Universitatea Alexandru Ioan CuzaIai Facultatea de Filosofie i tiine Social Politice Specializarea Asisten Social

ASISTENTA SOCIALA A PERSOANELOR VARSTNICE

Studente:

Proiect de interventie
An III, Grupa V

Descrierea proiectului

1. Titlul:
Batrani singuri acasa

2. Locul de desfasurare:
Proiectul de interventie vaavea ca domeniu de desfasurare orasul Bacau, judetul Bacau.

3. Scopul proiectului:
Prevenirea automarginalizarii si a anxietatii in randul persoanelor varstnice ramase singure, fara nici un sprijin din partea membrilor de familie.

4. Rezumat:
Proiectul intitulat Batrani singuri acasa are in vedere incluziunea sociala a persoanelor varstnice ramase singure acasa, fara nici un o sustinere din partea membrilor familiei. Perioada de desfasurare a proiectului este de 12 luni si va incepe cu luna martie 2012, in judetul Bacau, orasul Bacau. Obiectivul principal al acestui proiect este crearea unui centru de zi in vederea prevenirii automarginalizarii si a anxietatii, dar totodata se va urmari si durabilitatea proiectului. Acesta se va centra pe activitatiile batranilor care se vor desfasura atat in interiorul centrului cat si in exteriorul lui dar si pe relatiile de comunicare interpersonale, urmarindu-se astfel contactul fiecarui varstnic cooptat in program cu realitatea sociala. In cadrul centrului se vor desfasura si activitati de lucru manual: spre exemplu femeile vor impleti diferite articole, sau vor coase goblenuri, iar barbatii vor impleti cosuri din nuiele sau vor picta tablouri sau desena portrete pentru cei care au o latura artistica.

Articolele confectionate de varstnici vor fi expuse spre vanzare in cadrul targurilor ce se vor organiza in orasul Bacau. Suma constituita din aceste vanzari se va folosi tot in folosul varstnicilor ( pentru iesiri la teatru, pentru diverse activitati in aer liber, pentru sarbatorirea onomasticilor etc. ).

Membrii echipei din cadrul proiectului va fi format din: doi asistenti sociali, un psiholog, un medic, 5 voluntari. Pe parcursul proiectului in functie de activitatile desfasurate, echipa vor mai aduce diferite persoane competente si specializate in problemele si necesitatile acestei grupe de varstnici.

5. Obiective :
Nr .crt. 1. Obiectiv Crearea unui centru de zi pentru pe durata derularii proiectului pentru 15 persoane varstnice ramase singure acasa, din orasul Bacau. Reabilitarea psihosocial a celor 15 persoane varstnice din orasul Bacau, identificati cu ajutorul primariei, pe parcursul a celor 12 luni de proiect.

2.

3.

Scaderea nivelului de dependenta fata de serviciile oferite in cadrul centrului varstniciilor dupa finalizarea proiectului.

6. Justificarea alegerii proiectului :

Persoanele de vrsta a treia triesc adevrate drame datorit excluderii lor de la viaa social i economic. Aproape jumatate dintre romani considera ca ingrijirea batranilor este o responsabilitate a statului. Sute de batrani zac in spitalele din Romania, uitati de rude iar multi altii traiesc chinuiti chiar de propriile rude, cu teama de a cere ajutor. Chiar daca se considera ca ingrijirea batranilor tine de stat, trbuie mentionat insa ca domeniul asistentei sociale este cu mult depasit, iar in acordarea serviciilor sociale, batranii nu reprezinta o importanta majora asa cum reprezinta copiii de exemplu. Asa cum bine stim si cum vedem ca se intampla peste tot migratia tinerilor in marile orase sau in straintate reprezinta un fenomen foarte des intalnit, iar din urma acestui fenomen

se ajunge ca batranii sa ramana singuri. Un alt motiv pentru alegerea acestui proiect este reprezentat de familia extinsa care la momentul actual este intr-o continua destramare, tot mai multe cupluri coabitand, iar astfel relatiile de rudenie nu exista sau sunt reduse considerabil. Acest proiect este nesesar deoarece btrnii reprezint o parte din populaia vulnerabil ce merit atenia societii. Persoanele vrstnice ajung la un moment al vieii cnd nu se mai pot ajuta singuri i atunci au nevoie de ajutor pentru a merge mai departe.

