Introducere in etica cercetarii: de la prescriptie la realizarea practica Ovidiu Gavrilovici *, Cristina Gavrilovici ** * Lector drd., MA, Universitatea "Al.

I. Cuza" Iasi ** Sef lucrari, UMF "Gr.T. Popa" Iasi Aspectele fundamentale in etica cercetarii au la baza o serie de principii etice: a respecta autonomia, a nu face rau, a face bine (principiul beneficiului), si a urma dreptatea si echitatea. Aceste aspecte, in ceea ce priveste aplicarea in practica devin si mai delicate cand este vorba de studii internationale in care asteptarile, practicile si uzantele asociate cercetarii in "tara tinta" pot fi foarte diferite de cele ale "tarii de origine a studiului". Aplicatiile practice ce decurg din etica cercetarii conduc la consideratii pe marginea urmatoarelor teme: 1. Protejarea subiectilor pentru a nu fi vatamati fizic sau psihologic - in situatia in care riscul prevazut inainte de inceperea cercetarii este semnificativ crescut in raport cu beneficiul potential, cercetarea ar trebui sa nu fie aprobata si sa nu fie derulata; 2. Mentinerea caracterului privat [privacy - in lb. engleza] - se refera la pastrarea caracterului anonim al cercetarii; doar coordonatorul cercetarii ar putea cunoaste, pe baza unui document unic pastrat inchis, protejat, la care doar acesta are acces, asocierea dintre numele participantilor la cercetare si numere de cod atribuite si folosite pe tot parcursul procesului cercetarii; de asemenea, caracterul privat se refera si la asigurarea intimitatii, lipsa urmaririi, observarii, inregistrarii cuiva prin incalcarea spatiului privat; 3. Absenta coercitiei - constrangerea, fortarea cuiva la a participa intr-o cercetare, in situatiile in care exista o diferenta obiectiva sau subiectiva de putere intre cercetatori sau persoane si grupuri interesate de rezultatele cercetarii, pe de o parte, si subiectii sau participantii vizati; 4. Consimtamantul informat - consimtamantul este considerat a fi 1) act prin care se consimte o propunere; acord intre persoane; asentiment. 2) aprobare benevola; adeziune (Dictionarul Explicativ al Limbii Romane). In forma sa concreta, este un document explicit, clar, complet, pe intelesul subiectilor si al acelora responsabili de acestia (in cazul persoanelor minore si a celor a caror capacitate de a-si da acordul este limitata sau inexistenta). La acesta se ajunge pracurgand un proces continuu caracterizat prin "voluntariat" - participare voluntara, informare, intelegere, si discernamant. Principalele aspecte care sunt incluse in realizarea unui consimtamant informat sunt: scopul cercetarii; identificarea clara a cercetatorului si/sau a echipei de cercetare; descrierea activitatilor de cercetare; durata si masura implicarii participantului potential; beneficiile potentiale ale participarii pentru persoana implicata ca si pentru societate; riscurile implicite si explicite ale participarii, inclusiv eventualitatea unui disconfort pentru participant; asigurarea ca se va asigura anonimatul pe parcursul si dupa efectuarea cercetarii, inclusiv in cadrul diseminarii rezultatelor; modalitatea de a fi contactati cercetatorii in cazul in care apar intrebari, temeri sau preocupari inainte, in timpul sau dupa realizarea cercetarii; posibilitatea retragerii neconditionate in orice moment al studiului; (eventual) maniera prin care subiectii pot obtine o copie a rezultatelor; si, in fine, un spatiu in cadrul documentului de consimtamant informat in care participantul potential sa isi poata da incuviintarea cu privire la implicarea sa in cercetare si faptul ca a inteles scopul cercetarii, prin semnatura (Salkind, 2000).

5. Confidentialitatea - este asigurata prin pastrarea tuturor datelor in conditii stricte, la care sa aiba acces doar un numar minim de persoane care sa isi asume responsabilitatea pentru aceasta; 6. Raportarea rezultatelor - cel mai adesea se realizeaza cat mai curand cu putinta dupa terminarea studiului si in forme adaptate grupurilor tinta - marele public, alti cercetatori, decidenti, practicieni, precum si catre participantii la cercetare (fie prin prezentare, fie prin transmiterea unor sinteze a rezultatelor) (Salkind, 2000); 7. Recapitularea cercetarii impreuna cu participantii - in cazul in care participarea la cercetare poate avea un impact emotional asupra subiectilor, in special in cazul in care acestia au fost indusi in eroare [deceived, in limba engleza] conform cu designul specific al cercetarii in chestiune si, la final, li se comunica participantilor daca, cum si in ce scop au fost manipulati; astfel, "ventilarea" emotiilor negative ale participantilor se poate realiza cel mai bine imediat dupa terminarea situatiei experimentale; 8. Accesul egal la beneficii - este foarte important in cazul cercetarilor experimentale care includ grupuri de comparatie sau de control; in aceste situatii, grupului de comparatie/control nu i se administreaza o conditie a experimentului (o interventie) privand, astfel, pe acesti participanti, de beneficiile interventiei; cercetarea ar trebui sa includa masuri pentru acordarea accesului egal la beneficii tuturor participantilor directi in cadrul unui studiu (Salkind, 2000).

