Ai o mentalitate de Rege sau de Cersetor?

Un articol de: Marius (contacteaza autorul)

Share on facebook88Share on twitter1

Printeaza

Buna intrebare, nu e asa? Iti amintesti povestea aceea in care doi prieteni au schimbat intre ei rolurile: printul a devenit cersetor, iar cersetorul a devenit print? Tu cum te simti in timpul zilei? Te simti suficient de bogat sau te simti prea sarac? Azi vreau sa te invat cum sa iti convingi subconstientul ca esti atat de bogat, incat tot creierul tau sa se puna pe treaba si sa iti ofere e act acea bogatie pe care o meriti si chiar mai mult! Multi dintre noi am fost crescuti cu regula saraciei in minte! Aceasta regula se transmite prin timp, iar noi am invatat" o de cand cu painea pe cartela si salamul cu soia din timpul comunismului! #u ca m"ar deran$a acum salamul de soia, pentru ca am a$uns sa fiu vegetarian dupa ce m"am saturat de carnea capitalismului! %roblema este insa aceasta convingere interioara care iti domina viata si te face sa fii sarac! Iti spun cum sa verifici daca ai aceasta convingere sau nu: Daca un cersetor iti cere un banut, tu ii dai banul cel mai valoros sau cel mai putin valoros pe care il ai in buzunar? Daca ai convingerea ca esti sarac, atunci ori nu ii dai nimic, ori ii dai cel mai putin valoros banut. Cred ca ti-ai dat seama de a ca primul e!ercitiu pe care ti-l propun este tocmai sa dai primului cersetor care iti iese in cale banul cel mai valoros pe care il ai in buzunar. " sa simti ca poti sa o#eri. $a vezi atunci cum mintea incepe sa se revolte. Convingerea ta incepe sa strige la tine : %Ce #raier esti& 'ici tu nu ai si dai cersetorului pomana&( 'u lasa mintea sa iti zica asa ceva, spune-ti ca tu esti su#icient de inteligent ca sa #aci rost de mai multi bani decat acestia pe care i-ai #acut cadou. )raieste #iecare zi ca si cum ai #ii *ege +m vazut o greseala pe care oamenii o #ac atat de des, incat devine un obicei. +m vazut acest obicei mental si la prieteni si la amici si la straini. ,-am avut si eu, dar am renuntat la el. "biceiul de a economisi. - corect sa economisesti. Dar intrebarea este: cu ce scop? Daca nu cumperi o perec.e de pantaloni noi ca sa iti cumperi mai tarziu o masina, pot sa inteleg. Dar daca economisesti ca sa ai ce manca maine, atunci e o problema. $unt de acord sa nu c.eltui aiurea pe ce nu ai nevoie cu adevarat. Dar mentalitatea de economisire e periculoasa pentru ca inseamna ca ai o convingere care iti striga ca %maine va #i mai rau(. /n loc sa consumi 0 ore pe zi intrebandu-te de unde sa mai economisesti, mai bine consumi cele 0 ore gandindu-te cum sa #aci ca sa castigi mai mult. +sta este mentalitatea corecta. +sta e mentalitatea businessman-ului. &capa de vechi ca sa vina noul 1a loc in viata ta scapand de micile vec.ituri care %poate iti vor #olosi la ceva(. "rice lucru pe care nu l-ai #olosit de 0 ani incoace, nu o sa il mai #olosesti niciodata. +m convins pe cineva sa arunce tot ce nu #olosea din casa2 a doua zi m-a sunat sa imi spuna ca simte casa usoara si ca asa se simte si ea. $e simtea parca putea sa zboare si di#erenta era evidenta. - una dintre metodele care te a uta si in situatia in care simti ca ai multe probleme pe cap. 1a curat in casa, arunca tot ce iti ingreuneaza casa si o sa simti cum se transpune aceasta si in mintea ta. 'u e altceva decat identi#icarea noastra cu casa. Casa e o parte din noi de cand a aparut umanitatea. %1a loc in viata ta pentru ceva nou( 3 c.estia asta e de a un cliseu si ma enerveaza. Dar e atat de adevarat, incat trebuie sa il zic si eu. 'u ai cum sa aduci o convingere pozitiva in viata ta daca nu renunti la o convingere negativa.