7. Prezentarea problemei :
Modificrile majore n structura populaiei Romniei pe grupe mari de vrstenecesit schimbri structurale la nivel economic, de infrastructur, de ngrijire a sntii ide asisten social specific persoanelor vrstnice deoarece acestea ridic o serie de probleme: deteriorarea constant a raportului dintre cei care contribuie la bugetul publici la fondurile sociale i cei care beneficiaz de aceste fonduri (creterea presiunii pensionarilor asupra populaiei ocupate); sistemul actual de pensii, caracterizat printr-o rat mare de dependen (1,35 pensionari pentru un salariat), de fenomene negative precum pensionrile anticipate i scderea vrstei medii reale de pensionare, lipsit de pilonii II iIII (pensii ocupaionale i pensii administrate privat), nu mai poate susine corespunztor populaia vrstnic; sistemul actual de sntate nu este pregtit pentru a face fa problemelor complexe pe care le implic fenomenul de mbtrnire a populaiei; nu exist programe sau servicii de sntate i sociale adaptate nevoilor specifice populaiei vrstnice,mai ales n mediul rural (sporirea cheltuielilor de sntate pentru aceast categorie de persoane); o proporie remarcabil de persoane vrstnice are nevoie de servicii sociale care, ori nu exist, ori sunt insuficiente din punct de vedere cantitativ sau calitativ(asisten social); Serviciile de asisten social i medical ar trebui s se concentreze pe refacerea i dezvoltarea capacitilor persoanelor vrstnice (inclusiv a celor care s-auizolat progresiv) de a nelege natura problemelor cu care se confrunt, de a identificasoluii constructive i de a -i dezvolta abiliti individuale i colective de a rezolva aceste probleme.

Este necesar s promovm o responsabilitate mixt, att din partea familiei, ct i din partea sistemului public de protecie social; ambele sisteme de sprijin trebuiesusinute i dezvoltate deoarece complementaritatea lor se modific n timp i n funcie desituaia social economic. Dup cum se poate observa, unele probleme sociale sunt rezultatul organizrii societii prezente (reducerea potenialului de ngrijire a persoanelor vrstnice de ctrefamilie fie din pricina numrului redus de membri sau a distanei dintre acetia, fie dincauza faptului c femeile s-au implicat tot mai mult pe piaa muncii; tot mai muli vrstniciajung s triasc singuri i s depind de surse non-familiale de venit) sause datoreazdeficitelor de politic social(nu sunt dezvoltate serviciile de asisten socialspecifice). n dezvoltarea i furnizarea de servicii adresate vrstei a treia este necesar sinem cont de faptul c, dei setul de nevoi este acelai, modul de satisfacere a acestora difer de la o persoan la alta pentru c fiecare individ este unic n felul su i nu trebuie tratat prin prisma stereotipurilor existente.

8. Lista grupului int anticipnd numrul de beneficiari direci i indireci

Grupul tinta e compus din varstnicii care locuiesc singuri si care nu au pe nimeni apropiat sa ii ajute si sa ii sustina atunci cand au nevoie.Grupul este format din 15 persoane varstnice de ambele sexe, cu varste cuprinse intre 60-70 de ani, din mediul urban, care traiesc singuri, fara nici un ajutor din partea membrilor de familie, majoritatea avand partenerul de viata decedat. Foarte multi dintre ei nu se plang de lispsurile financiare, deoarece sunt invatati cu greutatile vietii, ci de faptul ca nu au pe nimeni sa le fie alaturi, si se tem ca vor muri in singuratate. Automat beneficiarii directi ai acestui proiect sunt cei 15 varstnici cooptati in cadrul proiectului, iar beneficiarii indirecti sunt comunitatea si institutiile sociale. Criteriile de selectie care au stat la baza alegerii grupului tinta sunt: varsta beneficiarilor directi, starea fizica si psihica a acestora, abilitatile de comunicare, manifestarea interesului fata de obiectivele proiectului. Tinand cont de scopul proiectului acesti batrani au nevoie sa socializeze, sa nu piarda contactul cu realitatea pentru a nu ajunge sa fie marginalizati de comunitate.