APLICATIE PRACTICA In ceea ce urmeaza este prezentata o aplicatie practica care exemplifica punctele indicate mai sus. Studiul care ilustreaza aspectele practice ale eticii cercetarii face parte din cercetarea doctorala a autorului care a fost derulata intre 1998 si 2003, in cadrul universitatii Case Western Reserve (CWRU) din Cleveland, Ohio, SUA. Studiul "Expunerea la violenta si efectele asociate psihologice la copii si adolescenti din centre de plasament din Judetul Iasi, Romania" examineaza incidenta autoraportata a expunerii la violenta si a simptomelor psihologice ale depresiei, anxietatii, stresului posttraumatic, furiei si disociatiei, precum si universalitatea relatiilor dintre expunerea la violenta si simptomele traumatice in randul a 448 respondenti dintr-un esantion de institutii din judetul Iasi. Specific studiului este urmarirea incidentei expunerii la violenta pe multiple planuri (axa temporala, cronologica - in ultimul an si mai devreme de ultimul an; axa dezvoltarii - copilarie si adolescenta; axa sexelor; axa zonelor semnificative ale vietii participantilor - institutia de rezidenta, zona de cartier, vecinatate si scoala de masa din comunitate; axa intensitatii expunerii la violenta" de la violenta verbala, la cea fizica pe trei nivele, pana la abuzul sexual; axa frecventei expunerii la agentul agresiv" niciodata, uneori, des, aproape in fiecare zi). In final, un model complex de regresie ierarhica multipla investigheaza relatia dintre expunerea la violenta de-a lungul vietii si simptomele traumatice controland pentru aspecte demografice generale si specifice situatiei institutionalizarii, prezenta si nivelul monitorizarii subiectilor in institutii, preferintele si nivelul expunerii la violenta televizata, precum si nivelul autoraportat al propriului comportament agresiv.

1. Protejarea subiectilor pentru a nu fi vatamati fizic sau psihologic - prin asigurarea, inainte de implementarea cercetarii, ca sunt respectate drepturile subiectilor si reglementarile in vigoare. Cronologic, designul studiului a inceput in 1998, aprobarea din partea comitetului de etica cercetarii (CWRU Institutional Review Board, Protocol #19991114 reinnoit pe data de 14 februarie 2003) a fost obtinuta in 1999, obtinerea aprobarilor din partea conducerii Facultatii de Psihologie si tiintele Educatiei, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi, Romania si din partea Directiei Judetene pentru Protectia Drepturilor Copilului (DPC) Iasi in anii 2000 si 2001 au asigurat posibilitatea implementarii propriu-zise a cercetarii in teren, in centre rezidentiale pentru copii si adolescenti ("centre de plasament") din Judetul Iasi, dupa obtinerea consimtamantului informat de la fiecare director de centru de plasament selectat in esantionul de institutii prevazut (conform cu Anexa 1). 2. Mentinerea caracterului privat - anonimitate si pastrarea spatiului privat si a intimitatii inclusiv in forma obtinerii implicite a "asentimentului", acordului [assent, in limba engleza], participantilor minori 3. Absenta coercitiei - Operatoriul a citit instructiunile pregatite mentionand scopul cercetarii si faptul ca elevii sunt liberi sa nu participe, daca nu doresc. De asemenea, pe coperta fiecarui chestionar a fost mentionat faptul ca participarea la completarea chestionarului poate fi intrerupta in orice moment, ca se poate ca instrumentul completat sa nu fie returnat la final, iar pe parcursul completarii acestuia respondentii au avut posibilitatea de a li se raspunde la orice intrebari relativ la continutul chestionarului sau la temeri pe care acestia le-ar fi putut avea. Au existat cateva cazuri in care copii au mentionat operatorilor externi prezenti in sala ca le este teama sa recunoasca tot ce li s-a intamplat, caz in care raspunsul standard a fost reiterarea conditiilor participarii si descrierea in termeni inteligibili pentru copil, a conditiilor pastrarii anonimatului si al confidentialitatii datelor, precum si posibilitatea lor de a nu completa sau a se retrage din studiu in orice moment. 4. Consimtamantul informat. Este obtinut de la responsabilul legal al minorilor (in acest caz, directorii centrelor de plasament). Acesta cuprinde descrierea esantionului si modul de pregatire a copiilor pentru completarea chestionarelor precum si procedura de colectare a datelor. Participarea voluntara a subiectilor este subliniata, precum si o indicatie cu privire la evaluarea riscului. In plus fata de documentul-tip de consimtamant, fiecare director de institutie (si, in prealabil, directorul Directiei Judetene pentru Protectia Drepturilor Copilului) a primit si un material succint detaliind planul de cercetare, textul instructiunilor pentru elevi si un exemplar al bateriei de chestionare. Astfel, in discutia premergatoare semnarii documentului de consimtamant informat fiecare director a luat la cunostinta si a agreat si planul de masuri prevazute in situatia in care copiii ar putea sa solicite ajutor sau sprijin: echipa proiectului precum si personalul din fiecare institutie de plasament vor fi informati despre aceasta posibilitate si vor fi pregatiti pentru a fi la dispozitia elevilor care vor intampina aceste probleme. Dupa completarea chestionarului, elevilor li se va spune ca, daca au indoieli, griji, temeri, ca urmare a raspunsurilor date, pot discuta cu un educator sau cu un membru al echipei de cercetare pregatit pentru a consilia asemenea cazuri. Acest tip de protocol a fost folosit in cercetari similare in scoli de masa din SUA fara nici un fel efecte negative pe parcursul completarii sau dupa completarea chestionarului.

