Andr Maurois

Istoria Angliei
Histoire d'Angleterre, 1967 vol.1 NOT PR !"M"NAR #ititorul va g$si la s%&r'itul a(estei lu(r$ri lista ($r)ilor de (are *+a* %olosit ,n *od (onstant. !ista, de'i %oarte lung$, este desigur *ult -rea s(urt$ -entru a (onstitui *$(ar s(.i)a /i/liogra%iei unui ase*enea su/ie(t. O*isiunile tre/uie e0-li(ate nu -rin a-re(ieri ne%avora/ile, (i -rin di%i(ila ne(esitate de a alege. Nu era -osi/il s$ ,n%$)i'e1 ,n dou$ volu*e, o dat$ (u istoria Angliei, 'i a(eea a 2(o)iei sau a "rlandei. Ra-orturile dintre a(este trei )$ri le+a* e0-us ori de (&te ori *i s+a -$rut indis-ensa/il, dar ,n *odul (el *ai s(urt -osi/il. 3in a(elea'i *otive, istoria "*-eriului /ritani( nu este tratat$ a(i de(&t ,n %un()ie de istoria intern$ a Angliei. Tre/uie s$ adu( vii *ul)u*iri do*nului 4udges, (on%eren)iar la 5niversitatea din !ondra, (are a /inevoit s$+*i (iteas($ lu(rarea ,n (ore(tur$ 'i s$+*i %a($ asu-ra *ai *ultor (.estiuni o/serva)ii de (are a* )inut (u -risosin)$ sea*a. 6n s%&r'it, tradu($torul 'i -rietenul *eu Ha*is. Miles *i+a %ost, (a ,ntotdeauna, (el *ai -re)ios s%$tuitor. AM.

CARTEA NTI ORIGINILE

I POZIIA ANGLIEI ". 7Tre/uie s$ ne rea*inti* *ereu ($ sunte* ve(ini, iar nu -arte a (ontinentului8. A(este (uvinte ale lui 9oling/ro:e1 de%ines( -o1i)ia original$ a Angliei. a e at&t de a-ro-iat$ de (ontinent ,n(&t, de -e -la;a #alais, se 1$res( al/ele %ale1e de la 3over, is-it$ -entru invadatori. Ti*- de *ii de ani a %ost (.iar unit$ (u uro-a 'i vre*e ,ndelungat$ Ta*isa s+a v$rsat ,n Rin. Ani*alele (are au re-o-ulat Anglia du-$ -erioada gla(iar$ 'i -ri*ii v&n$tori (are le+au ur*$rit au venit din uro-a -e us(at. 3ar ori(&t de -u)in ad&n( 'i de ,ngust ar %i /ra)ul de *are (e des-arte ast$1i insula engle1$ de 9elgia 'i <ran)a, el a %ost de a;uns -entru a asigura )$rii -e (are o -roteguie'te un destin a-arte. Henry St. John, viconte Bolingbroke, scriitor, autor de eseuri filozofice i om politic englez, membru al partidului tory 1!"#$1"%1&.
1

"". 7"nsular$, dar nu i1olat$8. uro-a este -rea a-roa-e de engle1i -entru (a insularitatea ideilor 'i a *oravurilor lor s$ r$*&n$ nein%luen)at$. 2+ar -utea s-une (.iar ($ insularitatea este *ai (ur&nd un %a-t u*an de(&t un %eno*en natural. !a ,n(e-utul istoriei sale, Anglia a %ost invadat$, la %el (a alte teritorii, 'i s+a a-$rat %oarte -rost. Tr$ia atun(i din agri(ultur$ 'i din (re'terea vitelor. !o(uitorii ei erau *ai (ur&nd -$stori 'i %er*ieri de(&t negustori sau *arinari. A/ia *ult *ai t&r1iu, du-$ (e+'i vor %i (onstruit %lote -uterni(e 'i se vor si*)i la ad$-ost, ,nd$r$tul unei (enturi de *$ri /ine a-$rate, engle1ii vor (unoa'te /ine%a(erile reale ale insularit$)ii, (are, s($-&ndu+i de tea*a inva1iilor 'i eli/er&ndu+i -entru (&teva se(ole de i*-erativele *ilitare, deter*inante ,n -oliti(a altor na)iuni, le va -er*ite s$ ,n(er(e, %$r$ ris(uri, %or*e noi de guvern$*&nt. """. O ,nt&*-lare %eri(it$ a vrut (a -artea (ea *ai a((esi/il$ a Angliei s$ %ie (&*-ia din sud+est, (are -rive'te s-re uro-a. 3a($ solul insulei ar %i %ost ,n(linat ,n -artea o-us$, da($ -ira)ii (el)i 'i s(andinavi n+ar %i des(o-erit, de la -ri*ele lor in(ursiuni, de(&t *un)i ina((esi/ili, -ro/a/il ($ -u)ini dintre ei ar %i ,n(er(at o inva1ie 'i istoria )$rii ar %i %ost (u totul alta. 3ar *areele du(eau vasele -&n$ ,n %undul estuarelor /ine ad$-ostite= *i(i dealuri (al(aroase a(o-erite de iar/$ ,ng$duiau e0-lorarea insulei evit&ndu+se -$durile 'i *la'tinile= ,n s%&r'it, (li*a era *ai /l&nd$ de(&t ,n alte regiuni situate la a(eea'i latitudine, deoare(e Anglia se g$se'te ,ntr+un gol% de ($ldur$ .i/ernal$ (reat de (e)urile u*ede 'i ($ldu)e ale o(eanului. Ast%el, toate ,nsu'irile a(estei (oaste erau %$(ute (a s$ ,n(ura;e1e -e (u(eritor, (are a %ost ,n a(ela'i ti*- 'i (titor. ">. A(east$ Anglie a((esi/il$ este situat$ e0a(t ,n %a)a %rontierei (are des-arte li*/ile ro*ani(e de (ele ger*ani(e ?ast$1i %la*anda de %ran(e1$@. ra destinat$, a'adar, s$ -ri*eas($ tot at&t de /ine -e *esagerii (ulturii ro*ane 'i latine (a 'i -e *esagerii (ulturii teutone. Ast%el ($ o alt$ tr$s$tur$ -arti(ular$ a ei o va (onstitui, de+a lungul istoriei, (o*/inarea ele*entelor (elor dou$ (ulturi -entru a+'i %$uri -ro-riul s$u geniu. Prin a(easta Anglia este -ro%und deose/it$ de <ran)a sau de "talia, unde, ,n -o%ida anu*itor (ontri/u)ii ger*ani(e, %ondul latin a %ost totdeauna /iruitor, -re(u* 'i de Aer*ania, -entru (are (ultura latin$ n+a %ost ni(iodat$ de(&t un orna*ent, res-ins adesea (u oroare. 3e trei ori va lua (onta(t Anglia (u lu*ea latin$ + -rin (u(erirea ro*an$, -rin (re'tinis* 'i -rin nor*an1i + 'i in%luen)a -e (are a(easta o va avea asu-r$+i va %i -ro%und$. >. Pare -arado0al, dar adev$rul este ($ -o1i)ia Angliei -e glo/ s+a s(.i*/at ,ntre se(olele al B>+lea 'i al B>""+lea. Pentru -o-oarele din anti(.itate 'i (ele din evul *ediu, a(este regiuni at&t de des ,nv$luite ,n (ea)$ (onstituie *arginea e0tre*$ a lu*ii. ste ,nde-$rtata T.uleC, *agi($ 'i a-roa-e inu*an$, a%lat$ nu de-arte de in%ern. 3in(olo de (ume cu care geografii antichit)*ii desemnau cele mai nordice p)m+nturi cunoscute, ,n apele -ceanului .tlantic. Se pare c) a fost atribuit un timp chiar insulelor britanice, iar dup) dob+ndirea de
'

st&n(ile -e (are le /at valurile *ari ale o(eanului ,n(e- la nord g.e)urile eterne, la vest *area %$r$ de s%&r'it. #ei *ai (ute1$tori se aventurea1$ -&n$ a(olo -entru ($ g$ses( aur, -erle, iar *ai t&r1iu l&n$, dar (u* ar -utea s$+'i ,n(.i-uie (ineva viitorul -rodigios al a(estor insuleD Ori(e a(tivitate o*eneas($ lua atun(i dre-t )int$, ,n *od dire(t sau indire(t, /a1inul Mediteranei. >a tre/ui s$ vin$ /ariera "sla*uluiE, des(o-erirea A*eri(ii 'i *ai ales -uritanilorF -entru a de-lasa ($ile (o*er(iale 'i -entru a %a(e din insulele /ritani(e + ,n %a)a unei lu*i noi + /a1a naval$ (ea *ai ,naintat$ a uro-ei. >". 6n s%&r'it, ,n se(olele al B>"""+lea 'i al B"B+lea, insularitatea, du-$ (e+i -er*isese Angliei s$+'i a(orde, la ad$-ostul %lotei sale, *ai *ult$ li/ertate intern$ de(&t -uteau avea -o-oarele de -e (ontinent, ,i va -er*ite, gra)ie a(eleia'i %lote, s$ (u(ereas($ un i*-eriu *ondial. 2t$-&nirea *$rilor, solu)ie a -ro/le*ei a-$r$rii na)ionale -e (are i+o i*-unea Angliei -o1i)ia sa geogra%i($, e0-li($ ,n -arte istoria i*-erial$ a a(estei na)iuni. "nventarea aero-lanului re-re1int$ -entru ea eveni*entul istori( (el *ai ,nse*nat 'i (el *ai -eri(ulos al ti*-urilor noastre.

II PRIMELE SEMNE UMANE ". Pri*a -agin$ din istoria Angliei nu este, a'a (u* s+a s(ris adesea, o -agin$ al/$, (i *ai (ur&nd o -agin$ a(o-erit$ de se*ne (are a-ar)in *ai *ultor al%a/ete, a ($ror (.eie noi n+o -osed$*. 5nele regiuni ale )$rii 'i, ,n deose/i, dunele (retoase 'i ondulate din Gilts.ire sunt -res$rate de *onu*ente (onstruite ,n ti*-uri -reistori(e. A-roa-e de satul Ave/urH se -ot vedea ur*ele giganti(e ale unei adev$rate (atedrale *egaliti(e. Peste (in(i sute de -ietre ,n -i(ioare %or*au inele la (are du(eau i*ense alei. 5n *etere1 *$rginit de un 'an) interior a(o-erit de iar/$ ,n(on;ura un vast s-a)iu (ir(ular. 3e -e *etere1 se *ai 1$re'te 'i ast$1i, la o distan)$ de (&teva sute de *etri, o (olin$ arti%i(ial$ (are do*in$ (&*-ia 'i (are a (erut, desigur, unui -o-or -ri*itiv tot at&ta trud$, (redin)$ 'i (ura; (&t le+au (erut egi-tenilor *onu*entele de la Aise.. Pe toate delu'oarele din ,*-re;uri*i se ridi($ gorgane de iar/$, av&nd %or*e neregulate, unele ovale, altele rotunde, + *or*inte ale ($-eteniilor ,n (are s+au g$sit, ,nl$untrul unor ,n($-eri de -iatr$, s(.elete, o/ie(te de ol$rie 'i /i;uterii. #&*-ul a(esta de eroi, liniile si*-le 'i *aiestuoase ale gorganelor (are se relie%ea1$ -e (er, -ro%ilul ,ndr$1ne) 'i cunotin*e mai precise asupra acestora a servit pentru a denumi un arhipelag i mai nordic, probabil insulele Shetland. / 0 posibil ca autorul s) se inspire aci din tezele cunoscutului istoric belgian Henri 1irenne, dup) care cucerirea arab) a fost elementul decisiv ,n zdruncinarea echilibrului economic i politic al lumii antice, cu centrul de greutate pe 2editerana. 3 1uritanii $ adep*i ai calvinismului, cu unele note originale4 au fost persecuta*i ,n .nglia ,n primele decenii ale secolului al 5677$lea. 0migr+nd, ei au ,ntemeiat mai multe colonii pe *)rmul r)s)ritean al .mericii de (ord.

li*-ede al *etere1ului, inelele 'i aleile, totul evo($ e0isten)a ,n($ de -e a(ele vre*uri a unei ,nalte (ivili1a)ii. "". Monu*entele de la Ave/urH, te*-lul de la 2tone.enge, gorganele de -e #olina Aigan)ilor -ar a dovedi e0isten)a, ,n($ din al doilea *ileniu ,naintea erei noastre, a 7unei -o-ula)ii nu*eroase o/i'nuite s$ se uneas($ ,n vederea unei a()iuni (o*une su/ (ondu(erea unei autorit$)i a((e-tate8. Pote(i de iar/$ ur*au (restele 'i serveau dre-t dru*uri -ri*ilor lo(uitori ai )$rii. Multe dintre ele ,'i *ai -$strea1$ i*-ortan)a, 'i auto+ *o/ilul engle1ului *odern ,naintea1$, ,nto(*ai (a ,nso)itorul tur*elor ,n se(olul al B>"""+lea, -e a(este dru*uri ridi(ate (are do*in$ v$ile ast$1i %ertile, dar (are odinioar$ erau ina((esi/ile ($l$torului din (au1a -$durilor 'i a *la'tinilor. Ast%el, ,n($ din a(ea -erioad$ ,nv$luit$ ,n *ister %u+seser$ deter*inate anu*ite tr$s$turi -er*anente ale geogra%iei u*ane. Multe din lo(urile sa(re ale -o-oarelor -ri*itive aveau s$ r$*&n$ -en+ tru ur*a'ii lor -$*&nturi %er*e(ate. Ii ,n($ de -e atun(i natura sugera lo+(urile de a'e1are ale viitoarelor ora'e. #anter/urH era -un(tul (el *ai a-ro-iat de (oast$ de unde a %ost -osi/il, )in&nd sea*$ de %lu0 'i re%lu0, s$ se a;ung$ ,n ti*- util ,n (utare sau (utare -ort= Gin(.ester o(u-a a(eea'i -o1i)ie ,n vest= !ondra -$strea1$ -u)ine ur*e ale unei vie)i -reistori(e, dar avea s$ se i*-un$ (ur&nd -entru ($ era, ,n %undul (elui *ai sigur estuar, un ad$-ost (o*od, la gura unui r&u 'i lo(ul (el *ai a-ro-iat de *are unde era -osi/il s$ se arun(e un -od -este Ta*isa. """. 3e unde veneau a(este %a*ilii (are, du-$ dis-ari)ia o*ului -aleoliti( 'i la s%&r'itul -erioadei gla(iare, au -o-ulat Anglia, adu(&nd (u ele /oul, (a-ra 'i -or(ulD 2(.eletele arat$ ($ au e0istat dou$ rase, una (u (raniul alungit, alta (u (raniul lat. Odinioar$ se ,nv$)a ($ a(este (ranii alungite se g$ses( ,n gorganele ovale, iar (raniile late ,n gorganele rotunde. ra (o*od, dar ine0a(t. 3in -$(ate s+au g$sit (ranii alungite ,n gor+ ganele rotunde 'i ,)i tre/uie *ult$ a*a/ilitate intele(tual$ s-re a sesi1a -rintre *onu+ *entele *egaliti(e din Anglia dou$ (ivili1a)ii distin(te. 2e d$ ,n general denu*irea de i/eri a(estei -o-ula)ii -ri*itive 'i se (rede ($ a venit din 2-ania. 2-aniol$ sau nu, era (u siguran)$ de origine *editeranean$. #$l$torul (are se ,ntoar(e din Malta 'i se du(e la 2tone.enge este i1/it de tr$s$turile (o*une -e (are le o%er$ *onu*entele *egaliti(e din lo(uri at&t de de-$rtate unul de altul. <$r$ ,ndoial$ ($ ,n ti*-uri -reistori(e a e0istat ,n Mediterana, -e )$r*urile o(eanului 'i -&n$ ,n "nsulele 9ritani(e, o (ivili1a)ie destul de o*ogen$, a'a (u* a %ost *ai t&r1iu ,n uro-a + ,n evul *ediu + (re'tin$tatea. A(east$ (ivili1a)ie a %ost adus$ ,n Anglia de i*igran)ii r$*a'i ,n (onta(t (u (ontinentul gra)ie ne+ gustorilor (are veneau du-$ *etale ,n 9ritania 'i adu(eau ,n s(.i*/ -rodusele !evantului 'i (.i.li*/arul din 9alti(a. Pu)in (&te -u)in, lo(uitorii insulelor, (a 'i (ei de -e (ontinent, au de-rins noi ,ndeletni(iriJ agri(ultura, arta de a (onstrui (or$/ii lungi 'i a(eea de a to-i /ron1ul. ste interesant s$+)i i*agine1i ,n(etineala a(estor -rogrese -e (are oa*enii le+au ,n%$-tuit ,n de(urs de se(ole. Peli(ula su/)ire a -erioadei istori(e se rea1e*$ -e ad&n(ile straturi ale -reistoriei, 'i nenu*$ratele genera)ii (are n+au l$sat alte ur*e tangi/ile sau vi1i/ile de(&t -ietrele (io-lite 'i ridi(ate ,n -i(ioare, dru*uri 'i %&nt&ni, au l$sat *o'tenire o*ului o sea*$ de (uvinte, de institu)ii 'i de -ro(edee %$r$ de (are (ontinuarea aventurii ar %i %ost de ne(on(e-ut.

III CELII ". 6ntre se(olele al >"+lea 'i al ">+lea ,.e.n. sosir$ ,n Anglia 'i "rlanda valuri su((esive de tri/uri de -$stori 'i de r$1/oini(i, (are, -u)in (&te -u)in, luar$ lo(ul i/erilor. Tri/urile a-ar)ineau unui -o-or nu*it (elt, (are o(u-ase i*ense teritorii ,n valea 3un$rii, la nord de Al-i 'i ,n Aalia. 3e (e *igrau a(este tri/uriD Pro/a/il -entru ($ -o-oarele de -$stori sunt silite s$+'i ur*e1e (ire1ile, ,*-inse de %oa*e s-re noi -$'uni. <$r$ ,ndoial$ ($ au intervenit 'i (au1e o*ene'tiJ un 'e% aventuros, dorin)a de (u(eriri, -resiunea din -artea altui -o-or *ai -uterni(. Migra)iunile a(estea %ur$ ,n(ete 'i (ontinue. 5n (lan traversa #analul M&ne(ii, se instala la *arginea *$rii= un alt (lan ,l alunga, iar a(esta *ergea *ai de-arte, gonindu+i la r&ndul s$u -e indigeni. Tri/urilor (elte le -l$(ea s$ se r$1/oias($, (.iar 'i ,ntre ele. rau %or*ate din /$r/a)i ,nal)i 'i -uterni(i, *&n($tori de (arne de -or( 'i de ter(i de ov$1, /$utori de /ere 'i destoini(i (ondu($tori de (are. 2(riitorii latini 'i gre(i ,i 1ugr$veau -e (el)i (a -e un -o-or de statur$ ,nalt$ 'i sla/$, (u -ielea al/$, -$rul /lond. 6n realitate e0istau 'i o *ul)i*e de (el)i /runi, 'i ,nving$torii, (a s$ organi1e1e la Ro*a -ar$1i (u -ri1onieri (ores-un1$tori tradi)iei -o-ulare, tre/uiau s$+i trie1e 'i s$ le vo-seas($ -$rul. #el)ii ,n'i'i ,'i %$uriser$ un *odel ideal al rasei lor, de (are ($utau s$ se a-ro-ie (&t *ai *ult. 6'i de(olorau -$rul 'i ,'i -i(tau (or-ul ,n (ulori -astel= de a(eea ro*anii ,i su-ranu*ir$ *ai t&r1iu -e (el)ii din 2(o)ia picti, adi($ oa*eni -i(ta)i. "". 6n lunga 'i ,n(eata inva1ie (elti($, istori(ii disting dou$ valuri -rin(i-aleJ -ri*ul, %or*at din goideli sau gaeli, (are d$dur$ li*/a lor, gaeli(a, "rlandei 'i regiunii de *unte din 2(o)ia= al doilea, %or*at din /ritani, sau -rHtoni, a ($ror li*/$ a devenit li*/a galilor 'i a /retonilor din <ran)a. 6n Anglia inva1iile ger*ani(e au dus *ai t&r1iu la dis-ari)ia li*/ilor (elti(e. Au su-ravie)uit nu*ai (&teva (uvinte din via)a do*esti($, salvate de %e*eile (elte (are s+au ($s$torit (u ,nving$torii, (a cradle ?leag$n@, 'i nu*e de lo(uri. Avon ?r&u@ 'i Ox ?a-$@ sunt r$d$(ini (elti(e. 3enu*irea !ondrei, London, ,n latine'te Lundinium, tre(e dre-t o denu*ire (elti($ analoag$ (u a(eea a satului %ran(e1 !ondiniKres. Mult *ai t&r1iu, (uvinte (elti(e aveau s$ %ie rei*-ortate ,n Anglia de ($tre s(o)ieni (clan, plaid, kilt) 'i de ($tre irlande1i (shamrock, log, gag) L. #uv&ntul slogan din -u/li(itatea a*eri(an$ vine din (elt$ 'i ,nsea*n$ 7strig$t r$1/oini(8. #&t des-re (uv&ntul britan sau pryton, el ,nse*naJ )ara oa*enilor tatua)i. #&nd gre(ul PHt.eas a;unse ,n a(este insule ,n anul ECL ,.e.n., el le d$du denu*irea de pretanice, denu*ire (are s+a -$strat a-roa-e nes(.i*/at$. """. PHt.eas era un gre( din Marsilia, *ate*ati(ian 'i astrono*, ,ns$r(inat de ($tre o aso(ia)ie de negustori (u e0-lorarea Atlanti(ului. l, (el dint&i, a ,ndre-tat %arul istoriei Clan $ clan, trib4 plaid $ p)tur)4 kilt $ stof) cadrilat) din care este croit) cunoscuta fust) a costumului na*ional sco*ian4 shamrock $ trifoi4 log $ butuc, butean4 gag $ c)lu, ulterior, ,n sens figurat, glum), calambur.
%

s-re o regiune o/s(ur$ -e (are oa*enii din ti*-ul s$u o (onsiderau *arginea universului. 6n a(este lo(uri %a/uloase, PHt.eas a g$sit o )ar$ relativ (ivili1at$. O*ul Mediteranei a %ost sur-rins de *areele Atlanti(ului= el a notat ($ -o-orul de a(olo (ultiva gr&u, dar ($ era nevoit s$+l treiere ,n .a*/are a(o-erite, din -ri(ina (li*ei u*ede. 9ritanii -e (are i+a o/servat /eau un a*este( de gr$+un)e %er*entate 'i de *iere 'i %$(eau (o*er) de (ositor (u -orturile gali(e de -e (ontinent. 3ou$ sute de ani *ai t&r1iu, un alt ($l$tor, Poseido+ nius6, ne des(rie (.iar *inele de (ositor, *odul (u* se trans-ortau lingourile -e s-atele *$garilor 'i al (ailor 'i a-oi (u (or$/iile, -&n$ la insula "(tis, (are tre/uie s$ %ie Mont+ 2aint+Mi(.ele. Tra%i(ul era destul de i*-ortant -entru a ;usti%i(a %olosirea unei *onede de aur, -e (are (el)ii o (o-iaser$ du-$ staterele lui <ili- din Ma(edonia7. Pri*a *oned$ /$tut$ ,n Anglia -urta (a-ul lui A-ollon, (eea (e este un si*/ol destul de gr$itor al originii *editeraneene a a(estei (ivili1a)ii. ">. #el *ai /un do(u*ent -e (are+l -osed$* (u -rivire la via)a (el)ilor este *$rturia lui #e1ar. <ie(are ora', %ie(are t&rg 'i a-roa-e %ie(are %a*ilie erau divi1ate ,n dou$ %ra()iuni. Mai+*arii %ie($rei -artide ,'i -roteguiau -arti1anii lor. A(este -o-oare n+ aveau si*)ul statului 'i n+au l$sat ni(i o *o'tenire -oliti($. 2tatul, ,n Anglia 'i ,n <ran)a, este o (rea)ie deo-otriv$ latin$ 'i ger*ani($M. #el)ii, (are, uni)i, ar %i %ost invin(i/ili, ,'i de-re(iau -rin (erturile lor /ravura 'i inteligen)a. #lanul (elt nu era un (lan tote*i(9, (i un (lan %a*ilial, (eea (e (reea1$ leg$turi *ai -uterni(e, dar (onstituie un o/sta(ol ,n (alea de1volt$rii unor so(iet$)i *ai largi. Tot ast%el se vede (u* ,n )$rile de origine (elti($ %a*ilia a r$*as unitatea vie)ii so(iale. !a irlande1i, (.iar 'i la (ei (are au e*igrat ,n 2tatele 5nite, -oliti(a r$*&ne o a%a(ere de (lan. 3in ti*-ul lui #e1ar (lanurile %a*iliale 7aveau gustul (ulorilor, al e*/le*elor, al /la1oanelor... Tartanele (lanurilor s(o)iene au -oate o origine (elti($8. #e1ar a-re(ia1$ ($ via)a ,n (o*unitatea rural$, (u (&*-iile 'i -$'unile (o*une, (are vor ;u(a un rol at&t de i*-ortant ,n istoria Angliei, este -ro-rie ger*anilor. a n+ar %i %ost (o*-ati/il$, la (el)i, (u siste*ul de %a()iuni -e (are l+a des(ris. 3e alt%el, -entru a(e'ti no*a1i a/ia statorni(i)i, agri(ultura era *ai -u)in i*-ortant$ de(&t v&n$toarea, -es(uitul 'i (re'terea vitelor. 6n Sau 1osidonius $ filozof stoic, astronom i geograf grec, originar din Siria 1/%$%1 ,.e.n.&. " 8at)l lui .le9andru cel 2are, rege al 2acedoniei ,ntre /%:$//! ,.e.n. # .firma*ie cu care nu putem fi de acord. Statul nu ,i datoreaz) apari*ia unui ;sim* al statului<, pe care unele popoare l$ar fi avut, iar altele nu. Statul e o form) de organizare a societ)*ii care apare cu necesitate pe o anumit) treapt) a dezvolt)rii economico$sociale. 1roblema este deci c) unele popoare au avut condi*ii pentru a atinge mai timpuriu stadiul respectiv de dezvoltare, pe c+nd altele nu. 7ar aceste condi*ii sunt de natur) obiectiv), nu subiectiv). : =lan ai c)rui membri se considerau descenden*i ai unui animal, ai unei plante sau altui obiect din natur) totem&, considerat sacru i supus unor severe interdic*ii. >eg)tura de solidaritate rudenie& ,n interiorul unui asemenea clan se ,ntemeia tocmai pe convingerea ,n aceast) descenden*) comun).
!

Nara Aalilor, -&n$ ,n evul *ediu, -o-ula)ia ,'i *uta ($tunele -entru a g$si noi terenuri de v&n$toare, de -$'uni sau (.iar de (ultivat. >. #lasa (ea *ai onorat$ era a(eea a -reo)ilor, sau drui1ilor. Ni*i( nu sea*$n$ *ai *ult (u a(e'ti drui1i de(&t /ra.*anii din "ndia sau *agii din "ran. Multe din (redin)ele (elti(e a*intes( de Orient. Areva %oa*ei, -ra(ti(at$ de irlande1i, este dharna a indienilorJ /ra.*anul -oste'te la u'a adversarului s$u -&n$ (e o/)ine satis%a()ie. Pe vre*ea lui #e1ar, ,n 9ritania se g$seau (ei *ai renu*i)i drui1i. i se adunau ,n %ie(are an ,ntr+un -un(t (entral, -oate la 2tone.enge, dar 2%&nta 2%intelor era -entru ei insula Mona ?AngleseH@. Aalii sau /elgii (are voiau s$ do/&ndeas($ o (unoa'tere a-ro%undat$ a do(trinei se du(eau s$ se instruias($ ,n 9ritania. A(olo ,nv$)au un nu*$r *are de versuri (are (on)ineau -re(e-tele sa(re. 3u-$ ,nv$)$tura drui1ilor, 7*oartea nu+i de(&t o s(.i*/are a lo(ului, ($(i via)a (ontinu$, (u %or*ele 'i /unurile sale, ,n !u*ea Mor)ilor, (are (onstituie o re1erv$ de su%lete dis-oni/ile... 2e -are ($ -entru ei (a-italul de su%lete nu era li*itat la s-e(ia u*an$ 'i ($ ei (redeau ,n *ete*-si.o1$8, (eea (e re-re1int$ ,n($ o tr$s$tur$ (o*un$ (u Orientul. >". 6ntre (el)ii din 9ritania 'i /elgi, (are tr$iau de (ealalt$ -arte a #analului M&ne(ii, e0istau leg$turi str&nse 'i (onstante. 6n *o*entul inva1iei ro*ane, (el)ii din 9ritania tri*iser$ ,nt$riri %ra)ilor lor de -e (ontinent. #e1ar re*ar($ totu'i ($ (el)ii din insule erau *ai -u)in /ine ,nar*a)i de(&t (ei din Aalia. #el)ii din Aalia -$r$siser$ (arele de lu-t$, instru*ent ar.ai(, -entru ($ g$siser$ ,n (&*-iile din sud destui (ai /uni. 9ritanii, (are nu -osedau (ai ,n stare s$ -oarte un o'tean, lu-tau ,nto(*ai (a r$1/oini(ii lui Ho*er 'i aveau ,n($, ,n lo( de (avalerie, o -edestri*e -urtat$. >"". 3u-$ ,n%r&ngerea lor, (el)ii, inteligen)i 'i ada-ta/ili, i*itar$ /u(uro'i (ivili1a)ia ro*an$, at&t ,n 9ritania (&t 'i ,n Aalia. 7Pro%esorii gali, %or*a)i la '(oala drui1ilor, au %ost a(eia (are au dat Aaliei (ultura sa (lasi($... Mai t&r1iu, ,n ti*-ul evului *ediu, ($lug$ri irlande1i vor readu(e ,n uro-a (ultul literaturii gre(e'ti 'i latine8. 3ar (el)ii n+au %ost nu*ai ni'te /uni agen)i de trans*isie ai unei (ulturi str$ine. i ,n'i'i aveau gustul artelor 'i orna*enta)iile ,n s-iral$ de -e ar*ele lor, de -e /i;uteriile 'i o/ie(tele de ol$rit dovedes( *ai *ult$ %ante1ie de(&t au avut vreodat$ ro*anii. i au adus literaturii euro-ene si*)ul oriental al *isterului 'i o (on(e-)ie dra*ati($ des-re %atalitate (are le este -ro-rie. Poate ($ *ai ales, -rin istoria lui Tristan 'i a "soldei 'i -rin a(eea a regelui Art.ur geniul (elti( 'i+a l$sat a*-renta sa ,n uro-a. le*entele (elti(e, -$strate ,n vestul insulelor, au ;u(at un *are rol ,n %or*area Angliei *oderne= ,n se(olul al BB+lea vo* g$si guverne engle1e -re1idate 'i ar*ate engle1e (o*andate de (el)i din 2(o)ia, Nara Aalilor sau "rlanda1O. .luzie posibil) la premierul @avid >loyd Aeorge 1#!/$1:3"&, care era galez, la feldmarealul @ouglas Haig 1#!1$1:'#&, sco*ian, comandantul suprem al armatei engleze pe frontul de vest ,n primul r)zboi mondial etc.
1?

