Analiza economico-financiara

Profesor: Valentina Gortolomei

Tema1: Bazele teoretico-metodologice ale analizei economice

1. Obiectul si metoda analizei economice 2. Notiune de indicatori, factori si rezerve in analiza economica 3. etoda balantiera ! "# si a$licarea ei in analiza economica %. &senta metodei substitutiilor in lant! '(# ). etoda diferentelor absolute! *A# si a$licarea ei in analiza economica

1.

Obiectul si metoda analizei economice Prin analiza econimica se subintele+e modul de studiere a $roceselor si fenomenelor economice in intre+ime a$oi le descom$unem in $arti com$onent in tim$ si s$atiu si evidentiem cauzele care au dus la sc,imbarile obtinute Obiectul analizei economice il constituie studierea multilaterala si com$lete a activitatii economic financiara a unitatii economice si subdiviziunilor ei reflectata $rintrun sistem de indicatori ai $lanului de afaceri, darilor de seama si a altor surse informationale. Prin metoda analizei economice se subintele+e modul dialectic de studii a $roceselor si fenomenelor economice in mersul formarii si dezvoltarii lor

2.

Notiune de indicatori, factori si rezerve in analiza economica &lementele com$onent e ale obiectului analizei economice sunt: -ndicatorii !cantitativi si calitativi#.!sim$li si com$usi# /actorii !$ozitivi si ne+ativi#.!cantitati si calitativi#.!intensivi si e0tensivi#.!sim$li si com$usi# 1ezervele !interne si e0terne#.!curente si de $ers$ectiva#.!desc,ise si inc,ise# 1esursele 2a termen economic indicatorii $rezinta o caracteristica cantitativa +eneralizata fenomenelor si $roceselor social economice in unitate cu determinarea calitativa. Indicatorii caracterizeaza e0istenta resurselor, +radul de utiizare si sc,imbare a lor. /actorii in analiza economica sunt $riviti in 2 as$ecte: 2onditie necesara $u infa$tuirea $roceselor 2a $ricina, cauza care actioneaza asu$ra acestor $rocese Factorii sunt fortele motrice care actioneaza $ozitiv sau ne+ativ asu$ra $roceselor si rezultatelor activitatii economice in intre$rindere. Rezervele sunt $osibilitatile nefolosite a intre$rinderii sau $osibilitatile de crestere a $roductiei imbunatatirii calitatii ei sau reducerea costului din nou a$arute $e baza a$licarii a3unsurilor $ro+resului te,nicostiintific,te,nolo+iilor noi s.a

3.

etoda balantiera ! "# si a$licarea ei in analiza economica Metoda balantiera (MB) se bazeaza $e e+alitatea a 2 $arti si se a$lica in cazul unei sume si diferente de elemente com$onente, e0em$lu $oate servi urmatoarea relatie matematica:

A4a5b-c " A4a5b-c A4a6b6c '(, *A A4 '(

Partile trebuie sa fie e+ale Esenta metodei balantiere consta in aceea ca abaterea indicatorului analizat este e+ala cu suma abaterilor factorilor de influenta. -n analiza economica " este a$licata: Pentru a verifica daca corect a fost e0$rimata e+alitatea a 2 +ru$e de indicatori economici interde$endent, e0em$lu $oate servi formula balantei circulatiei marfurilor 'i5- 4VV5A&5'f de unde VV4'i5--A&-'f VV4Si+I-E-Sf Problema Exemplu de calcul a influentei factorului prin MB -ndicatori Perioada $recedenta Perioada ra$ortata

'toc initial 172% 1893 -ntrari 32:29 3;87; 'toc final 1893 1%91 Volum vinzari 32;%1 3:%77 "alanta de verificare a factorilor "V/: 5%7%:45:85%2;;5)92 5%7%:45%7%: -n analiza economica " este a$licata: Pentru a verifica daca a fost corect calculata actiunea factorilor asu$ra indicatorului analizat cu a3utorul altor metode. ereu suma marimilor influentei factorilor trebuie sa fie e+ala cu abatere indicatorului analizat, li$sa acestei efalitati insemna ca factorii nu au fost evidentiati com$let sau a fost comisa o +reseala in calcule, $entru acesta este necesar sa se alcatuiasca balanta de verificare a influentei factorilor &0emlu: VV4Ns-<s VV=+502 m.l Influenta Ns=33;%m.l -nfluenta <s4537;;m.l "V/ 5)924-33;%537;; 5)9245)92 Pentru a determina marimea influentei factorilor necunoscuti in cazul cind se cunoaste abaterea indicatorului analizatsi influenta unui factor !sau 2,3 factori#din de$endenta factoriala. arimea

Abaterea absoluta !3-2# 5:8 5%2;; -)92 5%7%:

arimea influentei factorilor 5:8 5%2;; 5)92 0

influentei factorului necunoscut este e+ala cu diferenta dintre abaterea indicatorului analizat si marimea influentei factorilor cunoscuti. A4a6b6c6d A=+38 A(a)=+13 A(b)=A(!)=+2 A(")=# A(")= A-( A(a)+ A(b)+ A(!))=(+38)-(+13+ +2 #45) Concluzie: 1.-n $erioada analizata sa inre+istrat o crestere a vol de vinzari in marime de %7%: lei 2.2resterea mentionata a fost conditionata de ma3orarea intrarilor cu %2;; lei si $rezenta la ince$utul $erioadei a unui stoc mai mare cu :8 lei fata de cel al $erioadei $recedente, cresterea volumului de vinzari a fost determinata si de reducerea marimii stocului final fata de marimea din $erioada $recedenta cu )92 lei. Aceste rezultate vorbesc de$re fa$tul ca $entru $erioada analizata a fost efectuat un studio incom$lete al cererii $o$ulatiei la marfurile comercializate de intre$rinderea data in urma carui fa$t nu sa obtinut o concordanta suficieta intre volumul de livrari si volumul de vinzari. 3.1ezultatul inre+istrat $ermite a a$recia activitatea intre$rinderii la com$artimentul dat ca fiind satisfacatoare insa ea dis$une de careva rezerve de ma3orare a vinzarilor fa$t asu$ra caruia trebuie sa fie accentuate atentia mana+mentului intre$rinderii in viitor. Planul concluziei: entionarea marimi sc,imbarii indicatorului analizat 2onstatea influentei factorilor 1elevarea rezervelor de crestere a indicatorilor analizati entionarea cauzelor sc,imbarilor evidentiate si a cailor de ameliorare a situatiei A$recierea rezultatelor obtinute Problema (Metoda Balantiera) 'a se calculeze marimea influentei factorilor asu$ra volumului de vinzari reesind din urmatoarea informatie initiala: -ndicatori Perioada $recedenta Perioada ra$ortata Abaterea absoluta arimea influentei 3-2 factorilor 'toc initial 22%9 1;99 -;%9 -;%9 -ntrari 13299 1%1%9 58%9 58%9 Alte iesiri 79 %9 -%9 5%9 'toc final 1;99 8;9 -;%9 5;%9 Volumul vinzari 13:;9 1%:%9 5879 0 VV4'i5--A&-'f VV=Si+I-AE-Sf !5879#4!-;%9#5!58%9#-!-%9#-!-;%9# 58794-;%958%95%95;%9 587945879

Concluzie: Volumul de vinzari a crescut cu 879m.l ca rezultat al cresterii intrarilor, reducerii stocului final si a altor esiri. -ntre$rinderea dis$une de reserve de ma3orare a volumului vinzarior $e viitor din contul cresterii stocului initial cu ;%9 mii lei. (a intre$rindere a fost re$etata aceeasi +reseala ca si in $erioada $recedenta!nu sa asi+urat o concordanta suficienta intre vol de intrari si vol de vinzari# ceea ce constrituie directia $rinci$ala asu$ra careia trebuie sa fie acordata atentia mna+erilor intre$rinderii. (a +eneral situatia la com$artimentul dat $oate fi a$reciata ca fiind satisfacatoare. Problema (Metoda Balantiera) 'a se calculeze influenta factorilor asu$ra c,eltuielilor $erioadei reesind din urmatoarea informative: -ndicatori 2,eltuieli comerciale 2,eltuieli +enerale si administrative Alte c,eltuieli o$erationale =otal c,eltuielile $arioadei Per.$recedenta 27;9 39%9 179 ;979 Per.ra$ortata 3919 38%9 279 :239 Abaterea absoluta 51)9 5899 5199 511)9 arimea influentei factorilor 51)9 5899 5199 0

2,$er42,com52,+en52,o$ $%&e'+ $%(en+ $%)& 511)9451)958995199 511)94511)9 Concluzie: 2,eltuielile $erioadei au crescut cu 11)9 mii lei.Aceasta este o situatie nesatisfacatoare deoarece au crescut si c,eltuielile comerciale ,c,eltuielile +enerale si administrative deasemenia si alte c,eltuieli o$erationale. Problema (Metoda Balantiera) 'a se scrie formula de$endentei factoriale a $rofitului o$erational fata de $rofitul brut, alte venituri o$erationale si c,. $erioadei. 2alculati influenta factorilor mentionati a$licind formula cores$unzatoare. -ndicatori Profitul brut Alte venituri o$erationale 2,eltuielile $erioadei Profitul o$erational Po$4Pbr5AVO-2,$er Per.$recedenta 1979; ;92 19;79 :27 Per.ra$ortata 129;% :;% 19773 18%) Abaterea absoluta !3-2# 5127) 51;2 5293 5121: arimea influentei factoriale 512)7 51;2 -293 0

"V/: 5121:45127)51;2-293 5121:45121: Concluzie: -n $erioada analizata se observa o crestere a $rofitului o$erational cu 121: lei fa$t ce se datoreaza cresterii $rofitului brut cu 12)7 lei , deasemenia ma3orarii altor venituri o$erationale cu 1;2 lei. 'ituatia intre$rinderii in domeniul analizat este satisfacatoare intrucit a crescut $rofitul o$erational, e0ce$tie face doar cresterea c,eltuielilor cu 293 lei. Problema (MB) 'a se a$recieze e0actitatea calcularii influentei factorilor la modificarea indicatorilor analizati >A? si >"? daca: 1# odificare indicatorului >A? a aconstituit 5)9 m.lei, din care datorita influentei factorilor a45329 m.lei b4519) m.lei c4-%9: m.lei d4532 m.lei 2# odificarea indicatorului >"? a constituit 5297 m.lei, din care datoita influentei factorilor c452)9 m.lei f45193 m.lei +4-18; m.lei z4-): m.lei A= a+b+!+" *V+, (+50)=(+320)+(+105)+(- 0-)+(+32) +50=+320+105- 0-+32 +50=+50 $./E$0 *= a+b+!+" +208=+520+103-112-5+2083100 IN$./E$0 Concluzie: In u'ma a&'e!ie'ii e4a!titatii !al!ula'ii influentei fa!t)'il)' se )bse'5a !a in &'imul !a6 sa efe!tuat !)'e!t !al!ulul ia' in !a6ul ")i a f)st !)misa ) ('esela7 in astfel "e ne!la'itati este ne!esa'a balanta "e 5e'ifi!a'e a fa!t)'il)'. Problema (Metoda Balantiera) 'a se calculeze marimea influentei factorului necunoscut >e? daca indicatorul analizat a crescut cu 29 m. lei si este cunoscut a45139 m.lei b451%9 m.lei c4-119 m.lei d4-89 m.lei

e4@ A!e#4A(e)-(A(a)- A(b)- A(!)) 29 m.lei429 m.lei-!5139#-!51%9#-!-119#-!-89##4-)9

%.

