altmarius

TEM DE GNDIRE. Unirea Moldovei cu Romnia anun alipirea Transilvaniei la Un aria. !"ina# $pisica$ salvatoare
de ctre Miron Manega Dec 1

Am citit recent, pe site-ul Comunitarism.ro, un articol care mi-a dat fiori. Articolul, publicat pe 6 noiembrie, era intitulat Ce i-a spus Merkel lui onta! "i se referea la #nt$lnirea din %ara trecut a cancelarului german cu premierul &om$niei, la 'erlin.

(nt$lnirea s-a desf"urat #n dou runde) una care a durat * minute, #n biroul cancelarului +#nt$lnire cu u"ile #nc,ise- "i a doua pe terasa cancelariei +#n timpul dineului oferit de Angela Merkel- "i care a durat apro.imati% /0 de minute.

Dac nu ar fi a%ut loc ie"irile la ramp ale lui 1raian 'sescu, pe tema unirii Moldo%ei cu &om$nia, poate c a" fi ignorat acest articol, #ncadr$ndu-l la categoria 1eoria conspira2iei!. Aceste ie"iri, suspecte prin insisten2a lor, "i parc fcute la comand, m-au determinat s-mi reg$ndesc po3i2ia "i s recitesc te.tul #n alt c,eie. Cci, mi se pare mie, i2ele geopolitice #ncep s se 2eas dup un model de care #ncepuserm s uitm. A"a c %oi republica te.tul amintit pe C4&1516D574A, fie "i numai pentru a propune cititorilor un moment de reflec2ie o tem de g$ndire c$t se poate de gra%.

Dar, #nainte de asta, a" %rea s readuc #n memoria public un te.t mai %ec,i, 8arta 7oii 9rdini 4uropene!, publicat prin 2010, pe site-ul Agen2ia.org. 7u i-am acordat prea mult importan2 la momentul acela, ba c,iar l-am cam respins, #ntruc$t site-ul a%ea, mi se prea mie +"i mi se pare "i

acum-, accente e.cesi%e!. :-am re2inut, #ns, "i l-am pus deoparte. 7oile e%enimente +geo-politice #l readuc #n actualitate mai pu2in ca o teorie a conspira2iei, c$t, mai ales, ca o conspira2ie de-a dreptul. ;r a-l mai comenta, redau un fragment din acel material publicistic.

8arta Noii %rdini Europene

%ltenia se va trans&orma 'n ara i anilor ( )rdealul va a*un e la Un aria ( % parte din +asara,ia se va uni cu ce va rmne din Romnia ( Ma*oritatea evenimentelor descrise 'n ciudatul document s-au produs sau sunt pe cale s se produc ( .pionul care a &urni/at "arta a murit 'n accidentul aviatic de la +aloteti La inceputul lunii decembrie 1989, presedintele Romaniei socialiste, Nicolae Ceausescu, a primit din partea lui Iulian Vlad un raport despre discutiile din Malta dintre celor doua mari super-puteri de la acea vreme, Statele Unite si URSS Raportul vorbeste despre !un nou ec"ilibru pe continentul european!, respectiv !rede#inirea s#erelor de in#luenta! $ocumentul a #ost #acut public si nu insistam asupra lui Ceea ce nu se stie, este #aptul ca alaturi de in#ormatiile mai sus amintite, spionii romani care sau ocupat de operatiunea !Malta! au mai adus si o "arta %cest document a produs pe plan intern, in timp, demisia unui se# de Mare Stat Ma&or al %rmatei Romane '(eneralul Mircea C"elaru) si o catastro#a aeronautica* cea de la +alotesti, din 199, -e plan e.tern, tot ceea ce continea la acel moment "arta s-a produs sau este pe cale sa se produca e /1 octombrie 2000, generalul de corp de armata Mircea C,elaru, la %remea respecti%a sef al Marelui <tat Ma=or al Armatei, a anuntat o conferinta de presa ad-,oc, seara tar3iu. 4l a declarat, spre uluirea asistentei, ca structuri de tip mafiot incearca sa destabili3e3e &omania si sa encla%i3e3e sudul 9lteniei. Adica sa constituie o %eritabila 0Repu,lica a %lteniei0. >eneralul nu a dat alte amanunte. :a cate%a ore, in replica, a %enit raspunsul Ministerului de 5nterne, prin generalul Mircea Muresan, care a spus ca !se poate vorbi de elemente de crima or/ani0ata, /enerate de nivelul sca0ut de trai, de saracie 1ste vorba despre recuperatori, tra#icanti de dro/uri si cei implicati in #enomenul prostitutiei $aca nu tinem sub control #enomenul, in timp, e posibil sa devina un pericol! . A doua 3i, pe 1 noiembrie 2000, Mircea C,elaru si-a dat demisia din functia de sef al Marelui <tat Ma=or al Armatei.

