Anda di halaman 1dari 64

CUPRINS

Istoric Capitolul I Medicamente analgezice antipiretice Capitolul II Prezentare generala Medicatia analgezica si antipiretica Indicatii Capitolul III Clasificarea medicamentelor analgezice-antipiretice Capitolul IV Reactii adverse ale medicamentelor analgeziceantipiretice Capitolul V Prezentarea medicamentelor Concluzii Bi liografie

IS!"RIC

$in cele mai vec%i timpuri& gri'a fata de aproape a generat metode si mi'loace de alinare( Mentionam ca in acest sens primele leacuri constituite sunt din plante& radacini& frunze sau flori asociate sau nu cu o gestica tamaduitoare( $upa ingerarea %ranei formate din anumite parti ale plantelor si animalelor& omul primitiv a inceput sa capete si cunostinte despre efectul acestora( Prin acumularea cunostintelor care au fost do andite intamplator si transmise oral generatiilor urmatoare ei au cunoscut plante cu actiune %alucinogena& euforizanta& analgetica( Mai tarziu %indusii si c%inezii au folosit in scop terapeutic opiul& reventul& si cornul secarei su stante folosite si astazi( Medicina si farmaceutica din India au un ogat continut empiric& im inat cu elemente mistice( In conceptia medicala indiana olile se datoreaza atat unor factori materiali interni si e)terni& cat si cauzele supranaturale& mistice( $ivinitatile vindecatoare sau cu atri utii in sfera medicinei si farmaceuticii in mitologia indiana sunt* +gni& Indra si Soma alaturi de Siva& care este in acelasi timp inefacator si datator de oli( ,fectele tamaduitoare ale plantelor de leac se datoreaza demonilor si divinitatilor care sala'luiesc in ele& in inandu-si puterile lor cu proprietatile materiale& tamaduitoare ale acestora( Remediile vegetale au 'ucat un rol foarte important in terapia si farmaceutica din India( Material medica -farmacologia. populara si aceia a medicinei culte au fost e)trem de ogate( "perele medicale sanscrite& lucrarile atri uite lui Vag %ota si manuscrisul Bo/er indica numeroase remedii din cele trei regnuri ale naturii( Susruta& care a trait cu cateva secole inainte de era noastra aminteste peste 011 de medicamente& printre care * tamarindul- la)ativ.& cardamomul -calmant in dureri de splina.& canepa -canna is indica.&

ca analgezic usturoiul& smirna& mustarul-revulsiv.&aconitul -in dureri de ficat& ameteala si dureri generale.( Progresele investigate de stiinta au creat produse pe cale c%imica& initial avand la aza principii active din plante( Ulterior calea de sinteza a amplificat infinit posi ilitatea de lupta cu oala( Iata spre e)emplu cum a fost descoperita aspirina* - ca in fiecare luna& in ultima 'oi& la ora ceaiului la intrarea in cladirea ce gazduia cele ra Ro3al Societ3 din 4ondra& era mare animatie( " isnuitii prestigioasei institutii se salutau protocolar& sau amical& dupa natura relatiilor&ar orand acel aer lazat sau preocupat al unor oameni de stiinta prea constienti de valoarea pe care o reprezentau in societate( +cestia pareau sic mai ine im racati lasand sa se descopere suficient de usor o prosperitate ostentativa( +ltii & dimpotriva & mai mult distrati decat neatenti isi etalau cu nonsalanta o negli'enta deloc cautata( +cestia erau adevaratii savanti5 ,ra in vara anului #067( pentru acea seara doctorul Stone anuntase ca va prezenta un raport in legatura cu succesele pe care le o tinuse& in practica sa medicala& privind com aterea fe rei cu a'utorul unor preparate o tinute din scoarta de salcie( Pornise in cercetarea sa de la o ipoteza azata pe credinta forte ine inradacinata la tara& in randul tamaduitorilor locali& ca fiecare planta medicinala poseda o &&semnatura88 miraculoasa&menita sa o predestineze unei anumite este &&destinata88 sa vindece oli& strict legata de &&semnul88 plantei( +stfel & plamanarica& cu frunza sa de forma si coloratie asemanatoare plamanului olile de plamani9 rostopasca avand late)ul de culoare portocalie& atat de cunoscut& era folosita pentru tratarea icterului -gal enarea.& pe cand salcia& care creste in locuri umede& mlastinoase& pe malul apelor& era si ea una de ceva ( Stand cu radacinile intr-un teren atat de umed& nu putea sa nu ai a nici un efect asupra celor ce se im olnaveau dupa ce au fost nevoiti sa stea cu picioarele in apa & sau sa se ude

la picioare( !oti faceau fe ra dupa ce se im olnaveau& iar &&frigurile88 reprezentau forma cea mai grava a olii( Mai mult & doctorul Stone o servase ca scoarta de pe ramurile salciei are un gust amar( "ri el stia ca din Peru &se poate o tine&prin cora iile care indrazneau sa stra ata pustietatile de apa ale "ceanului +tlantic& antuit de rigantinele piratilor& o scoarta de culoare rosie( Si aceasta era foarte amara la gust( Se numea scoarta de C%ina& nu pentru ca ar fi fost de origine c%ineza( Sta ilind o apropiere intre cele doua scoarte& Stone a cules scoarta de pe ramurile salciei& a uscat-o& a pulverizat-o si cu a'utorul sau a preparat macerate in apa & la cald( + indepartat apa prin evaporare si ce a ramas & in retorta& a administrat olnavilor sai de &&friguri88 sau care& din diverse pricini& faceau temperatura( +sa cum se asteptase& de astfel& fe ra scadea de fiecare data( Scoarta de salcie dovedise un un fe rifug& desi in treacat fie spus aceasta nu avea nimic deaface cu malaria-frigurile de alta.( In epoca la care ne referim & cand doctorul Stone isi trata olnavii sai cu e)tracte de salcie& germenul malariei nu era cunoscut( In orice caz comunicarea sa a fost ascultata cu mult interes si dupa terminarea lecturii& intre arile au inceput sa curga( Ce fel de salcie era cea pe care a folosit-o& de unde provenea& cum a recoltat scoarta& cand& la ce ora din zi& cum a uscat-o& cum a pregatit maceratele si decocturile& iar olnavii cum au primit medicamentul& cum s-au comportat si multe altele( Stone a avut succes& rezultatele sale au fost consemnate in analele societatii& raportul depus la ar%iva acestuia si viata si-a vazut mai departe de tre urile sale( Revolutia franceza atea la usa5 Peste aproape 01 de ani insa& cam prin #:2;& aveau sa se declanseze o serie de intamplari& aparent fara nici o legatura intre ele(

<

=armacistul francez >( 4erou)&'ucandu-se cu scoarta de salcie& preparase si el e)tracte in la oratorul farmaciei sale( In urma unui sir de e)periente& el reusise sa o tina& in pa%arele de sticla o su stanta de culoare al a& frumos cristalizata in ace su tiri sau in rozete( Cam tot atunci & un alt farmacist& de data aceasta elvetian& pe nume Pagenstec%er& distila florile de sanziene& atat de frumos mirositoare( $in lic%idul de distilare& dupa racire& se ridicau la suprafata picaturi uleioase de alde%ida salicilica& lic%id care amintea mirosul sanzienelor( +poi germanul ?arl @aco 4o/ig a luat alde%ida salicilica& a tratat-o cu permanganat de potasiu& a adaugat ceva acid sulfuric si a pus totul la fiert( $upa racire& in alonul de reactie s-au depus cristale aciculare& stralucitoare& de aceeasi culoare al a ca si cristalele de salcie& ale lui 4erou)( ,rau de acid salicilic( $upa un sfert de veac de incercari& >( Auerland reusise sa reproduca prin sinteza& in retorta& si pornind de la fenol& acidul salicilic& pentru care 4o/ig folosise insa o su stanta naturala( =enolul se o tinea & prin distilarea uscata a car unilor de pamant pentru producerea gazului de iluminat( Pe de alta parte & farmacistul alsacian& din Strass ourg& C%arles-=rederic Aer%ardt& s-a apucat sa acetilizeze acidul salicilic( =olosind an%idrida acetica si iarasi acidul sulfuric a o tinut ceea ce la analiza c%imica s-a dovedit a fi acidul acetilo-salicilic( +ceasta& acidul salicilic& alde%ida salicilica din sanziene si su stanta lui 4erou)&care in timp capatase denumirea de salicina& toate aveau aceiasi structura c%imica de aza( Calea de o tinere a aspirinei fusese stra atuta( Mai tre uia consacrarea( +ceasta a avut loc a ia in #:06 cand 4 Rien si S( StricBer au demonstrat ca acidul acetilo- salicilic& administrat olnavilor reumatici care fe ricitau& facea sa scada temperatura intocmai ca si salicina& dar de mai mare intensitate( Su stanta & care pana atunci satisfacuse numai fantezia unor cercetatori de la orator & devine& peste noapte un medicament(Si inca un medicament un5 de

,ra ceruta din ce in ce mai mult( Bolnavii o cereau& medicii o prescriau& dar& vai numai cativa farmacisti puteau sa acetilizeze acidul salicilic( +tunci & in anul #:;7& =eli) >ofmann c%imist la firma Ba3er din 4everBusen& a reusit sa ela oreze un proces te%nologic pentru o tinerea acidului salicilic acetilat& astfel ca acesta sa fie preparat in cantitati indestulatoare& la scara industriala( Si deoarece & pe aceasta cale& devenea un articol comercial i s-a dat si o denumire adecvata( Pentru ca era o tinut prin acetilarea acidului salicilic si& initial acesta fusese preparat prin o)idarea alde%idei salicilice din Spirea& a fost otezata +spirina( Cele ra aspirina & de atunci in #:;7& a fost fa ricata si utilizata in cantitati care& pro a il& acum nu mai pot fi socotite( Numai S(U(+( au sintetizat& in anul #;67& #7(111 tone( $ar in toata ,uropaD $ar in C%ina si @aponiaD $ar in toata lumeaD Scoasa din taina milioanelor de celule infime din care este alcatuita salcia si de unde la inceput nu se lasa furata naturii decat cristal cu cristal& acum& pentru alinarea durerii& ea se incarca in vagoane( Mai intai vagoanele vin in fa rica si aduc in cisternele lor pantecoase& fenol( +cesta se intalneste& in cuptoarele duduind su presiunea arzatoare a focului& cu dio)idul de car on& acidul cel mai raspandit de lume( In foc si presiune& dio)idul de car on se lipeste de fenol si din contopirea unui gaz si a unui lic%id& se nasc& in procesul termic& cristalele matasoase de acid salicilic( +m pornit de la natura si acum& noi oamenii& copiindu-i modelele& fa ricam in retortele noastre& mii si mii de tone de su stante naturale( $ar ce deose ire( !remurand in adierea vantului racoros de primavara& palida frunza de salcie& care a ia s-a desfacut din o ocul sau prepara sarguincios salicina in celulele sale minuscule& din cateva molecule de dio)id de car on si apa( Si ce rezultaD !ot cateva molecule de salicina( " activitate intensa care se desfasoara in conditii ce nici pe departe nu e de impresia 'ocului unor energii enorme( +ceasta o simtim numai in fa rica de aspirina(

Bu uitul cuptoarelor in care moleculele de fenol si dio)idul de car on sunt ing%esuite la #2C EC si 6 atmosfere& se aude de departe( Ca sa nu mai vor im de %uruitul motoarelor& de suieratul a urilor ce scapa su presiune& de atmosfera care ustura la oc%i& sau de fier inteala recipientelor in care se naste acidul( $us in alte parti ale fa ricii& el este fiert in alam icuri uriase& cu an%idrida acetica& in prezenta unor catalizatori& adevarati carausi de grupari active o)idul acidului salicilic& catalizatorul coase o molecula de acid acetic si aspirina e gata( Mai ramane sa fie separata& purificata ca sa indepartam tot && gunoiul88 de reziduri de reactie& recristalizata si am alata( In saci mari de plastic ia drumul fa ricilor de medicamente unde su stanta aspirina va intampina o alta serie de aventuri& pentru a deveni aspirina medicament( ,ste dusa & mai intai& la o moara spre a fi macinata fin( ,ste apoi amestecata in niste to e& ce se invartesc carag%ios& parca in doua directii concomitent& cu lianti& cu gonflanti si cu dezagreganti( Pul erea omogena& ca o faina al a& este umectata& framantata& trecuta apoi prin site su tiri spre a fi transformata in granule de marime si consistenta& ca un gris( Aranulele uscate trec apoi prin masina de comprimat& unde cazand cu putere& ponsoanele& cu o dunga proieminenta pe diametru& arunca din matrita o pastila de aspirina cu o linie ce o imparte in doua 'umatati( In lacasul matritei& ponsonul a adunat particulele fine de aspirina pe care cele de liant le-au lipit& dar impreuna cu alte particule de gonflat si dezagregant( +poi milioane de comprimate de aspirina sunt am alate cate #1& in fasii de %artie scrisa cu culoare verde si trimise catre toate farmaciile din tara( $e aici le vom cumpara noi( 4e vom lua pentru a ne trata de diverse maladii( In cazul unor dureri reumatice& nevralgii& mialgii& in stari inflamatorii& mai ales de origine reumatica& sau si in alte stari fe rile& ca antipiretice( Ing%itita& pastila de aspirina& a'unsa in stomac& va fi umectata de lic%idul gastric(

+cesta va patrunde in grosimea pastilei prin difuziune si se va umfla particulele de material gonflant( In felul acesta pastila isi mareste volumul& se umfla&apoi crapa si se desface in fragmente din ce in ce mai mici( In acest moment intervine dezagregantul care le desface si pe ele pana la particulele initiale de aspirina din care a fost confectionat comprimatul( Intre timp lic%idul si materialul din stomac trece in intestine unde particulele fine de aspirina se dizolva pana la nivelul molecular( + ia in stare moleculara& la dimensiuni de su a milioana parte dintr-un milimetru se vor strecura& o data cu lic%idul intestinal& in vilozitati si de aici in vasele sanguine( Sangele va transporta aventuroasele molecule pana la locul de actiune( $ar sa fim atenti( Uneori& inainte de a se dizolva& particulele sau microcristalele de aspirina se lipesc de mucoasa stomacala& o irita& provoaca o inflamatie unde sangele navaleste in apararea locului afectat si atunci se produce o mica %emoragie&se poate forma c%iar un ulcer( $in aceste cauze& nu se va lua niciodata aspirina cand suferim de gastrite& ulcer sau o insuficienta %epatica( Multe medicamente ine-facatoare& utilizate cu success de ani si ani & in loc de insanatosire isi arata si cea de-a doua fata& al doilea tais al cutitului si atunci ele devin daunatoare( $in astfel de motive& cand luam un medicament tre uie sa-l cunoastem foarte ine& sa cunoastem perfect toate riscurile la care ne putem astepta in urma automedicatiei( $e aceea& ine este sa nu ne luam dupa sfaturi si retete aflate in diferite ocazii& ci sa urmam & pe cat posi il& numai indicatiile medicului( +spirina este un medicament foarte larg folosit& poate cel mai folosit& dar asta nu inseamna ca poate fi intre uintat oricum( +spirina produce si accidente( $eci& mai intai medicul si apoi medicatia5 $e aici si stiinta care studiaza totalitatea medicamentelor& farmacologia a luat amploare prin studiile si cunoasterea tuturor efectelor enefice sau to)ice pe care acestea le pot avea asupra organismului uman(

