Arborele de cacao (Theobroma cacao) aparine genului Theobroma, familia Malvaceae.

Acest gen cuprinde 20 de specii de arbuti ce ating 4- m !n"lime, cu frun#a verde tot timpul anului, care cresc !n p"durile tropicale din America latin". $enumirea tiinific" a plantei a fost dat" de naturalistul suede# %arl von &inn'. $esi originile arborelui sunt inca in discutie, cel mai probabil stramosul sau, cacaua salbatica (Theobroma Grandiflorum) provine din Me(ic sau de undeva din )unglele *ene#ulei sau +ra#iliei.,ndiferent de unde s-ar trage, cacaua este asta#i cultivata in conditii foarte bune in #onele ecuatoriale si in multe paduri tropicale din Africa, Asia si America &atina. $esi in urma cu -00 sau 200 de ani productia de cacao era concentrata mai mult de 0. in #ona de sud a Americii %entrale, asta#i peste / . din productia mondiala de cacao este furni#ata de %oasta de 0ildes, 1hana si ,ndone#ia. 2entru miile de mici ferme din satele africane cultura arborelui de cacao repre#inta asta#i principala sursa de venituri. Mediul ideal pentru cultivarea arborelui de cacao se gaseste in caldura torida a padurii ecuatoriale. &astarii de Theobroma se de#volta numai in mediu cald, umed si umbrit de plante inalte cum ar fi bananierii sau diverse specii de palmier. Atat soarele cat si vintul puternic sunt inamici fara mila pentru tinerii si firavii lastari. %iclul de de#voltare al plantei este destul de lung astfel ca abia dupa sau 3 ani arborii de cacao incep sa produca flori care a)ung la maturitate. Abia in momentul in care arborele de cacao incepe sa produca flori care nu se usuca imediat dupa eflorescenta se poate aprecia ca isi incepe rolul economic. &a maturitate planta poate a)unge la -3m inaltime. $urata de e(ploatare economica a unui arbore de Theobroma este de cca. 2 de ani, dupa care capacitatea de productie a plantei incepe sa scada iar planta este inlocuita cu o alta mai tanara si mai puternica. 2e langa varianta salbatica, Theobroma 1randiflorum, lipsita oarecum de valoare comerciala, cacaua este repre#entata de o serie de specii si varietati cu caracteristici diferite. 4peciile cultivate sunt adesa hibri#i ce preiau de la parinti caracteristici specifice, astfel ca, in realitate, culturile pure sunt destul de rar intalnite. 5ibri#ii au avanta)ul re#istentei mai bune la conditiile de mediu si arome mai pregnante si mai atractive. Asta#i e(ista trei specii de ba#a care sunt cultivate pentru e(ploatare economica6

-Criollo, o specie recunoscuta pentru calitatea deosebita a produsului finit ce se obtine in urma procesarii, produce fructe acoperite cu o pielita subtire de culoare inchisa. %acaua obtinuta din %riollo este mai deschisa la culoare si are o aroma rafinata si dulce. 9andamentul speciei %riollo este din pacate invers proportional cu calitatea produsului finit. 2lanta este e(trem de sensibila iar fructele mai mici ca dimensiune. -Forastero este este o specie mai re#istenta si cu o productivitate mai mare decat %riollo. 0ructele au o pielita mai groasa si sunt mai mari decat fructele produse de %riollo. 2rodusul finit obtinut din 0orastero are o aroma puternica si aspra. %acaua obtinuta din 0orastero mai este numita in )argon si :bul;: deoarece este ingredientul specfic pentru peste <0. din ciocolata produsa in intreaga lume. Aceasta specie este responsabila pentru gustul si aroma specifice ciocolatei. $e la specia 0orastero se obtin atat cacaua praf cat si untul si masa de cacao necesare fabricarii ciocolatei. 2rodusele finite e(trase din aceasta specie alcatuiesc peste =0. din continutul ciocolatei de consum. -Trinitario este de fapt un hibrid re#ultat din incrucisarea celor doua specii de mai sus. 2reia cate ceva din caracteristicile ambelor specii, respectiv are o aroma puternica dar fina si se cultiva relativ usor, iar randmentul culturilor este destul de ridicat. >umele acestei specii provine de la insula Trinidad unde a fost obtinuta intaia oara. 0lorile arborelui de cacao sunt deosebit de frumoase insa, din pacate, fara miros. Acest lucru face ca poleni#area sa fie destul de dificila deoarece florile nu sunt foarte atragatoare pentru insecte. $in aceasta cau#a, pentru cresterea randamentului culturilor de multe ori este nevoie de poleni#area artificiala a florilor. 0lorile arborelui de cacao au doua cicluri de productie, a cate 3 luni fiecare. Miile de flori albe si ro# cu petale sunt atasate direct pe tulpina. Ma(im -00 din ele vor fi poleni#ate iar la sfarsitul ciclului de productie cel mult 40 de fructe vor fi recoltate de pe fiecare tulpina pentru procesare ulterioara. 0ructele sunt asemanatoare unor pepeni ver#i mai mici, usor alungiti. &a sfarsitul celor 3 luni de maturi#are fructele au o culoare de la galben- portocaliu pana la mov, in functie de perioada de maturitate si de specie. 7le sunt culese cu multa gri)a pentru a nu deteriora crengile fragile. ,n cele mai multe ferme africane recolta principala durea#a din 8ctombrie pana la sfarsitul lui Martie iar cea secundara din Mai pana in

