Capitolul I

Lipide serice Colesterolul ....pag2-9

Capitolul II
Hipolipemiantele pag10-18 Capitolul III Medicamente hipolipemiante. pag19-72

Capitolul IV
Tratamente naturiste ... pag 8-71 Conclu!ii .pag 72

Capitolul V

"i#liogra$ie pag7%-7&

CAPITOLUL I LIPIDE SERICE

COLESTEROLUL Termenul pro'ine din grecescul chole(#ila) si stereos(solis) plus su$i*ul ol+ $iind identi$icat in calculi colesterolici in anul 178&. ,eterminarea colesterolului in sange repre!inta una din anali!ele de rutina din practica medicala.-i'elul colesterolemiei poate con$irma sau in$irma pre!enta multor a$ectiuni insa 'aloarea san nu tre#uie apreciata in sens a#solut deoarece re!ultate similare capata conotatii di$erite de la un pacient la

altul dat $iind $aptul ca #oala este o stare dinamica pre!entand 'ariatiuni.,in acest moti' in aceleasi conditii de 'iata si alimentatie sta#ilirea colesterolemiei tre#uie repetata mai ales cand 'alorile sunt anormale. ,in punct de 'edere #iochimic este un compus aciclic a carui structura include un nucleu ciclo$enantrenic+ o grupare hidro*il la C-% si o catena hidrocar#onata rami$icata atasata la po!itia 17 a inelului ,..ste un lipid care are o $oarte sca!uta solu#ilitate in apa+ la 2/ C0+ limita de solu#ilitate $iind de 0+2mg1100ml.Concentratia de colesterol in plasma oamenilor sanatosi are o 'aloare du#la $ata de cea a gluco!ei in sange..ste un deri'at alcoolic care in com#inatie cu aci!ii grasi $ormea!a colesterolul esteri$icat.Colesterolul se gaseste in organism in stare li#era sau com#inat cu aci!ii grasi (de aceea apare incadrat in categoria lipidelor)+ 2n organism el pro'ine din surse alimentare(untura+ ga#enus de ou+ me!eluri+ carne de porc grasa etc)+ dar si din capacitatea anumitor tesuturi ca $icatut+ instestinul+ glandele suprarenale+ glandele se*uale+ pielea+ madu'a osoasa si peretele arterial de a-l sinteti!a. Cand prin alimentatie nu se asigura 'alorile cantitatii su$iciente+ atunci #iosinte!a colesterolului se intensi$ica+ sinte!a care se poate reali!a in orice celula care dispune de un aparat en!matic corespun!ator+ dar in cea mai mare cantitate el este sinteti!at in $icat si intestin (apro*imati' 9/3 in conditiile unei diete sarace in colesterol).,e remarcat este $aptul ca captarea celulara a colesterolului din sange este in'ers proportionala cu ni'elul sinte!ei celulare a acestuia.,aca alimentatia nu este su$icienta in colesterol+ sinte!a sa la ni'el tisular se ampli$ica.+ dar daca aportul nutriti' $urni!ea!a colesterol din a#undenta sau daca sinte!a depaseste cotele normale+ pentru a pre'enii

acumularea de colesterol li#er in celule care ar a'ea e$ect noci' asupra echili#rului #iologic al acestora+ el este com#inat cu aci!ii grasi ceea ce il $ace mai usor suporta#il de catre tesuturi.,upa scaderea cantitatii de colesterol li#er+ el tra'ersea!a procesul in'ers si se trans$orma din esteri$icat in li#er. Colesterolul sinteti!at in $icat asigura $orma circulanta+ iar cel ela#orat in glandele se*uale si suprarenale este utili!at la ni'el local. -i'elul plasmatic al colesterolului este determinat de $actori ca alimentatie+ sedentarism+ se*+ $umat+ 'arsta+ stres etc..a se incadrea!a intre anumite 'alori con$orm ta#elului urmator 4 La $emeile a$late la menopau!a cantitatea de colesterol creste datorita lipsei hormonului estrogen 2n sange aproape tot colesterolul se gaseste in compo!itia

