrepan) "ntre normele de %rup con&orm crora se comport olteanul si cele dup care este interpretat comportamentul su2. Efecte !e !istorsiune !atorate obiectului percepiei6 (rsturile !e personalitate mani&estate "n comportament pot induce modi&icri ale percep)iei6 persoanele aro%ante par mai "nalte+ persoanele umile par mai scunde+ persoanele vesele par mai &rumoase. Jnten)ia de !isimulare sau suprasimulare a e*primrii emo)ionale poate OpcliO perceptorul neavi.at. E*ist persoane care au un %rad ridicat de autosuprave%-ere 0sel&monitorin%2 asupra propriului comportament 0se pot pre&ace &oarte usor2 si persoane care nu sunt autocontrolalte sau care consider c este mult mai important s se arate asa cum sunt "n realitate. Aplica(ie Portretul unui necunoscut +ubiect% Percep)ia interpersonal6 prima impresie. 'biectiv% Participan)ii vor &i capabili s anali.e.e indicii perceptivi care contribuie la &ormarea primei impresii si s identi&ice posibilele surse de distorsiune. ondi(ii% Participan)ilor li se cere s observe+ timp de minute+ ima%inea unei persoane necunoscute si s consemne.e primele impresiile. Durat% 10,1 minute. Desfsurare% 1. Ae lucrea. pe %rupe. 2. Ae solicit ca raportorul &iecrei %rupe s pre.inte 8portretul necunoscutuluiO.

3. Aunt eviden)iate trsturile de personalitate atribuite si particularit)ile de "n&)isare pe care s,a ba.at atribuirea respectivei trsturi. 4. Ae cere participantului s identi&ice posibilele surse de distorsiune apar)in5nd subiectului sau obiectului. . Ae sinteti.ea. elementele comune ale contribu)iilor si se cer impresii despre capacitatea personal de &ormare a unei prime impresii nedistorsionate.
Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 17 'M),* A"#A

2$1$ omunicarea intrapersonal Comunicarea intrapersonal se re&er la %5nduri+ la sentimente+ la modul "n care ne vedem pe noi "nsine. Jn aceast situa)ie suntem simultan emi)tori si receptori ai comunicrii. Procesul de comunicare intrapersonal este in&luen)at de toate celelalte tipuri de comunicare. >ela)ia dintre comunicarea intrapersonal si mediul comunica)ional e*tern este o rela)ie bilateral si adaptativ+ "n sensul c+ simultan+ trans&ormrile la nivelul comunicrii intrapersonale o&er surse de sc-imbare pentru mediul comunica)ional "nsusi. Factorii de natura psi-olo%ic ce a&ectea. comunicarea intrapersonal sunt6 personalitatea+ motiva)ia+ e*perien)a anterioar+ scopurile+ e*pecta)iile+ interesele+ pre%tirea+ abilit)ile+ inteli%en)a+ "nv)area. Comunicarea intrapersonal trebuie s se ba.e.e pe o atitudine po.itiv &a) de propria persoan. Persoanele care au o prere ne%ativ &a) de sine comunic "n mod inevitabil aceste sentimente spre ceilal)i si este probabil ca acestia s de.volte sentimente ne%ative similare. Elementul c-eie "n %5ndirea po.itiv este urmtorul6 "ndreptarea comunicrii cu sine "nsusi spre succes+ si nu spre esec: ast&el+ atunci c5nd ne con&runtm cu o situa)ie di&icil+ trebuie s spunem 'voi c5sti%a/ "n loc de 'probabil o s pierd/. Fiecare individ simte nevoia s intre "n 'dialo% cu sineO pentru a,si limpe.i anumite lucruri+ situa)ii+ rela)ii+ "nainte de a le clari&ica cu ajutorul celorlal)i. Jndividul se "ntreab si "si rspunde+ anali.ea.+ re&lectea.+ ia deci.ii+ repet "n %5nd mesajele destinate altora. (in punctul de vedere al &ormrii si de.voltrii personalit)ii+ acest dialo% cu sine constituie o practic terapeutic de tip intelectiv si emo)ional6 a pune problemele mai "nt5i "n raport cu propria constiin) "nseamn o puri&icare co%nitiv+ dar si o descrcare emo)ional.

Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 1E 'M),* A"#A

Aplica(ie Fereastra !';A"* +ubiect% Percep)ia interpersonal "n situa)ia de %rup6 ima%ine de sine 'biectiv% Participan)ii vor &i capabili s anali.e.e di&eren)ele dintre ima%inea de sine si ima%inea altora despre ei si s identi&ice aspectele comune+ i%norate si ascunse. ,umr de participan(i% Participan)ii vor &i %rupa)i c5te . Mi8loace si materiale% coli de -5rtie $4. Desfsurare 1. Ae constituie %rupurile de c5te persoane. 2. Ae cere &iecrui participant s rup una din &oi "n 4 s&erturi si s scrie pe &iecare petic de -5rtie numele c5te unuia din ceilal)i 4 membri ai %rupului. 3. Fiecare participant scrie pe &oaia cu numele cole%ului un OportretO &ormat din atribute. 4. Fiecare participant remite celorlal)i 4 OportretulO ast&el reali.at si primeste+ la r5ndul su+ portretul pe care i l,a &cut &iecare cole%. . Pro&esorul desenea. pe tabl sc-ema OFerestrei Ko-ariO+ e*plic semni&ica)ia &iecrei arii 0desc-is+ oarb+ ascuns+ necunoscut2 si d instruc)iuni despre modul de completare a ariilor. 6. Participan)ii desenea.+ &iecare pe &oaia sa+ aceeasi sc-em si completea. ariile &erestrei proprii prin con&runtarea OautoportretuluiO cu OportreteleO &cute de cole%i. 7. (up completarea &erestrei+ &iecare membru al %rupului poate cere lmuriri cole%ilor "n privin)a ariei oarbe 0OCe anume din "n&)isarea L comportamentul meu te,a &cut s m ve.i asaMO2. E. Participan)ii vor &i stimula)i s re&lecte.e la aria oarbe 0Ode ce nu,mi

dau seama de aceste trsturiMO+ O(e ce le vd alt&el dec5t ceilal)iMO2. #. Participan)ii vor &i stimula)i s,si anali.e.e aria ascuns 0OCe motive am s ascund aceste "nsusiriMO+ OC5t de transparent L opac suntMO2. 10.0Facultativ2 Participan)ii vor &ace o anali. calitativ a ariilor6 desc-is+ oarb+ ascuns. 11.0Facultativ2 $utoevaluare pe ba.a con)inutului celor trei arii 0OCine sunt eu si cum m vd al)iiMO2. 12.Ae cere participan)ilor s discute impresiile pe care le,au produs sc-imburile de in&orma)ii despre ima%inea de sine. Acopul %eneral al acestui e*erci)iu este de a spori obiectivitatea percep)iei de sine si a percep)iei celuilalt prin constienti.area tendin)elor de distorsiune "n &ormarea impresiei. 3n percep)ia interpersonal+ &iecare OactorO al procesului este centrat pe receptarea L e*punerea unor caracteristici si i%norarea altora.
Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 1# 'M),* A"#A