'u ai cum sa aduci abundenta si bogatie daca mintea ta e plina de 'saracie(si de #rica de a nu pierde acea valoroasa %saracie( de care esti legat. $tiu ca sunt rautacios acum, dar nu e momentul sa #ii bland cu tine si sa amani aceasta sc.imbare de mentalitate. Cat timp crezi ca vei trai cu toata #orta interioara de a iti realiza visele? Dupa o perioada a ungi sa te obisnuiesti cu #elul de a #i si nu o sa mai vrei sa sc.imbi nimic. Atunci esti de$a mort. 4iata e #le!ibila, numai moartea e rigida si nesc.imbata. Dupa cum zice 5era, dezvoltarea si sc.imbarea apar in momentul in care iesi din zona de con#ort. 5entru asta iti trebuie motivatie si cura . Ce iti lipseste ca sa produci aceasta sc.imbare? $pune-mi si te a ut. )n mic secret pe care nu il recunoaste nimeni De unde aceasta teama de saracie? De ce atunci cand imi dau seama ca am aceasta convingere negativa, nu pot scapa de ea imediat? 5entru ca nu am su#icienta incredere in mine. -u aveam, la #el ca si tine probabil, aceasta convingere ca e mai bine sa #ii precaut cu banii si sa nu ii dai decat pe nevoile importante. +cum, cand privesc in urma, imi dau seama ca de #apt nu aveam incredere ca sunt su#icient de bun si su#icient de inteligent ca sa ma descurc sa castig mai mult. In spatele saraciei se ascunde lipsa de incredere in sine si in propria inteligenta! Celui care are acest tip de mentalitate 3 a saraciei 3 ii vine di#icil sa imparta cu altii 3 nu numai valori materiale. +cest comportament incepe sa 'viruseze( si emotiile si sentimentele . " asemenea mentalitate te #ace sa #ii rigid si sa nu iti e!primi sentimentele. +ceasta convingere a saraciei determina un sentiment de in#erioritate de care cu greu poti sa scapi in mod obisnuit. /ti dai seama ca si aici e complet adevarat principiul: % *aca vrei sa ai aceleasi rezultate + fa e act aceleasi lucruri ca si pana acum, *aca vrei alte rezultate + fa altceva,( ,ogic, dar cine ia in seama &? +poi, cu cat trece timpul, aceasta convingere negativa prinde radacini si isi intinde rami#icatiile si incepe sa duca la alte probleme: - Cel cu aceasta convingere a unge sa vada in succesul altui om o dovada a insuccesului propriu. 5robabil ca ai si tu e!emple in care, dupa un mic succes al tau, cineva incerca sa iti minimalizeze reusita, sa te #aca sa te simti c.iar umilit pentru ca ai avut succes. +cea persoana cu siguranta ca vede propriul #aliment in timp ce iti priveste succesul tau. - trist, dar adevarat. 5e de alta parte, abundenta 3 convingerea ca esti bogat, ia nastere dintr-o viziune di#erita asupra vietii. /n aceasta viziune di#erita a vietii, tu iti intelegi cu adevarat valoarea ta ca individ, iti cunosti drumul si stii ca orice obstacol ar aparea, esti capabil sa il depasesti prin propriile #orte. Daca ai aceasta convingere de abundenta, esti sigur ca viata iti o#era mai mult decat iti este necesar. ,a acel nivel de dezvoltare personala, tu stii sigur ca viata are un cont deschis pentru toti, dar nu toti actioneaza sa isi ia de acolo ce li se cuvine. 5e acest nivel de evolutie, tu esti dispus sa imparti cu ceilalti bogatia ta. In cuplu iti pui pe masa emotiile si sentimentele si le o#eri partenerului din plin. Daca partenerul e pe acelasi nivel de dezvoltare, poti sa #ii cu adevarat implinit. Daca partenerul are convingeri de saracie, atunci o sa i se para nelalocul lor multe din comportamentele tale. 4or aparea conflicte pe care le poti linisti daca o#eri modelul tau personal. 'u e nevoie sa intri in e!plicatii cu partenerul. Ca sa il #aci sa inteleaga ca modelul tau de comportament se bazeaza pe o convingere #oarte pozitiva, va trebui sa ii arati rezultate concrete. $a vada si sa traiasca sentimentul ca viata este e!act asa cum o gandeste el. Daca gandeste ca viata e bogata, atunci bogatia vine, daca gandeste ca viata e saraca, atunci saracie e ceea ce primeste. 5entru o persoana care are convingerea de abundenta, #iecare moment c ontine in el o mica valoare pe care el o preia. De #apt, convingerea sa nu se bazeaza pe abundenta banilor, ci pe abundenta valorilor. +ceste valori sunt insa di#erite de la persoana la persoana, dar daca vrei sa ai o asemenea convingere, va trebui sa #ii atent macar la urmatoarele: " #oi informatii " Momente in care razi " Momente de tandrete " Calatorii " %rovocari complet noi " Arta " -tc! )oate acestea trebuie sa le observi peste zi si sa le privesti ca #iind purtatoare de valoare. 4aloarea nu o bagi numai la ciorap sau in cont. 5oti sa o bagi si in minte sau in inima, iar rezultatul este o viata plina de valoare. )raiesi ca un *ege, nu ca un Cersetor care traieste o viata cu #oarte putine valori in ea. 5entru cel cu convingerea de saracie, nici un moment nu e important pentru ca nu intelege decat valoarea unei .artii pe care scrie -uro sau .eu. 'u isi da seama ca daca nu intelege celelalte valori, banii nu vor veni la el decat atat cat sa nu moara de #oame. /n #iecare moment, pe langa el trec lucruri valoroase pe care el nu le vede si se plange ca viata ii o#era numai saracie. +r #i ironic, daca nu ar #i tragic& 'M"am saturat sa muncesc pentru bani(