&senta metodei substitutiilor in lant ! '(# Esenta metodei substitutiilor in lant se reduce la inlocuirea succesiva a marimii de $lan!$erioadei de baza# a unui factor cu marimea lui efectiva intr-o anumita relatie $resu$unindu-se ca toti ceilalti factori in momentul res$ectiv sunt factori cu actiune $ermanenta o astfel de inlocuire $oarta denumirea de substitutie, a$licarea corecta a '( necesita res$ectarea urmatoarelor cerinte: 'a se alcatuiasca formula de$endentei factoriale -n fomula factorii sa se aran3eze in functie de criteriu conditionarilor economice !cantitativ, structural si calitativ# 'ubstitutiile se efectueaza in ordinea in care sunt aran3ati factorii in formula /actorul substituit ramine nesc,imbat $ina la sfirsitul calculelor arimea si sensul influentei factorilor asu$ra indicatorului rezultativ se obtin $e baza com$aratiei calculului 2 cu $rimul 3 cu 2 s.a. Pentru calculi se a$lica urmatorul tabel analitic: Nr. calcul 1 2 3 % Nr. substitutiei 9 1 2 3 /actori de influenta b c b9 c9 b9 c9 b1 c9 b1 c1 -ndicator analizat A9 Ac1 Ac2 A1 et. calc 0 Ac1- A9 Ac2- Ac1 A1- Ac2 -nfluenta factoriala 0 A(a) A(b) A(!)

a a9 a1 a1 a1

Problema Exemplu de calcul a marimii influentei factorilor prin M ! -ndicator Per. $recedent 1.VVmii lei 2288 2.Nr mediu salariati ;% 3.Nr mediu zile lucratoare 27; 1salarAan %.Productivitatea zilnica lei 12),; VV4Ns6Nz6<z Nr. calc Nr.subst 1 2 3 % 9 1 2 3 Ns ;% ;: ;: ;:

Per. ra$ortata 237%,7 ;: 277 123,)8

/actor de influenta Nz <z 27; 12),; 27; 12),; 277 12),; 277 123,)8

-ndicator analizat 2288 2%9;,: 2%23,; 237%,7

et. calcul 0 2%9;,:-2288 2%23,;-2%9;,: 237%,7-2%23,;

-nfl. factoriala 0 519:,:infl Ns 51;,8infl N6 -37,7infl 86

"V/: 237%,7-2288419:,:51;,8-37,7

57),7457),7 Problema (Metoda substitutiilor in lant) 'a se calculeze marimea influentei sc,imbarii numarului mediu de salariati si a $roductivitatii lor asu$ra volumului $roductiei fabricate reesind din urmatoarea informatie. -ndicatori Perioada $recedenta Perioada ra$ortata Volumul $roductiei fabricate!mii 1117,2 11)),7 lei# N' Nr mediu de salariati ;; ;7 Productivitatea medie a unui 1;8%2 1;88: salariat !lei# <' VP/4N'6<' Nr. calc. 1 2 3 Nr. subst. 9 1 2 /actorii de influenta N' <' ;; 1;8%2 ;7 1;8%2 ;7 1;88: -nd. analizat 1117,2 11)2,9 11)),7 et. calcul 0 11)2-1117,2 11)),7-11)2 -nfluenta factoriala 0 533,7 53,7

"V/: 11)),7-1117,24533,753,7 3:,;43:,; Concluzie: -n urma analizei efectuate se observa o crestere a volumului $roductiei fabricate cu 3:,; mii lei, aceasta sc,imbare se datoreaza cresterii nr de salariati 533,7, deasemenia ma3orarii $roductivitatii medii a unui salariat 53,7. 'ituatia intre$rinderii la com$artimentul dat este satisfacatoare intrucit volumul $roductiei fabricate sa marit.

).

etoda diferentelor absolute ! *A# si a$licarea ei in anliza economica etoda diferentelor absolute conform esentei acestei metode marimea si sensul de actiune a oricarui factor se calc $rin inmultirea abaterii factorului influenta caruia o calculam la marimea efectiva a factorilor ce sunt situari in formula de calcul $ina la el si marimea $erioadei de baza !$lanificata# a factorilor situati in formula du$a el. atematic aceasta se scrie in felul urmator: A(a)= a9b09!0 A(b)=a19 b9! A(!)=a19b19 ! (a a$licarea acestei formule se res$ecta acelesi cerinte ca si la metoda substitutiilor in lant! '(#.

Problema Exemplu: Metoda "iferentelor #bsolute -ndicator Per. $recedenta

Per. ra$ortata

Abaterea absoluta

1.VV,mii lei 2.Nr mediu salariati 3.Nr mediu zile lucratoare, 1salarAan %.Productivitatea zilnica, lei

2399 1:) 3)7 3;,:12

23)9,% 1:7 3)) 3:,18;

5)9,% 53 -3 59,%7%

VV4Ns6Nz6<z 1# -nfluenta modificarii N' NS9N:.98:.=(+3)93589327-12=+317 m.lei 2# -nfluenta nr. mediu de zile lucratoare A1sal N'16 N:98:.=1-89(-3)9327-12=-1172 m.lei 3# -nfluenta modificarii <B N'16NB16 8:=1-893559(+07 8 )=+3072 m.lei "V/: 5)9,%438,%-18,;539,; 5)9,%45)9,% Problema (M ! si M"#) 'a se scrie formula de$endentei factoriale a volumului $roductiei fabricate din nr mediu de salariati, nr mediu de zile lucrate de un salariat $e an si $roductvitatea medie $e zi a unui salariat. 'a se calculeze marimea influentei factorilor mentionati $rin '( si *A. $alculare prin M ! -ndicatori Volumul $roductiei fabricate,mii lei Nr mediu de salariati !N'# Nr mediu de zile lucrate de un salariat $e an !NB# Productivitatea medie $e zi a unui salariat !<B# Per.$recedenta )82:;,:1 1)) 2;% 1%%7,; Per.ra$ortata ;97:%,7; 1)9 2;7 1)1%,3 Abaterea absoluta !$entru *A# !3-2# 51)87,1) -) 5% 5;),:

Nr. Nr. /atori de influenta calcul substitutiei N' NB <B 1 9 1)) 2;% 1%%7,; 2 1 1)9 2;% 1%%7,; 3 2 1)9 2;7 1%%7,; % 3 1)9 2;7 1)1%,3 VP/4N'6 NB6 <B "V/: ;97:%,7;-)82:;,:14-1812,1)57;8,1;52;%1,1%

-ndicator analizat )82:;,:1 ):3;%,); )7233,:2 ;97:%,7;

et. calcul C ):3;%,);-)82:;,:1 )7233,:2-):3;%,); ;97:%,7;-)7233,:2

-nfluenta factoriala C -1812,1) 57;8,1; 52;%1,1%

51)87,1)451)87,1) $alculare prin M"# 1) -nfluenta NS NS9N:098:0= =(-5)922 91 872=-1112715 2) -nfluenta N: N'i6 N:98:0= 41)96!5%#61%%7,;457;8,1; 3) -nfluenta 8: N'i6N:i98:= 41)962;76!5;),:#452;%1,1% Concluzie: -n urma analizarii se observa o crestere a volumului $roductiei fabricate cu 51)87,1) mii lei. Aceasta se datoreaza cresterii numarului mediu de zile lucrate de un salariat $e an cu 57;8,1; si cresterii $roductivitatii medii $e zi a unui salariat 52;%1,1%, insa din motiv ca numarul mediu de salariati a scazut cu -) influenta factoriala la acest ca$itol este -1812,1). =otusi situatia intre$rinderii este satisfacatoare. Problema (M ! si M"#) 'a se scrie formula de$endentei factoriale a salariului mediu anual a unui muncitor fata de nr mediu de zile lucrate de un muncitor $e an, durata medie a zilei de lucru si salariul mediu $e ora. A$licind metoda diferentelor absolute! *A# si metoda substitutiilor in lant! '(# sa se calculeze marimea influentei factorilor. $alculare prin M ! -ndicatori 'alariul mediu anual a unui salariat, lei Numarul mediu de zile lecrate de un anumit salariat $e an !NB# *urata medie a zilei de lucru !*# 'alariul mediu $e ora a unui salariat, mii lei !',# Per.$recedenta %;%%%,7 2%; 7,9 23,; Per.ra$ortata ::3:;,9 2%7 :,7 %9,9 Abaterea absoluta !$entru *A# !3-2# 539831,2 52 -9,2 51;,%

Nr. calcul 1 2

Nr. /atori de influenta substitutiei NB * ', 9 2%; 7,9 23,; 1 2%7 7,9 23,;

-ndicator analizat %;%%%,7 %;722,%

et. calcul 0 %;722,%-%;%%%,7

-nfluenta factoriala 0 53::,;

3 %

2 3

2%7 2%7

:,7 :,7

23,; %9,9

%);)1,7 ::3:;

%);)1,7-%;722,% ::3:;-%);)1,7

-11:9,; 531:2%,2

'n4NB6*6', "V/: ::3:;-%;%%%,7453::,;5!-11:9,;# 531:2%,2 539831,24539831,2 $alculare prin M"# 1# -nfluenta NB N:9;09S%0= =(+2)987092372=3--72 2) Influenta ; N:i9 ;9S%0= =2 89(-072)92372=11-072 3) Influenta S% N:i9;i9 S%= =2 89-789(+127 )=31-2 72 Concluzie: -n urma analizei salariul mediu annual a unui salariat a crescut atin+ind cifra 539831,2 aceasta se datoreaza nr mediu de zile de un anumit salariat $e an care a influentat a3un+ind la 53::,; si salariului mediu $e ora a unui salariat cu 531:2%,2. *urata medie a zilei de lucru a scazut cu -9,2 ceea ce a facut ca la acest ca$itol influenta factoriala sa fie de -11:9,;. (a +eneral situatia intre$rinderii este satisfacatoare. Problema (M ! si M"#) 'a se scrie formula de$endentei factoriale a $roductivitatii medii anuale a unui salariat fata de numarul mediu de zile lucrate de un muncitor $e an, durata medie a zilei de lucru si $roductivitatea medie $e ora a unui muncitor. 'a se calculeze influenta factorilor mentionati $rin '( si *A. $alculare prin M ! -ndicatori Productivitatea medie $e an a unui muncitor, mii lei !<'# Numarul mediu de zile lucrate de un salariat $e an !NB# *urata medie a zilei de lucru !ore# !*# Per.$recedenta 21888; 279 7,1 Per.ra$ortata 21;;;2 271 :,8 Abaterea absoluta !$entru *A# !3-2# -333% 51 -9,2

Productivitatea medie $e ora a unui muncitor !<,# Nr. calcul 1 2 3 % Nr. substitutiei 9 1 2 3

8:,9

8:,;

59,;

/actori de influenta NB * <, 279 7,1 8:,9 271 7,1 8:,9 271 :,8 8:,9 271 :,8 8:,;

-ndicator analizat 21888; 229:71,: 21)339,3 21;;;2,2

etoda de calcul 0 229:71,:-21888; 21)339,3-229:71,: 21;;;2,2-21)339,3

-nfluenta factoriala 0 5:7),: -)%)1,% 51331,8

"V/: 21;;;2,2-21888;45:7),:5!-)%)1,%# 51331,8 -3333,74-3333,7 $alculare prin M"# 1# -nfluenta NB N:9;098%0= =(+1)987191-70=-8572# -nfluenta * Nzi6*6<,94 2716!-9,2#68:,94-)%)1,% 3# -nfluenta <, NBi6*i6<, 42716:,86!59,;#41331,8 Concluzie: -n $erioada analizata $roductivitatea medie $e an a unui muncitor a scazut atin+ind cifra -3333,7. (a aceasta a influentat durata medie a zilei de lucru -)%)1,%. Nr mediu de zile lucrate de un salariat $e an este 5:7),: iar $roductivitatea medie $e ora a unui muncitor este 51331,8. 'ituatia intre$rinderii la com$artimentul analizat este nesatisfacatoare <'4-3333,7

Tema 2: Analiza volumului de vinzari

1. 2. 3. %. ). Analiza inde$linirii $lanului si a sc,imbarilor in dinamica volumului de vinzari Analiza vinzarilor $e +ru$e de marfuri si in structura Analiza factoriala a volumului de vinzari. Analiza factorilor le+ati de factorii fondurilor de marfuri Analiza cauzala dintre factorii fortei de munca si volumul de vinzari Analiza cauzala dintre factorii le+ati de starea, dezvoltarea si eficienta utilizarii bazei te,nico materiala a comertului si volumul de vinzari

1.