Despre ce era %orba? 5n 1@@2, 1illiam +. 1ood, geograf sef al Departamentului de <tat american +fost ambasador <6A in Afganistan-, dadea publicitatii o ,arta cu noile granite ale statelor 4uropei, granite care ar fi trebuit modificate in %irtutea intereselor strategice de dupa caderea blocului comunist. Adica intelegerea de la Malta.

e scurt, se preconi3a ca) <cotia de%ine independentaA o parte a 5rlandei de 7ord se uneste cu &epublica 5rlandaA 'retania se desprinde de ;rantaA 1ara 'ascilor si Catalunia se desprind de <paniaA 5talia se di%ide in 3ona de nord si 3ona de sudA 'elgia se di%ide in

;landra si BalloniaA Ce,oslo%acia se rupe in douaA Caliningrad %a fi o 3ona autonoma in cadrul &usieiA Coso%o se alipeste AlbanieiA 1ransil%ania de%ine parte a 6ngarieiA actualele =udete Dol=, Caras-<e%erin si 1imis se desprind de &omania si de%in o tara a ti anilorA partea %estica a 'asarabiei re%ine &omanieiA partea estica a 'asarabiei, inclusi% 1ransnistria, de%in 3ona autonoma !Dniester! in cadrul 6crainei. ublicatia france3a 023evenement de 4eudi0 arata ,arta mai sus mentionata, in octombrie 1@@2. este &omania de sud-%est scrie 0Ti ani0. 6n asemenea document primise Ceausescu si despre el %orbea si generalul C,elaru. !e spune "arta si ce s-a intamplat 5ata paralele dintre datele ,artii mai sus amintite si e%enimentele de pe batranul continent, din 1@@0 pana asta3i) - 5n 1@@/ Ce,oslo%acia a disparut de pe ,arta lumii si au aparut Ce,ia si <lo%acia. asnic. - Di%i3area 5ugosla%iei, asa cum %orbea documentul, a fost efectul unui sir de conflicte armate incepand cu 1@@0, cand >ermania recunoaste prima independenta <lo%eniei si Croatiei. 5n 1@@1 incepe ra3boiul dintre sarbi si croati, iar in 1@@2 cel dintre sarbi si bosniaci. - 5n 1@@6 mafia albane3a preia controlul traficului de droguri din 'alcani. - 5n 1@@@ au loc bombardamentele 7A19 din <erbia. - 5n februarie 200D Coso%o isi declara independenta fata de <erbia, cu recunoasterea 64 si <6A. 4ste foarte posibil sa se uneasca cu Albania in urmatoarea perioada. - 5n noiembrie 200*, premierul regional scotian Ale. <almond, seful artidului 7ational <cotian +<7 -, a %orbit pentru prima oara despre un calendar de separare de Marea 'ritanie si a pre3is ca <cotia %a fi independenta peste 10 ani, respecti% in 201*. <almond a promis organi3area unui referendum asupra independentei <cotiei inainte de alegerile regionale din 2011. - 5n noiembrie 200* flaman3ii din 'elgia au aprins scanteia scindarii E deputatii flaman3i au %otat o lege care %i3ea3a reducerea drepturilor de %ot ale francofonilor. Acest lucru s-a intamplat pentru prima oara de la independenta 'elgiei, in 1D/0. - 5n %ara anului 200@, gu%ernul 'erlusconi a fost 3guduit de un scandal care a readus in actualitate ideea secesiunii dintre sudul si nordul 5taliei.

