Anda di halaman 1dari 7

CAPITOLUL.1 NOTIUNI DESPRE ANATOMIA CECULUI SI APENDICELUI ILEOCECAL. 1.

1 CECUL Cecul este prima portiune a intestinului gros urmat de colon si rect.Ocupa fosa iliaca dreapta,uneori el poate avea o pozitie inalta urcand spre ficat iar alte ori o pozitie joasa coborand in pelvis. 1.1.2 Forma: Cecul are forma unui sac. Dimensiuni:Cecul masoara aproximativ 7 cm. Capacitatea:este de aproximativ 100 cm3 1.1.3 Raporturile cecului. Fata anterioara a cecului vine in raport cu peretele anterior al abdomenului i. Fata posterioara intra in raport cu fosa iliaca,muschiul psoas-iliac si nervul femural,care trece la acest nivel. Fata laterala raspunde muschiului iliac si mai in afara, crestei iliace. Fata mediala raspunde ultimelor anse ileale pe care se implanteaza ileonul.Extremitatea superioara se continua cu colonul ascendent. Extremitatea inferioara sau fundul cand cecul este situat in pozitie obisnuita raspunde unghiului diedru format prin intalnirea peretelui abdominal anterior cu fascia iliaca. Cand se gaseste in pozitia joasa el coboara in bazin,intrand in raport cu organele pelvine(rect,vezica,uter,anexe) iar in pozitie inalta,stabileste raporturi cu rinichiul drept sau cu ficatul. 1.2 Apendicele vermiform Apendicele vermicular este un segment rudimentar al intestinului gros,transformat in organ limfoid. Se mai numesteamigdala abdominalade aceea se inflameaza usor so da reactii locale sau generale. Are o lungime de 7-8 cm si un calibru de 5-8 mm.Forma lui este a unui tub cilindric mai mult sau mai putin flexos. La fat si nou nascut ,apendicele prelungeste in jos fundul cecului si la varsta de 4-5 ani dobandeste forma si pozitia sa definitiva.

1.2.1 Situatie Apendicele vermiform este situat in loja cecala al carei sediu este in fosa iliaca dreapta.Baza fiind atasata la cec,in mod constant la unirea celor trei tenii. 1.2.2.Mijloace de fixare Apendicele poate fi liber sau fixat.Este legat de ileonul terminal printr-o cuta peritonealamezoapendicele,care ii permite o mobilitate destul de mare incat uneori poate sa se angajeze intr-un sac herniar.Alteori peritoneul il fixeaza de organele din jur dar cel mai des este imobilizat prin aderentele secundare unor procese patologice. 1.2.3. Conformatia interioara Apendicele prezinta la interior o cavitate canaliculara,partial obliterata in care se gaseste mucus,chim intestinal,detrisuri celulare iar fat meconiu. 1.2.4. Raporturile apendicelui Raporturile variaza dupa pozitia sa fata de cec. Vom intalni astfel urmatoarea clasificare a pozitiilor apendicelui dupa Testul-Jacob: -apendice descendent sau pelvin -apendice extern -apendice intern sau mezoceliac -apendice ascendent sau retrocecal Dinntre toate aceste pozitii cel mai frecvent este apendicele descendent. 1.3 STRUCTURA CECULUI SI A APENDICELUI Atat cecul cat si apendicele prezinta cele 4 tunici constitutive ale intestinului: a)Tunica musculara prezinta: -fibre longitudinale care formeaza un strat continuu din prelungirea teniilor cecului -fibre circulare,grupate in stratul intern cu dispozitia obisnuita b)Tunica submucoasa nu prezinta caracteristici particulare c)Tunica mucoasa:-la cec este identica cu cea din intestinul gros

-la apendice prezinta numerosi foliculi limfatici agregati amplasati la nivelul corionului de unde se extind catre submucoasa. d)Tunica seroasa acopera in totalitate peritoneul apendicular. 1.4 VASE SI NERVI Arterele cecului i apendicelui provin din artera ileocolica (ramura a arterei mezenterice superioare). Ea emite, n vecintatea unghiului ileocolic: 1) artera cecal anterioar, trece prin plica cecal la faa anterioar a cecului; 2) artera cecala posterioara, mai voluminoasa, trece napoia vrsrii ileonului n cec i vascularizeaz faa posterioar i fundul cecului; 3) artera apendiculara, de obicei unic, rar dubl, coboar napoia ileonului, apoi n marginea liber a mezoapendicelui i se ramific n pereii apendicelui; este supus unor variaii, mai ales n privina originii sale. Venele sunt satelite arterelor; menionam vena apendicular care nsoete n mod constant artera omonim. Ele se strng n vena ileocolic. Cnd cecul i apendicele au o situaie retroperitoneal, atunci venele lor stabilesc comunicri cu cele ale regiunii lombo-iliace. Pe aceasta cale infecia de la apendice poate propaga n spaiul retroperitoneal. Limfaticele joac un mare rol n patologia regiunii. Ele iau natere din reelele de capilare limfatice situate n tunica submucoas (sau n musculara). Vasele eferente ale cecului, apendicelui i ileonului terminal nsoesc vasele sangvine respective. Distingem trei grupe de vase limfatice. 1. Cele anterioare converg spre cteva noduri cecale anterioare situate n plica cecala vasculara. 2. Cele posterioare se ndreapta spre un grup de noduri cecale posterioare. 3.Vasele limfatice ale apendicelui merit mai mult atenie. Unele se opresc n nodurile situate n baza mezoapendicelui. Altele, n special cele plecate din foliculii