6ineinteles ca se poate sa #aci ceva ca sa iti schimbi aceasta convingere. -u imi dau seama ca la mine s-a sc.imbat clar aceasta convingere incepand cu momentul in care am dat valoare lucrurilor mici din viata mea. 5ana atunci ma gandeam ca au valoare numai banii 3 culmea, dar nu reuseam sa ii obtin. +poi am renuntat& +m zis ca nu mai are rost sa imi bat capul, ca tot degeaba, nu am sanse sa castig mai multi bani. &i am inceput sa fiu atent la alte lucruri! +m inceput sa citesc mai mult, sa imi dezvolt cultura generala, sa #iu mai atent cu iubita mea, sa ma bucur de mici momente cu prietenii, etc. 1aceam toate astea, dar inca nu se sc.imbase nimic. +sta pentru ca nu imi spuneam inca in minte ca aceste lucruri sunt 4+,"*"+$- pentru mine. -rau acolo si gata, erau inca de umplutura in viata mea. )i-am spus ca citeam mai mult in perioada aceea. Citind despre dezvoltare personala am a#lat ca trebuie sa trans#orm in %valoare( acele mici momente din viata mea. 7is si #acut, am inceput sa ma gandesc la ele ca fiind incarcate cu valoare mare pentru mine. +dica ma gandeam ca nu as fi renuntat la acele momente pentru nimic in lume! $i asta m-a a utat. + urmat o perioada in care oamenii veneau sa ma caute si sa imi propuna colaborari. Diverse proiecte, cursuri pe care sa le organizez, participari la seminarii. Incet, incet imi transformasem convingerea negativa in una pozitiva! +cum nu as renunta pentru nimic in lume la convingerea mea de abundenta. 'imeni nu ar putea sa ma convinga ca sunt sarac. 'ici macar 6ill 8ates. - o singura di#erenta intre mine si el. -l are cu cateva miliarde de dolari mai mult ca mine. Dar cine sta sa numere&? 9-) 'u e insa su#icient sa iti dau e!emplul meu. /ti propun un e ercitiu pe care sa il #aci cat de des reusesti. Daca ai convingere negativa de saracie, te va a uta mult sa o schimbi. Daca ai o convingere de bogatie 3 te va a uta sa o amplificisi sa ii dai #orta. Tehnica de modificare a convingerii negative Cauta un loc linistit in care poti sa te rela!ezi si sa #ii tu insuti. 5oti sa te asezi pe un #otoliu sau pe un scaun comod. /nc.ide oc.ii si imagineaza-ti ca te a#li intr-un mediu complet nou, posibil intr-o tara straina 3 dar #ara probleme de limba. /magineaza-ti ca toate problemele tale le-ai lasat acasa si ca aici ai toate resursele de care ai nevoie. /magineaza-ti viata ta in modul ideal. $ecretul este sa nu te imaginezi intr-un loc unde ai #ost, ci intr-un loc complet nou, complet di#erit de tot ceea ce tu cunosti pana in prezent. /magineaza-ti ca te trezesti si ca esti odi.nit si bucuros pentru o noua zi intr-un loc nou si plin de surprize placute pentru tine. $pune-ti in minte ca esti multumit de tine si de ceea ce ai reusit pana in acel moment. -sti asa de multumit, incat nu iti doresti sa obtii nimic in plus, ziua ce urmeaza este o zi in care te vei bucura de roadele muncii tale de pana acum. /magineaza-ti apoi cum arata ziua respectiva pentru tine. /magineaza-ti ca iesi din casa. Cum este clima? Cum este peisa ul? Cum arata oamenii pe care ti-ar placea sa ii intalnesti? Cu cine ai vrea sa te intalnesti si ce ai vrea sa discuti? Cum iti doresti sa inc.ei aceasta zi? /magineaza-ti ca a venit momentul de culcare si ca esti in pat cu oc.ii inc.isi si ai un ultim gand inainte de a adormi. /n acel gand iti spui ca esti multumit de tot ceea ce primesti si ti se cuvine ca #iind un copil al universului in#init. :ai apuci sa te gandesti ca resursele universului sunt practic in#inite si apoi adormi cu un zambet pe buze. 5entru cateva momente imagineaza-ti ca te privesti dormind si apoi misca usor degetele de la maini si de la picioare. +cum poti desc.ide oc.ii. + #ost un e!ercitiu scurt, dar e#icient. 1elul cum e organizat acest e!ercitiu iti permite sa ii comunici subconstientului tau ca ai de a acea convingere de abundenta si ca e momentul sa iti o#ere toate avanta ele care decurg din aceasta convingere. /ti recomand sa repeti acest e!ercitiu in ritmul care ti se potriveste tie cel mai bine. -#ecte rapide apar daca il #aci macar o data la doua 3 trei zile. ,in; spre e!ercitiul articolului: apasa aici. /ti doresc mult succes, 5e curand. :arius /ti recomand si urmatoarele: Descopera secretul omului superior