Analiza inde$linirii $lanului si a sc,imbarilor in dinamica volumului de vinzari Pentru a a$recia sc,imbarea in dinamica volumului de vinzari $e totalult intre$rinderii se calculeaza abaterea absoluta si ritmul de crestere in baza urmatorului tabel %abelul &: #naliza volumului de vinzari in dinamica -ndicatori Per.$recedenta Per.ra$ortata VV,mii lei 378) %:)9

Abaterea absoluta !3-2# 57))

1itmul de crestere !3A26199# 121,8)

Concluzie: Pe baza rezultatelor obtinute se constata ca la nivel de intre$rindere volumul de vinzari a crescut cu 21,8)D fata de anul $recendent sau cu 7)) m.lei aceasta $ermite a a$recia activitatea intre$rinderii la com$artimentul dat ca fiind satisfacatoare. Analiza dinamicii volumului de vinzari se com$lecteaza $rin studierea lui mai detaliata pe trimestre sau pe luni aceasta $ermite efectuarea unui studiu mai $rofund al vinzarilor evidentierea sezonierii vinzarilor cit si a nivelului de re+ularitate a satisfacerii cererii $o$ulatiei in diverse $erioade ale anului, in acest ca se a$lica tabelul %abelul ': #naliza dinamicii volumului de vinzari pe trimestrele anului -ndicatori Per.$recedenta Per.ra$orata Abaterea absoluta ii lei !3-2# 1 779,3 19%%,: 51;%,% 2 8%7,: 11)8,3 5219,; =otal $rima 1728 229% 53:) 3umatate de an 3 19%; 12:; 5239 % 1929 12;% 52%% =otal a 2 3umatate 29;; 2)%9 5%:% de an =otal $e an 378) %:)9 57))

1itmul de crestere !3A26199# 117,: 122,3 129,) 121,8 123,8 122,8 121,8)

Concluzie: 2resterea mentionata a volumului de vinzari este rezultatul ritmurilor inalte de vinzari in fiecare trimestru ceea c confirma fa$tul ca cerintele $o$ulatiei au fost satisfacute.

(a urmatoarea eta$a se urmareste dinamica volumului de vinzari $e sectoare de activitate, forme de vinzari s.a. Volumul de vinzari a intre$rinderii comerciale este rezultatul activitatii unui numar de activitati o$erative deaceea metodolo+ia analizei volumului de vinzari $revede recautarea sc,imbarii lui $e sectoare de activitate, acesta directive de analiza se efecteaza cu sco$ul de a stabili a$ortul fiecarei subdiviziuni in rezultatul final si $osibilitatea evidentei calitatii activitatii fiecarei subdiviziuni. -n acest caz se a$lica tabelul %abelul (: #naliza evolutiei sau dinamicii desfacerii intrprinderii pe sectoare de activitate

'ectoare de activitate =otal vinzarii, mii lei inclusiv: 'ectorul >A? 'ectorul >"?

Per.$recedenta 378) 2;1) 1279

Per.ra$ortata %:)9 31;9 1)89

Abaterea absoluta !3-2# 57)) 5)%) 5319

1itmul de crestere D !3A26199# 121,8) 129,7% 12%,22

Concluzie: -n $erioada analizata se constata un ritm mai accentuat de crestere a volumului de vinzari $e sectorul " fata de cele inre+istrate $e sectorul A si $e totalul intre$rinderii. 1itmurile diferentiate $e sectoare de activitate $ot fi e0$licate $e de o $arte $rin orientarea cererii $o$ulatiei s$re anumite +ru$uri sau sortimente care sunt diferentiate $e sectoarele analizate sau $rin locul $lasarii sectorului " in localitatea data.

2.

Analiza vinzarilor $e +ru$e de marfuri si in structura Analiza $e +ru$uri de marfuri se efectueaza $entru a evidentia situatia in directia a$rovizionarii $o$ulatiei cu unele sortimente de marfuri alimentare sau nealimentare, $entru aceasta se calculeaza abaterea volumului de vinzari fata de $erioada de baza $e +ru$e de marfuri iar in cadrul fiecarei +ru$e $e sortimente, aceasta eta$a a analizei este necesara in $rimul rind $entru a cunoaste tendintele cererii $entru unul sau alt ti$ de marfuri. -n acest sco$ se intocmeste tabelul de ti$ul %abelul ): #naliza dinamicii volumului de vinzari pe *rupe de marfuri -ndicatori Per.$recedenta Per.ra$ortata Abaterea absoluta < mii lei 188% =)n"e'ea> )1,2 < mii lei 2)13 =)n"e'ea > )2,8 < mii lei 5)18 =)n"e'ea> 51,:

1itmul de crestere

1.$roduse 119,9 alimentare 2.$roduse 1891 %7,7 223: %:,1 533; -1,: 192,7 nealimentare 3.total 378) 199 %:)9 199 57)) 121,8) vinzari 378)E199D 188%E0 C4188%6199 A378) Concluzie: 2resterea volumului de vinzari la nivelul intre$rinderii a fost conditionata de ma3orarea vinzarilor atit la $rodusele alimentare cit si nealimentare, insa $utem mentiona fa$tul ca la $rousele alimentare sa inre+istrat un ritm mai inalt !119D# decit la cele nealimentare!192,7D#, $rin urmare $utem face concluzie ca aceste ritmuri sunt rezultatul cererii $e $iata la +ru$ele cores$unzatoare de marfuri. (a +eneral situatia la co$artimentul dat $oate fi a$reciata ca fiind satisfacatoare. 2oncluzie finala: Pentru un studiu mai $rofund al cererii in continuare se analizeaza sc,imbarea volumului de vinzari $e sortimente de marfuri, rezultatele acestei directii de analiza servesc ca informatie initiala $entru elaborarea unui sortiment nou de marfuri $entru $erioada viitoare.

3.

Analiza factoriala a volumului de vinzari. Analiza factorilor le+ati de factorii fondurilor de marfuri /actorii ce influenteza asu$ra modificarii volumului de vinzari din interiorul intre$rinderii sunt im$artiti in 3 +ru$e /atori le+ati de fondurile de marfuri /actori le+ati de forta de munca si eficienta utilizarii ei /actori le+ati de starea, dezvoltarea si eficienta utilizarii batezi te,nico materiale a comertului -n $rima +ru$a de factori se $recauta sensul si marimea influentei urmatorilor factori odificarea stocului initial si final odificarea altori esiri din marfuri odificarea intrarilor de marfuri *e$endent dintre acesti facori si volumul de vinzari se e0$rima $rin formula VV4'i5--A&-'f VV4'i5I-AE-Sf Problema Exemplu: $alculul influentei factorilor fondurilor de marfuri supra ++ -ndicatori Per.$recedenta Per.ra$ortata Abaterea absoluta 'i 117:9 12299 5339 ;2829 ;3)79 5;;9 A& 319 2)9 -;9 'f 12299 12399 5199 VV ;2279 ;3239 58)9

-nfluenta factoriala 5339 5;;9 5;9 -199 0

VV4'i5I-AE-Sf "V/: 58)9453395;;95;9-199 58)9458)9 Concluzie: -n $erioada analizata sa obtinut o ma3orare a volumului de vinzari!VV# cu 8)9 lei. Aceasta sa datorat ma3orrii stocului initial si a intrarilor !-# cit si a reducerilor altor esiri !A&#. =otodata sa inre+istrat o ma3orare a stocului final ce a dus la diminuarea vinzarilor cu 199 lei. Putem mentiona ca aceasta marime constituie o rezerva interna de ma3orare a vinzarilor in viitor, in cazul daca va fi asi+urata o concordanta mai $recisa intre - si VV. (a +eneral situatia la com$artimentul dat $oate fi a$reciata ca satisfacatoare.

-n cazurile cind: $oncluzii: VVef F VV$lan 'i1 4 'i9 -1 F - 9 'f1 G 'f9

la aco$erirea volumului de vinzari au contribuit intrarile de marfuri, insa acestea nau fost suficiente $entru satisfacerea cererii in crestere ceea ce a facut ca intre$rinderea sa consume o $arte din fondul de marfe $revazut a ramine in stoc la finele $erioadei, evolutia sco$ului final semnifica tendinta de crestere a vinzarilor $entru $erioada viitoare deaceea este necesara o a$rovizionare su$limentara in si concordanta cu volumul si structura cererii. VV1 F VV9 'i1 F 'i9 -1 F - 9 'f1 G 'f9 in cazul dat la aco$erirea $lanului vinzarilor au contribuit toate cele 3 elemente si in acest caz se manifesta tendinta de crestere a cererii care ridica aceleasi $roblem $rinvind asi+urarea fondului de marfa $entru $erioada urmatoare. VV1 G VV9 'i1 G 'i9 -1 G - 9 'f1 F 'f9 cauza diminuarii vinzarilor !neinde$linirii $lanului# o constituie neinde$linirea intrarilor de marfuri,situatia ne+ativa la vinzari se e0$lica ca intre$rinderea sa ince$ut activitatea cu un sco$ initial mai mic decit cel $lanificat!$erioada de baza# avind in vedere insuficienta fondului de marfa sar fi im$us $artici$area stocului final la aco$erirea vinzarilor ceea ce nu urmarim in cazul dat. a3orarea stocului final fata de $lanul de baza $oate fi rezultatul neritmicitatii intrarilor sau al a$rovzionarii cu marfuri care nu cores$und cererii din $unct de vedere calitativ si sortimental, in acest caz activitatea intre$rinderii este nesatisfacatoare si trebuie de luat masuri $e linia fundamentarii $lanului circulatiei marfurilor si al re+ularitatii intrarii.

%.

Analiza cauzala dintre factorii fortei de munca si volumul de vinzari Princi$alii factori ai fortei de munca de care de$inde cresterea volumului de vinzari fata de $erioada de baza sau inde$linirea $lanului la volumul de vinzari sunt: Asi+urarea cu forta de munca necesara 'tabilirea unui orar de lucru efectiv /olosirea efectiva a tim$ului de munca $e $arcursul zilei '$orirea efcintei utilizarii fortei de munca VV4N'6<' Problema Exemplu de calcul a influentei factorilor *enerali ai fortei de munca asupra volumului de vinzari: -ndicatori Per.$recedenta Per.ra$ortata Abaterea absoluta VV,mii lei ;2279 ;33;9 51979 Nr salariati ;%9 ;3% -; <', lei 8:313 8883: 52;2%

1) -nfluenta NS !-;#68:3134-)7% mii lei 2) -nfluenta 8S ;3%6!52;2%#451;;% mii lei "V/: 519794-)7%51;;% 51979451979 Concluzie: -n $erioada analizata a avut loc o crestere a vinzarilor cu 1979 mii lei in fond din contul cresterii $roductivitatii muncii influenta careia a constituit o crestere a vinzarilor cu 1;;% mii lei, totodata necom$lectarea $ersonalului cu ; $ersoane a dus la diminuarea vinzarilor cu )7% mii lei, $ozitiv e fa$tul ca aceasta dimunuare a fost com$ensata de s$orirea vinzarilor $e baza $roductivitatii muncii. situatia data $oate fi a$reciata ca fiind satisfacatoare. -n continuare analiza actiunii factorilor fortei de munca $oate fi adincita $rin $recautarea influentei factorilor detaliati ai fortei de munca cum ar fi: nr mediu de zile lucrate de un salariat $e an, durata medie a zilei de munca, $roductivitatea medie $e ora a unui salariat. /ormulele de$endentei factoriale sunt urmatoarele: VV4N'6NB6<B VV4N'6NB6*6<, Problema Exemplu de calcul a marimii influentei factorilor detaliati asupra volumului de vinzari -ndicatori Per.$recedenta Per.ra$ortata Abaterea absoluta Nr mediu de salariati NB ;%9 :3% 58% Nr mediu de zile lucrate 2:8 2:1 -7 de un salariat $e an Productivitatea medie $e 3%7,:8 3;7,7 529,91 zi a unui salariat <B, lei Volumul de vinzari, mii ;2279 ;33;9 51979 lei VV4N'6NB6<B 1) -nfluenta nr de salariati N' !-;#62:863%7,:84-)73,7 2) -nfluenta N: ;3%6!-7#63%7,:84-1:;8,9; 3) -nfluenta <B ;3%62:1629,91453%3:,8 "V/:

519794-)73,7-1:;8,153%3:,8 @@@@@@@@@@@@@ Concluzie: 2resterea mentionata a volumului de vinzari in fond a fost conditionata de s$orirea $roductivitatii medii $e zi ceea ce constituie un moment $ozitiv in or+anizarea $rocesului de utilizare a resurselor umane la intre$rindere, in acelasi tim$ trebuie mentionat ca a avut loc nr mediu de zile lucrate de un salariat $e an ceea ce a dus la diminuarea volumului de vinzari cu 1:;8,9; mii lei, aceasta constituie o rezerva inerna de ma3orare a vinzarilor in viitor, la +eneral situatia la com$artimentul dat $oate fi a$reciata ca fiind satisfacatoare Problema 'a se a$recieze sc,imbarile in dinamica volumului de vinzari $e sectoare de activitate. 'ectoare de activitate A " 2 =otal Volumul de vinzari Perioada $recedenta 3;729 2189% 2;772 7);9; Perioada ra$ortata 3:9;% 2918: 2:873 7)2%% Abaterea absoluta !3-2# 52%% -1:9: 51191 -3;2 1itmul de crestere D !3A26199# 199,;; 82,29 19%,98 88,):

Concluzie: Pe baza rezultatelor obtinute se constata ca sectorul de activitate A fata de $erioada $recedent a crescut 199,;;D , aceeasi situatie este si la sectorul 2 19%,98D. (a nivelul sectorului " observam o neinde$linire a $lanului 82,29D ceea ce a influentat asu$ra totalului tuturor sectoarelor 88,):D. 'ituatia intre$rinderii este nesatisfacatoare. Problema 'a se a$recieze cit de re+ulat au fost satisfacute cerintele $o$ulatiei la marfurile vindute $e $arcursul trimestrelor din $erioada analizata. =rimestre 1 2 3 % =otal Anul $recedent 177;9 1:;7% 1:;79 1799: :2231 Anul ra$ortat 1:28% 1:;;9 1:32% 17;2) :9893 Abaterea absoluta !3-2# -1);; -2% -3); 5;17 -1327 1itmul de crestere !3A26199# 81,;8 88,7; 8:,87 193,%3 87,1;

Concluzie: Analizind rezultatele obtinute utem observa ca in trimestrul 1 nu au fost satisfacute cerintele $o$ulatiei decit doar 81,;8D, trimestrul 2 88,7;D, trimestrul 3 8:,87D, ceea ce nu $utem s$une de semestrul % in care au fost satisfacute cerintele $o$ulatiei la marfuri 193,%3D. -n +eneral situatia intre$inderii este nesatisfacatoare 87,1;D asu$ra acestui rezultat a influentat sectoarele 1, 2 si 3 ceea ce nu $utem s$une de sectorul %.

).

Analiza cauzala dintre factorii le+ati de starea, dezvoltarea si eficienta utilizarii bazei te,nico materiala a comertului si volumul de vinzari -n cadrul acestei +ru$e de factori se $recauta in ce masura intre$rinderea comerciala este asi+urata cu mi3loace fi0e si cit de efectiv sunt ele utilizate. =inind cont de fa$tul ca in unitatile comerciale e0ista o $articularitate a com$onentei mi3loacelor fi0e si anume aici $redomina $arte $asiva a lor care se e0$rima $rin su$rafetele comerciale, in aceasta +ru$a de factori se a$lica urmatoarele formule: VV4'6VVA1m2 VV4'6NB6 VVA1m26zi VV4'6NB6*6 VVA1m26, -nsa aceste de$endente se a$lica $entru unitatile care a$lica metoda de autoservire Pentru unitatile care a$lica metoda clasica de vinzare folisim formulele: VV4Ne6VVA1l VV4Ne6NB6VVA1l VV4Ne6NB6*VVA1l-, -n ambele cazuri $entru calculele marimii influentei factorilor $oate fi a$licata

'( sau

*A.

Tema 3: Analiza stocurilor de marfuri in unitatile comerciale

1. Analiza starii stocurilor de marfuri si a sc,imbarilor in dinamica 2. Analiza factoriala a stocurilor de marfuri medii 3. Analiza vitezei de circulatie a marfurilor

1.

Analiza starii stocurilor de marfuri si a sc,imbarilor in dinamica Necesitatea satisfacerii neintreru$te a cerintelor cum$aratorilor cere mentinerea in reteaua comerciala a unor stocuri a caror marime si structura sa asi+ure continuitatea vinzarilor de marfuri. arimea stocurilor de marfuri din motivul ca trebuie constant sa cores$unda marimii vinzarilor se normeaza,normativele stocurilor de marfuri se elaboreaza $e trimestru cit $e intre+ime in intre$rindere atit si $e +ru$e de marfuri, $rinci$alul indicator care caracterizeaza starea stocurilor de marfuri este +radul de cores$undere marimii normate e0$rimata in zile si in valoare: '
zile

'

valoare

*eoarece normativul se stabileste $e trimestru si analiza in $rimul rind se efctueaza $e trimestru. 'co$ul acestei directii de analiza il constituie stabilirea cauzelor cresterii res$ective scaderii fata de normativ a stocurilor in sco$ul fundamentarii $lanului de vinzare a marfurilor in concordanta cu cerinta cererii. Prin stabilirea normativelor stocurilor de marfuri se urmarste determinarea unei astfel de marimi iar in cadrul acesteia o astfel de structura incit vinzarile sa fie asi+urate in mod continuu si cu c,eltuieli rationale. Pentru analiza res$ectarii normativelor se a$lica urmatorul tabel: %abel &: #naliza respectarii normativileor la stocurile de marfuri =rimestre Normat ' ' &fective -nce$ $erioadei 'f $erioadei < zile < zile < zile 1 );29 );,7 ;32) ;9,3 ;299 )8,1 2 )73) ;9,2 ;299 ;2,2 )899 )8,2 3 )7;) ):,1 )899 )),1 )7;9 )%,: % )8%9 )3,2 )7;9 )9,1 )8;) )1,9

-nitiala < 5:9) 53;) 53) -79

Abaterea /inala zile < 53,) 5)79 52,9 5;) -2 -) -3,1 52)

zile 52,3 -1 -2,% -2,2

Concluzie: 1ezultatele obtinute arata ca in trimestrul 1 la intre$rindere era un sur$lus de stocuri cores$unzator de :9) mii lei si )79 mii lei, aceasta vorbeste des$re fa$tul ca la intre$rindere la acest trimestru au fost imobilizate in mod national mi3loacele material si banesti, $osibil in urma a careva masuri intre$rinse de mana+ementul intre$rinderii stocurile sau redus intrimestrul 2 insa la ince$utul trimestrului 3daca situatia era cit de cit normala a finele trimestrului a fost admisa o li$sa de stocuri fata de marimea normata ceea ce a dus la modificari ne+ative in trimestrul %, $rin urmare $utem s$une ca starea stocurilor de marfuri la intre$rindere este nesatisfacatoare. Analiza continue cu $recautarea starii stocurilor de marfuri $e +ru$e sau ti$uri de marfuri in $arte, aceasta $ermite o studiere mai $rofunda a starii stocurilor de marfuri. %ebel ': #precierea starii stocurilor de marfuri pe structura Gru$e (a ince$utul $erioadei de norativ efectiv abaterea normativ marfuri < zile < zile < zile < zile

(a finele $erioadei efectiv abaterea < zile < zile

A " 2 * & =otal

;3% 21)9 ;)9 ;;9 379 %883

;3,9 83,7 %:,7 %2,% 12:,3 )9,)

;%7 22;) :23 7)9 3;9

;%,8 8:,) )2,; )%,: 117,2

51% 511) 5:3 5189 -29 5%2:

51,8 53,7 5%,: 512,3 -7,1 51,;

:21 2779 ;39 :19 379 )2%3

:1,: 88,) %;,% %),; 12:,3 %:,2

:2) 2 ;19 :99 3:9 )22%

:2,; 88,% %%,3 %),9 121,) %),9

5% 52) 529 -19 -19 -18

59,8 -9,1 -2,1 -9,; -),7 -2,2

Concluzie: 1ezultatele obtinute arata ca $e total unitatea economica la ince$utul $erioadei s-a inre+istrat un sur$lus de stocuri, la finele $erioadei situatia a trecut intr-o li$sa atit in e0$resie valorica cit si in zile. (a formarea unui sur$lus la ince$utul $erioadei a dus sur$lusul inre+itrat la $rodusele " si *. (a aceste $roduse s-au redus essential stocurile la finele $erioadei cores$unzator de la 11) mii lei la 2) mii lei si de la 189 la -19 mii lei. Astfel $utem s$une ca a$roa$e nu sa redresat situatia si la stocurile de marfuri la $rodusele &. 1ezultatele mentionate in ansamblu servesc ca baza $entru elaborarea deciziilor de +estiune a stocurilor $e viitor.

'medii4 *eoarece marimile stocurilor la date anumite ne dau o caracteristica incom$leta $e $erioada analizata in mersul analizei este necesar de studiat stocurile medii de marfuri care se calculeaza ca o medie cronolo+ica: ' 4 anumite. -n mod +eneral 'medii se determina du$a formula: ' 4 $entru cazul cind avem informatie $entru starea si marimea stocurilor la date

2.

Analiza factoriala a stocurilor de marfuri medii /actorii $rinci$ali ce influenteaza modificarea modificarea stocurilor de marfuri medii sunt: 1# odificarea V din vinzari 2# odificarea structurii vinzarilor 3# odificarea vitezei de circulatie a marfurilor %# odificarea calitatii marfurilor )# odificarea dintre cerere si oferta ;# odificarea distantei de la furnizor odificarae VV: 2u cit se realizeaza mai multe marfuri cu atit ma mare trebuie sa fie stocuriloe de marfuri, insa aceasta de$endenta nu este direct $ro$ortionala deoarece 1 de s$orire a stocurilor de marfuri este mai mic decit 1!ritmul# de s$orire a VV, aceasta de$endenta $oate fi $rezentata astfel: 1s$orire!stocurilor de marfuri#4

Astfel la o ma3orare a VV in dinamica cu 1%D stocurile de marfuri trebuie sa creasca doar cu 3,:)D 3,:)D4 Pentru a determina marimea si sensul influentei modificarii VV se a$lica de$endenta factoriala: ' 4 -nfluenta acestor factori se calculeaza doar $rin metoda '( Exemplu de calcul a influentei factorilor asupra stocurilor medii: %abel (: -ndicatori Perioada $recedenta VV,mii lei %321 ' , mii lei 127% Viteza, zile 19: 2alculul influentei factorilor asu$ra stocurilor medii Nr.calcul Nr.substitutiei /actori de influenta -ndicatoru l analizat VV V 1 9 %321 19: 127% 2 1 %)91 19: 1337 3 2 %)91 19% 1399

Perioada ra$ortata %)91 1399 19%

etoda de calcul C 1337-127% 1399-1337

-nfluenta factoriala C 5)% -37

' 4

41337 mii lei

"V/: 1399-127%4)%-37 51;451; Concluzie: *eci cresterea marimii stocurilor medii cu 1; mii lei a fost conditionata de s$orirea vinzarilor, influenta acestui factor a dus la ma3orarea stocurilor medii cu )% mii lei, in acelasi tim$ s-a inre+istrat o accelerare a vitezei de rotatie a marfurilor cu 3 zile ceea ce a redus stocurile de marfuri cu 37 mii lei. (a +eneral situatia $oate fi a$reciata ca fiind satisfacatoare. Analiza factoriala a ' $oate fi efectuta $e urmatoarele tre$te: 1# Pe sectoare de activitate 2# (a nivelul +ru$elor de marfuri 3# (a nivelul sortimentelor de marfuri comercializate 'e efectueaza in toate aceste cazuri analiza factoriala ' $e baza aceeasi de$endente factoriale, numai ca in aceste cazuri se a$lica metoda indicatorilor recalculati.

