Copyright www.ReferateOnline.com Cel mai complet site cu referate La ignci Particulariti ale prozei fantastice la Mircea Elia e. !. !

ntro ucere" #Mircea Elia e este cel mai mare om e cultur$ rom%n$ in &eacul al ''(lea$ ( impun%n u( se$ ca nici un alt crturar$ )n cultura uni&ersal. * mi+locit )ntre *pusul ,i Rsritul )n eprtat$ )ntre ci&ilizaia material ,i spirit$ )ntre cultur ,tiinific ,i mit$ )ntre profanitate ,i sacralitate$ )ntre mo ern ,i primiti&$ )ntre religii ,i cre ine tri-ale$ )ntre marile culturi ,i culturile populare$ a mi+locit tot timpul )ntre noi$ rom%nii . /cu protoistoria ,i cultura noastr folcloric$ plin e sim-olisme uni&ersale0 ,i lumea cea mare a istoriei1 ne( a preluat in minoratul nostru ,i ne( a )nscris )n cri ferecate e aur 2 -a chiar a &isat e( a lungul unei +umti e &eac . ca ara noastr )ns,i s fie mi+locitoarea$ pi&otul$ spunea el$ )n +urul cruia s se petreac )nt%lnirea intre cele ou lumi e3treme$ rsritean ,i apusean$ care &or hotr) e sensul sau nonsensul planetei al-astre4 . /Constantin 5oica0. *prut )nc in secolul trecut /)n proza eminescian ,i )n unele nu&ele ale lui Caragiale0$ fantasticul ),i are )n Mircea Elia e pe #cel mai important scriitor fantastic )n proza rom%neasc mo ern4 /Eugen 6imion0. Pe scurt$ trsturile prozei fantastice ar putea fi enumerate astfel" proz caracterizat e 7eorge Clinescu prin cu&intele Mircea Elia e este cea mai integral ,i ser&il )ntrupare a gi ismului )n literatura noastr 1 Eugen 6imion . trirea autentic ,i spiritualizarea conflictelor 1 proz cu o pro-lematic e tip e3istenialist" eroi lucizi$ pro-lematici$ nelinistii$ isponi-ili pentru toate e3perienele e3isteniale 1 fantasticul este o re&an, a &ieii$ a frumuseii ei inepuiza-ile /6orin *le3an rescu0$ un fantastic e tip eru it$ asemntor )n acele pri&ine cu acela folosit e Ernst 89nger /Eugen 6imion0.:emele ,i moti&ele principale ale fantasticului lui M. Elia e ar fi miturile$ relaia intre sacru ,i profan$ ie,irea in timp$ lumea ca spectacol$ geografia sacr$ misterul ,i magia. Caracterele specifice fantasticului )n proza lui Elia e$ trsturile lui sunt" faptul ca este un fantastic e tip eru it . autorul fc%n apel la ,tiin$ istorie$ psihianaliz$ filozofie$ ,i$ )n special$ la mituri. :ema principal a fantasticului lui Mircea Elia e este relaia intre sacru ,i profan$ relaie profun fructificat )n nu&ela La ;ignci . !eirea persona+elor lui Mircea Elia e in profan se pro uce prepon erent ca o ruptur e ni&el$ )n urma crei rupturi$ persona+ul se treze,te un e&a$ )n &iitor . cazul lui !ancu 7ore in <ousprezece mii e capete e &ite un negustor care$ up -om-ar ament iese in a post )ntr( un alt timp . la fel se )nt%mpl ,i lui 7a&rilescu in La ;ignci ,i al altor persona+e in nu&elistica fantastic a lui Elia e care intr$ pe nea,teptate$ )ntr( un uni&ers paralel caracterizat prin alt msur a &remii. =om )nt%lni$ c%teo ata$ oameni comuni care intr )n situaii anormale$ &iaa lor e&enin un ,ir e pro-e iniiatice. 