lipoproteinelor($orma circulanta a lipidelor care inglo#ea!a alaturi de colesterol+ proteine si grasimi).L,L(lo5 densit6 lipoprotein) transporta cea mai mare cantitate de colesterol catre tesuturi si au un rol esential in generarea $enomenelor de aterosclero!a atunci cand 'alorile colesterolului depasesc limita normala.H,L(hight densit6 lipoprotein) este o proteina cu rol protector 'ascular ce captea!a colesterolul din peretii arteriali si tesuturi si il transporta catre $icat. ,upa ce isi indeplineste rolul el este indepartat in cea mai mare parte su# $orma de aci!i #iliari+ iar o parte din el se resoar#e in mucoasa intestinului $ind trecut in circuitul general al organismului. Rolul colesterolului in organism

.l indeplineste multiple roluri la ni'elul organismului + moti' pentru care pre!enta sa este indispensa#ila in ciclurile #iologice.7lecand de la colesterol se ela#orea!a o serie de su#stante cum ar $i hormoni se*uali+ corticosuprarenali+ 'itamina ,% si aci!i #iliari. ,easemenea participa si la reali!area structurii mem#ranei celulare si a lipoproteinelor. 8m sa $ac re$erire la $aptul ca colesterolul diri9ea!a procesele de transport de o parte si de alta a mem#ranelor celulare in a caror structura intra..l repre!inta 2/3 din totalul grasimilor care se gasesc in mem#ranele #iologice.7rin intermediul sau se con$era acestora caracter de sta#ilitate si de permea#ilitate selecti'a $ata de di'ersi componenti din mediul intra- sau e*tracelular..l participa la captarea si inglo#area particulelor straine(micro#i+ molecule mari).8cest $enomen se intalneste cu precadere la ni'elul leucocitelor cunoscute pentru apararea antiin$ectioasa..l contri#uie deasemenea si la deplasarea celulelor mo#ile.,aca concentratia lui creste+ mem#rana se rigidi!ea!a iar miscarile sunt ingreunate asigurand protectia celulelor $ragile. Factorii care maresc valoarea colesterolului :actorii care maresc 'aloarea colesterolului sang'in sunt a#u!urile alimentare+ consumul e*cesi' de alcool+ ta#agismul+ stresul+ o#e!itatea si $actorii genetici. ;oi $ace re$erire la $actorii genetici si anume asupra $aptului ca ereditatea 9oaca un rol important in aparitia hipercolesterolemiei..ste cunoscut $aptul ce eliminand toti ceilalti $actori care determina aparitia acesteia unii oameni pre!inta 'alori ridicate ale colesterolului in sange.8nchetarea rudelor de gradul 1 e'identia!a tul#urari ale meta#olismului lipidic care dupa e*cluderea

celorlalte cau!e ale hipercolesterolemiei+ cu mare pro#a#ilitate acest $enomen se datorea!a modi$icarilor de natura genetica. .$ectele hipercolesterolemiei asupra sanatatii sunt aterosclero!a+ litia!a #iliara+ cancerul de intestin gros si implicarile cutanate.

TRIGLICERIDELE <rice persoana care si-a 'eri$icat 'reodata ni'elul colesterolului+ pro#a#il a $ost testat si pentru trigliceride. -oi cercetari arata ca trigliceridele pot $i $actor de risc potent+ dar controla#il+ pentru accidentul 'ascular cere#ral si a$ectiunile cardiace. Trigliceridele sunt su#stante grase sinteti!ate de organismul uman din grasimile din alimente (si uneori din !ahar). Trigliceridele sunt e*trase apoi din sange si sunt stocate in organism su# $orma tesuturilor adipoase. =nele trigliceride sunt sinteti!ate la ni'elul in organism din alte surse $icatului. energetice cum ar $i car#ohidratii. Trigliceridele din plasma sunt o#tinute din grasimile alimentare sau sinteti!ate Caloriile ingerate in timpul mesei si care nu sunt $olosite imediat de tesuturi sunt con'ertite in trigliceride si sunt transportate in adipocite pentru a $i stocate. 8numiti hormoni reglea!a eli#erarea trigliceridelor din tesuturile grasoase+ pentru a implini ne'oile energetice ale organismului intre mese. ,aca in dieta nu e*ista su$iciente grasimi+ organismul 'a trans$orma car#ohidratii in trigliceride pentru stocare pe termen lung la ni'elul musculaturii si al arterelor coronare. Trigliceri ele in e!ces la nivelul plasmei poarta numele e "ipertrigliceri emie# -i'elul crescut al acestora poate $i consecinta unor #oli+