Eu stiu Eu nu stiu Ceilal)i stiu $>J$ (EAC;JAP $>J$ ?$>!P Ceilal)i nu stiu $>J$ $ACC4AP $>J$ 4ECC4?ACC7P Ac-ema &erestrei K?;$>J )ria !eschis cuprinde "nsusirile evidente at5t pentru subiect+ c5t si pentru ceilal)i. $ceste "nsusiri pot avea "n vedere aspecte dintre cele mai variate+ mer%5nd de la "n&)isarea &i.ic+ nume+ v5rst+ ocupa)ie+ p5n la sentimente+ atitudini+ convin%eri+ idei+ etc. $tunci c5nd aceast .on are o supra&a) redus 0numr mic de "nsusiri pe care le pre.entm celorlal)i "n mod e*plicit2+ &ie c percepem situa)ia ca Onesi%urO+ Oamenin)toareO si avem tendin)a de a ne Oe*puneO c5t mai pu)in pentru a ne proteja+ &ie c nu avem abilit)i sociale care s &avori.e.e o bun comunicare 0st5n%cie "n rela)ionare2. @rirea supra&e)ei se poate reali.a prin de.vluire 0o&erirea de in&orma)ii despre noi "nsine si reducerea ariei ascunse2 si prin &eedbacBul celorlal)i 0acceptarea L receptivitatea &a) de in&orma)ia &urni.at de ceilal)i si reducerea ariei oarbe2. )ria oarb cuprinde "nsusiri de care nu suntem constien)i+ dar care sunt evidente

pentru ceilal)i. E*isten)a acestora este e*plicabil prin &aptul c avem tendin)a de a i%nora acele in&orma)ii care ne amenin) ima%inea de sine+ ceea ce a&ectea. obiectivitatea percep)iei pe care o avem despre noi "nsine. 3n condi)ii speciale suntem dispusi s admitem ast&el de in&orma)ii+ dar numai de la persoane pe care le cunoastem bine si crora nu le atribuim reavoin). Cn numr mare de "nsusiri cuprinse "n aceast arie indic necunoasterea de sine si subiectivitatea. )ria ascuns pstrea. micile sau marile noastre secrete personale. Fiecare dintre noi are aspecte ale personalit)ii pe care nu le de.vluie cu usurin)+ pentru c le consider ca )in5nd de intimitatea sa. E*ist oameni capabili si dispusi s se destinuie oricui+ &r discernm5nt. $lturi de acestia "nt5lnim si persoane care+ de teama respin%erii+ a ironiilor+ se "nc-id "n ei+ re&u.5ndu,le celorlal)i orice posibilitate de acces la .ona lor ascuns. ?mul ec-ilibrat si ra)ional stie "ns cui si ce trebuie s mrturiseasc. ? bun comunicare presupune autode.vluiri selective. )ria necunoscut. e*ist "nsusiri pe care nu ni le cunoastem si pe care nici ceilal)i nu le vd+ dar care pot Oiesi la supra&a)O "n situa)ii limit.
Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 20 'M),* A"#A

Aplica(ie A7E$C$ >EAPEC7CGCJ (E AJ4E 4umele si prenumele6QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ =5rsta6 QQQQQQQQQQQQQ *,# +),< #)M 7rei lucruri po.itive care m caracteri.ea. 6 (ou motive pentru care oamenii m aprecia.6 Persoanele cele mai importante din via)a mea sunt6 7rei lucruri de care sunt m5ndru6

(ou lucruri pe care as dori s le sc-imb la mine6


Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 21 'M),* A"#A

2$2$ omunicarea verbal Jn concep)ia lui ;<bels si 1eaver+ limbajul repre.int un ritual care se petrece atunci c5nd ne a&lm "ntr,un anumit mediu "n care este asteptat de la noi un rspuns conven)ional. $ceste ritualuri ale limbajului sunt "nv)ate din copilrie si depind de anumite obiceiuri direct raportate la o anumita cultur si comunitate: totodat sunt "nv)ate obiceiurile de limbaj corecte sau incorecte. Clterior+ individul "nva) s &oloseasc cuvintele "n &unc)ie de mediul "n care se a&l. $cesta repre.int un prim pas "n direc)ia speciali.rii limbajului. 3n timp+ "n &unc)ie de di&erite cunostin)e asimilate+ persoana poate utili.a tipuri di&erite de limbaj+ mai redus sau mai speciali.at. H5ndirea si limbajul se de.volt "mpreun. $sa cum modul de %5ndire al &iecrei persoane este unic+ si modul de a vorbi este unic. $ceast unicitate a limbajului unei persoane poate &i denumit stil verbal+ stil care este un indicator al persoanei "n inte%ralitatea sa. Pentru a "mbunt)i e&icien)a comunicrii verbali.ate+ ;<bels si 1eaver consider c ar trebui avute "n vedere urmtoarele idei6 Ce dorim s comunicmM $ceasta "nseamn c "nainte de a "ncepe o comunicare+ trebuie s re&lectm "ndeajuns la rami&ica)iile pe care aceasta le poate avea "n percep)ia celuilalt. Cum dorim s o &acemM >spunsul se re&er la limbajul pe care "l vom &olosi+ limbaj direct adaptat publicului,)int. Cui ne adresmM Emi)torul va )ine seama de e*perien)a anterioar+ direct a publicului cu ast&el de mesaj. omunicarea scris poate avea o dominant intrapersonal+ dar si una interpersonal. 3n ceea ce priveste te-nolo%ia comunicrii scrise+ pot &i amintite urmtoarele elemente privitoare la acestea6 &olosirea '&ra.elor cu o lun%ime medie 01 ,20 cuvinte2+ a para%ra&elor centrate asupra unei sin%ure idei+ a cuvintelor "n)elese cu si%uran) de receptor+ evitarea e*primrii comune+ tipic limbajului oral+ a cuvintelor inutile+ redundante: ale%erea cuvintelor "ncrcate de a&ectivitate optim "n conte*tul creat+ a e*presiilor a&irmative/0Cristea+ 2000+ p.43 2 .

Comunicarea scris pre.int urmtoarele avantaje6 durabilitatea "n raport cu &orma oral a comunicrii: te*tul poate &i v.ut 0citit2 de mai multe persoane: poate &i citit la momentul potrivit si poate &i recitit+ etc. Fa.ele "n reali.area comunicrii scrise pot &i structurate ast&el6
Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 22 'M),* A"#A