6ingura at c%n &om )nt%lni in fantasticul elia esc )nspim%nttorul &a fi in <omni,oara Christina$ roman al crui su-iect este construit pe tema unui posi-il contact )ntre oameni ,i strigoi$ care tul-ur. >n cea mai mare parte$ nu&elele scrise e Elia e up rz-oi aparin acestui gen . fantastic . concept care$ )n ciu a unor contri-uii teoretice remarca-ile semnate e Roger 7aillois sau e :z&etan :o oro&$ rm%ne )nc neclar. Pentru 7aillois$ fantasticul este o agresiune care sfr%m sta-ilitatea lumii gu&ernate )n aparen e legi riguroase$ imua-ile$ este o ruptur a or inei necunoscute$ o irupie a ina misi-ilului )n s%nul inaltera-ilei legaliti coti iene. /*u coeur u fantasti?ue$ Paris$ 7allimar $ @ABC0. >n cunoscuta !ntro ucere )n literatura fantastic$ :z&etan :o oro& face o su-til analiz a funcionrii fantasticului" >ntr( o lume care este e&i ent a noastr$ cea pe care o cunoa,tem$ fr ia&oli ,i silfi e ,i fr &ampiri$ are loc un e&eniment care nu poate fi e3plicat prin legile acestei lumi familiare. Cel care percepe e&enimentul tre-uie s opteze pentru una intre cele ou soluii posi-ile" ori este &or-a e o )n,elciune a simurilor$ e un pro us al imaginaiei$ ,i atunci legile lumii rm%n ceea ce sunt$ ori e&enimentul s(a petrecut )ntr( a e&r$ face parte integrant in realitate$ ar atunci realitatea este con us e legi care ne sunt necunoscute. >n mare$ nu&elele fantastice ale lui Mircea Elia e se )nscriu in formula propus e :z&etan :o oro&$ cu precizare c$ cititorul rom%n$ profun cunosctor al miturilor$ al sim-olismului religios$ )nelege fantasticul ca sacru ce se rele& prin hierofanii ( manifestri concrete. Pu-licat la Paris$ )n iunie @ACA$ nu&ela a fost tiprit )n Rom%nia )n re&ista 6ecolul DE$ )n

septem-rie @ABF$ ,i inclus ulterior in &olumul cu acela,i nume. Elia e a teoretizat e3istena a ou realiti complementare )n stu iul 6acrul ,i profanul /@ABF0$ emonstr%n e3istena constant a sacrului camuflat in profan$ prezen imposi-il e e3plicat prin recursul la logica raiunii$ ar perfect inteligi-il )n zona particular a g%n irii mitice$ rele&a-il prin semne ,i sim-oluri. !niierea )nseamn a te acor a sufletului armonios al Marelui 6uflet al Lumii. 5ota Ga consi erat e fizicienii ,i misticii orientali . nota ominant a naturii e3plic e ce 7a&rilescu este muzician. :recerea lui sugereaz cu fiecare camer o alt etap a &ieii marcat e cele ,apte portaluri$ cele ,apte chei" <%na ( pentru care tre-uie cheia caritii ,i iu-irii nemuritoare. 7a&rilescu &or-e,te espre iu-irea lui pentru Hil egar $ ceea ce )n Maiteyi )nseamn eclan,area iu-irii sale pentru eroin. 6h%la ( care )nseamn a a&ea cheia armoniei )n cu&%nt ,i aciune pentru a elimina Iarma. >n camera a oua 7a&rilescu c%nt la pian. *llan nu are cheia fiin c nu realizeaz aceast i entitate )ntre g%n $ cu&%nt ,i fapt. Ish%nti . care )nseamn ulcea r- are$ pe care nimic nu o poate tul-ura. 7a&rilescu nu are r- are$ *llan ,i Maitreyi nu au r- are$ e aceea rateaz rumul. =airagya ( care )nseamn perceperea a e&rului$ in iferena la plcere ,i urere. O gsim )n romanul Maitreyi prin 6wami Ma h&anan a$ pe care *llan )l caut ar nu( l )nelege. =%rya ( este energia ne)m-l%nzit ce(,i eschi e calea spre a e&rul