VOINEA GEORGIANA CRISTINA AN S.3.

AFECTIUNILE NOU-NASCUTULUI In perioada de nou nascut exista unele suferinte si boli neintalnite in alte perioade ale vietii. In plus bolile care apar la varste ai ari au anifestari particulare in ca!ul nou"nascutului. TRAUMATISME OBSTRETICALE Definitie - Trau atis ele obstreticale sunt toate le!iunile trau atice #ecanice si c$i ice care apar in ti pul nasterii. %recventa trau atis elor obstreticale este de &"' ca!uri()*** de nn. Etiologie " acroso ia# dispropoortia fat"ba!in# pre aturitate# pre!entatii anor ale# nasteri prelun+ite sau precipitate. Trau atis ele obstreticale sunt , 1. Lezinuni cr nio-cere!r le " Bo# #ero# ng$in - infiltratie ede antoasa $e ora+ica a te+u entului si tesutului subcutanat de la nivelul scalpului. Ea apare in cursul nasterilor prelun+ite sau dificile datorita diferentei dintre presiunea at osferica si cea intrauterina. Aceasta diferenta reali!ea!a o aspiartie a partilor oi craniene cu producere de ede si extravare san+uina. Clinic la nivelul bosei cutia craniana este defor ata# cu consistenta oale, pielea este otica. Evolutia este favorabila cu re itere spontana. "Cef l%e& to&ul" colectie $e ora+ica locali!ata sub periostul unuia sau ai ultor oase craniene ca ur are a ruperii unor vase san+vine. Colectia san+vina este bine deli itata la nivelul suturilor craniene. Cel ai frecventa apare la oasele parietale. Colectia san+vina se for ea!a lent# fiind evidentiata la ore sau !ile dupa nastere. Re!orbtia ei se face lent in -". sapta ani N/ se efectua!a punctia $e ato ului. "'e&or gi #u! (one$rotic -acu ulare asiva de san+e sub aponevro!a epicraniana. Apare la cei nascuti prin vacu "extractor. Clinic apre tu efactia intre+ului scalp# cu ec$i o!e la nivelul te+u entelor care acopera defor area craniana. 0aca $e ora+ia este asiva si rapida poate apare ane ie severa si icter sclero"te+u entar# uneori deces.

Tratamentul" ad inistrare de san+e# vita ina 1# perfu!ie cu plasa a proaspat con+elata )* l(2+. ") r lizii f ci le" au car3cter spastic# sunt de tip 4central5 si interesea!a usculatura inferioara a $e ifaciesului contro"lateral. Etiologie" co presiunea pe nervii faciali care se poate reali!a intrauterin sau in o entul nasterii "$e ora+ii enin+ocerebrale "a+ene!ii nucleare Clinic" defor are faciala cu coltul +urii coborat de partea afectata# sant na!olabial sters# oc$iul un se inc$ide co plet. Aceste odificari sunt ai evidente in ti pul plansului si ai atenuate in so n. Tratament" se va prote6a oc$iul prin ad inistrare de picaturi sintetice la fiecare 7 ore# )"- sapta ani. 0aca dupa ) sapta ana boala nu re+resea!a va fi nevoie de electrodia+nostic *. Leziuni tr u& tice cer$ic le # u le centurii #c (ul re "Fr ctur +e cl $icul - frecventa la copil in cursul nasterilor laborioase. %recvente sunt fracturi inco plete84in le n verde59. Sunt asi pto atice dar dupa '")* !ile se palpea!a calusul la nivelul liniei de fractura. Alteori fracturile sunt co plete. Clinic" abolire a otricitatii spontane a bratului# tu efierea !onei# crepitatii si defor are in !ona fracturii. Examen radiologic" confir a fractura si exclude parali!ia de plex bra$ial. Tratamentul este ortopedic si canssat in i obiliarea u arului si bratului cu fese elastice si sedarea bolnavului. ") r lizi +e (le, !r %i l-in cursul nasterilor laborioase cand se exercita tractiune pe cap si +at in efortul de de+a6are a u erilor. :oate afecta nervul;;; inferior si superior. Clinic- bratul atarna flasc# in abductie si rotatie interna# cu pal a in pronatie# u arul este coborat si antebratul in extensie si in articulatia cotului. Tratamentul este ortopedic pin i obili!area bratului -"3 ore alternand cu perioade de nei obili!are a bratului. -. Leziunile org nelor !+o&in le "Leziuni %e( tice"$e aton subscapular "ruptura de ficat Clinic apare icter# polipnee# ane ie# o for atiune tu orala care se palpea!a in $ipocondrul drept. Tratament" transfu!ie de san+e# interventie c$irur+icala. "Ru(tur +e #(lin " in nasteile laborioase# acroso ie# sifilis con+enital Clinic" ane ie# for atiune tu orala in $ipocondrul stan+ Tratament" ad inistrare de san+e