Capitolul I

Medicamente analgezice - antipiretice Su stantele din aceasta grupa au larga utilizare terapeutica( +ctiunea analgetica se datoreaza deprimarii selective a procesului de transmitere si integrare a senzatie dureroase9 este mai putin intensa dar spre deose ire de actiunea analgezicelor morfinice& nu este insotita de deprimarea respiratiei si de to)icomanie( +ctiunea antipiretica este consecinta deprimarii centrilor termoreglarii din %ipotalamus( +ctiunea se menifesta doar in prezenta fe rei& antipireticul neinfluientand temperatura normala a corpului( !oate medicamentele din aceasta clasa au efecte terapeutice si reactii adverse asemanatoare& ceea ce se e)plica prin mecanismului lor comun de actiune( +cidul acetil-salicilic se a soar e relativ repede din tu ul digestiv& disponi ilitatea medie dupa administrarea orala fiind de 6:F( Cresterea P>-ului sucului gastric mareste solu ilitatea medicamentului si ii usureaza a sor ia - desi mareste in acelasi timp proportia formei ionizate& fenomen care tinde sa micsoreze a sor ia.( Viteza de a sor ie si concentratia plasmatica ma)ima variaza in functie de preparat( +cetilsalicilatul de sodiu & acidul acetilsalicilic tamponat in comprimate efervescente si comprimate o isnuite& desfacute in apa calda& permit o a sor ie mai rapida realizand o concentratie plasmatica superioara cu ma)im la G % de la ingestie( Comprimatele o isnuite& nedesfacute in apa & realizeaza concentratii plasmatice mai mici cu un ma)im #-##H2 % de la administrare9 viteza a sortiei creste cu cat particulele de su stanta active sunt mai mici(

Comprimatele enterosolu ile realizeaza o a sor ie lenta -si un efect prelungit. concentratia este ma)ima la 6% de la administrare( +cidul acetilsalicilic este in mica parte %idrolizat in mucosa intestinala si la primul pasa' %epatic& a'ungand in sange& in ma'oritate& su forma nemodificata( >idroliza continua in plasma si in ficat& astfel incat proportia salicilatului creste repede( +ceasta face ca nivelul plasmatic de acid acetilsalicilic sa nu depaseasca 61 IgHml pentru dozele analgezice si antipiretice si #C1-711 IgHml pentru dozele antiinflamatorii( =enomene to)ice minore apar la concentratiile ce depasesc 211IgHml& to)icitatea este manifestata la peste 711IgHml& iar la concentratii mai mari <C1IgHml survin tul urari meta olice grave( +cidul acetilsalicilic se leaga de proteinele plasmatice& indeose i de al umina& in proportie medie de C1F( In cazul salicilatului& legarea este in functie de concentratia plasmatica la concentratie o isnuita pentru dozele antiinflamatorii -#11-211 mgHml. proportia de legare este de :1;CF& la concentratiile to)ice-<11mgHml. ea scade la C1F-restul reprezinta forma li era& difuza ila.( $istri utia se face in toate tesuturile& dar inegal( Volumul aparent de distri utie corespunde apro)imativ apei e)tracelulare& fiind de circa 1(C#HBg atat pentru acidul acetilsalicilic& cat si pentru salicilat( $ifuzeaza partial in lic%idul sinovial dupa o doza de 1(6gr( +cidul acetilsalicilic concentratia in lic%idul sinovial al articulatiei inflamate este de aproape 2CF acid acetilsalicilic si peste C1F salicilat& fata de concentratia plasmatica9 su stanta activa se mentine aici timp mai indelungat decat in plasma( Salicilatii trec lent prin ariera %ematoencefalica si repede prin ariera placentara( +cidoza favorizeaza difuziunea in creier si in alte tesuturi& respectiv riscul to)ic& deoarece mareste proportia formei ionizate& neliposolu ile& favorizeaza retinerea in lic%idul e)tracelular si eliminarea( +cidul acetilsalicilic este repede %idrolizat & avand un clearance de ;(7mlHminut si Bg si un timp mediu de in'umatatire de #C minute( Salicilatul este meta olizat in ficat& in

#1

principal prin con'ugare cu glicina& reprezentand acid saliciluric9 se formeaza& de asemenea& derivati glucoromici-fenolglucuromida& acilglucuromida. si mici cantitati de acid gentezic-acid 2(C di%idro)i enzoic.& un meta olizat activ( ,)pirarea salicilatului se face dupa o cinetica dependenta de doza deoarece enzimele care catalizeaza formarea acidului saliciluric si fenolglucuromidei sunt satura ile capacitatea ma)ima de meta olizare corespunde concentratiei plasmatice de C1mgHml( Clearance-ul salicilatului diminueaza cu cresterea dozei& respectiv a concentratiei plasmatice9 pentru dozele antiinflamatorii valoarea clearance-lui este de 1(#:1&21mlHminut si Bg( !impul de in'umatatire variaza de la 2-<% pentru 1&7 1&6 gr la #C-71 % putere 7-<gr de acid acetilsalicilic( ,)cretia renala a salicilatului se face prin filtrare glomerurala si prin secretie tu ulara -secretia poate fi in%i ata competitiv de catre pro enicid.( In urina se elimina acid salicilic&glucuronizi si salicilat( Proportia salicilatului nemodificat& in urina creste cu doza- deoarece la dozele mari enzimele meta olizante sunt saturate.( $e asemenea& ea depinde de P>-ul urinei-care modifica ionizarea.la P>-ul alcalin proportia formei ionizate& care ramanea in urina& este mai mare( In cazul administrarii a #gr( acid acetilsalicilic& 01Fdin doza se elimina urinar ca acid saliciluric& 21Fca glucuronizi si 7Fca salicilat& atunci cand& P>-ul urinei este C& proportia salicilatului sporeste la 2CF la P> 0( $aca se administreaza 7gr( pe zi proportia de salicilat nemodificat este de C1F la P>C si :1F la P> : al urinei( +cidul acetilsalicilic provoaca deseori epigastrologii& insotite uneori de greata si voma( +ceste fenomene afecteaza 2-6F din olnavi& procentul crescand la #1-71F pentru reumatici( Medicamentul micsoreaza rezistenta mucoasei la agresiunea clor%idropeptica( Secretia de mucus este diminuata si compozitia sa este modificata& pro a il datorita in%i arii formarii unor prostaglandine cu actiune citroprotectoare(

##

Consecutiv& ionii de %idrogen retrodifuzeaza in mucoasa( 4eziunile mucoasei gastrice difuza si mici eroziuni superficiale alaturi de in%i area functiilor plac%etare determina mici sangerari digestive la circa 01F din olnavi( =enacitina actioneaza predominant la nivelul sistemului nervos central& unde este capa ila sa in%i e cicloo)igenaza& fiind putin eficace asupra enzimei din tesuturile periferice( + sortia din tu ul digestiv variaza in functie de preparat- respectiv de dimensiunile particulelor de su stanta activa.( Se meta olizeaza in oarecare masura& inca de la primul pasa' %epatic( Se leaga de proteinele plasmatice in proportie de 71-7CF( Se distri uie in ma'oritatea lic%idelor organismului( Principalul produs de paracetamolul& meta olit activ farmacologic( Concentratia plasmatica este ma)ima la #% de la administrare pentru fenacetina si la 2% pentru paracetamol( +lti meta oliti mai putin importanti cantitativ sunt pro a il responsa ili de reactii to)ice( +stfel se formeaza cantitati mici de p-fenetidina -derivat Ndezacetilat. care are actiune met%emoglo inizanta( !impul de in'umatatire al fenacetinei este de circa ##H2 % & cel al paracetamolului de 2%( Paracetamol se a soar e repede& dar varia il din tu ul digestiv cu o iodisponi ilitate medie de ::F( Realizeaza concentratia plasmatica ma)ima la G- # % de la administrarea orala( Se leaga in proportie mica de proteinele plasmatice- 2CF sau mai putin& pentru dozele terapeutice( Se meta olizeaza aproape in totalitate in ficat& in principal prin sulfo si glucuronocon'ugare( !impul de in'umatatire plasmatic este in medie de 2%( =enazona se a soar e ine dupa administrarea orala& se leaga putin de proteinele plasmatice& se distri uie uniform in lic%idele organismului -datorita ultimei proprietati poate fi utilizata pentru determinarea apei totale.( iotransformare este

#2

,ste meta olizata in ma'oritate& fiind transformata in proportie de 71-<1F in %idro)iaminofenazona inactiva( Se elimina urinar& in mare parte su forma con'ugata( !impul de in'umatatire este de ##-#;% -cifrele mai mari pentru atrani.( +minofenazona se a soar e repede si complet din tractul gastrointestinal& realizand concentratia plasmatica ma)ima la #-2% de la administrare( Se leaga putin de proteinele plasmatice& difuzeaza repede in tesuturi( ,ste in ma'oritate meta olizata& <1F prin N- demetilare apoi acetilare( !impul de in'umatatire este de circa 7%( =enil utazona administrata oral se a soar e in proportie de :1-#11F si realizeaza concentratia plasmatica ma)ima dupa #-2%( In cazul in'ectarii intramusculare a sortia este lenta& din cauza legarii locale de proteine- concentratia plasmatica ma)ima se realizeaza dupa 6-#1%( =enil utazona si meta olistii activi se leaga de proteinele plasmatice in proportii mari ;1-;:F( +zapropazona se a soar e ine din tu ul digestiv& se leaga in proportie mare de proteinele plasmatice( ,ste meta olizata numai in parte& circa 6CF eliminandu-se prin urina in forma nesc%im ata( !impul de in'umatatire este de ;-#6%& mai mult la varstnici(

#7

Capitolul II Prezentare generala Medicatia analgezica antipiretica Indicatii si efecte

a. +specte generale* In aceasta grupa de medicamente de prima alegere sunt aspirina si paracetamolul( Celelalte sunt de alternativa( Su stantele pot fi administrate singure& in suferintele usoare sau medii si asociate& in tul urari mai intense( +socierile pot realiza* - un efect aditiv& folosind analgezice antipiretice din grupe c%imice diferite -de e)emplu aspirina J paracetamol. - un efect de potentare asociind doua su stanKe din alte grupe farmacodinamice -codeina& ar iturice& cofeina.( . Indicatiile terapeutice au la aza tipurile de actiuni mentionate* - actiunea analgezica antipiretica antiinflamatoare este utila in infectii virale acute ale aparatului respirator* - actiunea analgezica& uneori cu o componenta antiinflamatoare& este la aza prescrierii in nevralgii& mialgii& afectiuni ortopedice -entorse& lu)atii& fracturi. dureri postoperatorii& cefalee9 - actiunea analgezica antispastica permite utilizarea in colici -renale& iliare.

#<

c. +spirina este analgezic la doza de 711 C11mg de 2-7 ori pe zi( ,fectul iritant gastric este diminuat daca comprimatele se desfac in apa si se admionistreaza dupa mancare( 4a nevoie se asociaza cu antiacide( d. Metamizol se administreaza 1&C1gr( de 2-7 ori pe zi( e. Propifenazona se administreaza 1&#Cgr( de 7-< ori pe zi( f. Paracetamolul are doza uzuala de 1&C1gr( de 7 ori pe zi( Nu se va depasi doza de 7 gr( in 2< de ore( Varstnicii care nu au avut suferinte %epatice in antecedente suporta adesea paracetamolul decat aspirina( g. Nefopam este utilizat in doze de 71mg de 7 ori pe zi& in dureri acute si cronice( " serie de medicamente sumeaza proprietati analgezice& antipiretice si antiinflamatorii& cu caracter simptomatic( Prototipul este acidul acetilsalicilic& care are toate aceste efecte de intensitate moderata( =enacetina & paracetamolul& aminofenazona au efecte analgezice si antipiretice & dar sunt putin eficace ca antiinflamatorii( Pentru alte medicamente de e)emplu fenil utazona& indometacina& Betoprofenul& napro)enul& diclofenacul& piro)icamul predomina proprietatile antiinflamatorii( ,le sunt folosite in diferite oli inflamatorii& mai ales in afectiunile reumatice& fiind cunoscute su glucocorticoizi.( !oate analgezicele antipiretice si antiinflamatorii au in comun o actiune de ordin ioc%imic in%i area cicloo)igenazei& cu micsorarea formarii de prostaglandine si alti compusi de acest tip( +ceasta actiune este pro a il responsa ila de efectele terapeutice( Minusul de prostaglandine determina si o parte din reactiile adverse proprii acestei grupe farmacoterapeutice* iritatia mucoasei gastrice& mergand pana la formarea de ulcer& accidente %emoragice& afectarea rinic%iului si altele( ,fectul analgezic este de intensitate sla a medie& inferior celor al medicamentelor opioide( $urerea surda& pulsatila& este mai ine influentata decat cea mai ascutita cu denumirea de antiinflamatorii nesteroidiene - pentru a fi deose ite de antiinflamatoriile steroidiene& reprezentate de

#C

caracter de 'ung%i( In conditii clinice& analgezicele antipiretice si antiinflamatorii sunt eficace in deose i fata de durerile de natura inflamatorii& de e)emplu in oli reumatice& ca si in cefalee& dismenoree& dureri postoperatorii( $urerea pornita de la viscerele cavitare este mai putin sensi ila la acest tip de medicamente( Su stantele folosite curent ca analgezice sunt acidul acetilsalicilic si paracetamolul( Ultimul este considerat ca analgezic pur& deoarece este practic lipsit de efect antiinflamator( +ntiinflamatoriile nesteroidiene foarte active& indicate ca antireumatice& nu sunt avanta'oase in scop analgezic& din cauza riscului disproportionat -cu situatia clinica .al reactiilor adverse( +nalgezia poate fi dovedita in studii farmacologice clinice& folosind durerea patologica& reumatica& postoperatorie( $urerea provocata e)perimental la voluntari este putin influentata( 4a animalele de la orator durerea provocata este & de asemenea& relativ rezistenta la aceste medicamente( ,fectul lor poate fi insa ine evidentiat pe fondul de %iperalgezie produs prin in'ectarea de carragenina sau Baolin in la a de so olan -su stante care stimuleaza formarea de prostaglandine provocand inflamatie si edem local .( ,fectul antipiretic consta in scaderea catre valori normale ale temperaturii crescute din cadrul sindromului fe ril( =e ra se defineste datorita modificarii patologice a mecanismului termoregulator( >ipotalamusul este locul principal pentru controlul termoreglarii( =e ra este provocata de infectii& leziuni tisulare& tul urari imunologice& unele neoplasme( ,a are mecanism c%imic& fiind datorita unor su stante &&pirogene88 & e)ogene sau endogene( Pirogenii acterieni sau alti pirogeni e)ogeni eli ereaza din tesuturi pirogeni endogeni& care actioneaza la nivelul %ipotalamusului( =e ra este considerata ca un epifenomen al altor procese cu rol adaptiv( Beneficiile fe rei sunt controversate& in sc%im ea poate fi cu certitudine daunatoare intr-o serie de studii clinice( Simptomele insotitoare cefalee& mialgii& stare de rau sunt adesea cauza de discomfort( =e ra tre uie deose ita de