- F4liberareaF bretonilor, considerati urmasi ai celtilor %eniti din insulele britanice, de sub Fopresiunea france3aF este sustinuta de Armata &e%olutionara 'retona, care si-a inceput acti%itatea inca de la inceputul anilor 1@*0. 7ascuta ca o copie fidela a Armatei &epublicane 5rlande3e +5&A-, organi3atia bretona apartine aripii e.tremiste a miscarii nationaliste 4mgann, miscare al carei obiecti% este independenta 'retaniei fata de ;ranta. - 5n anul 200@ locuitorii din mai multe 3one ale Cataloniei au participat la un referendum !simbolic! pri%ind independenta acestei regiuni fata de gu%ernul de la Madrid. - !<ituatia din Craio%a a scapat de sub control si cred ca nu mai poate fi stapanita. 7u mai ai cura= sa iesi seara pe strada!. Afirmatia apartinea presedintelui Consiliului Gudetean Dol=, 5on reoteasa, si era legata de escaladarea luptelor de strada intre clanurile mafiote din 'anie in ultimele luni ale anului 200*. Au urmat anii 200D si 200@, cand ra3boaiele dintre clanurile de tigani din Craio%a s-au derulat c,iar in centrul orasului, langa 1ribunalul Gudetean, in plina 3i. !"elaru5 0 %ltenia urma sa se desprinda de Romania in decem,rie 67770 >eneralul Mircea C,elaru '#oto)) !La vremea respectiva 'octombrie 2333) aveam in#ormatii precise despre enclavi0area sudului 4lteniei, si nu numai, de comunitati compacte de rromi, cu implicarea unor structuri de tip ma#iot -e vreme de pace, rolul armatei e acela de a produce starea de descura&are a unor potentiali a/resori 5ocmai in acest sens am convocat acea con#erinta de presa, pentru a descura&a, pentru a atra/e atentia acelor structuri ca se stie despre ele si ca e.ista modalitati de ani"ilare a lor $emisia mea a #ost le/ata de acea declaratie Re/ret ca am avut dreptate 6enomenul enclavi0arii e real 4ltenia urma sa se desprinda o#icial de Romania in decembrie 2333, iar Stre"aia urma sa devina capitala enclavei $in cate stiu, nu s-a renuntat inca la acest plan In Romania s-au #acut si se #ac /reseli politice ce intra in cate/oria erorilor istorice care, tare ma tem, nu se vor putea spala decat cu san/e!. De ce a disparut dosarul +alotesti8

:a /1 martie 1@@H, in =urul orei @.00, in apropierea Aeroportului 5nternational 'ucuresti 9topeni, o aerona%a cu destinatia 'ru.elles s-a prabusit, dupa apro.imati% doua minute de la decolare. 5n accident si-au pierdut %iata toti membrii ec,ipa=ului, cei I@ de pasageri, ma=oritatea belgieni, inclusi% consulul Ambasadei 'elgiei la 'ucuresti, dar si functionari ai Comisiei 4uropene. Aerona%a, fabricata in 1@D*, apartinea Companiei 1A&9M si efectua 3boruri regulate 'ucuresti 'ru.elles. Din informatiile pe care le detinem, spionul roman care i-a adus lui 5ulian Jlad si prin acesta, lui Ceusescu, acele date de la Malta, in 1@D@, a decedat in catastrofa aeronautica de la 'alotesti. Citam declaratia unei persoane care cunoaste detalii din interiorul sistemului) 74mul care a adus in#ormatiile de la Malta in 1989 se a#la in %irbusul care s-a prabusit la +alotesti in 199, Nu a #ost un accident aviatic, a #ost un act terorist, o e.ecutie, era vi0ata c"iar persoana care era implicata in actiunea romaneasca de spiona& de la Malta!. +Mi"aela G.9
Acesta a fost un fragment din articolul aprut #n 2010 pe Agen2ia.org. Materialul recent,

publicat pe Comunitarism.ro "i intitulat Ce i-a spus Merkel lui onta! pare a marca startul proiectului de re#mpr2ire a 4uropei "i a &om$niei. 5at-l)

