Reprezentarea Informatiei in sistemul de calcul

SISTEMUL BINAR

Sistemul binar
Informatia este reprezentata digital unitatea fundamentala pentru reprezentarea informatiei este discreta (nu poate lua orice aloare! Se foloseste reprezentarea "inara a informatiei# unitatea de "aza a informatiei este "it$ul si poate a ea % alori (& sau '!( Strict con entional se atri"uie aloarea & prezentei potentialului electric si ' a"sentei acestuia(

 ) sec enta de * "iti se numeste "+te( Un "+te reprezinta %*,%-.# putem reprezenta %-. alori/ %-. caractere# numerele '0 %--(
' 1ilo"+te , %'& "+te , '&%2 "+te

Sistemul zecimal numarul cifrelor distincte reprezinta "aza sistemului numeric(

E3(/ In sistemul zecimal sunt '& cifre (&#'#%#4(5!(

6iecare numar in aceasta "aza este e3primat ca o suma de produse ale fiecarei cifre si a unei puteri a lui '&(
-%.7,73'&&8.3'&'8%3'&%8-3'&9

 Sistemul "inar ("aza %! este alcatuit din % cifre (&#'!( Similar/

'&'&' , '3%&8&3%'8'3%%8&3%98'3%2 '&'&' (%! , %' ('&!
:ecimal ' % 9 2 . 7 * 5 '& BInar ' '& '' '&& '&' ''& ''' '&&& '&&' '&'& Suma argumentilor lui % ' %8& %8' 28&8& 28&8' 28%8& 28%8' *8&8&8& *8&8&8' *8&8%8&

Aritmetica binara
;entru a aduna doua numere# le aliniem unul su" altul dupa puterile "azei si dupa aceea adunam cifrele dinspre dreapta( <aca suma pentru orice coloana este mai mare decat ceea ce putem e3prima cu o cifra (& sau ' pentru "aza %! atunci transportam un ' la puterea imediat urmatoare (mai mare!( Numim aceasta o depasire (o erflo=! daca puterea imediat urmatoare nu a fost implementata si acest transport nu este posi"il(
'&&'&'''& 8 ''&&''&'' $$$$$$$$$$$$$$$ '&''&&'&&'

Numerele "inare lungi sunt greu de citit( <in acest moti # e3ista con entia de a grupa "its$ii cate 9 sau 2 incepand de la dreapta( Este o"isnuit sa scriem fiecare set de 2 "its ca o cifra in "aza '. (>e3azecimala!( Aceste cifre sunt &#'#%#9#4(5#A#B#?#<#E#6
Astfel &&'' este 9 si '''' este 6

 ;entru a e3plica scaderea este necesar sa cunoastem un concept al alge"rei moderne numit aditi ul in ers( <e fiecare data cand adunam un numar la aditi ul sau# o"tinem &(
E3(/ 9 8 ($9! , &

Matematic scaderea este posi"ila deoarece fiecare numar are un in ers( <e fapt# scaderea nu este altce a decat adunarea aditi ului in ers(
Scaderea minus scazator $$$$$$$$$$$$$$$$$ diferenta Adunarea plus in ersul scazatorului $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ suma

Acest fapt este important deoarece U?; are logica de adunare( <aca putem con erti scaderea la adunare atunci putem folosi aceasta logica(

 ;utem calcula aditi ul in ers in numai % pasi( Mai intai formam un numar care este numit complement de unu/ oriunde numarul original are un "it de '# complementul a a ea un & si ice ersa( Apoi adaugam ' si o"tinem complementul de %( <e e3emplu sa consideram urmatoarele numere de * "its/
&&'& &'&' Numar ''&' '&'& ?omplement de unu ''&' '&'' ?omplement de %

Notati ca adunand un numar cu complementul sau de doi# suma este o putere a lui % ( de aici si numele!
E3(/ &&'& &'&' Numar 8''&' '&'' ?omplement de doi $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ '&&&& &&&& Suma ca putere a lui doi