supranatural$ ie,irea in noroiul minciunilor terestre. *ceast energie pare o a a&ea Maitreyi$ poate ,i 7a&rilescu$ c%n pare a ie,i )n supranatural. <hy%na ( cheia care uce spre contemplarea etern. Maitreyi )i spune lui *llan c se &or &e ea )ntr( o reincarnare urmtoare. Pra+n% ( cheia care face in om un sf%nt$ )l umnezeie,te. 5araiunea este organizat pe ousprezece sec&ene epice istincte" cltoria cu tram&aiul$ con&or-irea cu -tr%na$ )nt%lnirea cu cele trei fete$ cutarea la-irintic$ o nou )nt%lnire cu -tr%na$ o alt cltorie cu tram&aiul$ oprirea la locuina oamnei =oitino&ici$ ultima cltorie cu tram&aiul$ popas )n faa propriei locuine$ iscuia cu patronul c%rciumii$ )ntoarcerea cu trsura la ignci ,i )nt%lnirea cu Hil egar . <i&izarea aciunii )n ousprezece segmente nu este )nt%mpltoare. >n tra iia cultural a tuturor popoarelor in o( europene$ numrul oisprezece este numrul plenitu inii$ sim-olul unui ciclu )ncheiat$ )nchis. Pe plan ficional$ cele ousprezece episoa e sugereaz e3istena )n timp a unei e3istene umane me iocre" 7a&rilescu$ profesorul e muzic$ ),i retrie,te$ ca )ntr( un &is$ )ntreaga &ia. El trece in real )n ireal fr s ,tie c a prsit lumea comun # e aici4 pentru lumea &e,nic # e incolo4. <in aceast perspecti&$ scenariul compoziional reprezint$ cum s(a o-ser&at$ faza unui itinerariu spiritual$ cltoria inspre &ia spre moarte$ inspre profan spre sacru. Mircea Elia e creeaz ou uni&ersuri paralele$ utiliz%n alte mo aliti narati&e ec%t cele o-i,nuite. >n primul segment narati&$ semnele uni&ersului secun se contureaz in elementele realului. >n con&ersaia in tram&ai se i&esc$ impercepti-il$ c%te&a o-sesii. Prima at casa igncilor ,i apoi gr ina. *m%n ou fiin frumoase ,i enigmatice incit curiozitatea. 5umele colonelului Lawrence reprezint )n structura e a %ncime o metonimie pentru spiritul e a&entur. Omul me iocru$ printr( un proces incon,tient e proiectare ,i i entificare$ &iseaz perpetuu s fie personal angrenat )ntr( o aciune periculoas ,i eroic. 5u )nt%mpltor$ 7a&rilescu ),i moti&eaz intrarea )n casa enigmatic prin orina e a gsi ,i )nfrunta a&entura. :oate semnele e3terioare ( cl ura apstoare$ isto&irea ,i o-oseala trupului$ lim-a+ul am-iguu uc spre aceea,i concluzie" moartea clinic a persona+ului )ncepe la ignci. 7a&rilescu #,tie4 c a uitat ce&a$ ,i spiritul pleac )n cutarea ser&ietei cu partituri$ )ntr( un alt #real4$ eprtat e cel rmas )n urm. Ji iar,i$ nu )nt%mpltor$ re&ine cu -ir+arul la ignci un e )nt%lne,te um-ra fetei e o inioar$ 6urprins$ 7a&rilescu nu sesizeaz c )n aceast escal )ntre &ia ,i moarte Hil egar l(a a,teptat pentru a fi )mpreun )n &iaa # e incolo4$ iar fata$ nu mai puin mirat$ sesizeaz confuzia ne isimulat a fostului iu-it. >n loc e concluzie$ &oi cita pe Eugen 6imion" # E3ist mai multe ni&ele$ mai multe a3e stilistice )n proza lui Elia e. Realul$ imaginaia$ fantasticul$ miticul etc. sunt posi-iliti ce se grupeaz )n +urul unei teme fun amentale . relaia intre sacru ,i profan . prozatorul ne ofer lecia spectacolului.4

Copyright www.ReferateOnline.com Cel mai complet site cu referate