Cum sa iti faci echipa perfecta si sa atingi cu ea succesul Afla ce se ascunde in spatele personalitatii tale Invata cum isi folosesc geniile creierul

Invata cum isi folosesc geniile creierul

Un articol de: Marius (contacteaza autorul)

Share on facebook<08Share on twitter0

Printeaza

&alut, +zi vreau sa te intreb ce parere ai despre geniile lumii si daca crezi ca geniul este innascut sau il putem activa in #iecare dintre noi & +i auzit de copilul acela care e numit micul :ozart? Dar de cel care poate sa calculeze mai rapid decat cel mai bun computer? Ce anume #ace ca ei sa #ie deosebiti? +m cunoscut o persoana in anul =>>1 care, daca ii spuneam o data la intamplare (e!: >0.septembrie.1?=@), calcula e!act in ce zi a saptamanii cadea data respectiva. +m incercat cu calendare vec.i in #ata. + calculat de #iecare data. 'ici macar nu inc.idea oc.ii, privea in gol ca si cum vedea prin mine si prin zidul din spatele meu. 5rivea parca in alta lume si acolo vedea probabil ci#rele cum se aseaza singure in cine stie ce ecuatii nestiute, ast#el incat sa imi dea raspunsul dupa 1>-=> de secunde de asteptare. $i nu gresea deloc. 6ineinteles ca din acel moment am devenit curios2 oare ce se intampla acolo? De ce nu pot #ace si eu? 'u ma interesa sa calculez date din trecut, ci ma interesa sa vad ce altceva mai poate sa #aca creierul nostru. $unt convins ca multe secrete sunt inca ascunse oc.ilor nostri in aceasta privinta. Cred ca nici macar nu e di#icil sa le descoperim. 'umai obisnuita noastra de a #i multumiti cu ceea ce invatam la scoala ne #ace reticenti la tot ce e nou. Cred ca e su#icient sa zgariem cu ung.ia pra#ul ce s-a asternut peste aceste secrete si o sa descoperim ceva #antastic. Culmea, dar sunt convins ca in trecut aceste in#ormatii erau cunoscute. 5oate ca au #ost preluate de catre religie sau de alte stiinte mistice si secrete, dar daca esti atent la operele de arta si la in#ormatiile ce ne-au ramas din trecut, concluzia e ca depaseau capacitatile noastre de acum. Cele doua emis#ere cerebrale Creierul nostru este #ormat din doua emis#ere. +vem o emis#era a creierului in partea stanga si una in partea dreapta. 5ana aici, nimic straniu. Ce e ciudat este ca emis#erele astea se comporta di#erit una #ata de alta. Daca emis#era stanga e mai activa atunci cand ai de rezolvat o problema de logica, de ratiune, emis#era dreapta e activa cand desenezi sau cand asculti muzica sau cand iubesti. Dupa cum vezi, cele doua parti ale creierului nostru sunt complet distincte una de alta. C.iar #izic, ele comunica printr-o punte care le leaga si care permite trecerea de impulsuri nervoase dintr-o parte in cealalta, dar sunt clar doua parti separate. $ecretul geniilor consta in #aptul ca au capacitatea sa le #aca sa #unctioneze in paralel. +sta pentru ca in general ba #unctioneaza partea stanga (preponderent), ba partea dreapta. Dar e!trem de rar le #acem sa #unctioneze impreuna. Cum sa iti dai seama daca #unctioneaza impreuna emis#erele +m vorbit cu persoane care au e!ersat pentru perioade di#erite metode de control al emis#erelor cerebrale. )oti miau zis ca emis#era stanga este predominanta in #unctionare. Cea dreapta probabil ca a #unctionat in trecut. +m #ost toti mai artisti in trecut, dar provocarile civilizatiei au #acut sa avem nevoie din ce in ce mai mult de calitatile rationale ale emis#erei stangi si ast#el incet 3 incet cea dreapta si-a diminuat in#luenta. Ce poti sa simti in plus daca activezi ambele emis#ere? " sa iti raspunzi singur daca iti amintesti de intuitiile pe care le-ai avut de-a lungul vietii. 8andeste-te la un moment in care o intuitie ti-a adus raspunsul la o problema cu