<aca luam in considerare numai * "its din dreapta atunci cu ade arat raspunsul este &(

 Inmultirea urmeaza acelasi proces folosit in aritmetica zecimala# cu e3ceptia faptului ca ta"la inmultirii este mult mai restransa(
E3(/ '&'
3 '&' $$$$$$$$$$$$$$$$$ '&' &&& '&' $$$$$$$$$$$$$$$$$$ ''&&'

Atata timp cat multiplicam numai prin ' si &# putem con erti pro"lema inmultirii intr$o serie de adunari si deplasari (s>ifts! analizand "its$ii din inmultitor( <aca "itul este '# adunam deinmultitul la produsul partial si deplasam inmultitorul cu o pozitie la stanga@ daca "itul este &# pur si simplu facem numai deplasarea(

 <upa cum stim ?;U (U?;! are logica atat pentru adunare cat si pentru deplasare asa ca putem intelege cum se realizeaza inmultirile( )"ser am ca ceea ce pentru noi este o singura operatie de ine pentru computer o sec enta de operatii primiti e( Rezulta ca multiplicarea se realizeaza mai complicat si ia mai mult timp( <e fapt timpul necesr unei inmultiri a depinde de numarul de & in inmultitor( ?u cat sunt mai putini de & cu atat sunt mai multe adunari si timpul de calcul este mai indelungat( <e retinut din aceasta/ nu toate instructiunile au aceeasi iteza de procesare si unele iteze de procesare ariaza cu datele( Impartirea in "inar se face asemanator cu impartirea in sistemul zecimal(

Reprezentarea numerelor
Numerele pot fi reprezentate ca intregi sau in virgula mobila (floating point!( ;entru reprezentarea ca intreg se folosesc un numar de %n octeti# functie de formalismul de reprezentare(
' octet , &0%-% octeti se numeste reprezentare de '. "its , &0.2&&& 2 octeti (9% "its! , %9% * octeti (.2 "its!

?el mai mare numar ce poate fi pastrat intr$un "+te este '''''''' sau %*$' sau %--( <aca lasam deoparte primul (cel din stanga! "it pentru a ser i ca "it de semn# atunci numerele care pot fi pastrate intr$un "+te pot aria de la $'%7 la '%7(

 ;entru a memora numere mai mari putem com"ina % "+tes consecuti i( In '. "its se poate pastra un numar poziti de ordinul % '.$' sau .--9-( <aca folosim un "it pentru a fi "itul de semn atunci inter alul de ine/ $9%7.7 la 9%7.7( Acest numar este destul de mare pentru maAoritatea aplicatiilor@ el este in general numit intreg si formatul de '. "its este numit formatul de numar intreg( Totusi unele pro"leme necesita numere mai mari sau alori fractionale( ;utem sa lucram cu numere mai largi folosind 2 "+tes (9% "its! ca unitate( Modul de lucru se numeste irgula mo"ila (floating point!( ;rima reprezentare de tip irgula mo"ila este pe 2 "+tes si se numeste reprezentare in simpla precizie (' "+te e3ponetul# 9 "+tes mantisa!( ;entru reprezentarea in du"la precizie se aloca * "+tes (' "+te e3ponentul# 7 "+tes mantisa! (B %-- alori reprezenta"ile pe 7 "+tes 3 '&B'%7! numere care acopera aproape toata clasa de precizie(