IV CUCERIREA ROMAN ". greu -entru -o-oarele sla/e s$ r$*&n$ li/ere (&nd sunt la ,nde*&na unei *ari -uteri. 3u-$ (u(erirea Aaliei, 9ritania devenea (el *ai %ires( o/ie(tiv de r$1/oi al ro*anilor. #e1ar avea nevoie de vi(torii -entru a ui*i Ro*a 'i de /ani -entru a+'i re(o*-ensa solda)ii 'i -arti1anii. 2-era s$ g$seas($ ,n a(ele insule %a/uloase aur, -erle, s(lavi. 6n a%ar$ de a(easta, so(otea ni*erit s$ inti*ide1e -e (el)ii /ritani(i (are+i a;utaser$ -e (ei de -e (ontinent. Pe la s%&r'itul verii anului LL ,.e.n. se .ot$r, s$ %a($ o s(urt$ e0-edi)ie de re(unoa'tere din(olo de *are. #ulese in%or*a)ii de la negustorii gali, (are, din ne'tiin)$ sau rea+voin)$, ,l ,n'elar$. Metoda -re%erat$ a lui #e1ar era de a se a*este(a ,n -oliti(a auto.ton$ 'i a (u(eri tri/ du-$ tri/, %olosind -e unul ,*-otriva (eluilalt. 3ar ,n a(east$ aventur$ i*-rovi1at$, ti*-ul ,l -resa. Tri*ise o nav$ -entru a alege un lo( de de/ar(are -rielni( 'i -le($ el ,nsu'i (u dou$ legiuni. "". O-era)ia reu'i destul de -rost. 9ritanii, averti1a)i, a'te-tau -e )$r* gata de a-$rare. !egionarii, sili)i s$ sar$ ,n a-ele unei *$ri destul de ad&n(i, ,ngreuna)i de ar*ele lor, i1/i)i de valuri, reu'ir$ (u *are greutate s$ -un$ -i(iorul -e us(at. #e1ar tre/ui s$ ordone galerelor de ar(a'i 'i arun($tori (u -ra'tia s$ a(o-ere de/ar(area -rintr+un /ara; de -roie(tile. <or)a ro*anilor (onsta ,ntr+o dis(i-lin$ 'i o 'tiin)$ *ilitar$ (u totul su-erioare (elor ale /ritanilor. A/ia de/ar(a)i, veteranii legiunilor 'tiur$ s$+'i (onstruias($ o ta/$r$, s$+'i -roteguias($ vasele, s$ %a($ o 7/roas($ )estoas$8, li-ind s(ut de s(ut. #el)ii veniser$ (u *ii de (are. #&nd -edestri*ea -urtat$ intra ,n lu-t$, r$1/oini(ii (o/orau din (are, ,n ti*- (e (ondu($torii (arelor se retr$geau la o *i($ distan)$, gata %ie(are s$+'i adune oa*enii 'i s$ se retrag$ ,n (a1 de ,n%r&ngere sau retragere. #u toate su((esele -ar)iale, #e1ar ,'i d$du re-ede sea*a ($ *i(a sa ar*at$ nu era ,n siguran)$. Marea, %oarte agitat$, distrusese *ai *ulte vase. 2e a-ro-iau *areele e(.ino()iului. Pro%it$ de o oare(are su-erioritate 'i o/)inu %$g$duin)a ($ i se vor da ostati(i, du-$ (are, a-aren)ele %iind salvate, ridi($ an(ora -e nea'te-tate, -u)in du-$ *ie1ul no-)ii. A-oi tri*ise 2enatului, (u -rivire la a(east$ e0-edi)ie li-sit$ de glorie, un (o*uni(at at&t de str$lu(it ($ se vot$ o supplicatio11 de dou$1e(i de 1ile -entru a (ele/ra 7vi(toria8 lui #e1ar. 777. @ar =ezar era prea realist ca s) se am)geasc) atunci c+nd a suferit un eec. =unoscuse natura *)rii, porturile, tactica britanilor4 ,n*elesese c) nu puteau fi ,nvini f)r) cavalerie i era hot)r+t s) se ,ntoarc) ,n anul urm)tor %3 ,.e.n.&. @e ast) dat) ,i g)si pe britani uni*i ,n fa*a marii primeBdii i ascult+nd de un comandant, =assivellaunus, ale c)rui *inuturi se g)seau la nord de 8amisa. .rmata roman) se ,n$ drept) spre acest fluviu. .Buns pe *)rmul de nord, =ezar, ,n mod abil, 1erioad) de timp ,n care, prin diverse manifest)ri de cult, se aduceau mul*umiri zeilor pentru un eveniment favorabil.
11

,ncepu negocieri. 0l trase folos de pe urma invidiilor deBa st+rnite ,ntre c)peteniile cel*ilor, ,i a*+*) pe unii dintre ei ,mpotriva lui =assivellaunus, ob*inu supunerea din partea c+torva triburi, ,nvinse altele cu armele i, ,n sf+rit, trat+nd cu =assivellaunus ,nsui, fi9) tributul pe care Britania avea s)$l pl)teasc) anual poporului roman. @e fapt, din anul %' tributul n$a mai fost pl)tit i r)zboiul civil va abate pentru mult) vreme aten*ia Comei de la britani. =icero ,i b)tea Boc de ;cucerirea< aceasta, care nu adusese nimic ,n afar) de c+*iva sclavi, muncitori manuali de categoria cea mai Boas), f)r) nici un literat sau muzician ,ntre ei, i care fusese mai mult o manevr) de politic) intern) dec+t o victorie imperial). ">. 3u-$ *oartea lui #e1ar, ti*- de un se(ol, 9ritania a %ost uitat$. Totu'i Aalia, devenit$ -e de+a+ntregul ro*an$ ,n s-irit, ,i tri*itea negustori. Moneda i*-eriului avea (urs 'i a(olo. Poetul Martial ?FE+1OF@ se l$uda ($ g$se'te (ititori ,n 9ritania 'i vor/ea (u entu1ias* de o t&n$r$ /ritan$ (are se *$ritase (u un ro*an 'i se /u(ura de *are su((es ,n so(ietatea itali($1C. 6n ti*-ul ,*-$ratului #laudiu, di%erite gru-uri (ereau s$ se -orneas($ din nou la (u(erirea 9ritanieiJ generali (are vedeau ,n a(easta o surs$ de glorie 'i -ro%ituri, negustori e0-ortatori (are s-uneau ($ siguran)a (o*er)ului i*-unea -re1en)a legiunilor, ad*inistratori gali (are se -l&ngeau de -roasta in%luen)$ -e (are o e0er(itau asu-ra Aaliei drui1ii, al ($ror (entru a(tiv r$*$sese ,n 9ritania, nenu*$ra)i %un()ionari (are s-erau s$ g$seas($ slu;/e ,ntr+o -rovin(ie nou$. 6n (onse(in)$, #laudiu tri*ise ?FE e.n.@ o e0-edi)ie %or*at$ din -atru legiuni ?a ""+a Augusta, a BB+a >aleria >i(tri0, a B">+a Ae*ina Martia >i(toria 'i (ele/ra legiune a "B+a His-ana din ar*ata 3un$rii@, adi($, -un&nd la so(oteal$ au0iliarii 'i ($l$re)ii, (ir(a (in(i1e(i de *ii de oa*eni. #u o ast%el de ar*at$ (u(erirea -$rea destul de u'oar$, 'i nu*ai du-$ (e a;unse ,n distri(tele *untoase din Nara Aalilor 'i din 2(o)ia re1isten)a deveni *ai serioas$. 3e -e insula Mona, (entru religios al drui1ilor, ,'i %$(u a-ari)ia o ,n%ri(o'$toare (o.ort$ de r$1/oini(i, ,n *i;lo(ul ($reia %e*ei (u -$rul des-letit agitau tor)e a-rinse, ,n ti*- (e drui1ii ,n'i'i, ,n r&nduri str&nse, ,*/r$(a)i ,n ve't*intele lor al/e, ridi(au /ra)ele s-re (er 'i invo(au 1eii. 6n regiunea de sud+est, (are -$rea -a(i%i(at$, o violent$ r$s(oal$ + (ondus$ de o regin$, 9oudi((a sau 9oadi(ea + -ri(inuit$ de nedre-t$)ile (o*ise de -ri*ii ad*inistratori ro*ani -use o (li-$ ,n -eri(ol -e (u(eritori, dar se ter*in$ -rintr+un *asa(ru al /ritanilor. 3e la ,n(e-utul se(olului al ""+lea, /ogata (&*-ie din sud a %ost ,n ,ntregi*e su-us$. >. Metoda ro*an$ de o(u-a)ie era -este tot (a* a(eea'iJ (onstruirea de e0(elente dru*uri, (are -er*iteau legiunilor s$ se de-lase1e re-ede, 'i de a'e1$ri %orti%i(ate ,n (are st$teau garni1oane %i0e. #ele *ai *ulte din ora'ele engle1e ale ($ror nu*e se ter*in$ -rin chester sau cester au %ost, ,n ti*-ul (u(eririi, ta/ere ro*ane (castra). >eteranii legiu+ nilor luar$ o/i(eiul s$ se retrag$ du-$ ter*inarea -erioadei de servi(iu ,n unele or$'ele @espre ecoul poeziilor sale ,n Britania, 2artial vorbete ,n 0pigrame, cartea 57. /4 frumoasa britani este =laudia Cufina, despre care spune c), dei n)scut) din britanii tatua*i, sufletul ei este latin, iar gra*ia i frumuse*ea sa o fac asemeni femeilor romane sau celor din .ttica.
1'

/ritane (u* erau #a*ulodunu* ?#ol(.ester@ 'i >erula*iu* ?2aint+Al/ans@. Ora'ele din nordJ !in(oln, Por:, nu au %ost, la origine, de(&t ora'e de garni1oan$. !ondra ?sau !undiniu*@ se *$ri -e vre*ea ro*anilor -entru ($ ei au ,ndre-tat -rin a(est -un(t toate dru*urile de leg$tur$ ,ntre nord 'i sud, -rintre (are 'i dru*ul -rin(i-al, Gatling 2treet, du(&nd de la !ondra la #.ester. Portul !ondrei, e0(elent, a %ost %olosit -entru a-rovi1ionarea ar*atelor. >". 6n or$'elele %ondate de ro*ani, str$1ile se ,ntret$iau ,n ung.i dre-t= /$ile, te*-lul, %oru*ul, /a1ili(a o(u-au lo(ul lor tradi)ional. <oarte re-ede sudul Angliei %u -res$rat (u ($su)e ro*ane. Pi(tura de -e -ere)i 'i *o1ai(urile de -e ;os re-re1entau s(ene (lasi(eJ -ovestea lui Or%eu sau a(eea a lui A-ollo. 2lu;/a'ii 'i *ilitarii ,n(er(au, ,n (li+ *atul a(esta (e)os, s$ re(onstituie + destul de s$r$($(ios + de(orul "taliei. !a 9at. ?AQuae 2ulis@, (are era 72i*la 9ritaniei ro*ane, ,n ti*- (e !ondra era #al(utta sau 9o*/aH8, (onstruiser$ un ora' /alnear ,n totul ro*an. #el)ii, sau (el -u)in o -arte dintre ei, se ada-taser$ la noua via)$. Poate ($ ar %i %ost *ai re/eli da($ s+ar %i si*)it (onstr&n'i, dar -oliti(a ro*an$ res-e(ta institu)iile lo(ale. a l$sa -e indigeni s$ se a-ro-ie s-ontan de o (ivili1a)ie (are avea un i*ens -restigiu. 3e alt%el i*igra)ia ro*an$ era -rea -u)in nu*eroas$ -entru a %i a-$s$toareJ (&)iva negustori, (&)iva ($*$tari, o%i)eri 'i %un()ionari. 6n s(urt$ vre*e solda)ii %ur$ asi*ila)i sau ,nlo(ui)i -rin auto.toni. #o-iii -e (are legionarii ,i aveau (u %e*ei /$'tina'e erau (res(u)i ,n a-ro-ierea ta/erelor, iar *ai t&r1iu se anga;au ei ,n'i'i. #ivili1a)ia ro*an$ 7nu era e0-ansiunea unei rase, (i a unei (ulturi8. >"". A(east$ *etod$ de -enetra)ie -a'ni($ a %ost a-li(at$ ,ntr+un *od deose/it de %eri(it de so(rul lui Ta(it, Agri(ola ?79+ML e.n.@. ra un ti- nou de ad*inistrator ro*an. Nu se *ai ase*$na (u -ro(onsulii aristo(ra)i (are -useser$ /a1ele i*-eriului 'i ,n a(ela'i ti*- ,l -r$daser$. Agri(ola era un /urg.e11E /ogat, (u virtu)ile 'i sl$/i(iunile (lasei sale. Provin(ial, ins-ira din a(east$ -ri(in$ *ai *ult$ si*-atie -rovin(ialilor -e (are+i guverna 'i ,n)elegea *ai /ine ,*-otrivirile lor. O/)inu (&teva su((ese *ilitare, dar, 7deoare(e ,nv$)ase ($ se (&'tig$ -u)in (u a;utorul ar*elor da($ ,n ur*a lor se d$ (urs nedre-t$)ii, el vru s$ taie din r$d$(in$ (au1a r$1/oaielor8. Agri(ola se o(u-a el ,nsu'i de toate tre/urile, nu*ea oa*eni (insti)i ,n %un()ii ad*inistrative, se o-unea a/u1urilor (ole(torilor de i*-o1ite 'i ,n(er(a s$ ,n(ura;e1e -e (el)i s$ -arti(i-e la via)a ro*an$. 6i ,nde*na s$ (onstruias($ /$i 'i -ie)e, 7l$ud&ndu+i -e indigenii a(tivi, re-ro/&nd -e (ei del$s$tori, el ,nlo(uia (onstr&ngerea -rintr+o (on(uren)$ la onoruri. Organi1$ edu(a)ia %iilor de (ondu($tori ,n s-irit ro*an. Pu)in (&te -u)in a(e'tia ,*/r$(ar$ toga... #ine ar %i re(unos(ut -e galul /ar/ar de odinioar$ ,n elegantul ro*an (u -$rul ro'uD8 Mul)i (el)i devenir$ atun(i (unos($tori a dou$ li*/i. !a !undiniu* se 8ermenul ;burghez<, precum i al*ii de aceeai factur) sunt ,ntrebuin*a*i de autor ,ntr$o accep*iune modernizant). 2aurois nu e de altfel singurul tentat s) vad) ;capitalism< ,n rela*iile de marf)$bani din societatea antic). 1rin ;burghez< trebuie s) ,n*elegem pe cet)*eanul roman ,mbog)*it din specula*ii diverseD comer*, cam)t), chirii, arenzi etc, f)r) a fi ,ns) nici ;burghez<, nici ;capitalist< ,n sensul modern al cuv+ntului.
1/

vor/ea latine'te 'i, %$r$ ,ndoial$, -e (.eiuri se au1ea 'i grea(a, -re(u* 'i alte li*/i ale *arinarilor *editeraneeni. 2+a g$sit o t$/li)$ -e (are un *un(itor, (a s$+'i /at$ ;o( de un (a*arad de+al lui, s(risese ,n latine'teJ 7Anstilis ,'i ia o s$-t$*&n$ de (on(ediu -e 1i8. Ase*enea ins(ri-)ii dovedes( ($ unii lu(r$tori (uno'teau latina, dar diale(tele (elti(e r$*&neau, -entru *asa -o-orului, li*/a (urent$. >""". Religia nu -utea %i un o/sta(ol la ro*ani1area 9ritaniei. Toleran)i, ro*anii ,'i ane0au /u(uros 1eii ne(unos(u)i. 3a($ au ur*$rit druidis*ul 'i l+au des%iin)at a-roa-e (o*-let, au %$(ut+o -entru ($ vedeau ,n el un -eri(ol -oliti(. 3ar 1eul (elt al r$1/oiului, Teutates, a %ost identi%i(at de ei (u Marte. 6n *arile ora'e au ridi(at te*-le ,*-$ra)ilor, lui 4u-iter, Minervei. Multe din ins(ri-)iile 'i *o1ai(urile g$site ,n Anglia evo($ *a*ele, Deae Matres, 1ei)e al ($ror (ult a %ost adus (u siguran)$ de -e (ontinent de solda)i str$ini. Al)i legionari adorau -e Mit.ras1F 'i s+a g$sit la !ondra (.iar 'i un te*-lu ,n(.inat 1ei)ei "sis. #re'tinis*ul a %ost, (u siguran)$, (unos(ut ,n 9ritania ,n(e-&nd din se(olul al """+lea= la ,n(e-utul se(olului al ">+lea e0ista la !ondra un e-is(o-, Restitutus, des-re (are se 'tie ($ a -arti(i-at la (on(iliul din Arles1L ,*-reun$ (u al)i doi e-is(o-i /ritani. -ar.ia lui tre/uie s$ %i %ost *i($ 'i s$ra($, deoare(e (redin(io'ii, ne-ut&nd -l$ti (.eltuielile de dru* ale e-is(o-ului lor, s+a des(.is o su/s(ri-)ie ,n Aalia ,n a(est s(o-. "B. 6n ti*- (e sudul 'i (entrul 9ritaniei deveneau ast%el o -arte organi($ a i*-eriului, la nord o(u-a)ia ro*an$ nu %$(ea ni(i un -rogres. !a *arginea ste-elor a(o-erite de /$l$rii 'i *$r$(ini tr$ia un tri/ se*i+s$l/ati(, /rigan)ii, 'i *ai la nord un alt -o-or (elti(, -i()ii, re%ra(tari ori($rei -enetra)ii -a'ni(e. A(este tri/uri disidente, de ne,*-$(at, atrase de relativa /og$)ie a (et$)ilor (elto+ro*ane, (o/orau din (&nd ,n (&nd s-re sud ,n in(ursiuni de ;a%. 6n 1adar au ,n(er(at s$+i ur*$reas($ generalii ro*ani. Agri(ola (re1u ($ i+a ,nvins gra)ie unei %ru*oase *anevre (o*/inate a ar*atei 'i a %lotei, dar, ,ndat$ (e ro*anii au o(u-at 2(o)ia, liniile lor de (o*uni(a)ie, -rea lungi, devenir$ vulnera/ile 'i %ie(are raid al /rigan)ilor se ter*ina -rintr+un *asa(ru al legionarilor. 6n ur*a unui ase*enea de1astru, ,n (are a -ierit legiunea a "B+a, ,*-$ratul Hadrian veni el ,nsu'i ,n 9ritania, ,n anul 1CO, adu(&nd (u sine legiunea a >"+a >i(tri0. 6*-$ratul .ot$r, s$ se renun)e la (u(erirea nordului 'i s$ se %orti%i(e %rontiera, (onstruindu+se, de la THne -&n$ la gol%ul 2olRaH, -ais-re1e(e %orturi reunite la ,n(e-ut -rintr+un val (ontinuu de -$*&nt, ur*at ,n (ur&nd de un 1id de -iatr$, (u o garni1oan$ -er*anent$. 6n %ond, Hadrian renun)ase s$ *ai ,nving$ disiden)a. 6n #aledonia, (a 'i ,n uro-a (entral$, el se *$rginea s+o st$vileas($. A(east$ 7atitudine ,n)elea-t$8 avea s$ adu($ *ai t&r1iu ($derea i*-eriului.

Eeu oriental, al c)rui cult s$a r)sp+ndit ,n 7mperiul roman mai ales ,n primele secole ale erei noastre. =ultul s)u e semnalat i ,n @acia roman). 1% -ra din sudul Fran*ei ,n limba latin) $ .relatum& unde s$au *inut mai multe concilii ale bisericii occidentale. 1rimul, ,n anul /13, a fost convocat de ,mp)ratul =onstantin cel 2are.
13

V SFRITUL ANGLIEI ROMANE ". 6n(e-&nd din se(olul al """+lea, "*-eriul ro*an, ,n (iuda unor redres$ri re*ar(a/ile, este a*enin)at de o ,ntreit$ (ri1$J e(ono*i($, religioas$ 'i *ilitar$. #a-italis*ul16 ro*an su-usese unei e0-loat$ri ne-rev$1$toare /og$)iile -rovin(iilor= lu-ta dintre -$g&nis* 'i (re'tinis* ,i de1/inase -e ,*-$ra)i 'i (et$)eni= -uterea *ilitar$ a Ro*ei se -r$/u'ise. 2iste*ul %rontierei ne,ntreru-te ?linia %ort$re)elor legate -rintr+un val de a-$rare@ d$duse gre'. 6n 9ritania *etoda -$ruse (eva *ai e%i(a(e de(&t ,n alte -$r)i, -entru ($ %rontiera de a-$rat era s(urt$. Pe (ontinent liniile %orti%i(ate au tre/uit ,nlo(uite -rin tru-e *o/ile. 3ar legiunile ,nse'i se dovedeau ne-utin(ioase ,n lu-ta ,*-otriva ($l$re)ilor /ar/ari. #ur&nd s-ada 'i suli)a vor tre/ui s$ %a($ lo( lan(iei, ar(ului, 'i vi(toriile go)ilor antrena)i ,n ste-ele Rusiei, )ar$ -rin e0(elen)$ a ($l$re)ilor, vor -revesti ,nlo(uirea a-ro-iat$ a legionarului -rin o'teanul ($lare. 72(.i*/area (a-ital$ (are deter*in$ arta r$1/oiului -entru o -erioad$ de dou$s-re1e(e treis-re1e(e se(ole, (onst$ ,n ,nlo(uirea su-re*a)iei -edestri*ei -rin a(eea a (avaleriei8. Pentru a+'i al($tui o (avalerie, de (are are at&ta nevoie, i*-eriul anga;ea1$ /ar/ari= la ,n(e-ut ei nu sunt de(&t au0iliari= a-oi intr$ ,n legiuni= *ai t&r1iu %or*ea1$ ei legiunile. !a *i;lo(ul se(olului al ">+lea, *ilitar devine sinoni* (u /ar/ar. 7Ni*i( nu+i /un ,n a(este ar*ate ,n a%ar$ de (eea (e nu este ro*an8. "". 6n 9ritania, deoare(e (avaleria /ar/ar$, din li-sa *i;loa(elor de trans-ort, nu -oate -$trunde, -a(ea ro*an$ durea1$ *ai *ult$ vre*e de(&t ,n -rovin(iile (ontinentale, 'i -ri*a ;u*$tate a se(olului al ">+lea re-re1int$ ,n a(east$ )ar$ a-ogeul (ulturii ro*ane= dar a(olo, (a 'i ,n alte -$r)i, ar*ata a ,n(etat s$ *ai %ie ro*an$. Aarni1oana 1idului de a-$rare este (o*-us$ din unit$)i lo(ale (are nu sunt *utate ni(iodat$. Pri*a (o.ort$ da(i($17 st$ a(olo dou$ se(ole. 2oldatul, -rin1&nd r$d$(ini, devine (olon1M. Pu)in (&te -u)in legiunile /ritane uit$ leg$turile lor (u Ro*a. 6ntr+o 1i ,'i vor -ro(la*a un ,*-$rat Gn nou e9emplu de modernizare nepotrivit). 09ploatarea provinciilor romane s$a bazat pe sistemul sclavagist. =hiar rolul i metodele de e9ploatare a provinciilor care revin elementelor sociale men*ionate ,n nota 1/ servesc consolid)rii acestui mod de produc*ie. 1" 0 vorba de =ohors 7 .elia @acorum, ,nfiin*at) de ,mp)ratul Hadrian 11"$1/# e.n.& i atestat) de pe la anul 13! e.n. f)r) ,ntrerupere cu garnizoana ,n Britania. 1# .utorul folosete aci termenul ,n mod ambiguu. 0l se g+ndete ,n primul r+nd la rolul de colonist pe care$l au solda*ii elibera*i veteranii&, r)mai definitiv ,n provinciile unde f)cuser) serviciul militar. 1rin colon, ,n sens restr+ns, se ,n*elege un produc)tor agricol, posesor de p)m+nt i legat de p)m+nt din secolul al 76$lea e.n.&, obligat fa*) de marele proprietar la o redeven*) ,n produse. Gn precursor, deci, al erbului medieval, ceea ce, ,n genere, nu e cazul pentru ostaul roman eliberat din serviciu, care era om liber i mic proprietar.
1!

-ro-riu19, (are se va du(e s$ lu-te -e (ontinent (u -retenden)ii veni)i din alte -rovin(ii. "*-eriul va -ieri ,n ur*a a(estor lu-te. Ple(area legiunilor, %ie ($ se du( ,n Aalia s$ lu-te -entru (au1a generalului lor, %ie ($ le (.ea*$ la Ro*a un ,*-$rat a;uns la (a-$tul -uterilor, va %i -entru 9ritania un eveni*ent (u at&t *ai grav (u (&t ele*entele (ivile ale -o-ula)iei au -ierdut ,n de(ursul ,ndelungatei -$(i ro*ane toate virtu)ile r$1/oini(e. Ni(i /ogatul -ro-rietar de villaCO, ni(i %er*ierii din ($tunele (elti(e, ni(i s(lavii nu sunt o'teni. Pri*e;dia (ivili1a)iilor %eri(ite este a(eea de a %a(e -e (et$)ean s$ uite ($, ,n ulti*$ anali1$, li/ertatea de-inde de valoarea sa *ilitar$. <eudalitatea va %i noua %or*$ -e (are o va lua a-$rarea lo(al$, (&nd o((identalii, du-$ as-re su%erin)e, vor des(o-eri o dat$ *ai *ult ne(esitatea a(esteia. """. "n(ursiunile -i()ilor 'i s(o)ilor ,n nord erau, ,n 9ritania ro*an$, (ala*it$)i ve(.i 'i a((e-tate. 2-re s%&r'itul se(olului al """+lea a-are -entru -ri*a oar$ un nou -eri(olJ invadarea (oastelor de ($tre /ar/arii %ran(i 'i sa0oni. 0ista totu'i o %lot$ ro*an$ ,ns$r(inat$ s$ stea de -a1$ la Marea Nordului 'i la #analul M&ne(ii ( lassis !ritannica)" %$r$ ,ndoial$ ($ era ne,ndestul$toare, deoare(e, -e la CMO, i*-eriul tre/ui s$ nu*eas($ un nou a*iral, #arausius, (are -ri*i *isiunea s-e(ial$ de a res-inge in(ursiunile sa0one. A(u1at ($ e *ai a-rig la ;e%uirea ;e%uitorilor de(&t ,n a-$rarea -rovin(iei, a*enin)at (u o an(.et$, #arausius se revolt$, anga;$ ,n Aalia *er(enari %ran(i 'i -use tru-ele sale s$+l -ro(la*e ,*-$rat. 3e la CM6 -&n$ la C9E, u1ur-atorul, -roteguit de %lota sa, do*ni ,n 9ritania 'i o -arte a Aaliei. o %igur$ (iudat$ a(est ,*-$rat (elt (are a -us s$ se /at$ + -&n$ la Rouen + *one1i gravate (u e%igia 9ritaniei s-un&ndu+iJ #xpectate veniC1, 'i alte *one1i ,n onoarea $omei eterne. 3ar su((esul es(a-adei sale dovede'te sl$/i(iunea i*-eriului. 3u-$ (e 3io(letian resta/ili ,n s%&r'it ordinea, -entru a evita ase*enea pronunciamientos ,n(er($ s$ ,*-art$ -uterea ,n 9ritania ,ntre trei oa*eniJ un guvernator (ivil, un (o*andant 'e%, sau Dux !ritanniarum, 'i un omes littoris saxonici, (o*ite al (oastei sa0one, (are de-indea de -re%e(tul Aaliei, 'i nu de guvernatorul 9ritaniei. A(east$ r&nduial$ d$du /une re1ultate de+a lungul -ri*ei ;u*$t$)i a se(olului al ">+lea 'i inva1iile ,n(etar$. ">. 72%&r'itul st$-&nirii ro*ane ,n 9ritania (oin(ide (u o adev$rat$ de1l$n)uire de tul/ur$ri 'i r$s(oale *ilitare, (u at&t *ai de neiertat (u (&t i*-eriul se a%la atun(i ,ntr+un *o*ent de *are -eri(ol8. Prin EMF legiunile din 9ritania -ro(la*ar$ ,*-$rat -e -o-ularul 'i %oarte valorosul lor general Ma0i*us, (are, l$s&nd ,n 9ritania nu*ai garni+ 1oana 1idului, ,'i duse solda)ii ,n Aalia -entru a+l ata(a -e ,*-$ratul Aratian. 6l ,nvinse, dar %u la r&ndul s$u /$tut de ,*-$ratul T.eodosius al "*-eriului de r$s$rit 'i de(a-itat. !egiunile sale nu s+au *ai ,ntors. 75na dintre (ele *ai %ru*oase -ovestiri ale (el)ilor des(rie aventurile unui ,*-$rat ro*an, Ma0en Gledig ?evident Ma0i*us@ (are, ador*ind ,n ti*-ul unei v&n$tori 'i vis&nd o -rin)es$ *inunat$, -orni ,n ($utarea ei 'i o g$si ,n 9ritania. O lu$ de so)ie 'i ,n$l)$ 9ritania -e (ul*ile gloriei, dar Ro*a ,l uitase 'i tre/ui .cest ,mp)rat proclamat de legiunile din Britania este acelai 2agnus 2a9imus de care autorul vorbete ceva mai departe, ,n paragraful 76 '? >atifundie sclavagist) roman). '1 Vino, cel ateptat!
1:

s$+'i -$r$seas($ noul regat 'i s$ re(u(ereas($ i*-eriul. Pentru a(east$ e0-edi)ie, 9ritania ,i o%eri legiuni, (are nu s+au *ai ,ntors ni(iodat$. Ar*ata lui Ma0en -o-ulea1$ )ara *or)ilor8. 5n do(u*ent o%i(ial ?reda(tat ,ntre FOO 'i FEO@, %otitia Dignitatum, *ai (itea1$ 9ritania (a o -rovin(ie (u nu*eroase unit$)i ro*ane, dar (u siguran)$ lista lor nu era la 1i. 6n realitate, (ea *ai *are -arte a legiunilor -le(ase, la s%&r'itul se(olului al ">+ lea, s-re )ara *or)ilor. #&nd ,n(e-u *area inva1ie a Ro*ei, ,n anul F1O, 2tili(on, (o-le'it de vandali 'i /urgun1i, *ai (eru o dat$ ,nt$riri 9ritaniei. O'tenii (are au r$s-uns a(estui a-el 'i au -$r$sit insula nu erau ro*ani, (i /ritani. Provin(ia r$*ase a-roa-e %$r$ a-$rare.

>. #e s+a ,nt&*-lat a-oiD 2e -are ($ -i()ii 'i s(o)ii au devenit *ai ,ndr$1ne)i 'i ($, -entru a+i (o*/ate, o ($-etenie /ritan$, >ortigern, ar %i (.e*at ,n a;utor -e sa0onii Hengest 'i Horsa 'i le+ar %i o%erit ni'te teritorii ,n s(.i*/ul s-adelor. A(e'tia, du-$ (u* s-une (roni(arul, (&nd s+au v$1ut -e insul$, s+au ,ntors ,*-otriva -atronului lor. Atra'i de a(east$ )ar$ /ogat$ 'i sla/ a-$rat$, n$v$litorii ger*ani devenir$ din (e ,n (e *ai nu*ero'i. #u -rivire la anul F1M se (ite'te ,n (roni(a anglo+sa0on$J 76n anul a(ela ro*anii str&nser$ toate avu)iile (are se a%lau ,n 9ritania. O -arte le as(unser$ ,n -$*&nt= restul ,l luar$ (u ei ,n Aalia8. 6n 1ilele noastre s+au de1gro-at *ai *ulte dintre a(este (o+ *ori, al($tuite din o/ie(te de argint 'i aur. Toate des(o-eririle ar.eologilor dovedes( ($ ,ntreaga )ar$ a %ost atun(i (u-rins$ de groa1$. &ilele 'i (asele distruse -oart$ ur*e de in(endiu. <erestrele %useser$ 1idite ,n gra/$. 2e g$ses( s(.elete %$r$ *or*inte. 9eda venera/ilulCC des(rie ast%el inva1iileJ 7 di%i(iile -u/li(e 'i -arti(ulare au %ost do/or&te, -reo)ii u(i'i ,n %a)a altarelor... 3intre a(ei (are au -utut %ugi, unii au %ost -rin'i ,n *un)i 'i *asa(ra)i= al)ii, ,n%o*eta)i, s+au -redat 'i, da($ nu erau o*or&)i -e lo(, deveneau s(lavi. "ar al)ii, (u ini*a ,ndurerat$, au %ugit -este *$ri. 5lti*ii r$*a'i au dus o via)$ nenoro(it$ -rintre st&n(i 'i *un)i8. #ea *ai *are -arte dintre (el)i se re%ugiar$ ,n regiunile *untoase din vest, unde se *ai g$ses( 'i ast$1i. 72e o-rir$ ai(i, la *alul *$rii, ($)$r&ndu+se -e st&n(i. 3in(olo ,n(e-ea o alt$ lu*e. R$*aser$ -e *al, a'te-t&nd /ar(a -odarului8. 2a0onii d$dur$ a(estor re%ugia)i nu*ele de gali, 'elsh, adi($ str(ini ?(uv&ntul ger*an 'elsche). Al)i (el)i e*igrar$ s-re Ar*ori(a, una dintre (ele *ai -ustii -rovin(ii ale Aaliei, 'i %undar$ a(olo Mi(a+9ritanie. !eg$tura dintre (ele dou$ 9ritanii %u dura/il$. 7Tristan e /ritan= !an(elot a venit din <ran)a la (urtea lui Art.ur 'i Merlin %a(e naveta ,ntre (ele dou$ )$ri8. >". #u(erirea insulei de ($tre sa0oni a %ost lent$ 'i a-$rarea ei adeseori (ura;oas$. 6n FC9, s%&ntul Aer*anus, e-is(o- de Au0erre, sosi la >erula*iu* -entru a (ondu(e lu-ta ,*-otriva ere1iei -elagieneCE, (eea (e dovede'te ($ /ritanii *ai aveau r$ga1 s$ se o(u-e 'i de teologie ,n ti*-ul inva1iilor. 6n vre*ea (&nd e-is(o-ul se a%la a(olo, sa0onii 'i -i()ii a*enin)au ora'ul, 'i atun(i s%&ntul Aer*anus lu$ (o*anda tru-elor, organi1$ o =)lug)r i ,nv)*at cronicar anglo$sa9on !"' sau !"/$"/%&. 0rezie religioas) r)sp+ndit) cu ,ncepere de prin secolul al 6$lea al c)rui nume provine de la ini*iatorul ei, 1elagius circa /"?$33?&, personaB a c)rui biografie este destul de pu*in cunoscut)4 s$a afirmat, printre altele, c) a fost originar din 7slanda, ,ns) nu avem certitudinea acestui fapt.
'' '/

a*/us(ad$ 'i, la *o*entul -rielni(, ,i arun($ -e (re'tini ,*-otriva /ar/arilor ,n strig$tul de Aleluia. "e'i ,nving$tor. 6n se(olul al >"+lea, un rege Art.ur ?sau Artorius@, *iti(ul suveran (are avea s$ ins-ire -e -oe)i, re-urt$ vi(torii ,*-otriva n$v$litorilor. 3ar ,n($ de -e atun(i anglii, sa0onii 'i iu)ii sunt st$-&ni -e (ea *ai /ogat$ -arte a )$rii. un *otiv %ires( de ui*ire dis-ari)ia a-roa-e total$ a (ivili1a)iei (elto+ro*ane din Anglia. 6n Aalia, *ai ales ,n sud, ora'ele 'i *onu*entele ro*ane au r$*as ,n -i(ioare. !atina t&r1ie a %urni1at -rin(i-alele ele*ente ale li*/ii %ran(e1e. 3ar ,n Anglia li*/a;ul a -$strat -u)ine ur*e ale st$-&nirii ro*ane. #uvintele engle1e'ti de origine latin$ sunt sau (uvinte 'tiin)i%i(e ,nsu'ite *ult *ai t&r1iu, sau (uvinte %ran(e1e (are datea1$ de la (u(erirea nor*and$. 6ntre rarele vo(a/ule (are e0ist$ din vre*ea -ri*ei (u(eriri ro*ane nu se -ot (ita de(&t aesar, (uv&nt universal, street, strad$ (strata via, (are se reg$se'te ,n )trat*ord) mile, (are este *ila ro*an$, +all, (are este vallum, 'i ter*ina)ia chester (castra)... 5n ,*-$rat, dru*uri, un 1id, s$ %ie tot (e l$sa *o'tenire Ro*a, du-$ -atru sute de ani, (elei *ai ,nde-$rtate dintre -rovin(iile saleD >"". 7!u(rul (el *ai i*-ortant (e se -oate o/serva (u -rivire la <ran)a 'i Anglia nu e %a-tul ($ se g$ses( a(olo *onu*ente ro*ane, (i ($ ele sunt *onu*ente ro*ane8. 6n *o'tenirea l$sat$ de ro*ani, Anglia, (a 'i uro-a ,ntreag$, a g$sit (re'tinis*ul 'i ideea de stat. "*-eriul 'i -a(ea ro*an$ vor r$*&ne visul de %eri(ire al (elor *ai /uni suverani /ar/ari. 6n "rlanda, ,n Nara Aalilor, -reo)ii 'i ($lug$rii vor salva (ultura ro*an$. #roni(arul Aildas ?a-ro0i*ativ LFO@ (itea1$ -e >irgiliu 'i, (&nd vor/e'te de latin$, s-uneJ %ostra lingua. #&t des-re ni*i(irea total$ a (el)ilor ro*ani1a)i, teorie s(u*-$ odinioar$ istori(ilor sa0oni, este o idee greu de (on(e-ut. <a-tul ($ rarele (uvinte (elte (are au su-ravie)uit ,n li*/a engle1$ sunt (uvinte re%eritoare la via)a do*esti($ -are a dovedi ($ invadatorii se ($s$toriser$ (u %e*ei indigene. 3intre /$r/a)i, *ul)i au %ost *asa(ra)i, al)ii, (u siguran)$, au devenit s(lavi, dar, la %el (a 'i odinioar$ i/erii, (el)ii n+au %ost ni*i(i)iCF. 3a($ engle1ul *odern este at&t de -ro%und deose/it de ger*an, lu(rul se e0-li($ ,n -arte -rin a(eea ($ (u(erirea nor*and$ a %ost -entru el o a doua (u(erire latin$, iar ,n -arte -entru ($ s&ngele n$v$litorilor ger*ani s+a a*este(at ,ntr+o -ro-or)ie destul de *are (u s&ngele se*in)iilor (are ,i -re(edaser$.