cum ar $i dia#etul !aharat netratat. Cardiologii stiu acum ca ni'elele crescute de trigliceride pot declansa un in$arct miocardic sau un accident 'ascular cere#ral > chiar daca ni'elul de colesterol este normal. -i'elul crescut al trigliceridelor pare sa $ie mai riscant la $emei decat la #ar#ati. La un ni'el normal+ trigliceridele intretin acti'itatea musculaturii. ,ar trigliceridele in plus > cele pe care musculatura nu le-a ars din lipsa e*ercitiului $i!ic > sunt stocate ca grasime. Ma9oritatea trigliceridelor a9ung in sange la %- ore dupa masa si sunt arse sau socate in urmatoarele 10-12 ore. 7ro#lema o repre!inta e*cesul de trigliceride care poate $ace ca peretele interior al 'aselor de sange sa $ie im#racat cu grasime. ,aca aceasta grasime se desprinde si a9unge in sange poate determina o#structii care omoara portiuni ale muschiului inimii si poate opri $lu*ul sanguin in anumite !one ale creierului. 2n plus+ ni'elul crescut al trigliceridelor $ace parte dintr-o clasa de pro#leme de sanatate+ numit sindromul meta#olic sau sindromul ?. 8cesta include hipercolesterolemie+ hipertensiune arteriala+ dia#et !aharat instalat precoce si o#e!itate a#dominala. @tudiile arata ca aproape una din patru $emei adulte pre!inta sindromul ?+ dar nu stie acest lucru. Ce poate etermina cresterea nivelului e trigliceri e$ % Cresterea pon erala# Areutatea in e*ces este prima cau!a a ni'elului crescut al trigliceridelor. <rganismul persoanelor supraponderale produce prea multe trigliceride+ iar arderea si stocarea acestora se produce prea incet. <rganismul trans$orma grasimea si o parte din car#ohidrati in trigliceride+ care repre!inta cea mai importanta sursa de energie pentru acti'itatea musculara. :ructele+ legumele si cerealele integrale (car#ohidrati nera$inati) nu determina cresterea rapida a

ni'elului de trigliceride in timp ce painea al#a+ pastele $ainoase+ si dulciurile pot $ace acest lucru. -u se stie cu certitudine de ce car#ohidratii ra$inati determina cresterea #rusca a trigliceridelor+ dar par sa a9unga in $icat cu 'ite!a mare+ trans$ormandu-se $oarte rapid in trigliceride. % Factorii genetici# 2n timp ce marea ma9oritate a cau!elor ni'elelor crescute de trigliceride si colesterol nu sunt genetice+ unele ca!uri se datorea!a unor #oli genetice care a$ectea!a $unctionarea $icatului. 7acientii care sunt diagnosticati cu aceste a$ectiuni ar tre#ui sa-si indemne mem#rii $amiliei sa-si $aca in'estigatii pentru a identi$ica dis$unctii hepatice. ,intre pacientii cu ni'ele crescute de colesterol sau trigliceride+ se estimea!a ca 1 la /00 au o cau!a genetica a #olii. % Varsta# ,upa 'arsta de &0 de ani+ organismul uman produce mai putine en!ime care scindea!a trigliceridele. :emeile au risc mai mare de a $ace hipertrigliceridemie dupa menopau!a+ cand incep sa ai#a crestere ponderala cu depunerea grasimii la ni'elul a#domenului. 2n acelasi timp+ pe masura ce $emeia im#atraneste+ ni'elul de estrogeni care prote9ea!a inima incep sa scada+ in timp ce ni'elele de L,L cholesterol si trigliceride cresc.