Reprezentarea caracterelor
Alfa"etul calculatorului contine %. de litere mari si %. de litere mici# '& cifre# cate a duzini de semne de punctuatie si cate a duzini de caractere speciale de control pe care >ardul le recunoaste( 6iecare dintre aceste caractere are un cod unic care poate fi e3primat pe un "+te( <e e3mplu# cand utilizatorul tasteaza C-7D la un terminal# el de fapt introduce un cod de * "its pentru C-D urmat de un cod de * "its pentru C7D( Softul de sistem al calculatorului poate con erti apoi aceste coduri in numar "inar &&'' '&&' care poate fi folosit pentru calcul( In acelasi fel softul de sistem tre"uie sa con erteasca datele la siruri de coduri care pot fi listate sau afisate( ;entru a elimina erorile de transmisie# computerul adauga un "it de paritate pentru a detecta codurile in alide( Bitul de paritate este setat fie pe & fie pe ' pentru a garanta numarul impar de cifre de ' al codului (e3ista deasemenea si o paritate para!(

 Este simplu sa proiectam >ard$ul in asa fel incat sa testeze paritatea fiecarui caracter procesat pentru a detecta codurile in alide( Acest fapt este folositor in special cand citim date stocate pe medii magnetice# cum sunt discurile# pe care orice particula de praf poate cauza erori temporare( ?and o eroare de paritate este detectata# softul de sistem normal incearca sa reciteasca (sa rescrie! caracterul# de un numar fi3 de ori( <aca eroarea persista# operatia este intrerupta( 6olosirea unui "it pentru erificarea paritatii a face codul caracterului mai lung( Totusi# acesta nu este de fapt o pro"lema atata timp cat codurile necesare reprezentarii alfa"etului sunt mai putine de '%* si '%* de coduri pot fi e3primate in 7 "its( Al *$lea "it este disponi"il pentru a folosi ca "it de paritate(

 American Standard ?ode for Information Interc>ange (AS?II! este codul utilizat de toate aplicatiile folosite in microcomputere( 6iecare caracter este scris pe 7 "its(
<e e3emplu/ '&& &&&' este codul pentru A ''& &&&' este codul pentru a '&& &&'& este codul pentru B

Mai e3ista si alte coduri printre care si E3tended Binar+ ?oded <ecimal Interc>ange ?ode (EB?<I?!( Acesta este un cod de * "its dez oltat de IBM pentru calculatoarele mari( El nu necesita un "it de paritate deoarece >ardul care il proceseaza adauga un "it de paritate( MaAoritatea memoriilor utilizeaza un al 5$lea "it de paritate pentru a$si erifica continutul( Un astfel de "it de paritate este utilizat de >ard si nu poate fi utilizat de programe(

Reprezentarea logica si fizica

Atunci cand or"im despre calculatoare tre"uie sa facem diferenta intre entitatile logice si cele fizice( Entitatile logice sunt acelea care comunica intelesul( <e e3emplu# un cod de caractere pe * "its# un intreg pe '. "its# un numar in irgula mo"ila pe 9% "its# un numar in du"la precizie pe .2 "its sunt toate unitati logice( ?u antul# in sc>im"# este o unitate fizica( Marimea cu antului este numarul de "its care pot fi accesati ca o unitate( Intr$un calculator de * "its# marimea cu antului este de * "its( ;entru a citi o unitate logica e3primand un numar in irgula mo"ila este necesar sa citim patru unitati (cu inte! fizice( ;e de alta parte un calculator de 9% "its in mod normal are facilitati pentru a accesa numai o parte a unui cu ant (un anume "+te!(

Reprezentarea imaginilor
Imaginile se considera a fi o"iecte dreptung>iulare# alcatuite dintr$o matrice pi3el (pi3el , elementul cel mai mic din imagine# ce este definit indi idual!( ' pi3el este caracterizat prin pozitia in cadrul imaginii si culoarea sa( Numarul ma3im de culori ce poate fi luat de un pi3el se numeste adancime de culoare( ?el mai des intalnite/
Adancimea de culoare de ' "it pentru al"$negru@ Adancimea de culoare de ' "+te ce permite reprezentarea a %-. culor sau %-. nuante de gri@ Adancimea de culoare de % "+te .2&&& culori@ Adancimea de culoare de 2 "+te cate a milioane de culori(