care te con#runtai. /ntuitia e ca un #ulger de in#ormatie care iti cade pe cap. 6rusc stii& 'u ai nici un dubiu. +cum iti este asa de clar& 6a c.iar te intrebi cum de nu ti-ai dat seama pana acum& De #apt, ce s-a intamplat? 5entru o #ractiune de secunda, ai pus in #unctiune ambele emis#ere cerebrale la acelasi nivel de intensitate. 5ur si simplu, nu ai mai #olosit numai ratiunea (emis#era stanga), ci ai apelat si la cealalta capacitate innascuta a creierului de a accesa direct in#ormatia, nu de a o gandi. +ceasta capacitate este adanc ascunsa in partea dreapta a creierului. )otusi, e#ectele nu se opresc aici. Daca cele doua emis#ere #unctioneaza concomintent, reusesti sa traiesti viata prin alte canale emotionale. )e-ai gandit cam cate emotii simti in timpul vietii? Cate tipuri de emotii? /ti zic eu. 'u prea multe. Daca #aci o lista, vei vedea ca in general o sa #ie cam =>-0> de tipuri de emotii. Cele mai multe le poti enumera rapid: bucurie, #rica, pace, nervozitate, mirare, cura , entuziasm, etc. )otusi iti sunt destule? - destul de bogata in emotii viata ta? 5entru mine nu sunt su#iciente. 5ur si simplu, nu vreau sa cred ca avem o paleta emotionala asa de restransa. Cred ca suntem capabili sa simtim mai mult. 8eniile spun ca au simtit emotii un pic di#erite de cele enumerate mai sus. "are cum se simte senzatia de trecere a timpului? "are cat de intens poate #i sa simti cum ti se restrange tot spatiul in inima? $au ce este muzica s#erelor pe care poetii o amintesc in +ntic.itate? 5ovesti? +cele emotii le vreau si eu si ti le doresc si tie. De #apt, cred ca sunt singura bogatie pe care o avem. Dintre toate acestea, am avut o singura asemenea emotie, dar vreau mai mult. +m simtit senzatia de eternitate. :i se parea ca timpul era oprit in loc. 'imic nu murea si nimic nu se nastea, totul era etern. 5entru cei care sunt sceptici2 nu eram drogat -!perimente 6ineinteles ca nu numai noi ne intrebam ce se petrece aici. $pecialistii au inventat metode de a diminua activitatea emis#erei stangi in mod arti#icial. Ce credeti ca s-a intamplat? +u obtinut e!act aceleasi e#ecte. 5ersoanele supuse e!perimentelor au privit un ecran timp de = secunde. 5e ecran erau proiectate =@0 de puncte. /magineaza-ti ca ma oritatea persoanelor au numarat instantaneu cele =@0 de puncte. Daca se poate spune numarat. :ai degraba au intuit numarul e!act. De #apt, in#ormatia a #ost perceputa direct. +tunci cand privim la un obiect, noi analizam prin intermediul emis#erei stangi. -mis#era stanga e complet subiectiva. )rebuie sa numere si sa analizeze. -mis#era stanga insa ne da acces la un super creier genial. +cela pur si simplu $)/-. 