#6

%ipertermie& care este caracterizata prin cresterea temperaturii ca urmare a e)punerii e)cesive la caldura& a maririi procedurii de caldura sau a pierderii insuficiente de caldura& in conditiile unui centru termoregulator nefunctional- epuizat prin suprasolicitare sau deprimat medicamentos.( ,fectul antipiretic se dezvolta in 71-61 minute dupa administrarea dozei active -de e)emplu C11mg de acid acetilsalicilic sau paracetamol. si este ma)im dupa circa 7 %& cand temperatura scade cu #&C 2&2C EC9 dupa apro)imativ 6% temperatura revine la valoarea crescuta initial& ceea ce poate face repetarea dozei( +ntipireticele pot fi eficace si in unele cazuri de %ipertermie& dar clorpromazina sau alte %ipotermizante sunt de preferat( $ozele terapeutice de antipiretice nu influenteaza temperatura normala( 4a animalele de la orator este caracteristica impiedicarea cresterii temperaturii produsa prin in'ectarea unei suspensii de dro'die de eficacitatea este atat preventiva cat si curativa( +cidul acetilsalicilic si paracetamolul se folosesc ca antipiretice& ele sunt indicate in toate cazurile cand fe ra poate fi daunatoare& cantarind in acelasi timp riscul reactiilor adverse al medicamentului respectiv( =e ra moderata in 'urul a 7: EC care apare in timpul unor infectii virotice necomplicate& in conditii clinice anale& nu solicita o isnuit tratament antipiretic( !otusi acesta este recomandat deseori de medici si agreat de olnavi indeose i pentru ca impreuna cu micsorarea temperaturii & sunt atenuate simptomele neplacute care insotesc sindromul fe ril( In cazul infectiilor acteriene& administrarea de antipiretice poate fi inoportuna& deoarece evolutia temperaturii este un indicator important al eficacitatii tratamentului cauzal& anti iotic sau c%imioterapic( In plus& fe ra poate contri ui la eradicarea unor germeni patogeni( Se considera ca fe ra este avanta'oasa in ruceloza cronica si la olnavii cu neurosifilis( In alte situatii insa fe ra este daunatoare de e)emplu creste mortalitatea prin pneumonie pneumococica administrarea de antipiretice fiind utila( ere& fata de care

#0

>iperpire)ia produsa prin infectii generale& encefalita&meningita&%emoragii cere rale este caracterizata prin cresterea temperaturii la valori ce depasesc <# EC( ,a tre uie considerata ca o urgenta si necesita o ligatoriu masuri de scadere a temperaturii organismului pentru a evita suprasolicitarea circulatiei si respiratiei& %ipo)ia si acidoza tisulara( Se administreaza repetat antipiretice -evitand dozele mari de acid acetilsalicilic& care pot agrava acidoza.& asociind eventual mi'loace de racire e)terioara -impac%etari sau ai reci. impreuna cu clorpromazina - care favorizeaza racirea prin vasodilatatie periferica si impiedica reactiile de termogeneza.( =e ra prelungita de origine necunoscuta eneficiaza uneori de tratamentul antipiretic care& pe langa atenuarea simptomelor neplacute insotitoare& evita anumite dezec%ili re meta olice - consumul proteic e)agerat& dezec%ili rul %idroelectrolitic& %iposideremia cu anemie& etc(.( se administreaza acid acetilsalicilic si paracetamol si daca acestea nu sunt eficace se incearca i uprofenul si indometacina( 4a nevoie se recurge la glucocorticoizi& care au deasemenea efect antipiretic9 medicatia cortizonica este contra indicata daca este suspectata o infectie si nu se face tratamentul cauzal( " alta indicatie a antipireticelor este fe ra ridicata la olnavii cu risc crescut( In aceasta categorie sunt cuprinse & in primul rand& la persoanele cu oala cornoriana sau miocardica& la care cresterea necesitatii de o)igen a inimii este foarte daunatoare( Starile fe rile in timpul sarcinii pot avea consecinte nedorite* pentru primele < 6 saptamani sunt suspectate malformatii fetale& pentru perioada dinaintea nasterii sunt posi ile diminuarea maturarii surfactantului pulmonar si favorizarea ano)ie fetale( $e aceea fe ra la gravide tre uie com atuta prin antipiretice( +cestea se administreaza ocazional si numai in cure scurte& deoarece comporta ele insele risc fetal( Copii suscepti ili pot face convulsii fe rile la temperatura peste 7:&: EC& ceea ce face necesara folosirea de antipiretice9 daca convulsiile au aparut& se in'ecteaza intravenos - cu multa prudenta.& diazepam& se administreaza paracetamol si acid acetilsalicilic si se fac impac%etari reci(

#:

Cresterea temperaturii este daunatoare la olnavii cu traumatisme craniene& deoarece accentueaza edemul cere ral( +paritia fe rei in prezenta olilor psi%ice grave impune de asemenea administrarea de antipiretice& deoarece cresterea temperaturii poate provoca %alucinatii& c%iar decompensarea mintala( ,fectul antiinflamator al medicamentelor analgezice antipiretice antiinflamatorii este de intensitate moderata - in comparatie cu glucocorticoizii care au efect intens.( Potenta diferitelor antiinflamatorii nesteroidiene difera in functie de su stanta si de modelul de inflamatie( Pe primele locuri se situeaza diclofenacul & indometacina & napro)enul & acidul flufenamic & fenil utazona( +cidul acetilsalicilic are o potenta relativ mica( In conditii clinice& dovedirea efectului antiinflamator se face prin studii controlate& folosind in general olnavi cu poliartrita reumatoida( Pentru o iectivarea si cuantificarea eficacitatii sunt utilizati o serie de indici * durerea - cuantificarea intensitatii .& redoarea mentala - intensitatea si durata .& puterea de strangere a mainii& dimensiunea articulatiilor inflamate& sensi ilitatea articulatiilor& numarul articulatiilor intersate de oala& capacitatea functionala& temperatura pielii - termografie .& circulatia in sinoviala& modificarile radiografice& nodulii reumatoizi su cutanati( Se efectueaza de asemenea pro e de la orator corelate cu inflamatia( +ntiinflamatoriile nesteroidiene realizeaza eneficii terapeutice la ma'oritatea indicilor clinici ai inflamatiei( $urerea si inflamatia articulara sunt atenuate inca din primele zile de tratament( +ntiinflamatoriile nesteroidiene sunt larg folosite terapeutic in diferite afectiuni inflamatorii( ,le sunt indicate in principal in oli reumatice& realizand eneficii fata de fenomenele inflamatorii congestive-e)udative& fara sa influenteze fenomenele proliferative( In olile reumatice inflamatorii acute& cum este reumatismul poliarticular acut - fe ra reumatica acuta .& dozele mari de acid acetilsalicilic suprima rapid inflamatia acuta& durerea si fe ra si pot micsora riscul afectarii inimii& dar nu influenteaza

#;

complicatiile si evolutia generala a olii( In afectiunile reumatice inflamatorii cronice de e)emplu poliartrita reumatoida antiinflamatoriile nesteroidiene reprezinta o medicatie simptomatica rapid eficace& in atenuarea durerii& a inflamatiei articulatiilor si in ameliorarea functionalitatii acestora( =enomenele e)traarticulare& sunt impiedicate( Sunt folosite& de preferinta antiinflamatoriile active de felul * fenil utazonei& indometacinei& napro)enului& diclofenacului& piro)icamului( Curele prelungite nu sunt lipsite de riscuri( Calmarea durerii& scaderea temperaturii crescute a sindromului fe ril& impiedicarea inflamatiei sunt atri uite unei actiuni meta olice comune diminuarea sintezei prostaglandinelor( Prostaglandinele sunt su stante tisulare active& care intervin in generarea durerii( Prostaglandinele& in deose i PA,2 si postaciclina -PAI#.& stimuleaza terminatiile senzitive si favorizeaza efectul algogen al serotoninei& radiBininei si %istaminei( Situatiile clinice in care pot fi evidentiate efectele analgezice ale acidului acetilsalicilic si al medicamentelor asemanatoare sunt caracterizate prin interventia prostaglandinelor in generarea senzatie de durere( Pe langa componenta periferica a efectului analgezic& este pro a ila si o interventie centrala& dar aceasta este mai putin importanta( =e ra este atri uita actiunii& la nivelul %ipotalamusului& a prostaglandinelor , si = care se formeaza su influenta pirogenilor ca si a actiunii interleuBinei #& produsa si eli erata de macrofage( ,fectul antipiretic se datoreste pro a il in%i arii formarii de prostaglandine si impiedicarii raspunsului sistemului nervos central la interleuBina #& ceea ce permite normalizarea mecanismului de reglare al temperaturii corpului( Prostaglandinele - mai ales PA,2. si prostaciclina -PAI2. sunt pro a il importante in patogenia ioc%imica a procesului inflamator( ,le se formeaza in cantitate crescuta su influenta agresiunilor locale de ordin fizic& c%imic sau iologic- infectie& reactie imuna.& oala sistematica& evolutia generala si articulara nu

21

provocand vasodilatatie locala de durata& cu eritem si in masura mai mica& cresterea permea ilitatii capilare cu edem( Se considera ca antiinflamatoriile nesteroidiene impiedica fenomenele congestiv e)udative ale inflamatiei& datorita interferarii procesului da formare a prostaglandinelor( In general& efectul antiinflamator creste proportional cu capacitatea de in%i itie a cicloo)igenazei( Paracetamolul si fenacetina au efect in%i itor sla asupra sintezei prostaglandinelor in periferie& dar sunt active fata de enzima din creier aceasta corespunde efectului antiinflamator sla & dar prezentei efectului analgezic -central. si antipiretic( Sensi ilitatea diferita a preparatelor de cicloo)igenaza din diverse tesuturi e)plica proportiile deose ite ale efectelor analgezic& antipiretic si antiinflamator pentru diferiti compusi folositi terapeutic( !ropismul pentru tesuturile inflamate ar putea fi legat prin capacitatea mare de legare de proteinele plasmatice a ma'oritatii antiinflamatoriilor nesteroidiene capilare lezate din zone de inflamatie permit e)travazarea locala a proteinelor purtatoare de molecule antiinflamatorii( +ciditatea zonei inflamate& care favorizeaza forma neionizata& mareste patrunderea moleculelor active in celulele unde se formeaza prostaglandinele( " alta actiune importanta pentru efectul antiinflamator consta in in%i area activarii neutrofilelor de catre stimuli inflamatori& pro a il prin interventie intr-o etapa precoce& critica & a cuplarii stimul raspuns - se produce in%i area miscarii ionilor de calciu si cresterea cantitatii de +MPc intracelular .( Ca urmare a in%i arii cicloo)igenazei antiinflamatoriile nesteroidiene impiedica formarea de pero)izi intermediari( $e asemenea prin in%i area activitatii celulelor inflamatorii impiedica formarea de radicali li eri& indeose i "2( $eoarece aceste specii reactive ale "2 sunt implicate in patogenia ioc%imica a inflamatiei& diminuarea producerii lor contri uie pro a il la efectul antiinflamator(

2#

In afara in%i arii sintezei prostaglandinelor si impiedicarea activarii celulelor inflamatorii& au fost descrise interferarea formarii& eli erarii si actiunilor diferitilor meditatori c%imici ai inflamatiei in deose i a sistemului ?alicreinei( In plus& antiinflamatoriile nesteroidiene au actiuni meta olice multiple& dintre care unele pot fi importante pentru efectul antiinflamator de e)emplu in%i area sintezei glicozoaminoglicanului din constitutia colagenului( Cateva alte efecte ale analgezicelor antipiretice si antiinflamatorii& cu aplicatii terapeutice sau care apar ca nedorite& sunt considerate de asemenea ca fiind datorite in%i arii sintezei prostaglandinelor( Inrudit cu proprietatile antiinflamatorii este efectul protector fata de arsurile solare prin ultraviolete( +dministrarea unei doze unice de acid acetilsalicilic& i uprofen sau indometacina& inaintea e)punerii e)cesive a tegumentelor la ultraviolete& impiedica sinteza locala PA,2& respective aparitia eritemului dureros( +cidul acetilsalicilic& indometacina& fenil utazona& fenoprofenul si alte antiinflamatorii nesteroidiene in%i a functiile plac%etare si au proprietati antitrom otice& mai ales la nivelul arterelor( ,fectul se datoreste impiedicarii sintezei de trom o)an +2& compus de tip prostaglandinic care & prin cresterea relativa a cantitatii de +MPc& initiaza reactia de eli erare& respectiv declanseaza faza a doua a agregarii( +ctiunea antiagreganta plac%etara poate fi utila pentru profila)ia trom ozelor arteriale& realizand eneficii la olnavii cu risc de infarct miocardic si accidente cere rovasculare( Prelungirea timpului de sangerare e)plica %emoragiile& care pot aparea in timpuil tratamentului cu antiinflamatorii nesteroidiene& mai ales cu acid acetil salicilic( =olosirea %ematiilor marcate cu crom radioactive a permis decelarea& la multi olnavi& a unor mici pierderi de sange in scaun in 'ur de < mlHzi c%iar pentru tratamentele de scurta durata( +nalgezicele antipiretice si antiinflamatorii provoaca frecvent fenomene de iritatie gastrica si tul urari dispeptice( !ratamentul prelungit poate produce o gastrita difuza caracteristica& insotita deseori de sangerari in suprafata& care pot determina o anemie

22

cronica feripriva( Sangerarile masive sunt rare( Uneori se produc eroziuni superficiale ale mucoasei& vizi il gastroscopic9 aceste leziuni apar si se vindeca cu usurinta& primeninduse continuu( "cazional se pot dezvolta ulcere vizi ile radiologic mai ales ulcer gastric( Medicamentul cu cel mai mare risc in aceasta privinta este fenil utazona& dar este pro a il un potential ulcerigen mare& in conditii clinice& si pentru unele antiinflamatorii nesteroidiene moderne( =recventa efectului ulcerigen este crescuta la olnavii cu poliartrita reumatoida& in legatura cu tratamentele indelungate cu medicamente agresive pentru mucoasa( Potentialul ulcerogen& la om& poate fi apreciat dupa rezultatele o tinute in cercetarile preclinice( Un studiu comparativ al raportului intre efectul antiinflamator -asupra edemului carrageninic. si efectul ulcerogen -la so olanii stresati .& pentru cateva antiinflamatorii nesteroidiene & a aratat urmatoarea ordine a potentialului ulcerogen crescand* sulindac& fen ufen - ine suportate.& indometacina& napro)en& piro)icam- cu risc ulcerogen mare.( $esi aparitia de noi medicamente foarte eficace este o isnuit insotita de afirmarea unei tolerante gastrice superioare& este pro a il ca potentialul antiinflamator ridicat corespunde unui risc ulcerigen crescut( Cauza iritatie gastrice si a efectului ulcerigen crescut consta& foarte pro a il& in in%i area formarii unor prostaglandine& in special de tip ,( +ceste prostaglandine micsoreaza secretia clor%idropeptica si maresc secretia de mucus- prin intermediul +MPc.( In lipsa efectului citoprotector al prostaglandinelor apar leziuni caracteristice( +ntiinflamatoriile actioneaza in parte asupra mucoasei gastrice& in parte pe cale sistematica& dupa a sortie( +dministrarea in forme farmaceutice enterosolu ile& introducerea in supozitoare sau folosirea de medicamente care devin active numai dupa a sor ie& prin meta olizare& diminueaza& in oarecare masura& fenomenele de iritatie gastrica(