VI ANGLII, IUII I SAXONII ". 7Tru-uri ,nalte 'i al/e, o(.i al/a'tri (r&n(eni 'i -$rul de un /lond ro'ieti(= sto*a(uri nes$)ioase, ve'ni( ,n%o*etate, ,n%ier/&ntate (u /$uturi tari= tineri tre1i)i t&r1iu la dragoste= in'i (are /eau (u neru'inare 1i 'i noa-te8. 2a0onii 'i anglii au te*-era*ente Re*ar($* argu*entarea de /un+si*) a autorului, a;ung&nd la a(eea'i (on(lu1ie la (are a a;uns 'i istoriogra%ia noastr$ ,n -ro/le*a si*ilar$ a -retinsei 7e0ter*in$ri totale8 a da(ilor.
CF

violente. !e vor -$stra= du-$ (in(is-re1e(e se(ole (ara(terul lor + (u toate regulile stri(te ale unui (od -roto(olar n$s(ut din a(east$ violen)$ ,ns$'i + va r$*&ne *ai -u)in su-lu de(&t a(ela al unui (elt sau al unui latin. 6n ti*-ul inva1iilor, ei a(ord$ -u)in$ i*-ortan)$ vie)ilor o*ene'ti. Pl$(erea lor %avorit$ este r$1/oiul. "storia lor sea*$n$ (u 7a(eea a (or/ilor 'i a g$ilor8. 3ar 7din(olo de a(east$ /ar/arie nativ$ e0ist$ ,n(lina)ii no/ile8 'i *ai ales 7o anu*it$ serio1itate (are+i %ere'te de senti*ente %rivole8. <e*eile, la ei, sunt (aste 'i ($s$toriile -ure. 9$r/atul, du-$ (e 'i+a ales o ($-etenie, ,i r$*&ne (redin(ios. #rud %a)$ de du'*an, el se dovede'te loial ,n (adrul gru-ului s$u. 79$r/atul din a(east$ ras$ -oate a((e-ta un su-erior, este (a-a/il de devota*ent 'i de res-e(t8. Pus la ,n(er(are de ,n%ri(o'$toarea %or)$ a naturii *ai *ult de(&t lo(uitorii din )$ri (u o (li*$ *ai /l&nd$, el este religios. Are o i*agina)ie e0altat$ 'i trist$. Pustiurile ,n (are a tr$it sunt di%erite de a(elea ,n (are s+a 1$*islit as-ra -oe1ie /i/li($, ele ,ns$ l+au -reg$tit s+o ,n)eleag$. #&nd va des(o-eri 9i/lia, va ($-$ta o -asiune sin(er$ 'i dura/il$ -entru 7#artea ($r)ilor8CL. "". u'or s$+)i i*agine1i o de/ar(are a unei /ande de sa0oni. 6*-in'i de *aree s-re un estuar, /ar/arii ur($ un r&u sau *erg de+a lungul unui dru* ro*an= g$ses( o villa ,n(on;urat$ de ogoarele sale sau (oli/ele unui ($tun (elt. Ni(i un )i-$t, ni(i un glas. 6n %a)a u'ilor + (adavre= restul lo(uitorilor au %ugit. #eata e ,n%o*etat$= au *ai r$*as (&teva -$s$ri, (&teva ani*ale= se vor o-ri ai(i 'i, deoare(e -$*&ntul e des)elenit, ,l vor (ultiva. 3ar sa0onii se %eres( s$ se sta/ileas($ ,n villa ro*an$. Mai ,nt&i ($ e -e ;u*$tate ars$ 'i, a-oi, (u siguran)$, /ar/arii a(e'tia su-ersti)io'i se 'i te* de u*/rele st$-&nilor asasina)i. #u at&t *ai -u)in, oa*enii a(e'tia o/i'nui)i s$ tr$ias($ ,n aer li/er, )$rani, v&n$tori, -$durari, se vor du(e s$ lo(uias($ ,n ora'e. 3u-$ s(urt ti*- *i(ile (et$)i ro*ane vor %i a/andonate. Aer*anii, a;un'i ,ntr+o )ar$ nou$, ,'i res-e(t$ ve(.ile lor o/i(eiuri. 3o/oar$ (o-a(i 'i (onstruies( o (as$ din trun(.iuri de ar/ori -entru 'e%ul tri/ului, no/ilul, iar -entru ei ,n'i'i /ar$(i de -ionieri. Pentru re-arti1area -$*&nturilor, /anda va ur*a tradi)ia ger*ani($. 2atul (to+n, to+nship, de la (uv&ntul sa0on tun, gard@ va %i -ro-rietarul (ole(tiv al (&*-urilor, dar %ie(are va avea -artea sa deter*inat$ . 6nainte de venirea ro*anilor, (el)ii (ultivau -$*&ntul ,ntr+un *od -ri*itiv. 3es)eleneau un (&*-, se*$nau, re(oltau 'i, du-$ (e -$*&ntul era se($tuit, -orneau *ai de-arte. 2a0onii au *etode *ai e%i(iente. !a unele tri/uri ogoarele (o*unei sunt ,*-$r)ite ,n trei (&*-uri, din (are unul va %i l$sat ,n -&rloag$ ti*- de un an -entru (a -$*&ntul s$+'i re(a-ete vigoarea. Pentru des)elenirea solului se d$ %o( ier/urilor, a ($ror (enu'$ serve'te de ,ngr$'$*&nt. A-oi se ,*-arte %ie(are dintre (ele trei (&*-uri (o*une ,n -ar(ele, se-arate -rin %&'ii ,nguste de iar/$. Par(elele atri/uite %ie($rei %a*ilii sunt re-arti1ate ,n lo(uri di%erite ale (elor trei (&*-uri, ast%el (a to)i s$ ai/$ -arte egal$ din -$*&ntul /un 'i din (el 1agin) de rar) fine*e, ,n care, folosind cu m)iestrie te9tele cronic)reti privitoare la anglo$sa9oni, autorul stabilete o paralel) subtil) ,ntre caracterul acestora i al englezilor de azi, voind s) sugereze unele elemente de motenire ancestral) ,n caracterele na*ionale ale ultimilor. Firete c) aceast) schi*) este schematic). 7nvadatorii erau foarte deosebi*i unii de al*ii. Hn mai multe regiuni nici nu au e9istat c+mpuri colective, dar cele ce urmeaz) dau o oarecare idee de modul cel mai simplu ,n care se desf)urau lucrurile $ n.a
'%

r$u. Ii -$'unile sunt ,*-$r)ite, -&n$ ,n 1iua (ositului. 6n s%&r'it, se ,*-re;*uie'te o -$dure (o*un$, ,n (are -or(ii vor g$si g.ind$ 'i oa*enii vreas(uri. """. O (o*unitate rural$ de 1e(e -&n$ la trei1e(i de %a*ilii, iat$ (e e satul, (elula vie)ii anglo+sa0one. a e ad*inistrat$ din -un(t de vedere e(ono*i( de o *i($ adunare, denu*it$ moot, (are se ,ntrune'te su/ un (o-a( sau -e o (olin$, unde se de(ide re-arti1area (&*-urilor, nu*$rul vitelor -e (are este ,ndre-t$)it s$+l tri*it$ %ie(are la -$'unile (o*une, retri/u)ia a(ordat$ -$storilor 'i (io/anilor (o*unit$)ii. Tot ai(i se dese*nea1$ re-re1entantul o%i(ial al satului, reeve, (are este ,n a(ela'i ti*- -ri*ar 'i ad*inistrator al do*eniului (o*unal, un +ood,reeve, (are se va o(u-a de -$duri, -re(u* 'i -e -lugarul (are va *&na -lugul (o*unal. Mai totdeauna se a%l$ ,n sat 'i un no/il, thegn sau thane, ($-etenie de r$1/oi, (are are dre-tul de a (ere redeven)e ,n natur$ sau ,n *un($. 6n a(ele vre*i -ri*itive (lasele so(iet$)ii sunt destul de vag de%inite. Mai ;os de no/il este o*ul li/er, (are nu datorea1$ ni*i( no/ilului -entru -$*&nturile sale ,n a%ar$ de trinoda necessitas, adi($ servi(iul de r$1/oi, re-ara)ia dru*urilor 'i a -odurilor. A-oi vin alte (lase 'i -$turi (are varia1$ du-$ lo( 'i ti*- 'i a ($ror tr$s$tur$ (o*un$ este ($ (ei (are %a( -arte din ele datorea1$ o redeven)$, ,n natur$ sau ,n *un($. 6n s%&r'it, *ulte sate au s(lavii lor, -oate des(enden)i ai (a-tivilor (ru)a)i, (are vor dis-$rea ,ntre se(olul al B+lea 'i al B"+lea. ">. -ro/a/il ($ ,n *o*entul venirii anglo+sa0onilor, %ie(are tri/ nou (are de/ar(a avea 'e%ul sau regele s$u de (are thane,ii erau lega)i -rin (redin)$ -ersonal$. Pu)in (&te -u)in, -rin (u(eriri, ($s$torii, de%ri'$ri de terenuri, s+au (reat %or*a)iuni statale *ai *ari. O -utere (entral$ e*/rionar$ a -utut i*-une a(el *ini*u* de organi1are ad*inistrativ$ %$r$ de (are nu -oate %i re(rutat$ o ar*at$, ni(i -er(e-ut vreun tri/ut. 6n se(olul al >""+lea e0istau ,n($ ,n Anglia 'a-te regate. 6n se(olul al >"""+lea *ai su/1ist$ treiJ la nord Nort+ .u*/ria= ,n (entru Mer(ia= la sud de Ta*isa, Gesse0. 6n se(olul al "B+lea r$*&ne nu*ai Gesse0. 6n %ie(are regat regele des(inde totdeauna din a(eea'i %a*ilie sa(r$, dar dintre *e*/rii a(estei %a*ilii (onsiliul ,n)ele-)ilor sau 'itan -oate alege, ,ntr+o anu*it$ *$sur$. #onsiliul nu este o adunare re-re1entativ$, o -re%igurare a -arla*entului sau a #a*erei lor1ilor. Ni(i *$(ar nu este o adunare de pairi ereditari. Regele (.ea*$ a(olo -rin(i-alele ($-etenii, iar *ai t&r1iu, du-$ (e ger*anii se vor %i (onvertit, -e ar.ie-is(o-i, e-is(o-i 'i a/a)i. #onsiliul ,n)ele-)ilor, (are este -u)in nu*eros, (onstituie 'i (ea *ai ,nalt$ (urte de ;usti)ie. Poate s$ ,nl$ture un rege in(a-a/il sau s$ re%u1e, *ai ales ,n ti*de r$1/oi, ,n(redin)area regatului unui *inor. A'adar, *onar.ia este -e ;u*$tate ele(tiv$, dar alegerea se %a(e dintre *e*/rii unei anu*ite %a*ilii. Regatul este ,*-$r)it ,n shires, de unde nu*ele (o*itatelor engle1e ?Gilts.ire, O0%ords.ire, Por:s.ire@= li*itele s.ire+ urilor anglo+sa0one (ores-und a-roa-e -retutindeni (u (ele ale (o*itatelor de ast$1i. !a ,n(e-ut un shire re-re1int$ *ai ales o unitate ;uridi($= este sediul unei (ur)i de ;usti)ie, unde %ie(are sat ,'i tri*ite de *ai *ulte ori -e an re-re1entan)ii s$i. #ur&nd regele avea s$ %ie re-re1entat a(olo -rintr+un sheri**, -e (&nd ealdorman,ul avea s$ %ie un %el de guvernator lo(al, 'e% *ilitar 'i totodat$ -re'edinte al (ur)ii. 5n shire se (o*-une din hundreds ?(are sunt sau gru-e de o sut$ de %a*ilii, sau gru-e (are %urni1ea1$ o sut$ de solda)i@. A(este hundreds la r&ndul lor se su/divid ,n tuns, sau sate. 3ar ,*-$r)irile

ad*inistrative, *ult$ vre*e (on%u1e, nu vor deveni -re(ise 'i sta/ile de(&t du-$ *ai *ulte se(ole de organi1are. >. 4usti)ia o distri/uia o adunare, (urtea shire,ului, 'i nu, (a la ro*ani, un *agistrat re-re1ent&nd -uterea (entral$. #u* ,'i -ronun)a adunarea .ot$r&rile saleD Nu 'ti*. <$r$ ,ndoial$ ($ aveau lo( dis(u)ii 'i se %or*a a-oi, ,ntr+un %el oare(are, o *a;oritate. #ri*ele (ele *ai o/i'nuite erau o*u(iderea, %urtul (u *&na ,nar*at$ 'i (erturile violente. Pedea-sa se *$rea -ro-or)ional (u nu*$rul vinova)ilor. !egile sa0onului "naC6 ?%inele se(olului al >""+lea@ s-unJ 7Nu*i* .o)i -e a(eia al ($ror gru- nu+i %or*at din *ai *ult de 'a-te -ersoane= da($ sunt ,ntre 'a-te 'i trei1e(i 'i (in(i, (onstituie o /and$= da($ sunt *ai *ult de trei1e(i 'i (in(i, (onstituie o ar*at$8. #ri*ele erau so(otite *ai grave da($ violau pacea regelui, adi($ se (o*iteau ,n %a)a lui sau ,n ve(in$tatea lo(ului unde se a%la. 73a($ un o* se /ate ,n (asa regelui, -oate s$+'i -iard$ toate /unurile 'i via)a lui e la dis(re)ia suveranului= da($ se /ate ,ntr+o /iseri($, va -l$ti o sut$ dou$1e(i de 'ilingi= da($ %a-tul se ,nt&*-l$ ,n (asa unui ealdorman, va -l$ti 'ai1e(i de 'ilingi ealdormanului 'i 'ai1e(i regelui. 3a($ se /ate ,n (asa unui )$ran, va -l$ti o sut$ dou$1e(i de 'ilingi regelui 'i 'ase )$ranului8. 2e sta/ilea -entru %ie(are ins un +ergeld ?sau Rer+gild@, adi($ o valoare -ersonal$, (e tre/uia -l$tit$ %a*iliei sale da($ era u(is= de alt%el, era 'i su*a -e (are tre/uia s+o -l$teas($ el ,nsu'i regelui -entru a r$s(u*-$ra -ro-ria sa via)$. 'ergeld, ul no/ilului era de 'ase ori *ai *are de(&t al unui o* li/er 'i ;ur$*&ntul s$u avea o valoare de 'ase ori *ai *are. 'ergeld+ul este indi(iul unei so(iet$)i ,n (are tri/ul, gru-ul de oa*eni lega)i ,ntre ei -rin s&nge, este *ai i*-ortant de(&t individul. Ori(e -rietenie, ori(e ur$, ori(e des-$gu/ire este (ole(tiv$. >". 9alan)a ;usti)iei (&nt$rea -e atun(i nu -ro/e, (i ;ur$*inte. #urtea nu audia *artori, re(la*antul 'i -&r&tul tre/uiau s$ adu($ oa*eni dis-u'i s$ ;ure ,n %avoarea lor. >aloarea ;ur$*&ntului era -ro-or)ional$ (u su-ra%a)a -ro-riet$)ii *artorului. 5n o* a(u1at de %urt ,n /and$ tre/uia, -entru a se dis(ul-a, s$ -rodu($ ;ur$*inte de o valoare total$ de o sut$ dou$1e(i de hides ?un hide %iind unitatea teritorial$ e(.ivalent$ (u ne(esarul ,ntre)inerii unei %a*ilii@. Poate -$rea (iudat$ a(east$ ,nsu*are de ;ur$*inte, dar s-er;urul era, desigur, %oarte rar -rintre a(e'ti oa*eni (are (redeau ,n *ira(ole -ersonale, 'i, -e de alt$ -arte, ,ntr+o (o*unitate restr&ns$ unde ve(inii (uno'teau totdeauna adev$rul ,ntr+o *$sur$ *ai *are sau *ai *i($. #ine era (unos(ut -entru a-u($turile sale rele nu g$sea *artori. 6n li-sa ;ur$*intelor se re(urgea la ;ude(ata -rin a-$ ?a(u1atul, (u *&inile 'i -i(ioarele legate, era arun(at ,ntr+un la(, /ine(uv&ntat ,n -reala/il, 'i re(unos(ut (a nevinovat da($ se du(ea la %und, se*n ($ a-a voia s$+l -ri*eas($@ sau la ;ude(ata -rin %ierul ro'u ?a(u1atul tre/uia s$ )in$ %ierul la o anu*it$ distan)$, vinov$)ia sau nevinov$)ia sa %iind deter*inat$ de as-e(tul arsurii du-$ un anu*it nu*$r de 1ile@. 3u-$ (u(erirea nor*and$, ,n (a1 de (on%li(t (u -rivire la -ro-rietatea unui teren, se re(urgea la ordalia -rin lu-t$ ?(ei doi adversari, ,nar*a)i nu*ai (u (&te o -av$1$ 'i un (io*ag, se /$teau -&n$ (e unul dintre ei, a;ung&nd la (a-$tul -uterilor, (erea ,ndurare@. 7na sau 7ni $ rege ,n Iesse9 !##$"'!&. >egile sale, alc)tuite ,ntre !:? i !:/, sunt printre cele mai vechi monumente Buridice anglo$sa9one.
'!

>"". Toate a(este tr$s$turi s(.i)ea1$ o so(ietate /rutal$, grosolan$, dar -ro%und (instit$ 'i ale ($rei institu)ii (on)ineau ger*enii unei -uterni(e vie)i lo(ale. 73a($ Hengest 'i Horsa nu vor %i adus (u ei, a'a (u* au ,n(er(at unii s$ ne ,n(redin)e1e, ni(i (iorna 3e(lara)iei dre-turilor din 16MM, ni(i a(eea a A(tului din 1M9F -entru instituirea (ur)ilor de ;ude(at$ ,n distri(tele rurale, ei au introdus totu'i ,n Anglia (&teva u1an)e %olositoare8. >o* o/serva, studiindu+le istoria, ($ ,n tot ti*-ul duratei vie)ii lor na)ionale anglo+sa0onii au -$strat gustul -entru 7(o*itete8, gru-uri de oa*eni (are ,n(er(au s$ re+ 1olve greut$)ile vie)ii (otidiene -rin de1/ateri -u/li(e, du(&nd a-roa-e totdeauna la un (o*-ro*is. 6n(lina)ia a(easta, (are i+a %erit adesea de r$1/oi (ivil, le+a venit, ,n -arte, de a(olo ($ de la ,n(e-utul e0isten)ei lor na)ionale ,n moot+urile satului 'i ,n (ur)ile (o*itatelor de-rinseser$ e0(elentul o/i(ei de a trata -e lo(, %$r$ a re(urge la o /iro(ra)ie (entral$, un *are nu*$r de -ro/le*e ad*inistrative 'i ;udi(iare.

VII CONVERTIREA ANGLO-SAXONILOR ". Religia anglo+sa0onilor nu era li-sit$ de o %ru*use)e as-r$. a era (onstituit$ din ansa*/lul legendelor -ovestite ,n dda, 9i/lia nordului. Seii Odin, T.or, <reHa ?(are au dat, ,n engle1e'te, nu*ele lor unor 1ile ale s$-t$*&niJ 'ednesday, -hursday, .riday) tr$iau ,n Gal.alla, -aradisul ,n (are %e(ioare r$1/oini(e, >al:irii, trans-ortau lu-t$torii u(i'i -e (&*-ul de /$taie. Ast%el (ei vite;i erau re(o*-ensa)i, tr$d$torii 'i *in(ino'ii -ede-si)i, (ei violen)i ierta)i. Religia -ierdu *ult din -restigiul s$u, -rin e*igrare. ra legat$ de *eleagurile, -$durile, %luviile Aer*aniei. Gieland, %$urarulC7, nu *ai era, ,n 9ritania, de(&t un si*-lu e0ilat. Tag*a -reo)ilor era la sa0oni -u)in nu*eroas$ 'i sla/ organi1at$. Nu -are s$ %i o-us o re1isten)$ energi($ ,n *o*entul ,n (are (re'tinis*ul a %ost introdus ,n Anglia. 2ingurul dis(urs al unui *are -reot /ar/ar, (are ne+a %ost -$strat de istori(ul 9eda, (on)ine o a((e-tare s(e-ti($ 'i des(ura;at$. 3e alt%el, regii anglilor 'i sa0onilor 'tiau, ,n(e-&nd din se(olul al >"+lea, ($ %ra)ii lor de a(eea'i se*in)ie din Aalia 'i "talia se (onvertiser$. A(est e0e*-lu ,i ,nde*na la /un$voin)$. 9iseri(a Ro*ei era ,n(on;urat$ de -restigiul, %oarte *are ,n($, al i*-eriului= era *o'tenitoarea (ulturii anti(e 'i a s-iritului de organi1are *editeranean. !a *i(ile (ur)i anglo+sa0one, *isiunile (re'tine au %ost -ri*ite (u ,ng$duin)$, adesea (u res-e(t. "". #onvertirea Angliei a %ost o-era a dou$ gru-uri de *isionari veni)i unii din )$rile (elti(e, *ai ales din "rlanda, al)ii din Ro*a. 3u-$ -le(area ro*anilor, Nara Aalilor r$*$sese ,n *are -arte (re'tin$. 6n "rlanda, s%&ntul Patri(: ?ro*anul Patri(ius@ (onvertise la (re'tinis* tri/urile (elte 'i %ondase *$n$stirile unde s+au re%ugiat *ai t&r1iu, -entru a Sau, mai e9act, 6Jlund, personaB din legendele mitologice germane, consemnate ,n ;0dda<. 09ist) chiar dou) personaBe cu acest nume, unul $ arca ne,ntrecut $ parc a fi contribuit la formarea legendei despre Iilhelm 8ell, pe c+nd al doilea este echivalent cu zeul greco$roman Hephaistos, sau 6ulcan.
'"

s($-a de /ar/ari, a-oi de sara1ini, savan)ii de -e (ontinent. 3in a(este a'e1$ri *ona.ale au -le(at s%in)ii (are i+au (onvertit -e (el)ii din 2(o)ia, dintre (are (el *ai (ele/ru a %ost s%&ntul #olu*/a. #re'tinis*ul -$trunsese ad&n( ,n su%letul (el)ilor, *isti(i din %ire. 6n )$rile (elti(eJ "rlanda, Nara Aalilor, 2(o)ia, se %or*ase o /iseri($ na)ional$, inde-endent$ de /iseri(a ro*an$ 'i (are se str$duia s$ se*ene (u /iseri(a -ri*itiv$. #$lug$rii din "rlanda %ur$ vre*e ,ndelungat$ ni'te s(.ivni(i (are tr$iau, (a 'i a(eia din Te/aida, ,n (oli/e i1olate= nu*ai nevoia de siguran)$ i+a silit s$ a((e-te a'e1area a(estor (.ilii ,ntr+un lo( ,*-re;*uit 'i autoritatea unui stare). 6n "rlanda nu era inter1is$ ($s$toria ($lug$rilor 'i, de alt%el, ni(i (ea a -reo)ilor *ireni. 9iseri(ile erau goale, %$r$ altare. Preo)ii ,i /ote1au -e adul)i -e *alul r&urilor. !iturg.ia se rostea ,n li*/a -o-orului, 'i nu ,n latin$. Preo)ii tr$iau ,n s$r$(ie 'i d$deau de -o*an$ toate darurile (are li se %$(eau. 6n s%&r'it 1ilele de -a'ti erau %i0ate du-$ o/i(eiuri ve(.i, ast%el ($ s$r/$toarea nu (oin(idea, la (el)i, (u -a'tile ro*an. """. 6ntre ti*-, /iseri(a Ro*ei ,'i g$sise un 'e%. Pa-a Arigore (el Mare, aristo(rat ro*an (are o(u-ase la ,n(e-ut de*nit$)i (ivile, 'tiu s$ asigure -a-alit$)ii su((esiunea -rovi1orie a "*-eriului de a-us. ra ne(esar (a ve(.ea %un()ie a ,*-$ratului s$ %ie ,nde-linit$ %ie de un -reot, %ie de un o'tean. 3u-$ inva1ia lo*/ar1ilor, "talia ($1use -rad$ anar.iei. Ro*a 'i Nea-ole *ureau de %oa*e. 75nde este -o-orulD + se ,ntre/a Arigore. + 5nde este senatulD 2enatul nu *ai este, -o-orul a -ierit8. #on'tient de -eri(ol, a 'tiut s$+i %a($ %a)$. #ondu($tor s-iritual, el a luat ,n *&inile sale 'i ad*inistra)ia te*-oral$ a Ro*ei. 3is-un&nd din /el'ug de daruri -ri*ite de la (redin(io'ii s$i din Aalia, A%ri(a, 3al*a)ia, el le+a %olosit (a s$ .r$neas($ -o-orul ro*an. A(est *are o* de a()iune era 'i un artist. 2u/ ins-ira)ia lui s+a de1voltat (&ntul gregorian 'i s+a statorni(it %ru*osul (ere*onial al /iseri(ii, (are i+a i*-resionat at&t de *ult -e /ar/ari. Pentru -ro-ov$duirea religiei ,n statele nou (reate, s+a %olosit *ai ales de ($lug$ri. 2%&ntul 9enedi(t %ondase la ,n(e-utul se(olului ordinul /enedi(tinilor, (are ,*/ina *un(a *anual$ (u *un(a intele(tual$= el introdusese leg$*intele -er-etue, novi(iatul, eligi/ilitatea stare)ului= re%or*ele sale au atras ,n *&n$stiri elita genera)iei. Arigore ,n(redin)$ /enedi(tinilor nenu*$rate *isiuni. Pe unul dintre ($lug$rii lor, -riorulCM Augustin, l+a ,ns$r(inat (u evang.eli1area Angliei. ">. 2e (unoa'te ane(dota (lasi($. Pa-a, tre(&nd -rin t&rgul de s(lavi al Ro*ei, vede ni'te tineri (u -$r /lond, (u -ielea *inunat de al/$ 'i ,ntrea/$ de unde vinJ 72unt angli din 9ritania + i se s-une. + %on Angli, sed Angeli + r$s-unde Arigore. + Au %e)e de ,ngeri 'i ar tre/ui s$ stea al$turi de ,ngerii din (er...8 ?L97@. Pentru a+i (re'tina -e -$g&ni, -a-a tre/uia s$ se /i1uie -e %e*ei, ,n a(eea'i *$sur$ ,n (are se s-ri;inea -e ($lug$ri. 6n Anglia, regele din Tent luase ,n ($s$torie -e %ii(a (re'tin$ a regelui din Paris 'i ,ng$duise so)iei sale s$+'i adu($ un (a-elan. i i se adresar$ *ai ,nt&i -riorul Augustin 'i (ei -atru1e(i de ($lug$ri ai s$i, %oarte ,n%ri(o'a)i ($ se g$seau ,ntr+o )ar$ -e (are o (redeau s$l/ati($. i %ur$ ,ndat$ -ri*i)i ,n (a-itala Tentului, #anter/urH. Pa-a le d$duse (ele *ai ,n)ele-te s%aturi. 6nainte de toate nu tre/uiau s$ tul/ure (&tu'i de -u)in o/i(eiurile -$g&nilorJ 7Nu te ur(i -e v&r%ul unui
'#

Arad ,n ierarhia monahal), un fel de vicar al abatelui stare*ului&.