!e i-a spus Mer:el lui ;onta

De ce s-a dus onta la 'erlin? Ce a a%ut s-i comunice Angela Merkel politicianului rom$n? <urse din 3ona ser%iciilor secrete ne sugerea3 lucruri care ne fac pielea de gin. 4 foarte ade%rat c ma=oritatea premierilor rom$ni din ultimii ani au fost c,ema2i la 'erlin, #ns atunci pentru di%erse afaceri FmrunteF. At$t 'oc, c$t "i 1riceanu de dou ori, au fost c,ema2i de ctre Merkel pentru a primi di%erse instruc2iuni. De ast dat, onta a stat la o #nt$lnire formal, #n biroul cancelarului >erman #n spatele u"ilor #nc,ise doar * minute. * minute #n care i s-a comunicat ce%a. Conform relatrilor oficiale, discu2ia lui onta cu Merkel a durat doar I minute, #ns martorii oculari spun c * minute. Mai trebuie amintit c onta a fost primit neobi"nuit de protocolar, cu gard de onoare "i tot dic,isul specific %i3itelor la ni%el #nalt. Dup #nt$lnirea formal# a urmat un dineu o&erit de )n ela Mer:el 'n conte<tul vi/itei premierului romn. Dineul a 'nceput a=a cum era pro ramat la orele >?5@7# urmnd ca acesta s dure/e pn la 675AB# 'ns s-a prelun it cu aproape o or. ;remierul romn =i cel erman au discutat tCte-D-tCte pe teras# 'ntre A oc"i apro<imativ @7 min. )poi# cei doi s-au 'ntors 'n sala dineului =i au luat loc alturi de consilieri. Mai trebuie spus c dineul a fost de fapt un Kork diner, #ntruc$t la el au participat "i

consilierii ambelor pr2i, iar #n urma discu2iei de pe teras, s-au semnat anumite acte. 8$up9 discu:ia de pe teras9 +la care nu a a%ut nimeni acces-, -onta a #ost terminat8, spun martorii oculari. Din ceea ce a r3btut din sala dineului, se pare c pe teras Merkel ar fi spus ce%a despre &o"ia Montan. Discu2ia pe aceast tem a continuat "i #nuntru, #ns foarte %oalat, cu referiri dese la 1ransil%ania. De asemenea s-au fcut dese referi la autonomie. Acum #ncepe partea e.trem de interesant a po%e"tii. Li #i spun po%este pe bun dreptate. Dac p$n acum m-am men2inut #n a relata fapte care pot fi %erificate, de aici intrm pe un teren pur speculati%, #n care se #ncurc informa2ii contradictorii. J rog a"adar - ca #ndemn general - s nu crede2i nimic din ceea ce au3i2i "i doar =umtate din ceea ce %ede2i cu proprii oc,i.

<ursele noastre pretind c ade%rata mi3 a #nt$lnirii din iunie de la 'erlin ar fi &o"ia Montan, cu implica2ii geopolitice ame2itoare. e scurt, Merkel l-a anun2at pe t$nrul politician rom$n c persona=e supra-statale "i supra-politice sunt interesate de resursele de la &o"ia Montan "i c ele %or fi luate oricum. Dac de%ine necesar - de"i cancelarul ar fi specificat c momentan nu se pune problema - 1ransil%ania capt #n #ntregime calitatea de stat su%eran, cu un gu%ern propriu instalat la Clu=. 9 alt %ariant doar de pedepsire, ar fi declararea unei &egiuni Autonome Mag,iare +&AM- cu un gu%ern propriu la 1g. Mure", recunoscut rapid de 2rile 7A19 "i #n special de <tatele 6nite, dac oficialii &om$niei nu gsesc cile potri%ite pentru e.ploatarea 3cmintelor. ;artea ,un e c nu interesea/ pe nimeni cine anume operea/ acele resurse# important e ca ele s a*un acolo unde tre,uie indi&erent de costuri. )st&el s-a dat