5. Confidentialitatea - Respondentilor li s-a cerut sa nu-si scrie numele sau sa divulge nici alte informatii care ar putea sa determine identificarea lor. In cazul in care au existat cativa elevi care au dat unele detalii care ar putea sa-i identifice sau sa fie identificati colegi de-ai lor, astfel de informatii au fost sterse pe loc din chestionarele preluate de la ei. Rapoartele vor prezenta doar date in forma agregata, de sinteza, iar chestionarele completate sunt incuiate in fisete special alocate pastrarii datelor primare ale cercetarilor de la Mandel School of Applied Social Sciences, CWRU. La aceste fisete are acces doar directorul proiectului si documentele vor fi pastrate timp de cinci ani dupa care vor fi distruse. 6. Raportarea rezultatelor - dupa terminarea raportului final (disertatiei) a inceput faza crearii de rapoarte dedicate decidentilor si administratorilor institutiilor implicate - un raport general asupra celor sase institutii anchetate si rapoarte specifice pentru fiecare institutie implicata. De asemenea, o prezentare adaptata pentru participantii fiecarui centru de plasament va fi realizata si transmisa direct. 7. Ventilarea, recapitularea cercetarii impreuna cu participantii - a constat in discutii postancheta, individuale si/sau de grup cu participanti si, separat, cu personal din institutii. Cei 16 operatori externi impreuna cu operatorii interni (personal selectat si recomandat de directori si colegi din fiecare institutie) au participat la finalul fiecarei situatii de implementare la validarea si documentarea fiecarui chestionar. De asemenea, jurnalul operatorilor a fost prezentat si discutat in echipa de cercetare la locul implementarii, imediat dupa preluarea chestionarelor de la participanti. 8. Accesul egal la beneficii - in acest exemplu practic toti participantii au fost in aceleasi conditii de raspuns la bateria de chestionare oferita spre completare. Dupa cum a fost mentionat in discutii dupa predarea chestionarelor, raspunsurile vor reveni dupa un timp in forma generala la nivelul administratiei centrelor de plasament si al rezidentilor din acel moment in institutii, contribuind la intelegerea mai buna a situatiei si experientelor de viata a copiilor si adolescentilor institutionalizati. Singurul aspect material recompensator implicat in acest studiu a fost posibilitatea participantilor de a pastra creioanele pe care le-au folosit in completarea chestionarelor; cu toate acestea, mai putin de jumatate au ales sa le pastreze, ilustrativ fiind explicatiile unora dintre ei "poate sunt utile altor copii care nu au creioane" (!). Problemele de implementare intampinate au fost in general depasite dat fiind faptul ca relatia de cooperare dintre echipa de cercetare si echipa de implementare din partea institutiei au avut timp sa se cunoasca, sa fie formati ca operatori in prealabil, au beneficiat de o "trusa" a implementatorului/operatorului in care au fost incluse si planuri de "urgenta" pentru situatii neprevazute si modalitati standardizate de comunicare in echipele de operatori si intre acestea si coordonatorul cercetarii. Asistenta continua si sprijinul nemijlocit al directorilor centrelor de plasament a creat premisele identificarii de resurse pentru acomodarea unor modificari neprevazute precum adaptarea unor sali pentru aplicarea simultana a chestionarelor pentru intreaga populatie de rezidenti din institutie, in ziua implementarii. Un alt exemplu de adaptare la situatiile variate de implementare a fost generat de nevoia de a mentine grupurile de copii in salile in care au completat chestionarele pana la inmanarea tuturor