*unte s$rind, (i ,n(et, ,n(et, -as (u -as... 6n -ri*ul r&nd tre/uie s$ te %ere'ti s$ distrugi te*-lele ,n (are se a%l$ idolii= nu tre/uie distru'i de(&t idolii, a-oi s$ se -reg$teas($ a-$ s%in)it$, s$ se stro-eas($ te*-lele 'i s$ se adu($ ,n %ie(are reli(ve... 3a($ te*-lele sunt /ine (onstruite, e un lu(ru /un 'i %olositor (a ele s$ trea($ de la (ultul de*onilor ,n slu;/a adev$ratului 3u*ne1eu= ($(i at&ta ti*- (&t -o-orul va vedea ($ d$inuie ve(.ile lo(a'uri de rug$(iune, va %i *ai ,n(linat s$ se du($ la te*-lu, ,n virtutea o/i(eiului, (a s$+l adore -e adev$ratul 3u*ne1eu...8 Metoda a(easta ,*-$(iuitoare reu'i 'i regele Tentului se (onverti. Pa-a tri*ise lui Augustin pallium,ul, si*/olul autorit$)ii, ,l ,*-uterni(i s$ nu*eas($ e-is(o-i ,n Anglia, ,l s%$tui s$+'i a'e1e ar.ie-is(o-atul, ,n *od te*-orar, la #anter/urH 'i s$+l *ute la !ondra de ,ndat$ (e ora'ul va %i (onvertit. 3ar ni*i( nu+i *ai dura/il de(&t -rovi1oratul= #anter/urH r$*ase (a-itala religioas$ a Angliei. 9eda ne+a -$strat un (.estionar tri*is de Augustin -a-ei (are arat$ -reo(u-$rile unui ,nalt slu;/a' e(le1iasti( ,n anul 6OOJ 7#u* tre/uie s$ se (o*-orte e-is(o-ii %a)$ de (ler 'i ,n (&te -$r)i tre/uie ,*-$r)ite darurile %$(ute de (redin(io'iD... P&n$ la (e grad de rudenie se -ot ($s$tori (redin(io'ii (u -ersoane din %a*ilia lor 'i da($ este legal (a un /$r/at s+o ia de so)ie -e soa(ra luiD... Poate %i /ote1at$ o %e*eie ,ns$r(inat$D... !a (&t ti*- du-$ na'tere -oate veni o %e*eie la /iseri($D... 3u-$ (&te 1ile noul+n$s(ut -oate %i /ote1atD... !a (&t ti*- du-$ na'terea unui (o-il, o %e*eie -oate avea rela)ii tru-e'ti (u /$r/atul s$uD... Toate a(este lu(ruri si*te nevoia s$ le (unoas($ nea*ul -ri*itiv al engle1ilor8. >. vang.eli1area Angliei s+a %$(ut tre-tat= sunte* ,n -osesia relat$rii uneia din a(este (onvertiri, anu*e a lui dRin, regele Nort.u*/riei. 2e -oate vedea (u (&t$ serio1itate 'i uneori (u (&t$ -oe1ie vor/eau des-re (.estiunile religioase a(e'ti /$r/a)i 7(are aveau si*)ul su/li*ului8. Regele ,i (onvo($ -e (ei *ai de sea*$ -rieteni 'i s%etni(i (a s$+l as(ulte -e *isionarul (re'tin Paulinus. A(esta e0-li($ noua do(trin$ 'i regele ,ntre/$ -e %ie(are dintre 'e%i (e g&nde'te. 5nul dintre ei r$s-unseJ 7O, rege, *i se -are ($ da($ se (o*-ar$ via)a -$*&nteas($ a o*ului (u ti*-urile dinaintea 'i din ur*a lui, (are ne sunt ne(unos(ute, ea sea*$n$ (u 1/orul gr$/it al unei vr$/ii (e str$/ate sala unde iarna sta)i la *as$ (u slu;/a'ii 'i de*nitarii vo'tri, ,n ;urul unui %o( stra'ni(, ,n ti*- (e a%ar$ /&ntuie %urtuna sau vis(ole'te... >ra/ia, v+a* s-us, intr$ ,n 1/or -e o u'$ 'i iese ,ndat$ -e alta 'i, (&t ti*- se a%l$ ,n sal$, e la ad$-ost de urgia iernii. 3ar du-$ s(urta (li-$ de ti*%ru*os, ea se -ierde ,ndat$ ,n noa-tea ,ntune(oas$ din (are a venit. Tot ast%el via)a o*ului n+o -ute* vedea de(&t ,ntr+un r$sti*- s(urt, dar (e s+a ,nt&*-lat ,nainte sau (e va ur*a a-oi, nu 'ti* de lo(. A'adar, da($ noua do(trin$ (on)ine (eva *ai sigur, -are ($ *erit$ s$ %ie ur*at$8. 3u-$ (are *arele -reot -$g&n i1/u(niJ 73e *ult *i+a* dat sea*a ($ 1eii -e (are+i ador$* nu sunt ni*i(... Pro-un regelui s$+i reneg$* ,ndat$ -e to)i, 'i eu ,nsu*i voi da %o( te*-lelor 'i altarelor -e (are le+a* sl$vit at&ta vre*e %$r$ ni(i un %olos8. #onvertirea regilor adu(ea du-$ ea (onvertirea -o-oarelor, ast%el ($ in%luen)a *isionarilor se r$s-&ndea a(u* ,n salturi ra-ide. >". Progresele /iseri(ii Ro*ei ,n Anglia aveau s$ -rodu($ un (on%li(t (u ve(.ile /iseri(i /ritani(e din vest ?"rlanda 'i Nara Aalilor@. Augustin, %iind ,nvestit de -a-$ (u autoritate asu-ra tuturor e-is(o-atelor din 9ritania, (onvo($ -e e-is(o-ii (el)i. A(e'tia venir$ %oarte sting.eri)i 'i se ar$tar$ de ,ndat$ ;igni)i de %a-tul ($ Augustin, -entru a+'i

su/linia su-erioritatea, nu se ridi(ase ,n -i(ioare (a s$+i -ri*eas($. !e (eru trei (on(esiiJ s$ s$r/$toreas($ -a'tile ,n a(ela'i ti*- (u (eilal)i (re'tini, (ere*onia /ote1ului s$ se %a($ du-$ ritualul ro*an 'i s$ -redi(e (re'tinis*ul -$g&nilor anglo+sa0oni, (eea (e (el)ii re%u1aser$ totdeauna s$ %a($, deoare(e, ur&ndu+i -e invadatorii (are *asa(raser$ -e str$*o'ii lor, nu doreau s$ salve1e su%letele /ar/arilor. 9ritanii nu (edar$ asu-ra ni(i unuia din (ele trei -un(te, de(larar$ ($ nu re(unos( de(&t -e -ri*atul lor 'i o ru-ser$ (u Ro*a. Rela)iile dintre (re'tinii /ritani 'i (atoli(ii ro*ani se ,nr$ut$)ir$ %oarte *ult. Preo)ii /ritani nu d$deau s$rutul -$(ii -reo)ilor (atoli(i 'i re%u1au s$ stea la a(eea'i *as$ (u ei. #$lug$rii (el)i, uit&nd, din ur$ %a)$ de Ro*a, de ani*o1it$)ile lor %a)$ de /ar/ari, tre(ur$ 'i ei la (onvertirea -$g&nilor. i re-urtau su((ese la -o-orul de ;os, -e (&nd /iseri(a ro*an$ atr$gea %e*eile, -e suverani 'i -e (ei din %runtea tre/urilor o/'te'ti. #&nd (ele dou$ /iseri(i (re'tine evang.eli1au a(eea'i (urte, deose/irile do(trinale (reau situa)ii destul de di%i(ile. 2e ,nt&*-la (a ,ntr+o %a*ilie s$ se (ele/re1e s$r/$toarea -a'telor de dou$ ori, una du-$ alta. 5n rege ter*ina -ostul 'i s$r/$torea -a'tile, -e (&nd regina lui (ele/ra du*ini(a %loriilor 'i *ai -ostea. >"". 6n s%&r'it, regele Nort.u*/riei, OsRH, (are %usese (onvertit de /ritani, %u i*-resionat de argu*entele %iului s$u Al%red, (res(ut de un ($lug$r (atoli(. Regele, (a s$ ai/$ (on'tiin)a ,*-$(at$, (onvo($ un sinod la *&n$stirea din G.it/H, ,n (are (ele dou$ -$r)i tre/uiau s$+'i e0-un$ do(trina lor. OsRH des(.ise de1/aterile (u *ult /un si*), s-un&nd ($ (ei (are slu;es( a(ela'i 3u*ne1eu ar tre/ui s$ res-e(te a(elea'i reguli, ($ nu e0ista desigur de(&t o uni($ tradi)ie (re'tin$ adev$rat$ 'i %ie(are avea datoria s$ s-un$ de la (ine de)inea do(trina lui. !a (are /ritanii r$s-unser$ ($ ei )ineau -a'tile s%&ntului "oan vang.elistul 'i al s%&ntului #olu*/a, ,n ti*- (e (atoli(ii a%ir*ar$ ($ -a'tile lor era -a'+ tile a-ostolilor Petru 'i Pavel, -e (are ,l s$r/$toreau (re'tinii din toate )$rile lu*iiJ ,n "talia, ,n )$rile din A%ri(a 'i Asia, ,n gi-t 'i ,n Are(ia, ,n a%ar$ de /ritanii ,n($-$),na)i din a(este dou$ insule, (ele *ai ,nde-$rtate ale universului, (are aveau -reten)ia s$ s%ide1e restul (re'tin$t$)ii. 5r*$ o lung$ 'i %oarte inteligent$ de1/atere, -e (are (atoli(ul Gil%rid o ,n(.eie s-un&ndJ 7#.iar da($ #olu*/a al vostru a %ost un s%&nt, (u* ar -utea %i el -re%erat -rin)ului a-ostolilor, ($ruia 3o*nul Nostru i+a s-usJ UTu e'ti Petru 'i -e a(east$ -iatr$C9 voi 1idi /iseri(a *ea, 'i -or)ile iadului nu vor avea ni(i o t$rie ,*-otriva ei, 'i )ie vreau s$+)i ,n(redin)e1 (.eile ,*-$r$)iei (erurilor...V8. 3u-$ (e Gil%rid vor/i ast%el, regele ,ntre/$J 7 adev$rat, #ol*an, ($ a(este (uvinte au %ost -ronun)ate de 3o*nul NostruD + adev$rat, o, rege8 + r$s-unse (u o -er%e(t$ /un$+(redin)$ e-is(o-ul irlande1. + 7Pute)i dovedi ($ o ase*enea -utere a %ost ,n(redin)at$ lui #olu*/a al vostruD8 #ol*an *$rturisi ($ nu. 72unte)i a*&ndoi de a(ord + ad$ug$ regele + ($ (.eile ,*-$r$)iei (erurilor au %ost ,n(redin)ate s%&ntului PetruD + 2unte*8 + r$s-unser$ ei. 7Atun(i + (on(.ise regele +, de+ oare(e Petru veg.ea1$ la -or)ile (erului, *$ voi su-une -orun(ilor sale de tea*$ ($ ,n (li-a (&nd *$ voi ,n%$)i'a ,n %a)a -or)ilor nu+*i va des(.ide ni*eni da($ -urt$torul (.eilor ,*i va %i -otrivni(8. Joc de cuvinte provenit din limba latin), ,ntre numele 1etrus i cuv+ntul petra $ piatr), st+nc). Hn limba francez) Bocul de cuvinte e i mai reuit, numele de persoan) i cel comun av+nd o form) identic) 1ierre, pierre&.
':

To)i (ei de %a)$ ,l a-ro/ar$ -e rege 'i .ot$r&r$ s$ dea as(ultare de a(i ,nainte -a-ei.

VIII CRETINISMUL I GERMANISMUL N ANGLIA ". 6n(e-&nd din se(olul al >"""+lea, ,ntreaga Anglie %a(e -arte din /iseri(a ro*an$. Regii se rea1e*$ -e /iseri($, ,n -ri*ul r&nd -entru ($ sunt (redin(io'i, dar 'i -entru ($ ,n)eleg ($ a(east$ /iseri($, *o'tenitoare a tradi)iilor i*-eriale, le adu(ea o ierar.ie, o organi1are 'i o e0-erien)$ (are le li-seau. >re*e ,ndelungat$ e-is(o-ii 'i ar.ie-is(o-ii vor %i *ini'trii %ire'ti ai regelui. 9iseri(a, dins-re -artea sa, sus)ine *onar.iile, ea av&nd nevoie de o -utere te*-oral$ (are s$ i*-un$ res-e(tarea legilor sale. Pentru -a-alitate este o dovad$ de *are t$rie ($ a -utut ,nte*eia ,n Anglia 'i Aer*ania /iseri(i noi 'i su-use. 9iseri(ile din Orient ,'i dis-ut$ su-re*a)ia (u /iseri(a Ro*ei= /iseri(a <ran)ei e uneori -rea inde-endent$= dar e-is(o-ii engle1i soli(it$ ei ,n'i'i interven)ia (onstant$ a -a-ei. Ast%el ($ a(esta tri*ite ,n Anglia adev$ra)i -ro(onsuli ai (redin)ei, (are sunt -entru Ro*a e(le1iasti($ (eea (e %useser$ -entru Ro*a i*-erial$ *arii organi1atori ai -rovin(iilor. Ni*i( nu d$ o idee *ai *$rea)$ des-re universalitatea /iseri(ii de(&t atun(i (&nd ve1i un gre( din Asia Mi($, e-is(o-ul T.eodor din Tars, 'i un a%ri(an, a/atele Adrian, introdu(&nd ,n Anglia o ,ntreag$ /i/liote($ latin$ 'i grea($ 'i ,n%iin)&nd ,n Nort.u*/ria *$n$stiri, (are vor rivali1a -rin 'tiin)a lor (u a(elea din "rlanda. Printr+un (iudat -arado0, (ultura *editeranean$ va %i -$strat$ -entru gali de ($tre ($lug$rii anglo+ sa0oni. 6n (li-a (&nd sara1inii a;ungeau ,n (entrul <ran)ei 'i (&nd -$rea ($ e-o(a (lasi($ lua s%&r'it ,n uro-a, ,ntr+un regat a-roa-e /ar/ar, un ($lug$r, 9eda >enera/ilul, s(ria ,n li*/a latin$ %er*e($toarea sa /storie ecle0iastic( a na1iunii engle0e. Or, 9eda a %ost ,nv$)$torul lui g/ert, (are la r&ndul s$u a %ost, la Por:, ,nv$)$torul lui Al(uin, 'i se 'tie ($ Al(uin a %ost a(ela (are, (.e*at %iind de #arol (el Mare, a -us stavil$ de(aden)ei intele(tuale ,n <ran)a. "". Anglia ,'i are de(i lo(ul ei ,n istoria (ulturii latine 'i (re'tine. 3ar %irea anglo+ sa0onilor, tradi)iile anterioare 'i gusturile lor au %$(ut (a la ei a(east$ (ultur$ s$ (a-ete tr$s$turi -arti(ulare. 2e(olele al >""+lea 'i al >"""+lea sunt o e-o($ a s%in)ilor 'i a eroilor ,n Anglia. 2u%letele a(estea violente 'i viguroase se dovedes( (a-a/ile ,n a(ela'i ti*- 'i de *ari sa(ri%i(ii 'i de *ari (ri*e. Mai t&r1iu, a*este(ul *oralei r$1/oini(ului nordi( (u *orala (re'tin$ va da na'tere eroilor din ro*anele (avalere'ti. 3ar ,n vre*urile -ri*itive 'i su*/re, e(.ili/rul ,ntre (ele dou$ %or)e era greu de *en)inut. 9a regii sa0oni se ($lug$res( 'i -lea($ ,n -elerina; s-re Ro*a + 2e//i de sse0 intr$ la *$n$stire ,n 69F= Aet.elred, regele Mer(iei, ,n 7OF. 5r*a'ul a(estuia, #onrad de Mer(ia, ,'i s%&r'e'te via)a la Ro*a, (a 'i O%%a de sse0. 9a -rin)ii sunt asasina)i, regatele devastate, ora'ele ;e%uite, lo(uitorii *asa(ra)i. 9iseri(a tre/uie s$ lu-te ,*-otriva gustului -entru -oe*ele e-i(e 'i r$1/oini(e -e (are gleemen,ii a(o*-aniindu+se la .ar-$, le (&nt$, la ter*inarea %estinelor ,n (asele no/ililor 'i -e (are *enestrelii a*/ulan)i le re(it$ -e uli)ele satelor. #.iar 'i -reo)ii sa0oni se (o*-la( ,n a as(ulta a(este -oe*e -$g&ne. 6n 797, Al(uin tre/uie s$+i s(rie e-is(o-ului de !indis%arneJ 7#&nd -reo)ii (inea1$ laolalt$, s$ se (iteas($

(uv&ntul 3o*nului. 6n ase*enea ,*-re;ur$ri e *ai -otrivit s$ se as(ulte un -redi(ator, 'i nu un .ar-ist, (uv&nt$rile s%in)ilor -$rin)i, 'i nu -oe*ele -$g&nilor. #e are "ngeld (o*un (u HristosD #asa e *i($, nu -ot ,n($-ea a*&ndoi8. 3ar dragostea -entru -oe1ia nordi($ era atun(i at&t de -uterni($ ,n(&t un e-is(osa0on se deg.i1a 'i se du(ea, du-$ liturg.ie, s$ (&nte la un -od aventurile unui rege oare(are al *$rii. """. 3e'i -oe1ia anglo+sa0on$ era /ogat$, singura o-er$ (o*-let$ (are s+a -$strat este !eo+ul*, e-o-ee (u su/stan)$ nordi($, dar (are a %ost res(ris$ de un ($lug$r engle1, ,ntre se(olele al >"""+lea 'i al B+lea, )in&nd sea*a de -re;ude($)ile (re'tine. 2e s-une ($ este o /liad(, al ($rei A.ile ar %i Her(ule. Te*a este a(eea din )ieg*ried2 ni*i(irea unui *onstru de ($tre un erou. 9eoRul%, -rin) suede1, str$/ate *$rile 'i vi1itea1$ (astelul regelui dane1ilor. A(olo a%l$ ($ un *onstru, Arendel, /&ntuie ,n %ie(are noa-te (astelul 'i+ i devorea1$ -e to)i seniorii -e (are+i g$se'te. 9eoRul% ,l u(ide -e Arendel= *a*a a(estuia ,n(ear($ s$ se r$1/une= eroul o ur*$re'te ,n )inuturile ,n%ri(o'$toare unde lo(uie'te 'i s(a-$ lu*ea de a(east$ se*in)ie. 6na-oiat ,n 2uedia, devine el ,nsu'i rege 'i *oare, ,n (ele din ur*$, r$nit de dintele ,nveninat al ulti*ului dragon -e (are a vrut s$+l do/oare. 2e stinge ,n (.i- no/ilJ 7A* )inut -o-orul ,n -a1a *ea ti*- de (in(i1e(i de ierni. Ni(i unul dintre regii ve(ini n+a ,ndr$1nit s$ dea o(.ii (u *ine. Mi+a* -$strat (u* se (uvine -$*&ntul. Nu a* u*/lat (u 'iretli(uri de tr$d$tor. Nu a* ;urat ni(iodat$ str&*/ ,n *ultele ;ur$*inte -e (are le+a* de-us... M$ /u(ur ($ a* -utut do/&ndi ,nainte de a *uri un ase*enea te1aur -entru -o-orul *eu. A(u* nu e nevoie s$ r$*&n *ai *ult -e ai(i8. ">. #&nd (ite'ti !eo+ul* sau %rag*ente din alte -oe*e anglo+sa0one, e'ti i1/it *ai ,nt&i de triste)ea tonului. Peisa;ele sunt de1olanteJ st&n(i 'i *la'tini. Mon'tri lo(uies( 76n (urentele re(i 'i ,n ,n%ri(o'$toare a-e8. 7O i*agina)ie su*/r$ a (onlu(rat (u triste)ea unei naturi se-tentrionale -entru a 1ugr$vi a(este -uterni(e ta/louri8. ste o-era unui -o-or (are a tr$it ,ntr+un (li*at vitreg. 3e (&te ori -oetul vor/e'te de *are, e ad*ira/il. 0ist$, ,n !eo+ul*, des(rierea -le($rii unor r$1/oini(i ,ntr+o e0-edi)ie -e *are, a (or$/iilor (u g&tul ,ns-u*at ase*$n$toare unor -$s$ri 'i, ,n *o*entul sosirii, a %ale1elor str$lu(itoare 'i a giganti(elor -ro*ontorii, de*n$ de (ei *ai *ari -oe)i e-i(i. 3ar ni(iodat$ -oetul anglo+sa0on nu atinge senin$tatea lui Ho*er. 6n /liada nu*eroase ruguri ale *or)ilor ard -e (&*-ie= ,n !eo+ul* (or/ii 'i vulturii se a/at asu-ra st&rvurilor. 6n su%letele a(elea li-site de soare, se g.i(e'te ($, al$turi de senti*entele lor no/ile, se a%l$ oare(are ,ng$duin)$ -entru atro(it$)i. Totu'i so(ietatea des(ris$ e *ult *ai ra%inat$ de(&t a(eea din Aer*ania lui Ta(it. Ni*i( (o*un (u 7de*o(ra)ia8 anglo+sa0on$ i*aginat$ de (&)iva is+ tori(i engle1i ,n se(olul al B"B+lea. 6n lu*ea lui 9eoRul%, regele 'i r$1/oini(ii s$i sunt -e -ri*ul -lan. Tronuri, )es$turi, orna*ente de aur ,*/og$)es( hall+urile -rin)ilor. Regele este atot-uterni( (u (ondi)ia s$+'i -$stre1e s-ri;inul oa*enilor s$i. <a)$ de a(e'tia e generos, ,i (o-le'e'te (u -$*&nturi 'i daruri. 6n -oe*e, %ie(are /$r/at are un senior ($ruia ,i datorea1$ (redin)$ 'i (are, ,n s(.i*/, tre/uie s$ se du($ ,n ($utare de -$*&nturi str$ine. Tr$d$torul 'i *i'elul *erit$ (el *ai *are dis-re). <e*eile 'e%ilor sunt res-e(tate, ele iau -arte la toate /an(.etele. 3ar dragostea e grav$, li-sit$ de veselie= 7ni(i un (&nte( de

dragoste ,n a(east$ ve(.e -oe1ie= ,ntr+,nsa dragostea nu+i distra()ie, 'i ni(i volu-tate, (i un anga;a*ent 'i o devo)iune8. >. Pe /un$ dre-tate -oe*ele anglo+sa0one au %ost -use al$turi de -oe*ele .o*eri(e. Ii unele 'i altele -re1int$ a(elea'i tr$s$turi, (are s+ar -utea nu*i ale v&rstei eroi(e. 6n so(iet$)ile %oarte -ri*itive, leg$turile de %a*ilie sau de tri/ au %ost (ele *ai traini(e. <a*ilia %ie($rui o* tre/uia s$+l r$1/une 'i ea era r$s-un1$toare -entru gre'elile lui. 6n so(iet$)ile eroi(e, leg$tura de %a*ilie tinde s$ sl$/eas($. "ndividul se e*an(i-ea1$ de tri/. li/erat de teroarea naturii (are+i a-as$ -e -ri*itivi, el las$ %r&u li/er voin)ei sale de -utere. Pasiunile individuale au -re($dere %a)$ de inteligen)a -oliti($. vre*ea duelurilor, a r$1/oaielor ,ntre-rinse -entru onoare. Totu'i, -entru ($ e a/solut ne(esar (a ori(e so(ietate s$ se i*-un$ indivi1ilor, se %or*ea1$ o leg$tur$ nou$, /a1at$ -e loialitate 'i -rietenie. roul nu (unoa'te ni(i un %el de *odera)ie, dar e (ura;os 'i e (redin(ios. Asta ,nsea*n$ ($ are un (ara(ter destul de %ru*os, ,n (are *oralistul (re'tin va g$si ele*entele unei adev$rate no/le)e. Aenero1itatea eroului se va e0er(ita (ur&nd ,n %avoa+ rea /iseri(ii. 5n rege -ios d$ruie'te -$*&nturi e-is(o-ilor, *$n$stirilor. Mai e nevoie, evident, (a violen)a s$ %ie dis(i-linat$ sau s$ %ie %olosit$ -entru (au1e ;uste. 5*ilin)a 'i s%ii(iunea (re'tin$, unindu+se (u -asiunile eroi(e, aveau s$ dea na'tere, ,ntre se(olul al B+ lea 'i al B"""+lea, unui ti- -e (are nu l+a (unos(ut anti(.itatea, (are -$($tuie'te ,n($ uneori -rin (ru1i*e, dar (are s+ar dori -urJ (avalerul. 9eoRul%, (are se lu-t$ ,*-otriva *on'trilor ie'i)i din in%ern, este a-roa-e un (avaler (re'tin. l are a(ela'i s%&r'it (a !an(elot. >o* vedea, (&nd vo* studia ad*ira/ilul -ersona; al regelui Al%red, re1ultatele o-ti*e -e (are le+a -utut da ,*/inarea (ivili1a)iei ro*ane (u onoarea /ar/arilor 'i *orala (re'tin$.

IX INVAZIILE DANEZE I EFECTELE LOR ". 6n anul 7M7 ronica anglo,saxon( -o*ene'te -entru ,nt&ia oar$ de sosirea ,n Anglia a trei (or$/ii (u /$r/a)i din nord veni)i din 7)ara .o)ilor8. $eeve,ul din satul (el *ai a-ro-iat, ne'tiind (ine erau oa*enii a(eia, se duse ,n ,nt&*-inarea lor ($lare, (u* era de datoria lui, 'i %u u(is. Iase ani de t$(ere au ur*at du-$ a(est o*or, a-oi, ,n(e-&nd din anul 79E, s(urtele note anuale ale (roni(ii (on)in a-roa-e %ie(are relat$ri (u -rivire la in(ursiuni ale 7-$g&nilor8. 9a ;e%uies( o *$n$stire 'i+i *asa(rea1$ -e ($lug$ri, /a 7o'tile -$g&ne au -rodus ravagii -rintre nort.u*/rieni8. #&teodat$ (roni(arul notea1$ (u satis%a()ie ($ unele (or$/ii -$g&ne au %ost distruse de valurile %urioase ale *$rii, ($ e(.i+ -a;ele s+au ,ne(at 'i ($ su-ravie)uitorii, sosind -e -la;$, au %ost o*or&)i. Pu)in (&te -u)in %lotele du'*ane (res( ,n i*-ortan)$. 6n ML1, 7-entru -ri*a oar$, -$g&nii ,'i -etre(ur$ iarna -e insula T.anet= ,n a(ela'i an trei sute de (or$/ii ale lor au venit -&n$ la gura Ta*isei 'i e(.i-a;ele lor au luat (u asalt #anter/urH 'i !ondra8. 6n anii ur*$tori 7-$g&nii8 sunt denu*i)i du-$ adev$ratul lor nu*eJ dane1i, 'i (roni(ile nu *ai vor/es( de(&t de *i'($rile 7Ar*atei8, adi($ ar*ata oa*enilor din nord, (are se ridi($ uneori -&n$ la (i%ra de 1e(e *ii de in'i.

"". Tri/urile + toate de a(eea'i ras$ + (are lo(uiau -e atun(i ,n 2uedia, Norvegia 'i 3ane*ar(a erau ,ntr+adev$r -$g&ne, ($(i su%eriser$ destul de -u)in in%luen)a Ro*ei anti(e 'i ,n ni(i un %el -e a(eea a Ro*ei (re'tine, dar nu erau de lo( /ar/are. #or$/iile -i(tate, %igurile s(ul-tate de la -ror$, (alit$)ile literare ale saga+urilor, (o*-le0itatea legilor lor dovedes( ($ au 'tiut s$+'i (ree1e o (ivili1a)ie -ro-rie. >i:ingii a(e'tia as(ultau de un 'e% de /and$ 'i se /$teau vite;e'te, dar nu le -l$(ea lu-ta -entru lu-t$. #&nd -uteau ,nlo(ui %or)a (u vi(lenia, o %$(eau (u drag$ ini*$. Pe (&t erau de r$1/oini(i 'i deda)i ;a%ului, -e at&t erau de negustori 'i, da($ se vedeau ,nt&*-ina)i -e -la;$ de un nu*$r -rea *are de lo(uitori, nu (ereau alt(eva de(&t s$ li se dea *iere sau s(lavi ,n s(.i*/ul unturii lor de /alen$ sau al -e'telui us(at. """. 3e (e -o-oarele din nord, (are de at&tea se(ole -$ruser$ a ignora Anglia, ,n(e-ur$ deodat$ s+o invade1e ,n a(ela'i ti*- ,n (are ata(au 'i NeustriaDEO 2e -resu-une ($, ,n ur*a -resiunii e0er(itate de #arol (el Mare asu-ra sa0onilor, -e (are i+a ,*-ins s-re 3ane*ar(a, oa*enii din nord 'i+au dat sea*a de -eri(olul -e (are+l -re1entau -entru ei -uterile (re'tine 'i a(easta a %ost (au1a -ri*ordial$ a ata(urilor lor. Poate ($ tot a'a de si*-lu e s$ ne g&ndi* ($ .a1ardul, nevoia de aventur$, dorin)a unor navigatori ,ndr$1ne)i de a *erge *ereu *ai de-arte 'i+au adus (ontri/u)ia lor. ra un o/i(ei al lor, (u* avea s$ %ie *ai t&r1iu 'i un o/i(ei al (avalerilor de Malta, (a %ie(are t&n$r s$+'i %a($ 7(aravana sa8, adi($ o e0-edi)ie *enit$ s$ de*onstre1e (ura;ul lui. Po-ula)ia (re'tea re-ede. Me1inii 'i /astar1ii tre/uiau s$+'i (aute noro(ul ,n )$ri noi. 3ar (or$/iile lor, ,nguste 'i lungi, -urt&nd la (atarg o singur$ vel$ ro'ie (are se ,n$l)a rareori, -e %lan(uri s(uturile r$1/oini(ilor, gal/ene 'i negre alternativ, 'i la -ror$ (.i-ul unui *onstru *arin, nu erau %$(ute -entru naviga)ia la *ari distan)e. #a toate (or$/iile de r$1/oi din anti(.itate, erau (or$/ii (u v&sle, 'i ra1a de a()iune a unei ase*enea nave este negre'it li*itat$. 3a($ o eta-$ a unui dru* (erea *ai *ult de(&t o ;u*$tate de 1i de naviga)ie, tre/uiau nea-$rat dou$ e(.i-e de v&sla'i. <ie(are din ele era silit$ s$ trag$ greutatea (eleilalte= ar*ele at&rnau greu= r$*&nea -u)in lo( -entru -rovi1ii. #ora/ia ,ns$'i tre/uia s$ %ie u'oar$, ast%el ($ nu -utea re1ista valurilor *ari ale o(eanului. A %ost nevoie de se(ole de e0-erien)$ 'i, %$r$ ,ndoial$, de nenu*$rate nau%ragii -entru (a vi:ingii s$ des(o-ere eta-ele de dru* 'i -erioadele de ti*- -rielni(e naviga)iei. Pu)in (&te -u)in ,nv$)ar$ s$ se re-ead$ din insul$ ,n insul$, -ro%it&nd de vre*ea %ru*oas$, s$ (onstruias($ (or$/ii *ai *ari 'i %ur$ v$1u)i ,n lu*ea ,ntreag$. 2uede1ii se ,ndre-tar$ s-re Rusia 'i Asia= norvegienii des(o-erir$ dru*ul s-re "rlanda -rin nordul 2(o)iei 'i, *ai *ult, %$(&nd es(al$ ,n Aroenlanda, a;unser$ -&n$ ,n A*eri(a, du-$ /l$nuri= dane1ii aleseser$ ruta interioar$, (are, *ai a-ro-iat$ de )ara lor, du(ea -&n$ la (oasta 2(o)iei, a Nort.u*/riei 'i a Neustriei.

1artea occidental) a teritoriului locuit de franci ,n nordul Fran*ei de ast)zi&.

/?

">. Ar -utea st&rni sur-rindere su((esul ra-id al a(estor e0-edi)ii, la ,n(e-ut %or*ate dintr+un *i( nu*$r de oa*eni, (are ata(au regate ,ntinse (e s+ar %i -utut u'or a-$ra. 3ar nu tre/uie s$ uit$*J 1. >i:ingii aveau su-re*a)ia -e *are. Ni(i sa0onii, ni(i %ran(ii nu %$(user$ ni(i un e%ort (a s$+'i (onstruias($ o %lot$. Or, (ine do*in$ *area este, ,nainte de toate, st$-&n -e *i(ile insule 'i -oate s$+'i %a($ /a1e navale. Pri*ele ata(uri ale dane1ilor %ur$ ,ndre-tate ,*-otriva /ogatelor *$n$stiri -e (are (ei dint&i *ona.i, din dorin)a de singur$tate, le (onstruiser$ -e insule (u* erau "ona sau !indis%arne. 3arurile (redin(io'ilor ,i ,n1estraser$ -e ($lug$ri (u giuvaeruri 'i aur. >i:ingii ;e%uiau averile, ,i *asa(rau -e ($lug$ri 'i o(u-au insulele. Ori(&t de a-roa-e ar %i %ost de )$r*, erau invulnera/ili. 6n %elul a(esta Noir*outier deveni /a1a lor -e (oasta <ran)ei, T.anet -e (oasta Angliei, insula Man ,n *$rile "rlandei. C. 2t$-&nirea *$rii le ,ng$duia s$+'i aleag$ 'i lo(ul de ata(. A$seau ($ ,ntr+un anu*e -un(t du'*anul era -rea -uterni(D !e era u'or s$ se ,*/ar(e 'i s$ -le(e ,n ($utarea unei 'anse *ai /une, (u at&t *ai *ult (u (&t *i;loa(ele de (o*uni(a)ie ,ntre vi(ti*ele lor erau -ri*itive 'i /una ,n)elegere destul de rar$. #e -utea s$ le o-un$ un rege sa0onD #onvo(a *yrd+ul, adi($ *ili)ia oa*enilor li/eri. ra o *as$ de )$rani ,nar*a)i (u )e-u'e, 'i (&teodat$ ?(&nd regele (.e*a -e re1ervi'ti@ (u %ur(i, adun&ndu+se (u ,n(etineal$, greu de .r$nit 'i ne-ut&nd r$*&ne *ult$ vre*e su/ ar*e din (au1a *un(ilor agri(ole. Adversari nede*ni de r$1/oini(ii din nord, %oarte /ine ,nar*a)i, -rotegui)i de 1ale 'i ($'ti de o)el 'i (are 'tiau s$ *&nuias($ de *inune to-oarele de r$1/oi. 2ingurii engle1i (a-a/ili s$ se lu-te (u ei erau oa*enii din suita regelui (comitati, gesiths), dar a(e'tia erau -u)in nu*ero'i 'i, de alt%el, dane1ii ,'i -er%e()ionau %$r$ ,n(etare ta(ti(a lor. #ur&nd se ,nv$)ar$ (a, i*ediat du-$ de/ar(are, s$ -un$ *&na -e (aii din )inut, s$ e(.i-e1e o -edestri*e ($lare, a-oi s$ (onstruias($ ,n gra/$ un *i( %ort. 2a0onii, oa*eni o/i'nui)i (u (&*-ia 'i -$durea, (are ni(iodat$ nu (onstruiser$ ora'e %orti%i(ate, (are+'i -ierduser$ tradi)iile *ariti*e 'i (are, ,n a%ar$ de a(easta, erau de1/ina)i, l$sar$ -e invadator s$ (u(ereas($ a-roa-e toat$ )ara. "rlanda, ,n -lin$ anar.ie -e atun(i, %u su-us$ -ri*a, a-oi Nort.u*/ria 'i Mer(ia. #ur&nd Gesse0+ul %iind el ,nsu'i ,n -arte -ierdut, se -utea (rede ($ toat$ Anglia va deveni o -rovin(ie a unui "*-eriu de nord. >. "nva1iile dane1e avur$ (a e%e(t i*ediat %or*area ,n gra/$ a unei -$turi de *ilitari de -ro%esie ,n Anglia sa0on$. Pro/le*a a-$r$rii )$rii -utea s$ -ri*eas($ trei solu)iiJ a@ *yrd+ul, sau ,nrolarea ,n *as$ a oa*enilor li/eri= regii (ontinuar$ *ult$ vre*e s$ re(urg$ la a(east$ solu)ie, dar a* v$1ut (are ,i erau nea;unsurile= /@ *er(enarii, oa*eni (are -ri*es( sold$, de unde 'i ter*enii de solda)i sau le*egii ?a(easta %usese *etoda ado-tat$ de ulti*ii ,*-$ra)i ro*ani 'i va %i %olosit$ din nou de regii #anut 'i Harold@, dar -rin)ii sa0oni nu aveau un venit (are s$ le ,ng$duie ,ntre)inerea unei ast%el de ar*ate= (@ ar*ata -er*anent$ de r$1/oini(i de -ro%esie -e (are suveranul, ,n li-sa unei solde, ,i -l$te'te (ed&ndu+le terenuri. A(east$ din ur*$ solu)ie %u -u)in (&te -u)in ado-tat$ + ,ntre s%&r'itul "*-eriului ro*an 'i se(olul al B+lea + de ,ntreaga uro-$, -entru ($, nee0ist&nd state -uterni(e, nu era -osi/il$ o alt$ *etod$. 2e ,nv$)a odinioar$ ($ %eudalitatea a %ost introdus$ ,n Anglia ,n se(olul al B"+lea de ($tre nor*an1i. 5n istori( a dat un r$s-uns destul de a*u1antJ %eudalitatea a %ost introdus$ ,n Anglia de ($tre sir HenrH 2-el*an, un erudit din se(olul al B>""+lea (are, (el dint&i, a al($tuit un siste* (oerent din ni'te