27

Riscul ulcerigen a facut ca antiinflamatoriile nesteroidiene sa fie contraindicate a solut la olnavii cu ulcer activ si contraindicate relativ la cei cu antecedente ulceroase( +ceasta regula si-a pierdut caracterul de o ligativitate in ultimii ani& care au devenit disponi ile antiulceroase& care in%i a marcat secretia gastrica de acid clor%idric( +paritia ulcerului in timpul tratamentului antiinflamator impune administrarea de cimetidina -:11 mg o data pe zi. sau ranitidina -711 mg o data pe zi. timp de 2-7luni& daca este posi ila intreruperea medicatiei antiinflamatorii sau timp indelungat& daca aceasta nu este posi ila9 dupa cicatrizarea ulcerului doza de %idrogen locat se reduce la 'umatate( 4a olnavii cu ulcer activ in antecedente antiinflamatoriile se pot administra atunci cand sunt indispensa ile& asociind cimetidina sau ranitidina in doze profilactice-<11mg&respective #C1mg o data pe zi.( " alta posi ilitate consta in administrarea de misoprostol& un analog al PA,#-1&< mg de 2 ori pe zi& curativ sau 1&2 mg de doua ori pe zi& profilactic. +cidul acetilsalicilic& indometacina si alti in%i itori ai cicloo)igenazei micsoreaza motilitatea intestinala si diminueaza miscarea apei si a electrolitilor catre lumenul intestinal( In conditii clinice au fost semnalate rezultate une ale unor antiinflamatorii nesteroidiene& in forma in'ecta ila la olnavii cu diaree consecutiva iradierii intestinului& ca si in diareea intensa din %olera( ,fectul este atri uit micsorarii cantitatii de prostaglandina ,si = in peretele intestinal& acestea actionand stimulator asupra miscarilor intestinale si favorazand trecerea apei si sarurilor din interstitiu in lumen( +cidul acetisalicilic& i uprofenul& indometacina& acidul mefenamic& napro)enul in%i a concentratiile uterine( $atorita efectului tocolitc& aceste medicamente pot linisti dismenoreea si uneori eficace impotriva nasterii premature( +dministrarea in doze mari& in ultimile saptamani de sarcina& prelungesc gestatia si durata travaliului& ceea ce reprezinta un dezavanta'( ,fectul tocolitic se e)plica prin micsorarea producerii prostaglandinelor ,si =& care au prioritati ocitocite& intervenind in spasmele uterine din

2<

dismenoree si stimuland direct sau indirect -prin intermediul estrogenilor.& activitatea fizica a miometrului in timpul travaliului( +nalgezicele antipiretice si antiinflamatorii au efecte caracteristice asupra rinic%iului( 4a inceputul tratamentului apare o scadere a clearance-ului ionilor de sodiu si a clearance-ului creatininei& cu retinerea sarii in organism9 uneori medicamentelor din olnavii castiga in greutate si se formeaza edeme( !endinta de retentie %idrosalina este proprie tuturor aceasta grupa dar mai marcata pentru fenil utazona( $upa 2-7 olnavii cu si saptamani intervin mecanisme compensatorii& care corecteaza& in mare masura& fenomenul( Retentia %idrosalina poate favoriza decompensarea la cirotica&%ipovolemie sau afectiuni renale cronice&analgezicele functionalitatea pompei cardiace la limita( 4a olnavii cu insuficienta cardiaca& ascita antipiretice antiinflamatorii scad flu)ul renal si filtrarea glomerulara si pot fi cauza de insuficienta renala( +cest efect este atri uit unui deficit local de prostaglandine& respectiv lipsei efectului vasodilatator enefic al acestora( Mult mai putin frecvent este un sindrom caracterizat prin %iporeninemie -lipsa prostaglandinelor determina diminuarea secretiei de renina.& %ipoaldosteronism si %iperBaliemie9 diureticele antialdosterinice favorizeaza aceste fenomene( +ctiunea de scadere a secretie de renina e)plica eneficiile terapeutice& pe care acidul acetilsalicilic si indometacina le pot realiza in sindromul Bartter& afectiune intalnita rar& la copii si caracterizata prin %iperplazie 'u)taglomerulara& cu %ipereninemie si %iperaldosteronism( !ratamentul indelungat cu antiinflamatorii nesteroidiene& in doze mari& provoaca uneori leziuni renale( =enomenul este cunoscut su numele& partial impropriu de && nefropatie fenacetinica88 deoarece a fost descris initial la persoanele care consumau cronic& a uziv& &&antinevralgice88 continand fenacetina( Simptomul de inceput este eozinofiluria& corespunzatoare prezentei de infiltrare eozinofilice in tesutul renal interstitial( $aca administrarea medicamentului continua & se dezvolta o nefrita interstitiala& insotita deseori de un sindrom nefrotic& cu proteinurie masiva9 in continuare

2C

se produce isc%emie si necroza papilara( +fectarea rinic%iului a fost atri uita in%i arii cicloo)igenazei& cunoscut fiind rolul prostaglandinelor in controlul circulatie renale si in productia de renina si aldosteron( ,ste posi ila si o patogenie idiosincrazica sau alergica( +cidul acetilsalicilic si indometacina pot diminua nivelul crescut al calcemiei la olnavii cu cancer metastazic( Si acest efect este pro a il consecutive micsorarii cantitatii de prostaglandine& acestea avand actiune osteolitica marcata( In%i area cicloo)igenazei ar putea fi utila in parodontopatii& unde prostaglandinele sunt suspectate ca factori meta olici ce favorizeaza resor tia osoasa( +ntiinflamatoriile nesteroidiene pot micsora fertilitatea masculina& stiut fiind ca prostaglandinele sunt importante pentru functionalitatea spermatozoizilor( !ratamentul cronic cu acid acetilsalicilic sau alte medicamente de acest tip tre uie evitat la ar atii cu fertilitate la limita( =olosirea analgezicelor- antipiretice si antiinflamatorii in timpul sarcinii impune prudenta& deoarece e)ista un risc dismorfogen ipotetic( !ratamentul tre uie interupt in prea'ma nasterii& pentru a evita intarzierea travaliului %emoragiile postpartum si inc%iderea intrauterina a canalului arterial( =olosirea antiinflamatoarelor nesteroidiene la copii mici & necesita discernamant( +dministrarea de acid acetilsalicilic sau indometacina in cura scurta& la nou-nascutii la care persista canalul arterial& poate controla fenomenele de insuficienta cardiaca si favorizeaza inc%iderea acestei comunicari intre artera pulmonara si aorta -caracteristica circulatiei fetale.( Se presupune ca persistenta canalului arterial este in legatura cu formarea locala crescuta de PA,2& diminuarea cantitatii de prostaglandina su influenta antiinflamatoriilor nesteroidieni e)plicand eneficiul terapeutic( Un alt fenomen comun si incrucisat pentru antiinflamatoriile in%i itoare ale sintezei prostaglandinelor& sunt reactiile de tip anafilactoid& care pot merge uneori pana la asfi)ie acuta prin spasm ronsiolitic si edem laringian sau stare de soc anafilactic cu colaps( Sindromul este mai frecvent la adulti& in deose i la olnavii astmatici si la alergici& in

26

general( Mecanismul acestui efect advers& care imita reactiile alergice dar nu este de natura imunologica& nu este cunoscut( +nalgezicele antipiretice si antiinflamatorii pot masca unele semne ale olilor infectioase& fapt care tre uie cunoscut de catre medic pentru a nu intarzia instituirea tratamentului anti iotic sau c%imioterapic potrivit( Sunt necesare precautii& c%iar daca sindromul infectios este ine controlat & deoarece impiedicarea inflamatiei si posi il a altor fenomene cu rol de aparare& poate fi daunatoare9 asemenea aspecte au fost evidentiate in deose i pentru indometacina( Semnalari recente arata o crestere considera ila a riscului sindromului Re3e la copiii cu gripa& afectiuni ale cailor respiratorii sau varicela& care au primit acid acetilsalicilic( +nalgezicele antipiretice si antiinflamatorii disponi ile actualmente se pot grupa in cateva familii c%imice* L salicilati - acid acetilsalicilic& diflunisal.9 L derivati de p-aminofenol-fenacetina& paracetamol.9 L pirazolidene-fenazona& aminofenazona& fenil utazona& o)ifena utazona& Be uzona& azapropazona.9 L acizi indolacetici si analogici -indometacina& sulindac& tolmetina.9 L acizi arilalifatici arilpropionici - i uprofen& flur ipiofen& Betoprofen& fenoprofen& napro)en. si arilacetici -diclofenac& alcofenac.9 L fenamati -acid flufenamic& acid mefenamic& acid niflumic.9 L o)icami -piro)icam& teno)icam.( Pentru efectul analgezic si antipiretic se folosesc o isnuit acidul acetilsalicilic sau paracetamolul& administrate ocazional& la nevoie( In afectiunile reumatice sunt indicate& dupa situatie& su stante cu efect antiinflamator de intensitate moderata& cum sunt acidul acetilsalicilic si i uprofenul sau compusi cu efect mai marcant& cum sunt fenil utazona& indometacina& Betoprofenul& napro)enul& diclofenacul& piro)icamul& etc( Reactiile adverse tre uie avute in vedere mai ales cand se

20

fac tratamente prelungite( Intoleranta gastrica este de multe ori o pro lema& in deose i in conditiile folosirii cronice sau cand se utilizeaza antiinflamatorii nesteroidiene cu activitate marcata( +ccidente rare& dar cu consecinte grave sunt fenomenele anafilactoide acute& posi ile pentru toate in%i itoarele de cicloo)igenaza& ca si agranulocitoza alergica& provocata in deose i de derivatii pirazolidinici( +nalgezicele antipiretice actioneaza analgezic doar la nivelul talamusului& ridicand pragul perceperii durerii& fara a influenta reactia la durere( ,fectul analgezic& pentru unele su stante din aceasta grupa se manifesta mai evident in durerile somatice& cele localizate si superficiale -e)emplu nevralgii& atralgii& cefalee. cu sau fara o componenta inflamatorie si este mai sla in durerile viscerale& profunde si generalizate( In unele cazuri la mecanismul central talamic& s-ar adauga si unul periferic antiinflamator( +nalgezicele antipiretice influenteaza si centrul termoregulator fara a mai avea alte efecte asupra sistemului nervos central( Nu produc efecte sedative& somnolenta si somn( Nu influenteaza alte tipuri de sensi ilitate si functiile senzoriale( Nu au efecte periferice asupra aparatului digestiv& respirator& cardiovascular& etc( Unele analgezice antipiretice au efect antiinflamator( +nalgezicele antipiretice scad fe ra actionand la nivelul centrilor termoreglatori si anume le scad nivelul functional tinzand sa-l readuca la valori normale(

C+PI!"4U4 III

2:

Medicamente analgezice - antipiretice

C4+SI=IC+R, Su stantele analgezice antipiretice sunt clasificate dupa structura c%imica* #( derivati de acid salicilic9 2( derivati de pirazol9 7( derivati de anilina9 <( alte su stante -c%inoline& semicar ozide& fenotiozine. Su stantele antiinflamatoare pot fi clasificate dupa fazele asupra carora functioneaza* #( su stante care influenteaza stadiile precoce* anti%istaminice& antiserotoninice9 2( su stante care influenteaza stadiile tardive* antireumatice -corticoizi& antimalarice.& antimeta oliti9 7( su stante care influenteaza am ele stadii* salicilati& pirizoline& antranilati&derivati de indol& saruri de aur( $erivati ai acidului salicilic +cidul salicilic are actiune analgezica& antipiretica si antireumatica& dar nu se intre uinteaza ca atare fiind puternic iritant pentru tesuturi( Se folosesc insa& pe scara larga& derivati ai acidului salicilic si anume* a. saruri -salicilatul de sodiu.9 . esteri derivati acilati la o)idul fenolic - acid acetilsalicilic. si derivatii alcoolici car o)il -salicilatul de metal.9 c. amide -salicilamida. Salicilatul de sodiu

2;

Se a soar e ine dupa administrarea orala( In sange este ve%iculat legat de proteinele plasmatice( ,ste meta olizat in organism& eliminandu-se prin urina ca atare -#1-:1F.& su forma con'ugata-C-<1F. si ca produsi de o)idare -acid gentizic& acid rezorcilic.( Bicar onatul de sodiu accelereaza eliminarea renala a salicilatului - si diminueaza salicilemia.( +P+B creste salicilemia prin diminuarea e)cretiei renala si prin in%i area meta olizarii salicilatului( ,liminarea renala a salicilatului incepe dupa #1-#C minute& de la administrare si este completa in apro)imativ 21 de %( Salicilatul de sodiu are actiune analgezica& antipiretica si antireumatismala( Mecanismul actiunii analgezice si a celei antipiretice este cel descris anterior( +ctiunea antiinflamatoare ar depinde de formarea unui c%elat( In spri'inul acestui mecanism&pledeaza lipsa actiunii la acid meta si para%idro)i enzoic si prezenta unei actiuni de #1 ori mai intense la acid rezorcilic& care formeaza doua inele c%elatice( Salicilatul de sodiu creste secretia iliara& si fluidifica ila& creste diureza si e)cretia acidului uric& prin diminuarea rea sor tiei tu ulare( Su stanta are actiune %ipoglicemianta& %ipocolesterolemianta& %ipoprotroni inizanta( $oze mari de salicilat de sodiu - peste 7C mg la #11ml plasma . produc %iperventilatie prin stimularea centrului respirator& cu cresterea volumului respirator putandu-se a'unge la alcaloza respiratorie( Salicilatul de sodiu produce relativ frecvent tul urari digestive - greturi& dureri epigastrice& varsaturi.& datoria actiunii locale a acidului salicilic& eli erart in urma reactiei dintre salicilat si clor%idric( Su stanta poate produce tul urari auditive si vizuale datorita unor modificari vasculare locale& la nivelul urec%ii interne si retinei( +dministrat& in timp indelungat sau in doze mari& salicilatul poate provoca %emoragii prin %ipoprotrom inemie( Su stanta este dificil suportata de cei cu insuficienta %epatica(

71

Salicilatul de sodiu este indicat in reumatismul poliarticular acut in care are efecte deose it de favora ile& cu valoare diagnostica( Su stanta produce diminuarea& apoi disparitia fenomenelor inflamatorii locale& ameliorarea starii generale& scurtarea evolutiei olii( !ratamentul tre uie diminuat minimum #1-#C zile dupa disparitia simptomelor su controlul VS>( $oza de salicilat de sodiu este de 6-#1gHzi pentru adulti si 1&Cgr( +gHzi la copii( Salicilamida ,ste putin %idrolizata in organism( Su stanta are actiune iritanta gastrica mai sla a decat acidul acetilsalicilic& fiind mai ine tolerata( ,fectul analgezic este egal cu al acidului acetilsalicilic& cel antipiretic si antireumatismal mai sla ( Salicilamida produce %ipoprotrom inemie& ca toti derivatii salicilici( Se administreaza oral& 1&C-#g de 7 ori pe zi( Salicilatul de metil ,ste singurul derivat de acid salicilic& lic%id la temperatura am ianta& utilizat in terapeutica( Su stanta este puternic iritanta asupra mucoaselor( Se utilizeaza numai in aplicatii locale& e)tern& pe tegumente& pentru actiune revulsiva&avand efect analgezic in mialgii& astralgii& nevralgii( Se foloseste su forma de solutie uleioasa sau pomade #1F(

+nalgezice antipiretice derivate de pirozoi In terapeutica sunt utilizate analgezicele antipiretice valoroase& derivate de pirazolona& fenazona& amidopirina& algocalmin. si de pirazolidina fenil utazona& o)ifen utazona&izopirina.(

7#

Salipirina ,ste salicilatul de fenazona& cu actiune analgezica antipiretica asemanatoare fenazonei si actiune antiinflamatoare ca a salicilatului( ,ste indicata in mialgii& nevralgii& viroze ale cailor respiratorii& in doza de 1&C gr( de 2-6 ori pe zi& administrate oral( +midoprina - aminofenazona& aminopirina& novamidon& piramidon. este < dimetilaminofenazona& su stanta solu ila in apa #H21( +lgocalmin - analgin& novalgin. ,ste # fenil 2&7 dimetil C pirazolona < metal aminometansulfonat de sodiu( Su stanta este ine solu ila in apa -#H#. cu reactie neutral( +ctiunea analgezica este de apro)imativ 2 ori mai intensa decat a aminofenazonei& iar to)icitatea mai mica( +ctioneaza intens spasmolitic( ,fectele antipiretice si antireumatismale sunt sla e( Se administreaza oral si parenteral in doza de 1&C #gr(& de 2-7 ori pe zi( ")ifen utazona -tanderil . +re actiune antiinflamatoare egala cu a fenil utazonei& dar este mai ine suportat( +r avea efecte favora ile in unele afectiuni virotice -gripa& faringite. daca este administrat in primele 2<-76%( Se administreaza in doza de C1-#11mg de 2-7 ori pe zi( Izopirina C %e)o # fenil 2&7 dimetil < izopropil amino pirodolizona( Se a soar e ine dupa administrarea orala sau rectala in supozitoare( Ca si fenil utazona& izopirina are actiune analgezica antipiretica mai redusa& dar este puternic antiinflamator( Indicatiile& contraindicatiile si efectele secundare sunt asemanatoare cu ale fenil utazonei( Se administreaza pe cale orala& rectala sau intramusculara& in doze de 1&2 1&< gr( de 7 ori pe zi& singur sau asociat cu fenil utazona& in produsul tomanol( Sulfinpirazona -anturan.