&a.a de pre%tire 0stabilirea obiectivelor+ a rolului si a celor care vor citi te*tul+ a punctelor c-eie pe care trebuie s le re)in auditorii2: &a.a de redactare 0"n primul r5nd sunt de.voltate ideile principale urmrind o serie de indicatori+ precum6 claritate+ credibilitate+ conci.ie: "n al doilea r5nd+ sunt &olosite cele trei pr)i ale unei redactri6 introducere+ cuprins si "nc-eiere2. omunicarea oral repre.int modalitatea cel mai des "nt5lnit de comunicare: comunicarea nonverbal o "nso)este pe cea verbal+ o sprijin+ &urni.5ndu,i elemente de "ntrire+ nuan)are si motivare a mesajului. Comunicarea oral repre.int un instrument prin care individul poate avea acces la studiul altor &orme si procese de comunicare. Pentru a avea o ima%ine clar despre comunicarea oral+ este necesar pre.entarea atributelor esen)iale care pot s su%ere.e unele dintre principiile acestei comunicri 6 comunicarea oral presupune un mesaj: mesajul trebuie s includ elemente de structur+ elemente de actualitate+ interes si motiva)ie pentru asculttor+ elemente de &eedbacB+ elemente de le%tur "ntre pr)ile sale principale+ claritate si coeren) intern+ etc.: comunicarea oral presupune o&erirea unor suporturi multiple de "n)ele%ere a acestui mesaj+ cel mai important &iind cel iconic: comunicarea oral este circular si permisiv+ "n sensul c permite reveniri asupra unor in&orma)ii+ detalieri care nu au &ost prev.ute atunci c5nd a &ost conceput mesajul: comunicarea oral este puternic in&luen)at de situa)ie si oca.ie 0acelasi mesaj poate &i receptat di&erit de aceiasi receptori+ "n &unc)ie de dispo.i)ia motiva)ional+ &actori de stres si oboseal+ condi)ii &avori.ante sau nu ale conte*tului comunicrii2: comunicarea oral este puternic in&luen)at de caracteristicile individuale ale emi)torului: comunicarea oral posed si atributele necesit)ii 0nevoia omului de a comunica2+ aleatoriului 0comunicarea oral o&er+ "ntr,o mare propor)ie+ elemente "nt5mpltoare2 si nelimitrii 0comunicarea oral este practic nelimitat2+ etc . Comunicarea oral are "n centrul demersului su limbajul+ care este de&init de mai multe

atribute+ dintre care cele mai importante sunt6 claritatea+ ener%ia si "nsu&le)irea. ;<bels si 1eaver adau% c5teva obiective care trebuie urmrite atunci c5nd este vorba despre comunicarea oral+ care pot &i pre.entate "n dou direc)ii de ac)iune6 captarea aten)iei si cresterea "n)ele%erii prin ale%erea limbajului adecvat+ or%ani.area mesajului+ &olosirea ilustra)iilor si a e*emplelor adecvate: &olosirea etimolo%iilor+ clasi&icrilor+ sinonimiilor+ compara)iilor+ demonstrarea utilit)ii+ etc.
Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 23 'M),* A"#A

2$3$ Paralimba8ul Paralimbajul repre.int modul prin care mesajul este transmis. $cesta poate &i considerat o modalitate distinct+ situat la %rani)a dintre comunicarea verbal si cea nonverbal+ cu in&luen) direct asupra &iecreia dintre ele. El include vite.a cu care vorbim+ ridicarea sau scderea tonului+ volumul+ &olosirea pau.elor+ calitatea vorbirii. 7onul vocii poate &i in&luen)at de starea de oboseal+ de starea puternic emo)ional 0&urie sau "n%rijorare2+ c5nd pot aprea mai multe %reseli de e*primare+ b5lb5ieli+ pau.e mari urmate de anumite interjec)ii 0e*emplu 6 'aaaa/2 . =ite.a cu care vorbim nu repre.int o valoare dat: nu e*ist un anumit ritm al e*punerii care s &ac e&icient comunicarea. Problema de comunicare pe care o poate ridica vite.a vorbirii ca indicator de paralimbaj constituie ceea ce se re%seste "n literatura de specialitate sub titlu de asimilare. >idicarea sau scderea tonului si volumului repre.int+ la r5ndul lor+ &actori variabili. C5nd to)i acesti &actori sunt adi)iona)i cuvintelor+ ei pot sc-imba "n)elesul a ceea ce urmea. a &i transmis. Cnele cercetri aprecia. c 3E R din "n)elesul comunicrii depinde de paralimbaj. Aplica(ie "ecitarea alfabetului +ubiect% 'biectiv% Participan)ii vor &i capabili s anali.e.e elementele de paralimbaj si s identi&ice di&erite emo)ii transmise &olosind &actorii paralin%vistici 0volumul vocii+ vite.a+ pau.ele+etc+2 Mi8loace si materiale%

Cartonase pe care sunt scrise cuvinte care e*prim di&erite emo)ii Desfsurare 1. E*ist scrise pe cartonase cuvinte care e*prim di&erite stri emo)ionale0triste)e+ bucurie+ &ric+ indi&eren)+etc.2. Ae vor anun)a 4, voluntari. Fiecare dintre acestia va ale%e c5te un cartonas si va recita primele nou litere ale al&abetului+ &olosind &actorii paralin%vistici 0volumul vocii+ vite.a+ pau.ele+etc+2 pentru a transmite aceste emo)ii. Ceilal)i participan)i vor identi&ica emo)ia respectiv.
Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 24 'M),* A"#A

2$4$ omunicarea nonverbal Comunicarea nonverbal este comunicarea care se petrece "n a&ara limbajului verbali.at. Fc5nd o paralel "ntre comunicarea verbal si comunicarea nonverbal+ se pot sublinia urmtoarele aspecte6 , Comunicarea verbal &oloseste o sin%ur modalitate de de.voltare+ cuv5ntul+ pe c5nd comunicarea nonverbal poate s se e*tind pe mai multe arii de de.voltare . , Comunicarea verbal este controlat aproape total+ pe c5nd comunicarea nonverbal este aproape "n totalitate necontrolabil. , Comunicarea verbal este "nalt or%ani.at si structurat+ pe c5nd+ comunicarea nonverbal este mai de%rab nestructurat. Comunicarea nonverbal este "nnscut+ iar parte din ea este &ormat prin ac-i.i)ii mai de%rab evolutive . Ai "n ceea ce priveste comunicarea nonverbal se poate sublinia importan)a unor principii generatoare 6 comunicarea nonverbal este determinat cultural: ast&el+ o mare parte din comportamentul nonverbal se "nva) "n copilrie: copiii+ atunci c5nd vin la scoal+ posed coduri nonverbale distinctive+ coduri care au o deosebit importan) "n succesul si "n inte%rarea lor scolar: mesajele nonverbale pot s se a&le "n con&lict cu mesajele verbale0unii cercettori au ajuns la conclu.ia c toate strile a&ective , bucurie+ surpri.+ suprare+ &ric+ etc., se arat mai intense pe partea st5n% a &e)ei+ emis&erele creierului &iind bnuite a sta la ba.a acestei di&eren)e2: oamenii tind s priveasc partea dreapt a &e)ei+ ceea ce este o manier %resit dac se doreste perceperea mai intens a emo)iilor:

mesajele nonverbale sunt+ "n mare msur+ inconstiente: canalele nonverbale sunt importante "n comunicarea sentimentelor si a atitudinilor. Comunicarea nonverbal are urmtoarele func(ii 6 comunicarea nonverbal are menirea de a o accentua pe cea verbal: comunicarea nonverbal poate s complete.e mesajul trimis pe cale verbal 0compara)ii "ntre un material "nre%istrat si audiat apoi de elevi si+ acelasi material+ pre.entat de cadrul didactic2:
Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 2 'M),* A"#A

