Anda di halaman 1dari 4

UNIVERSITATEA VALAHIADIN TRGOVITE FACULTATEA DE DREPT I TIINE SOCIAL-POLITICE SPECIALIZAREA: ADMINISTRAIE PUBLIC

Principiul anualitii bugetului

SUDENT: Paalan Denisa - Elena Administraie Public An III, Grupa 302

2013

Anualitatea bugetului Acest principiu cere ca ntocmirea, aprobarea si execuia bugetului, inclusiv ncheierea exerciiului bugetar sa se faca n limitele unei perioade de 1 an. Aceasta perioada de 12 luni este denumita an bugetar, fara a fi obligatoriu ca ea sa se suprapuna pe un an calendaristic. n mai multe tari se practica variante de an bugetar ce acopera intervale de timp (parti) din 2 ani calendaristici, dar care nsumeaza mpreuna tot 12 luni. Aplicarea principiului anualitatii bugetului vizeaza anul bugetar sub doua aspecte: a) perioada pentru care se ntocmeste si se aproba bugetul; b) perioada n care se executa bugetul si se ncheie exercitiul bugetar. Astfel, sub primul aspect, se constata practici diferite, de la o tara la alta, n sensul ca mai multe dintre ele ntocmesc si aproba bugetul public pe perioada de un an bugetar suprapusa pe anul calendaristic (1 ianuarie-31 decembrie), ntre care Brazilia, Franta, Germania etc. Alte tari, nsa, ncep anul bugetar pe parcursul unui an calendaristic, ncheindul n anul calendaristic urmator, ca, de exemplu: Canada, Japonia, Marea Britanie (1 aprilie-31 martie), Australia, Suedia (1 iulie-30 iunie) s.a.m.d. ntre cauzele care explica aceste practici, unele au caracter obiectiv, ca de exemplu economia axata pe ramuri sezoniere, cum ar fi agricultura, care asigura o mare parte a resurselor bugetare). Altele nsa au caracter subiectiv, ntre care: traditiile; programul de lucru al parlamentelor etc. n ambele situatii, nsa, Parlamentul este chemat sa se pronunte anual asupra cheltuielilor si veniturilor nscrise n bugetul pe anul urmator si a rezultatelor privind realizarea prevederilor bugetare pe anul expirat. Sub aspectul duratei perioadei de executie bugetara, sunt de asemenea cunoscute, ca optiuni posibile, fie suprapunerea acesteia cu cea a anului bugetar, fie prelungirea acestei perioade cu nca 3-6 luni, peste durata unui an, ceea ce implica o abatere de la principiul anualitatii bugetului. Prima varianta este denumita sistem de gestiune si se caracterizeaza prin aceea ca la finele anului bugetar se nchide executia bugetara, indiferent de faptul ca unele dintre cheltuieli sau venituri aferente anului expirat au ramas neconcretizate. n aceasta situatie, se accepta ca eventualele venituri si cheltuieli, (prevazute, dar nerealizate), sa fie preluate si reflectate n bugetul pe anii urmatori, iar gestiunea anului respectiv se nchide n limita realizarilor nregistrate pna la expirarea anului bugetar.

A doua varianta poarta numele de sistem de executie si presupune ca la finele anului bugetar nu se ncheie exercitiul, ci, att ncasarea de venituri, ct si efectuarea de cheltuieli continua n perioada de prelungire paralel cu executia bugetara pe noul an. Aceasta nseamna ca pe perioada de prelungire a executiei bugetului pentru anul expirat vor functiona (n anul curent) doua bugete, nregistrndu-se separat veniturile si cheltuielile aferente fiecaruia dintre cei doi ani bugetari si urmnd ca exercitiul bugetar pe anul anterior sa se ncheie dupa 15-18 luni, n loc de 12 luni. ncalcari ale principiului anualitatii se mai produc si prin practica aprobarilor date de catre Parlament, prin bugetul pe un singur an, a cheltuielilor sau veniturilor aferente unor actiuni extinse pe mai multi ani bugetari. n acest context, a fost lansata si teza renuntarii la principiul anualitatii si trecerii la ntocmirea, aprobarea si executarea bugetului de stat pe perioade de mai multi ani - la bugetele plurianuale, dupa ce, anterior, fusese promovata o varianta a bugetelor pe perioade egale ciclurilor economice - bugete ciclice. Bugetul plurianual este sustinut tocmai prin invocarea nevoii de a reflecta mai exact cheltuielile de investitii ale statului n economie, care se extind, de regula, pe perioade de mai multi ani, necesari finalizarii si punerii n functiune a obiectivelor respective. Prin comparatie bugetul ciclic presupune ca perioada la care se raporteaza corelarea (echilibrarea) veniturilor cu cheltuielile bugetare sa fie extinsa la cea a unui ciclu economic, incluznd un numar mai mic sau mai mare de ani bugetari (calendaristici). Alte tari au optat pentru solutii mai ingenioase de mascare a dezechilibrului (deficitului) bugetar. ntre acestea, se practica debugetizarea, care semnifica scoaterea n afara bugetului a unor actiuni de finantat si acoperirea lor din surse speciale sau transferarea de actiuni pe seama unor institutii publice, de tip CEC, incluzndu-le n bugetele acestora, pentru a se acoperi n resursele atrase de ele. n contrast total cu cerintele acestui principiu, se manifesta n lumea contemporana o tendinta accentuata de promovare premeditata a deficitelor bugetare finantate din resurse extraordinare, ca solutii de relansare a economiilor stagnante sau n criza, ori de stimulare a cresterii economice. Sub acest aspect, este relevanta situatia nregistrata, prin prisma ponderii deficitului bugetar n PIB, potrivit datelor prezentate n tabelul nr.1, n care au fost incluse att tari dintre cele mai dezvoltate ct si n curs de dezvoltare.