und verde Romniei s opere/e /cmntul auri&er# dar mai ales pe cel de metale rare# inclusiv Eol&ram. onta "i-ar fi e.primat #ngri=orarea pentru cariera sa politic, dat fiind faptul c, #n r$ndul cet2enilor rom$ni, &o"ia Montan a de%enit un subiect e.trem de delicat. ;r mena=amente i s-a spus c dac nu face ceea ce trebuie, c,iar pe timpul mandatului su, &om$nia se %a destrma, iar cei interesa2i %or discuta problema direct cu noile oficialit2i ale 1ransil%aniei. De asemenea s-a discutat problema politic a #mpingerii grani2ei 7A19 +64- pe 7istru, iar onta a primit asigurri c acest lucru e aprobat de=a de ctre Cremlin. (n mod firesc e.ist o opo3i2ie puternic din partea 6crainei, #ns aceast opo3i2ie e negli=abil din punctul de %edere al 'erlinului "i Bas,ingtonului. <-a abordat #n acest conte.t "i noul proiect 7abuco - 7abuco Best. Acesta ar urma s fie semnificati% mai mic "i s tra%erse3e doar 'ulgaria, &om$nia "i 6ngaria, a=ung$nd #n Austria, 1urcia "i >eorgia fiind lsate pe dinafar. (n acest conte.t 1urcia s-a #ndreptat spre alt proiect - 1A7A +Conducta 1rans-Anatolian-, care #n %i3iunea 1urciei ar putea fu3iona mai t$r3iu cu 7abuco Jest. >ermania are astfel un interes absolut pentru 7abuco, #n orice conte.t, astfel c l-a #ndemnat pe premierul rom$n s fac lobbM pentru trecerea la reali3area proiectului. Mai multe detalii despre acest proiect aici

(n acest conte.t onta a luat act de realit2ile politice la ni%el #nalt "i de lupta fr scrupule pentru resurse. A promis c %a sus2ine toate proiectele >ermaniei #n regiune "i a lsat s se #n2eleag c Merkel poate transmite superiorilor domniei sale acordul su pentru 9&5C4 &954C1 (7 9&5C4 ;9&M6:N, c$t %reme &om$nia e lsat #n grani2ele sale.

Drept recompens, Merkel l-a m$ng$iat u"or pe cap cu posibilitatea ca Dimler 'en3 s construiasc o fabric #n &om$nia, unde s se produc cutii de %ite3e pentru Mercedes. De=a constructorul german are o filial la Cugir, unde a promis s in%esteasc /00 mil. euro. onta a discutat "i cu Deutsc,e 'ank care dore"te s desc,id un ser%iciu financiar la 'ucure"ti, oferind astfel *00 de locuri de munc. (ntrebat fiind la #ntoarcere, unde a afi"at o min macabr dac o poate considera prieten pe Angela Merkel, onta a spus 8Sunt premieri ;n 1uropa pe care nu m-a< #eri deloc s9i numesc prieteni* e prim-ministrul -oloniei, $onald 5us=, cancelarul %ustriei sau premierul Slovaciei, a r9spuns -onta Nu pot s9 spun acela<i lucru despre %n/ela Mer=el, ;ns9 ea este un om #oarte pra/matic <i #oarte ra:ional ;n ceea ce #ace <i nu <tiu dac9 are prieteni sau neprieteni ;n Rom>nia, dar ;n mod si/ur vede rela:iile rom>no/ermane ;ntr-un mod e.trem de ra:ional 6aptul c9 am discutat ;n viitor, care va #i po0i:ia Rom>niei sau care e po0i:ia (ermaniei, ;nseamn9 c9 m-a considerat un partener de discu:ie8 +surs) DeCe 7eKs&e3umat) onta a fost anun2at c ,arta 4uropei de 4st se poate modifica #n orice moment, dac &om$nia nu face ceea ce trebuie. Alipirea Moldo%ei la &om$nia, dar "i pierderea 1ransil%aniei #ntregi sau crearea unei encla%e mag,iare #n interiorul <tatului &om$n sunt ra2iuni care dep"esc o &om$nie #n metasta3. 9 &om$nie fr armat, fr economie #n general, fr agricultur sau elite intelectuale. <e pare c, din ra2iuni care nu au nicio legtur cu &om$nia sau Moldo%a, aceast unire formal se %a face, #ntruc$t 64 "i <6A sunt interesate de #mpingerea spre 4st a grani2ei 7A19. Ceea ce l-a FterminatF #ns pe premier a fost e.act posibilitatea ca odat cu unirea Moldo%ei cu &om$nia, s aib loc desprinderea 1ransil%aniei. (n conte.tul #n care cererile 64 pentru crearea unui stat 2ignesc #n <udul &om$niei de%in tot mai %ocale, misiunea lui onta e e.trem de complicat. 4l are de 2inut #n fr$u o &om$nie gata s se destrame prin ea #ns"i. 5ndiferen2a poporului rom$n la %alorile reale ale %ie2ii "i #mbuibarea sa cu c$rna2i, timp de peste dou decenii, ne-au adus aici. Ca &om$nia s nu mai #nsemne absolut nimic #n rela2iile interna2ionale. 4a poate face acum doar politic "i rspunde cu 8$a, s9 tr9i:i, a<a vom #ace8 celor interesa2i de resursele sale e.cep2ionale.