comunicarea nonverbal poate+ "n mod deliberat+ s contra.ic anumite aspecte ale comunicrii verbale: comunicarea nonverbal are &unc)ia de a re%ulari.a &lu*ul comunica)ional si de a pondera dinamica proprie comunicrii verbali.ate: comunicarea nonverbal repet sau reactuali.ea. "n)elesul comunicrii verbale: elemente ale comunicrii nonverbale pot s substituie aspecte ale comunicrii verbale. 3n practic se distin% variate tipuri de comunicare nonverbal+ cum ar &i miscrile corpului+ care se inte%rea. "n aria comunicrii nonverbale+ pe intervalul a cinci cate%orii6 , emblemele0simbolurile2 sunt miscri ale trupului care au traduceri directe "n cuvinte: emblemele pot &i di&erite de la o cultur la alta0un e*emplu este semnul de rmas-bun &cut cu m5na "n ca.ul unei plecri: la noi+ ducerea unei m5ini la urec-e cu de%etul arttor si cel mare &orm5nd un un%-i de #0 de %rade poate "nsemna vorbim la telefon*+ , ilustratorii sunt cei care accentuea. si dau &or) cuvintelor: 0e*. dac un pescar doreste s e*prime c pestele prins a &ost 'mare/+ el va "ntinde m5inile pentru a arta acest lucru2: , re'ularizatorii &olosesc un ansamblu de miscri ale corpului 0e*. c5nd un pro&esor doreste s numeasc elevul care s rspund la o "ntrebare+ &oloseste Duneori, at5t "nclinarea corpului+ "ntinderea m5inii+ c5t si po.i)ia %eneral a corpului "n acest sens2: , expunerea sentimentelor arat celorlal)i+ "n &unc)ie de miscrile corpului+ c5t de intense ne sunt sentimentele: , a!aptorii sunt &olosi)i de indivi.i+ c5nd acestia se a&l "n situa)ii incon&ortabile. !arou si !<rne pre.int patru canale de ba. "n comunicarea nonverbal6

e*presia &e)ei: se porneste de la cuvintele oratorului roman Cicero6'c-ipul este o%linda su&letului/: 'limbajul/ oc-ilor 0contactul vi.ual2. Ae sus)ine ideea potrivit creia contactul vi.ual serveste la patru &unc)ii majore6 re%ulari.ea. &lu*ul in&orma)ional: monitori.ea.a &eedbacBul: e*prim emo)iile: indic natura rela)iilor interpersonale: 'limbajul/ trupului 0%esturi+ miscri+ po.i)ii2 repre.int o surs important de in&orma)ii si de &eedbacB: contactul &i.ic poate s su%ere.e un evantai e*trem de lar% de &actori care conduc la a&ec)iune+ dependen)+ a%resivitate+ dominan) "n interrela)ionrile personale cu care venim "n contact. Jn acelasi timp+ si alte caracteristici e*terioare limbajului trupului pot s &ac parte inte%rant din comunicarea nonverbal 0e*. "mbrcminte+ mac-iaj+ par&umul &olosit+ etc.2: unii cercettori includ "n aria nonverbalului si o&erirea unor daruri.
Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 26 'M),* A"#A

Comunicarea nonverbal nu poate &i despr)it de comunicarea verbal. # +P)* 7= # +P)* 7= # +P)* 7= Aplica(ie% Privi)i ima%inile de mai jos. Fiecare dintre acestea+ "n rela)ie cu un interlocutor+ are o anumit semni&ica)ie. Care dintre urmtoarele adjective descrie &iecare postur M Aurprins Furios 4epstor $totstiutor 7rist Auprat 3ndoielnic @5ndru 7imid (e.interesat >ela*at Povestind >usinos $utomul)umit Auspicios 4erbdtor >esemnat @odest 4e-otr5t 3ntrebtor CE APCJ 7R CE $>PIJ

R CC@ APCJ 3ER @EA$K =E>!$G P$>$GJ@!$K @EA$K 4?4=E>!$G


Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 27 'M),* A"#A A B C D

+pa(iul si timpul n comunicarea nonverbal +pa(iul$ Fiecare tip de rela)ie interuman implic anumite re%uli de or%ani.are a spa)iului si a distan)elor+ "nclcarea lor %ener5nd discon&ort+ stin%-ereal+ nervo.itate si con&licte. 4evoia de spa)iu varia. de la o persoan la alta+ de la o pro&esie la alta+ de la un conte*t social la altul si de la o cultur la alta. @odul "n care comunicm nu este in&luen)at doar de teritorii+ ci si de o anumit distan) "n interiorul creia ne sim)im mai bine atunci c5nd interac)ionm cu o persoan. ?bservarea distan)elor &olosite poate indica tipul si intensitatea rela)ionrii dintre o persoan si altele.
Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 2E 'M),* A"#A

(enumire Fa.a apropiat Fa.a deprtat ?bserva)ii (istan)a intim Contact &i.ic e&ectiv P5n la 0+ m rela)ii de intimitate e*cep)ii6 li&turi+ mijloace de transport "n comun a%lomerate (istan)a personal 0+ m D 1+0m 1+0m D 2+0m , persoanelor care repre.int mai mult dec5t o cunostin)

"nt5mpltoare (istan)a social 2+0m D 3+0m 3+0m D +0m "nt5lniri de a&aceri impersonale discu)iilor dintre un om de a&aceri si un client discu)ii "ntre un an%ajat si o persoan care solicit an%ajarea (istan)a public +0m D 10+0m 10+0m si peste "nt5lniri lector D student politicieni &i%uri publice ,impul. Comunicarea temporal este centrat pe utili.area timpului. Punctualitatea este o &orm important de comunicare prin timp. ? alt &orm de comunicare este timpul potrivit6 el este repre.entat de le%tura dintre timp si di&erite activit)i sociale+ dintre timp si status+ dintre timp si situa)ie+ etc. Con&orm lui Kosep- (e=ito+ timpul poate &i privit "n trei perspective6 1. 7impul biolo%ic+ care are o in&luen) major asupra bioritmului si se ba.ea. pe trei cicluri6 &i.ic+ emo)ional si intelectual. 2. 7impul cultural+ care se de.volt pe trei niveluri6 timpul te-nic+ timpul &ormal si timpul in&ormal . 3. 7impul psi-olo%ic+ care se re&er la importan)a pe care o acordm trecutului+ pre.entului sau viitorului . E*ist si anumite bariere pentru o utili.are e&icient a timpului6 "ncercarea de a reali.a prea multe lucruri+ estimarea nerealist a timpului+ am5narea+ permiterea multor "ntreruperi. Fiecare dintre noi trebuie s %seasc strate%ii de a depsi aceste bariere . Aplica(ie Participa)i la un interviu de an%ajare. $r%umenta)i "n &avoarea &aptului c lipsa de e*perien) practic "n acest domeniu nu constituie un impediment "n calea competen)ei de care sunte)i si%uri c ve)i da dovada+ av5nd "n vedere pre%tirea teoretic si pro&ilul studiilor dumneavoastr.

Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 2# 'M),* A"#A

3$ Bariere n comunicare
84e"n)ele%erile repre.int cea mai des "nt5lnit &orm a comunicrii./ Peter !enar
Feedback Persoana A Persoana J(EE Jn mintea emi)toru lui C?($>E Cuvinte+ voce+ %esturi Mediu 7ele&on+ &a*+ scrisoare+ &oc Casa+ birou+ loc public

<ransmitere
J(EE Jn mintea receptoru lui (EC?($> E au.+ va.+ vocabularul receptorului Gipsa clarit)ii E*primar e con&u. @odi&icare a mesajului N%omote+ elemente de distra%ere Aelectare+ distorsiun e (i&erite sisteme de re&erin)

Comunicarea poate &i obstruc(ionat sau doar perturbat de o serie de factori care se interpun "ntre semni&ica)ia inten)ionat si cea perceput+ put5nd &i le%a)i de &iecare dintre componentele comunicrii 0emi)tor+ mesaj+ canal+ receptor2+ sau de interac)iunea lor. (intre acestia cei mai importan)i sunt 6 1. E&ectele de statut D uneori+ persoanele cu statut mai ridicat au tendin)a de a se e*prima "ntr,un mod mai so&isticat+ %reu de "n)eles pentru persoane cu un nivel de scolari.are sc.ut. 2. Probleme semantice D specialistii au tendin)a s &oloseasc un limbaj pro&esional+ cre.5nd c si ceilal)i "l pot "n)ele%e.
Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 30 'M),* A"#A

3. (istorsiuni perceptive D c5nd receptorul are o ima%ine despre sine nerealist si este lipsit de desc-idere "n comunicare+ neput5ndu,i "n)ele%e pe ceilal)i "n mod adecvat. 4. (i&eren)e culturale D persoane provenite din medii culturale+ cu valori+ obiceiuri si simboluri di&erite. . $le%erea %resit a canalelor sau a momentelor D trebuie alese canalele corecte pentru &iecare in&orma)ie si+ de asemenea+ si momentul trebuie s &ie bine ales D o situa)ie ur%ent nu are sor)i s &ie "ndeplinit dac este cerut la s&5rsitul orelor de pro%ram sau la s&5rsitul sptm5nii. 6. Gun%imea e*cesiv a canalelor D o re)ea or%ani.a)ional complicat duce la o comunicare lent. FA <'"* F*>* * P#"<)"BA<'"* D iluminatul necorespun.tor+ .%omote+ temperaturi e*cesiv de cobor5teLridicate+ ticuri+ elemente ce distra% aten)ia D tele&on+ ca&ea+ ceai etc. BA"*#"# )MA,# "n cadrul unei comunicri e&iciente sunt 6 , &i.ice6 a2 permanente6de&icien)e "nnscute ale comunicatorilor: b2 situa)ionali6 amplasament+ lumina+ acustica de&ectuoas a slii+ temperatura+ durata "nt"lnirii+ etc.: , semantice6 vocabular+ %ramatic+ sinta*+ conota)ii emo)ionale ale unor cuvinte: , determinate de &actori interni6 implicare po.itiv 0e*6 Jmi place Jon+ deci "l ascult2: implicare ne%ativ 0e*6 @irela m,a b"r&it acum un an+ deci interprete. tot ce spune ca &iind "mpotriva mea2:

, &rica: , di&eren)ele de percep)ie: , conclu.ii %rbite: , lipsa de cunoastere: , lipsa de interes 0una din cele mai mari bariere ce trebuie depsite este lipsa de interes a interlocutorului &a) de mesajul emi)torului2: , emo)ii 0emo)ia puternic este rspun.toare de blocarea aproape complet a comunicrii2: , blocajul psi-ic: , tracul.
Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 31 'M),* A"#A

4$ Ascultarea activ
-mul nva trei ani s vorbeasc si o via ntreag s asculte.
Andr Malraux

3n copilrie+ "nv)m s vorbim+ s scriem+ s citim. Prin)ii si dasclii ne "nva) s &im supusi+ rbdtori+ dar aproape nimeni nu ne "nva) s ascultm. Jat de ce avem doi oc-i+ dou urec-i si o sin%ur %urS $m &ost construi)i ast&el "nc5t s privim si s au.im de patru ori mai mult dec5t vorbim.

Ascultarea pasiv Ascultarea social ?radul de implicare a asculttorului Ascultarea activ


Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 32 'M),* A"#A

3n comunicarea interpersonal pre.en)a &i.ic nu este su&icient. ?amenii caut mai mult dec5t at5t D au nevoie de parteneri de discu)ie pre.en)i psi-olo%ic si social. $scultarea activ este o competen) comunica)ional care are la ba. abilit)i de a securi.a a&ectiv vorbitorul+ de a clari&ica con)inutul comunicrii si de a depsi blocajele care apar din cau.a unor atitudini ostile ale interlocutorului. $scultarea e&icient si pro&itabil pentru receptor presupune "ndeplinirea a cinci condi)ii principale. Ea trebuie s &ie6

Activ$ 4u po)i aculta cu &olos ceea ce spune altcineva+ dec5t dac &aci un e&ort de aten)ie si concentrare. Pe l5n% participarea mental+ trebuie s e*iste si o anumit mobili.are &i.ic+ de natur s &acilite.e men)inerea interesului pentru spusele interlocutorului. ? postur corporal prea rela*at "n%reunea. "n)ele%erea si memorarea+ "n vreme ce po.i)iile relativ incomode0nu "ns at5t de incon&ortabile "nc5t s ajun% s ne preocupe "n mai mare msur dec5t comunicarea "nssi2 %enerea. o stare de vi%ilen) propice unei bune ascultri. <otal$ $ asculta total "nseamn s nu te limite.i la receptarea si "n)ele%erea mesajului verbal. Cine stie s interprete.e limbajul trupului de)ine o superioritate real asupra simplului asculttor, la &el cum cel care e*tra%e din tonul vocii interlocutorului in&orma)ii privind starea de spirit a acestuia posed o surs de in&orma)ii de prim importan) pentru decelarea inten)iilor acestuia. #mpatic$ E&ortul de identi&icare cu interlocutorul este "ntotdeauna rspltit+ &iindc plasarea mental pe po.i)ia acestuia ne permite s "i "n)ele%em mai bine mobilurile+ obiectivele+ mentalitatea si s reac)ionm "n cunostin) de cau.. "eceptiv$ 4u e "ntotdeauna usor s ascul)i ar%umente care ")i contra.ic convin%erile si nici s supor)i critici de la persoane care+ "nt5mpltor+ ")i sunt antipatice. Pu)ini sunt oamenii care continu s mani&este "n)ele%ere &a) de interlocutor si s,i acorde o aten)ie e%al si dup ce acesta a &cut o remarc ostil sau a &olosit o e*presie nelalocul ei. (e obicei+ asemenea gafe a&ectea. credibilitatea emi)torului+ iar receptorul+ ji%nit+ nu se mai arat dispus s "l asculte p5n la capt. $ &i receptiv "nseamn "ns a trece peste le.area amorului propriu si a "ncerca s re)ii si s trate.i cu obiectivitate tocmai ceea ce te deranjea.+ a&irma)iile suprtoare+ ar%umentele care nu ")i convin. u spirit critic$ 7oleran)a &a) de interlocutor nu se identi&ic cu acceptarea &r discernm5nt a punctului su de vedere. (incolo de interesul men)inerii si ameliorrii unei rela)ii interumane+ e*ersarea spiritului critic constituie si o &orm de antrenament mental indispensabil evolu)iei personalit)ii noastre.
Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 33 'M),* A"#A

Pentru asi%urarea unei ascultri active si eficace este necesar s respecta)i urmtoarele zece reguli6 1. Crmri)i acordul dintre limbajul nonverbal si cel verbal al interlocutorului. 2. Concentra)i,v asupra con)inutului mesajului.