%abel ): $alculul influentei factorului asupra stocurilor marfurilor medii pe sortimente de marfuri Gru$e de ' , mii lei Abaterea -nclusiv in urma marfuri absoluta Normativ 1ecalculat &fectiv VV V A 1 2 3 %43-1 )42-1 ;43-2 A 289 28) 319 529 5) 51) " %99 %:1 %29 529 5:1 -)1 . . . =otal 127% 1337 1399 51; 5)% -37

' 4

rec

'

' 94289 ' 14319 VV947%9 VV147); V9412% V14139 ' 4

+ru$a A

rec

Gru$e de marfuri

Normativ

'tructura VVD &fectiv Abaterea 2 ;3 3: 199 53 -3 342-1

A 1 1. alimentare ;9 2.nealimentare %9 =otal 199

'toc de marfuri normativ % )1% ::9 127%

Numere -nfluenta $rocentuale structura VV )436% 51)%2 -2319 -:;7 ;4total )A199 C C -:;7A1994:,;7 mii lei

Concluzie: -n cazul e0aminat stocurile medii $e unitatea comerciala sau redus a$ro0imativ cu :,: mii lei, ca urmare a fa$tului ca in structura vinzarilor sa ma3orat $onderea $roduselor alimentare $entru care termenul de $astrare este mult mai redus si $rin urmare si marimea lor in stoc este mai mica. Acest rezultat $oate fi a$reciat ne+ativ daca modificarea structurii vinzarilor a fost +enerata de e0istenta unor nea3unsuri $e linia a$rovizionarii si comercializarii marfurilor, iar daca modificarile au avut loc ca urmare la cerintele $ietei situatia $oate fi a$reciata la un nivel suficient.

Pentru a determina marimea si sensul influentei sc,imbarii vitezei de circulatie a marfurilor asu$ra EEEE se a$lica aceeasi de$endent factoriala ' 4

. (a ma3orarea duratei de rotatie a marfurilor!viteza de

circulatie# are loc o incetinire a rotatiei iar la reducerea duratei o accelerare. Viteza de rotatie influenteaza in sensul micsorarii stocului atunci cind are loc o accelerare a ei, adica cu cit viteza va fi mai accelerata cu atit stocul va fi mai mic deci inseamna ca marimea stocului este in ra$ort invers $ro$ortional cu viteza de circulatie a marfurilor. Pentru a calcula marimea influentei acestor factori se foloseste '(!$entru cazul-total $e intre$rindere# metoda indicatorilor recalculati!$entru cazul calcularii $e +ru$uri si sortimente de marfuri#. Vezi e0em$lul tabelul 3 si % la '(.

3.

Analiza vitezei de circulatie a marfurilor >5?

Nr.rotatii4

*ur.1 rotatii4

!zile#

>->

1# 2onstatam marimea indicatorului 2) 2alculam (abate'ea) 3# 2alculam influenta factoriala -n mersul analizei se calculeaza marimea acestui indicator du$a formulele sus $rezentate a$oi se a$reciaza sc,imbarile in dinamica calculind abaterea absoluta $e total unitatea comeciala cit si $e +ru$e de marfuri, este bine sa se urmareasca sc,imbarea vitezei de circulatie a marfurilor $arallel cu sc,imbarea volumului de vinzari si a stocurilor medii, aceasta $ermite a urmari cum se $astreaza tendinta modificarii acestor indicatori, tabelul a$licat: %abel ,: #naliza dinamicii vitezei de circulatie a marfurilor- stocurilor si vinzarilor Gru$e VV, mii lei ' , mii lei de $lan efectiv Dinde$linirea normativ efectiv aco$erirea $lan marfuri $lanului normativului A 7%9 7); 191,8 289 319 19;,8 12% " 899 19;9 11:,7 %99 %29 19) 1;9 =otal %929 3879 88,9 127% 13337 19%,2 11)

V, zile efectiv 139 1%3 121 5; -1: 5;

O reducere a volumului de vinzari si cresterea stocului au conditionat incetinirea vitezei de circulatie a marfurilor. -n urma incetinirii vitezei de circulatie a marfurilor intre$rinderea a fost nevoita sa efectueze investitii de mi3loace banesti su$limentare in suma de !5;#6 45;; mii lei.

Viteza de circulatie se modifica sub influenta directa a volumului de vinzari, structurii vinzarilor si a stocului mediu. -nfluenta modificarii volumului de vinzari si a stocului mediu se determina $rin '( la nivel de intre$rindere, iar $e +ru$e si sortimente de marfuri si subdiviziuni-metoda indicatorilor recalculati. %abel .: Exemplu de calcul a influentei factorilor asupra vitezei de circulatie a marfurilor prin medoda indicatorilor recalculati: Gru$e de V, zile Abaterea -nclusiv in urma marfuri absoluta $lan recalculat efectiv ' VV A 12% 132,7 139 5; 57,7 -2,7 " 1;9 1;7 1%3 -1: 57 -2) =otal 111) 1118,7 1121 5; 5%,7 51,2 Concluzie: -ncetinirea vitzei de rotatie cu ; zile a fost conditionata atit de modificarea stocurilor medii cit si a volumului de vinzari cores$unzator cu %,7 si 1,2 zile. 1ezultatul obtinut vorbeste des$re necesitatea efectuarii unei analiza mai $rofunde $entru a ar+umenta si motiva rezultatul. *eoarece unitatile economice comercializeaza de re+ula o +ama variata de marfuri fiecare avind o durata a unei rotatii s$ecifice aceasta se e0tinde asu$ra vitezei medii $e total intre$rindere, marimea influentei modificarii structurii vinzarilor se determina $rin: %abel /: Metoda numerelor procentuale tabel calculul influentei modificarii structurii procentuale Gru$e de VV,D V, zile $lan Nr -nfl. str. marfuri $rocentual $lan efectiv Alimentare ;9 ;3 53 29,% 5;1,2 C Nealimentare %9 3: -3 37,2 -11%,; C =otal 199 199 -)3,% )3,%A19949,) zile Concluzie: -n $erioada analizata viteza medie $e unitate comerciala s-a accelerat cu 9,) zile ca urmare a modificarii structurii vinzarilorin directia cresterii $onderii $roduselor alimentare $entru care este caracteristica o viteza de circulatie mai accelerata. *aca admitem ca modificarea structurii a fost un ras$uns la sc,imbarea cererii $e $iata atunci acest fa$t $utem a$recia $oziv, iar daca modificarilementionate au avut lloc din motivul unor nea3unsuri $e linii a a$rovizionarii si vinzarii marfurilor acest rezultat este nesatisfacator. *eci in acest caz modificarile inre+istrate in structura vinzarile trebuie sa constituie obiectul de studio $entru mana+ementul intre$rinderii in viitor.

Tema 4: Analiza cheltuielilor peripadei in unitatile comerciale

1. A$recierea sc,imbarilor in dinamica si structura c,eltuielilor $erioadei 2. Analiza factoriala a c,eltuielilor comerciale

1.

A$recierea sc,imbarilor in dinamica si structura c,eltuielilor $erioadei 'ursa $rinci$ala de informatie este forma 2. 1a$ortul de $rofit si $ierderi si ane0ele la el. 2onsumurile de resurse in sfera circulatiei marfurilor este reflectat $rin suma c,eltuielilor care si constituie obiectul analizei. -n $ractica analitica ca indicatori de baza se folosesc: 1# 2,eltuieli e0$rimate in valoare!sau suma c,eltuielilor# 2# 1ata c,eltuielilor

1c,4
Analiza ince$e cu a$recirea +enerala lasuma si rata c,etuielilor $erioadei in dinamica %abelul &: #naliza c0eltuielilor perioadei in dinamica -ndicatori Perioada $recedenta Perioada ra$ortata Abaterea VV, mii lei 3;;) 3:2% 5)8 2,eltuielile $erioadei 2217 213:,) -79,) totale, mii lei 1ata c,eltuielilor 6!D# ;9,) ):,% -3,1 !$2A$166199# (a intre$rindere in $erioada analizata a avut loc o reducere a c,eltuielilor $erioadei in marime de 79,) mii lei care a avut loc in conditiile cresterii VV. oment $ozitiv il constituie si fa$tul ca sa inre+istrat o reducere a ratei c,eltuielilor cu 3,1D. 1ezultatele obtinute constata un moment $ozitiv in directia data la intre$rindere. Analiza continue cu a$recierea sc,imbarilor ce au avut loc in structura c,eltuielilor $erioadei. %abelul ': #naliza structurii c0eltuielilor perioadei in dinamica =i$uri de c,etuieli Perioada $recedenta Perioada ra$ortata

Abaterea

2,eltuieli comerciale 2,eltuieli +enerale si ad. Alte c,etuieli o$erationale 2,eltuielile $erioadei totale

<, mii lei 1;%2 37; 189 2217

PondereaD :%,9 1:,% 7,; 199D

<, mii lei 1)71,: 3)%,) 291,3 213:,)

PondereaD :3,8 1;,; 8,) 199D

<, mii lei -;9,3 -31,) 511,3 -79,)

PondereaD -9,1 -9,7 59,8 9

Concluzie: 1educerea c,eltuielilor $erioadei in dinamica a avut loc in cea mai mare $arte din contul reducerii c,eltuielilor comerciale cu ;9,3 mii lei. Aceasta tendinta se a$reciaza $ozitiv deoarece anume in < c,eltuielilor comerciale in mare $arte se e0$rima efortul colectivului intre$rinderii. *aca la c,eltuielile +enerale si administrative se urmareste deasemenia o tendinta $ozitiva a$oi la alte c,eltuieli o$erationale sau inre+istrat su$ra c,eltuieli care $e viitor constituie o rezerva interna de reducere a c,eltuielilor $erioadei. Cheltuielile comerciale variabile care cresc proportional cu VV cheltuieli constant -m$artirea c,eltuielilor comerciale in variabile si constante $ermite a calcula $e lin+a abaterea absoluta si abaterea relativa. absoluta4c,1-c,9 relativa4c,1-c,recalculate

2,recalculate4
%abelul (: Exemplu de calcul a abaterii relative -ndicatori 2,eltuieli comerciale totale *in care: 2,eltuieli variabile 2,letuieli constante 1itmul de crestere VV este: 3:2%A3;;)61994191,;D 2alculam suma c,eltuielilor comerciale variabile $entru nivelul efectiv al vinzarilor. 2,.comerciale recal.4 2,eltuieli comerciale totale recalculate41993,;5;)%,241;):,7 mii lei Abaterea relative c,.comerciale41)71,:-1;):,74-:;,1 mii lei (uarea in considerare a im$artirii c,eltuielilor comerciale in variabile si constante $ermite a$recierea mai obiectiva a modificarilor ce au avut loc in marimea acestui indicator. 2,.com.variabile4 Per.$recedenta 1;%2 87:,7 ;)%,2 Per.ra$ortata 1)71,: 8%3,8 ;3:,7 Abaterea -;9,3 -%3,8 -1;,%

2.

