NEVROZA Nevroza este definita ca fiind o tulburare mentala care nu atinge functiile esentiale ale personalitatii si de care subiectul

este in mod dureros constient. Tulburarile nevrotice sunt extrem de frecvente (aproape 12 % din populatie ar fi nevrotica) si se repartizeaza in cinci mari categorii: 1)tulburarile anxioase, panice sau fobice ( anxietate, accese de panica, agorafobie, fobii simple si fobii sociale) 2)tulburari obsesiv! compulsive (T.".#.) $)tulburari isterice (cu conversii somatice) %)tulburari somatoforme si ipo&ondrie ')tulburari depresive si reactionale la stres. (oarte rasp)ndite, st*rile nevrotice prezinta unele caractere comune: nevroticul nu se simte bine in apele sale, ii lipseste increderea in rolul sau social, este agresiv fata de ceilaltii (ironie) sau fata de sine insusi (tentativa de suicid), prezinta tulburari de somn (insomnie sau &ipersomnie), de sexualitate (frigiditate sau impotenta, abstinenta sistematica sau masturbare) si pare a obosi exagerat de usor. +puizarea sa reala este consecinta eforturilor inconstiente pe care le face de a lupta impotriva impulsurilor sale sexuale sau agresive. Toate aceste simptome nevrotice sunt, la urma urmei, expresia simbolica a dramei interioare pe care este incapabil sa o domine, elementul ei esential scapand constiintei sale, individul traind un conflict. Nevroza este o tulburare psi&opatologica de intensitate medie, dar cu durata apreciabila (luni sau ani). +a prezinta o intensa suferinta subiectiva, in&ibitii multiple si tendinta de dependenta. +tiopatogenetic intervin in primul rand factori psi&osociali specifici care se cumuleaza: esecuri, frustrari, conflicte intrapsi&ice, stres interpersonal continuu, lipsa de satisfactii. ,nsa, -oaca un rol si factorii invocati pentru declansarea de reactii psi&otraumatice: cumularea de psi&otraume, epuizarea biopsi&ica recenta si in plus ciclurile vietii si crizele acestora. ,n cazul nevrozelor terenul intervine, deseori, in sensul unei vulnerabilitati biopsi&ice ce se constituie de!a lungul biografiei ai predispune subiectul, c&iar pentru o dedublare interioara, a unui .eu secund/.0e obicei, o nevroza se instaleaza lent, progresiv, factorii ce o conditioneaza nefiind intru totul transparenti pentru pacient si antura-. ,n constituirea, aparitia si manifestarea starii de nevroza au fost incriminati o serie de factori psi&osociali ce se cumuleaza la o persoana vulnerabila. Toti factorii care determina o reactie prelungita pot -uca un rol si in aparitia nevrozei:

1rezenta unui eveniment psi&otraumatic cu semnificatii importante pentru subiect 2c&imbarile de viata ce necesita un important efort de readaptare ( un nou statut, noi roluri sociale, responsabilitati, relatii sociale, statut de viata, etc) #umularea intr!o perioada de timp a mai multor psi&otraume si evenimente de viata

2caderea circumstantiala a energiei bio!psi&ice prin epuizare (insomnie, efort excesiv, boala, subnutritie, etc) cu cresterea vulnerabilitatii. ,n plus mai pot fi factori ca situatiile psi&ostresante persistente in unul sau mai multe din ciclurile existentei firesti (familie, munca, viata sociala). 2tarile tensionate persistente pot fi potentate de frustrari prelungite intruna din ariile ce reprezinta pentru subiect nevoi insemnate. +le pot fi gratificatii instinctive, nevoia de intimitate fizica, de dialog, intelegere, dragoste, etc. 2tresurile si frustrarile prelungite sunt potentate de eventuala lipsa de satisfactii. 3n om care nu are sansa ori capacitatea de a trai satisfactii circumstantial sau constant devine mult mai vulnerabil pentru decompensari psi&opatologice. 4a acestea se adauga esecul si conflictul intrapsi&ic. +secul consta in neimplinirea unui proiect de viata: afectiv, afirmare de sine, creatie, care spre deosebire de evenimentele ori sc&imbarile de viata , esecul este mai putin constatabil din exterior, deoarece nu se intampla nimic, nu se sc&imba nimic. Totusi subiectul investeste in proiectele sale si poate constata ca sperantele sale s!au naruit si pierde ceea ce spera sa aiba si sa detina. 5ici intervine si evaluarea realista a posibilitatiilor de realizare, el avand uneori evaluari nerealiste, gresite sau distorsionate asupra realitatii si cu cat acestea sunt mai iluzorii si neaccesibile, esecul este mai frecvent.