72

+re nucleul pirazolidinic al fenil utazonei la care este grefat - in pozitia <. in grupul fenilsulfonetil( Su stanta are actiune analgezica sla a& dar efectul antiinflamator este intens( +ctioneaza uricozuric mai puternic decat fenil utazona& to)icitatea fiind mai sla a decat a acesteia( Se utilizeaza in guta cronica& 211-:11Hzi( +nalgezice antipiretice derivate de anilina =enacetina -acetilfenitidina. =enacetina are actiune analgezica antipiretica mai sla a decat a amidopirinei( ,fectul antiinflamator este redus(

Paracetamolul ,ste N-acetil -p aminofenol( +re mai ales actiune analgezica &asemanatoare cu a fenacetinei& dar to)icitatea este mai mica( ,fectul antipiretic este sla (

C+PI!"4U4 IV Reactii adverse ale medicamentelor analgezice- antipiretice

77

+nalgezicele antipiretice se deose esc de opioide prin faptul ca nu produc euforie& toleranta& dependenta psi%ica sau fizica( !oate su stantele produc& in masura diferita transpiratii profuze& care sunt in general greu suportate de varstnici( Pentru a aprecia importanta acestora se va tine seama ca umezirea unei camasi se realizeaza cu pierderea a 211-711ml de apa( +spirina produce iritarea mucoasei gastrice cu pirozis& gastralgii& greturi& vome& sangerari oculte sau evidente&%ipocoagulare& retentie de sodiu si apa& deprimare cardiaca - la doze mari.& agravarea astmului ec%ili ru& diminuarea activitatii auditive( Metamizolul poate produce eruptii& leucopenie( Propifenazona poate produce stari alergice& anemie& leucopenie& fenomene dispeptice( Paracetamolul produce eruptii& neutropenie& purpura trom openica& met%emoglo inemie& necroza %epatica - la doze mari.( Nefopamul poate produce greturi& varsaturi& ameteli& insomnie& cefalee& tul urari de vedere& %iposalivatie& ta%icardie& euforie& convulsii( $urerea este o senzatie cu caracter de suferinta& provocata de stimuli nocivi9 ea semnaleaza o leziune tisulara potentiala sau e)istenta( $urerea acuta are o finalitate Protectoare comandand reactii de evitare a agresiunii cauzale& sau impunand imo ilitatea regiunii lezate pentru a favoriza vindecarea si recuperarea( +cest tip de durere se incadreaza intr-o reactie generala de aparare& cu predominanta simpato adrenergica - care se atenueaza treptat.& manifestata prin ta%icardie& cresteri tensionale& midriaza& transpiratie palmara& %iperventilatie( Simptomul psi%ic caracteristic este an)ietatea( $urerea acuta netratata poate determina tul urari somatice si psi%ice grave& complicatii diverse sau poate evolua spre cronicizare( ronsic& eruptii cutanate& euforie& tul urari de

7<

$urerea cronica - cu o durata depasind 7 luni. in poliartrita evolutiva& oala cornoriana& cancer& nevralgii trigeminale sau glosofaringiene& in unele oli mintale etc( nu are caracter de aparare si nu aduce alte servicii iologice( ,a este caracterizata printr-un comportament depresiv& asociat cu fenomene de ipo%ondrie& tul urari de somn& reducerea activitatii& polimedicatie& atitudine de invaliditate cronica( Su denumirea generala de peptide opioide& opioide endogene sau opiopeptide sunt cuprinse in 7 grupe de peptide * enBefaline& endrofine si dinorfine( Peptidele opioide reprezinta un mecanism fiziologic de protectie& fata de durere( $urerea cronica pare a fi asociata cu deficienta sistemului peptidelor opioide& in timp ce analgezia se datoreste actionarii receptorilor acestor peptide( ,nBefalinele sunt cuprinse in terminatiile a)onilor neuronilor intercalari mici( ,le deprima transmiterea informatiei sensitive& asociate durerilor si emotiilor( +ctiunea se e)ercita pro a il& atat presinaptic& si postsinaptic si consta in in%i area eli erarii si impiedicarii actiunii neurotransmitatorilor e)citatori& implicate in transmiterea senzatiei dureroase( "pioidele endogene si celelalte endrofine se fi)eaza de receptori specifici& a caror actionare este responsa ila de multiple efecte ale acestor peptide fiziologice( +finitatea diverselor peptide de tip endrofinic pentru unul sau altul din receptori este inegala( $urerea tre uie com atuta atunci cand devine o cauza importanta de discomfort sau suferinta pentru olnav si cand genereaza ea insasi tul urari patologice( !ratamentul durerii acute presupune in primul rand masuri de ordin medical sau c%irurgical pentru inlaturarea cauzei care a provocat-o( + ordarea simptomatic se face prin analgezice adica prin su stante administrate pe cale generala& pot atenua sau inlatura in mod specific durerea& actionand asupra mecanismelor fiziologice implicate in aceasta senzatie(

7C

In anumite cazuri locarea nervoasa prin anestezice locale poate realiza eneficii& uneori de durata( In durerea cronica datorita unor oli organice tratamentul se adreseaza & atunci cand este posi il& tul urarii de fond de e)emplu com aterea durerilor anginoase prin medicamente care corecteaza dezec%ili rul intre aportul si necesarul de o)igen la nivelul miocardului sau administrarea unor medicamente specifice in poliartrita reumatoida de felul sarurilor de aur( $urerea provocata de cancer& necesita dupa caz radioterapie& analgezice& alte masuri medicale sau c%irurgicale( In durerile neurologice cronice pot fi eficace car amazepina sau alte antidepresive triciclice care actioneaza analgezic printr-un mecanism neprecizat -posi il prin stimularea serotoninergica.( $urerile cronice de cauza psi%ica nu cedeaza de regula la analgezice uneori se o tin rezultate une prin psi%oterapie si prin antidepresive( +nalgezicele & analgeticele sau antalgicele disponi ile actualmente se incadreaza in doua categorii principale* - analgezicele opioide care actioneaza asupra sistemului nervos central favorizand procesele care controleaza in%i itor durerea9 - analgezice antipiretice antiinflamatorii care actioneaza predominant periferic la nivelul procesului neoreceptiv( Studiul e)perimental al analgezicelor urmareste influentarea prin acestea a reactiei animalelor de la orator la diferiti stimuli durerosi sau nocivi( Arupa analgezicelor opioide sau morfinice cuprinde morfina si diferiti compusi de semisinteza sau sinteza &care in ma'oritate au actiune analgezica intensa& insotita de cele mai multe ori de calmarea an)ietatii& sedare si euforie( ,fectul analgezic creste cu doza& dar este limitat de fenomene nedorite ca * sedarea e)cesiva& intunecarea mintii& deprimarea respiratiei& greata si voma& spasme ale musculaturii netede( " pro lema ma'ora a acestei grupe de medicamente consta in potentialul de a dezvolta dependenta&cu consecinte grave(

76

+nalgezicele opioide se comporta agonist la nivelul unor receptori specifici receptori opioizi care corespund peptidelor opioide endogene( Receptorii opioizi& apartinand la diferite su tipuri& sunt influentati deose it de diferitele opioide si antagonistii acestora& ceea ce determina anumite particularitati farmacodinamice( +nalgezia produsa de morfina si alte opioide este caracteristica( Studii clinice efectuate la voluntari& folosind durerea provocata & au aratat ca opioidele influenteaza sla pragul de durere& dar cresc evident toleranta la aceasta( Bolnavii cu dureri postoperatorii sau canceroase afirma ca simt in continuare durerea& sau o suporta fara sau cu un grad mic de suferinta9 teama si an)ietatea care insotesc durerea& sunt linistite( ,fectul analgezic al opioidelor este mai relevant pentru durerile continue surde& cu componenta emotionala marcata& dar la dozele terapeutice mari ele pot fi eficace fata de orice durere& inclusiv cea rusca& intermitenta( ,ficacitatea fata de durerea de natura inflamatorie de e)emplu in olile reumatice& este relativ sla a( Morfina si celelalte opioide actioneaza la nivelul mecanismelor fiziologice centrale& care controleaza senzatia si suferinta dureroasa& implicand sistemele peptidelor opioide& serotoninergic si nonadrenergic( Sunt accentuate influentele in%i itorii asupra mecanismelor neuronale ale durerii( $ozele o isnuite provoaca sedare insotita uneori de somnolenta& calmeaza an)ietatea& provoaca o stare de indiferenta la senzatiile si situatiile neplacute( Uneori se produce o stare de euforie( 4a anumite persoane senzatia poate fi neplacuta efectul disforic se manifesta prin an)ietate& teama& intunecarea proceselor mintale si este intarit de anumite fenomene vegetative&ca * greata& voma& ameteli& tendinta la lipotimie( Modificarile dispozitiei efective produse de opioide sunt atri uite actionarii receptorilor pentru opioidele endogene si alte formatiuni centrale importante pentru efect(

70

Morfina si alte opioide deprima respiratia& efect care creste progresiv cu doza( Se produce o scadere a volumului respirator in deose i pe seama micsorarii frecventei respiratiilor( 4a dozele to)ice ritmul poate deveni neregulat si periodic( Starile patologice insotite de respiratie deficitara& asocierea de alte su stante care deprima respiratia& in%alarea intempensiva de o)igen& cresc riscurile deprimarii respiratiei prin opioide( $ozele mari de opioide provoaca ron%ospasm( ,fectul poate fi relevant clinic la astmatici( Morfina si alte opioide provoaca vasodilatatie arteriolara si venoasa si deprima refle)ele respiratorii( ,fectul vasodilatator este de natura centrala si periferica si se datoreste unor mecanisme endrofinice si eli erarii de %istamine( Uneori se produce %ipotensiune arteriala& cu caracter ortostatic( Unele opioide& in doze mari pot produce radicardie si deprimarea conducerii atrioventriculare( 4a olnavii cu infarct acut miocardic efectele %emodinamice pot fi favora ile prin usurarea muncii inimii& dar efectul %ipotensiv poate fi daunator( "pioidele dilata vasele cere rale prin intermediul dio)idului de car on& care se acumuleaza datorita deprimarii respiratiei( Corespunzator creste presiunea lic%idului cefalora%idian( Vasele cutanate sunt deasemenea dilatate& congestia pielii fiind insotita de prurit si sudoratie( $ozele mici de opioide pot fi cauza de greata si voma( =enomenul este frecvent la olnavii in miscare si in conditiile tratamentului am ulatoriu( $ozele mari de opioide deprima centrul vomei( 4a nivelul tractului gastrointestinal predomina activitatea spastica( $e asemenea creste tonusul intestinal& mai ales al duodenului si 'e'unului( Secretiile digestive gastrice& iliare& pancreatice sunt diminuate( !oti acesti factori& la care se adauga in%i area reflu)ului de deficatie& determina efectul constipant al opioidelor& cateodata util terapeutic& de cele mai multe ori nedorit(

7:

Morfina si alte opioide provoaca& relativ frecvent& spasmul sfincterului "$$# si maresc presiunea in caile iliare -care pot atinge valori de #1 ori mai mari decat cele fiziologice.( =enomenul este uneori resimtit su forma de durere& c%iar colica iliara( +ntispasticele parasimpatolitice - atropina. si cele musculotrope- papaverina& nitroglicerina. in%i a partial spasmul digestiv si iliar produs de morfinice( +ctiunea spastica se evidentiaza si la nivelul tractului urinar( !onusul si miscarile fazice ale uterului sunt crescute& dar acest efect este putin evidentiat atunci cand diureza este micsorata su influenta opioidelor( $e asemenea creste tonusul musc%iului detrusor si al sfincterului vezical ceea ce reduce volumul glo al al vezicii urinare si ingreuneaza eli erarea urinei( !onusul si contractile fazice ale uterului sunt diminuate de catre unele opioide& ceea ce poate determina prelungirea travaliului( "pioidele in'ecta ile intravenos in doze mari - in conditiile folosirii pentru anestezia generala.& pot provoca o stare de contractura a musculaturii striate care face dificila respiratia( +cest efect este atri uit stimularii unor receptori opioizi la nivelul sistemului nigrostriat( $ozele mari de opioide provoaca determinarea centrului termoregulator& cu tendinta la %ipotermie& actiune datorita influentarii unor receptori opioizi %ipotalamici( +ctivitatea secretorie a adeno%ipofizei este modificata& in conditiile tratamentului prelungit( +ctiunea opioidelor asupra sistemului %ipotalamo%ipofizar este atri uita interferarii unor mecanisme dopaminergice& regulatare& ca urmare a actionarii receptorilor opioizi locali( $ozele mari de morfina cresc glicemia( Pericolul principal in folosirea opioidelor consta in dezvoltarea dependentei( +ceasta este de tip complet& incluzand dependenta psi%ica& toleranta si dependenta fizica manifesta prin sindromul de a stinenta.&psi%oto)icitatea(

7;