August. 2ulpa alba a fructelor de cacao este utili#ata atat ca desert cat si pentru obtinerea pretioaselor seminte necesara fabricarii ciocolatei. 0ructele care sunt destinate productiei de cacao sunt supuse unui proces de prima uscare pentru cateva #ile, imediat dupa recoltare. 2ielita este desfacuta cu gri)a cu a)utorul unor cutite lungi si foarte bine ascutite astfel incat semintele sa ramana intacte. 2ulpa fructului, care contine semintele, este colectata in cosuri mari si este pusa la fermentat. ,n functie de specia plantei de care a fost produsa pulpa este lasata sa fermente#e intre si / #ile. 0ermentarea are loc direct pe pamant sau in ladite bine aerisite, acoperite cu frun#e de bananier. 0ermentarea este o etapa foarte importanta deoarece elimina in mod natural pulpa fructului care altfel ar fi deosebit de dificil de eliminat. 2e parcursul fermentarii culoarea semintelor se modifica de la be) la carami#iu aprins. $e asemenea pe parcursul fermentarii are loc si intensificarea aromei boabelor de cacao. $upa incheierea fermentarii boabele sunt imprastiate si lasate sa se usuce bine in bataia soarelui. 9egulat acestea sunt vanturate pentru a retine ma(im 2. ume#eala. ?scarea este esentiala, atat pentru oprirea fermentarii cat si pentru usurarea stocarii ulterioare. $upa uscare fermierii duc recolta la centrele de colectare unde are loc evaluarea. $in lotul adus se iau probe de boabe care se taie si se anali#ea#a de catre specialisti. ,n functie de re#ultate lotul in cau#a primeste o anumita nota. >umai loturile cu note ma(ime vor intra mai departe in procesul nostru de fabricatie. 0lorile arborelui de cacao sunt deosebit de frumoase insa, din pacate, fara miros. Acest lucru face ca poleni#area sa fie destul de dificila deoarece florile nu sunt foarte atragatoare pentru insecte. $in aceasta cau#a, pentru cresterea randamentului culturilor de multe ori este nevoie de poleni#area artificiala a florilor. 0lorile arborelui de cacao au doua cicluri de productie, a cate 3 luni fiecare. Miile de flori albe si ro# cu petale sunt atasate direct pe tulpina. Ma(im -00 din ele vor fi poleni#ate iar la sfarsitul ciclului de productie cel mult 40 de fructe vor fi recoltate de pe fiecare tulpina pentru procesare ulterioara. 0ructele sunt asemanatoare unor pepeni ver#i mai mici, usor alungiti. &a sfarsitul celor 3 luni de maturi#are fructele au o culoare de la galben- portocaliu pana la mov, in functie de perioada de maturitate si de specie. 7le sunt culese cu multa gri)a pentru a nu deteriora crengile fragile. ,n cele mai multe ferme africane recolta principala durea#a din 8ctombrie pana la sfarsitul lui Martie iar cea secundara din Mai pana in August. 2ulpa alba a fructelor de cacao este utili#ata atat ca desert cat si pentru obtinerea pretioaselor seminte necesara fabricarii ciocolatei. 0ructele care sunt destinate productiei de cacao sunt supuse unui proces de prima uscare pentru cateva #ile, imediat dupa recoltare. 2ielita este desfacuta cu gri)a cu a)utorul unor cutite lungi si foarte bine ascutite astfel incat semintele sa ramana intacte. 2ulpa fructului, care contine

semintele, este colectata in cosuri mari si este pusa la fermentat. ,n functie de specia plantei de care a fost produsa pulpa este lasata sa fermente#e intre si / #ile. 0ermentarea are loc direct pe pamant sau in ladite bine aerisite, acoperite cu frun#e de bananier. 0ermentarea este o etapa foarte importanta deoarece elimina in mod natural pulpa fructului care altfel ar fi deosebit de dificil de eliminat. 2e parcursul fermentarii culoarea semintelor se modifica de la be) la carami#iu aprins. $e asemenea pe parcursul fermentarii are loc si intensificarea aromei boabelor de cacao. $upa incheierea fermentarii boabele sunt imprastiate si lasate sa se usuce bine in bataia soarelui. 9egulat acestea sunt vanturate pentru a retine ma(im 2. ume#eala. ?scarea este esentiala, atat pentru oprirea fermentarii cat si pentru usurarea stocarii ulterioare. $upa uscare fermierii duc recolta la centrele de colectare unde are loc evaluarea. $in lotul adus se iau probe de boabe care se taie si se anali#ea#a de catre specialisti. ,n functie de re#ultate lotul in cau#a primeste o anumita nota. >umai loturile cu note ma(ime vor intra mai departe in procesul nostru de fabricatie.