9. Motivele care au stat la baza alegerii grupului tinta :

Motivele pe baza carora am ales grupul tinta sunt multiple. Din cauza izolarii, a ignorarii, a marginalizarii, a lipsei de comunicare cu cineva din jur multi batrani sufera mai mult decat de o boala fizica. Aceasta reprezinta de fapt o condamnare la o izolare psihologica si sociala. Pierderea partenerului, indepartarea copiilor, singuratatea provoaca o suferinta sufleteasca. Consider comunicarea ca fiind o nevoie de baza a persoanelor in varsta in stabilirea unei stari de bine, de comfort. Prin comunicare persoana poate fi ajutata cel sa-si reduca starea de suferinta, stresul.

10. Teorii care explic problema sociala identificat :

Teoriile evideniate in literatura de specialitate din domeniul gerontologiei sunt rezultate ale unor studii cu privire la modificrile care se produc o data cu pensionarea. Aceste schimbri sunt sesizate la nivelul rolurilor, al activitii,continuitii sau discontinuitii activitii, al interaciunii cu ceilali sau al separrii de ei, al gruprii in funcie de caracteristici specifice cohortei, al efectelor pe care stratificarea i economia social le produc, la nivelul mediului de via(Hooyman i Kiyak, 1996, 66-89). n vederea explicrii fenomenului btrnii singuri acasa s-au conturat mai multe teorii. Cea pe care noi o acceptm ca fiind cea mai potrivit este teoria rolurilor . Aceasta teorie porneste de la premise ca c vrsta afecteaz nu doar espectanele de rol, ci i maniera n care se asteapt ca oamenii s exercite aceste roluri. Apoi, msura n care se adapteaz fiecare individ la procesul de mbtranire va influena acceptarea schimbrilor tipice de rol la vrsta a treia. Adesea, fiecare rol este asociat cu o vrsta anume sau cu un anumit stadium al vieii. n multe societi iar un ultimii ani din ce n ce mai vizibil i n societatea romaneasc vrsta cronologic este utilizat pentru a determina eligibilitatea pentru poziii variate, pentru a evalua oportunitatea unui anumit rol i pentru a mpri expectanele oamenilor n diferi te situatii sociale. Normele asociate fiecrei vrste faciliteaz sau mpiedic rolurile pe care fiecare individ le poate avea, ntr-o ordine cronologic. Fiind preferai tinerii, btrnii se simt fr rost, suprai i depresivi.Adiional, astfel de norme dezvolt, n rndul tinerilor, stereotipuri de

discriminare a btrnilor, prin care se promoveaz ideea lipsei de productivitate i flexibilitate a persoanelor mai n vrst. Se consider ca naintarea in vrst este mai legat de pierderea unor roluri dect achiziionarea unora noi: rolul de so / soie este pierdut prin decesul partenerului, rolul de persoan activ pe piaa muncii se pierde o dat cu pensionarea . O alt dimensiune este cea a pierderii din consistena rolurilor ambiguitatea acestora se amplific, pe fondul modificrii expectanelor i a solicitrilor. Astfel, unele roluri, cum este cel de mam, de tat, i pierd din coninut. Exist controverse n literatura de specialitate, susnandu -se necesitatea pregtirii pentru pensionare, prin nvatarea, spre exemplu, a nlocuirii solicitrilor de performana de la lucru cu unele adaptate petrecerii timpului dup pensionare. De o parte a susintoriilor acestei teorii se situeaz cei care consider c vrsta a treia nu este doar o perioad a pierderii rolurilor, ci una a acumulrii unora noi : de bunic, de voluntar. Astfel, rolul persoanei dependente nu devine inevitabil o dat cu naintarea n vrst. Pstrarea rolurilor bazate pe autonomie ct mai mult timp devine o modalitate de intervenie, n acest context. Dou dintre cele mai dezbtute teorii cu privire la mbtrire - teoria activitii i teoria dezangajrii au drept concept central rolul.