$ependenta psi%ica este caracterizata printr-un component determinat de necesitatea constrangatoare& de ordin psi%ologic de a folosi opioide( 4a aparitia dependentei psi%ice contri uie efectul euforizant& efectul antian)ios& impresia de deprimare de mediu& nepasarea fata de agresiuni si durere& micsorarea impulsurilor se)uale( 4a aceasta se adauga factori individuali si influente negative de ordin social( $ependenta psi%ica este relativ rara in conditiile folosirii medicale a opioidelor& dar frecventa atunci cand a uzul este fara legatura cu indicarea lor terapeutica( !oleranta si dependenta fizica se dezvolta concomitent& la administrarea repetata de doze terapeutice de morfina sau alte opioide( !oleranta face necesara folosirea de doze progresiv mai mari pentru a o tine efectul dorit( ,a intereseaza efectul analgezic& euforizant& sedativ& deprimant respirator& vomitiv( In acelasi timp creste doza letala& olnavii a'ungand sa suporte cantitati foarte mari( ,fectul constipant si miotic se mentin in mare parte( In situatie clinica primul semn de toleranta consta in micsorarea duratei analgeziei& olnavii cu dureri cronice solicita medicamentul la intervale mai scurte - ceea ce creeaza impresia de dependenta psi%ica.( In general toleranta apare cu atat mai repede si este cu atat mai semnificativa cu cat se administreaza doze mai mari la intervale mai scurte& dar fenomenul este initiat inca de la prima doza( Sensi ilitatea o isnuita revine dupa o pauza de cateva zile in administrarea opioidelor& respectiv odata cu disparitia simptomelor acute de a stinenta( Bolnavii toleranti la un opioid prezinta& de regula& toleranta si la altele( $ependenta fizica se manifesta prin aparitia sindromului de a stinenta& atunci cand se opresc rusc tratamentul prelungit cu opioide sau cand se administreaza un antagonist( Sindromul de a stinenta este mai enign pentru opioidele epurate lent& respective cu efect relativ dura il cum este metadona(

<1

"prirea rusca a tratamentului prelungit cu morfina sau alte opioide este urmata dupa cateva ore de nevoia constrangatoare de a relua administrarea drogului( In cazul morfinei& fenomenele de a stinenta propriu-zise apar dupa circa #2 ore de la ultima priza si se dezvolta progresiv& devenind ma)ime in 2-7 zile( $e utul se manifesta prin an)ietate& cascaturi& %ipersecretie nazala si lacrimala& midriaza( In continuare& olnavul devine agitat & nu poate dormi& apar dureri musculare & ta%icardie& %ipertensiune arteriala& crampe a dominale&voma& diaree& sudoratie e)cesiva9 uneori se produce des%idratare marcata& acidoza& colaps( Simptomele se atenueaza progresiv dispar dupa 0#1 zile( !oleranta la opioide este predominant de tip farmacodinamic& fiind datorita interventiei unor mecanisme adaptive( !ratamentul dependentei la opioide este foarte dificil& considerand caracterele farmacologice& supra adaugarea unor factori de conditionare& terenul psi%opatologic si pro lemele de ordin special( Pentru a evita sindromul de a stinenta grav& morfina -sau celelalte opioide asemanatoare. poate fi inlocuita cu metadona( $upa dezinto)icare se pot administra timp indelungat& doze mici de antagonist de felul nala)onei care confera protectie fata de o eventuala reluare a to)icului& evitand dependenta si sindromul de a stinenta& inclusiv elemente de conditionare a acestora( !o)icitatea acuta a opioidelor este mare & iar indicele lor terapeutic este mic( Into)icatia acuta se poate produce prin supradozare& in conditiile folosirii medicale sau in scop de sinucidere( Riscul este mare la persoanele cu dependenta si toleranta& care sunt o isnuite cu doze mari& dar la care sensi ilitatea revine dupa cateva zile de intrerupere a drogului( =enomenele to)ice apar la putin timp dupa in'ectare sau indigestie si evolueaza progresiv( ,le constau in greata& varsaturi& tresariri musculare& c%iar convulsii& mioza punctiforma& apoi coma -fara semne de localizare.( !ratamentul consta in reanimarea respiratorie si

<#

circulatorie( $e asemenea se in'ecteaza antidotul specific nala)ona sau nalorfina care com ate deprimarea respiratorie si favorizeaza trezirea din coma( "pioidele se a sor ine in tu ul digestiv& dar sunt inactivate& in masa mare sau mai mica la prima trecere prin ficat( 4a dozele ec%iactive efectul este mai lent de intensitate mai mica si mai dura il pentru calea orala& in comparatie cu in'ectiile( In plasma se leaga de proteine de proportie diferita( =orma li era difuzeaza repede in tesuturi( Capacitatea de a traversa ariera %ematoencefalitica este inegala pentru diferitii compusi( !oate opioidele trec prin ariera placentara( ,purarea se face in ma'oritate& prin meta olizare %epatica& in principal prin glucorocon'ugare( $erivatii con'ugati se elimina prin urina relativ repede( " mica parte sunt secretati iliar& a'ung in intestine& unde sunt %idrolizati si se resor intrand in ciclul entero%epatic( Un numar mic de opioide este activat prin iotransformare de e)emplu codeina9 alte cateva formeaza meta oliti to)ici petidina & de)tropropo)ifenul( "pioidele sunt indicate ca analgezice& in primul rand pentru calmarea durerii la olnavii neoplazici( ,fectul antian)ios si cel euforizant& sunt avanta'oase in aceasta situatie& iar limitarile derivate din riscul dependentei sunt mai putin importante( !ratamentul se incepe cu analgezice neopioide acid acetilsalicilic& paracetamol recurgand la opioide numai intr-o a doua etapa si progresiv astfel incat dezvoltarea tolerantei sa fie cat mai tarzie( Utilizarea opioidelor in durerile acute implica& in primul rand& un diagnostic corect( In colicile iliare si nefretice tre uie incercate& la inceput& antispastice si numai daca acestea nu sunt eficace& se administreaza un opioid in asociere cu antispastice(

<2

" alta indicatie sunt durerile acute ale infarctului de miocard& unde eneficiul se datoreste efectului analgezic si pentru unele opioide& influentarii favora ile a unor factori %emodinamici( "pioidele pot fi utile pentru efectuarea unor manevre diagnostice sau ortopedice( $e asemenea se folosesc in cadrul pregatirii preanestezice& atat in scop analgezic cat si linistitor dar in aceasta indicatie tre uie avut in vedere efectul nedorit deprimant respirator( Utilizarea pentru com aterea durerilor postoperatorii presupune& de asemenea unele dezavanta'e legate de deprimarea respiratiei si a reflu)ului de tuse& favorizarea vomei& micsorarea motilitatii intestinale& ingreunarea mictiunii9 anumite complicatii postoperatorii pot fi mascate( Indicarea pentru analgia o stetricala impune multa 'udiciozitate si prudenta& deoarece travaliul poate fi prelungit iar copilul este foarte sensi il la deprimarea respiratorie( "pioidele au si indicatii in afara celor legate de efectul analgezic( ,le pot fi utile in edemul pulmonar acut& unde favora ile( Riscul mare de dependenta face ca opioidele cu actiune analgezica intensa sa nu fie utilizate o isnuit pentru com aterea tusei& desi ele au efect antitusiv marcant( Se pot folosi in cazuri de e)ceptie de e)emplu in cancerul pulmonar& fracturi de coasta& atunci cand e)ista un pericol mare de %emoptizie masiva etc( "pioidele & in doze mici sunt utilizate uneori pentru linistirea peristalitismului intestinal la olnavii cu ilostomie sau colestomie sau in cazuri selectionate de diaree acuta !ratamentul tre uie sa fie de scurta durata pentru a micsora riscul dependentei( =olosirea morfinei si celorlalte opioide impune individualizarea si considerarea atenta a situatiei c%imice( Varsta olnavilor poate constitui un factor important( +stfel copii nou e)cesiva( eneficiul terapeutic se datoreste& linistirii an)ietatii& micsorarii dispneie acute& si in oarecare masura& unor modificari %emodinamice

<7

nascuti si in general copiii mici sunt foarte sensi ili la deprimarea respiratorie datorita penetra ilitatii arierei %ematoencefalitice& imaturitatii sistemului nervos central& ca si capacitatii sla e de epurare %epatica si renala( 4a varstele mici riscul de accidente circulatorii este crescut& voma este mai frecventa& iar convulsiile pot fi periculoase( "pioidele sunt contraindicate la copii mai mici de trei ani& iar prescrierea lor la varste su #C ani tre uie limitata la situatii de e)ceptie( Batranii sunt de asemenea mai sensi ili( ,i raspund la doze analgezice de 7-< ori mai mari decat cele o isnuite la tineri& iar durata analgeziei este crescuta( In acelasi timp& pericolul deprimarii respiratorii si colapsul este sporit& iar tul urarile disforice manifestate prin agitatie& stare confuziva& %alucinatii sunt mai frecvente( +ceste particularitati sunt legate de insuficienta proceselor de deto)ificare si epurare a opioidelor& ca si de patologia proprie varstei inaintate pneumopatii cronice& ateroscreloza avansata etc( !oate situatiile caracterizate prin limitarea functiei respiratorie necesita multa prudenta in folosirea opioidelor& deoarece acestea deprima respiratia si interfera mecanismele compensatorii declansate de deficitul ventilatiei pulmonare( 4a astmatici morfina si alte opioide pot inrautati fenomenele o structive& deoarece favorizeaza ron%ospasmul9 astmul ronsic constituie o contraindicatie( >ipovolemia& cordul pulmonar cronic& infarctul acut de miocard& starea de soc favorizeaza accidente %ipotensive( Morfina poate fi utila in soc& atunci cand durerea este un factor agravant& dar tre uie utilizata in doze mici& introduse intravenos -calea su cutanata este periculoasa din cauza riscului a sortiei masive& cu supradozare& atunci cand circulatia se reface .( !ul urarile de conducere atrioventriculara pot fi agravate de opioide( !raumatismele craniene impun multa prudenta sau evitarea medicamentelor din grupa morfinei& deoarece acestea deprima respiratia& cresc presiunea lic%idului cefalora%idian si pot masca anumite simptome importante pentru diagnostic si aprecierea evolutiei clinice(

<<

In prezenta edemului cere ral& convulsiile pot fi favorizate( +celasi efect nedorit poate fi suparator la epileptici( Bolnavii cu scleroza in placi sunt mai sensi ili la efectele deprimante centrale( +ctiunea spastica asupra musculaturii netede este dezavanta'oasa la olnavii cu colici& ceea ce face necesara asocierea de antispastice( Interventiile c%irurgicale pe caile iliare reprezinta o contraindicatie& considerand riscurile legate de cresterea presiunii iliare( "pioidele sunt contraindicate si la olnavii cu pancreatita acuta& deoarece prin cresterea tonusului sfincterului "$$I este favorizata cresterea in sange a enzimelor proteolitice( In prezenta adenomului de prostata poate fi declansata retentia acuta de urina( "pioidele in deose i cele cu actiune analgezica intensa& tre uie evitate la olnavii cu dureri a dominale acute nediagnosticate( ,le pot inlatura simptome esentiale pentru diagnostic - de e)emplu contractura refle)a a peretelui a dominal la olnavii cu peritonita . si preteaza la amanarea unei eventuale interventii c%irurgicale indispensa ile( Insuficienta %epatica severa micsoreaza potentialul de epurare a opioidelor& le prelungeste efectul si le creste to)icitatea( 4a cirotici acestea pot declansa coma %epatica( >ipotiroidismul creste riscul reactiilor to)ice& deoarece intarzie epurarea meta olica in sc%im & olnavii %ipertiroidieni apar ca mai putin sensi ili( $iferitele medicamente pot favoriza unele efecte utile ale opioidelor sau pot creste riscul unor reactii adverse( >ipnoticele& sedativele& tranc%ilizantele si anestezicele generale actioneaza aditiv ca deprimante respiratorii& asocierea lor creste de asemenea riscul accidentelor %ipotensive( Unele neuroleptice fenotiazinice si utirfenozinice potenteaza analgezia morfinica& altele au efect contrar9 deprimarea respiratorie si efectul %ipotensiv sunt favorizate( >idro)izina & in'ectata intramuscular -#11mg. creste analgezia si da un plus de sedare( +mfetamina in doze mici favorizeaza analgezia si antagonizeaza sedarea morfinica(

<C

!erapeutica dispune actualmente de morfina si o serie de alte opioide analgezice care& desi asemanatoare& prezinta anumite caracteristici ce permit folosirea lor diferentiata( Intensitatea de actiune& respectiv eficacitatea ca analgezice& se refera la nivelul de analgezie& care poate fi o tinut prin cresterea dozei pana la aparitia de reactii adverse limitative( Ma'oritatea opioidelor au intensitate de actiune mare& realizand un efect ma)imal mult superior celui al analgezicelor antipiretice si antiinflamatorii( $e aceea& morfina - ca si alte opioide.& in'ectata intramuscular sau su cutanat& este de ales pentru com aterea durerilor intense& care nu pot fi linistite prin mi'loace terapeutice( Petidina& pentazocina& de)tropropo)ifenul& codeina administrate oral au efect analgezic mai sla & compara il celui al acidului acetilsalicilc& fiind de ales pentru com aterea durerilor moderate( Potenta& adica domeniul dozelor eficace& este de asemenea diferita( In cazul in'ectiilor intramusculare sau su cutanate potenta relativa& adica raportul intre dozele ec%iactive& variaza de la # pentru uprenorfina - active in doze de 1&< mg. la 211 pentru petidina - activa in doze de 0C mg .& o pozitie mi'locie fiind ocupata de morfina - a carei doza ec%ianalgezica este de #1mg.( In general potenta mai mare nu confera un plus de avanta' clinic& deoarece riscul reactiilor adverse la dozele ec%ivalente este asemanator( Cunoasterea dozelor ec%iactive pentru diversele opioide este necesara cand se sc%im a medicamentul& pentru a evita su dozarea la olnavii cu afectiuni dureroase( Cantitatile ec%ianalgezice au fost sta ilite prin studii folosind doze unice& dar potenta relativa poate fi modificata prin administrarea repetata( $e aceea la olnavii cu dureri cronice& la care se sc%im a analgezicul& este recomanda il ca opioidul nou introdus sa fie folosit& la inceput& in G din doza ec%ianalgezica& urmand ca doza sa fie modificata& in continuare& dupa nevoie(

<6

$ozarea tre uie facuta si in functie de calea de administrare& dozele ec%ianalgezice pentru in'ectiile intramusculare sau su cutanate si pentru administrarea orala variind dupa opioid - in functie de proportia inactivat la primul pasa' %epatic.( Raportul intre doza parentala si cea orala este de #HC #H6 pentru morfina sau %idomorfina si de circa G pentru metadona sau o)icodona( Sla a eficacitate orala& cunoscuta clasic& de e)emplu morfina& se e)plica prin dozele prea mici utilizate curent pe aceasta cale( $e aceea & atunci cand sunt folosite oral ceea ce este uneori de preferat pentru tratamentul cronic opioidele tre uie administrate in dozele potrivite& corespunzatoare potentei relative( ,fectul analgezic se desfasoara in timp & aparitia& timpul intensitatii ma)ime si disparitia fiind in functie de medicament si calea de administrare( Pentru ma'oritatea opioidelor durata efectului este de -<-6%.& iar pentru petidina este de 2-<%( Intervalele dintre doze tre uie sa tina seama de aceste cifre& pentru a putea realiza& de e)emplu& prote'area fata de durere a olnavilor cancerosi( Influentarea duratei efectului prin factori farmacocinetici nu este actualmente precizata( Contri utia timpului de in'umatatire nu pare importanta in cazul folosirii de doze unice( "pioidele cu timp de in'umatatire relativ lung metadona& de)tropropo)ifenul tind sa se acumuleze cand se administreaza repetat9 de aceea& in conditiile tratamentului cronic dozele tre uie a'ustate pentru a evita sedarea e)cesiva si deprimarea respiratorie( Un alt factor important pentru cur a timp efect analgezic& conditiile clinice& este intensitatea durerii si indeose i masura in care aceasta are caracter de suferinta& cunoscut fiind ca opioidele influenteaza indeose i componenta psi%oemotionala a senzatie dureroase( Caracteristicile farmacodinamice& referitoare la interactiunile cu receptorii specifici din sistemul nervos central& sunt de asemenea importante pentru folosirea terapeutica(