,nsasi evaluarea deformata a realitatii poate constitui un element sau o veriga psi&opatologica. ,n nevroze trebuie sa tinem cont de terenul bio!psi&ic, de vulnerabilitatea acestuia. ,n multe nevroze factorii genetici -oaca un anumit rol. 1articularitatii ale functionarii unor neurotransmitatori predispun la anxietate, depresie, obsesie. ,nfluentele psi&o!sociale continue si evenimentele deosebite de viata din timpul copilariei si adolescentei pot, de asemenea, constitui factori de vulnerabilitate. 5dultii care prezinta o forma de nevroza au, in perioada infantilo!-uvenila, mai frecvent decat altii tulburari de somn, fobice, anxioase, comportamentale. In perioada personogenezei pe langa aspectele psihanalitice, mai potinterveni si alte situatii precum:

Invatarile patologice care pot decurge din experiente directe (persistente si prelungite) sau din identificarea cu altii. +le se pot referi la fobii (care partial se invata), anxietate, conduite ritualico! obsesive, conduite &iperexpresive. 3nele conduite anormale dupa ce se repeta de mai multe ori se pot fixa prin conditionare. Tulburari in realizarea independentei. 4a copil se dezvolta initial atasamentul fata de mama, iar apoi in paralel cu dezvoltarea intelectuala si afectiva apare identificarea circumstantiala si de durata cu altii. 2ubiectul isi castiga o independenta progresiva care de!a lungul personogenezei si a intregii vieti este periodic repusa in discutie, refacuta si amplificata. ,n unele cazuri acest proces intarzie sau progreseaza anormal. #opilul si tanarul raman in mod exagerat dependenti de parinti, de locurile familiale si protective, de alte persoane mai apropiate. 1ersoana mai vulnerabila pentru nevroze are, de obicei, un astfel de

deficit. +a are o independenta mai redusa, o nevoie crescuta de dependenta interpersonala, dar aceasta imaturitate psi&o!afectiva nu conduce la nevroza automat, dar patologia nevrotica se intalneste mai frecvent la acest fel de persoane mai predispuse. Tulburari in realizarea identitatii. 1rimul nucleu al +ului se formeaza in -urul varstei de $ ani. ,ntre $ si ' ani se poate constitui si manifesta slabiciunea +ului comentata de psi&analiza. 1e langa acestea mai sunt si alte aspecte care pot interveni precum evenimentele de viata, particularitati temperamentale, aspecte morfologice, etc.

Toti factorii pot contribui la formarea unei persoane adulte, care prezinta pe langa unele vulnerabilitati biologice, un deficit de maturitate ( in sens de independenta ec&ilibrata) si o insuficienta identitate ( in sens de dedublare interioara) si o existenta marcata de tensiuni interioare si conflicte intrapsi&ice prelungite. 5cest profil de personalitate este mai predispus, mai vulnerabil, in contextul interventiei celorlalti factori amintiti, pentru a dezvolta stari nevrotice. #a modele clinico!evolutive posibile putem distinge:

,mpasul (6inceputul) nevrotic in care starea si simptomatologia nevrotica nu s!au definit clar, dar caracteristicile generale ale nevrozei sunt identificabile. 7emisiunea este posibila. 2tarea de nevroza se exprima printr!un tablou nevrotic clar constituit, avand un anumit nucleu sindromatologic. ,nstalarea este de obicei progresiva, depasind primul moment, iar bolnavul recurge la consultatii si tratament si poate fi remisa in cateva luni, iar consolidarea se face in 1!2 ani. 0ezvoltarea nevrotica 8 aici tulburarea nevrotica este prezenta de mai multi ani cu episoade repetate si remisiuni complete sau partiale, deseori a-ungandu!se la un defect in exercitarea rolurilor sociale. 1ersonalitatea nevrotica, este o dizarmonie a structurii caracteriale in care pot aparea accentuari ale acestei tulburari care atunci cand se remite, poate a-unge la nivelul de plecare. #azuri marginal psi&otice, in care tulburarile de personalitate de tip psi&opat si cele nevrotice coexista, simptomatologia si desocializarea fiind accentuate. Tulburarea de tip nevrotic in contextul unor psi&oze endogene, ca expresie a celor doua entitati. Tulburari de tip nevrotic conditionate de suferinte organice cerebrale. 2uferinta nevrotica evolueaza in paralel cu boala organica.

Formele de nevrozaNevroza predominant anxioasa +a apare mai frecvent la persoane nesigure, cu incertitudine, dificultati sau incapacitati de a controla situatii stresante si noi. +a poate fi &iperemotiva, cu imaginatie bogata, cu tendinta la neliniste si asteptarea unor eventuale evenimente nefavorabile. (actorii mai importanti care influenteaza nevroza sunt: psi&otraumele repetate si tensiunile stresante, conflictele intrapsi&ice, sentimentul reducerii sau lipsei de suport

social, agresiuni biologice ce determina reactii neurovegetative intense, polarizand atentia spre functionalitatea corporalitatii. #a si caracterizare ea evidentiaza:

sentimentul unui pericol difuz, neprecizat, care se accentueaza in singuratate si seara, cu insomnie de adormire si cosmaruri de cadere in gol neliniste psi&omotorie (de investigare) cu &ipertonie musculara, tulburari neurovegetative si dificultati de relaxare asteptarea tensionata si ingri-orata a unor eventualitati nefavorabile iminente ce pot fi configurate variat prin imaginatie. 3n aspect important este atacul de panica, care se caracterizeaza prin sentimentul subiectiv al mortii iminente. #orporal persoana simte impresia opririi inimii, a sufocarii, a prabusirii in gol cu pierderea cunostintei. 2tarea subiectiva se insoteste de importante tulburari neurovegetative si somatice: ta&icardie, tulburari de ritm, cresterea tensiunii arteriale, dispnee, tranzit digestiv accelerat, transpiratii reci, cefalee, ameteli, imposibilitatea de a se deplasa sau simte nevoia de a se deplasa repede.

Nevroza predominant fobica 1rin fobie ca stare patologica se intelege o frica anormala, foarte intensa si insuficient motivata, raportata la un obiect sau situatie. Nevroza fobica apare mai frecvent la persoanele &iperemotive care intampina dificultati atunci cand intalnesc persoane necunoscute si situatii neasteptate. 1ersoana nu este nesigura tot timpul, ci doar in contact cu noul si neprevazutul si cu situatiile pe care le evita. +ste o persoana evitanta, cu afectivitate bogata si predispozitie spre incredere totala sau suspiciune totala. ,n aparitia starii de nevroza pe langa variate evenimente traite si cumultate, pot -uca un rol insemnat factorii care perturba sau modifica spatiul ecologic securizant sau reteaua de suport social protectiva, adica persoanele pe care le apreciaza ca fiind capabile si disponibile sa!l spri-ine zilnic sau in situatii de criza din punct de vedere instrumental si mai ales afectiv. 0aca ea scade, sentimentul de securitate al subiectului se reduce, favorizand aparitia fobiilor. ,n cadrul fobiilor putem distinge: fobii sociale, spatiale si speciale. (obiile sociale se refera la teama subiectului de situatiile in care se manifesta in public, de persoane necunoscute sau semi!cunoscute, cu -ena, neplacerea de a vorbi in public, frica de a nu rosi, de a nu fi privit cand face diverse activitati in public, scrie, mananca, etc. (obiile spatiale se refera la fobia de inaltime, cea de spatii inguste si inc&ise si fobiile de spatii largi. (obiile speciale pot fi de animale, microbi, murdarie, foc, apa, etc. 3n aspect special al sindromului fobic este agorafobia. Nevroza predominant obsesiv-compulsiva