Teoria activitii

Principala idee susinut de teoria activitii (Havighurts, 1968, pp.20-23)evideniaz importana acesteia dup pensionare: cu cat persoana este mai activ, cu atat va fi mai satisfcut i mai adaptat la viaa social. Teoria activitii vorbete puin despre ce se intampl cu oamenii atunci cand nu reuesc s menin standardele vieii adulte. Euand in contientizarea dimensiunilor personalitii, teoria nu explic de ce unele persoane in varst sunt pasive i fericite, in timp ce altele sunt foarte active, dar nefericite. O alt limit a teoriei activitii este presupoziia c oamenii doresc s continue aceleai modele comportamentale, aceleai activiti. Muli btrani care au fost activi pe parcursul

varstei mijlocii pot s nu mai doreasc s menin acel nivel al implicrii chiar, in fapt, pot opta pentru reducerea implicrii lor sociale. Unele persoane in varst, adesea in pragul pensionrii, vor s aib timp in care s nu fac nimic, s fie solitari. S-ar putea concluziona c dorina persoanelor in varst de a fi active depinde de experienele de-a lungul vieii, de personalitate i de nevoi. In studiul autorului Havighurst (1968) se contientizeaz importana personalitii in prevederea asocierii dintre nivelul de activitate i satisfacia existenial. Astfel, persoanele care sunt active, independente i orientate spre implinire, dinc olo de cadrele informale, la varsta adult pot fi, probabil, satisfcute dac vor realiza aceasta i la varsta a treia, in timp ce acelea care s-au obinuit s fie pasive, dependente i orientate spre aspectele domestice, pot dori s continue acest stil i mai tarziu.

Teoria dezangajrii

Teoria dezangajrii este considerat prima abordare comprehensiv, multidisciplinar i explicit, lansat de comportamentaliti n gerontologie. Fiind una dintre cele mai cunoscute i mai controversate teorii ale gerontologiei sociale, aceast teorie se consider c a fost lansat de autorii volumului ,,Growing old, contrazicnd ideea conform creia, pentru a fi integrate, persoanele n vrst ar trebui s fie active. n schimb, procesul prin care oamenii n vrst descresc nivelele de activitate, prin care caut roluri pasive, interacioneaz mai rar cu alii i devin din ce mai preocupai de viaa lor interioar este vzut ca unul normal, inevitabil i satisfactor la nivel personal, putnd marca nceputul unei revizuiri a vieii. Dezangajarea i are rdcinile n presupoziia unui declin inevitabil al abilitilor, o dat cu trecerea vrstei , i n ateptarea universal a morii,. Procesul dezangajrii poate fi inceput fie de ctre o persoan n vrst, fie provocat de societate. Cu privire la modul de iniiere a procesului, se pornete de la presupunerea unor consecine mutuale, pozitive, att pentru societate, ct i pentru individ. n accord cu aceast teorie, persoanele n vrst, pierznd roluri i o parte din energie, vor s fie eliberate de expectanele sociale de productivitate i competitivitate. Dezangajarea nu este vzut ca fiind util individului, ci i societii. Fiecare societate are nevoie de modaliti ordonate de transmitere a puterii de la generaiile mai n vrst ctre

