Take-home exam, Antropologie politic

1.n octombrie 2013, poliia din Grecia a ridicat o feti de 4 ani, blond, cu ochi verzi, numit Maria, g it !n ca a unei familii roma !n care toi ceilali mebri aveau pielea, prul i ochii de culoare !nchi . "amilia, care e pare c o cretea pe feti de la v#r ta de c#teva luni, a fo t acuzat de rpire, iar $nterpolul a !nceput caute !n 1%0 de ri familia de la care fu e e luat copilul. &rin ii naturali ' au dovedit a fi o alt familie roma din (ulgaria, care declar c au l at'o !n gri)a familiei re pective atunci c#nd au plecat aca !n (ulgaria dup ce munci er o vreme !n agricultur !n Grecia. *ei care o creteau pe Maria o con ider a fi copilul lor, dei nu au adoptat'o legal. +i cutai ace t caz din oricare , au mai multe- dintre urmtoarele per pective. - !ncrctura politic dat diferenelor de /ra /0 - diferenele culturale de model familial i modul !n care unt ele ge tionate, inclu iv prin lege, la nivel global0 - grupurile marginalizate 1 u piciunile i pre)udecile legate de ace tea. &e ace t ubiect vreau a incep vorbind de pre modul in care comunitatile de romii re pectiv comunitatile minoritare unt vazute de ocietate, modul in care ele unt controlate ocial, modul in care e unt ge tionate familile din punct de vedere politic dar i problematica copiilor care unt rapiti, abandonatii i legatura care e2i ta intre acea ta i modul in care unt vazuti romii in ocietatile europene. *red ca problematica ace tei teme poate fi dezvatute din mai multe per pective, pe de o parte avem problema di paritie anuala a minorilor multi dintre ei pentru trafic de care vie e e timeaza ca 103'143 din per oanele traficate il reperzinta minorii. $n 2003 1034 de copii ai fo t returnati pe tritorile proprilor tari europene, $talia ocupang un numar de 2%5 de copii a reu it audiera a 402 copii dintre care 63 declarand ca au fo t victimele traficului umane, daca tam a ne gandim e te o problema de tul de mare avand in vedere ca anual doar in america in 2011 au fo t dati di paruti 37,371 de minori repezentand 433 din totalul per oanelor di parute. 8a nivel ocial e te de tul de vaga acea ta parte, faptul ca fetita de 7 ani a fo t ge ita de autoritati implica o anumita re pon abilitate pentru autoritatii, faptul ca 9parinti/ nu aveau certificat de na tere au alte dovezi ca fetita era intradevar al lor cre te o anumita u piciune, intradevar faptul ca 9parinti/ erau minoritari cre te i mai mult u piciunile din cauza inradacinari tereotipiilor, aici aparte ituatile de 9 upraactivitate a politiei/ in care e acorda o atentie mai mare a upra infractiunilor produ e de minoritatii, $ntradevar acea ta politica de acordare atentiei de u piciune a upra inoritatilor e te una care e te gre ita dintr'un punct de vedere ocial deoarece inradacineaza mai mult i mai puternic tereotipiile pu e, in acela conte2t putem di cuta i faptul ca in randul minoritatilor etnice chiar e2i ta o problema a activitati crecute cand e te vorba de ilegalitati, acea ta apare din cauza izolari lor de ocial i ne acceptatrea lor in grupurile ociale, ra i mul e te foarte bine inradacinat mai ale cand vine vorba de romii, cel putin in europa, de i conceptul de ra a e te un concept con truit ocial e pare ca e te luat ca atare. :tunci cand vine vorba de romii care fura, cumpara, vand copii, toti tim a ta e te ceva normal, de ce; &ai cand untemi mici bunici ne puneu . 9 a fi cuminte ca te dau la tiganii/ acea ta inradacinare a tereotipiilor de catre parintii e te una care e2i ta. <oi untem cre cuti a actionam negativ a upra grupurilor de romii. :ce te grupuri minoritare i chiar mai e2act comnitatile de =omi au tendinta de a ramane in ace te grupuri i de a pa tra linile anguine intre ei, acea ta tendinta ii indeparteaza de univer ul ocial i unt marginalizatii. >n alt caz imilar, in care tot o fetita de 7 ani blonda cu ochii alba tri a fo t luata de la o femilie de romii din irlanda ei u tinand ca fetita era a lor, la fel nu puntand a dovedea ca prin acte. +upa