<0

Morfina si ceilalti agonisti deplini au proprietati farmacologice similare calitativ& desi se pot deose i prin potenta& durata efectului la iodisponi ilitatea dupa administrarea orala( "pioidele din grupa agonisti antagonisti de felul pentazocinei au efect analgezic asemanator celui al morfinei& deprima mai putin respiratia& dezvolta mai lent toleranta& dar la anumiti olnavi pot fi cauza de efect psi%otomimetice& care limiteaza posi ilitatea cresterii dozelor( Cateva opioide recent introduse in terapeutica actioneaza ca agonisti partiali si sunt utilizate in scop analgezic( Potentialul de a dezvolta dependenta este mare pentru morfina si celelalte opioide agoniste( Sindromul de a stinenta este in general sever& cu e)ceptia metadonei pentru care simptomele de sevra' sunt mai putin intense( "pioidele din grupa agonistilor antagonisti sau agonisti partiali au un potential mai sla de a provoca dependenta& ceea ce prezinta un avanta' terapeutic9 administrate la olnavii cu dependenta la morfina ele pot declansa sindromul de a stinenta( Riscul de dependenta la codeina este mic( Reactiile adverse variaza& in oarecare masura& pentru diferitele opioide( ,fectul sedativ este mai pronuntat in cazul administrarii repetate a compusilor cu timp de in'umatatire lung de e)emplu metadona( Pentazocina in doze mari provoaca relativ frecvent tul urari psi%ice& c%iar fenomene psi%otice( $eprimarea respiratorie poate fi daunatoare mai ales in conditiile administrarii acute de morfina9 pericolul este mai mic pentru pentazocina si alti agonisti antagonisti( +dministrarea repetata permite dezvoltarea tolerantei la acest efect( =recventa gretii si vomei variaza cu medicamentul& cu doza si cu olnavul( Morfina are efect vomitiv mai intens& pro a il datorita stimularii sistemului vesti ular& ceea ce face ca varsaturile sa fie mai frecvente cand olnavul nu pastreaza repaus la pat(

<:

Constipatia este un efect nedorit comun tuturor opioidelor& dar nu la fel de suparator pentru toate( Spasmul iliar este mai sla si mai putin frecvent pentru petidina& care este de ales in colicile iliare(

C+PI!"4U4 IV PR,M,N!+R,+ M,$IC+M,N!,4"R +N+4A,MIC, +N!IPIR,!IC, $,RIV+!I $, +CI$ S+4ICI4IC +CI$ +C,!I4S+4ICI4IC

=armacodinamie* analgezic& antipiretic& antiinflamator& antiagregant plac%etar( 4atenta actiunii analgezice& 71 minute(

<;

Indicatii* medicatie simptomatic patogenica in nevralgii& astralgii& mialgii& entorse& lu)atii& dismenoree& cefalee& reumatism poliarticular acut& poliartrita reumatoida& trom oze arteriale( R(+(* pirozis& gastralgii& greturi& vome& micro%emoragii gastrice - incepand de la doza de 2C mg( de 2 ori pe zi.& retentie %idrosalina& agravarea astmului ronsic& alergii cutanate& euforie& tul urari de ec%ili ru& favorizarea %emoragiilor( 4a copii cu varicela sau influenta poate produce sindromul Re3e( C(I( Aastrite& ulcergastroduodenal& insuficienta %epatica& alergii la salicilati& dioteza %ematica( +dministrare* "ral( Ca analgesic antipiretic 711-;11 mg la <-6%( ca antiinflamator 7-< gr pe zi & in 7-< prize( Ca antiagregant plac%etar 1&7 1&C gr la 7 zile( +C,SI4 !- =armacom&Romania&. Comprimate 711mg&C11mg& cutii ) 21( +CI$ +C,!I4S+4ICI4IC -Sicomed& Romania. Comprimate 711 mg& C11mg& cutii )21( +CIS+4IC -4ourmed&Romania. Comprimate C11mg& flacon ) 21( +S+4IN, -"mega&P%arma&Romania.Comprimate C11mg& flacon ) 21( +SPIRIN->elcor& Romania.Comprimate #61mg&cutii sau flacoane )21 sau flacoane )71( +SPIRIN -Ba3er&Aermania.Comprimate C11mg&cutii )#19219#11( Comprimate efervescente C11mg( +SPIRIN $IR,?! -Ba3er& Aermania.Comprimate mastica ile C11mg& cutii ) #1( $"4,+N-7M Sante& =ranta.Comprimate filmate enterosolu ile C11mg&cutii ) 21( ,UR"PIRIN -,urop%arm& Romania.Comprimate C11 mg&cutii ) 21( S+N!+PIRIN -Santa& Romania.Comprimate C11mg& cutii )21( !+MPRIM -,lidor& Romania.Comprimate <11mg&cutii)21( UPS+RIN-72C - C11 -Upsa& =ranta. Comprimate efervescente72Cmg&C11mg& cutii ) 21(

C1

+CI$ +C,!I4S+4ICI4IC !+MP"N+! -+rmedica& Romania.Comprimate C11mg&cutii )21( +4?+ S,4!M,R88MI!R"N,N88 -Ba3er& Aermania.Comprimate efervescente72<mg& cutii ) #1&21( +SPIC+4CIC -4ourmed& Romania. +CI$ +C,!I4S+4ICI4IC C11mg& Car onat de calciu #C1mgComprimate& cutii )21( ,UR"PIRIN ! -,urop%arm&Romania. +cid acetlisalicilic C11mg&car onat de calciu #61 mg& comprimate& cutii ) 21( +C,!I4S+4ICI4+! $, $4 4IMIN+ =armacocinetica* $upa a sortie se desface in acid salicilic si lizina& primul fiind %idrolizat la acid salicilic( Pic plasmatic la 2-< %( t #H2 & 7-; %( ,liminare urinara( Indicatii* "ral& tratament smptomatic al durerilor usoare moderate si H sau stari fe rile( +fectiuni reumatismale( +dministrare* "ral& in dureri si fe ra( +dulti #gr( la <%& ma)im 7Hzi( Varstnici ma)im 2grHzi( Copii #2-#C ani -<1 -C1 Bg. C11 mg la < %& ma)im 2grHzi( Copii 6 -#1 ani-21 71 Bg. 2C1 mg la < %& ma)im #grHzi( Copii 6 luni 2 ani :-#2Bg. #11mg la < %& ma)im C11mgHzi( +SP,AIC #11 2C1 C11 #111 - Sanofi SNN!,4+B"& =ranta. Pul ere pentru solutie uva ila( Plic #11mg9 2C1mg9C11mg9 #gr& cutii ) 21 plicuri( $I=4UNIS+4 =armacocinetica* $erivat de acid salicilic ine a sor it oral& legare plasmatica ;; F& semiviata eliminarii plasmatice :-#2%( =armacodinamica* +nalgezic& antiinflamator& antipiretic(

C#

Indicatii* !ratamentul de durata al durerilor de intensitate medie& osteoartritei& artritei reumatoide( R(+( pirozis& gastralgii& greturi& vome& micro%emoragii gastrice&- incepand de la doza de 2C mg de 2 oriHzi. retentie %idrosalina& agravarea astmului poate produce sindromul Re3e( C(I( Aastrite& ulcer gastroduodenal& insuficienta %epatica& alergie la salicilati& diateza %emoragica( +dministrare* ca analgezic* #11 mg in doza de atac - gra irea atingerii stead3 state . si C11mg la #2 %& doza de intretinere( Ca antiinflamator* C11 #111 mgHzi in #-2 prize( $I=4UNIS+4 -!,V+& Israel. Comprimate filmate C11mg& cutii ) 61( $"4"BI$ -MercB S%arp& $o%me& "landa. Comprimate C11mg( ronsic& alergii cutanate& euforie& tul urari de ec%ili ru& favorizeaza %emoragiile( 4a copiii cu varicela sau influenta

+C,!I4S+4ICI4IC& C"MBIN+!II PSI>"4,P!IC, +cid acetilsalicilic cu gluconat de calciu -Aalenus& Romania. +cid acetilsalicilic <11mg9 gluconat de calciu 211mg( Comprimate &cutii ) 21( +N!IARIP+4 -Remedica& Romania. +cid acetilsalicilic 211mg& paracetamol 211mg& cafeina an%idra 2C mg& codeina fosfat #1 mg( comprimate& cutii ) 21( +N!IN,VR+4AIC P -Sicomed& Romania. +cid acetilsalicilic 1&2C gr& paracetamol 1&#C gr& cofeina 1&1C gr& comprimate & cutii ) 21( +S?IN, -+le)andria Co& ,gipt. +cid acetilsalicilic 711mg& cafeina #1mg& comprimate& cutii ) 21( +SPIRIN P4US C -Ba3er& Aermania. +cid acetilsalicilic <11mg& acid ascor ic 2<1mg& comprimate efervescente& cutii ) 21(

C2

C"PIRIN -4a orMed P%arma& Romania.+cid acetilsalicilic <11mg& cafeina 72 mg& comprimate & cutii ) 21( C"SPRIN -,lidor& Romania. +cid acetilsalicilic <11mg& cafeina <2 mg& comprimate ,P>IMIARIN -,urop%arm& Romania.+cid acetilsalicilic 7C1mg& paracetamol 271mg& cafeina an%idra 21 mg& comprimate& cutii ) 21( =+SC"N+4 M -Sicomed& Romania.+cid acetilsalicilic 211mg& paracetamol 211mg& cafeina 2Cmg& codeina #1mg& feno ar ital 2Cmg& comprimate& cutii ) 21( =+SC"N+4 P -+rmedica& Romaniaomprim. c ate cu aceeasi formula ca si =+SC"N+4 M(cutii ) 21( =+SC"N"R$ -Norfarm& Romania. +cid acetilsalicilic 21mg& paracetamol 211mg& codeina #1mg& cafeina C1mg& comprimate& cutii ) 21( =+SC"R,M -Remedica& Romania. +cid acetlsalicilic 211mg& paracetamol 211mg& cafeina an%idra 2Cmg( ARIP,C+4M -+ersilap& Romania. +cid acetilsalicilic 1& 2Cgr& paracetamol 1&#1gr&cafeina 1&12 gr& codeina fosfat 1&1#1 gr( Comprimate & cutii ) <1( I4 VIC" -MercB& Aermania. +cid acetilsalicilic C11mg& acid ascor ic C11mg& comprimate efervescente& cutii ) #1( R,MN,VR+4 -Remedica& Romania. +cid acetilsalicilic 211mg& paracetamol 211mg& cafeina an%idra 2Cmg( Comprimate & cutii ) 21( RUMPIRIN P4US - +nti iotice& Romania.+cid acetilsalicilic 2C1mg& paracetamol 211 mg&cafeina C1mg( Comprimate& cutii ) 21( SIC+4AIN -Sicomed& Romania. +cid acetilsalicilic <11mg& cofeina an%idra <1mg( Comprimate& cutii ) 21( S,$,RAIN, -Upsa& =ranta. +cid acetilsalicilic 771mg& acid ascor ic 211mg( Comprimate efervescente& cutii ) 21( !>"MPNRIN -Boe%ringer Ing& Aermania. +cid acetilsalicilic 2C1mg& paracetamol 211mg&cofeina C1mg( Comprimate& cutii ) #1(

C7

!>"MPNRIN C VI!+MIN, -Boe%ringer Ing& Aermania.+cid acetilsalicilic 711mg& paracetamol 211 mg& acid ascor ic 711 mg( Comprimate efervescente& cutii ) #1( UPS+RIN VI!+MIN, C -Upsa& =ranta. +cid acetilsalicilic 771mg& acid ascor ic 211mg( Comprimate efervescente& cutii ) #1921( PIR+M"4"N, M,!+MIM"4 =armacodinamie* - analgezic mai activ decat aminofenazona& antipiretic mai ales pe cale i(v(& antispastic miotop intens( IN$IC+!II* !oate tipurile de dureri& inclusiv postoperatorii& colici renale si iliare( R(+(* ,fecte alergice cutanate& leucopenie& noduli locali( C(I(* 4eucopenie& alergie la pirazoli( +dministrare* adulti 1&C gr 2-7 ori Hzi& intramuscular& # gr de #-2 ori Hzi& supozitoare # gr de 2 ori Hzi( Copii 7 #C ani & oral 1&#2C 1&70C mg de 2-7 oriHzi& supozitoare& 1&7 gr de #-7 oriHzi( +4A"C+4MIN -Sicomed& Romania. Comprimate C11mg& cutii )21( Solutie in'ecta ila C11mgHml( fiole 2ml( +N+4AIN -,urop%arm& Romania. Comprimate C11mg& cutii ) 21( M,!+MIM"4 ,,4 -Bioeel& Romania. Comprimate C11mg& cutii ) 21( M,!+MIM"4 ->elcor& Romania. Supozitoare 711mg& cutii ) 6( M,!+MIM"4 S"$IC -Biogalenica& Romania. Supozitoare& cutii ) 6( N,VR+4AIN -P%armaplant& Biogalenica& Romania. Solutie interna <CF( =lacon #1ml( N"V+4AIN ->oec%st& Aermania. Comprimate filmate C11 mg& cutii ) 21( Solutie interna C11mg(Hml& flacon #1ml( Supozitoare # gr( =iole C11mgHml 2 ml9Cml(

C<

N"V+4AIN -!urB&>oec%st& !urcia. Sirop C1mgHml Comprimate filmate C11mg( N"V+4MIN -=armacon& Romania. Comprimate C11mg( N"V"C+4MIN -+nti iotice& Romania. Comprimate C11mg& cutii ) 21( R,M+4AIN -Remedia& Romania. Comprimate C11mg& cutii ) 21( PR"PI=,N+M"N+ =armacodinamie* ,fecte asemanatoare aminofenazonei& fara a avea riscul ei cancerigen( IN$IC+!II* !oate tipurile de dureri& tratament simptomatic al fe rei( C(I* porfirie +dministrare* "ral& #C1 711 mg de 7 oriHzi( Rectal& doze asemanatoare( PR"PI=,N+M"N+ -+nti iotice& Romania. Supozitoare #11mg&211mg&711mg& cutii ) 6( PR"PI=,N+M"N+ -+rena& Romania. Comprimate 711mg& cutii ) 21( PR"PI=,N+M"N+ -Sicomed& Romania.Capsule #11mg&711mg& cutii )21( M,!+MIM"4& C"MBIN+!II OU+R,4IN -C%inoin& Ungaria. Metamizol <11mg& cafeina 61mg&drotaverina <1mg( Comprimate& cutii ) #1( +MIN"=,N+M"N+& C"MBIN+!II =armacodinamie* +nalgezic& antipiretic& antiinflamator& antispastic miotrop( IN$IC+!II* !oate tipurile de durere& tratamentul simptomatic al fe rei( R(+(*,ruptii cutanate& leucopenie& anemie %emolitica& risc cancerigen( C(I* 4eucopenie& alergie la derivati pirozolinici( +dministrare* +dulti 711mg de 2-6 oriHzi( Copii 1&CgrHmpHzi sau C1-:1 mgHBgHzi( +MIN"=,N+M"N+ 4 -+nti iotice& Romania. aminofenazona 1&#gr(