"splenecto ie "'e&or gie #u(r ren l Clinic" for atiuni tu orale in flancul stan+ sau drept# febra# paloare# ciano!a# se ne ale insuficientei suprarenale acute8colaps# convulsii# varsaturi# diaree# des$idratare9 Tratament" ad inistare de san+e# corti!on# perfu!ii cu solutii $idroelectrolitice .. Lezinunile ( rtilor &oi "Erite&"iritatie rosie ")ur(ur #i (ete#ii" datorita ruperii capilare subcutanate "Ec%i&oze "A+i(onecroz #u!cut n t " tesutul celular subcutanat se necro!ea!a 'EMORA/II INTRACRANIENE Etio( togenie -prematuritatea"datoerita de!voltarii insuficiente si deficitului de factori de coa+ulare dependenti de vita ina 1 -hipoxia- la pre aturi si la nn nor al -traumatismul- prin aplicarea de forceps# pre!entie pelvina# nastere precipitata# ba!in in+ust. Cl #ific re 1. 'e&or gii (eri #i intr $entricul re- frecvente la pre aturi si in ca! de $ipoxie *.'e&or gie #u! r %noi+i n " de cau!a predo inant $ipoxica -. 'e&or gie #u!+ur l " de cau!a trau atica 'e&or gi (eri #i intr $entricul r " se produce la nivelul vaselor ici si capilarelor din 6urul ventriculilor cerebrali# unde structura de sustinere a siste ului vascular lipseste. Aparitia $e ora+iei este favori!ata de pre!enta $ipoxiei perinatale care redirectionea!a fluxul san+vin cerebral spre !onele periventriculare. Clinic are debut precoce in pri ele - sapta ani de viata prin deterioarea neurolo+ica severa. Cand $e ora+ia este i portanta nn pre!inta stare de soc# ane ie severa# bo barea %A# co a# convulsii# cri!e de apnee# parali!ie flasca si deces.Cand $e ora+ia este usoara clinic exista doar ane ie. Diagnostic" prin eco+rafie transfontanelara si CT. :ro+nosticul depinde de a ploarea $e ora+iei. :revenirea $e ora+iei consta in evitatrea anevrelor terapeutice a+resive 8ventilatie asistata9 si anipularea cu are atentie a nn si pre aturilor Tratamentul" entinerea presiunii cerebrale prin ad inistrare de san+e# solutii acro oleculare "scaderea presiunii intracraniene prin punctii lo bare

"ad inistrare de anticoa+ulante, vita ina 1 'e&or gi #u! r %noi+i n " datorata ruperii vaselor enin+iene e isferice. Apare in nasteri laborioase cu $ipoxie si la pre aturii de +rupa III si IV Simptomatologia- discreta si poate lipsi< rar convulsii la -"3 !ile dupa nastere. Evolutie favorabila. Trata entul nespecific. 'e&or gi #u!+ur l "datoarata ruperii sinusului sa+ital lateral si venelor superioare. Clinic" i ediat dupa nastere nn respira cu dificultate# pre!inta opistotonus# pupile ine+ale# deviere asi etrica a oc$ilor# co a# convulsii# stop respiartor. Dignostic prin punctie lo bara# EEG#CT# eco+rafie transfontanelara. Tratament" punctii subdurale repetate pana la eli inarea san+elui# transfu!ii san+vine. Evolutie" sec$ele neurolo+ice# $idrocefalie# deces. DETRESA RES)IRATORIE %r. detres"tulburare de respiratie Definitie 0etresa respiratorie repre!inta incapacitatea aparatului respirator de a asi+ura or+anelor O- si de a eli ina CO- la nn care a respiart spontan sau a fost resuscitat. Exa enul clinic este definitoriu pentru sindro ul de detresa, =si pto e respiratorii "polipnee# dispnee# tira6 "perioada de panee ai are de )* sec "se ne de lupta respiratorie , tira6 intercostal# subcostal# suprasternal < infundare xifoidiana# balans toraco"abdo inal#bataile aripilor nasului#+ea at exterior "ciano!a +enerali!ata care cedea!a la ad inistrare de O-. =si pto e neurolo+ice "tulburari de tonus si reactivitate "convulsii =si pto e cardio"vasculare " te+u ente palide cu cresterea ti pului de recolorare "ta$icardie "$ipoter ie "$ipotensiune Etiologie Afectiuni respiratorii"detresa respiratorie tran!itorie " detresa respiratorie idiopatica>cau!a bolii un se cunoaste " aspiartie de lic$id a niotic