tineri. Politicile de pensionare, spre exemplu, sunt considerate o modalitate prin care tinerii se pot implica n noi roluri ocupaionale. Aceast teorie a fost aspru criticat pentru susinerea ideii c dezangajarea sau retragerea ar fi inevitabil, funcional i universal. Asemenea teoriei activitii, teoria dezangajrii eueaz n considerarea variabilitii preferinelor individuale i n diferenierea cadrelor socio-culturale. Dezangajarea se poate manifesta diferit i la acelai individ: se poate retrage din viaa social nu mai fercventeaz evenimentele sociale - dar ramane activ din punct de vedere psihologic citete i particip la discuii pe teme de actualitate. Teoria dezangajrii, considera Hooyman i Kayak are tendina de a ignora rolul jucat de personalitate n modalitatea de adaptare la vrst. Retragerea persoanelor n vrst poate fi privit nu doar ca o preferin individual, ci ca un eec al societii n oferirea de noi modaliti de continuare a implicrii. Aceast teorie a fost reformulat de Cumming, lund n considerare relaia dintre personalitate i dezangajare. Prin aceast reformulare se postuleaz c nu toate persoanele se retrag, comportamentul de adaptare la vrsta a treia fiind foarte diferit. Teoria distinge dou modaliti de interaciune: influenarea i selectarea. Influenatorii sunt definii ca asertivi i activi n interaciunile lor, n timp ce selectivii sunt mai pasivi i reinui n relaiile pe care le dezvolt, ateptnd de la alii s confirme aseriuni preexistente despre ei. Ambele stiluri att cel asertiv, ct i cel pasiv sunt vzute ca modaliti preferate de persoanele n vrst de a se proteja de mesajele sociale contradictorii sau negative, pstrnd astfel preuirea de sine. Dezangajarea este o teorie de grani, care ncearc s evidenieze multe elemente, care au fost testate doar n parte. Se accept nsa c nici teoria dezangajrii, nici cea a activitii nu se explic n totalitate modificarile care nsoesc o bun adaptare la vrsta a treia i nici nu se adreseaz adecvat tuturor contextelor socio-culturale. Retragerea persoanelor n vrst poate fi privit nu doar ca o preferin individual, ci ca un eec al societii n oferirea de noi modaliti de continuare a implicrii. Se poate spune c retragerea dintr-o via social activ revine n urma unei opiuni sau o aciune forat. Impactul mediului fizic asupra mbtrnirii persoanei, interacinea dintre persoan i mediu constituie un nou nucleu al interesului gerontologilor. Se consider c mediul joac un rol semnificativ pentru persoanele de vrsta a treia, n raport cu cele tinere, au o capacitate de adaptare considerabil redus.

10.

Efectele nerezolvrii problemei asupra grupului int,

asupra comunitii i societii :

Problematica vrstnicilor a fost si este nscrisa pe agenda publica romneasca, att n ceea ce priveste elaborarea cadrului legislativ, n acord cu prevederile legislatiei europene, ct si n ceea ce priveste elaborarea politicilor publice n domeniul social si a actiunilor concrete de reforma sociala.Persoanele de vrsta a treia reprezint un segment vulnerabil de populaie, aflat n situaia de a fi marginalizat, exclus social. n ultimii ani populaia vrstnic a nregistrat o cretere de peste dou procente, iar pentru anul 2030 se preconizeaz un procent de 22,3% de persoane vrstnice, astfel odat cu fenomenul de mbtrnire a populaiei, societatea va trebui s fac fa unui numr crescut de pensionari, unui numr crescut de persoane care triesc singure, dependente, cu boli generatoare de dizabiliti. Fr o asisten medical i social de lung durat, existena nsi a persoanelor vrstnice poate fi compromis, ceea ce va afecta i imaginea rii noastre. Batranii ramasi singuri acasa reprezinta un grad mare de persoane vulnerabile in primul rand pentru familiile lor si apoi implicand un grad mare de risc pentru societate, acesta fiind singur si fara sprijin din partea nimanui este cu atat mai mult un pericol al societatii ajungandu-se la diverse fapte nedorite chiar si de ei. Acestia se marginalizeaza datorita faptului ca au un venit destul de scazut si nu au posibilitatea de a se intretine la stadiul dorit de, datorita faptului ca nu mai exista acele legaturi puternice care existau odata cu familia, prieteni si vecini. In Romania ingrijirea varstnicului se afla la stadiul cel mai de jos,deoarece acestia nu mai beneficiaza de diversele servicii oferite de catre stat,serviciile medicale care pentru ei sunt cele mai de baza la momentul actual si cele mai necesare, iar datorita acestuia fapt se ajunge la marginalizarea lor.