limfoizi, stabilesc comunicri cu reelele subseroase nu numai ale apendicelui i cecului ci i ale colonului sau a unor regiuni mai ndepartate. n acest mod se explic inocularea microbian a peritoneului n absena sau naintea perforrii apendicelui. Din cele trei grupe de noduri (cecal, anterior, cecal posterior i apendicular) limfa e colectat n grupul de noduri ileocolice, situate de-a lungul arterei omonime, iar de aici n nodurile mezenterice superioare. n cazul unui ceco-apendice retroperitoneal, reeaua limfatic a sa se poate anastomoza cu limfaticele peretelui abdominal posterior. Ca i n cazul venelor, infecia apendiculara se poate propaga la esutul celular retroperitoneal.

CAPITOLUL 2. APENDICITA ACUTA 2.1.DEFINITIE Apendicita acuta este o inflatie care se manifesta prin leziuni extrem de variate de la simpla congestie a organului la gangrena si perforatia lui;de fapt sindromul apendicular acut este cel care intereseaza intrucat de cele mai multe ori reprezinta o interventie chirurgicala. Apendicita acuta a fost numita boala tineretii datorita frecventei mari la aceasta varsta. 2.2.INCIDENTA Apendicita acuta survine la ambele sexe si la toate varstele cu incidenta maxima in adolescenta si la adultul tanar intre 10-40 de ani,fapt pentru care este considerata de unii :boala tineretii. Incidenta prezinta variatii dupa varsta,reflectand modificarile structurale si de reactivitate imprimate de varsta. 2.3.ETIOPATOGENIE Factorul determinant al apendicutei acute este infectia peretelui apendicular cu flora fecala asociata,aeroba si anaeroba existent in lumen. Cauzele favorizante ale procesului infectios sunt: -particularitatile anatomice ale regiunii ceco-apendiculare,adevarat fund de sac bogat in flora microbiana si in tesut limfoid

-regim alimentar sarac in celuloza -apendicele poate fi frecvent transformat intr-o cavitate inchisa prin obstruarea comunicarii cu cecul -infectii generale locale:gripe,angine,amigdalite -paraziti intestinali -staza intretinuta de constipatie. In momentul in care comunicarea apendicelui cu cecul se obstrueaza,se produce o staza endoapendiculara si apendicele devine o caviate inchisa,rezultand inflamatia acestuia. Corpii straini ,coprolitii sau stercolitii,produc traumatiseme ale mucoasei apenduculare.Elementul dominant este insa procesul inflamator.Staza apendiculara si abundenta retelei limfatice atrag infectia. 2.4 TABLOUL CLINIC Semnele subiective sunt: -durerea ,-greata si varsaturile -tulburarile de transit -febra; DUREREA este anuntata de un discomfort digestive si este localizata in fosa iliaca dreapta cu iradiere in functie de pozitia apendicelui:periombilicala;pelvina;spre baza membrului inferior drept,dorsal,spre hipocondrul drept.Durerea apare brusc sau este precedata de o senzatie de stare alterata,de dureri de cap,de apasare gastric de stare de discomfort digestive. Este accentuate de mers,de tuse si de schimbari de pozitie. GREATA SI VARSATURILE insotesc durerea.Varsaturile sunt initial alimentare apoi bilioase iar in formele complicate pot devein fecaloide. TULBURARILE DE TRANZIT pot fi constipatia ce precede durerea sau diareea,situatie cand creeaza confuzii cu enterocolitele. FEBRA este constanta 38-40c uneori insotita de frisoane,semen de difuziune a inflamatieu,mai frecventa in apendicita gangrenoasa.

Semnele obiective sunt: -durerea provocata, -contractura musculara, -hiperestezia cutanata. Durerea provocata este prezenta pe toata intinderea fosei iliace drepte si este inutil a se cauta un punct dureros fix.De altfel intr-o apendicita acuta durerea nu trebuie cautata cu insistenta caci apararea musculara locala impiedica acest lucru. Contractura musculara este semnul cel mai sigur de apendicita acuta.El reprezinta iritatia peritoneala produsa de inflamatia apendiculara sau de revarsarea continutului apendicular in peritoneu in cazul perforatiei.Abdomen de lemn semn de peritonita acuta. Hiperestezia cutanata face parte din trepiedul DIEULAFOY alaturi de durere si contractura musculara.Se intelege prin hiperestezie durerea provocata prin atingerea usoara a pielii. Tuseul vaginal sau tractul rectal-reprezinta menevre obligatorii prin care se exploreaza sensibiliatea peritoneala.Tipatul Douglas-ului este un semn sigur de peritonita ca si contractura musculara a abdomenului. Semne generale: -puls accelerat -febra -leucocitoza 2.5 FORME CLINICE DUPA LOCALIZARE 2.5.1.Apendicita acuta retrocecala are o frecventa de 10-30%,cu apendicele acoperit de seroasa cecala,ascendant cu varful spre ficat in care durerea se poate evidential prin culcarea bolnavului in decubit lateral stang si posterior. 2.5.2.Apendicita acuta pelvina cu frecventa de 5-10%