% &e icamentele# .strogenii orali+ unele medicamente antihipertensi'e cum ar $i #eta-#locantele si diureticele+ unele medicamente impotri'a acneei+ corticosteroi!ii si antiin$lamatoarele pot duce la cresterea trigliceridelor. Care este ni'elul normal de triglicerideB -i'elul normal este de su' ()*mg+ L# -i'elul de limita este de 1/0 mg1dL.

-i'ele crescute se situea!a intre 200-&99mg1dL+ iar cele $oarte mari peste /00mg1dL FOSFOLIPELIDE Lipide comple*e care contin in molecule in principal a!ot si in cantitate mai mica $os$or. ACI,I GRASI ,enumirea de lipide pro'ine din lim#a greaca - lipos - gras+ grasime. Arasimile intra Cn grupa lipidelor simple si repre!inta eteri compusi ai aci!ilor grasi si alcool tri'alent al glicerinei. Lipidele constituie o importanta sursa energetica a organismului. La arderea 1 g de lipide se dega9a 9 Dcalorii. ,upa origine+ grasimile se Cmpart Cn 'egetale si animale. .le contin aci!i saturati si nesaturati. Arasimile #ogate Cn aci!i grasi saturati sunt solide la temperatura o#isnuita+ cele #ogate Cn aci!i grasi nesaturati sunt lichide si se numesc ulei. Ee!er'ele adipoase cresc la consumul e*agerat de grasimi alimentare si glucide+ ducFnd la o#e!itate. Consumul Cn e*ces al grasimilor #ogate Cn aci!i grasi saturati (palmitic+ stearic+ #utiric+ capronic s.a)+ are ca urmare cresterea colesterolului Cn sFnge cu depunerea lui Cn peretii arterelor si sclero!area lor+ contri#uie la de!'oltarea aterosclero!ei. Cn aci!i grasi saturati sunt #ogate untul+ untura de porc+ carnea+ pestele gras. 8ci!ii grasi polinesaturati+ care nu pot $i sinteti!ati Cn organism sunt4 linoleic+ linolenic. .i se numesc esentiali si tre#uie sa patrunda Cn organism cu hrana. Gn pre!enta 'itaminei " aci!ii linoleic si linolenic se trans$orma Cn acidul arahidonic. 8ci!ii arahidonic si linoleic sunt predecesorii prostaglandinelor+ ei poseda proprietatile de a spori elasticitatea si micsora permea#ilitatea 'aselor+

de a $orma cu colesterolul compusi usor solu#ili+ gra#ind trans$ormarea Cn $icat a colesterolului Cn aci!i #iliari si contri#uind ast$el la eliminarea colesterolului din organism+ de a stimula eliminarea #ilei si peristaltismul intestinal. 8cesti aci!i asigura cresterea si de!'oltarea normala a organismului+ intensi$ica actiunea lipotropa a colinei si stimulea!a sinte!a acesteia. 8cidul linoleic inhi#a cresterea tumorilor. 2nsu$icienta de aci!i grasi polinesaturati pro'oaca dermatite+ micsorea!a capacitatea de reproductie. Lipsa sau pre!enta lor Cn cantitati insu$iciente dereglea!a utili!area celorlalti aci!i din organism. @ursa principala de aci!i grasi polinesaturati sunt uleiurile 'egetale nera$mate. 8cidul linoleic constituie Cn uleiul de $loarea-soarelui 83+ de soia - /8+83+ de porum# - /%3+ de maslin - 1/3H Cn untura de porc -8+83+ de 'ita - 2+23+ de gaina - 18 - 2%3+ Cn unt - %+ 3. -ecesarul !ilnic al organismului de acid linoleic este de 2- g ceea ce echi'alea!a cu 10-1/g de ulei 'egetal nera$inat. 7entru a crea un surplus de acid linoleic Cn organism se recomanda un consum !ilnic de 20-2/g de ulei 'egetal nera$inat. -orma !ilnica de acid linolenic este de 0+2-0+ g. 8ci!ii grasi saturati (palmitinic+ stearinic sa.) se gasesc Cn grasimile animale (unt+ smFntFna+ untura) Cn proportii satis$acatoare. 7entru sinte!a grasimilor proprii organismul are ne'oie de aci!i grasi saturati si nesaturati Cn anumite proportii. Limitarea considera#ila a grasimilor Cn alimentatie se soldea!a cu micsorarea masei corporale+ re!istentei organismului catre $actorii daunatori ai mediului Cncon9urator (in$ectie+ $rig sa.).+ retine cresterea si de!'oltarea organismului tFnar. ,in aci!ii grasi nesaturati esentiali si $os$olipide se sinteti!ea!a prostaglandinele - su#stante cu actiune asemanatoare cu cea a hormonilor si care se mai numesc hormoni ai tesuturilor. Gn componenta lipidelor intra