Analiza factoriala a c,eltuielilor comerciale -n continuare se $recauta marimea influentei factorilor asu$ra < c,.com.var., deci formula de$endentei factoriale este: <c,.com.var.4

<c,.com.var.4

Exemplu: -ndicatori VV, mii lei 2,.com.var.,mii lei 1ata c,.com !$2A$16199# 1) -nfluenta VV <c,.com.var!VV#4 2) -nfluenta 1c,.com.v <!%.!)m.5(/!%)= "V/: -%3,8451;-)8,7 %3,84%3,8

Per.$recedenta 3;;) 87:,7 2;,8)2

Per.ra$ortata 3:2% 8%3,8 2),3%;

Abaterea -%3,8 -1,;97

Concluzie: 1educerea c,.com.var cu %3.8 mii lei este rezultatul reducerii c,.com.var influenta carora a constituit )8.79 mii lei. =otodata a avut loc o crestere VV sub influenta caruia < c,eltuielilor sa ma3orat cu 1),8 mii lei !?1;#. -nfluenta acestui factor este adevarata deaceea rezultatele obtinute la acest com$artiment $ot fi a$reciate ca fiind satisfacatoare. Exemple d calcul a Ratei medii de c01com1variabile pe unitatea comerciala reesind din urmatoarea informatie: Gru$e de marfuri VV, mii lei 1c,.com.variabile Plan efectiv $lan efectiv A 1299 139; 12,% 12,7 " 7;9 82% 39,9 32,2 =otal 29;9 2239 18,:)D 29,7%D 1# 2alculam suma c,.com $lanificat:

2) 2alculam < !%.!)m.efe!ti5

3# 2alculam c,.com.v.$lanificat 6199418,:)D

%# 2alculam 1c,.com.efectiv

2azul 2: 2ind dis$unem de urmatoarea informatie: Gru$e de marfuri 'tructura VV, D Plan A ;9 " %9 =otal 199 edia $onderata!1c,9#4 1c,14

efectiv ;; 3% 199

1 c,.D $lan 12,2 39,9 18,32

efectiv 11,% 33,% 17,8D

1ata medie a c,.com.var se modifica sub influenta modificarii structurii vinzarilor si in acest caz se a$lica metoda numerelor $rocentuale. Exemplu: -nformatie initiala Gru$e de marfuri A " " =otal

VV, mii lei $lan 17;9 2%99 1899 ;1;9

efectiv 1%99 2%;9 18%9 )799

1c,, D $lan 39,% 22,% 3%,% @

etoda numerelor procentuale Gru$e de 'tructura VV, D marfuri $lan efectiv A 39,2 2%,1 " 38,9 %2,% 2 39,7 33,) =otal 199 199

-;,1 53,% 52,: -

1c, D $lan 39,% 22,% 3%,% -

Nr D -1,7) 5::,1: 582,77 <-1;,%

-nfluenta st'u!t. C C 5 C -1;,%A19949,1;%D

6 1ata Concluzie: 1ata medie a c,.com.var. sa redus in $erioada analizata cu 9,1;D, in urma sc,imbarii structurii vinzarilor in directia reducerii $re$onderenta a +ru$ei A de marfuri care are o rata individuala mai inalta.

Tema !. Analiza rezultatelor financiare a intreprinderii

1. 2. 3. %. ). ;. Analiza $rofitului $ina la im$ozitare in dinamica si structura. Analiza factoriala a $rofitului o$erational. Analiza mar3ei comerciale. Analiza $rofitului brut. Analiza rentabilitatii vinzarilor si a activelor. Analiza ca$italului $ro$riu. Analiza $rofitului $ina la im$ozitare in dinamica si structura. -n dinamica calculul $rofitului se efectuiaza cu a3utorul : Abaterea absoluta 1itmul de crestere Pentru a caracteriza structura Ponderea -2V 4Pbr -2, com -2, +en -Alte 2, o$erationale

1.

- 1ezultatele activiatii o$erationale - 1ezultatele activitatii investitiilor - 1ezulatatele activitatii financiare -1ezultatele e0ce$tionale Profit $ina la im$ozit - -m$ - Profit net -ndicatorul +eneralizator care caracterizeaza rezultatul financiar al unei unitati economice este reflectat in forma "r2 # $aportul de profit si pierderi . Acest indicator mai $oate fi intilnit si sub denumirea de profit conta%il si se determina prin suma rezultatelor activitatilor desfasurate . Aceasta $oate fi e0$rimata $rin formula: &imp' $op($inv($fin($e) 2ea mai obisnuita definitie a $rofitului se e0$rima $rin: *enitul total +Costul total Analiza ince$e cu $recautarea marimii dinamicii si structurii $rofitului $erioadei de +estiune $ina la im$ozitare. Pentru aceasta se a$lica tabelul.

%abelul &1 #naliza profitului pina la impozitare in dinamica si structura1 -ndicatori Perioada $recedenta Perioada ra$ortata H, lei Ponderea H, lei Ponderea D 1ezult. activ. o$. 172;8) 87,2;D 2;1;2: 87,;2 1ezult. activ. 2399 1,2%D 2;72 -ndividuale 1ezult. 829 9,)9D 87; activ.financiare 1ezult. &0ce$tie P. im$. 17)81) 199 2;)28) 199 !$.1I$.2I$.3I$.%#

Abaterea H, lei Ponderea D

Concluzie: -ntre$rinderea si-a finisat activitatea in $erioada analizata cu o crestere a $rofitului $ina la im$ozitare cu 28379 lei. 2resterea mentionata a fost caracteristica $entru toate ti$urile de activitati desfasurate de intre$rinderea analizata. O crestere $re$onderata s-a insemnat la rezultatul de activitatea o$erational cu :7832 lei. Aceasta si constituie un moment $ozitiv in activitatea intre$rinderii, deoarece oricare intre$rindere $rofitul essential trebuie sa-l obtina din activitatea de baza. *in $unct de vedere structural trebuie mentionat fa$tul ca $onderea esentiala atit in $erioada $recedenta cit si in cea ra$ortata a revenit rezultatului activitatii o$erationale, care a crescut in dinamica cu 9,3D.

-n concluzie mentionam ca ma3orarea $rofitului $ina la im$ozitare merita o $reciere $ozitiva deoarece $rin aceasta se asi+ura un inventor de si+uranta sufficient $entru a su$orta unele influente nefavorabile e0terne, cum ar fi s$re e0em$lu: - '$orirea $retului la material $rima si materialele confectionate, la combustibil si surse ener+etice, la tarifele de trans$ort etc.

2.

Analiza factoriala a $rofitului o$erational. Analiza $rofitului o$erational $revede urmatoarele sarcini: A$recierea sc,imbarilor in dinamica a indicatorului dat. *eterminarea marimii influentei factorilor asu$ra acestui indicator . 1eesind din continutul 1a$ortului de $rofit si $ierderi, $rofitul o$erational se determina du$a formula: &op' &%r ,A*--Chper . B/ -n cazul dat, formula de calcul a $rofitului o$erational cores$unde cu formula de$endentei factoriale, $rin urmare Pop se modifica sub influenta urmatorilor factori: 1. odificarea Pbrut 2. odificarea AVO 3. odificarea 2,$er Pentru calul se a$lica etoda "alatiera.

%abelul '1 $alcul influentei factorilor asupra profitului operational (Pop) -ndicatori Perioada Perioada Abaterea $recedenta ra$ortata absoluta Pbr 3:7:%3 %:89:; 5199333 AVO 2,$er 18;%7 21:%%8 521%91 Po$erational 172;8) 2;1;2: 5:7832 JP o$er 4JPbr5JAVO- 2, $er "V/45:783245199333-21%91 5:783245:7832

-nfluenta factor. 5199333 -21%91 C

Concluzie : -n rezultatul activitatii o$erationale intre$rinderea a obtinut o crestere a Po$ in suma de :7832 lei, ceea ce constituie un moment $ozitiv in activitatea intre$rinderii date si vorbeste des$re fa$tul ca la intre$rindere a fost efectuat un studiu calitativ al $ietei de desfacere si ca urmare intre$rinderea a efectuat vinzari efective. *es$re aceasta vorbesc marimile Pbrut care au inre+istrat o crestere in dinamica de 199333 lei. 2oncomitent au fost admise cresteri la c,eltuielile $erioadei, ceea ce a redus nivelul mentionat cu 21%91 lei. Aceasta vorbeste des$re $rezenta unor moment ne+ative in activitatea intre$rinderii si serveste ca o rezerva interna de crestere a Po$er. in viitor . &%rut ' **-Cv

3.

Analiza mar3ei comerciale

1mc4

24 Profitul brut $entru unitatile comerciale reesind din esenta acestui indicator in ramura data $oate fi numit mai corect ar0a Comerciala care se calculeaza: 24VV la $retul cu amanuntul- VV la $retul ac,iz. *eoarece unitatile comerciale in ra$ortul de $rofit si $ierderi $e rindul 919 numit ?venitul din vinzari? reflecta VV la $retul cu amanuntul iar $e rindul 929 >costul vinzarilor? acelasi VV la $retul de ac,izitie atunci mar3a comerciala se calculeaza du$a formula: 24VV-2v ar3a comerciala este un element al $retului de vinzare a marfurilor cu amanuntul care revine comertului si conditioneaza activitate unitatilor comerciale din $unct de vedere financiar. ar3a comerciala este destinata aco$eririi c,eltuielilor o$erationale si constituirii $rofitului din vinzarea marfurilor in intre$.comerciale. Acest indicator $oate fi calculate si analizat in marimi absolute si relative. 24 Analiza ince$e cu $recautare sc,imbarii acestor indicatori in dinamica sau fata de $lan. %abelul ( : #naliza dinamicii mar2ei comerciale -ndicatori Per.$recedenta Venitul din vinzari ,lei 179%29 2ostul vinzarilor, lei 1327;3 'uma mar3ei comerciale %:)): 2-1 1ata mar3ei comercilale 2;,3)8 3A16199 !D# Per.ra$ortata 189379 137::9 )1;19 2:,198 Abaterea 588;9 5)89: 5%9)3 59,:)

Concluzie: -n $erioada analizata 2 atit in marimea absoluta cit si relative a inre+istrat crestere, fata de $er.$recedenta 2 sa ma3orat $e fundalul cresterii VV ceea ce evidentiaza o orientare corecta a intre$rinderii. Analiza continue cu determinare marimii influntei factorilor asu$ra 2 a$licind formula de$endentei factoriale < 24 A$licind metoda diferentelor absolute obtinem:

< 2!vv#4

< 2!1#4 "V/: 5%9)342;2)51%27 5%9)345%9)3

451%27 lei

2resterea mentionata a 2 a avut loc atit in rezultatul ma3orarii vinzarilor cit - a ratei medii a 2, insa totusi $utem mentiona fa$tul ca cresterea esentiala a fost obtinuta din contul ma3orarii VV ceea ce contituie un moment $ozitiv in activitatea intre$rinderii deoarece cores$unde cerintei de baza in $rocesul dezvoltarii unitatilor comerciale. 1ata medie a 2 se modifica sub influenta structurii vinzarilor, influenta acestui factor se determina $rim metoda numerelor procentuale. %abelul ):$alculul influentei structurii vinzarilor asupra ratei medii a mar2ei comrciale Gru$e de 'tructura VV,D 1mc, D Nr D -nfluenta marfuri $lan efectiv $lan struct.vinzarilor Alimentare 37D 38,; 51,; 17,; 528,:; C Nealimentare ;2D ;9,% -1,; 3;,9 -):,; C =otal 199 199 28,% -2:,7% -2:,7%A19949,27D Concluzie: -n $erioada analizata 1medie a 2 sa redus cu 9,27D fata de marimea $lanificata ca urmare a modificarii structure vinzarilor si anume a avut loc o reducere a $onderii $roduselor nealimentare cu 1,;D $entru care este caracteristica o rata individuala mai ridicata. Acest rzultat $oate fi a$reciat $ozitiv numai daca admitem ca modificarile in structura nau afectat obli+atiunile contractuale.

%.