CC

+NI4I$, P+R+C,!+M"4 =armacodinamie* +nalgezic& antipiretic( In doza unica are efect analgezic similar cu aspirina& cu aceeasi durata( R(+(* !o)ic& %epatic - mai accentuat pe stomacul gol .& met%emoglo inizant& eruptii cutanate& neutropenie& purpura trom openica( C(I(*Insuficienta %epatica& renala( Interactiuni* 4a acoolici sau la asocierea cu izoniazide& zidonudina& paracetamol( +dministrare* "ral si rectal( +dulti 1&C gr de 7-< oriHzi( Copii 0 -#2 ani& 1&2C gr de 2-< oriHzi9 7-0 ani& supozitoare 1&2C gr( de #-2 oriHzi9 #-7 ani& 1&#2C gr de #-7 oriHzi9 6-#2 ani 1&6 gr( de 2-7 oriHzi( +$"4 -@up%or& ,miratele +ra e. Sirop #21mgHCml( =lacon 61ml( +4$"4"R -Cts C%emical& Israel. Sirop #21mgHCml( =lacon #:1ml( Solutie interna #11mgHml( =lacon 21ml( C>I4$R,NS8 !N4,N"4 -Mc Neil& U(S(+(. Comprimate mastica ile :1mg( Suspensie interna #61mgHCml( $"4IPR+N, -R%one Poulanc Rorer& =ranta. Comprimate efervescente C11mg& tu ) #6( Pul ere suspenda ila C1mg9 #2Cmg9 2C1mg9 C11mg& cutii ) #2 plicuri( ,=,R+4A+N -Upsa& =ranta. Comprimate efervescente C11mg -tu ) #6.( Pul ere efervescenta :1 mg9 #C1mg& cutii ) #2 plicuri( Sirop 61mg( =lacon #11ml( ,=,R+4A+N +$U4!, AR+N$ ,N=+N! @,UN, ,N=+N! -Nourissons. -Upsa =ranta. Supozitoare :1mg& #C1mg& 711mg& 611mg& cutii ) #1( ar iturice& to)icitatea %epatica poate aparea la supradozare moderata sau doze terapeutice de

C6

,P!R+ S!R,NA>! N"N +SPIRIN -4einer >ealt% Prod& U(S(+(. Solutie interna& suspensie interna :1mgH1&:ml( =lacon #Cml( N P+R+C,!+M"4 -Nordfarm& Romania. Comprimate C11mg( P+N+$"4 -Smit% ?line& +nglia. Comprimate C11mg(& cutii ) #2( P+N+$"4 B+BN IN=+N! -Smit% ?line& +nglia. Suspensie interna #21mgHCml( =lacon #11ml( P+R+C,!+M"4 -+nti iotice& Romania. Supozitoare #2C mg9 2C1mg& cutii ) 6( Comprimate C11mg( P+R+C,!+M"4 -+rena Aroup& Romania. Comprimate C11 mg& flacoane ) 21( P+R+C,!+M"4 -+rgesfoarm& Romania. Supozitoare #2C mg9 2C1mg& cutii ) 6( P+R+C,!+M"4 -4ourmed& Romania. Comprimate & cutii ) #2( P+R+C,!+M"4 -Bellona& Romania. Supozitoare #2C mg& 2C1mg& cutii ) #1( P+R+C,!+M"4 211 c -Berlin C%emie& Aermania. Suspensie #21mgHCml 61ml Solutie interna 211mgHCml 61ml( P+R+C,!+M"4- Biogdenica& Romania . Solutie interna 2&<F( =lacon #11ml( Supozitoare #2Cmg& 2C1mg& cutii )6( P+R+C,!+M"4 - ,urop%arm& Romania. Comprimate C11mg( =lacon ) 21( supozitoare #2C mg -sugari.9 2C1 mg -copii. cutii ) #1( P+R+C,!+M"4 - =armadef& Romania. Comprimate C11mg& cutii )#1( P+R+C,!+M"4 -=lorifle)& P%armamit& Romania. Comprimate C11mg& cutii ) 2( P+R+C,!+M"4 - >elcor& Romania. Supozitoare #2Cmg& 2C1mg& cutii ) 6( P+R+C,!+M"4 - 4a ormed P%arma & Romania . Comprimate C11mg& cutii ) 21( P+R+C,!+M"4 - Nicofarm& Romania. Comprimate C11mg& cutii ) 21( P+R+C,!+M"4 - Nordfarm& Romania. Supozitoare #2Cmg9 2C1mg( P+R+C,!+M"4 - "ldfarm& Romania. Comprimate C11mg& cutii ) 21( P+R+C,!+M"4 - =arma 4a or& Romania. Supozitoare #2Cmg& 2C1 mg( P+R+C,!+M"4 - =arma Rom& Romania. Supozitoare #2Cmg& 2C1mg& cutii ) C(

C0

P+R+C,!+M"4 - Remedia& Romania. Supozitoare #2Cmg& 2C1mg( P+R+C,!+M"4 - Sanisfarm& Romania. Comprimate C11 mg( =lacon ) 21( P+R+C,!+M"4 - Santa& Romania. Comprimate C11mg& cutii ) 21( Supozitoare #2Cmg& 2C1mg( P+R+C,!+M"4 - Sicomed& Romania. Comprimate C11mg& cutii ) 21( P+R+C,!+M"4 - Sintofarm& Romania. Comprimate C11mg& =lacon ) 71( Supozitoare C11 mg( P+R+C,!+M"4 ,P!R+ ="R! -P%arme) Rom& Ind& Romania. Comprimate C11mg& =lacon ) 71( P+R+C,!+M"4 -!is =arm& Romania. Solutie interna 2(<F( =lacon #11ml( PIR+MI$"4 -P%arme) Rom Ind& Romania. Comprimate mastica ile :1mg( Cutii ) 21( P+R+M"4 -=armacom& Romania. Comprimate C11mg& cutii ) 21( !N4,N"4 ,P!R+ S!R,NA>! -McNeil& U(S(+(. Comprimate filmate C11mg& cutii ) 2<( P+R+C,+!M"4& C"MBIN+!II C+4M+="R!, -P%arme) Rom Ind& Romania. Paracetamol 711mg& codeina :mg& cofeina #Cmg& cutii ) 21( C+4M+N! ="R!, -Remedia& Romania. Paracetamol <11mg9 feno ar italC1mg cofeina an%idra 2Cmg9 fosfat de codeina 21mg& comprimate& cutii ) 21( $+4,R"N @UNI"R -?rBa& Slovenia. Pul ere granulata continand* Paracetamol C11mg +cid ascor ic 21mg Plic C gr& cutii ) #1 pliculete( C"$+MIN P -!erapia& Romania. Paracetamol <11mg& codeina fosfat 21mg& cafeina +n%idra 27mg& comprimate& cutii ) 21( C"4$R,P -Sterlind& +nglia. Paracetamol C11mg& cofeina 2Cmg& fenilefrina Cmg& #21mg #1mg(

C:

terpin %idrat 21mg& acid ascor ic 71mg& comprimate& cutii ) #2( C"R!+M"4 -,lidor& Romania.Paracetamol <6:mg& cofeina 72mg&comprimate&cutii)21 ,=,R+4A+N C"$,IN, -Upsa& =ranta. Paracetamol C11mg& codeina fosfat %emi%idrat 71mg comprimate efervescente& cutii ) #6( ,=,R+4A+N VI!+MIN, C -Upsa& =ranta. Paracetamol 771mg& acid ascor ic 211mgcomprimate efervescente& cutii ) #1& 21( ,=,R+4A+N P,$I+!RIC -Upsa& =ranta. Paracetamol 7 gr& acid ascor ic #7CmgH#11ml solutie interna( =lacon ;1ml( =,RV,P S+NS SUCR, -" erlin Upsa& =ranta. Aranule pentru solutie orala& in plic Continand * Paracetamol C11mg& acid ascor ic 211mg& feneramin maleat 2Cmg -za%ar ##&C. cutii ) : N +N!IARIP+4 -Nordfarm& Romania. Paracetamol C11mg& cofeina C1mg& Comprimate( N C+4M+N! -Nordfarm& Romania. Paracetamol <11mg& cofeina 2C mg& codeina C mg& feno ar ital C1mg& comprimate( P+N+$"4 ,P!R+ -Sterling& +nglia. Paracetamol C11mg& cofeina 6Cmg& comprimate& Cutii ) #2( P+N+4AIN, -+ta a3& !urcia. Paracetamol 711mg& izopropilfenazona #C1mg& cofeina 71mg& comprimate( P+R+C,!+M"4 P4US -,urop%arm& Romania. Paracetamol C11mg& clorfeniramin 7mg& comprimate& cutii ) 21( P+R+C"= -Sintofarm& Romania. Paracetamol 711mg& cofeina 71mg& comprimate& cutii ) 21( P+R+ARIP C -Aalenic& Romania. Paracetamol C11mg& acid ascor ic #11mg& codeina fosfat #1mg& comprimate& cutii ) #2( P+PIN -Sintofarm& Romania. +cid acetilsalicilic 2C1mg& paracetamol #C1 mg& codeina an%idra C1mg& comprimate(

C;

PR"$,IN, : -Sanofi-S3nt%ela o& =ranta. Paracetamol C11mg& codeina fosfat :mg& comprimate& cutii ) #11( PR"P+S+N -4aurmed& Romania. Paracetamol 2C1mg& propifenazona #C1mg& cafeina an%idra C1mg& comprimate( S+RI$"N ->offmann 4a Roc%e& ,lvetia. Paracetamol 2C1mg& propifenazona #C1mg& cafeina 2C1mg& comprimate& cutii ) #1( S+RI$"N -!erapia >offmann 4a Roc%e& Romania ,lvetia. Paracetamol 2C1mg& Propifenazona #C1mg& cafeina C1mg& comprimate& cutii )#1( S"4P+$,IN, -Smit% ?line& Beec%am& +nglia& Irlanda. Paracetamol C11mg& codeina fosfat : mg& cafeina 71mg& comprimate si comprimate efervescente& cutii ) 21( !>,I$"4 -Baill3 Spea & =ranta. Paracetamol 2&0F& cafeina an%idra 1&2<7gF( Solutie orala flacon #2Cml(" lingura Q<16 mg paracetamol( +4!, +N+4A,MIC, SI +N!IPIR,!IC, +N+4A,MIC, SI +N!IPIR,!IC N,="P+M =armacodinamie* analgezic& fara efect antipiretic si antiinflamator( Nu influenteaza coagularea( Nu este sedativ( Indicatii* dureri acute si cronice& de cauze diverse( +dministrare* oral& intramuscular 71 61mg ) 7Hzi( "P+$"4 -Smit% ?line Beec%am. Comprimate 71mg& cutii ) 219 fiole 21mgHml& cutii )C PR,P+R+!, >"M,"P+!,* Belladonna < C> 1&< mg& Iris versicolor < C>1&< mg( Nu) vomica < C> 1&< mg9 Spiglia < C> 1&< mg( Aelsemium < C> 1&< mg9 ,tenzomida 211mg& Auaranina <1mg9 +cid acetilsalicilic #11mg& ,)cipienti R( s ad <11mg( Comprimate& cutii ) 21(

61

IN$IC+!II cefalee& migrena& nevralgie& dureri dentare& dureri reumatismale& sciatica& stari fe rile& dismenoree( C"N!R+IN$IC+!II cele ale aspirinei* ulcer gastro-duodenal& %ipersensi ilizate la salicilati& maladii %emoragice& constitutionale sau do andite& risc %emoragic al etenzomidei -etilsalicilamida.* sunt ine)istente la dozele terapeutice& c%iar mari& cu e)ceptia celor comune salicilatilor ulcer gastro- duodenal sau %ipersensi ilitate la salicilati( PR,C+U!II*Sportivi -posi ila pozitivare a testelor anti doping. +$MINIS!R+R,* +dulti #-2 comprimate de 2-7 ori pe zi( Copii* de la 7 la 0 ani G comprimat de 2-7 oriHzi9 de la :-#C ani # comprimat de 2-7 oriHzi(

C"NC4UMII $estul de des& olnavul nu poate eneficia cu promptitudine de o consultatie& din variate motive( Sunt rasfoite in astfel de impre'urari nenumarate carti medicale de diverse specialitati& in cautarea procedurilor terapeutice adecvate( $e aici s-a ivit idea de a realiza aceasta lucrare& cu orientare spre analgezice si antipiretice(

6#

Ca plan general& in cadrul capitolelor lucrarii consacrate analgezicelor antipiretice s-au avut in vedere farmacodinamia& farmacocinetica& farmacoto)icologia& farmacografia etc( $upa o e)punere strict necesara a notiunilor& accentul deose it a fost pus pe prezentarea medicamentelor( S a urmarit cu aceasta ocazie o selectare a medicatiei care s a dovedit a fi intradevar folositoare olnavilor( 4ucrarea care are un caracter sintetic ofera o trecere in revista succinta& dar esentiala& a principalelor medicamente analgezice antipiretice(

BIB4I"AR+=I, #( $o rescu $umitru& Aerontofarmacologie& ,ditura Mondan& Bucuresti& #;;C 2( Constandini Mic%aela& Panoiu 4aurentia& Marinescu Moe& =armacologie& ,ditura Universul& Bucuresti( 7( Stroescu Valentin& Bazele farmacologice ale practicii medicale& ,ditura Medicala( <( $o rescu $(& =armacodinamie& ,ditura $idactica si Pedagogica& Bucuresti& #;01( C( $o rescu $umitru& Su tirica Victoria& $o rescu 4iliana& $ragan +nca& Negres Simona& memorator de medicamente& A%id =armacoterapic& ,ditura Minesan& Bucuresti 2117( 6( Panaitescu A%eorg%e& professor doctor& Mincu Iulian& profesor doctor docent& Vademecum !erapeutic& ,ditura Medicala& Bucuresti& #;07( 0( $ragomir& N( =eszt& A%( A%eorg%iu& P( Marcu& C( Popovici& A%( !eitel& +( Veluda& C(C( =armacologie& Bucuresti& ,ditura didactica si pedagogica& #;6<( :( Profesor doctor docent& 4onginus ,nescu& =armacologie& ,ditura $imitrie Cantemir& !argu Mures #;;:( ;( Ionescu $unarea& A( $iaconescu& Victor Mungiu& "stin C(& +lgeziologie e)perimentala& Iasi& ,ditura Polirom& 211#(

62

#1( Manolescu ,(& =armacologie& ,ditura $idactica si Pedagogica& Bucuresti& #;0C( ##( Stroescu Valentin& Corciovei Iosefina& Constantinescu Mic%aela& ,ditura +ll& Bucuresti #;;C( #2( Samuel IzsaB& =armacia de-a lungul secolelor& ,ditura stiintifica si enciclopedica& Bucuresti& #;0;( #7( A%eorg%iu ,mil& Pagini din trecutul farmaciei romanesti& ,ditura medicala & Bucuresti #;60( #<( 4eucuta& Sorin , si Pop& Radu $(& =armacocinetica& Clu' Napoca& #;:#( #C( $o rescu $umitru =armacoterapie& Bucuresti& ,ditura Medicala& #;:#(

67

6<