(utu*e destul de (on%u1e. Adev$rul este ($ %eudalitatea n+a %ost la ,n(e-ut un siste* ales ,n *od (on'tient, (i re1ultatul *ulti-lelor trans%or*$ri %ire'ti. 6n (li-a ,n (are tri/urile sa0one au -us -i(iorul ,n Anglia, )$ranul 'i o'teanul se (on%undau ,n una 'i a(eea'i -ersoan$. O*ul li/er era li/er -entru ($ -utea s$ lu-te. #&nd, du-$ inva1iile dane1e, e(.i-a*entul unui r$1/oini( va deveni -rea (ostisitor -entru )$ranul *i;lo(iu, *eseria de *ilitar nu va *ai -utea %i de(&t -ro%esiunea unei anu*ite (lase. >". 3e (e (ultivatorul li/er re(unoa'te su-erioritatea a(estei (laseD Pentru ($ nu se -oate li-si de ea. 2$ )ii de un su-erior ,n vre*uri tul/uri -re1int$ *ari avanta;eJ nu nu*ai ($ ai un (o*andant de r$1/oi /ine ,nar*at, dar el a-$r$ titlurile de -ro-rietate ale oa*enilor s$iE1. At&ta ti*- (&t statul (entral e -uterni(, a'a (u* a %ost "*-eriul ro*an sau (u* va %i dinastia Tudorilor, indivi1ii se /i1uie -e a(est stat 'i re(unos( ($ au datorii %a)$ de el. 6ndat$ (e statul sl$/e'te, individul (aut$ un -rote(tor *ai a-ro-iat, *ai e%i(ient, 'i re(unoa'te ($ are o/liga)ii *ilitare sau -e(uniare %a)$ de a(esta. O leg$tur$ -ersonal$ ,nlo(uie'te leg$tura a/stra(t$. 6n de1ordinea *i(ilor regate engle1e, ,n lu-t$ ne,n(etat$ unele ,*-otriva altora, devastate de in(ursiunile -ira)ilor, ne%eri(itul )$ran, ceorl+ul, ne-ut&nd s$+'i -$stre1e -$*&ntul 'i via)a de(&t (u s-ri;inul unui o'tean /ine ,nar*at, -ri*e'te s$+i dea a(estuia redeven)e ,n natur$, ,n *un($ sau ,n /ani, ,n s(.i*/ul -rote()iei sale. Mai t&r1iu a(east$ e0-erien)$ va da na'tere unei do(trineJ 7Ni(i un -$*&nt %$r$ senior8. 3ar la ,n(e-ut %eudalitatea nu+i o do(trin$= e, ,n a(ela'i ti*-, 7o de1integrare a dre-tului de -ro-rietate 'i o de1*e*/rare a dre-tului statului8. Aui1ot a s(ris ($ este o %u1iune a -ro-riet$)ii 'i a suveranit$)ii. Mai -re(is -ro-rietatea 'i suveranitatea tre( a*&ndou$, -entru un ti*-, ,n *&na a(eluia (are, singur, -oate a-$ra -e -ri*a 'i e0er(ita -e a doua. #a toate institu)iile o*ene'ti, ea se na'te din ne(esitate 'i va dis-$rea atun(i (&nd, guvernarea (entral$ %iind din nou -uterni($, %eudalitatea va deveni inutil$. >"". 5n alt e%e(t al inva1iilor dane1e va %i atenuarea rivalit$)ilor dintre regatele anglo+sa0one. O -resiune e0tern$ d$ -o-oarelor de a(eea'i origine, dar de1/inate de ve(.i du'*$nii, senti*entul unit$)ii lor. 3e alt%el, (&)iva regi anglo+sa0oni au 'i ,n(e-ut s$ se intitule1e regi ai ,ntregii Anglii. rau denu*i)i (u un (uv&nt s-e(ialJ bret+alda. g/ert de Gesse0 ?MOC+ME9@, -ri*ul suveran din (are des(inde a(tuala regin$ a AnglieiEC, %usese al o-tulea bret+alda. Regii sa0oni nu sunt at&t de -uterni(i (u* vor %i regii nor*an1i de *ai t&r1iu. 3ar ei -reg$tes( a(estora terenul. #ontrar (elor ,nt&*-late -e (ontinent, ei au 'tiut ,n($ de -e atun(i s$ %a($ din no/ili*ea lor o aristo(ra)ie de %un()iune *ai (ur&nd de(&t de na'tere. -hane,ii de)in -$*&ntul lor de la rege, -entru ($, %ie ($ sunt r$1/oini(i, ad*inistratori sau oa*eni ai /iseri(ii, ei se a%l$ ,n slu;/a lui. Nu sunt ni*i( %$r$ rege, dar regele %$r$ ei nu -oate %a(e ni*i(. Nu ia .ot$r&ri i*-ortante de(&t ,*-reun$ (u ei, ,n #onsiliul s$u. Regele sa0on nu este un rege a/solutist, du-$ (u* regatul sa0on nu este a/solut ereditar. 6n s%&r'it, du-$ (onvertire, regele este 'e%ul uns, -roteguit 'i 1rezentare idealizat), unilateral), a acestui proces. <C)zboinicul< ,l ap)r) pe cultivatorul liber, dar ,n acelai timp i$l subordoneaz), nu arareori prin for*). /' @escenden*) mai mult simbolic). .ctuala dinastie englez) a ocupat tronul ,n 1"13
/1

s%$tuit de /iseri($. l tre/uie s$ res-e(te, *ai *ult de(&t ori(ine, -orun(ile ei. "*aginea suveranului dre-t, (are )ine s%at (u ,n)ele-)ii s$i -entru /inele tuturor, va %i ad&n( i*-ri*at$ ,n s-iritul engle1, (u *ult ,nainte de (u(erire, de ($tre *ari suverani sa0oni (a Al%red. Ii de+a lungul ,ntregii istorii a Angliei, de (&te ori a(east$ i*agine va a*enin)a s$ -$leas($ sau s$ se 'tearg$, ea va %i re,nsu%le)it$ ,n ti*- util de ($tre un duard ", un Henri( al >""+lea sau de o >i(toria.

X DE LA REGELE ALFRED LA REGELE CANUT ". Al%red este un rege legendar a ($rui legend$ e adev$rat$. O*ul a(esta si*-lu 'i ,n)ele-t, (are a %ost ,n a(ela'i ti*- o'tean, *arinar, literat 'i legislator, a salvat Anglia (re'tin$. l are toate virtu)ile regilor -io'i, %$r$ a avea sl$/i(iunea lor, ni(i indi%eren)a lor %a)$ de tre/urile lu*e'ti. 6nt&*-l$rile vie)ii sale )in de -ove'tile (u 1&ne 'i de ro*anele (avalere'ti. #a *ul)i eroi de ro*ane, este (el *ai *i( %e(ior al unui regeJ Aet.elRul%. (res(ut ,ntr+o vre*e de inva1ii, ,n lar*a lu-telor, 'i trei din %ra)ii s$i sunt u(i'i ,n%runt&nd du'*anul. 9olnav, sensi/il, are energia in%ir*ilor (are se vor -uterni(i. 0(elent ($l$re), *are v&n$tor, este ,n(er(at din (o-il$rie 'i de dorin)a de a se instrui. 73ar, vaiW (eea (e dorea *ai *ultJ s$ ,nve)e artele liberaleEE, nu -rea era -osi/il, ($(i, -e vre*ea a(eea, adev$ra)ii savan)i nu *ai e0istau ,n regatul Gesse08. !a /$tr&ne)e avea s$ s-un$ ($ *area durere a vie)ii sale %usese ($, -e vre*ea (&nd avea v&rsta 'i r$ga1ul s$ ,nve)e, nu g$sise -ro%esori 'i ($, -e vre*ea (&nd reu'ise s$ adune ,n ;urul lui -e savan)i, %usese at&t de o(u-at (u r$1/oaiele, gri;ile ad*inistrative 'i in%ir*it$)ile, ,n(&t nu -utuse (iti at&t (&t ar %i vrut. Adoles(ent, se dusese ,n -elerina; la Ro*a, unde -a-a ,l %$(use (onsul, a-oi, ,ntors ,n Anglia, se distinsese -e l&ng$ %ra)ii s$i ,n lu-t$ ,*-otriva 7ar*atei8 dane1e. #&nd ulti*ul dintre ai s$i %u u(is, Al%red %u ales rege de Gitan, (are+l -re%erase ne-o)ilor s$i, -rea tineri -entru a do*ni ,n ti*- de r$1/oi. "". 6n($ din -ri*ul an al do*niei sale, tre/ui s$ -oarte lu-te (u dane1ii 'i, neav&nd de(&t un -u*n de oa*eni, %u /$tut. A'a (u* au %$(ut deseori regii %ran(i 'i sa0oni, (u*-$r$ -a(ea de la 7ar*ata8 dane1$, -l$tindu+i un tri/ut. 3ar su((esul 'anta;ului nu -utea de(&t s$+l ,n(ura;e1e -e adversar s$+'i re,n(ea-$ *anevra. 3ane1ii o(u-ar$ nordul 'i estul, a-oi, du-$ ter*inarea a(estei (u(eriri, o nou$ .oard$, su/ (ondu(erea regelui -$g&n Aut.run, n$v$li ,n Gesse0. <u *ai ,nt&i o -ani($ general$. Al%red tre/ui s$ %ug$ a-roa-e singur ,n insula At.elneH 'i a(olo, ,n *i;lo(ul *la'tinilor, (onstrui ,*-reun$ (u oa*enii s$i o *i($ %ort$rea)$. A-roa-e de lo(ul a(esta a %ost g$sit$ ,n se(olul al B>""+lea, ,ngro-at$ ,n -$*&nt, o ad*ira/il$ /i;uterie din e*ail (loa1onat, aur 'i (ristal, (are -oart$ ins(ri-)iaJ 7Al%red a -us s$ *$ (i1ele1e8. #ele/ra 7/i;uterie a lui Al%red8, -e (are regele a -ierdut+o ,n ti*-ul %ugii sale, este a(u* ,ntr+un *u1eu din O0%ord, *$rturie a adev$rului ve(.ilor @enumire sub care erau cunoscute ,n evul mediu urm)toarele disciplineD gramatica, retorica, dialectica logica formal)&, aritmetica, geometria, astronomia i teoria muzicii.
//

(roni(i. Regele st$tu as(uns toat$ iarna ,n *i;lo(ul *la'tinilor, ,n ti*- (e dane1ii se (redeau st$-&ni -este Gesse0. #a* -e vre*ea -a'telor ie'i din as(un1$toare 'i (onvo($ ,n se(ret, la lo(ul denu*it Piatra lui g/ert, *yrd,urile din 2o*erset, Gilts.ire 'i Ha*-s.ire. 9u(uria )$ranilor sa0oni, reg$sindu+'i regele ,n via)$, %u at&t de *are ,n(&t voir$ s+o -orneas($ de ,ndat$, ,*-reun$ (u el, ,*-otriva 7ar*atei8 dane1ilor. A(easta %u ur*$rit$ -&n$ la linia sa de a-$rare, unde, %iind asediat$ 'i ne*aiav&nd (u (e se .r$ni, se .ot$r, s$ se -redea. Al%red a((e-t$ s$+i lase ,n via)$, dar (eru (a 7ar*ata8 s$ -$r$seas($ Gesse0+ul 'i (a Aut.run 'i -rin(i-alele ($-etenii dane1e s$ se /ote1e. Trei s$-t$*&ni *ai t&r1iu, Aut.run 'i ,n($ dou$1e(i 'i nou$ de 'e%i -ri*ir$ /ote1ul, na'ul lor %iind regele ,nsu'i. A-oi se se*n$ un -a(t 'i se sta/ili o %rontier$ ,ntre 3anelaREF 'i Gesse0. 3e atun(i dane1ii r$*aser$ st$-&ni -e est 'i nord, 'i Al%red -utu do*ni ,n -a(e asu-ra teritoriilor situate la sud de a(east$ %rontier$. """. 0e*-lul lui Al%red (el Mare arat$ rolul i*ens -e (are+l -oate ;u(a un individ ,n istoria unui -o-or. <$r$ tena(itatea sa, )ara ,ntreag$ ar %i a((e-tat autoritatea -$g&nilor. Nu ar %i ,nse*nat s%&r'itul Angliei, dar )ara ar %i avut o soart$ (u totul di%erit$. "nteligen)$ ,n a(ela'i ti*- original$ 'i si*-l$, Al%red reorgani1$ tot at&t de /ine ar*ata de us(at 'i *arin$, (a 'i ;usti)ia 'i edu(a)ia. M$ri e%e(tivele ar*atei, ridi(&nd la rangul de thane -e to)i oa*enii li/eri -osesori a (in(i hides 'i -e negustorii din -orturi (are %$(user$ (el -u)in trei ($l$torii (u -ro-riile lor *i;loa(e 'i (er&nd a(estei *i(i no/ili*i s$ -reste1e servi(iul *ilitar ($lare. Marea sl$/i(iune a ar*atelor anglo+sa0one a %ost totdeauna s(urta durat$ a servi(iului. Al%red (re$ 7(ontingente8 sau 7e(.i-e8 (are -uteau %i (.e*ate r&nd -e r&nd. Puse s$ se re(onstruias($ %orti%i(a)iile ve(.ilor ora'e ro*ane 'i avu ideea, %oarte *odern$, de a ,n%iin)a dou$ e'aloane de a-$rare, a-$rarea *o/il$ 'i a-$rarea teritorial$. #avalerii (are lo(uiau a-roa-e de un burgh ?(et$)uie %orti%i(at$@ tre/uiau s$ se -re1inte a(olo ,n (a1 de r$1/oi= (ei (are lo(uiau ,n -lin$ (&*-ie %or*au ar*ata *o/il$. #re$ o %lot$ -u)in nu*eroas$, dar ale ($rei vase, %$(ute du-$ -lanurile lui, se -are ($ aveau *ai *ult$ sta/ilitate de(&t ale vi:ingilor. Al($tui un (od ,n (are adun$ regulile de via)$ a((e-tate atun(i de oa*enii din )ara sa, ,n(e-&nd (u de(alogul lui Moise 'i s%&r'ind (u legile regilor anglo+sa0oni. 7N+a* vrut s$ s(.i*/ ni*i( + s-use el + -entru ($ nu 'tiu da($ le+ar %i %ost -e -la( (elor (e vor veni du-$ *ine8. l *en)inu ve(.iul siste* +ergeld, sau r$s(u*-$rarea (ri*ei, 3n a*ara ca0ului de tr(dare. Pentru (el (are+'i tr$dea1$ regele sau seniorul, nu va *ai e0ista de a(i ,nainte ni(i iertare ni(i r$s(u*-$rare. Ni*eni nu+'i *ai -utea a-$ra ni(i *$(ar ruda ,*-otriva seniorului s$u. ra triu*%ul (on(e-)iilor neo%eudale asu-ra ve(.ilor idei tri/ale. ">. Al%red tre/ui s$ de-un$ *ari e%orturi (a s$ re,nvie gustul studiilor ,ntr+o )ar$ ,n (are r$1/oaiele 'i *i1eriile ni*i(iser$ ori(e 'tiin)$. 7Nu 'tiu da($, atun(i (&nd a* luat ,n *&n$ regatul, se g$sea la sud de Ta*isa un singur o* ,n stare s$ tradu($ (artea de rug$(iuni ,n li*/a engle1$8. Regele ,n%iin)$ ,nalte '(oli ,n (are %iii no/ililor sau ai oa*e+ nilor li/eri 'i /oga)i s$ ,nve)e latina, engle1a, ($l$ria 'i v&n$toarea (u 'oi*i. Tot el d$du ordin s$ se ,n(ea-$ o ronic( anglo,saxon( ,n (are s$ %ie notate anual -rin(i-alele eveni*ente, (roni($ at&t de -re)ioas$ ast$1i -entru noi. Poate ($ el ,nsu'i a di(tat istoria
/3

8eritoriul <legii daneze<, cedat de regii anglo$sa9oni danezilor.

ti*-ului s$u. l a s(ris *ult, dar, *ai (ur&nd de(&t autor, a %ost tradu($tor, de alt%el %oarte s(ru-ulos= el ($uta *ai ,nt&i sensul, (uv&nt (u (uv&nt, sau, (u* s-unea el, 7g&nd (u g&nd8, a-oi t$l*$(ea ,ntr+o engle1$ (urat$. #&nd ,l interesa su/ie(tul, inter(ala -asa;e s(rise de el. 2(o-ul -e (are+l ur*$rea %$(&nd a(este tradu(eri era de a -une te0tele -e (are le so(otea utile la ,nde*&na unui -o-or (are nu *ai 'tia latina. A tradus /storia ecle0iastic( de 9eda, /storia universal( de Orosius, $egula pastoral( de Arigore (el Mare ?din (are a tri*is (in(i1e(i de e0e*-lare e-is(o-ilor 'i *$n$stirilor din regatul s$u@ 'i *ai ales M4ng4ierile *ilo0o*iei de 9oet.ius, (are era, desigur, -e -la(ul a(estui rege %ilo1o%. >. (iudat 'i %ru*os s$ ve1i un suveran (o-le'it de gri;i, do*nind -este (ea *ai a*enin)at$ dintre )$ri 'i (are s(rie %oarte si*-luJ 7Atun(i, ,ntre *ulti-lele 'i %eluritele gri;i ale regatului, ,n(e-ui s$ trans-un ,n engle1$ (artea (are ,n latine'te se intitulea1$ 5astoralis6. "+a ,n(ura;at -e arti'ti, (a 'i -e oa*enii de 'tiin)$. #&nd vor/e'te de (ele/rul %$urar Gieland, ,l nu*e'te un ,n)ele-t 'i adaug$J 76l nu*es( ,n)ele-t -entru ($ un /un *un(itor nu -oate ni(iodat$ s$+'i -iard$ is(usin)a 'i asta este o -ro-rietate (are nu i se -oate lua, a'a (u* soarele nu+'i -oate s(.i*/a lo(ul8. A-oi, revenindu+i ,n *inte legendele din (o-il$rie, se ,ntrea/$, -re%igur&ndu+l -e >illonJ 75nde sunt a(u* oasele lui GielandD8EL. 6n s%&r'it, /iogra%ul s$u ne in%or*ea1$ ($, dorind s$ i*-un$ res-e(tarea ,n *$n$stire a orelor de slu;/$, se g&ndi s$ -un$ ,ntr+o lantern$ de os -atru lu*&n$ri, (&nt$rite (u gri;$ (a s$ ard$ %ie(are (&te 'ase ore. Ast%el ($, a-rin1&ndu+le una du-$ alta, a-aratul a(esta indi(a ora a-roa-e (u -re(i1ie. >". 3u-$ *oartea lui Al%red, su((esorii s$i, (res(u)i la '(oala lui, *$rir$ 'i *ai *ult -restigiul suveranilor anglo+sa0oni. i re(u(erir$ de la dane1i *ai ,nt&i Mer(ia, a-oi Nort.u*/ria. Regele Aet.elstan ?9CF+9F1@ se -utu intitula %$r$ e0agerare 7regele tuturor 9ritaniilor8. 3ane1ii ,n'i'i, sta/ili)i ,n stangliaE6, se a*este(au (u -o-ula)ia anglo+ sa0on$ 'i ,n(e-eau s$ ado-te li*/a ei. 3ar a(east$ -a(e intern$ -resu-unea dou$ (ondi)iiJ un rege -uterni( 'i st$vilirea inva1iilor. Or, da($ in(ursiunile -ira)ilor -$rur$ s$ se r$reas($, %a-tul se e0-li(a nu*ai -rin a(eea ($ oa*enii din nord se lu-tau ,ntre ei, ,n -ro-riile lor )$ri, -entru (rearea regatelor Norvegiei 'i 3ane*ar(ei. 3u-$ ter*inarea a(estei -erioade de lu-te, ei ,n(e-ur$ din nou ($l$toriile aventuroase, a(estea %iind (u at&t *ai nu*eroase (u (&t *ul)i ne*ul)u*i)i voir$ s$ %ug$ din noile *onar.ii. 6n ronica anglo,saxon( se reg$se'te, ,n ti*-ul (elei de a doua ;u*$t$)i a se(olului al B+lea, a(eea'i de1astruoas$ (re'tere ,n a*-loare a in(ursiunilor (a -e vre*ea -ri*elor ata(uri. Mai ,nt&i se ives( (&)iva ;e%uitori, ,n 'a-te sau o-t (or$/ii, a-oi vin adev$rate %lote, du-$ (are ur*ea1$ o ar*at$ 'i, ,n (ele din ur*$ 7ar*ata8. Noua inva1ie (oin(ide (u do*nia unui rege in(a-a/ilJ t.elred. 6n lo( s$ se a-ere, el re(urge la (ea *ai la'$ *etod$ din tre(ut 'i r$s(u*-$r$ -le(area 7ar*atei8 -rintr+un tri/ut de 1e(e *ii de livre. Pentru -lata a(estei Ceferire la celebra ;Balad) a doamnelor de odinioar)< a poetului francez FranKois 6illon sec. 56&, av+nd refrenulD ;2ais ou sont les neiges dLantanM< ;@ar unde sunt z)pezile de$odinioar)M<& /! 0stanglia $ unul din cele apte regate anglo$sa9one.
/%

enor*e su*e tre/ui s$ sta/ileas($ un i*-o1it s-e(ial, danegeld ?/anii dane1ilor@, un i*-o1it %un(iar de trei sau -atru 'ilingi -entru %ie(are hide de -$*&nt -osedat. <ire'te ($ dane1ilor li se des(.ise -o%ta 'i devenir$ din (e ,n (e *ai e0igen)i, iar du-$ *oartea lui d*und "ronside, %iul lui t.elred, (are ,n(er(ase s$ lu-te, dar %usese asasinat, #onsiliul ,n)ele-)ilor nu v$1u alt$ solu)ie de(&t s$ o%ere (oroana (o*andantului 7ar*atei8, #anut, %ratele regelui 3ane*ar(ei, un t&n$r de dou$1e(i 'i trei de ani. 7Nara ,ntreag$ + s-une un (roni(ar + ,l alese -e #anut 'i se su-use de la sine o*ului ($ruia ,i re1istase -&n$ atun(i8. >"". 2e ,nt&*-l$ (a alegerea s$ %ie /un$. #anut %usese un du'*an as-ru 'i (.iar (rud, dar era inteligent 'i o* de ,n)elegere. 2tr$inul a(esta vru s$ %ie un rege engle1. 6n(e-u -rin a lua de so)ie -e regina v$duv$, **a de Nor*andia, %e*eie *ai ,n v&rst$ de(&t el, dar -rin (are se lega *ai str&ns de noul s$u regat. "*ediat du-$ a(eea dovedi ($ nu %a(e ni(i o deose/ire ,ntre engle1i 'i dane1i. Mai *ult de(&t at&t, ,i u(ise -e to)i no/ilii engle1i (are tr$daser$ -e adversarul s$u, d*und "ronside. 7#u* ai -utea deveni tu, o*ule (are )i+ai tr$dat st$-&nul, un slu;itor (redin(iosD...8. 3i1olv$ *area sa ar*at$ 'i nu -$str$ de(&t -atru1e(i de (or$/ii, ale ($ror e(.i-a;e, (ir(a trei *ii dou$ sute de oa*eni, %or*ar$ garda sa -ersonal$. rau house,carls, sau 7us, arles, tru-e de elit$ (are, (ontrar o/i(eiurilor %eudale, -ri*eau sold$, 'i nu -$*&nt. Pentru a le -l$ti, #anut (ontinu$ s$ -er(ea-$ danegeld sau geld 'i trans*ise #u(eritoruluiE7 a(est i*-o1it %un(iar, a((e-tat de -o-ula)ie. 6n 1O1M, #anut (onvo($ la O0%ord o *are adunare, ,n (are dane1ii 'i engle1ii ;urar$ s$ res-e(te ve(.ile legi anglo+sa0one. 5i*itor -ersona; a(est -irat -rin(iar (are, at&t de t&n$r, se s(.i*/$ ,ntr+un rege i*-ar)ial 'i (onservator. #onvertit la (re'tinis*, se dovedi at&t de -ios ,n(&t re%u1$ s$+'i -oarte (oroana 'i o at&rn$ deasu-ra altarului -rin(i-al al (atedralei din Gin(.ester, (a s$ arate ($ 3u*ne1eu este uni(ul rege. >""". Rege al Angliei ,n 1O16, rege al 3ane*ar(ei ,n(e-&nd din 1O1M, du-$ *oartea %ratelui s$u, #anut (u(eri Norvegia ,n 1OEO 'i, (u -re)ul a nu*eroase (on(esii, -ri*i o*agiul regelui 2(o)iei. O dat$ *ai *ult Anglia se g$sea legat$ de soarta -o-oarelor nordi(e. 3a($ ar %i durat o-era lui #anut 'i da($ Gil.el* de Nor*andia n+ar %i venit s$ ,nt$reas($ (u(erirea ro*an$, (ine 'tie (are ar %i %ost istoria uro-eiD 3ar i*-eriul anglo+ s(andinav nu era via/il. Al($tuit din na)iuni (are se ignorau una -e alta, ,ntret$iat de *$ri -ri*e;dioase, i*-eriul nu e0ista de(&t gra)ie unui o*. 3u-$ (e #anut *uri, la -atru1e(i de ani, o-era lui nu+i su-ravie)ui. 6n ur*a (&torva lu-te dintre %iii s$i, 'itan+ul dovedi din nou e(le(tis*ul s$u, revenind la dinastia sa0on$ 'i aleg&ndu+l (a rege -e duard, al doilea %iu al lui t.elred. A(este alternan)e ,nt$reau autoritatea 'itan+ului, iar regalitatea, %un()ie ele(tiv$, ,'i -ierdea *ult din -restigiul s$u. 5nii (o*i)i guvernau a(u* -este *ai *ulte shires 'i ar %i devenit, da($ (u(erirea nor*and$ nu i+ar %i ni*i(it, adev$ra)i suverani lo(ali 'i rivali -eri(ulo'i ai regelui.

XI Iilhelm =uceritorul, ducele (ormandiei $ rege al .ngliei ,ntre 1?!! i 1?#".

/"

CUCERIREA NORMAND ". 3u(ele Rollon, (are ,n 911, -rin (onven)ia ver/al$ de la 2aint+#lair+sur+ -te, o/)inuse de la #arol (el 2i*-lu du(atul Nor*andiei, era din a(eea'i se*in)ie (a 'i (u(eritorii stangliei. 3ar du-$ un se(ol, a(este dou$ gre%e ale unei a(eleia'i s-e(ii se de1voltaser$ at&t de di%erit una de alta ,n(&t, -e vre*ea (u(eririi, ,n'i'i dane1ii din Anglia nu*eau -e (ei din <ran)aJ %ran(e1i. 3ane1ii din Anglia, ,nt&lnind o (ivili1a)ie euro-ean$ ,n($ sla/ ,nr$d$(inat$, avuseser$ asu-ra ei o in%luen)$ destul de *are, ,n ti*- (e dane1ii nor*an1i, ,nt&lnind Ro*a su/ (.i-ul <ran)ei, se i*-regnaser$ (u o ui*itoare ra-iditate de s-iritul latin. 3e la s%&r'itul se(olului al B+lea, nor*an1ii nu *ai vor/eau la Rouen de(&t %ran(e1a, 'i *o'tenitorul du(atului tre/uia s$ %ie tri*is la 9aHeu0 (a s$ ,nve)e a(olo li*/a str$*o'ilor s$i. >e(.ea ordine ro*an$ 'i t&n$ra energie nor*and$, (onto-indu+se, au dat *inunate re1ultate. 7O, <ran)$ + s(ria un (roni(ar +, erai 1dro/it$, 1$(eai la -$*&nt... "at$ venind s-re tine, din 3ane*ar(a, o se*in)ie nou$... 2e ,n(.eie o alian)$, -a(e ,ntre ea 'i tine. 2e*in)ia a(easta va ,n$l)a -&n$ la (eruri nu*ele 'i i*-eriul t$u8. "". 7Pa(ea du(elui Nor*andiei8, res-e(tul legilor -e (are 'tiuse s$+l i*-un$ (ur&nd -e teritoriul s$u au st&rnit ad*ira)ia (roni(arilor. i relatea1$ ($ du(ele Rollon, at&rn&nd ni'te inele de aur de un ste;ar din -$durea Rou*are ($ollinis mare), inelele au r$*as a(olo ti*- de trei ani. >e(.ile di()ionare -retind ($ strig$tul haro era un a-el la -rote()ia lui RollonJ 7HaW RolW8 <ire'te ($ /aronii, 8arls, %o'ti 'e%i de -ira)i, su-ortau (u greu a(east$ dis(i-lin$ 'i (ontinuau s$+'i re1olve (erturile -arti(ulare (u o violen)$ 'i o (ru1i*e ne*ai-o*enite. 3ar du(ii au 'tiut s$+'i i*-un$ voin)a. Nu e0istau *ari vasali ,n Nor*andia. Ni(i un senior nu era destul de -uterni( (a s$ se o-un$ du(elui. A(esta avea ,n %ie(are distri(t un re-re1entant, vi(ontele, (are nu era un si*-lu ad*inistrator al do*eniilor regale, (i un adev$rat guvernator. 3u(ele de Nor*andia -er(e-ea i*-o1ite ,n /ani 'i avea o ad*inistra)ie a %inan)elorJ vistieria. 3intre to)i suveranii de -e vre*ea lui, el se*$na (el *ai *ult (u un 'e% de stat *odern. """. Mult *ai devre*e de(&t engle1ii, nor*an1ii ado-taser$ (ere*onialul 'i ierar.ia siste*ului (avaleres( (ontinental. <eudalitatea se de1voltase -e (ontinent din a(elea'i -ri(ini (a 'i ,n Anglia ?ne(esitatea a-$r$rii lo(ale@, dar ,n se(olul al B"+lea era su-us$ unor reguli *ult *ai -re(ise. 3u-$ du(ele Nor*andiei veneau /aronii, (are, la r&ndul lor, ,i (o*andau -e (avaleri. ra (avaler ori(e -osesor al unei /u($)i de -$*&nt (are i*-li(a -restarea servi(iului de *ilitar ($lare. !a (.e*area /aronului s$u, (avalerul tre/uia s$ se -re1inte (u ar*ele 'i (alul 'i s$ %a($ -atru1e(i de 1ile de (a*-anie. ra un ti*- s(urt, dar de a;uns -entru e0-edi)ii *$runte. Pentru o a()iune *ai ,ndelungat$, (u* a %ost (u(erirea Angliei, tre/uiau (ontra(te s-e(iale. 9aronul ,nsu'i tre/uia s$ r$s-und$ la (.e*area du(elui s$u 'i s$ adu($ -e (avalerii (are de-indeau de el. #ere*oniile %eudale i*-li(au ,n Nor*andia, (a 'i ,n restul uro-ei, un o*agiu si*/oli(J 7>asalul, ,n genun(.i 'i %$r$ ar*e, ,'i -unea *&inile ,*-reunate ,n *&inile seniorului 'i se de(lara omul s$u -entru (utare %eud= seniorul ,l ridi(a 'i ,l s$ruta -e gur$= a-oi vasalul, ,n -i(ioare, de-unea ;ur$*&ntul de (redin)$ -e evang.elie8. Pentru a se des%a(e de el, tre/uia o renun)are la ;ur$*&nt (di**idatio) (are nu era ,ng$duit$ de(&t ,n anu*ite (a1uri deter*inate.