catre operatori, fara a-i face sa astepte in tensiune si fara sa se simta frustrati. Pentru aceasta, pe langa itemul calitativ final din chestionar copiilor li s-a pus la dispozitie si o coala alba de hartie cu acelasi consemn: "descrieti cate ceva din dificultatile vietii copiilor din ziua de azi pentru ca adultii sa inteleaga mai bine situatia lor". Fata de studiile similare precedente din SUA rezultatele sustin pe deplin modelul teoretic prin care caracteristicile demografice, monitorizarea rezidentilor de catre educatori si expunerea la violenta contribuie semnificativ la varianta totala a scorurilor agregate ale simptomelor traumatice, indiferent de faptul ca populatia tinta (copii si adolescenti institutionalizati) este diferita (comparativ cu populatia scolara din scolile publice americane). Aproape 20% din rezidentii centrelor de plasament anchetate in 2001 indica niveluri alarmante ale expunerii la violenta (in special in trecut, in copilarie) si niveluri clinice ale simptomelor traumatice. In mod similar studiilor anterioare, nu a existat nici un caz de copil care sa indice efecte nedorite ale completarii chestionarelor, cu toate ca acestea au relevat experiente traumatice semnificative anterioare. Dificultati au existat in incercarea de a apela la intregul instrumentar (obligatoriu in SUA) cu privire la protectia subiectilor umani in cercetarea biomedicala si psihosociologica sau educationala in Romania, in conditiile in care au existat foarte putine studii de amploare in sistemul institutionalizat de protectie al copiilor si in situatia in care zeci de cercetari de mica amploare (de regula prestate de studenti in vederea realizarii lucrarilor lor de licenta sau de disertatie pentru master) nu au oferit un model participantilor si nici administratiei si personalului acestor institutii. Pentru asigurarea unui cadru propice derularii implementarii fazele de "educare" si "realizarea a echipelor colaborative" au fost cruciale in realizarea acestui proiect, in conditiile in care la durata intregului proiect de cercetare s-au adaugat cel putin 4 luni preparatorii. Lipsa normelor, a practicilor, si, in genere, a informatiilor despre etica cercetarii si a modalitatilor de a aplica in practica a masurilor de prevenire fara a impieta asupra calitatii cercetarii, ci dimpotriva, se constituie, paradoxal, intr-o noua bariera in calea cresterii prestigiului cercetarii si al cresterii gradului de comparabilitate a studiilor internationale. Accelerarea instituirii unor norme unanim recunoscute pe plan national ar responsabiliza o data mai mult cercetatorii si ar proteja participantii de excesele unor studii efectuate din tara dar si din afara Romaniei.

ANEXA 1 DOCUMENTUL PENTRU CONSIMMANT INFORMAT ADRESAT DIRECTORILOR CENTRELOR DE PLASAMENT

Stimata doamna, stimate domnule Director, Un grup de cercetatori de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi, in colaborare cu

Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului Iasi pregatesc derularea unei cercetari stiintifice despre copiii si adolescentii din Centrul de Plasament pe care il conduceti. Elevii din clasele a treia pana la a douasprezecea (de varste de la 8 la 18 ani) vor avea ocazia sa completeze un chestionar de 40 de minute. Chestionarul va explora experientele lor legate de violenta, fie ca martor, fie ca victima. Scopul studiului este de a invata cat mai multe despre efectele expunerii la violenta in randul copiilor institutionalizati pentru 1) a descrie pentru prima data situatia copiilor din centrele de plasament folosind aceasta metoda, si pentru 2) a informa echipa de conducere a fiecarui centru de plasament despre aspectele legate de expunerea la violenta a copiilor si adolescentilor. Participarea la acest studiu este complet voluntara. Elevii vor fi instruiti sa nu scrie numele pe foile chestionarului, raspunsurile lor vor fi confidentiale. Daca un copil nu participa la completarea chestionarului, acest fapt nu va avea nici un fel de consecinte negative. Exista o foarte mica posibilitate ca, in urma completarii chestionarului, un copil sa aiba temeri sau emotii care sa il tulbure. Profesorii si educatorii vor fi informati ca acest lucru este posibil si li se va cere sa fie atenti si sa ajute copiii respectivi. Dupa completarea chestionarului copiilor li se va spune ca daca au temeri sau emotii care ii tulbura, ar trebui sa contacteze un educator sau un consilier scolar. Un chestionar similar utilizat in studii anterioare nu a provocat nici unui copil nici un fel de probleme in cursul completarii sau dupa completarea lui. Daca sunteti de acord cu participarea copiilor si adolescentilor in acest studiu, va rugam sa semnati mai jos, si sa returnati aceasta foaie Directorului Proiectului de Cercetare. Informatiile cuprinse aici vor fi prezentate si copiilor. Daca nu doresc sa participe in cadrul studiului, copiii pot decide sa nu completeze chestionarul, sau sa nu inmaneze operatorilor chestionarul completat, la final. Returnarea oricarui chestionar individual completat anonim va insemna automat acceptarea de participare in cadrul studiului de catre fiecare elev care a inmanat chestionarul operatorilor. Elevii se pot retrage din studiu in orice moment, daca doresc. Toate informatiile vor ramane strict confidentiale. Desi descrierea studiului si rezultatele generale pot fi publicate, in nici un caz nu vor fi mentionate vreun nume al institutiei sau al vreunui elev. Informatii suplimentare despre studiu pot fi obtinute contactand Directorul Proiectului de Cercetare, dl. Asistent universitar Ovidiu Gavrilovici, de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi, la numarul de telefon 000 000. Acest studiu este realizat in colaborare si cu Dr. Mark Singer de la Universitatea Case Western Reserve din Cleveland, Ohio, SUA (tel. 216-000-0000). Cu respect, Asistent universitar drd. Ovidiu Gavrilovici Sunt de acord ca elevii din acest Centru de Plasament (lista elevilor in anexa, cu data si semnatura) sa participe la acest studiu pe data de ____________ , 2001. Director Data [semnatura si stampila unitatii]

ANEXA 2 INSTRUCTIUNI PENTRU ELEVI (citit cu voce tare, in fata grupului care urma sa completeze chestionarele individual) Peste cateva minute veti primi pe fiecare banca un chestionar. In acele pagini sunt intrebari care se refera la gandurile si emotiile voastre despre intamplari neplacute sau evenimente violente care vi s-au intamplat fie in centrul de plasament, fie la scoala unde invatati, fie in familie sau in oras. Acest chestionar face parte dintr-un studiu care se realizeaza in colaborare cu Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului Iasi de catre Catedra de Psihologie Clinica si Psihopedagogie Speciala, Facultatea de Psihologie si tiintele Educatiei, a Universitatii "Alexandru Ioan Cuza"direct de la voi cate ceva din ce vi se intampla in viata de zi cu zi. Toate raspunsurile voastre vor fi mentinute secrete, astfel, nimeni altcineva nu va putea sti ce ati scris. Nimeni nu va putea spune ce ati raspuns la aceste intrebari. Pentru aceasta, nu scrieti numele si nu faceti nici un alt semn care sa spuna cine sunteti. Daca nu doriti sa completati chestionarul, nu este obligatoriu. Voi veti decide. Va rog sa cititi fiecare intrebare in liniste si sa alegeti raspunsul care descrie cel mai bine experientele voastre de viata. Daca aveti nevoie de ajutor, daca nu intelegeti ce aveti de facut sau nu intelegeti un cuvant, ridicati mana si voi veni sa va ajut. Este foarte important sa raspundeti sincer, onest. Cititi si raspundeti la fiecare intrebare. Aceasta este o sansa reala pentru fiecare din voi de a ajuta pe adulti de a intelege ce se intampla in viata copiilor si adolescentilor. Ceea ce veti face acum este un lucru foarte serios, raspundeti cu sinceritate.

Bibliografie [1]. Gavrilovici, O., Exposure to violence and its psychological correlates in institutionalized children and adolescents 8 to 17 years of age in Iasi County, Romania (Doctoral Dissertation) (May, 2004). [2]. Salkind, N.J., Exploring research (Fourth edition). Upper Saddle River, NJ: Prentice Hall (2000).