"bsesia este o traire care se impune individului fara voia sa si pe care nu o poate indeparta. Tulburarea nevrotica apare la persoanele &iperordonate si perfectioniste, etic&etate ca .anan9aste/, reci, rigide, care vor sa faca totul cat mai bine, ce respecta normele, traditiile, legile, lipsite de imaginatie, umor, etc. Tulburarea poate aparea si la persoanele ne&otarate, ambivalente, dezordonate. 5ceste doua tipuri pot fi si complementare, conduita anan9asta putand fi considerata ca o supracompensare a unui fundal ne&otarat, imprastiat. 0intre trairile obsesiv!complusive enumeram: amintiri obsesive, sau reprezentari obsesive, ruminatii, numaratori (aritmomanie), verificari obsesive si intentii de act obsesiv. Nevroza predominat depresiva +a se caracterizeaza printr!o structura introvertita, repliata pe sine, mai putin comunicativa, atasata de munca, dependenta de altii, cu tulburari de bioritm (alimentare, in&ibitie, lentoare psi&o!motorie, trezirea si rau matinal). Nevroza depresiva se combina frecvent cu simptome anxioase si disforice. 0istinctia intre reactia depresiva, nevroza depresiva si episodul depresiv endogen, de intensitate mica sau medie (apare fara evenimente psi&o!sociale), este de finete, dar exista. Nevroza astenica Nevroza astenica, conditionata de suprasolicitare, se caracterizeaza printrun sindrom astenic resimtit psi&ic si corporal, trait subiectiv si inregistrabil, partial obiectiv, astenia .subiectiva/ fiind mai mare decat cea obiectiva. 5ici predomina sentimentul de oboseala, incapacitate, neputinta, descura-are, deficienta de mobilitate corporala pentru actiune. 1ersoana se suprasolicita incercand sa obtina performante peste capacitatiile sale fizice si intelectuale sau peste conditiile obiective ale situatiei ceea ce duce la un randament scazut si automat la un efort mai mare, ceea ce creaza un cerc vicios. Nevroza cu tulburari de somatizare, este resimtita ca traire neplacuta si perturbanta a corpului si este prezenta in toate formele de nevroza. +a se caracterizeaza prin trairi cenestopate, algie psi&ogena si tulburare &ipocondraca. Trairile cenestopate sunt senzatii corporale neplacute care sunt dificil de localizat si se descriu ca senzatii de apasare, arsuri, furnicaturi, amorteala, etc. 5lgia psi&ogena are o localizare precisa, insa fara un substrat de suferinta somatica. Tulburarea &ipocondriaca se refera la preocuparea excesiva fata de iminenta sau existenta unei boli fara temei suficient.

Nevroza isterica este caracterizata prin &iperexpresivitate, in tendinta preconstienta de a atrage atentia asupra sa. +a apare la persoanele &iperexpresive cu vulnerabilitate nevrotica: imaturitate afectiva, egofilie, imaginatie bogata, mobilitate crescuta. 5ici putem vorbi de simptomele de conversie, ca transformarea, convertirea trairilor psi&ice neplacute si neacceptabile in simptome corporale expresive, varsaturi, dispnee, miscari involuntare, crize paroxistice &iperexpresive, precum e criza de lesin &isteric, care nu e criza epileptica si starile disociative de constiinta, dezorientare, amnezie lacunara partiala. Din perspectiva psi analitica, in literatura freudiana, se pot identifica doua mari categorii de nevroze:

nevrozele actuale! psi onevrozele " nevrozele propriu-zise#Nevrozele actuale, dupa cum sugereaza si denumirea ele rezida intr!o cauza patogena recenta, si nu in niste conflicte infantile uitate. 5ici putem vorbi de: neurastenie nevroza de angoasa ipo&ondria.Neurastenia in opinia lui (reud, provine dintr!un exces de masturbatie. Tabloul clinic este dominat de oboseala fizica, concretizata printr!o multitudine de simptome (migrene, constipatii, etc).