">. 9iseri(a -arti(i-a din -lin la (ere*oniile (avalere'ti. 3u-$ (onvertirea nor*an1ilor, du(ii a(estora do/&ndiser$ %avoarea deose/it$ a -a-ei datorit$ str$daniei ar$tate ,n re,n$l)area *$n$stirilor 'i /iseri(ilor distruse de str$*o'ii lor. Ar.ite()i ,n+ n$s(u)i, (u un si*) al unit$)ii -lanului (are a*intea de nevoia lor de unitate guverna*ental$, ei %ur$ -rintre (ei dint&i (onstru(tori ai %ru*oaselor (atedrale din uro-a. Adu(eau ($rturari de la *ari de-$rt$ri. Ast%el !an%ran(, (are 'i+a %$(ut studiile la '(oala din Pavia, a venit s$ -redea dre-tul la Avran(.es, devenind (ele/ru. A-oi, ru'inat de ignoran)a lui ,n (e -rive'te tre/urile religioase, a %ost (u-rins de dorin)a de a se %a(e ($lug$r ,n (ea *ai s$r$($(ioas$ *$n$stire. A intrat la *$n$stirea -e (are o (onstruia HerlouinEM -e *alul Rislei 'i (are se *ai nu*e'te 'i ast$1i 9e(+Hellouin. (!ec ,nsea*n$ -&r&u, (a 'i (uv&ntul ger*an !ach.) A %ondat a(olo o '(oal$ (are 'i+a (&'tigat o %ai*$ at&t de *are ,n(&t /retoni, %la*an1i 'i (.iar ger*ani veneau s$ audie1e (ursurile (are se )ineau ai(i. 3in a(east$ %er*e($toare vale va -le(a !an%ran( -entru a deveni a/ate de #aen, a-oi ar.ie-is(o- de #anter/urH. >. 2e (uvine e0-li(at (u* a -utut un du(e de Nor*andia, ,n se(olul al B"+lea, s$ (on(ea-$ ideea de a se %a(e rege al Angliei. 3u-$ *oartea *edio(rilor des(enden)i ai lui #anut, *o'tenitorul natural al regilor sa0oni, duard, %usese -ro(la*at rege de ($tre 'itan 'i su-ranu*it #on%esorul din -ri(in$ ($ era -este *$sur$ de -ios. 7Nu vor/ea ,n ti*-ul slu;/ei religioase + s-une (u naivitate /iogra%ul s$u + de(&t da($ avea de -us o ,ntre/are8. duard #on%esorul -are s$ %i %ost un /$r/at virtuos 'i /l&nd, dar li-sit de voin)$ 'i a-roa-e (o-il$ros. 2e legase -rin ;ur$*&nt s$ r$*&n$ (ast, (eea (e nu l+a ,*-iedi(at -e (el *ai -uterni( dintre ealdormen,i, anu*e AodRin, odinioar$ si*-lu senior lo(al, dar a;uns atot-uterni( ,n Gesse0, s$+i dea -e %ii(a lui ,n ($s$torie. O ($s$torie i*a(ulat$ nu -utea s$+i dis-la($ lui AodRin, (are so(otea ($ va ;u(a ,n (asa ginerelui s$u rolul de *a;ordo*E9. #ine -utea s$ 'tieD #a-e)ienii ,nlo(uiser$ ,ntr+o /un$ 1i -e st$-&nii lor... duard, (res(ut ,n Nor*andia, era *ai *ult nor*and de(&t engle1. l se ,n(on;ur$ de s%etni(i nor*an1i 'i alese un nor*and, -e Ro/ert de 4u*iKges, (a ar.ie-is(o- de #anter/urH. 6ntr+o 1i el -ri*i vi1ita v$rului s$u din Rouen, Gil.el* 9astardul ?*ai t&r1iu #u(eritorul@, (are sus)inu toat$ via)a ($ duard ,i %$g$duise ,n (ursul a(estei vi1ite su((esiunea la tron. 6n realitate duard nu -utea o%eri o (oroan$ (are nu de-indea de el, (i de alegerea 'itan+ului. Totu'i, s+ar -utea s+o %i o%erit, din i*-ruden)$, lui Gil.el*, a'a (u* o *ai o%erise, se -are, 'i lui Harold, %iul lui AodRin, 'i lui 2ReHn, regele 3ane*ar(ei. 9inevoitor 'i ,n(ur($+lu*e, duard a %ost Sau mai corect Herluin $ c)lug)r, fondator al m)n)stirii Bec$Hellouin pe la anul 1?/3. /: Nef al personalului casei regale i administrator al bunurilor acestuia, pe timpul dinastiei merovingiene din regatul franc. 2aBordomii au aBuns la un rol politic foarte ,nsemnat, aa ,nc+t ,n anul "%1 unul din ei, 1ipin cel Scurt, a detronat dinastia merovingian) i a ocupat el ,nsui tronul regal, ,ntemeind dinastia carolingian). 09emplul cu care autorul continu) nu e bun, deoarece cape*ienii, urca*i pe tronul Fran*ei ,n anul :#", n$au fost maBordomi ai regilor preceden*i, din dinastia carolingian).
/#

ase*uit a(elor un(.i /oga)i (are+'i -ro*it averea tuturor ne-o)ilor. <$g$duise s$ se du($ ,n -elerina; la Ro*a= -a-a ,l dis-ens$, (u (ondi)ia s$ (onstruias($ o a/a)ie. O (onstrui -e a(eea din Gest*inster 'i ,'i *ut$ l&ng$ ea -alatul, (are -&n$ atun(i %usese ,n (etateaFO !ondrei. A(est a(t de -ietate al #on%esorului ?o/serv$ TrevelHan@ avu (onse(in)e i*-ortante 'i i*-revi1i/ileJ *ut&nd -alatul regal din (etate, a ,ng$duit, ,n s&nul or$'enilor din !ondra, na'terea unui s-irit inde-endent (are ur*a s$ e0er(ite o in%luen)$ (onstant$ asu-ra istoriei )$rii. duard #on%esorul a *urit ,n iunie 1O66 'i a r$*as o %igur$ -o-ular$. >re*e ,ndelungat$ %ie(are nou suveran tre/uia s$ ;ure ($ va res-e(ta 7legile lui duard8, (are nu %$(use ,n via)a lui ni(i un %el de lege. 3ar %usese ulti*ul rege anglo+ sa0on ,nainte de (u(erire 'i, din a(east$ -ri(in$, a devenit -entru engle1ii ,nro/i)i un %el de si*/ol al Angliei inde-endente. >". Gil.el* 9astardul, du(e de Nor*andia, era %iul nelegiti* al du(elui Ro/ertF1 'i al %ii(ei unui t$/$(ar din <alaiseJ Arletta. <usese re(unos(ut de tat$l s$u 'i+i ur*ase la tron. 9aronii i+au %$(ut la ,n(e-ut via)$ grea suveranului, (are era ,n a(ela'i ti*- *inor 'i /astard. Gil.el* a tre(ut atun(i -rintr+o as-r$ -erioad$ de u(eni(ie= din a(east$ ,n(er(are a ie'it nu nu*ai st$-&n -e du(atul s$u, dar l+a 'i *$rit -rin (u(erirea Maine+ului. "ar Nor*andia a devenit, su/ (ondu(erea lui, -a'ni($ 'i ,n%loritoare. ra un /$r/at (u o voin)$ tena(e (are, ,n (a1 de nei1/&nd$, 'tia s$+'i as(und$ de1a*$girea 'i s$ a'te-te. #&nd s+a .ot$r&t s+o ia de so)ie -e Matilda, %ii(a (ontelui 9alduin de <landraFC, 'i (&nd -a-a inter1ise ($s$toria din (au1a unei oare(are ,nrudiri (are o %$(ea ilegal$ din -un(t de vedere religios, Gil.el* r$/d$ (&t r$/d$, a-oi ,'i i*-use voin)a de a se ($s$tori. 2+a *&niat ,ngro1itor ,*-otriva lui !an%ran(, stare)ul din 9e(, (are ,ndr$1nise s$ (onda*ne a(east$ nesu-unere %a)$ de un de(ret -onti%i(al, a-oi se slu;i de a(ela'i !an%ran( -entru a+ 'i nego(ia iertarea de ($tre -a-$, -e (are -&n$ la ur*$ a o/)inut+o (u (ondi)ia s$ (onstruias($ (ele dou$ %ru*oase /iseri(i din #aenJ l'A//aHe+au0+Ho**es 'i l'A//aHe+ au0+3a*es. 6n ti*-ul nego(ierilor, %oarte a/ilul stare) din 9e( legase rela)ii de -rietenie (u o*ul (el *ai -uterni( din Ro*aJ ($lug$rul Hilde/rand, viitorul Arigore al >""+lea. 3ou$ a*/i)ii aveau s$ (on(ordeJ Gil.el* visa s$ %ie regele Angliei 'i, la reali1area a(estui -lan *$re), -a-a ,l -utea a;uta= Hilde/rand visa s$ %a($ din -a-$ su1eranul 'i ;ude($torul tuturor -rin(i-ilor (re'tin$t$)ii, 'i un (andidat la tron ,'i lua /u(uros, %a)$ de Ro*a, anga;a*ente -e (are le+ar %i re%u1at un rege legiti*. >"". #are erau dre-turile lui Gil.el* la (oroana AnglieiD su%i(ient s$ e0a*in$* genealogia lui -entru a vedea ($ sunt nule. 3u(ele de Nor*andia nu avusese rude (o*une (u /unul rege duard de(&t o sor$ a /uni(ului 'i, a-oi, era /astard. 3e alt%el, ,n se(olul al B"+lea (oroana engle1$ era ele(tiv$ 'i nu*ai 'itan+ul -utea s+o atri/uie. Pro*isiunea lui duardD Argu*ent *edio(ru, -entru ($ duard -ro*isese (oroana tuturor (elor (are ar %i -utut s+o -retind$ 'i nu avea dre-tul s+o -ro*it$. 3ar !an%ran( 'i Gil.el*, oa*eni di/a(i 'i (are d$deau totdeauna dorin)elor lor o a-aren)$ *oral$, 1artea cea mai veche a >ondrei, numit) p+n) ast)zi =ity Cobert 7, supranumit 2agnificul $ duce al (ormandiei ,ntre 1?'" sau 1?'#& i 1?/%. 3' Balduin 6 $ comite de Flandra ,ntre 1?/! i 1?!".
3? 31

-useser$ la (ale o ,ntreag$ *a'ina)ie di-lo*ati($ ,*-otriva singurului (on(urent -eri(ulosJ Harold, %iul lui AodRin 'i (u*natul lui duard. Ne%eri(itul Harold %usese %$(ut -ri1onier, du-$ un nau%ragiu a-roa-e de Pont.ieu, de ($tre (o*itele de Pont.ieu, a-oi eli/erat de Gil.el* 'i trans-ortat la Rouen. A(olo du(ele ,l %$(u s$ ,n)eleag$ ($ este (o*-leta*ente li/er, dar (u o singur$ (ondi)ie, a(eea de a -resta o*agiu lui Gil.el* 'i a deveni, ,n sens %eudal, 7o*ul s$u8. 6n (ursul a(estei (ere*onii, Harold tre/ui s$ de-un$ un ;ur$*&nt des-re (are nu se 'tie ni*i( -re(is. 4urase s+o ia de so)ie -e %ii(a lui Gil.el* sau s$ sus)in$ dre-turile a(estuia la tronul AnglieiD 6n ori(e (a1 a %$g$duit su/ ;ur$*&nt (eva (e a %ost invo(at a-oi ,*-otriva lui. #roni(arul relatea1$ (.iar ($ nor*an1ii as(unseser$ su/ *asa ;ur$*&ntului dou$ ra(le (on)in&nd reli(vele unor s%in)i. A'a (u* ,l (unoa'te* -e Gil.el*, -ovestea -are verosi*il$. >""". #e valoare avea un ;ur$*&nt i*-us (u %or)aD Harold, (&nd se v$1u li/er, nu se so(oti anga;at 'i, de alt%el, o s-une* din nou, alegerea unui rege al Angliei ni(i nu de-indea de el. 6n (li-a *or)ii lui duard, 'itan,ul nu 'ov$i o se(und$ ,ntre un *are senior vitea1 'i %oarte iu/it ?Harold@ 'i un (o-il ?singurul des(endent al lui g/ertJ dgar At.eling@. 3ou$1e(i 'i -atru de ore du-$ alegerea lui Harold (a rege, el %u ,n(oronat ,n noua a/a)ie din Gest*inster. 3e Gil.el* ni(i nu %usese vor/$. "*ediat se de1l$n)ui ,n toat$ uro-a, 'i ,n s-e(ial la Ro*a, -rin gri;a lui Gil.el* 'i a lui !an%ran(, o (a*-anie de -ro-agand$ ad*ira/il regi1at$. 3u(ele Nor*andiei lua ,ntreaga (re'tin$tate (a *artor$ a tr$d$rii ($reia ,i ($1use vi(ti*$. 7>asalul s$u Harold, viol&nd ,n a(ela'i ti*- legea %eudal$ 'i un ;ur$*&nt sole*n, s*ulgea o (oroan$ %$g$duit$ de suveranul dis-$rut unui /$r/at (are + des(endent ori(&t de ,nde-$rtat + era (el -u)in din vi)a regal$, -e (&nd Harold nu era de(&t un u1ur-ator8. Reaua+(redin)$ a lui Gil.el* e ne,ndoielni($= el 'tia *ai /ine de(&t ori(ine (u* %usese o/)inut ;ur$*&ntul 'i (&t valorau dre-turile sale la tron. 3ar situa)ia, a/il -re1entat$ ,n lu*ina -re;ude($)ilor %eudale, era (u totul ,n de%avoarea lui Harold. #u -rin(i-iile dre-tului %eudal se ,nt&*-la atun(i (eea (e se ,nt&*-l$ ast$1i (u -rin(i-iile dre-tului interna)ionalJ (ei (are le res-e(tau *ai -u)in ,i ,nvinuiau -e (eilal)i ($ le violea1$. 3e alt%el Ro*a era de -artea du(elui de Nor*andia -entru ($ se anga;ase s$ a-li(e ideile lui Hilde/rand 'i s$ re%or*e1e /iseri(a Angliei. Pa-a ,i d$du dre-tate lui Gil.el* 'i, ,n se*n de /ine(uv&ntare -entru a()iunea la (are -ornise, ,i tri*ise un steag de r$1/oi s%in)it 'i un inel av&nd un %ir din -$rul s%&ntului Petru. "B. Pentru o (a*-anie at&t de grea, o/i'nuita (.e*are su/ ar*e, de -atru1e(i de 1ile, a (avalerilor nor*an1i ar %i %ost ne,ndestul$toare. 7uscarl,ii lui Harold %or*au o tru-$ e0(elent$ 'i -eri(uloas$. #&nd Gil.el* le e0-li($ ,nt&ia oar$ /aronilor aduna)i la !ille/onne -lanurile sale, ei se ar$tar$ -u)in entu1ias*a)i. P$rea o a()iune ris(ant$. 3ar Gil.el* avu di/$(ia de a -re1enta un a(t de t&l.$rie interna)ional$ dre-t o adev$rat$ (ru(iad$. O (ru(iad$ -ro%ita/il$. <ie($ruia dintre vasalii s$i nor*an1i le %$g$dui -$*&nt ,n Anglia 'i /ani. <ratele s$u Odo, e-is(o- de 9aHeu0, 'i *ai *ult o'tean de(&t e-is(o-, re(rut$ 'i el lu-t$tori. A-oi Gil.el* tri*ise (.e*$ri ,n toat$ uro-a. 2osir$ /aroni aventuro'i din An;ou, 9retania, <landra 'i (.iar din A-ulia 'i Aragon. <u o *o/ili1are destul de ,n(eat$, %a-t %$r$ i*-ortan)$, ($(i tot tre/uia, ,nainte de ,*/ar(are, s$ se (ons+ truias($ o %lot$. 2e -oate vedea ,n Ta-iseria de la 9aHeu0 (u* au %ost do/or&te -$duri

,ntregi -entru (onstruirea a 'a-te sute (in(i1e(i de nave ne(esare atun(i -entru trans-ortul a dou$s-re1e(e sau (in(is-re1e(e *ii de oa*eni, din (are ,ntre (in(i 'i 'ase *ii de ($l$re)i. <lota %u gata la ,n(e-utul lui se-te*/rie 1O66FE. Ti*- de ,n($ (in(is-re1e(e 1ile v&nturile (ontrare ,l re)inur$ -e Gil.el*. #u* se ,nt&*-l$ adesea ,n istoria o*enirii, ,nt&r1ierea, -e (are o de-l&nsese, ,i aduse o vi(torie u'oar$. #$(i ,ntre ti*- sosise -e (oasta Nort.u*/riei regele Norvegiei (u trei sute de galere. #.e*at de un tr$d$tor, (on+ tele Tostig, %ratele lui Harold, venea 'i el s$ re(la*e (oroana Angliei. Harold, (are ,l a'te-ta -e Gil.el* l&ng$ insula Gig.t, tre/ui deodat$ s$ alerge (u huscarl,ii s$i s-re nord. Re-urt$ o vi(torie (o*-let$ asu-ra norvegienilor 'i le distruse ar*ata. 3ar a doua 1i du-$ vi(torie a%l$ ($ Gil.el* a de/ar(at %$r$ lu-t$, la CM se-te*/rie, -e -la;a de la PevenseH. >&ntul ,'i s(.i*/ase dire()ia. B. Harold se ,ntoarse ,n *ar' %or)at s-re sud. !u(rurile luar$ o ,ntors$tur$ -roast$ -entru el. O'tirea ,i %usese (iuntit$ ,n lu-ta ,*-otriva norvegienilor. -hanii din nord, (are a/ia ie'iser$ din lu-t$, se ar$tar$ -u)in dorni(i s$+l ur*e1e. -is(o-ii erau i*-resiona)i de -rote()ia -e (are 2%&ntul 2(aun i+o a(orda lui Gil.el*. 0ista ,n )ar$ un 7-artid nor*and8 %or*at din to)i %ran(e1ii adu'i de duard #on%esorul. 5ni(a /$t$lie din a(est r$1/oi avu lo( -e dru*ul de la !ondra la Hastings. 2e ,n%runtar$ dou$ ti-uri de ar*at$. Oa*enii lui Harold %or*au + -otrivit tradi)iei lo(ale + o -edestri*e -urtat$= se de-lasau -e (ai, dar lu-tau -e ;os. Nor*an1ii, di*-otriv$, ata(au de -e (ai, sus)inu)i de ar(a'i. Pri*ele 'ar;e ale (avaleriei nor*ande nu reu'ir$ s$ s*ulg$ (reasta -e (are o a-$rau lu-t$torii engle1i. Gil.el*, /un ta(ti(ian, %olosi eterna vi(lenie a ar*atelorJ /$tu ,n retragere. Pedestri*ea lui Harold ,'i -$r$si -o1i)iile (a s$+l ur*$reas($. #&nd nor*an1ii v$1ur$ tru-ele lui Harold -ornite de+a /inelea, %$(ur$ (ale ,ntoars$ 'i %lan(urile ar*atei lor ,nv$luir$ -e -edestra'ii engle1i. 5r*$ un *asa(ru ,n (are Harold ,nsu'i -ieri. 2u-erioritatea (a+ valeriei, te*eini( dovedit$ -&n$ a(u* -e (ontinent, se v$1u (on%ir*at$ 'i ,n a(east$ lu-t$. B". Iirul de o-era)ii *ilitare 'i di-lo*ati(e (are au ur*at -un ,n lu*in$ (ara(terul lui Gil.el*. 6n lo( de a -orni un asalt dire(t ,*-otriva !ondrei, el ,n(er(ui ora'ul, ,l ,n(on;ur$ (u o 1on$ de -$*&nt -ustiit 'i a'te-t$ inevita/ila -redare. 6n lo( s$ se -ro(la*e rege al Angliei, a'tea-t$ s$+i %ie o%erit$ (oroana, /a 'i atun(i -$ru s$ 'ov$ie. l ($uta, du-$ o/i'nuita sa *etod$, 7s$ -un$ ,ntr+o situa)ie -roast$ -e -osi/ilii s$i adversari8 'i voia s$ a-ar$ ,n o(.ii tuturor (a un rege legal. 6n s%&r'it, ,n -ri*a 1i de (r$(iun a anului 1O66 %u ,n(oronat la Gest*inster. Pe *alul Ta*isei, la -or)ile (et$)ii, se 'i a%lau -ri*ele -ietre ale %ort$re)ei (are avea s$ devin$ (ele/rul 'i sinistrul Turn al !ondrei. B"". #e g$ses( nor*an1ii ,n AngliaD 5n -o-or de )$rani, de -ionieri sa0oni 'i dane1i, ale ($ror (o*unit$)i rurale, des-$r)ite unele de altele -rin -$duri 'i /$r$gane, sunt gru-ate ,n ;urul unor /iseri(i de le*n 'i al hall+ului seniorului lor. #el)ii din Aalia 'i 0duard =onfesorul a murit la ,nceputul lui ianuarie 1?!!. 2obilizarea for*elor lui Iilhelm i construirea considerabilei sale flote au durat deci opt luni, ceea ce, ,n condi*iile epocii, nu este un ritm prea lent, mai cur+nd o performan*) de rapiditate.
3/

2(o)ia nu %a( -arte din regatul (u(erit de Gil.el*. #a 'i ro*anii, sa0onii renun)aser$ s$ ,nving$ tri/urile (elte din nord 'i vest. Mult *ai *i( de(&t <ran)a, regatul Angliei va %i relativ u'or de guvernat de ($tre un rege -uterni(. #unoa'te de *ult$ vre*e *onar.ia, /iseri(a, i*-o1itul %un(iar, geld,ul, re(rutarea ,n *as$, *yrd,ul. Regii nor*an1i se vor servi de a(este instru*ente, dar ei vor %i a(eia (are vor da Angliei (ea *ai *are -arte din institu)iile (are ,i vor (onstitui originalitatea. Regii sa0oni nu (onvoa($ un -arla*ent= ei nu -un ;ude($tori regali, asista)i de ;ura)i, (a s$+i ;ude(e -e (ri*inali= ei n+au ,n%iin)at adev$rate universit$)i. 3intre institu)iile sa0one vor su/sista nu*ai a(elea (are regle*entea1$ via)a lo(al$ 'i s$teas($. <ru*oasele (uvinte sa0one (are dese*nea1$ uneltele )$ranului, ani*alele din (iread$ sau %ru(tele -e (are le re(oltea1$ vor -$stra -&n$ ,n ti*-urile noastre %or*ele lor si*-le 'i viguroase. Adun$rile s$te'ti se vor trans%or*a ,n adun$ri ale -aro.iilor 'i engle1ii vor (ontinua u(eni(ia lor ,n arta guvern$rii -rin (o*itete 'i -rin (o*-ro*isuri. Hotarele -aro.iilor 'i ale (o*itatelor nu se vor *ai s(.i*/a. 3ar da($ (elulele rurale din (are va %i %or*at (or-ul Angliei e0ist$ din 1O66, regii nor*an1i 'i angevini vor %i a(eia (are, ,n (ursul ur*$toarelor trei se(ole, vor da a(estui (or- %or*a 'i organele sale.

CARTEA A DOUA REGII FRANCEZI

TA9!O5! " Monar.ii nor*an1i 'i angevini Gil.el* " a do*nit ,n virtutea dre-tului (u(eritorului. 3ar -rin ($s$toria %iului s$u Henri( " (u dit.+Matilda, des(endent$ din a o-ta genera)ie a lui Al%red (el Mare, #asa Nor*andiei s+a unit (u dinastia %o'tilor regi sa0oni.

I EFECTELE CUCERIRII NORMANDE. GUVERNAREA CENTRAL ". Nu a e0istat situa)ie *ai a*/igu$ de(&t a(eea a lui Gil.el* ,n Anglia, a doua 1i du-$ ,n(oronarea sa. !egal*ente, el vrea s$ trea($ dre-t suveranul legiti* + un *e*/ru al ve(.ii %a*ilii regale, un (ontinuator (are nu dore'te s$ introdu($ ni(i o s(.i*/are= de %a-t, este un (u(eritor, ,n(on;urat de (in(i sau 'ase *ii de (avaleri .r$-$re)i ($rora le+a -ro*is -$*&nt 'i -e (are va tre/ui, desigur, s$+i ,n1estre1e ,n detri*entul unor ve(.i -ro-rietari. 3e'i ar -utea a%ir*a ($ sunt de a(eea'i se*in)ie (u anglo+dane1ii 'i veri %oarte a-ro-ia)i (u anglo+sa0onii, nor*an1ii s+au trans%or*at at&t de -ro%und ,ntr+o sut$ (in(i1e(i de ani, ,n(&t ni(i un engle1 nu le *ai ,n)elege li*/a. #.iar 'i (ara(terul lor a devenit destul de di%erit. #roni(arul Gillia* de Mal*es/urHFF, (are (o*-ar$ (ele dou$ na)iuni, 1ugr$ve'te no/ili*ea engle1$ l$s&ndu+se ,n voia -o%tei de /$utur$, a l$(o*iei la *&n(are 'i a des%r&ului ,n (asele sale (u a-aren)$ destul de s$r$($(ioas$, -e (&nd 7%ran(e1ii, ,n s-lendidele lor (astele, du( o via)$ (u*-$tat$.8 6n s(.i*/, seniorii engle1i, *ai genero'i, nu (aut$ ,n ni(i un (.i- s$ se ,*/og$)eas($, -e (&nd nor*an1ii 7,i -i1*uies( -e egalii lor, ,'i ;e%uies( su-u'ii 'i ar %i ,n stare s$+l s(.i*/e 'i -e suveran, da($ ar (&'tiga ,n %elul a(esta (eva /ani8. Regele nor*and, el ,nsu'i, s-re *area indignare a (roni(arului sa0on, ,'i arendea1$ -$*&nturile (&t *ai s(u*- -osi/il 'i le trans%er$ ori(ui ,i o%er$ o arend$ *ai *are, (eea (e este trea/$ de /un ad*inistrator, dar nu de -er%e(t (avaler. 7Siua /$t$liei de la Hastings a %ost %atal$ -entru Anglia, -ri(inuindu+i s(u*-ei noastre )$ri *&.nire 'i ;ale, din (au1a s(.i*/$rii st$-&nilor.8 "". 6n (e *od un -u*n de nor*an1i, i1ola)i ,ntr+o )ar$ str$in$, ,ntr+o vre*e (&nd *i;loa(ele de (o*uni(a)ie erau greoaie 'i ,n(ete, avea s$ se *en)in$ 'i s$ guverne1eD Avanta;ele (u(eritorilor erau destul de nu*eroase. Aveau ,n Gil.el* un adev$rat =ronicar ,nsemnat 1?:!$11%?&. . scris ,n limba latin) o mare cronic) a .ngliei, ,n dou) p)r*i, de la invazia anglo$sa9on) 33:& p+n) la 113/.
33

(ondu($tor, (are venea din Nor*andia (u o serioas$ e0-erien)$ de suveran= ei se loveau de o re1isten)$ lo(al$, dar nu de o re1isten)$ na)ional$= aveau *ai ales o v$dit$ su-erioritate a ar*elor. 3u-$ ,n%r&ngerea huscarl+ilor lui Harold, ni(i o ar*at$ din Anglia nu se *ai -utea o-une (avaleriei %eudale a nor*an1ilor. 6n a%ar$ de a(easta, ei 'tiau s$ (onstruias($, %ie -e (oline, %ie ,n -lin 'es, -e ni'te 7*ovile8 arti%i(iale, (astele %orti%i(ate, (are, ,n li-sa artileriei, erau ine0-ugna/ile. #ur&nd, ,n toate (o*itatele de l&ng$ %rontiere, )$ranii engle1i vor %a(e 7(orvoada -$*&ntului8 -entru a ridi(a ase*enea *ovile 'i turnuri (renelate (are vor %i %olosite *ai t&r1iu (a s$+i )in$ la res-e(t (.iar -e ei. Pe o *ovil$ arti%i(ial$, -ri*a (onstru()ie tre/uia s$ %ie un (astel de le*n, -entru ($ -$*&ntul *oale n+ ar %i -utut sus)ine o (onstru()ie -rea grea= ,ndat$ (e -$*&ntul era /$t$torit, -iatra ,nlo(uia le*nul. 3e alt%el, Gil.el*, rege -rudent, nu autori1a (onstru()ia unor ase*enea %ort$re)e de(&t -entru garni1oane regale, (a Turnul !ondrei, sau ,n -rovin(iile din nord 'i din vest, -e (are le ,n(redin)a unor oa*eni siguri. 2eniorilor din interior le inter1i(ea s$ ai/$ (astele %orti%i(ate 'i el era o*ul (are 'tia s$ i*-un$ res-e(tarea unei interdi()ii. """. ra ,n %irea #u(eritorului de a %a(e (a a()iunile sale (ele *ai ar/itrare s$ -oarte *as(a dre-t$)ii. Pentru a distri/ui nor*an1ilor do*eniile %$g$duite, tre/uia s$+i des-oaie -e ,nvin'i= ,i des-uie (u %or*e ,n regul$. 6n(e-u -rin a+i li-si de -$*&nt -e tr$d$tori, tr$d$torii %iind a(eia (are lu-taser$ -entru Harold, %i()iune legal$ (are se -utea sus)ine deoare(e el, Gil.el*, se (onsidera suveranul legiti*. A-oi -ro%it$ de nu*e+roasele revolte -entru a ane0a (oroanei noi teritorii. #u o ,n%ri(o'$toare as-ri*e, re-ri*$ o r$1*eri)$ ,n nord, d$du %o( tuturor satelor de -e un ,ntins teritoriu, a-oi (onstrui, -entru a do*ina regiunea devastat$, s-lendidul (astel de la 3ur.a*, %lan(at de o (atedral$ de*n$ de /iseri(ile din #aen. 6n s%&r'it, ulti*ul re/el sa0on, HereRard t.e Ga:eFL, %iind ,nvins, tre(u la organi1area regatului. 3intre do*eniile devenite 7legal8 va(ante, -$str$ -entru d&nsul o *ie -atru sute dou$1e(i 'i dou$, (eea (e+i asigura deo-otriv$ o -utere *ilitar$ 'i o /og$)ie %$r$ sea*$n. 3u-$ d&nsul, (ei doi seniori *ai /ine ($-$tui)i %ur$ %ra)ii lui vitregi, Ro/ert de Mortain 'i Odo, e-is(o- de 9aHeu0, (are -ri*ir$ res-e(tiv 'a-te sute nou$1e(i 'i (in(i 'i -atru sute trei1e(i 'i nou$ de do*enii. #elelalte do*enii erau (u *ult *ai *i(i. 5nitatea %iind 7-$*&ntul (avalerului8 (knight9s *ee) du-$ (are se datora regelui un ($l$re) ,n ti*- de r$1/oi, Gil.el* ,n%iin)$ nu*eroase do*enii de unul -&n$ la (in(i (avaleri, ai ($ror -ro-rietari tre/uiau s$ %or*e1e un %el de 7-le/e8 %eudal$, (u (are *arii seniori nu s+ar %i -utut (oali1a (ontra regelui. #.iar 'i (ele *ai vaste do*enii nu erau dintr+o singur$ /u(at$, (i al($tuite din *o'ii r$s-&ndite ,n toat$ )ara. A'adar, de la ,n(e-ut nu e0ista o suveranitate (a a(eea -e (are o va e0er(ita ,n <ran)a un (o*ite de An;ou sau un du(e de 9retania. 3u-$ (u(erire 'i du-$ re-arti1area -$*&nturilor, (ir(a (in(i *ii de (avaleri nor*an1i, -ro-rietari %un(iari 'i tru-$ de o(u-a)ie ,n a(ela'i ti*-, aveau toat$ )ara ,n *&inile lor. 6n -rin(i-iu engle1ii %ideli aveau a(elea'i dre-turi (a 'i %ran(e1ii= ,n realitate toate -osturile i*-ortante erau o(u-ate de nor*an1i. "ndis-ensa/ilul !an%ran(, (.e*at din #aen, devenise ar.ie-is(ode #anter/urH. Nu se *ai 'tia de Aeol%rid, de Gil%rid, de At.elstan= %useser$ ,nlo(ui)i (u =onduc)tor al unei r)scoale antinormande ,n comitatul >incoln prin anii 1?"?$1?"1. (umele ;8he Iake<, care ar putea ,nsemna ;(eadormitul<, i s$a atribuit ulterior, c+nd persoana sa a intrat ,n legendele populare sa9one.
3%

Aeo%%roH, Ro/ert, Auillau*e, 2i*on. Noua no/ili*e engle1$ era %or*at$ din oa*enii #u(eritorului. ">. A'a (u* se ,nt&*-l$ 'i ,n 1ilele noastre ,n "ndia sau ,n Maro(, dou$ li*/i erau %olosite atun(i (on(o*itent ,n a(eea'i )ar$. #lasele diriguitoare, (urtea regelui, seniorii, ;ude($torii vor/es( %ran(e1a. 6naltul (ler vor/e'te %ran(e1a 'i latina. A(tele de guvern$*&nt sunt reda(tate ,n latine'te, a-oi, ,n(e-&nd din se(olul al B"""+lea, ,n %ran(e1$, 'i ve(.ile %or*ule %ran(e1e ale regilor nor*an1i vor *ai %i %olosite 'i ,n Anglia se(olului al BB+leaJ 7Regele se va g&ndi...8, 7Regele *ul)u*e'te /unilor s$i su-u'i, a((e-t$ a lor /un$voin)$ 'i voin)a lui este...8 Re-re1entan)ii lo(ali ai seniorilor 'i ai regelui tre/uie s$ vor/eas($ %ran(e1a 'i sa0ona. Po-orul (ontinu$ s$ vor/eas($ sa0ona. Ti*- de a-roa-e trei se(ole, engle1a va %i o li*/$ %$r$ literatur$, %$r$ gra*ati($, o li*/$ -o-ular$ 'i vor/it$. A(east$ li*/$ se va trans%or*a %oarte re-ede, ($(i nu*ai (lasele diriguitoare sunt (onservatoare ,n *aterie de li*/$F6. 2a0ona 'tiutorilor de (arte %usese o li*/$ ger*ani($, (u (a1uri (o*-li(ate. 3ar -o-orul si*-li%i($, 'i, %oarte re-ede, engle1a, s($-at$ de su/ tutela elitelor, do/&nde'te o ui*itoare su-le)e. #uvintele -ronun)ate de oa*eni %$r$ (ultur$ sau de str$ini nu -$strea1$ de(&t sila/a lor a((entuat$. 3e ai(i *arele nu*$r de (uvinte (u o singur$ sila/$, (are d$ -oe1iei engle1e densitatea ei ini*ita/il$. Totu'i, ,n (onta(t (u st$-&nii lor, )$ranii sa0oni 'i dane1i ,nva)$ (&teva (uvinte %ran(e1e, (are devin, a-roa-e %$r$ ni(i o s(.i*/are, (uvinte engle1e'ti. #uvintele e(le1iasti(eJ prieur, chapelle, messe, charit:, gr4ces" ter*eni *ilitariJ to+er este %ran(e1ul tour" standard, stindard= castle, (astel= peace, -a(e= ,n s%&r'it court, (urtea, cro+n, (oroana, council, (onsiliul, prison 'i 8usticeF7 (o*-letea1$ s(.i)a unui ta/lou %idel al ra-orturilor ad*inistrative dintre (ele dou$ (lase. O soart$ (iudat$ a avut (uv&ntul preux, (u (are ,n %ran(e1$ se denu*ea un (avaler vitea1 'i (are a devenit ,n engle1$ proud, *&ndru, orgolios. Pun(tul de vedere al st$-&nului 'i a(ela al servitoruluiW >. #onse(in)ele a()iunilor u*ane sunt i*-revi1i/ileFM. A'a (u* vre*elni(a di1gra)ie a li*/ii engle1e avea s$+i asigure o %ru*use)e deose/it$, (u(erirea avea s$ devin$ -un(tul de -le(are al li/ert$)ilor engle1e. .firma*ie ce nu se poate sus*ine ,n mod absolut. @ac) e adev)rat c) limba consemnat) ,n scris $ apanaB, ,n evul mediu, al claselor conduc)toare $ are tendin*a de a$i fi9a relativ& formele, e tot at+t de adev)rat c) nu o dat) tocmai masele populare s$au dovedit mai ;conservatoare<, ,n sensul bun, al p)str)rii tenace a tradi*iilor limbii autentice, pe c+nd clasele conduc)toare s$au supus unor influen*e alogene, uneori p+n) la ,nstr)inare. 3" Prieur $ prior vezi nota '#&4 chapelle $ capel)D messe $ liturghie4 charit $ milostenie4 grces $ iertare4 tour $ turn4 prison $ ,nchisoare4 justice $ Busti*ie. 3# Ni aceast) afirma*ie a autorului e relativ). 09ist) i numeroase ac*iuni umane ale c)ror consecin*e sunt previzibile, chiar dac) nu cu rigoare matematic). 0 adev)rat ,ns) c) cel ce s)v+rete o ac*iune nu poate el ,nsui prevedea toate consecin*ele acesteia.
3!