Analiza $rofitului brut Pentru unitatile de $roductie si unele unitati de $restare a serviciilor se calcula si se analizeaza Pbrut obtinut in urma vinzarii $roductiei finite. -n mersul analizei se a$reciaza sc,imbarea acestui indicator in dinamica a$oi se determina influenta urmatorilor factori: odificarea VV odificarea structurii si sortimentului vinzarilor odificarea costului vinzarilor odificarea $retului la $roductia vinduta Pentru a calcula marimea influentei acestor factori este necesar $realabil sa se recalculeze costul vinzarilor si venitul din vinzari la conditiile $er.$recedente

%abel ,: "ate initiale pentru analiza profitului brut -ndicatori Per.$recendenta Venitul din vinzari 71%)99 cotul %3):): Profitul brut 3:7:%3

1ecalculat 72;319 %%29:; 37%23%

Per.ra$ortata )9717% %:89:;

Pentru cazul dat calculam ritmul de crestere a VV inbaza costului vinzarilor du$a formula: 1cr!VV#4 61994191,%)D

%abel .: Metoda de calcul a influentei factorilor /actori /ormula de calcul VV struct, sort cost.vinzarilor &'et Pbrrecalc-Pbr9--nfl.fact -!2v-2vrecalc# VV1-VVrecalc

2alculul 37%23%-3:7:%3-3%82 -!)9717%-%%29:;# 87:2;9-72;319

-nfluenta factoriala 5)%82 -1 -;;197 51;98)9

"V/: %:89:;-3:7:%34)%82-1-;;19751;98)9 519933345199333 -n scrierea concluziilor este necesar de memorizat ca: 1# Orice abatere sub influenta $rimului factor este 3ustificata deoarece nemi3locit este le+ata de modificarea VV. 2# -nfluenta factorului al doilea cu semnul >->? se a$reciaza ne+ativ iar cu semnul >5? $ozitiv , insa numai in conditiile inde$linirii contractuale. 3# /actorul a treilea este un factor indirect. %# Orice abatere sub influenta factorului $atru $oate fi ne+li3ata daca $rivim acest factor ca un factor obiectiv care nu e0$rima eforturile colectivului intre$rinderii Concluzie: -n $erioada analizata intre$rindrea o ainre+istrat o crestere a $rofitului brut in marime de 199333 lei. 1ezultatul obtinut arata ca ma3orarea $rofitului brut a fost conditionata de s$orirea volumului de vinzari cu 1,%)D, si a $retului de vinzare. -n ansamblu, actiunea $ozitiva a acestor 2 factori a contribuit la la cresterea $rofitului brut cu 1;;%%2 lei. -n acelasi tim$ la intre$rindere sa inre+istrat o crestere a costului vinzarii care a redus Pbr cu ;;197 lei, aceasta constituie o rezerva interna de crestere a indicatorului analizat in viitor. 2u toate acestea rezultatul financiar obtinut este $ozitiv si $ermite a a$recia activitatea intre$rinderii la com$artimentul dat ca fiind satisfacatoare.

).

Analiza rentabilitatii vinzarilor si a activelor. $enta%ilitatea vinzarilor se calculeaza du$a urmatoare formula: 1v4

1v4

6199 !$entru unitatile comerciale#

1v4 Knul din indicatorii ce reflecta ca$acitatea intre$rinderii de a obtine $rofit in urma vinzarii $roduselor finite, marfurilor, serviciilor este 1entabilitatea vinzarilor !1v#. 1v caracterizeaza eficienta $oliticii comerciale, indeosebi a $oliticii de $returi $racticate de intre$rinderi. (a intre$rinderile de $roductie in cele mai dese cazuri se calculeaza si se analizeaza 1v in baza Pbr deoarece el reflecta cit de efectiv intre$rinderea +estioneaza vinzarile, costurile, si $returile de vinzare. Analiza rentabilitatii vinzarilor !1v# are rolul de a a$recia eficienta folosirii resurselor ocu$ate si consumate ale intre$rinderii si de a stabili $rinci$alele reserve de crestere ale acestora. *eci cresterea 1v in dinamica vorbeste des$re o activitate efectiva, iar scaderea des$re o crestre a concurentei in sfera unde intre$rinderea isi desfasoara activitatea si ds$re o reducere a cererii la $roductia vinduta. 1v serveste totodata ca orientare in a$recierea com$etitivitatii marfii deoarece acest indicator caracterizeaza si eficienta $oliticii de $returi $racticata de intre$rindere. -n mersul analizei se calculeaza marimile acestui indicator du$a fomulele $rezentate mai sus, se a$reciaza sc,imbarea lui in dinamica si fata de marimile $e ramura. *inamica 1v vobeste des$re necesitata de a revedea $returile sau de a inas$ri controlul asu$ra costului. Nivelul mai mic a 1v fata de marimile medii $e ramura vorbeste des$re c,eltuieli mari la intre$rinderea data. 1n unitatile de productie $v se modifica su% influenta urmatorilor factori: a. odificarea structurii vinzarilor b. odificarea costului mediu $e unitatile de $rodus c. $retului mediu de vinzari $e unitatile de $rodus 'e calculeaza influenta acestor factori $rin -1 !metoda indicatorilor recalculati# -n cazul unitatilor comerciale unde sursele de venit o constituie 2, analiza se efectueaza du$a formula: 1v4 1entabilitatea activelor caracterizeaza eficienta utilizarii activelor intre$rinderii indifferent din ce surse ele au fost $rocurate. -n mersul analizei calculam marimea acestui indicator du$a urmatoarea formula: 1activ4

Activ4

a$oi se a$reciaza sc,imbarea in dinamica si marimea de influenta a factorilor. 2e modifica $activ su% influenta a 2 factori: a. 'c,imbarea 1vinz b. 'c,imbarea nr rotatiilor a activelor 3ormula dependentei factoriale: 1activ41v 6 Nr rotatii active. sau

/ormula scrisa sub forma de fractie nu arata ce informatie trebuie sa cule+em din ra$ortul financiar. %abel /: Exemplu de calculul a influentei factorilor asupra Rentabilitatii activelor -ndicatori, mii lei Perioada $recedenta Perioada ra$ortata Abaterea absoluta VV 8318 Pim$ 19%,; 78,% 51),2 Valoarea medie a 17;9 1:89 5:9 activelor 1activ !2A36199# ),; ),9 -9,; 1vinz !2A16199# 1,2 9,8; -9,2% Nr rotat active !1A3# %,;: ),21 59,)% !du$a *A sau '(#

1) -nfluenta 1v !-9,2%#6%,;:4-1,12D 2) -nfluenta nr rotat active 9,8;6!59,)%#459,)2D "V/: -9,;4-1,1259,)2 -9,;4-9,; Concluzie: -n $erioada analizata sa redus nivelul nivelul 1entabilitatii activ cu 9,;D. -n fond aceasta reducere a fost conditionata de micsorarea 1v cu 9,2%D ce a contribuit la reducerea 1activ cu 1,12D. Necatind la fa$tul ca sa accelerat viteza de rotatie a activelor cu 9,)% rotatii aceasta nu a redresat situatia. 1ezultatele obtinute nu sunt favorabile si arata ca $e viitor trebuie de acordat atentie acestui com$artiment.

;.

Analiza ca$italului $ro$riu.

1c$4

3ormula dependentei factoriale: 1c$41P/!rata $ir+,iei financiare# 6 1activ

6 12P4cora$. Profiturilor 6 1P/ 6 1activ ca$it $ro$riu %abel 3: Exemplu de calcul a influentei factorilor asupra rentabilitatii pentru cazul determinarii ei pe baza profitului net -ndicatori Per.$recedenta Per.ra$ortata Abaterea 1. Profitul $ina la 2138 )77) im$ozitare, mii lei 2. Profitul net 111) %19) 3.Valoarea medie a 8;::; 1929%7 activelor %.Valoarea medie a :9993) :))31 ca$italului $ro$riu

).1c$,D ! $2A$1#6199 ;. 1cor.$r !$2A$1# :.1P/ !$3A$%# 7.1act,D !$1A$3#6199

1,)8 ),%3 53,7% 9,)12 9,;8:) 59,1:;3 1,372 1,3)1 -9,931 2,21 ),:: 53,);

1) -nfluenta 1atacor.$rof !59,1:;3#61,37262,21459,)%D 2) -nfluenta 1P/ 9,;8:)6!-9,931#62,214-9,9)D 3) -nfluenta 1active 9,;8:)61,3)16!53,);#453,3)D

"V/: 53,7%49,)%-9,9)53,3) 53,7%453,7% Concluzie:

-n $erioada analizata sa obtinut o s$orire a rentabilitatii ca$italului $ro$riu u 3,7%D aceasta crestere a fost rezultatul influentei $ozitive a modificarii 1cor.$rof si 1entabilitatii activelor care in ansamblu au s$orit rentabilitatea ca$italului $ro$riu cu 3,78D adica am sumat factorii cu influenta $ozitiva. -n acelsi tim$ sa inre+istrat o reducere neinsemnata a acestui nivel in urma modificarii ratei Pir+,iei /inanciare cu 9,9)D, necatind la aceasta rezultatul obtinut este $ozitiv si $ermite a a$recia activitatea intre$rinderii la com$artimentul dat ca fiind satisfacatoare

Tema 4: Analiza starii financiare a intreprinderii

1. Analiza dinamicii si structurii activelor !$atrimoniului# intre$rinderii 2. Analiza eficientei utilizarii activelor intre$rinderii 3. Analiza surselor de formare a activelor

%. Analiza lic,iditatii bilantului contabil si a$recierea caacitatii de $lata a intre$rinderii

1.

Analiza dinamicii si structurii activelor !$atrimoniului# intre$rinderii Pentru a$recierea starii financiare a intre$rinderii se foloseste un sistem de indicatori ce caracterizeaza sc,imbarea structurii activelor si a surselor de finantare a lor, eficienta folosirii activelor, ca$acitatea de $lata a intre$rinderii s.a. 'ursa $rinci$ala de informatie $entru analiza starii financiare a intre$rinderii serveste bilantul contabil. -n mersul analizei activelor intre$rinderii se $recauta dinamica si structural or, anliza structurii activelor $ermite in $rimul rind a determina nivelul mobilitatii $atrimoniului intre$rinderii, cit si din contul caror elemente aceasta mobilitate este asi+urata, structura $asivului arata cu ra$ortul dintre sursele de finantare $ro$rii si im$rumutate, de structura activelor si $asivelor in mod direct de$ind asa indicatori ca: ca$acitatea de $lata si stabilitatea financiara a intre$rinderii. Pentru a a$recia situatia $atrimoniala se e0amineaza dinamica activelor in com$aratie cu dinamica venitului din vinzari, aceasta ne $ermite sa a$reciem eficienta folosirii $atrimoniului e0istent. 1n dependenta de structura depinde starea financiara a intreprinderii &entru cazul cind: 1cr!vv#F1cr!act# vorbeste des$re fa$tul ca mana+ementul intre$rinderii +estioneaza reusit $atrimonial '- -NV&1' denota un +rad mai redus al eficientei utilizarii $atrimoniului intre$rinderii. In practica analitica patrimonial poate fi studiat atit la valoarea reala cit si valoarea net. *aloarea reala a $atrimoniului include bunurile economice create din mi3loace $ro$rii si im$rumutate, valoarea reala e0$rima $atrimoniul intre$rinderii du$a datele bilantului contabil e0$rimate $e rindul 456 total activ. *aloarea neta e0$rima numai bunurile economice care $rovin din surse $ro$rii, formula +enerala de calcul este: Patr.net4valoar reala a activelor!r.%:9#- valoar obli+at totale!r.%:95r.8:9# Analiza $atrimoniului include studiul dinamicii activelor si a ra$orturilor dintre diferite elemente $atrimoniale, $entru aceasta se calcula abaterile si $onderile. Analiza dinamicii si structurii activelor!$atrimoniului# se efectueaza atit $rin metoda orizontala si verticala cit si $rin metoda coeficientilor. -n cazul metodei orizontale si vertical se a$lica urmatorul tabel: %abel &: #naliza dinamicii si structurii a activelor intreprinderii -ndicatori (a ince$utul $erioadei (a finele $erioadei <, lei Ponderea,D <, lei Ponderea,D -. A=(-total 3:%2; ::,: 28:;% ;8,) 1.1 1.2 active 3:321 88,: 28;17 88,) material $e term lun+ 1.3 1.% --. A2-total 2.1 ' 2.2 creante 2.3

Abaterea <, lei -::;2 -::93

Ponderea,D -7,2 -9,2

19:)1 8%3% 1929 -

22,3 7:,: 8,)

139;7 )8:3 )8:2 -

39,) %),: %),:

5231: -3%;1 5%8)2

57,2 -%2 53;,2

2.% mi3loace banesti 2.) =otal activ

273

2,;

111%

7,)

5731

5),8

%71::

199

%2732

199

-)3%)

Concluzie: -n $erioada analizata se constata o reducere a activelor intre$rinderii in marime de )3%) lei care a avut loc in rezultatul reducerii activelor $e termen lun+ cu :;;2 lei, situatia data a fost conditionata $osibil de li$sa mi3loacelor banesti la intre$rindere $entru $rocurarea util3elor noi in tim$ ce cel e0istent sa uzat, a esit din functiune si a fost lic,idat. 1educerea $onderii activelor $e termen lun+ $oate fi si rezultatul unor masuri intre$rinse de mana+ementul intre$rinderii $entru a redresa structura activelor deoarece la ince$utul $erioadei $onderea activelor $e termen lun+ era mult mai mare ca nivelul t,eoretic recomandat !;;-;:D#, in acelasi tim$ sa urmarit o crestere a activelor curente atit in marimea absoluta cit si du$a $ondere !22,3-39,)D# aceasta vorbeste des$re o tendinta de accelerare a rotatiei $atrimoniului intre$rinderii care contribuie la eliberarea mi3loacelor banesti. -n continuare se su$une unei analize mai concrete a$arte activele $e termen lun+ si a$arte activele curente.