12. Descrierea activitilor propuse pentru atingerea obiectivelor :

ACTIVITATI PENTRU OBIECTIV 1:

O.1. Crearea unui centru pe durata derularii proiectului pentru 15 persoane varstnice singure acasa,din orasul Bacau:
A.1.Stabilirea echipei care va lucra n cadrul proiectului ;

A.2. Stabilirea criteriilor de alegere a grupului int ; A.3.Stabilirea partenerilor implicai n proiect ; A.4.Idendificarea spaiului n care se va desfura proiectul ; A.5.Semnarea contractului de parteneriat cu Primaria Bacau ; A.6.Stabilirea partenerilor care vor fi implicati in cadru proiectului ; A.7.Identificarea sponsurilor pentru buna desfasuarea a proiectului ; A.8. Deschiderea oficiala a centrului ; A.9.Achiziionarea materialelor necesare amenajrii spaiului n care se va desfura proiectul ;

ACTIVITATI PENTRU OBIECTIVUL 2:

O.2. Reabilitarea psihosocial a celor 15 persoane varstnice din or asul Bacau, identificati cu ajutorul primariei, pe parcursul a celor 12 luni de proiect : A.1.Crearea unui program de reabilitare ; A.2.Angajarea personalului care va forma echipa pentru reabilitarea psihosocial a btrnilor ; A.3.Recrutarea a unui numar de 5 voluntari ; A.4.Achiziionarea de materie prim pentru desfurarea activitilor btrnilor ;

A.5.Organizarea unor edine de consiliere psiho-sociala pentru btrni ; A.6.Integrarea varstnicilor in grup prin intermediul unor activitati commune; A.7.Integrarea in viata sociala prin activitati diversificate; A.8.Organizarea de aniversari ale zilelor de nastere; A.9.Desfasurarea de spectacole cu ocazia diferitelor evenimente; A.10.Implicarea bisericii in activitatile centrului; A.11.Organizarea de excursii in vederea socializarii si interactiunii cu alte medii; A.12.Desfasurarea de activitati in vederea obtinerii obiectelor realizate manual; A.13.Comercializarea obiectelor la targuri si evenimente in comunitate ;

ACTIVITATI PENTRU OBIECTIVUL 3:

O.3. Scaderea nivelului de dependenta fata de serviciile oferite in cadrul centrului varstniciilor dupa finalizarea proiectului. A.1. Crearea unei puntii intre generatii ; A.2. Acomodarea cu ajutorul specialistilor a situatiilor de criza a persoanelor din grupul tinta; A.3.Mentinerea legaturilor construite in cadrul centrului; A.4. Evaluarea proiectului;

13.Durata i planul de aciune

Durata de derulare a proiectului va fi de 12 luni.

Planul de aciune :

Activitatea

Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

1.Stabilirea echipei care va lucra n X cadrul proiectului 2. Stabilirea criteriilor de alegere a grupului int 3. Stabilirea partenerilor implicai n proiect X X X

4. Idendificarea spaiului n care se X va desfura proiectul 5.Semnarea contractului de parteneriat cu Primaria Bacau 6.Stabilirea partenerilor care vor fi implicati in cadru proiectului. 7. Identificarea sponsurilor pentru buna desfasuarea a proiectului 8. Achiziionarea materialelor necesare amenajrii spaiului n care se va desfura proiectul. 9. Crearea unui program de reabilitare 10. Angajarea personalului care va forma echipa pentru reabilitarea psihosocial a btrnilor 11. Recrutarea a unui numar de 5 voluntari X X X