3. $sculta)i pentru a "n)ele%e mesajul+ nu pentru a pre%ti rspunsul. 4. Auspenda)i evaluarea mesajului p5n la "n)ele%erea sa complet. . Hrupa)i ideile pentru a depista structura mesajului ast&el "nc5t s,l pute)i re)ine mai usor. 6. >e.uma)i mental mesajul sub &orma unei sc-i)e a punctelor principale. 7. Gua)i noti)e din c5nd "n c5nd pentru a v ajuta "n memorarea mesajului+ prevenirea distra%erilor si demonstrarea interesului &a) de ceea ce v spune interlocutorul. E. 4u anticipa)i ceea ce vorbitorul vrea s spun si nu termina)i propo.i)iile "n locul lui. #. 4u adopta)i comportamente nonverbale care denot nerbdare sau plictiseal 0veri&icarea ceasului+ cscatul+ privitul "n alt parte+ miscri necontrolate etc.2 10. Con&irma)i c a)i "n)eles. Para&ra.a)i ideea principal6 $pui c vrei s..., ,e simi cu adevrat revoltat. Persoanele care ascult se pot comporta "n di&erite moduri6 A$ Cn auditoriu care ascult activ6repere de conduit6 Comunicare verbal Formula)i "ntrebri de in&ormare+ care s lmureasc asculttorii "n privin)a tuturor detaliilor e*punerii. E*6 /0act unde anume ai petrecut vacana.&u am neles bine acest aspect. Jnterveni)i pentru recapitularea &aptelor. E*6 Cu alte cuvinte ai decis s....... Comunica)i &eedbacBul. E*6 Cred si eu c ai simit lucrul acesta1 Comunicare nonverbal Privi)i vorbitorul "n oc-i N5mbi)i binevoitor Iine)i capul pu)in aplecat "nainte Po.i)ia+ ase.area pe scaun s &ie orientat "n &a)0m5inile s &ie )inute pe masa din &a)a scaunului2
Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 34 'M),* A"#A

B$ Cn auditoriu care bloc:eaz comunicarea @ repere de conduit 6 Comunicare verbal Formula)i "ntrebri care s pun la "ndoial autenticitatea celor relatate. E*6 Chiar

asa s fi fost. &u am mai nt2lnit asa o situaie. $dresa)i "ntrebri celor din preajm "n le%tur cu credibilitatea celor relatate. E*6 ,u poi s crezi ce spune. /u nu. Formula)i intero%ri care s demonstre.e o atitudine ostil &a) de vorbitor.E*6 /u nu prea pricep ce faci. Chiar vrei s credem tot ce spui tu....3ai nu, zu1 Comunicare nonverbal 4u mai privi)i tot timpul vorbitorul "n oc-i N5mbi)i ironic+ superior Iine)i capul pu)in aplecat "napoi 3nclina)i pu)in capul spre st5n%a si Lsau dreapta0ca dovad de "ndoial "n le%tur cu cele spuse Po.i)ia+ ase.area pe scaun s &ie orientat spre spate C. Cn auditoriu ignorant6repere de conduit6 Comunicare verbal Gipsa oricror interven)ii la adresa vorbitorului Comunica)i "n soapt cu cole%ul de l5n% dvs. despre alte subiecte Comunicare nonverbal Privi)i oriunde altundeva numai "n direc)ia vorbitorului nu Pune)i capul pe mas si simula)i c a)i a)ipit Privi)i,v ceasul Privi)i pe %eam >soi)i un caiet
Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 3 'M),* A"#A

Aplica(ie Ascultarea activ +ubiect% >olul comunicrii active "n cadrul comunicrii 'biectiv% Participan)ii vor &i capabili s eviden)ie.e rolul pe care "l are ascultarea activ "n procesul comunicrii si impactul pe care "l are mani&estarea acestei competen)e asupra tririlor vorbitorului si

implicit+ asupra calit)ii comunicrii. Participan(i% , un voluntar , un auditoriu Desfsurare% Etapa 16 Ae cere voluntarului s astepte a&ar din "ncpere timp de minute si s se %5ndeasc la o povestioar pe care s o pre.inte cole%ilor. Etapa 26 Ae instruieste auditoriul pentru a juca "n timpul e*punerii cole%ului+ succesiv+ trei roluri di&erite6 un auditoriu care ascult activ+ un auditoriu care bloc-ea. comunicarea si un auditoriu i%norant. Etapa 36 Ae stabileste "n complicitatea cu publicul un semn discret pe care s "l &ac pro&esorul si care s comunice auditoriului c este momentul s treac la urmtorul rol+ &r stirea voluntarului. Etapa 46 =oluntarul "ncepe s povestesc+ "n timp ce+ auditoriul va juca succesiv cele trei roluri "n le%tur cu care a &ost instruit. Etapa 6 Ga &inal se cere voluntarului6 A comunice dac a sesi.at la nivelul auditoriului+ pe parcursul e*punerii+ raportri di&erite &a) de persoana sa si con)inutul transmis A identi&ice aceste tipuri de raportri si s le descrie c5t mai e*act A descrie ce a sim)it "n &iecare din cele trei ca.uri si s motive.e aceste triri Etapa 66 Ae cere auditoriului6 A descrie reac)ia pe care a avut,o vorbitorul "n cadrul &iecrui tip de rol Etapa 76 Ae &ormulea. conclu.ii cu privire la nivelul calitativ al simulrii celor trei roluri Ae eviden)ia. impactul pe care "l are setul atitudinal al auditoriului asupra implicrii vorbitorului "n e*punere Ae eviden)ia. rolul nonverbalului "n transmiterea unor