'1 Analiza eficientei utiizarii activelor intre$rinderii

1. 2alculam marimea idicatorilor de eficienta du$a formule de calcul

Numarul de rotatie a activelor *urata 1 rotatiei a activelor

!rot # L >5? 4 4 !zile#L?->

2. Analizam dinamica acestor indicatori . %abel ': #naliza ratelor de rotatie a activelor in dinamica1 -ndicatori Perioada $rec Perioada ra$ Venitul din vinzari , ;83;1.; 7;%3:,2 lei Valoarea medie 72221 77)%7 active, lei Nr rot, roatie .p17p2/ 0,844 0,980 "urata 1 rot , #ile 4$!,% !8,8 .3468p27p1/

Abaterea

+0,1 ! &'%,9

-n urma rezultatului accelerarii !incetinirii # rotatii activelor la intre$rindere are loc o elebirare !sau introducere su$limentara # de mi3loace banesti din circuit. 'uma mi3loacelor banesti elebirate sau incluse in su$limentar circuit $oate fi calculata du$a formula: .9dura 1 rot. active/8 ** efectiv zilnic 4 !-):,8#6 4 -13892 lei

Concluzie: -n $erioada analizata a avut loc o utilizare mai efectiva a activelor care sa e0$rimat $rintr-o crestere ne esentiala a nr. de rot activelor !9,1%# si concomitant $rin reducerea duratei de rotatie a activelor cu ):,8 zile . -n rezultatul accelerarii activelor a avut loc o elebirare relative din circuit a mi3loacelor in marime de 13 892 lei , ceea ce constituie un moment $ozitiv in activitatea intre$rinderii . Analiza continuie cu $recautarea factorilor de influenta $entru aceasta se a$lica urmatoarele de$endente factoriale: Nr rot. Active totale4 $onderea A2urente b in active totale6 Nr rot A2 ! *A, '(# *urat 1 rot. Active totale 4 ! etoda substitutiilor in lant #

:urata 1 rot activelor se modifica su% influenta: 'c,imbarii $onderii activelor curente in totatl active !factor cu influenta inversa# 'c,imbarea duratei unei rotatiei a active curente !factor cu infl directa# ;): *e acalcul a influentei factorilr asu$ra duratei unei rotatii a activelor totale %abel (:Iinformatii initiala -ndicatori Perioada $rec Perioada ra$ort Venitul din vinzari, lei ;83;1.; 7;%3:,2 Valoarea medie activelor 72221 77)%7 totale Valoarea medie a activelor 3:138,% 3;8:7,8 curente "urata 1 rot , #ile 4$!,% !8,8 .3468p27p1/ (onderea )C in tot 0,4'1% 0,41%! active.p37p2/ "urata 1 rot a active curenet 19$,8 1'4,0 .3468 p3 7p1/

2alculam influenta factorilor $rin metoda substitutiilor in lant . *urat 1 rot. Active totale 4 Nr calc 1 2 3 Nr sub 9 1 2 /actor de infl Ponderea *urata 1 A2 rot 9,%)1: 182,7 9,%1:; 182,7 9,%1:; 1)%,9 -ndici anal %2;,: %;1,: 3;7,7 etoda calc 0 %;1,:%2;,: 3;7,7%;1,: -nfluenta fact C 53) -82,8

B*3: -):,843)-82,8 -):,84-):,8 !zile# Concluzie: Pe $arcursul $erioadei analizate a avut loc o accelerare a rotatiei activelor totale 4 -):,8 zile care in fond sa datorat accelerarii rotatiei activelor curente. -n acelasi tim$ a fost admisa o reducere a $onderei activelor curente in total active in urma carui fact indicatorul analizat a crescut cu 3) zile !sau a avut loc incetinire a rotatiei totale cu 3) zile# aceasta $oate servi ca o rezerva interna de accelerare a rotatie a activelor totale in viitor. Ne catind la cele mentionate rezultatul obtinut este satisfacator .

(. Analiza surselor de formare a activelor

'tarea financiara a intre$rinderii de$inde de ce ti$uri de mi3loace dis$une ea, $rezenta 2a$italului $ro$riu $rezinta baza inde$endentei intre$rinderii insa finantarea intre$rinderii numai din contul ca$italului $ro$riu nu intotdeauna este efectiva $entru ea, daca D $entru sursele im$rumutate nu sunt mari si intre$rinderea este in stare sa-si asi+ure o rentabilitate a activelor mare atunci folosind sursele im$rumutate ea $oate sa-si mareasca rentabilitatea ca$italului $ro$riu, $e de alta $arte daca mi3loacele intre$rinderii constau in cea mai mare $arte din im$rumuturi starea financiara a intre$rinderii va fi nestabila, $rin urmare in de$endenta de corelatie o$tima dintre ca$italul $ro$riu si el im$rumutat se determina starea financiara a intre$rinderii. odificarile din structura si dinamica surselor de finantare a activelor $ot fi analizate cu a3utorul urmatorului tabel: -ndicatori Perioada $recedenta Perioada ra$ort Abaterea H Ponderea H Ponderea H Ponderea 2P 1;29 ;1.: 18;9 ;3.7 53%9 52.1 2-m$rumutat 199% 37.3 1119 3;.2 519; -2.1 -nclusiv 3.1 $e termen lun+ 3.2 $e 199% 1119 519; termen scurt =otal 2;2% 199 39:9 199 5%%; Concluzie: (a $erioada analizata la intre$rindere a avut loc o crestere a surselor de finantare a activelor cu %%; lei. 2are a avut loc $re$onderant in urma ma3orarii 2P cu 3%9 lei. Aceasta constituie un moment $ozitiv in activitatea intre$rinderii, insa $entru a a$recia starea ei financiara este necesar a da a$reciere $onderii 2P. -n acest as$ect

$utem mentiona ca $onderea 2P a fost la un nivel su$ra celui t,eoretic recomandat !)9D# si $rin urmare $utem a$recia starea financiara a intre$rinderii ca fiind satisfacatoare. ai mult ca atit $entru 2P este caracteristica o crestere a $onderii lui cu 21D ceea ce confirma stabilirea unei stari financiare mai bune.

)1 Analiza lic,iditatii

bilantului contabil si a$recierea ca$acitatii de $lata a intre$rinderii. <ichidarea B.=.-ca$acitatea de a aco$eri *=' din contul A2. A2N4A2-*='M9 - $utem s$une ca intre$rinderea are o ca$acitate de $lata satisfacatoare.
1. N lec,iditatii absolute4

t49,2O9,2) ' A2 2reante -nvest .". AA2

2. Nintermediar lic,id4

t49.:O49.7 1c$41actI&( &(4 !1act-Dct#6

3. N +ener!aco$er#4

--n baza acestui coeficient banca face $reveziuni in ce masura intre$rinderea va $utea rambursa creditul. -'e calculeaza $entru inc si fint $erioadei, Jcom$ara cu sc,imbarile in dinamica si marimea teoretica recomandata.

t42O2.) M1O2.)

(ic,iditatea activelor caracterizeaza ca$acitatea lor de a se transforma din orice forma in mi3loace banesti, fara $ierderi in valoare. (a nivel +eneral intre$rinderea dis$une de o ca$acitate de $lata satisfacatoare, daca A2 sunt mai mari decit *=' daca ea $oate ac,ita *2 din contul A2. -nsa diferenta dintre A2 si *=' o constituie ca$acitate de $lata A2N si at o intre$rindere dis$une de o ca$acitate de $lata satisfacatoare, cind A2N4A2*='M9 -nsa in conditiile unei economii de $iata $ot a$area diverse situatii in cadrul carora intre$rinderea trebuie sa faca fata datoriilor, $entru a caracteriza ca$acitatea de $lata a intre$rinderii in diverse situatii se a$lica in $ractica analitica un sir de coeficienti ai lic,iditatii cum sunt. 2oeficientul lic,iditatii absolute N lic,iditatea abs.4 t49.2O9.2) !intervalul teoretic recomandat# Acest coeficient se calculeaza $entru inc. si sfirsitul $erioadei de +estiune, se a$recieza $ozitiv cresterea lui in dinamica. &l $rezinta interes $entru furnizori in momentul inc,eierii contractelor de livrareA cum$arare.

*aca la " se adau+a creantele si investitiile $e =' in baza lor se calculeaza 2oeficientul -ntermediar de lic,iditate > intermediar lichid' t49.:O9.7 &l de asemenea se analizeaza in dinamica si se com$ra cu nivelul teoretic recomondat $rezinta interes $entru creditori, in cazul $rimirii deciziei de eliberare a unui credit. (a +eneral ca$acitatea de $lata a intre$rinderii se caracterizeaza cu a3utorul N+eneral de lic,iditate sau de aco$erire N+ener!aco$er#4 t4 2O2.) M1O2.) P informatii des$re viteza de circuit a activelor -ntre$rinderea dis$une de o ca$acitate de $lata in $erioada analizata@ -n baza la ce am facut aceasta concluzie@ *aca e sub nivelul recomandat atunci s$unem ca $osibil ca la o intre$rindere ar fi lua un credit 2oeficient (a inc $er (a finele $er Abaterea Nivelul teoretic Nec,il abs. 9.138 9.1%: 59.997 9.2O9.2) N interm lic,id 9.;9% 9.:1% 59.11 9.:O9.7 N +ener. lic,id 1.89% 2.99: 59.193 2O2.) Concluzie (a sfirsitul $erioadei analizate intre$rinderea dis$unea de o ca$acitate de $lata satisfacatoare des$re care confirma N +ener lic,id !2.99:# care cores$unde nivelului teoretic recomandat. -nsa trebuie mentionat fa$tul ca $e $arcursul $erioadei analizate intre$rinderea a avut careva dificultati in relatiile cu furnizorii, deoarece ea nu dis$une de o ca$acitate sufrienta de ac,itare a livrarilor. *es$re aceasta vorbesc marimile N lic,id abs. care cu toate ca au o dinamica $ozitiva, nu se incadreaza in nivelul teoretic recomandat. -n ceea ce $riveste relatiile cu creitorii, $osibil in cazul solicitarii unui credit intre$rinderea l-ar fi obtinut deoarece N interm lic,iditate se incadreaza in intervalul teoretic recomondat.