0upa primii psi&analisti ea s!ar asocia cu practici sexuale nesatisfacatoare (onanie, coitus interruptus). +a survine de obicei in urma unei epuizari emotionale, acoperind o parte din nevroze si depresiile nevrotice. 1ersoana doarme prost, se simte epuizata dimineata, are dureri de cap, dureri difuze, tulburari gastro!intestinale, este iritabil si impotent. Nevroza de an$oasa, a fost descrisa de (reud in 1:;'. 2pecificul acestui tip de nevroza este prezenta angoasei ( a nelinistii). 0upa parerea sa, aceasta maladie s!ar datora unei excitatii sexuale intense, dar nesatisfacatoare, ca in cazurile de abstinenta sexuala, de .coitus interruptus/, de renuntare brusca la onania practicata o lunga perioada , etc. %po ondria apare cand bolnavul, pentru a!si explica anxietatea care il tulbura, o atribuie suferintei unui organ, asupra caruia isi va focaliza toata atentia. 2unt persoane care frecventeaza cu maxima perseverenta cabinetele medicale, desi in realitate sunt pe deplin sanatoase. &si onevrozele "nevrozele propriu-zise# 5sa cum remarca ,. 1opescu! 2ibiu (1;%<), daca in nevrozele actuale este vorba de o intrebuintare incompleta a libidoului, in cazul psi&onevrozelor are loc o utilizare gresita a acestuia.

2pre deosebire de nevrozele actuale, cauzele lor trebuie identificate in trecutul subiectului, in conflictele perioadei infantile. ,ncercand sa defineasca specificul lor, (reud insista asupra psi&igenezei acestor maladii. #ele mai importante psi&inevroze sunt:

isteria fobiile obsesiile.

%steria, este o maladie cu o motivatie de natura psi&ica. 2pre deosebire de paraliziile organice, care acuza prezenta unor leziuni la nivel somatic, in cazul celor isterice nu se poate detecta un asemenea fenomen, de parca s!ar sfida regulile anatomiei. 2e considera ca bolnavul sufera preponderent.de reminiscente/. ,stericul isi revendica un traumatism afectiv, iar boala apare ca o solutie, .ec&ivalarea prin conversiune a tendintelor sexuale in simptome morbide/. Transformarea dorintelor refulate in copilarie in simptome somatice, se datoreaza unei duble functionalitati a organelor care, in afara rostului lor specific, au si unul erogen. (reud distinge: isteriile de angoasa (in special fobiile) si isteriile de conversie. Fobiile sunt acele maladii ce se caracterizeaza printr!o teama nemotivata pe care i!o provoaca pacientului tot ceea ce ii poate rememora complexul de care sufera si care este precumpanitor de coloratura sexuala. Obsesiile "nevrozele obsesionale#- se datoreaza unui conflict psi&ic provocat de diverse cauze: tainuirea unui fapt nepermis sau cotat astfel de individul in cauza remuscarile frecvente pe care i le genereaza un +u excesiv de moral si inflexibil, refularea faptului comis. #omplexul cauta sa se manifeste in act si, pentru a fenta vigilenta constiintei, se transfera asupra unei alte idei, oricat de ilogica sau absurda ar fi aceasta (dar cu care se afla intr!o anumita filiatie). Noua idee este tocmai obsesia ce simbolizeaza complexul. 0esi bolnavul este pe deplin constient de absurditatea ideii parazite si c&iar se lupta pentru eliberarea acesteia, el sfarseste prin a i se supune. 1entru (reud simptomele psi&onevrotice provin din repudierea unor complexe, mai ales de natura libidinala. +volutia sexualitatii in ontogeneza poate fi marcata de multiple disfunctionalitati care pot germina, fie pe calea nevrozelor, fie pe cea a perversiunilor. 2imptomele nevrotice se formeaza partial in detrimentul sexualitatii anormale, nevroza fiind