12.Achiziionarea de materie prim pentru desfurarea activitilor btrnilor 13. Organizarea unor edine de consiliere psiho-sociala pentru btrni 14. Integrarea varstnicilor in grup prin intermediul unor activitati comune 15.Integrarea in viata sociala prin activitati diversificate 16. Organizarea de aniversari ale zilelor de nastere 17. Desfasurarea de spectacole cu ocazia diferitelor evenimente 18 Comercializarea obiectelor la targuri si evenimente in comunitate. 19Acomodarea cu ajutorul specialistilor a situatiilor de criza a persoanelor din grupul tinta. 20.Implicarea bisericii in activitatile centrului 21.Organizarea de excursii in vederea socializarii si interactiunii cu alte medii 22.Desfasurarea de activitati in vederea obtinerii obiectelor realizate manual

X X

23. Crearea unei punti de legatura intre generatii 24.Mentinerea legaturilor construite in cadrul centrului.

25.Evaluarea proiectului

14. Auto-susinerea proiectului

Dup cele 12 luni de finanare a partenerilor i a finanatorilor, proiectul va fi susinut din profitul realizat n urma vnzrilor produselor de mbrcminte, goblenuri, tablouri pictate si a courilor din nuiele confecionate, de varstnicii adui n centru. Produsele confecionate de btrni vor fi comercializate in interiorul tarii la diferite targuri si evenimente cat vor exportate si in alte tari in vederea comercializarii lor. Materia prim va fi cumprat din ar , iar vnzarea produselor se va face prin intermediul colaboratorilor i al finanatorilor strini.

15. Indicatori cantitativi i calitativi stabilii pentru fiecare obiectiv n parte

Obiectiv

Indicatori Cantitativi Calitativi

1.Crearea unui centru de zi pe durata -numarul de persoane derularii proiectului pentru 15 varstnice care vor persoane varstnice ramase singure frecventa centru de zi; acasa, din municipiul Bacau. -frecventa persoanelor varstnice care vor

-participarea si interesul dobandit de catre varstnici spre desfasurarea activitatilor; -diversitatea activitatilor

participa la activitatile din cadrul centrului de zi; -numarul personalului care ofera servicii in cadrul proiectului; -numarul de ore alocat activitatilor; -durata proiectului.

destinate si adaptate la nevoile persoanei varstnice; -dotarea adecvata a centrului pentru buna desfasuarare a activitatilor; -dobandirea de noi abiliati si cunostinte; - continuarea si intarirea relatiilor interpersonale.

2.Reabilitarea psiho-sociala a 15 persoane varstnice,cu varsta cuprinsa intre 60-70 de ani, din municipiul Bacau pe parcursul unui an de zile.

-numarul de persoane varstnice singure acasa care sunt beneficiare ale programului; -numarul de persoane care vor beneficia de serviciile oferite din cadrul proiectului; -numarul sedintelor de consiliere oferite pentru persoanele varstnice; -numarul intalnirilor cu voluntarii; -cantitatea produselor confectionate de persoanele varstnice.

-dorinta persoanelor varstnice de schimbare; -conditiile de viata ale membrilor grupului tinta; -calitatea relatiilor dintre membrii grupului tinta; -relatiile dintre membrii grupului tinta si membrii comunitatii; -dezvoltarea sentimentului de utilitate sociala in randul membrilor grupului tinta.

3.Scaderea nivelului de dependenta -numarul persoanelor fata de serviciile oferite in cadrul din grupul tinta centrului varstniciilor dupa finalizarea dependenta; proiectului. -numarul persoanelor din grupul tinta care siau imbunatatit relatiile de comunicare cu exteriorul; -numarul persoanelor din grupul tinta care recunosc utilitatea serviciilor de consiliere ;

-persoanele din grupul tinta care sustin ca nu mai au nevoie de sprijin; -beneficiarii apreciaza sprijinul pe care l-au primit in cadrul programului din partea specialistilor ; -beneficiarii pastreaza legaturile construite in timpul activitatilor de grup;

16. Analiza SWOT

Puncte tari: -echipa de profesionisti; -existenta unui centru de zi dotat cu toate necesitatile; -existenta unui regulament de politici si proceduri intre beneficiari si organizatie; -interesul persoanelor fata de activitatile centrului; -diversitatea materialelor pentru obtinerea obiectelor lucrate manual; -diversitatea activitatilor din cadrul centrului.