'u are nevoie de calcule si analize. $e pare ca daca diminuam activitatea emis#erei stangi, lasam cale libera de e!primare emis#erei drepte. -#ecte #antastice. De ce nu sunt de acord /magineaza-ti viitorul: sa zicem ca in viitor vei putea sa iti pui pe cap casti ca cele de :50 plaAer care sa emita un sunet care sa in.ibe emis#era stanga. $e pare ca e complet realist acest lucru in viitorul apropiat. Cei care o sa aiba acces la aceasta te.nologie vor #i adevarati genii printre ceilalti care nu utilizeaza te.nologia aceasta. /magineaza-ti ca dupa doua -trei generatii, toata lumea activeaza emis#era dreapta. Cei care ar #olosi inca emis#era stanga ar #i niste simpli retardati. /nsa am depinde de te.nlogie pentru ceea ce ar trebui sa #acem in mod constient si controlat. -i, vestea buna este ca se pot controla emis#erele cerebrale #ara nici o te.nologie a viitorului. Cum #unctioneaza emis#erele Ce motive ai avea sa iti activezi emis#era dreapta? 5ai, daca esti elev sau student, o sa inveti de zeci de ori mai repede si mai usor. )ot ce ieri iti parea o munca, acum iti va parea un oc. Daca esti artist, vei avea permanent inspiratie. Daca esti manager, vei avea permanent ideile bune cu B minute inaintea celorlalti. -u am incercat mai multe metode de ec.ilibrare a emis#erelor cerebrale. De e!emplu, o metoda consta in #olosirea unui program de computer si niste casti. 5uneam castile la urec.i si programul genera sunete cu o anumita #recventa. 1recventele se re#era la numarul de sunete emise de aparat in #iecare secunda. Cum #unctioneaza? /n #iecare moment in care stam cu oc.ii desc.isi spre creier circula impulsuri nervoase cu o #recventa de cca. 10-1>> Cz. +sta inseamna ca #recventa acestor impulsuri este de apro!imativ 10-1>> pe secunda. Daca inc.idem insa oc.ii, cantitatea de in#ormatii care merge spre creier scade. $cazand cantitatea de in#ormatii, scade si numarul acelor impulsuri ce merg spre creier. +st#el ca incet-incet numarul acelor impulsuri scade. ,a un moment dat, numarul scade sub 10 pe secunda. /n acel moment, emis#erele cerebrale sunt per#ect in ec.ilibru. -ste e!act acel moment pe care il surprinzi intre starea de veg.e si starea de somn, cand nici nu esti trezit, nici adormit. Daca iti amintesti, este o stare de liniste si de rela!are #oarte intensa. Din pacate, datorita stresului, )4-ului, oboselii, trecem prea repede peste aceasta stare. )e provoc sa ti-o amintesti din copilarie, cand erai aproape adormit, dar ziceai ca nu iti e somn si ca mai vrei sa stai cu cei mari. Ca observatie in plus, iti spun ca cercetatorii au numit #recventele de 10-1>> .z , (adica starea de veg.e) 3 stare beta, iar #recventele intre 8-10 3 stare a#la. Daca #recventele cerebrale scad si mai mult (sub al#a), atunci intram in somn. +tunci #recventele oscileaza intre <-8 impulsuri pe secunda. $ub aceasta #recventa, avem de-a #ace cu somnul pro#und #ara vise. $au cu meditatie avansata. Ca tot am atins subiectul, meditatia incepatorilor tinde catre starea al#a, dar pe masura ce avansezi, a ungi sa intri in starea tet.a <-8, delta (1-<). "ricum, starea al#a iti este un reper #antastic daca il atingi. -sti atunci in contact direct cu eul tau, simti ca intri cu totul in alta realitate. ,umea o sa o percepi asa cum este ea, nu prin #iltrele pe care le-ai invatat de la societate. 5ur si simplu, ti se ampli#ica toate simturile, inteligenta ti se trans#orma, vointa uita de conditionari de tipul %eu nu