Cegele Fran*ei, ;s)rac ,n domenii<, ,ncercuit de vasali prea puternici, va trebui s)$i cucereasc) cu greutate regatul i, dup) cucerire, s)$i impun) o aspr) disciplin)4 regele .ngliei, care a ,mp)r*it el ,nsui p)m+ntul, a avut griB) de interesele sale i a ,mpiedicat de la ,nceput formarea de mari domenii care s) rivalizeze cu al s)u. Cegalitatea englez), n)sc+ndu$se ,n urma unei cuceriri, este de la ,nceput viguroas). 7ndiscutabila for*) a puterii centrale va aduce dup) sine relativa sa to$ leran*). Hn Fran*a birocra*ia regal) va trebui s) se impun) prin for*)4 nu va reui totdeauna, nici peste tot, i numai Cevolu*ia va termina prin a statornici unitatea legilor. Hn .nglia securitatea coroanei ,i va permite s) organizeze libert)*ile locale, l)sate motenire de sa9oni, i s) constr+ng) pe baroni la respectarea lor. >". Regele nor*and este ,n(on;urat de o (urte, oncilium sau uria $egis, (are (ores-unde a-roa-e (u 'itan,ul sa0on. Gil.el*, (a odinioar$ Al%red sau duard #on%esorul, 7,'i -oart$ (oroana8F9 de trei ori -e an, la Gest*inster, la Gin(.ester, la Alou(ester, 'i du(e 7-ro%unde dis(u)ii (u ,n)ele-)ii s$i8. 9aroni, e-is(o-i, a/a)i iau -arte la #onsiliu nu din datorie na)ional$, (i din o/liga)ie %eudal$ %a)$ de su1eranul lor. #onvo($rile sunt neregulate. 9a Marele #onsiliu e (o*-us din o sut$ (in(i1e(i de -rela)i 'i *ari no/ili, /a regele se *ul)u*e'te s$ se (onsulte ,ntr+o (.estiune (u a(ei s%etni(i (are se a%l$ de %a)$ atun(i (&nd ea survine. 3e alt%el -re1en)a suveranului a;unge -entru ea s$ dea vala/ilitate ori($rei de(i1ii. 6n a/sen)a sa ?($(i %iind du(e de Nor*andia tre/uie s$ traverse1e *ereu #analul M&ne(ii@, un *i( s%at de ;usti)iariLO, (ondus de (&)iva oa*eni de ,n(redere (a !an%ran( 'i Odon de 9aHeu0, ad*inistrea1$ regatul. >"". #u(erirea nor*and$ nu e ur*at$ de o ru-tur$ /rutal$ (u tre(utul. A(east$ ru-tur$ ar %i %ost i*-osi/il$. #u* ar %i -utut (in(i *ii de oa*eni, %ie ei (&t de /ine ,nar*a)i, s$ sileas($ un -o-or ,ntreg s$ renun)e la o/i(eiuri dat&nd de *ai *ulte se(oleD 3i*-otriv$, Gil.el*, (are se (onsider$ su((esorul regilor sa0oni, %a(e /u(uros a-el la legile lor 'i la instan)ele lor de ;ude(at$. l -$strea1$ toate a(ele institu)ii sa0one (are serves( s(o-urilor sale. .yrd,ul, sau re(rutarea ,n *as$, va deveni, ,ndat$ (e -o-ula)ia )$r$neas($ se va (onsidera aliata (oroanei ?'i alian)a va %i re-ede ,n(.eiat$@, o %or)$ util$. 6n sheri**,ii sa0oni nor*andul re(unoa'te -e vi(e(o*i)ii s$i 'i g$se'te ,n ei un instru*ent de guvernare. l nu*e'te de(i un sheri** ,n %ie(are shire 'i+l ,ns$r(inea1$ s$ -er(ea-$ i*-o1itele, s$ -re1ide1e (urtea de ;ude(at$ a shire+ului ?(are se va nu*i de a(i ,nainte (o*itat@ 'i, ,n general, s$ re-re1inte -uterea (entral$. Gil.el* nu su-ri*$ (ur)ile *anoriale de ;ude(at$L1, dar le (ontrolea1$. 6n (e+l -rive'te -e sheri**, %un()ia sa nu este ereditar$ 'i el ,nsu'i se vede (ontrolat din (&nd ,n (&nd de tri*i'ii regelui, (are sunt @up) cum reiese ,ntruc+tva i din te9t, e9presia designeaz) un fel de adun)ri generale ale marilor nobili av+nd i rosturi Budiciare&, prezidate ,n persoan) de rege, purt+nd ,nsemnele demnit)*ii sale. %? 1ersoane care, conform dreptului feudal, au misiunea de a Budeca pe supui. %1 2anor $ denumirea domeniului feudal ,n .nglia.
3:

si*ilari (u missi dominici ai lui #arol (el Mare. 6ntr+o vre*e (&nd seniorii de -e (ontinent au dre-tul s$ (onda*ne la *oarte 'i dre-tul s$ ;ude(e deli(te 'i (ontraven)iiLC, (ei din Anglia ,'i v$d (ur)ile de ;ude(at$ su-raveg.eate de un rege sever. )heri**,ul -ede-se'te a/u1urile de -utere 'i este atent la *ani%est$rile de ne*ul)u*ire ale -o-ula)iei. >""". 3a($ ne+a* ,n(.i-ui -uterea regal$ *ereu -reo(u-at$ s$ ,n%r&ng$ re1isten)a *arilor seniori, ne+a* %a(e o i*agine grosolan$ 'i %als$ des-re ea. Ostilitatea dintre Gil.el* 'i oa*enii s$i ni(i n+ar %i %ost nor*al$, ($(i a(e'tia aveau nevoie de el, iar el avea nevoie de d&n'ii. 2$ ne %eri*, de(i, s$ ne i*agin$* Anglia %eudal$ ,ntr+un *od naivJ regele, s-ri;inindu+se -e -o-or, (a s$ ,n%r&ng$ (er/i(ia /aronilorLE. 6n realitate so(ietatea *edieval$ este relativ sta/il$= /aronii (onlu(rea1$ (u regele= el ,'i alege re-re1entan)ii dintre ei, 'i de atun(i aristo(ra)ia ,n(e-e s$ ;oa(e ,n via)a engle1$ un i*ens rol ad*inistrativ lo(al, rol -e (are+l va ;u(a -&n$ ,n 1ilele noastre. 3a($ unii dintre /aroni se arat$ nesu-u'i, (ei *ai *ul)i ,ns$ r$*&n (redin(io'i regelui 'i+l a;ut$ s$ ,n%r&ng$ re/eliunile. #&nd revolta este general$, (u* se va ,nt&*-la *ai t&r1iu ,n ti*-ul Marei #arte, ,nsea*n$ ($ regele 'i+a de-$'it dre-turile 'i ($ to)i /aronii se a-$r$, adesea (u s-ri;inul (avalerilor 'i al or$'enilor. 3e alt%el, -erioadele tul/uri sunt s(urte 'i, (u toate ($ u*-lu istoria (u 1arva lor, nu tre/uie s$ ne %a($ s$ uit$* ,ndelunga)ii 'i lini'ti)ii ani ,n (are regele, no/ili*ea 'i -o-orul se (onsider$ *e*/rii unui (or- unitLF 'i ,n ti*-ul ($rora, %$r$ v&lv$, s+a (l$dit o (ivili1a)ie. "B. Pentru (a regele s$+'i -oat$ i*-une (ontrolul asu-ra unei no/ili*i r$1/oini(e, tre/uie s$ %ie ,*-linite dou$ (ondi)iiJ suveranul s$ dis-un$ de %or)$ *ilitar$ 'i s$ ai/$ un venit asigurat. Gil.el* se -oate /i1ui, ,*-otriva (elor ne*ul)u*i)i, -e *ul)i*ea (avalerilor, -e -ro-riii s$i vasali 'i, (ur&nd, -e *yrd. 6n 1OM6, la 2alis/urH, va (ere s$ i se -reste1e ;ur$*&nt dire(t de ($tre vasalii vasalilor s$i, ast%el ,n(&t (redin)a %a)$ de rege va tre(e ,naintea ori($rui alt %el de loialitate. #&t des-re venituri, (ele ale regelui nor*and sunt (onsidera/ile. Are *ai ,nt&i veniturile sale -rivate de la (ele o *ie -atru sute dou$1e(i 'i dou$ de do*enii, ,n a%ar$ de aren1ile %er*elor. P$*&nturile lui Gil.el* adu( o rent$ anual$ de uns-re1e(e *ii de livre, de dou$ ori *ai *ult de(&t toate veniturile #on%esorului. !a a(easta se adaug$ veniturile %eudale (relie*s, datorate de vasal ,n (a1 de s(.i*/are a -ro-rietarului= aides, ,n (a1 de (ru(iad$, de r$s(u*-$rare, de ($s$torie a %ii(ei su1eranului, de intrare ,n r&ndul (avalerilor a -ri*ului n$s(ut= gardesLL, asu-ra @istinc*ie pe care dreptul feudal o face ,ntre ;Busti*ia maBor)< Haute Bustice& $ cauzele criminale, i ;Busti*ia minor)< Basse Bustice& $ delicte i contraven*ii. %/ 1rin baroni se ,n*elegeau ,n .nglia marii feudali. 1e continent termenul desemna un grad inferior ,n ierarhia nobiliar). %3 Gnitate aparent), care n$a putut niciodat) estompa contradic*iile de clas) dintre nobilime i masele populare, *)r)neti i or)eneti. .l*i autori spun aptesprezece mii. $ n.a %% @rept al suzeranului de a beneficia de bunurile unui vasal minor, cu condi*ia de a$l ,ntre*ine p+n) la maBorat.
%'

/unurilor *inorilor@= danegeld, i*-o1it %un(iar -reluat de la regii sa0oni= (ontri/u)iile -l$tite de or$'eni, de evrei= 'i, ,n s%&r'it, a*en1ile. 2(ri-tele vistieriei arat$ ($ -e vre*ea su((esorilor lui Gil.el* a*en1ile erau nu*eroase 'i de *ulte ori (iudateJ 8Galter de #au(H a dat (in(is-re1e(e livre -entru -er*isiunea de a se ($s$tori (&nd 'i (u (ine va voi... Giverona de "-sRi(., -atru livre 'i o *ar($ de argint (a s$ nu se *$rite de(&t (u /$r/atul -e (are+l va alege... Gillia* de Mandeville d$ dou$1e(i de *ii de *$r(i regelui (a s$ se ,nsoare (u "sa/ella, (ontes$ de Alou(ester... 2o)ia lui Hugo de Neville d$ regelui dou$ sute de livre -entru -er*isiunea de a se (ul(a (u /$r/atul s$u, Hugo de Neville...L68 A(esta tre/uia s$ %i %ost -ri1onierul regelui. 6n s%&r'it, regele vinde li/ert$)iJ su/ regele Ite%an, !ondra va da o sut$ de *$r(i de argint -entru dre-tul de a+'i alege sheri**, ii" e-is(o-ul de 2alis/urH d$ un (al de -arad$ -entru a -utea avea un iar*aro( ,n ora'ul s$u= -es(arii -l$tes( -entru dre-tul de a s$ra -e'ti= -ro%iturile ;usti)iei se *$res( o dat$ (u -restigiul (ur)ilor regale. B. #u(eritorul se anga;ase %a)$ de -a-alitate, ,n (li-a (&nd o/)inuse s-ri;inul a(esteia, (a s$ re%or*e1e /iseri(a Angliei. A;utat de !an%ran(, *are o* de stat *ai (ur&nd de(&t *are o* al /iseri(ii, 'i+a )inut (uv&ntul. #lerul engle1, ignorant 'i des%r&nat, nu *ai era res-e(tat de (redin(io'i. Preo)ii se ,*/r$(au (a lai(ii 'i /eau (a seniorii. -is(o-ii, (are ar %i tre/uit s$ %ie ale'i de -reo)ii 'i (redin(io'ii din -aro.ii, (u*-$rau voturile aleg$torilor. 3in Ro*a, -a-a Arigore al >""+lea ?Hilde/rand devenise -a-$ su/ a(est nu*e ,n 1O7E@ st$ruia (a !an%ran( s$ i*-un$ res-e(tarea (eli/atului de ($tre -reo)i, (a dre-tul de ,nvestitur$ a e-is(o-ilor s$ %ie l$sat -a-ei 'i (a regele Angliei, (are+i datora tronul, s$+i -reste1e o*agiul (uvenit. !an%ran( 'i Gil.el* ur*ar$ o -oliti($ -rudent$. A i*-une -reo)ilor sa0oni un (eli/at riguros ar %i %ost o *$sur$ -eri(uloas$= tre/uia s$ se )in$ sea*a de o/i(eiuri 'i de starea *oral$ din noua lor )ar$. !an%ran(, italian devenit nor*and, ,n(e-use s$ s(rie 8noi engle1ii8 'i 7insula noastr(6. l inter1ise s$ se *ai (ele/re1e vreo nou$ ($s$torie a unui -reot, ,i o-ri -e e-is(o-i 'i (anoni(i s$ ai/$ %e*ei, dar ,ng$dui -aro.ilor ($s$tori)i -&n$ atun(i s$+'i -$stre1e ($*inele. Re(unos(u ($ nu*ai Ro*a avea dre-tul s$+i destituie -e e-is(o-i, dar *en)inu -rin(i-iul alegerii 'i (el al ,nvestiturii de ($tre (oroan$. 6n s(.i*/, su-use ;ude($)ii Ro*ei -ro-ria sa (eart$ (u ar.ie-is(o-ul de Por: 'i o/)inu s$ %ie (on%ir*at -ri*atul #anter/urH+ului. 6n s%&r'it, regele, ,ntr+o s(risoare 7%er*$ 'i res-e(tuoas$8, re%u1$ s$ se (onsidere vasalul -a-ei. Toate a(este nego(ieri sunt i*-regnate de o *are de%eren)$ din -artea regelui, de /un$voin)$ 'i (urtoa1ie din -artea -a-ei, dar se si*t ,n(ol)ind inevita/ilele (erturi dintre -a-alitate 'i -uterea (ivil$. B". 3ou$ dintre re%or*ele e(le1iasti(e ale lui !an%ran( sunt i*-ortante -rin (onse(in)ele lor ,nde-$rtateJ a@ ,'i lu$ o/i(eiul de a ,ntruni 7sinoduri8, sau adun$ri e(le1iasti(e, ,n a(ela'i ti*- (u Marele #onsiliu. Mul)i -rela)i luau -arte (on(o*itent la adunarea %eudal$ + ,n (alitate de seniori lai(i + 'i la sinodul (lerului. Regele -re1ida a*/ele adun$ri, dar *aptul c( erau distincte va 3mpiedica mai t4r0iu *ormarea, 3n 09emplele autorului nu sunt corecte. 0le nu se refer) la amenzi b)neti, percepute ca penalizare pentru un delict, ci reprezint) sume pl)tite spre a beneficia de o e9cep*ie de la lege.
%!

parlamentul britanic, a unei ;st(ri6 a clerului= /@ !an%ran( 'i regele voir$ s$ ai/$ asu-ra /iseri(ii Angliei dre-turile -e (are du(ele le avea asu-ra /iseri(ii din Nor*andia, adi($ ni(i un -a-$ nu -utea %i re(unos(ut ,n Anglia %$r$ (onsi*)$*&ntul regelui, nu se -utea ,ntre)ine ni(i un %el de (ores-onden)$ (u Ro*a %$r$ 'tirea lui, de(i1iile (on(iliilor engle1e nu aveau vala/ilitate %$r$ a-ro/area lui 'i, ,n s%&r'it, /aronii 'i slu;/a'ii regelui nu -uteau %i ;ude(a)i de (ur)ile e(le1iasti(e %$r$ asenti*entul a(estuia. B"". A%ir*&ndu+'i din -ri*ii ani ai (u(eririi autoritatea asu-ra no/ili*ii 'i a /iseri(ii, Gil.el* -une /a1ele unei *ari *onar.ii. 3ar el nu este un suveran a/solut. A ;urat, la ,n(oronarea sa, s$ *en)in$ legile 'i o/i(eiurile anglo+sa0one= tre/uie s$ res-e(te dre-turile %eudale -e (are le+a a(ordat oa*enilor s$i= se te*e de /iseri($ 'i o venerea1$. Gil.el* #u(eritorul n+ar %i -utut (on(e-e ideea unei *onar.ii a/solute a'a (u* o vor institui *ai t&r1iu #arol " 'i !udovi( al B">+lea. Oa*enii din evul *ediu ni(i nu+'i i*aginea1$ (a* (e+ar -utea %i un stat ,n sensul *odern al (uv&ntului= e(.ili/rul )$rii lor li se -are asigurat nu de o (.eie de /olt$ (entral$, (i -rin ,ntre-$trunderea dre-turilor lo(ale, (are se (o*-letea1$ 'i se sus)in unele -e altele. Regele nor*and e %oarte -uterni(= ni(i o (onstitu)ie s(ris$ nu+i ,ngr$de'te voin)a= nu*ai da($ 'i+ar ($l(a ;ur$*&ntul de su1eran vasalii s$i s+ar (onsidera autori1a)i 7a %i ne,n(re1$tori8 'i a denun)a ;ur$*&ntul de %idelitateL7. "nsure()ia r$*&ne un dre-t %eudal 'i /aronii o vor %olosi ,*-otriva regilor nedre-)i. 3in nevoia de a se su/stitui insure()iei un *i;lo( *ai si*-lu 'i *ai -u)in -e+ ri(ulos -entru a -une la res-e(t un suveran nedre-t, se vor na'te -u)in (&te -u)in regulile (are vor al($tui #onstitu)ia.

II EFECTELE CUCERIRII. FEUDALITATEA I VIAA ECONOMIC ". 3e -e vre*ea regilor sa0oni e0istaser$ )$rani 'i seniori, (oli/e 'i (astele, dar s-iritul sa0on l$sa s$ se adune ,n voie (utu*$ du-$ (utu*$ 'i s$ se %or*e1e o re)ea (on%u1$ de rela)ii e(ono*i(e. Nor*an1ii, (u *intea lor li*-ede 'i (onstru(tiv$, introdu( o ordine *ai rigid$, /a1at$ -e -rin(i-iulJ 7Ni(i o /u(at$ de -$*&nt %$r$ senior8. 6n v&r%ul ierar.iei e(ono*i(e, (a 'i a ierar.iei -oliti(e, este regele. l e -ro-rietarul tuturor -$*&nturilor regatului 'i, -entru (a s-iritul nor*and s$ %ie -er%e(t satis%$(ut de a(est edi%i(iu logi(, se ad*ite ($ regele ,nsu'i a -ri*it regatul s$u de la 3u*ne1eu. 3ar regele nu -$strea1$ -entru sine de(&t o -arte a -$*&nturilor 'i restul ,l d$ su/ %or*$ de %eude *arilor vasali 'i unora dintre (avaleri, ,n s(.i*/ul unor servi(ii *ilitare 'i al unor anu*ite redeven)e. 2$ -resu-une*, de -ild$, ($ regele a(ord$ o sut$ de *anoruri unui /aron, ,n s(.i*/ul %$g$duielii de a+i -une la dis-o1i)ie (in(i1e(i de (avaleri ,n (a1 de r$1/oi= /aronul ,nsu'i va re)ine -atru1e(i din a(este do*enii -entru a+'i asigura e0isten)a sie'i 'i suitei sale 'i va da (a %eude 'ai1e(i de do*enii unor vasali de rangul al doilea ,n s(.i*/ul a 'ai1e(i de (avaleri. ?Marele vasal, -entru -restigiul s$u -er+ Hn original figureaz) ;serment de feodalitO< $ Bur)m+nt de feudalitate P,n loc de fidelitO $ fidelitateQ, ceea ce ne pare a fi o eroare de tipar, sc)pat), ine9plicabil, ,n toate edi*iile originale.
%"

sonal 'i totodat$ -entru a evita a*en1ile ,n (a1ul unor de1ert$ri, se asigur$ de (&)iva solda)i ,n -lus %a)$ de nu*$rul -ro*is regelui.@ 6n -rin(i-iu 'i (u e0(e-)ia unor (a1uri de (ri*e grave, toate %eudele sunt ereditare ,n ordinea -ri*ogeniturii, (eea (e evit$ -arta;ul. 2eniorul 'i (avalerul, ne-ut&nd %a(e (ultur$ e0tensiv$, (a un -ro-rietar *odern ?-entru ($ n+ar g$si ni(i o -ia)$ unde 'i+ar vinde -rodusele@, -$strea1$ nu*ai o singur$ %er*$LM -entru nevoile do*eniului 'i restul -$*&ntului ,l dau )$ranilor, ,n s(.i*/ul unor redeven)e ,n natur$ 'i ,n *un($. Pe vre*ea sa0onilor ierar.ia )$ranilor era tot at&t de (o*-le0$ (a 'i a(eea a no/ililor, deoare(e dre-turile (&'tigate (reau statute di%erite. 2e deose/eau atun(i oa*eni li/eri, socmeni ?greu de di%eren)iat de oa*enii li/eri@, cottarii, bordariiL9. 2eniorii nor*an1i, (are nu ,n)elegeau a(este su/tilit$)i, nu -rea )ineau sea*$ de ele. lesne s$+)i ,n(.i-ui (e greu ,i venea unui socman sa0on s$ e0-li(e situa)ia lui -rivilegiat$ unui (u(eritor ner$/d$tor, a ($rui li*/$ n+o (uno'tea. 2e (onstat$ ast%el ($ ,n (ei dou$1e(i de ani (are au ur*at du-$ (u(erire, e0(e-)ie %$(&nd nord+estul dane1, oa*enii li/eri dis-ar a-roa-e (u des$v&r'ire. N$ranii devin sau vilani ?(are (ultivau o virgate, (ir(a trei1e(i de a(ri@, sau cotteri ?(are n+aveau de(&t -atru sau (in(i a(ri@. >re*urile erau grele -entru *i(ul (ultivator li/er sau -e ;u*$tate li/er. 6n (o*itatul #a*/ridge erau nou$ sute de socmeni -e vre*ea lui duard #on%esorul 'i doar dou$ sute ,n 1OM6. "". #unoa'te* (u -re(i1ie (o*-o1i)ia di%eritelor (lase ale na)iunii la dou$1e(i de ani du-$ (u(erire, ($(i ,n anul 1OML, Gil.el* #u(eritorul 7,'i -urt$ (oroana la Alou(ester 'i avu dis(u)ii -ro%unde (u ,n)ele-)ii s$i8. A(olo ar$t$ ($ danegeld,ul -er(e-ut ,n anul -re(edent d$duse re1ultate de1a*$gitoare. ra un i*-o1it de *are randa*ent ?,n 991 danegeld,ul -rodusese 1e(e *ii de livre, ,n 1OOC, dou$1e(i 'i -atru de *ii de livre, ,n 1O1M, -e ti*-ul lui #anut, 'a-te1e(i 'i dou$ de *ii de livre@, dar, -entru (a -er(e-erea lui s$ %ie e%i(a(e, ar %i tre/uit s$ e0iste o situa)ie e0a(t$ a tuturor -$*&nturilor regatului. 2e .ot$r,, a'adar, la #onsiliul din Alou(ester (a un nu*$r de /aroni, nu*i)i (o*isari s-e(iali, s$ (utreiere )ara. "at$ instru()iunile (e li s+au datJ 79aronii regelui tre/uiau s$ ,ntre/e, su/ -restare de ;ur$*&nt, -e sheri**+ul shire+ului, -e to)i /aronii 'i -e %ran(e1ii lor 'i, ,n (e -rive'te suta6O, -e -reo)i, -e reeve,i 'i -e 'ase vilani din %ie(are sat, (u* se (.e*a (astelul, (ine ,l o(u-a ,n ti*-ul regelui duard, (ine ,l o(u-$ a(u*, (&te hides de teren ,i a-ar)in, (&te -luguri e0ist$ -e do*eniu, (&)i )$rani, (&)i oa*eni li/eri, (&)i socmeni, (&te -$duri, (&te -$'uni, (&te *ori, (&te -es($rii, toate a(estea de trei ori, adi($ situa)ia -e vre*ea lui duard, situa)ia ,n *o*entul (&nd regele Gil.el* a d$ruit do*eniul, situa)ia din anul 1OM6, 'i de ase*enea (u (&t s+ar -utea s(oate *ai *ult de(&t a(u*8.

1rin ;ferm)< autorul ,n*elege rezerva seniorial, sau pmntul alodial, pe care nobilul ,l lucra ,n regie proprie, folosind munca obligatorie i gratuit) a erbilor i p)str+nd ,n ,ntregime produsele realizate. %: Cottarii, ordarii $ denumiri ale unor categorii de *)rani aflate deBa pe anumite trepte de aservire feudal). !? !undred $ ,n vechea englez) ,nsemna district, unitate teritorial) cuprinz+nd, ,n principiu, o sut) de familii.
%#

#o*isarii ,'i ,nde-linir$ sar(ina, 'i totalitatea ra-oartelor lor %or*ea1$ (eea (e se nu*e'te Domesday !ook61. Ii -e vre*ea regilor sa0oni %useser$ %$(ute, %$r$ ,ndoial$, ase*enea an(.ete statisti(e, %$r$ de (are un i*-o1it (a danegeld nu s+ar %i -utut ,n(asa, dar an(.eta nor*andului se deose/e'te -rin -re(i1ia sa *eti(uloas$. Totul este notatJ 7!a !i*-s%ield, 2urreH, e0ist$ la %er*a do*eniului (in(i -luguri (u /oii lor= sunt de ase*enea dou$1e(i 'i (in(i de vilani 'i 'ase cotteri, av&nd -ais-re1e(e -luguri= e0ist$ o *oar$ (are adu(e doi 'ilingi -e an, o -es($rie, o /iseri($, -atru a(ri de -$'une, o -$dure (are -oate nutri o sut$ (in(i1e(i de -or(i, dou$ (ariere de -iatr$ adu(&nd %ie(are doi 'ilingi -e an, dou$ (ui/uri de 'oi*i ,n -$dure 'i 1e(e s(lavi. Pe vre*ea regelui duard do*eniul adu(ea dou$1e(i de livre -e an= ,n 1O66, (in(is-re1e(e livre, a(u* dou$1e(i 'i -atru de livre8. Ni(i (el *ai i1olat individ nu s(a-$ an(.etatorilor #u(eritoruluiJ 7Ai(i, ,n *i;lo(ul -$durilor 'i ,n a%ara ori($rei sute tr$ie'te un %er*ier singurati(. Are o-t /oi 'i un -lug al s$u. 3oi 'er/i ,l a;ut$ s$ (ultive (a* o sut$ de a(ri -e (are i+a des)elenit. Nu -l$te'te ta0e 'i nu e su-usul ni*$nui8. un s-e(ta(ol -ateti( 'i -u)in (o*i( s$ ve1i groa1a (roni(arului sa0on ,n %a)a -re(i1iei nor*andeJ 7#u at&ta is(usin)$ a organi1at ,nto(*irea a(estei (ons(ri-)ii de ($tre (o*isarii s$i ($ ni(i un yard de teren, /a *ai *ult ?*i+e ru'ine s+o s-un, (u toate ($ regelui nu i+a %ost ru'ine s+o %a($@, n+a r$*as ni(i *$(ar un /ou, ni(i o va($, ni(i un -or( (are s$ nu %i %ost ,ns(ris ,n registrul s$u8. 3a($ se adun$ toate (i%rele (onse*nate ,n Domesday !ook, se g$ses( a-roa-e nou$ *ii trei sute *ari vasali 'i vasali (are re-re1int$ no/ili*ea 'i -e de*nitarii e(le1iasti(i= trei1e(i 'i (in(i de *ii socmeni 'i oa*eni li/eri, (are tr$ies( a-roa-e to)i ,n nord+est= o sut$ o-t *ii vilani, o-t1e(i 'i nou$ de *ii cotteri, dou$1e(i 'i (in(i de *ii de s(lavi ?(are se vor trans%or*a ,n 'er/i ,n se(olul ur*$tor@, adi($ a-roa-e trei sute de *ii (a-i de %a*ilie, (eea (e ,ng$duie s$ se a-re(ie1e -o-ula)ia total$ a )$rii la un *ilion 'i ;u*$tate, -oate dou$ *ilioane de /$r/a)i, %e*ei 'i (o-ii. """. 6ntr+un regi* %eudal, a'a (u* unitatea -oliti($ este -$*&ntul (avalerului, (are tri*ite -entru ar*ata regelui doar un singur (avaler, unitatea e(ono*i($ este do*eniul. 6ntinderea lui varia, dar, ,ntr+un *are nu*$r de (a1uri, do*eniul (ores-undea unui sat de ast$1i. Adeseori do*eniile erau se-arate unele de altele -rin -$duri sau /$r$gane 'i legate de do*eniul ve(in doar -rin -ote(i, i*-ra(ti(a/ile ,n ti*- de iarn$. 6n (entru se a%la hall, ul, *ai t&r1iu (astelul lordului, ,n(on;urat de re1erva seniorial$ sau alodiul a(estuia. #&nd seniorul avea *ai *ulte do*enii, se *uta din unul ,n altul -entru a (onsu*a -e lo( redeven)ele ,n natur$. 6n a/sen)a sa era re-re1entat de un sene'al sau de un /ailiv6C. #&*-iile 'i -$'unile (o*unale au -$strat a(ela'i as-e(t (a -e vre*ea st$-&nilor sa0oni. &ilanii tre/uiau s$+'i *a(ine tot gr&ul lor + -l$tind un -re) *are la *oara (are a-ar)inea ;=artea Budec)*ii din urm)< $ denumire dat) acestui cadastru parcial, dup) mai bine de o sut) de ani de la efectuarea lui. 8raducerea termenului "omesda# nu e absolut sigur), dei este admis) ,n general. S$ar putea ca numele s) provin) de la un vechi cuv+nt anglo$sa9on, domes, care ,nsemna legi. !' $eneal, ailiv sau bail& $ termeni cu mai multe sensuri, unul din ele fiind acela de administrator al unui domeniu nobiliar pe care titularul nu locuia permanent. Hn sudul Fran*ei acetia se chemau seneali, iar ,n nord bailivi.
!1