lecitina si colesterolul. @pre deose#ire de grasimi neutre+ aceste su#stante nu au Cnsusiri energetice. Lecitina este compusa din glicerina+ aci!i grasi+ acid $os$oric si colina. .a are actiune lipotropa+ este antagonist al colesterolului cu actiune antisclerotica+ mareste re!istenta organismului catre su#stantele to*ice+ stimulea!a eliminarea #ilei+ sinte!a eritrocitelor si a hemoglo#inei. Lecitina $ace parte din $os$olipide. .a se sinteti!ea!a de catre toate celulele organismului. -ecesarul !ilnic de $os$olipide este de /g. @unt #ogate Cn lecitina gal#enusul de ou+ smFntFna+ $risca+ uleiurile 'egetale nera$inate. Colesterolul $ace parte din grupa sterinelor si intra Cn componenta tuturor celulelor si lichidelor organismului+ contri#uie la sinte!a aci!ilor #iliari+ hormonilor suprarenalelor+ se*uali+ normali!ea!a permea#ilitatea mem#ranelor celulare si+ su# actiunea ra!elor ultra'iolete+ se trans$orma Cn piele Cn 'itamina ,%. < parte de colesterol se sinteti!ea!a Cn organism de catre di$erite celule ale tesuturilor+ iar alta patrunde cu hrana. @unt #ogate Cn colesterol gal#enusul de ou+ untul+ smFntFna+ carnea de 'ita si de porc+ pestele sa. Colesterolul din produse alimentare se di!ol'a mai greu decFt colesterolul endogen. Gn organism+ colesterolul se sinteti!ea!a din acid acetic (produs al meta#olismului intermediar al glucidelor si lipidelor). .*cesul de colesterol pre!inta unele riscuri pentru sanatate. =leiurile 'egetale contin $os$olipide si sitosterina care micsorea!a ni'elul colesterolului din sFnge. @itosterina Cmpiedica a#sor#tia colesterolului Cn intestin prin $ormarea de compusi greu solu#ili. Colesterolul se elimina din organism cu #ila+ prin mem#rana intestinului gros. Continutul limitat al colesterolului Cn ratia alimentara $ace sa sporeasca sinte!a lui Cn organism. -orma !ilnica de colesterol este de 0+%-0+ g. Gn grasimi se di!ol'a vitaminele liposolubile A, D, E, K.

-ecesitatea medie a omului sanatos Cn grasimi constituie %03 din 'aloarea energetica a ratiei. La persoanele ce Cndeplinesc un lucru $i!ic greu acest indice se mareste pFna la %/3. :olosirea Cn limitele normei a grasimilor constituie 2 -1+/g la Dg+ sau 70-100g pe !i pentru o persoana cu masa corpului de 70 Dg. La calcularea lor se tine cont de grasimile li#ere si de cele care intra Cn componenta produselor alimentare. 7entru persoanele Cn 'Frsta se recomanda micsorarea continutului de grasimi din ratia alimentara !ilnica pFna la 2/3 din 'aloarea energetica. =leiurile 'egetale tre#uie sa constituie 2/-%0g din grasimile consumate. @ursele principale de grasimi sunt4 uleiurile 'egetale (99+93)+ untul (82+/3)+ #rFn!a de 'aci (183)+ casca'alul (2%+/3)+ carnea de 'ita (20+23)+ carnea de porc (27+8-&9+%3)+ carnea de gaina (20+23)+ nucile (/&+/3).