pot( si ai o capacitate uriasa de a te trans#orma. Din punct de vedere emotiona,l te simti complet linistit si implinit. /ncearca numai si o sa vezi. :etoda de activare a starii al#a +sa cum spuneam, a activa starea al#a e un pas important in ec.ilibrarea emis#erelor cerebrale. De cand am inceput sa cercetez aceste lucruri, am a#lat o multime de metode pentru activarea starii al#a si ec.ilibrarea emis#erelor cerebrale. :etodele pe care le-am incercat (te.nici de respiratie, meditatie, so#t cu impulsuri cu #recventa al#a, etc.) sunt e#iciente si rezultate uimitoare am avut cu #iecare dintre ele. :ulta lume mi-a zis ca sunt ciudat pentru ca incerc pe mine ceea ce altii au studiat numai din carti, asta e viciul meu, cred. "ricum, a meritat sa e!perimentez. De la e!perimentele respective mintea mea #unctioneaza di#erit, viteza cu care #ace corelatii este mult imbunatatita si imi dau seama ca si memoria este mult mai activa. +m inceput sa imi amintesc detalii care surprind de multe ori persoanele din ur si c.iar si pe mine. Daca pana aici te-am #acut curios, acum vreau sa iti propun o metoda simpla si e#icienta pentru a obtine ec.ilibrarea emis#erelor. +m povestit un pic si pe #orumul pe pe DDD.personalitateal#a.com despre aceasta metoda, dar #ara sa e!plic asa detaliat e#ectele ei. - momentul acum sa e!plic si ce e cu imaginea ciudata de la inceputul articolului. $e numeste stereograma. - generata pe comuter prin suprapunerea mai multor imagini cu mici di#erente intre ele. $uprapunerea se #ace in asa #el incat daca privesti intr-un anume #el, o sa vezi o imagine tridimensionala. /maginea propusa de mine nu este o #otogra#ie a gala!iei, ci daca o printezi si o privesti cu privirea paralela, vei observa o imagine tridimensionala. 'u iti spun ce este pentru ca astept sa reusesti si sa imi spui tu. $tereograma $tereograma reprezinta o imagine tridimensionala, tiparita pe .artie obisnuita, vizibila #ara a necesita utilizarea unor oc.elari speciali. /n anii EF>, Dr. 6ella Gulesz a utilizat pentru prima oara calculatorul pentru a crea imagini in trei dimensiuni, realizate prin dispunerea intamplatoare a unor puncte. -!perimentul era destinat studierii perceptiei umane in pro#unzime. Deoarece imaginile in puncte nu contineau si alte in#ormatii, cum ar #i culoarea sau #orma, Dr. Gulesz era sigur ca pacientul nu vede nimic altceva decat imaginea in trei dimensiuni. +bsolventii care studiasera cu Dr. Gulesz au descoperit de-a lungul timpului modalitati noi si mai bune pentru a crea iluzii din ce in ce mai interesante. :etoda utilizata pentru vizualizarea stereogramelor este di#icil de realizat la inceput, deoarece necesita de#ocalizarea privirii. "amenii sunt obisnuiti sa priveasca #ocalizat pentru activitatile cotidiene, iar privirea de#ocalizata pare imposibila. -!ista doua metode pentru vizualizare: incrucisarea oc.ilor si privirea paralela. /ncrucisarea oc.ilor se realizeaza prin #ocalizarea privirii intr-un punct imaginar situat in linie dreapta intre imagine si oc.i. 5rivirea paralela se realizeaza prin #ocalizarea asupra unui punct situat la mare distanta in spatele imaginii. :etoda privirii paralele (mai este numita si privire divergenta) este utilizata mult mai #recvent decat privirea incrucisata, care poate #i mai obositoare pentru unele persoane. 