atitudini.
Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 36 'M),* A"#A

5$ omunicarea asertiv
Comunicare asertiv s,a de.voltat ca o modalitate de adaptare e&icient la situa)ii con&lictuale interpersonale. Gipsa asrtivit)ii este una dintre cele mai importante surse de inadaptare social. $sertivitatea este re.ultatul unui set de atitudini si comportamente "nv)ate+ care au ca si consecin)e pe termen lun% "mbunt)irea rela)iilor sociale+ de.voltarea "ncrederii "n sine+ respectarea drepturilor personale+ &ormarea unui stil de via) sntos+ "mbunt)irea abilit)ilor de luare a deci.iilor responsabile+ de.voltarea abilit)ilor de mana%ement al con&lictelor. $sertivitatea este abilitatea de a ne e*prima emo)iile si convin%erile &r a a&ecta si ataca drepturile celorlal)i. )sertivitatea "n comunicare repre.int abilitatea6 de comunicare direct+ desc-is si onest+ care ne &ace s avem "ncredere "n noi si s c5sti%m respectul prietenilor si cole%ilor: de e*primare a emo)iilor si %5ndurilor "ntr,un mod "n care ne satis&acem nevoile si dorin)ele+ &r a le deranja pe cele ale interlocutorului: de a ini)ia+ men)ine si "nc-eia o conversa)ie "ntr,un mod plcut: de a "mprtsi opiniile si e*perien)ele cu ceilal)i: de e*primare a emo)iilor ne%ative+ &r a te sim)i st5njenit sau a,l ataca pe cellalt: de a solicita cereri sau a re&u.a cereri: de e*primare a emo)iilor po.itive0bucuria+ m5ndria+ a&initatea &a) de cineva+ atrac)ia2: de a &ace complimente sau de a le accepta: de a spune 4C &r s te sim)i vinovat sau jenat: este o modalitate prin care ")i de.vol)i respectul si stima de sine: este modalitatea prin care adolescen)ii pot s &ac &a) presiunii %rupului si s,si e*prime desc-is opiniile personale: este respectarea drepturilor celorlalte persoane.

3nv)area deprinderilor de asertivitate este &acilitat de contrastarea ei cu cele dou modele comportamentale opuse+ pasivitatea si a%resivitatea. Pasivitatea este un comportament care poate &i descris ca rspunsul unei persoane care "ncearc s evite con&runtrile+ con&lictele+ "si doreste ca toat lumea s &ie mul)umit+ &r "ns a )ine cont de drepturile sau dorin)ele sale personale: mani&estarea unei persoane care nu &ace cereri+ nu solicit ceva anume+ nu se implic "n c5sti%area unor drepturi
Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 37 'M),* A"#A

personale sau "n aprarea unor opinii. $ceste persoane se simt rnite+ &rustrate+ iritate+ &r "ns a "ncerca s,si e*prime nemul)umirile &a) de ceilal)i. )'resivitatea este o reac)ie comportamental prin care "l blame.i si "l acu.i pe cellalt+ "ncalci re%ulile impuse de autorit)i0prin)i+ pro&esori+ poli)ie2+ esti insensibil la sentimentele celorlal)i+ nu,)i respec)i cole%ii+ consideri c tu ai "ntotdeauna dreptate+ re.olvi problemele prin violen)+ consideri c cei din jurul tu sunt adesea nedrep)i cu tine+ esti sarcastic si utili.e.i adesea critica "n comunicare+ consideri c drepturile tale sunt mai importante dec5t ale altora+ esti ostil si &urios. #F# <#&# 'MP'"<AM#,<)&)* PA+*A, A?"#+*A, B, 'MPA"AC*# ) #& A+#"<*A omportamentul pasiv omportamentul asertiv omportamentul agresiv aracte6 6 ristici 4u ")i e*primi emo)iile+ nevoile+ drepturile si opiniile. 3n sc-imb e*a%ere.i importan)a emo)iilor+ nevoilor+ drepturilor si opiniilor

celorlal)i. 3)i e*primi emo)iile+ nevoile+ drepturile si opiniile pstr5nd respect pentru ale celorlal)i. 3)i e*primi emo)iile+ nevoile+ drepturile si opiniile &r respect pentru ale celorlal)i. #mo(ii 3)i re)ii propriile emo)ii sau le e*primi "ntr,o manier indirect sau inutil. Esti capabil s,)i e*primi emo)iile "ntr,o manier direct+ onest si adecvat. 3)i e*primi emo)iile "ntr,o manier inadecvat 0cu &urie si amenin)ri2 ,evoi $cor.i tot timpul aten)ie nevoilor celorlal)i+ pe care le consideri mai importante. $tunci c5nd nevoile tale nu sunt satis&cute+ te vei sim)i neapreciat+ respins sau trist. 4evoile tale sunt mai importante dec5t ale altcuiva. 4evoile celorlal)i sunt i%norate.

Drepturi $ltcineva are drepturi+ iar tu nu ")i recunosti aceleasi privile%ii. 3)i cunosti drepturile esen)iale si esti capabil s le sus)ii. 3n e%al msur respec)i drepturile celorlal)i si nu le "ncalci. 3)i sus)ii drepturile tale+ dar le "ncalci pe ale celorlal)i. 'pinii Consideri c nu ai nimic important de spus+ iar ceilal)i au "ntotdeauna dreptate. 7e temi s spui ceea ce %5ndesti pentru c po)i &i luat "n r5s. 3)i e*primi prerile si consideri c po)i contribui alturi de punctele de vedere ale altor persoane. Jdeile tale contea. cel mai mult+ iar ale celorlal)i nu "nseamn dec5t &oarte pu)in sau c-iar nimic.
Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 3E 'M),* A"#A

+cop Acopul comportamentului pasiv este s evite "ntotdeauna con&lictele si

s le &ac celorlal)i pe plac. Acopul comportamentului asertiv nu este c5sti%ul+ ci s &ii capabil s sim)i c ai spus ceea ce doreai s spui. Acopul comportamentului a%resiv este s c5sti%e+ dac este nevoie+ "n detrimentul celorlal)i. #fecte Pe termen scurt scade an*ietatea evit sentimentul de vinov)ie su&erin) sacri&iciu. Pe termen lun% stim de sine sc.ut tensiuni interioare care duc la stres+ &urie+ depresie a&ectarea strii de sntate iritarea celorlal)i lipsa de respect din partea celorlal)i $sertivitatea este o atitudine &a) de tine si ceilal)i onest si util. ? persoan asertiv cere ce doreste6 direct si desc-is+ adecvat+ respect5nd propriile

opinii si drepturi si astept5nd ca si ceilal)i s &ac acelasi lucru cu "ncredere+ &r an*ietate ? persoan asertiv6 nu "ncalc drepturile celorlal)i nu va astepta ca ceilal)i s %-iceasc ceea ce doreste+ nu va &i an*ioas si nu va evita situa)iile di&icile. !ene&iciul major este cresterea "ncrederii "n sine si respectul &a) de ceilal)i. Pe termen scurt eliberarea tensiunii+ sentimentul de putere Pe termen lun% sentimentul de vinov)ie si rusine6 ceilal)i sunt responsabili pentru propriul comportament+ scade stima de sine+ resentimente "n jurul persoanei a%resive. 'AM#,** +)P)+* Ge permit celorlal)i s "i domine 3si ascund sentimentele si prerile Aunt ne-otr5)i Ae scu. permanent

$u un contact vi.ual slab si o postur umil 'AM#,** A+#"<*A* Apun direct prerile si dorin)ele ?&er opinii si "si comunic sentimentele Aunt -otr5)i 3n&runt problemele $u un bun contact vi.ual si o postur desc-is
Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 3# 'M),* A"#A

'AM#,** A?"#+*A* 3ntrerup mereu discu)iile $scund in&orma)iile si prerile personale (omin discu)ia si nu sunt buni asculttori =orbesc tare+ ji%nesc si sunt sarcastici $u un contact vi.ual puternic si o postur dominant Aplica(ie Aminteste6(i o situa(ie recent n care (i6a fost dificil s reac(ionezi, s spui ceea ce doresti tu$$$ e anume (i6a fost dificilD $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ e factori au contribuit n situa(ia respectivD $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ e ai fi vrut s se ntEmpleD um (i6ai fi dorit s se termine acea situa(ieD $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ Aminteste6(i o situa(ie cEnd cineva a fost asertiv cu tine si (i6a respectat opiniile$ um te6ai sim(itD $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$