" infectii pul onare " pneu otorax Alte afectiuni" $ernie diafra+ atica# atre!ie de esofa+# larin+o" alacia# cardiopatii con+enitale# acido!a etabolica# $ipo+lice ie# $ipo si $iper ter ie# $e ora+ie cerebrala# ede cerebral# iopatii# asfixie la nastere. Detre# re#(ir torie i+io( tic 0!o l &e&!r nelor %i line 9" apare la pre aturi caracteri!ata prin atelecta!ie pul onara difu!a datorita lipsei de surfactant si $ipoperfu!iei pul onare. Repre!inta principala cau!a de orbiditate si ortalitae neonatala83*"?*@9. Clinic prea!inta se ne de detresa respiratorie" polipnee# retractie sternala# retractia soatiilor intercostale# +ea at expirator# batai ale aripilor nasului# scaderea ur urului respirator# ede e si $ipotensiune arteriaal. Apar apoi ciano!a# cri!a de apnee# $ipoter ie# a+ravarea se nelor de insuficienta respiartorie# evolutie spre deces. Paraclinic" $ipo+lice ie# $ipocalce ie# $ipoxenie# $ipercapnie# $iperbilirubine ie. Radio+rafia pul onara pre!inta opacitati difu!e si etrice# bilateral ce pot conflua in i a+ini de atelecta!ie. Evolutie este +rava ducand la deces prin co plicatii severe" septice ie# pneu onie# pneu otorax# $e ora+iecerebrala# colaps. Rar este favorabila cu a eliorare spontana in 7"& !ile8datorita cresterii de surfactant9. Profilaxia" prevenirea pre aturitatii# evitarea operatiei ce!ariene# trta entul i aturitatii pul onare la fat. Tratament "de!obstructia cailor respiratorii# entinerea per eabilitatii cailor respiratorii# introducerea unei sonde na!o"+astrice pentru a vacua continutul +astric "ad inistrare de oxi+en u idificat "ventilatie asistata in apnee prelun+ita# pA arterial sub '#-*# pO- arterial ai ic de &* A+# pCO- arterial ai are de ?* A+ " se entine te peratura corpului 3?"3' "se instalea!a o perfu!ie cu +luco!a )*@ ?* l(2+(!i si cu electorliti "se va efectua un bilant $e odina ic si biolo+ic "se va corecta acido!a etabolica prin ad inistrare de bicarbonat de sodiu 7-B# -"3 l(2+# in rit de ) l( in# fara a depasii 7 l(2+(!i. "se va facecorectia cu electroliti in functie de valorile iono+ra ei san+vine "antibioterapie de protectie Detre# re#(ir torie tr nzitorie" cea ai frecventa for a de detresa< alveolele si caile respiratorii fetale sunt pline cu lic$id pul onar secretat de celulele pul onare. Ca nastere in conditii de suferinta fetala si neonatala# acest lic$id se absoarbe lent ceea ce va deter ina tulburari respiratorii in pri ele -7$ dupa nastere.

Clinic ne pre!inta respiratie superficiala# frecventa".*")** respiratii pe inut"# +ea at# ciano!a# batai ale aripilor nasului# tira6 Radio+rafia cardio"pul onara pre!inta scaderea transparentei parenc$i ului pul onar# opacitati liniare orientate de la periferie catre $il# linii sci!urale# cardio e+alie. Trata ent, O-# perfu!ie cu +luco!a )*@ Evolutie favorabila. Detre# re#(ir torie (rin #(i rtie &niotic Ca fatul nor al +lota ra ane inc$isa< ea se desc$ide inter itent doar pentru a eli ina lic$idul pul onar. In cursul asfixiei fetale se produce o relaxare a sfincterului larin+ian cu aparitia unor iscari de +apin+# e isie de econiu in lic$idul a niotic si aparitia sindro ului de aspiratie de econiu. Acest sindro este ai frecvent la supra aturati. Clinic apar se ne de $ipoxie cronica intrauterina# te+u ente i pre+nate cu econiu# $ipotonie usculara# tulburari respiratorii# ciano!a# distensie toracica# polipnee# tira6. Ca auscultati pul onara apar raluri bronsice pe a bele arii pul onare. Radio+rafia cardio"pul onara are opacitati icro sau acro nodulare alternand cu !one de e fi!e # cardio e+alie. Evolutie" favorabila in 3"7 !ile "spre deces in 3*@ din ca!uri Trata ent se va institui rapid< aspiarrea econiului din caviatea bucala si tra$ee apoi in sto ac.