5entru aceasta iti propun sa printezi o stereograma oarecare si sa o tii la circa => cm de oc.i. +cum incearca sa privesti la departare si sa tii oc.ii continuu ca si cum ai privi la departare #oarte mare. - ca si cum ai privi in gol. Ca si cum privesti prin cineva. +sa trebuie sa privesti prin mi locul paginii cu stereograma. 'u iti arunca privirea deloc pe pagina, priveste %prin( ea ca si cum ai privi la orizont. Uneori a uta daca #aci lucrul asta in #ata unui geam, unde ai camp desc.is si poti sa te uiti la distanta. 1i!eaza-ti un reper distant si %impietreste( privirea pe reperul acela. +poi ridica pagina usor pana cand privirea ta #i!ata la distanta sa para ca trece prin mi locul paginii. 'u privi deloc pe pagina, trebuie sa %privesti prin ea( la distanta. +i voie sa clipesti, nu ai voie sa sc.imbi directia privirii. 'u te obosi prea tare, imaginea apare cand esti rela!at. " sa ai senzatia ca poti sa o prinzi in mana, ca poti sa tii in mana obiectul care il vezi ca apare in imagine. Daca nu apare imediat, eu iti recomand sedinte de cate 1> minute, apoi pauza. -#ectele utilizarii stereogramelor sunt resimtite pe parcursul utilizarii lor consecvente. $ubiectii utilizatori raportau o imbunatatire a puterii de concentrare si memorare, a tonusului mental general. Un alt e#ect este cresterea increderii in sine, in capacitatea de reusita. +ceasta deoarece este constientizat #aptul ca %utilizand o strategie e#icienta (metoda de a privi stereograma) este posibil sa reusesc ceea ce nu am reusit pana in prezent.( Concluzie )i-am zis si de #aptul ca poti sa visezi mult mai constient dupa ce #olosesti stereogramele? +m #olosit stereograme cu persoane care aveau probleme cu increderea in sine. -#ectul a venit din doua directii. 5e de o parte, neincrederea apare din cauza unei obisnuinte de a gandi %eu nu pot sa #ac(. Dupa ce am e!plicat cum sa priveasca stereogramele, acele persoane au practicat si au inceput sa le vada. +u invatat o alta strategie mentala ( daca stiu ce sa #ac, reusesc(. Din cealalta perspectiva, increderea in sine a #ost ampli#icata tocmai de #unctionarea concomitenta a emis#erelor cerebrale data de e!ersarea metodei. 5ersoane care nu credeau vreodata ca vor reusi sa vada acele imagini, dupa ce le-am aratat cum sa priveasca, au inceput sa le vada. 4ederea imaginilor apare pentru o secunda, apoi dispare la inceput. 5e masura ce e!ersezi, le poti vedea constant, e ca mersul pe bicicleta. Daca odata ai reusit, nu mai uiti niciodata. 5romit ca o sa povestesc si alte e!perimente cu stereograme, dar prima data sa poti sa vezi macar cateva ca sa iti dai seama de e#ecte. +propo, cea mai buna utilizare de pana acum a stereogramelor a #ost in liceu, cand in ore le dadeam la pro#esori sa le

priveasca in timp ce ei ne dadeau lucrari. Culmea, cei care le vedeau nu isi mai luau oc.ii de la stereograme. +m devenit un #el de "bama al clasei :) $erios insa, dupa doua saptamani in care vizualizezi imaginea tridimensionala macar 1> minute pe zi o sa iti apara e#ecte. 5rimele e#ecte vor #i cele de eliminare a oboselii mentale, celelalte te las sa le descoperi tu, apoi discutam. :ult succes, astept comentarii despre reusitele sau greutatile intampinate si o sa te a ut. :arius 5$. uite un lin; pentru stereograme #aine:.ttp:HHDDD.eAetric;s.comH0dstereo..tm