N%T) I.;R)FNI!U2UI. (mi place s cred c %i3ita premierului c,ine3 #n &om$nia are legtur cu #nt$lnirea lui onta cu Angela Merkel. 7u-l suspecte3 pe premierul &om$niei de at$ta inteligen2 "i cura= politic, dar #mi permit s sper la o mi"care geopolitic sal%atoare, indiferent de unde "i de cine e inspirat. Cci, la presiunile uria"e ale 64 +recte Angela Merkel-, ;M5 sau 7A19 asupra &om$niei, singura ie"ire din clenci era re#nnodarea rela2iilor cu C,ina, putere mondial de care se

tem "i &usia, "i 7A19. e de alt parte, e plau3ibil ca rela2iile #ncordate dintre Bas,ington "i Mosco%a s-l fi determinat pe Jladimir utin s sc,imbe paradigma istoric, accept$nd +poate c,iar #ncura=$nd- interpunerea C,inei #ntre &om$nia "i propriii ei alia2i +64 "i 7A19-. <cutul antirac,et de la De%eselu #"i pierde astfel din eficien2 pentru c, c,iar dac americanii #i au pe ru"i sub control, #n spatele lor se afl c,ine3ii care, la r$ndul lor, #i controlea3. 7u de dragul ru"ilor, e%ident, ci de dragul propriului interes. (n acest ca3, se sc,imb toate scenariile economice 64-;M5-<6A care %i3ea3 resursele &om$niei, cci pre3en2a C,inei aici impune alte abordri ale situa2iei. Dac #n gu%ernul &om$niei ar e.ista mcar un singur om cu un 5O peste medie, ar #n2elege c aceast carte ar putea fi =ucat inteligent, folosindu-se de c,ine3i at$t #mpotri%a e.ceselor 647A19, c$t "i #mpotri%a politicii ruse"ti. entru c "i ru"ii #i au, #n acest moment, pe c,ine3i, "i #n fa2, "i #n spate...

;... 7-a" %rea s se cread - Doamne fere"teP - c sunt un du"man al re%enirii 'asarabiei #n matca fireasc. 7u, nicidecumP 5ubesc aceast 2ar "i o %reau #ntreag. Am %rut doar s atrag aten2ia asupra unor posibile planuri de re#mpr2ire a lumii "i de reconsiderare a grani2elor teritoriale. A"adar, %reau 'asarabia #n grani2ele &om$niei, ceea ce este oportun pentru strategiile geopolitice, dar trebuie s a%em inteligen2a de a nu pierde 1ransil%ania, pierdere pentru care s-a creat de=a cadrul necesar. Cci, dac 1ransil%ania n-a fost niciodat pa"al$c turcesc - nici atunci c$nd 6ngaria a fost +adic din 1H26, c$nd <uleiman Magnificul i-a nimicit pe unguri #n btlia de la Mo,acs, "i p$n #n 2 septembrie 16D6, c$nd coali2ia antiotoman a recucerit 'uda- - de ce am accepta s de%in pa"al$c mag,iar? Acest lucru nu se poate reali3a dec$t cu complicitatea structurilor puterii "i cu consim2m$ntul unei popula2ii obosite. Asupra acestui conte.t am %rut s atrag aten2ia...