analiza :+< a dovedit ca fetita era intradevar a lor. $n ace t caz politica au modul de abordare a fo t gre it i putem a facem o comparatie cu primul caz re pectiv in bodul in care a fo t abordata i vazuta problema. "aptul ca fetita a fo t luata cu forta din familia ei a fo t total gre it, marcand chiar i pentru fetita i pentru parinti ei, faptul ca acea ta fetita nu emana cu ei nu arata fapul ca nu e a lor dar aici apare 9 upraactivitatea politiei/ grupurile minoritre mai ale cele de romii in ?uropa e te vazuta intr'un mod in care erau vazuti per oanele de culoare in @>: anilor 50. +aca abodam problema printr'o per pectiva ocio'economica putem ob erva ca rata araciei e te de tul de mare cre cand de la 73 in 1%6% la 443 atin in 2000, nu e te de mirare ca a cre te un copil poate fii chiar o problema, parinti care i i vand copii pentru ca nu pot a i i permita a aiba gi)e de ei, au chiar a il abandoneze, chit ca rata de aracie a famililor e cre cuta, politica familiala in romania defavoreaza familile mari re pectiv mamele fara locuri de munca politica familiala e poate imparti in politica familiala implicita, reprezentand politici luate in mod pecial pentru familii i recuno cute in mod oficial, i e2licite, reprezentand ma uri guvernamentale luate intr'um mod in care nu vizezva e2pre familia in ine i trateaza problemele ociale care implica vizarea politicilor familiale intr'um mod indirect. $n =omania e aplica o politica familiala implicita. +upa 1%6% cand romi au fo t acceptati ca o minoritate nationala, una din principalele pre)udecati date a fo t faptul ca romii cre teau mai multi copii pentru a ca tiga bani pe urma alocatilor date de tat i a)utoarelor ociale au prin cer it, acea ta pre)udecata luand o ampluare de tul de mare in =omania i in celelalte tate europene, facand a tfel politicile de tat a crea ca atentia catre poroblema ociala a romilor, re pectiv upraatentia politiei i controlarea ace tora pe un plan ocial, economic i politic. $n concluzie, problematica ace tor cazuri i multe altele unt date faptului ca in mod e2pre polita re pectiv autoritatile fac Aprofiling/ pe baza de etnie i fac un fel de ra i m intentionat. $n ?uropa romii unt loviti de tul de de de a tfel de cazuri de profiling etnic din partea autoritatilor, intr'un onda) facut de ?>'M$+$ in medie unu din doi romi unt opriti i che tionati re pectiv legitiati de autoritati pe baza de etnie, deci e2i ta pana la urma o problema ra iala in i temurile de control ocial' politic dar in acela timp problemele apar i din cauza modului in care noi ca actori ociali facemi di criminari impul ive i incon tiente in mod repetat ai ale cand e te vorba de pre romi. :m putea a rezolva ace te probleme prin redirectionarea pre)udecatilor in pre ideea de ra i m, pentru ca in momentul in care organele de control ocial au un caracter ra ial bineintale ca acea ta formeaza mi puternic idea de Atigan/ pe planurile individual' ociale. note bibliografice. $ toria i traditile minoritatilor din =omania 1 Boader <icoleta ' http.CChiphi.ubbclu).roC&ublicC"ileC upDcur Ci torie15.pdf &olitici de natalitate. de pre cla , ra i biopolitic 1 Eictoria @toiciu ' http.CCFFF.criticatac.roC21063Cpolitici'de'natalitate'de pre'cla 'ra ' i'biopolitic'2C =aport privind traficul de copii ' http.CCFFF. tiriong.roCdocumenteC303.pdf "amilG abduction 1 &revention and re poun e ' &atricia M. Hoff, ? Iuire ' http.CCFFF.mi ingJid .comCenD>@Cpublication C<*74.pdf +i criminarea privita cu ochi alba tri ' http.CCpandora .realitatea.netClifeCdi criminarea' privita'cu'ochi'alba tri'31751.html >nde erving daughter of hero mother . Bhe political di empoFerment of Fomen Fith manG children in pre ent daG =omania 1 *ri tina =at ' http.CCpoliticalineIualitG.file .Fordpre .comC2010C02Ccri tinaDratDi aD2010DpolinI.pdf &oliKia, romiiLi inti.bune practici !n con olidarea !ncrederii Li !nKelegerii 1 @eria

publicatilor @&M> volumul %. ' http.CCFFF.o ce.orgCroCodihrC607%0 =egim ocial'politic i viata privata 1 http.CCebooJ .unibuc.roC@tiinte&M8CraluC3'1'5.htm

Georgeta

Ghebrea

'