$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ End ai fost tu ultima dat asertiv/0D Bn ce conte.tD FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF FFFFFFFFFFFFFFFFFF$ Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 3G 'M),* A"#A +tiluri de comunicare +tilul pasiv *&u sunt si'ur+ !ar cre! c lucrarea mea nu a fost evaluat corect.,, /privire n 8os, vorbeste ncet, arat speriat0 +tilul agresiv -.ai furat/ Stiu c lucrarea asta merita mai mult/,, /privire ostil, vorbeste tare, trEnteste lucrarea pe mas0 +tilul asertiv 0)m urmat instruciunile pe care ni le.ai !at n clas si cre! c am rspuns corect. &u cre! c nota aceasta reflect efortul meu. )s aprecia !ac ai reve!ea lucrarea.,, "vorbeste clar si confiden(ial, privire n(elegtoare# ,u vorbeste n numele lui ,u si e.prim tririle +e consider o victim Bsi interiorizeaz sentimentele Frica de a6si sus(ine drepturile si opiniile #.emplu % )n profesor subevalueaz o lucrare$ "spunsul elevului pasiv poate fi% Bi blameaz pe al(ii Abuziv, sarcastic +e consider HI vocea puternicII #.emplu% )n profesor subevalueaz o lucrare$ "spunsul elevului agresiv poate fi%

omunic sentimentele onest si desc:is Bsi e.prim opiniile fr s i afecteze pe al(ii #.emplu% )n profesor subevalueaz o lucrare$ "spunsul elevului agresiv poate fi% Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 3, 'M),* A"#A Adesea, unul dintre motivele pentru care cineva evit s se comporte asertiv este teama de consecin(e% c ceilal(i nu ne vor mai prefera si c vom fi respinsi$ &a fel ca alte temeri personale, si acestea se dovedesc a fi neadevrate si ne8ustificate$ ea mai bun cale de a face fa( gEndurilor negative de acest tip este tocmai alegerea asertivit(ii$ e po(i face s devii asertiv/0 Deprinderea asertivit(ii nu este un proces facil$ Personalitatea asertiv se caracterizeaz prin ncredere mare n for(ele proprii, capacitate ridicat de e.primare energetic, dar si adecvat, a sentimentelor, aprare argumentat a convingerilor$ #.erci(ii de dezvoltare a capacit(ilor asertive% Dezvolt6(i stima de sine Estig respectul celorlal(i *mbunt(este6(i abilitatea de comunicare *mbunt(este6(i abilitatea de a lua decizii Fii onest/0 si direct n privin(a emo(iilor, nevoilor si convingerilor tale$ #.prim6te ferm si direct, fr ezitri sau scuze$ Fii rezonabil/0 ce cererile pe care le ai$ *nva( s spui Jnu la cerin(ele nerezonabile pentru tine ale celorlal(i$ Fii onest/0 atunci cEnd oferi sau primesti feedbac9$ "ecunoaste si respect drepturile celor din 8urul tu$ Foloseste un ton adecvat al vocii$ Fii atent/0 cu postura corpului tu$ Men(ine contact vizual cu interlocutorii$

Foloseste pronumele eu atunci cEnd vorbesti despre tine$ Ku le permite celorlal(i s6(i impun ideile si valorile lor$ Bncura8eaz6i pe ceilal(i s6(i vorbeac direct si clar$ Fii propriul tu sef$ Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 31 'M),* A"#A Aplica(ie 8oc de rol Pentru fiecare situa(ie de mai 8os, scrie(i cEte un rspuns n fiecare stil prezentat% ,$ Prietenul tu ntErzie ntotdeauna$ Mereu te face s astep(i$ PasivF$$ AgresivF$$ AsertivF$$ 1$ +tai de cEteva ore la coad pentru un bilet la concert$ ineva se bag n fa($ PasivF$$ AgresivF$$ AsertivF$$ 2$ <e plimbi pe :olul scolii$ End treci pe lEng un grup de elevi, unul dintre ei face un comentariu nepoliticos la adresa ta$ PasivF$$ AgresivF$$ AsertivF$$ 3$ )n coleg mprumut de la tine o carte si nu (i6o d napoi$ PasivF$$ AgresivF$$ AsertivF$$ 4$ Fratele tu nu te a8ut la ntre(inerea cur(eniei$ Ku ai timp s le faci pe toate$ PasivF$$ AgresivF$$

AsertivF$$ 5$ ?Endeste6te la ultima situa(ie cEnd cineva (i6a cerut s faci ceva ce nu (i6a plcut$ um ai fi putut s reac(ionezi$$$ PasivFF AgresivF$$ AsertivF$$ Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 32 'M),* A"#A

Bibliografie
,$ Bban, A$, 1onsiliere e!ucaional. Ghi! meto!olo'ic pentru orele !e !iri'enie si consiliere. E!. )S12+ 1lu3.4apoca+4556 1$ oman, A$, (ehnici !e comunicare $ proce!uri si mecanisme psihosociale+ #d$ $;$ Bec9, Bucuresti, 1GGL 2$ Dinu, M$, 1omunicarea.repere fun!amentale, #d$ 'rizonturi, Bucuresti, 1GG7 3$ Dinu, M$, Fun!amentele comunicrii interpersonale+ #d$ All, Bucuresti, 1GGL 4$ &acombe, F$, 2ezolvarea !ificultilor !e comunicare+ #d$ Polirom, *asi, 1GG4 5$ PEnisoar, *$, 1omunicarea eficient+ #d$ Polirom, *asi, 1GG5 7$ Peretti,A$ M &egrand,!$ M Boniface, !$, (ehnici !e comunicare+ #d$ Polirom, *asi, 1GG, L$ Prutianu, +t$, )ntrenamentul abilitilor !e comunicare+ #d$ Polirom, *asi, 1GG4 N$ +ucan, D$+t$, 1omunicarea !i!actic+ #d$ A<'+, Bucuresti,1GG1 ,G$ +burlescu, A$, 1omunicarea eficient , #d$ All, Bucuresti, 1GG7 OOO$didactic$ro Program de dezvoltare a abilit(ilor de via( ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian 33 'M),* A"#A Program de dezvoltare a abilitilor de via ale copiilor afla(i n situa(ie de risc din mediul rural buzoian Proiect finanat de )niunea #uropean prin Programul% Facilitatea de <ranziie 1GG7P,N232$G2$G2 @ *ntegrarea n societate a tinerilor aparinEnd minoritilor i grupurilor dezavanta8ate Material editat de Asociaia Formare, Dezvoltare, Asisten( 6 F'"DA Buzu *ulie 1G,G

oninutul acestui material nu reprezint n mod necesar poziia oficial a )niunii #uropene Pentru eventualele informaii i sesizri legate de proiectele P;A"# contactai% cfcu$p:areQmfinante$ro__