Puncte slabe: -neparticiparea persoanelor varstnice la activitatile pentru care sunt solicitati; -dezinteresul persoanelor varstnice pentru activitatile din centru; -lipsa experientei echipei de profesionisti; -reticenta voluntarilor; -neimplicarea partenerilor;

-neparticiparea persoanelor varstnice la activitatile comune.

Oportunitati: -cresterea gradului de relationare; -dezvoltarea legaturilor comerciale; -cresterea stimei de sine; -prevenirea automarginalizarii si aparitie starilor de anxietate; -prevenirea marginalizarii de catre comunitate; -crestrea gradului de relationare cu peroanele mai tinere; -posibilitatea autofinantarii prin activitatile desfasurate de persoanele varstnice; -colaborarea cu diversi voluntari.

Amenintari: -nemultumirea persoanelor varstnice care nu sunt incluse in proiect; -presiuni din partea comunitatii locale; -nemultumirea colaboratorilor, partenerilor in ceea ce priveste derularea proiectului; -nerespectarea contractelor de parteneriat colaborare; -resurse limitate ale partenerilor; -incapatitatea centrului de a se autofinata ;

17. Instrumentele de cercetare a problemei

Interviul de tip povestirea vieii ofer un model ce poate fi aplicat n numeroase discipline: sociologie, antropologie, etnologie, istorie, psihologie, consiliere i terapie. Dintre metodele de cercetare calitativ, povestea vieii ne ajut s nelegem mai bine traiectoria psihosocial a persoanei intervievate. Cercettorul poate afla din analiza textului, informaii despre persoanele intervievate pe care studiile cantitative nu le pot evidenia ntotdeauna. Observaia constituie tehnica principal de investigaie sociologic ntruct ne ofer informaii cu valoare de fapte, care constituie materialul cel mai bogat, divers i nuanat, susceptibil de analize calitative, caracteristice tiinei sociologice. Volumul de date cules prin observaii de teren constituie baza oricarei cercetri i analize sociologice. Observaia ca metod de cercetarepresupune un maximum de atenie iar atenia de cercetare nu este acelai lucru cu atenia psihologic. Cel puin n literatura noastr de specilitate, metodologii au tendina de a ajunge la consensul c observaia este urmrire atent. n observaia tiinific sunt predominante formele de atenie voluntar, adic orientare, concentrare i selectivitate. Observarea implic, n primul rnd, micri "ale capului i privirii n direcia stimulului, contracia muchilor pupilari, apropierea i coborrea sprncenelor, oprirea respiraiei n faza inspiratorie i inhibiia micrilor capului" apoi un "ansamblu de micri de aprare cu scopul de a proteja reviviscena urmelor cerebrale ' 'n sfrit capacitatea de a"asocia imaginile cu clase logice i sensuri tiinifice. Chestionarul va fi utilizat pentru furnizarea datelor cu privire la opiniilor persoanelor varstnice fata de angajatii centrului, precum si opiniile angajatilor fata de varstnici.Astfel, evaluatorii vor identifica gradul de interrelationare sociala din cadrul centrului. Focus grupul va fi utilizat de catre evaluatori in vederea analizei comportamentului celor implicati in desfasurarea acestuia (la focus grup vor participa atat angajatii cat si varstnicii).

Bibliografie

1. Vasile Miftode (coord.) Sociologia populaiilor vulnerabile, Editura Universitii Alexandru Ioan Cuza, Iai, 2004. 2. Daniela Grleanu- oitu Vrsta a treia , Editura Institutul European, Iai, 2006. 3. Stefan Cojocaru Proiect de interventie in asistenta sociala ,Editura Polirom, 2006. 4. Ctlin Luca Daniela-Tatiana Girleanu-oitu(coord) Metodologie de lucru in asistenta psihosociala a persoanelor varstnice Iasi,2011.