lordului. Mul)i ,'i *$(inau ei ,n'i'i gr&ul, -e as(uns, dar erau (onda*na)i la a*en1i, da($+i -rindea. 6n %runtea )$ranilor se a%la un reeve, re-re1entantul lor, ales de ei 'i (are, str&ns ,ntre bailiv 'i s$teni, avea o via)$ grea. Multe din (on%li(tele lo(ale erau ;ude(ate de #urtea *anorial$, (are se ,ntrunea la %ie(are trei s$-t$*&ni, %ie ,n hall, %ie su/ un ste;ar tradi)ional, 'i -e (are o -re1ida lordul sau re-re1entantul s$u. 6n -rin(i-iu nu se ;ude(au de(&t deli(te *$runteJ 7Gillia* 4ordan, -entru ($ a lu(rat -rost -$*&ntul, a*end$J 'ase livre... Ragen.ilda, -entru ($ s+a *$ritat %$r$ -er*isiune, d$ doi 'ilingi... Preotul /iseri(ii, a ($rui va($ a %ost g$sit$ -e -$'unea seniorului, este iertat de -edea-s$... 2e a*endea1$ tot satul, ,n a%ar$ de 'a-te vilani, -entru ($ n+au venit s$ s-ele *ieii lorduluiJ 'ase 'ilingi, o-t... 3ois-re1e(e ;ura)i .ot$r$s( ($ Hug. #ross are dre-t asu-ra gardului (u -rivire la (are a e0istat o ne,n)elegere ,ntre el 'i Gillia* G.ite8. Pe unele do*enii regele ,ng$duise dre-tul s$ se ;ude(e (ri*e *ai grave. 6n -rin(i-iu un do*eniu tre/uia s$+'i a(o-ere singur toate ne(esit$)ile. 6'i avea (i1*arul lui, rotarul lui, )es$torii lui. <e*eile tor(eau l&na. Nu se (u*-$ra din a%ar$ de(&t sare, unelte de %ier sau de o)el 'i -ietre de *oar$. Pietrele de *oar$, %oarte rare, veneau uneori din ,*-re;uri*ile Parisului 'i /ailivul tre/uia s$ se du($ ,n -ortul de de/ar(are (a s$ nego(ie1e (u*-$rarea 'i s$ organi1e1e trans-ortarea lor. Pentru -lata a(estor 7i*-orturi8, do*eniul e0-orta l&n$ 'i -iei. Toate (elelalte -roduse erau (onsu*ate -e lo(, ,n a%ar$ de (a1ul (&nd e0ista o -ia)$ ,n ve(in$tate. ">. #are era situa)ia vilanilor< 3u-$ o (er(etare su*ar$, un o* de -e vre*ea noastr$ ar (onsidera+o destul de nenoro(it$. &ilanul este legat de -$*&nt 'i nu+l -oate -$r$si, da($ este ne*ul)u*it. l e v&ndut o dat$ (u -ro-rietatea. 5n a/ate nu e1it$ s$ (u*-ere 'i s$ v&nd$ oa*eni -entru dou$1e(i de 'ilingi. O v$duv$ /ogat$ d$ruie'te ni'te vilaniJ 7 u, su/se*nata doa*na Aundrina de 3ri/H, adu( la (uno'tin)a tuturor (elor de %a)$ 'i viitori ($, ,n e0er(i)iul de-linelor 'i legalelor *ele dre-turi de v$duv$, i+a* donat -rea iu/itului 'i devotatului *eu HenrH #ole 'i *o'tenitorilor s$i, -entru servi(iile aduse, -e Agnes 'i %iul s$u 2i*on, (u toate /unurile 'i vitele lor, 'i ($ le las lor ori(e dre-t de 'er/ie8. &ilanul nu+'i -oate *$rita %ata %$r$ (onsi*)$*&ntul lordului, (are+l -une s$+i -l$teas($ -entru asta. 3a($ *oare vilanul, lordul are dre-tul s$ -retind$, (a dre-t *ortuar6E, (ea *ai /un$ vit$ sau (el *ai %ru*os o/ie(t l$sat de *ort. 3u-$ senior, -reotul -aro.iei are dre-tul s$+'i aleag$ -artea sa de *o'tenire. A'a se %a(e ($ -rintre veniturile unei a/a)ii se a%l$ va(i, (a-re 'i -or(i, lua)i ,n virtutea dre-turilor *ortuare6F. )ocmanul 8ermenul e9act este droit de main morte $ drept de m+n) moart). 8a9) succesoral) pe care trebuia s$o pl)teasc) erbul. (umele ei ciudat pare a proveni din faptul c) urmaii trebuiau s) prezinte seniorului m+na decedatului, pentru a$i dovedi moartea i a putea reclama succesiunea bunurilor, achit+nd ta9a respectiv). !3 .utorul comite o eroare. 1reotul parohiei nu avea acest drept, ci numai nobilul. @ac) printre veniturile unei aba*ii sunt consemnate animale, luate ca ;drept de m+n) moart)<, acestea se luau nu ,n calitatea de clerici ai membrilor aba*iei, ci datorit) faptului c) o aba*ie avea ea ,ns)i propriet)*i funciare, pe care locuiau i lucrau erbi, supui fa*) de proprietarul lor $ m)n)stirea $ la toate obliga*iile prev)zute de dreptul feudal.
!/

nu ia -arte de(&t la lu(r$ri e0traordinare, de e0e*-lu (ar$ gr&ul la -ia)$ -entru lord, dar vilanul lu(rea1$ la %er*a do*eniului dou$ sau trei 1ile -e s$-t$*&n$ 'i ,n($ vreo (&teva 1ile su-li*entare la s-$latul 'i tunsul *ieilor, la (ulesul nu(ilor, la adunatul %&nului. l -l$te'te un *i( tri/ut ,n natur$J dou$s-re1e(e ou$ la -a'ti, un %agure de *iere, (&)iva -ui de g$in$ -e an, un (ar (u le*ne. 6n a%ar$ de asta, lordul -oate ridi(a ,n %ie(are an de la 'er/ii s$i o dare -ersonal$ (taillage), de valoare varia/il$. Totalul a(estor redeven)e -are destul de ,*-ov$r$tor, dar nu era -oate *ai oneros -entru )$ran de(&t un (ontra(t de arend$ din 1ilele noastre. 6n lo( s$+i (ear$ ;u*$tate din -rodusele sale, lordul ,i (ere a-roa-e ;u*$tate din ti*-ul s$u. $eeve,ii 'i bailiv,ii dis(utau (u violen)$ des-re a(este (orve1i= du-$ lungi t&rguieli ter*inau -rin a se ,n)elege, *ai *ult sau *ai -u)in. Anoti*-ul verii tre/uie s$ %i %ost greu -entru vilan, (u* e ,n($ 'i ast$1i la )ar$, 7dar iarna nu -utea %i de(&t lini'tit$, 'i /iseri(a veg.ea s$ se res-e(te 1ilele de du*ini($ 'i nenu*$ratele -r$1nuiri ale s%in)ilor8. 6n s%&r'it, %ie(are lord tre/uia s$ res-e(te (utu*ele do*eniului, adi($ dre-turile tradi)ionale ale satului -e (are )$ranii ,n'i'i se ,ns$r(inau s$ le rea*inteas($ ,n %a)a (ur)ilor de ;ude(at$ atun(i (&nd aveau lo(. Pu)in *ai t&r1iu toate dre-turile 'i o/liga)iile %ur$ ,ns(rise ,n registrele do*eniului. #a* -e la *i;lo(ul se(olului al B"""+lea se %i0$ (utu*a de a ,n*&na de)in$torilor de -$*&nt, la (ererea lor, o (o-ie du-$ a(ele -agini din registru (are -riveau -$*&ntul 'i dre-turile lor. Posesorii unei ase*enea (o-ii %ur$ nu*i)i copyholderi, ,n o-o1i)ie (u *ree,holderi6L, a ($ror -ro-rietate era de-lin$ 'i %$r$ re1erve. >. 5na din (ele *ai grave ,n(ri*in$ri aduse de indigenii engle1i #u(eritorului 'i nor*an1ilor s$i a %ost ,n leg$tur$ (u ,n%iin)area -$durilor regale. #a du(e de Nor*andia, Gil.el* avusese i*ense -$duri, unde v&na (er/i 'i -or(i *istre)i. #a rege al Angliei, el voi s$+'i asigure distra()ia sa %avorit$ 'i -use de se -lant$ a-roa-e de (a-itala sa, Gin(.ester, P$durea Nou$, distrug&nd, du-$ (u* s-un (roni(arii, 'ai1e(i de sate, (&*-ii %ertile, /iseri(i 'i ruin&nd *ii de lo(uitori. #i%rele -ar e0agerate, dar lu(ru (ert este ($ -$durile regale au %ost o -lag$. 6n se(olul ur*$tor ele vor a(o-eri o trei*e din su-ra%a)a regatului66. P$durile erau -roteguite de legi (rude. Pe vre*ea lui Gil.el*, (ui u(idea o ($-rioar$ sau un (er/, i se (r$-au o(.ii. ra inter1is, su/ -edea-sa *util$rii, s$ se ating$ (ineva de -or(ii *istre)i sau de ie-uri. Mai t&r1iu u(iderea unui (er/ ,n -$durea regal$ atr$gea -edea-sa (u s-&n1ur$toare. Pasiunea #u(eritorului se dovedea ai(i *ai -uterni($ de(&t s-iritul s$u -oliti(.67 2(riitorii ti*-ului ,n(er(au s$ ;usti%i(e as-ri*ea legilor -$durii s-un&nd ($ -$durea s(a-$ de su/ legisla)ia (o*un$ a regatului= regele ,'i uit$ a(olo ori(e gri;$, -&n$ 'i a(eea de a se (o*-orta dre-t (u su-u'ii s$i. 1roprietatea %reeholderilor nu era deplin) i f)r) rezerve, ci supus) i ea unor obliga*ii, dar mult mai reduse dec+t ale cop#holderilor. !! 0normele suprafe*e de p)duri intrate ,n posesia regilor normanzi n$au rezultat ,ns) din planta*ii, ci din trecerea for*at) ,n proprietatea lor a p)durilor e9istente. !" Facem ,ns) observa*ia c) ,ntinsele p)duri pe care i le$a atribuit Iilhelm =uceritorul reprezentau i o resurs) economic), ,nc+t nu se poate considera c) pasiunea pentru v+n)toare ar fi fost unicul mobil al acestor confisc)ri masive de p)duri.
!%

>". !a ,n(e-ut, (u(erirea s(.i*/$ -rea -u)in soarta *i(ilor ora'e sa0one. #elor (are re1istaser$ li s+au d$r&*at 1idurile= i(i 'i (olo oa*enii regelui de*olar$ (&teva (ase -entru a %a(e lo( (astelului %orti%i(at nor*and= ,n s(.i*/, -a(ea #u(eritorului ,ng$dui -ri*ilor negu)$tori s$ se ,*/og$)eas($. !i/ert$)ile !ondrei %useser$ ,n *od -rudent (on%ir*ateJ 7Gil.el*, rege, salut$ (u -rietenie -e Gillia*6M, e-is(o-ul, 'i -e Aode%roH, reeve,ul %ortului, 'i -e to)i or$'enii a%la)i ,n !ondra, %ran(e1i 'i engle1i. Ii v$ %a( (unos(ut ($ v$ voi l$sa s$ v$ /u(ura)i de toate legile de (are v+a)i /u(urat 'i -e vre*ea regelui duard. Ii voin)a *ea este (a %ie(are (o-il s$ %ie *o'tenitorul tat$lui s$u, du-$ *oartea a(estui tat$. Ii nu voi ,ng$dui ni*$nui s$ s$v&r'eas($ %a)$ de voi vreo nelegiuire. 3u*ne1eu s$ v$ ai/$ ,n -a1a lui8. Noi *e'te'ugari venir$ din Nor*andia ,n ur*a ar*atelor. 2e a%lau -rintre ei 'i negu)$tori evrei. Po1i)ia a(estora ,n (o*unitatea (re'tin$, ,n (are toate tran1a()iile se /a1au -e ;ur$*inte religioase, nu -utea %i de(&t -re(ar$. 3eoare(e 1iua lor de odi.n$ nu (oin(idea (u a(eea a (re'tinilor ?sa/atul lor %iind s&*/$t$@, le venea greu s$ se ,ndeletni(eas($ (u *un(a (&*-ului 'i (.iar s$ )in$ vreo -r$v$lie69. Mi;loa(ele nor*ale de (&'tigare a e0isten)ei %iindu+le inter1ise, re(urgeau la a(ea o(u-a)ie -e (are /iseri(a nu o -er*itea (atoli(ilorJ ,*-ru*utul de /ani. Te0tele evang.eliei, inter-retate ,n litera lor, nu ad*iteau (a /anul, (are e steril, s$ -rodu($ vreo do/&nd$. ?Tot ast%el religia inter1i(e *usul*anilor, ,n($ 'i ast$1i, s$ -retind$ sau s$ -ri*eas($ vreo do/&nd$.@ 6n se(olul al B""+lea un /aron nor*and (are avea nevoie de o su*$ de /ani -entru a se du(e la r$1/oi tre/uia s$ se adrese1e evreilor, (are (ereau do/&n1i enor*e, ($*$t$re'ti. 5r&)i ,n a(ela'i ti*- (a du'*ani ai lui Hristos 'i (a 1ara%i, a(e'ti nenoro(i)i ?(are lo(uiau ,n (artiere s-e(iale, 8e+ries) erau vi(ti*ele %ire'ti ale ori($rei *ani%est$ri a %uriei -o-ulare. 2ingurul lor -rote(tor era regele, ($ruia ,i a-ar)ineau, tru- 'i su%let, (a un 'er/ seniorului s$u. Gin(.ester, ora' regal, era singurul ,n (are evreii -uteau do/&ndi dre-turi de or$'eni= ,i 1i(eau "erusali*ul engle1. Titlurile de (redit ale evreilor erau -$strate ,ntr+o sal$ s-e(ial$ din -alatul Gest*inster 'i (rean)ele lor, (a 'i ale regelui, erau -rivilegiate. 5nul dintre ei, Aaron de !in(oln, deveni su/ Henri( al ""+lea un adev$rat /an(.er 'i at&t de i*-ortant ,n(&t, atun(i (&nd *uri, -entru a li(.ida a%a(erile sale, tre/ui s$ se ,n%iin)e1e un servi(iu s-e(ial al vistierieiJ )caccarium Aaronis. 6n s(.i*/ul a(estei -rote()ii, regele, (&nd avea nevoie de /ani, (erea de la evrei. 6n anii nor*ali a(e'tia adu(eau vistieriei trei *ii de livre, a 'a-tea -arte din veniturile totale ale lui Henri( al ""+lea. 76n (asele de /ani ale evreilor g$sir$ regii nor*an1i %or)a de a+i su-une -e /aroni8.

Iilliam $ episcop de >ondra ,ntre 1?%1 i 1?"%. .rgumentarea autorului nu e conving)toare, iar par*ial e ine9act). (econcordan*a dintre sabat i odihna duminical) n$a putut constitui un motiv serios pentru ,mpiedicarea evreilor de a se ocupa cu munca c+mpului. 2otivele mai plauzibile suntD normele rigide ale comunit)*ilor s)teti, care admiteau cu mare greutate stabilirea ,n sat a unui nou venit, deprinderea for*at) de circumstan*e& a evreilor emigra*i la nord de 2editerana cu ocupa*ii urbane i, ,ntr$o bun) m)sur), intoleran*a religioas) cretin). =+t despre afirma*ia c) evreii nu puteau *ine pr)v)lie, ea este ine9act), chiar dac) restric*ii au e9istat.
!# !:

>"". N$ranii sa0oni 'i dane1i %ur$, %$r$ ,ndoial$, tot at&t de indigna)i (a 'i (roni(arul (&nd v$1ur$ -e regii nor*an1i %$(&nd, (u o *inu)io1itate ru'inoas$, statisti(a /unurilor %ie($ruia, ,n(as&nd (u str$'ni(ie i*-o1itele 'i sta/ilind ,n toat$ )ara /aroni str$ini. 3ar ordinea nou$ le adu(ea (el -u)in siguran)a. 6n regi*ul %eudal 'i su/ un rege -uterni(, da($ o*ul din -o-or nu era li/er s$ se de-lase1e, s$+'i v&nd$ /unurile, s$+'i s(.i*/e *eseria, (el -u)in lo(ul -e (are+l o(u-a ,n ar*$tura so(ial$ nu+i era (ontestat. P$*&ntul nu -utea %i v&ndut de(&t o dat$ (u el= nu 'tia (e sunt (ri1ele 'i v&n1area ,n -ierdere. Ni*eni nu+l -utea legal*ente li-si de *i;loa(ele de a+'i -rodu(e el ,nsu'i .rana sa 'i a %a*iliei. ra *ai -u)in %erit de erorile ;udi(iare de(&t un o* din 1ilele noastre, dar regii nor*an1i aveau s$ se str$duias($ s$+i dea garan)ii, 'i seniorul ,nsu'i tre/uia s$ res-e(te (utu*a. <ire'te, ar %i o naivitate s$ ne ,n(.i-ui* ($ oa*enii ar %i %ost atun(i *ul)u*i)i de soarta lor. 5*anitatea a %ost ,ntotdeauna ,*-$r)it$, a-roa-e ,n *od egal, ,n o-ti*i'ti 'i -esi*i'ti. 3ar ,n se(olul al B""+lea (ea *ai *are -arte a engle1ilor nu -ot (on(e-e o alt$ stare so(ial$ de(&t a(eea ,n (are tr$iau. 3e'i nu se d$deau ,n l$turi s$ de1a-ro/e *oravurile -reo)ilor, sunt sin(er religio'i 'i (onsider$ un rege uns 'i ,n(oronat (a un -ersona; s%&nt. !eg$tura -ersonal$ dintre ei 'i seniorul lor le a-are (a %ireas($. At&ta ti*(&t va -ersista a*intirea -eri(olelor din tre(ut, a inva1iilor -iratere'ti, a satelor ;e%uite, e0isten)a unei (lase *ilitare le va -$rea ne(esar$. A/ia ,n se(olul al B"""+lea siste*ul %eudal va ,n(e-e s$ a-ar$ (a inutil 'i a-$s$tor ,ntr+o so(ietate (are, gra)ie lui, (unoa'te *ai *ult$ siguran)$. Ii, -u)in *ai t&r1iu, ,nto(*ai (a ori(e regi* de ordine, el va su(o*/a ,n ur*a su((eselor sale.

III FIII CUCERITORULUI ". Ti*- de dou$1e(i 'i unu de ani Gil.el* do*ni asu-ra Angliei, (u o as-ri*e (are a dat /une re1ultate, 7-urt&ndu+'i (oroana8 de trei ori -e an, la (r$(iun, la rusalii 'i la -a'ti, lu-t&nd ,*-otriva /aronilor -rea a*/i)io'i, v&n&nd (er/i 'i du(&ndu+se din (&nd ,n (&nd ,n Nor*andia, -entru a se a-$ra ,*-otriva ,n($l($rilor regelui <ran)ei. 6ntr+una din a(este (a*-anii, (&nd to(*ai re(u(erise Mantes, *arele o* %u r$nit *ortal. #alul s$u alune($ 'i el se lovi de o/l&n(ul 'eii, -rovo(&ndu+'i o (ontu1ie intern$ ,n ur*a ($reia a *urit. 2%&r'itul s$u %u destul de -ateti(. Nu iu/ise -e lu*ea asta de(&t -e Matilda, so)ia sa ?(are *urise@, 'i -oate, ,n %elul s$u, -osa(, -e *inistrul s$u !an%ran( ?(are nu era de %a)$@. 3intre (ei trei %ii, -e (are nu+i %$(use ni(iodat$ -$rta'i la o-era de guvernare, -re%eratul s$u era al doilea, Gil.el* Ru%us, sau (el Ro'u, nu*it ast%el din (au1a (ulorii ,*/u;orate a o/ra1ului s$u= lui ,i l$s$ *o'tenire (oroana Angliei. !ui Ro/ert, %iul (el *ai *are, -e (are nu+l sti*a -rea *ult, ,i l$s$ -&n$ la ur*$ + 'i asta (u regret + Nor*andia, -revestind ($, su/ un ase*enea suveran, ni*i( /un nu se va ,nt&*-la a(olo. Al treilea, Henri(, nu -ri*i de(&t (in(i *ii de *$r(i de argint. 3u-$ (are #u(eritorul *uri 'i %u ,n*or*&ntat la 2%&ntul Ite%an din #aen, ,n -re1en)a unei asisten)e -u)in nu*eroase. #or-ul, u*%lat, %$(u s$ -lesneas($ si(riul. 7Ast%el ($ + s-une (roni(arul + a(el (e ,n via)$ %usese a(o-erit de aur 'i -ietre -re)ioase nu *ai era a(u* de(&t -utre1i(iune8. #ei trei %ii -le(aser$ de;a s$+'i (uleag$ %ie(are -artea lui de *o'tenire. Ru%us se ,*/ar(ase -entru Anglia (u o s(risoare din -artea -$rintelui s$u ($tre !an%ran(, (are -ri*i s$+l ,n(orone1e la Gest*inster. 3e

ast$ dat$ nu #onsiliul %$(use alegerea= /aronii a((e-tar$ (a rege -e (el indi(at de ar.ie-is(o-. ra un se*n al -uterii (res(&nde a /iseri(ii. "". Gil.el* Ru%us nu era -rost, dar n+avea ni(i o (ultur$. 9$iatul a(esta (or-olent, nu -rea /ine (l$dit, /rutal, /&l/&it, sar(asti(, nu+i -re)uia -e lu*ea asta de(&t -e r$1/oini(i. 6ntr+o vre*e de -ietate universal$, el ,'i ar$ta -e %a)$ aversiunea %a)$ de -reo)i 'i .ulea (u o -l$(ere s$l/ati($. #&nd ($lug$rii se -l&ngeau ($ nu -ot -l$ti un i*-o1it -rea greu, el r$s-undea, ar$t&nd reli(veleJ 7#u*, n+au ei si(riele a(elea de aur 'i argint -line de ose*inte de (adavreD8 Marile lui /u(urii erau /an(.etele -e (are le d$dea, la (r$(iun 'i la -a'ti, /aronilor s$i= -entru a le s-ori str$lu(irea, ,i %olosi ti*- de doi ani -e *eseria'ii din !ondra (a s$ (onstruias($ 7all+ul din Gest*inster, (onsiderat atun(i a %i (el *ai *ag+ ni%i( edi%i(iu al regatului 'i (are ur*a s$ devin$ sediul #ur)ii de ;usti)ie. #urtea lui Ru%us %u 7Me((a aventurierilor8. Pentru a ,ntre)ine sutele de (avaleri *er(enari veni)i din toate )$rile, institui ni'te ta0e (ontrarii (utu*ei. l %$g$duise totu'i, ,n (li-a ,n(oron$rii, s$ res-e(te legileJ 73ar (ine -oate s$ )in$ tot (eea (e -ro*iteD8, s-unea el ,n *od (ini(. A lu-tat vi(torios ,*-otriva *ai *ultor re/eliuni ale /aronilor, (are voiau s$+l ,nlo(uias($ (u %ratele s$u *ai *are, Ro/ert de Nor*andia. Nu /ietul Ro/ert, o* %$r$ t$rie de (ara(ter 'i -lin de datorii, (on(e-use -lanul a(esta, (i seniorii, (are se g&ndeau ($ el ar %i un suveran *ai *alea/il de(&t Ru%us. ste un %a-t re*ar(a/il ($, -entru a -une la res-e(t (eata sa de nor*an1i, regele a (onvo(at *yrd,ul engle1. !e %$g$dui )$ranilor sa0oni redu(erea ta0elor= ei avur$ naivitatea s$+l (read$ 'i se /$tur$ -entru d&nsul. 6ndat$ (e se si*)i st$-&n -e situa)ie ,n Anglia, ur*$torul o/ie(tiv al lui Gil.el* al ""+lea %u re(u(erirea Nor*andiei, de la %ratele s$u. 2itua)ia (reat$ ,n ur*a (u(eririi era grea. 2eniorii vasali ai regelui Angliei erau 'i vasalii du(elui de Nor*andia -entru do*eniile lor de -e (ontinent. A(east$ du/l$ suveranitate (rea situa)ii (on%u1e. Regele nu reu'i s$ -un$ st$-&nire -e Nor*andia -rin %or)$, dar, (&nd %ratele s$u -le($ ,n -ri*a (ru(iad$, Ru%us ,i ,*-ru*ut$ 1e(e *ii de *$r(i 'i -ri*i du(atul ,n ga;. Ro'(ovanul ,nsu'i nu a *ers ni(iodat$ ,n (ru(iad$ 'i su-u'ii s$i nu s+au ar$tat *ai entu1ia'ti de(&t el. Ni(iodat$ nu se v$1u ,n Anglia s-e(ta(olul devenit o/i'nuit ,n satele %ran(e1eJ 'er/ii -le(&nd s-re "erusali* 'i t&r&nd %ie(are du-$ el un (ar ,n (are se a%lau (o-iii 'i nevasta. #&)iva seniori nor*an1i, evlavio'i sau aventuro'i, luar$ (ru(ea= -o-orul sa0on (ontinua s$+'i (ultive ogoarele. """. 6ntre /iseri(a ro*an$, reorgani1at$ de Arigore al >""+lea, 'i *onar.iile (ivile i1/u(nirea unui (on%li(t devenea inevita/il$. 2(o-ul ur*$rit de -a-a era no/ilJ 73orea s$ re%or*e1e /iseri(a -entru a o %a(e de*n$ (a ea s$ re%or*e1e lu*ea8. #lerul, so(otea el, ,'i -ierduse -restigiul -entru ($ se a*este(a -rea *ult ,n tre/urile lu*ii lai(e. 3a($ o*ul /iseri(ii de-indea de seniori sau de regi, el nu -utea ar$ta ,n lu-ta sa ,*-otriva -$(atului 'i a ne(redin)ei ni(i a(ela'i (ura;, ni(i a(eea'i intransigen)$ -e (are le+ar %i ar$tat da($ nu de-indea de(&t de 'e%ii s$i s-irituali. A(esta este sensul -ro%und al a'a+1iselor (erturi -entru ,nvestitur$ (are au tul/urat Anglia 'i uro-a. -is(o-ii aveau atun(i un du/lu (ara(terJ erau -rin(i-i ai /iseri(ii, 'i (a atare nu de-indeau de(&t de -a-a 'i de 3u*ne1eu= dar *ai erau 'i seniori vre*elni(i, -ro-rietari de *ari %eude, 'i (a atare tre/uiau s$ -reste1e o*agiu regelui, seniorul lor. Mul)i e-is(o-i se si*)eau u*ili)i de atare

,nvestitur$ lai($J 72t$-&ni* a(este -$*&nturi ,n nu*ele lui 3u*ne1eu 'i al s$ra(ilor8, s-uneau ei. 3ar, da($ du-$ alegerea lor, ar %i re%u1at s$ -reste1e o*agiu regelui, a(esta nu le+ar %i re(unos(ut dre-tul asu-ra -$*&nturilor e-is(o-atelor. ">. 3a($ -a-alitatea ar %i (edat ,n (.estiunea ,nvestiturii, ar %i ris(at s$ vad$ /iseri(a ,n *&inile unor %avori)i ai -uterii (ivile, -oate (.iar ,n *&inile si*onia(ilor 'i ale ereti(ilor. 3a($ regele ar %i (edat, ar %i a;utat la instaurarea ,n regatul s$u a unei -uteri rivale asu-ra ($reia n+ar %i avut de a(i ,nainte ni(i o autoritate. Peri(ol (u at&t *ai *are (u (&t a(east$ -utere -$rea s$ devin$ ostil$ *onar.iei. Mul)i teologi sus)ineau ($ ori(e guvernare (ivil$ era n$s(o(irea unor oa*eni ne'tiutori de 3u*ne1eu 'i ,ndru*a)i de diavol. 7Sadarni($ este autoritatea legilor da($ ea nu -$strea1$ (.i-ul legii divine, 'i %$r$ valoare dorin)a -rin)ului da($ nu e (on%or*$ (u r&nduielile /iseri(e'ti8, s(ria "oan de 2alis/urH7O. #u ase*enea -reten)ii, -a-a -$rea s$ as-ire la do*ina)ia universal$. Regii nu -uteau de(&t s$ o-un$ re1isten)$, dar era ris(ant -entru ei s$ intre ,n (on%li(t (u vi(arul lui 3u*ne1eu, at&t de venerat de su-u'ii s$i. 6*-$ratul Aer*aniei, (are %$(use a(east$ ,n(er(are, a tre/uit s$ se u*ileas($ la #anossa ?1O77@. Nu se -oate s-une ($ (earta -entru ,nvestitur$ a %ost -ri*ul (on%li(t dintre /iseri($ 'i stat, deoare(e statul nu e0ista ,n($. 3ar era un (on%li(t ,ntre /iseri($ 'i *onar.ie, (are se (onsiderau a*&ndou$ instituite de unul 'i a(ela'i 3u*ne1eu. >. At&ta ti*- (&t a tr$it !an%ran(, -restigiul s$u a *en)inut e(.ili/rul. 3u-$ *oartea sa ?1OM9@, regele ,n(ear($ s$ nu+l *ai ,nlo(uias($. 6'i lu$ dre-t (onsilier inti* -e un anu*e Ranul% <la*/ard, n$s(ut din -$rin)i u*ili, s-irit vulgar, 'i nu nu*i ni(i un ar.ie-is(o- la #anter/urH. P$str$ ast%el -entru el veniturile ar.ie-is(o-iei 'i g$si *etoda at&t de avanta;oas$ ,n(&t, la *oartea lui, uns-re1e(e a/a)ii *ari 'i 1e(e e-is(o-ate se a%lau va(ante. Pentru s(aunul din #anter/urH ,ns$ s+a e0er(itat o -resiune violent$ asu-ra lui Gil.el*, din -artea /iseri(ii 'i a /aronilor, (a s$+l nu*eas($ -e Ansel*71, stare)ul din 9e(+Hellouin. "talian, (a 'i !an%ran(, dar *ult *ai -u)in interesat de tre/urile lai(e, Ansel* era un s%&nt ($ruia via)a terestr$ i se -$rea un vis s(urt 'i 1adarni(, %$r$ alt sens de(&t a(ela de a %i o -reg$tire -entru via)a etern$. A tre/uit s$ survin$ o /oal$ grav$ a regelui -entru (a a(esta s$ a((e-te, ,ntr+un *o*ent de tea*$, ,nvestirea lui Ansel*, (are, de alt%el, -rotesta. A %ost nevoie 7s$+l t&ras($ literal*ente -e ar.ie-is(o- la -atul regelui, (are i+a -us (u %or)a inelul ,n deget 'i (&r;a ,n *&n$, ,n ti*- (e e-is(o-ii intonau un -e Deum6. 3ar da($ Ansel* avea *odestia unui s%&nt, avea 'i %er*itatea s%in)ilor 'i era .ot$r&t s$ %a($ (a de*nitatea /iseri(ii s$ %ie res-e(tat$ ,n -ersoana sa. 6ntre rege 'i ar.i+ e-is(o- ,n(e-u o lu-t$ (&nd surd$, (&nd as(u)it$. Regele ,l ura -e ar.ie-is(o- 'i nu se %erea s+o arate. Ar.ie-is(o-ul ,l -rivea -e rege dre-t ,n o(.i 'i+i re-ro'a vi(iile. 6*-otriva voin)ei regelui, Ansel* ,l re(unos(u -e -a-a 5r/an, ($ruia ,*-$ratul Aer*aniei ,n(er(ase s$+i o-un$ un anti-a-$. Filozof scolastic circa 11'?$11#?&. - revenire asupra lui ,n cap. 75, ', paragraful 7 i 777. "1 Gnul din cei mai celebri reprezentan*i ai filozofiei scolastice 1?//$ 11?:&.
"?

3u-$ a(est a(t de s%idare, ar.ie-is(o-ul tre/ui s$ -$r$seas($ ,n gra/$ regatul 'i s$ se re%ugie1e la !Hon. 2(aunul ar.ie-is(o-atului de #anter/urH r$*ase din nou va(ant 'i regele ,i ,n(as$ veniturile, dar visa ur&t 'i, (u tot sar(as*ul s$u, nu era lini'tit ,n -rivin)a *&ntuirii su%letului. Nu avu r$ga1 s$ 'i+o asigure, ($(i ,n anul 11OO, du(&ndu+se la v&n$toare ,n P$durea Nou$, o s$geat$ ,l lovi dre-t ,n ini*$. A %ost un a((ident sau o (ri*$D Nu s+a 'tiut ni(iodat$. >". 6n a(ele vre*uri as-re, un *o'tenitor n+avea r$ga1ul s$ res-e(te /una+(uviin)$. Al treilea %iu al #u(eritorului, Henri(, (are -arti(i-a la a(ea v&n$toare, l$s$ -e teren (or-ul ne,nsu%le)it al %ratelui s$u 'i se gr$/i s$ alerge la Gin(.ester (a s$ i se ,n*&ne1e (.eia te1aurului regal. 2osi to(*ai la ti*-, ($(i a/ia o luase, 'i vistierni(ul Auillau*e de 9reteuil veni s+o re(la*e ,n nu*ele lui Ro/ert, du(e de Nor*andia, *o'tenitorul legiti*. 3ar Henri( -use (&)iva /aroni -rieteni s$+l -ro(la*e rege, ,n *are gra/$, %iind ,n(oronat, ,n li-sa unui ar.ie-is(o-, de ($tre e-is(o-ul !ondrei. Totul era ,n a%ara regulilor, dar %u tolerat. Ro/ert era de-arte, era un str$in, avea o re-uta)ie -roast$. Henri( tre(ea dre-t energi( 'i instruit, *ai ales ,n ale dre-tului. 3e alt%el, deveni -o-ular (.iar ,n 1iua ,n(oron$rii, a(ord&nd o (art$. A(este -ro*isiuni ele(torale erau atun(i, ,*-reun$ (u insure()ia, singurele *i;loa(e de a li*ita -rerogativele regale. Henri( " se anga;a, -rin (arta sa, s$ res-e(te 7legile lui duard #on%esorul8, s$ a/oleas($ 7o/i(eiurile rele8 introduse de %ratele s$u, s$ nu lase ni(iodat$ dis-oni/ile /ene%i(iile e(le1iasti(e 'i s$ nu *ai -er(ea-$ i*-o1ite %eudale neregle*entare. 3u-$ -ri*ele sale a(te, el ins-ir$ ,n(redere= ,l /$g$ la ,n(.isoare -e Ranul% <la*/ard, ,l re(.e*$ -e Ansel* 'i, *ai ales, se ,nsur$ (u o %e*eie de s&nge regal engle1, dit., %ii(a regelui 2(o)iei, Mal(ol*, 'i des(endent$ a lui At.elred. A(east$ ($s$torie 7indigen$8 st&rni ironia no/ililor nor*an1i, (are, -arodiind (iud$)enia nu*elor sa0one, d$dur$ regelui 'i reginei -ore(lele de Aodri( 'i Aodgi%u, dar entu1ias*$ -o-orul anglo+sa0on, (are se (o*-l$(u s$ nu*eas($ -e -ri*ul %iu al regelui ;Atheling6, a'a (u* str$*o'ii lor ,i nu*iser$ -e -ri*ii n$s(u)i ai regilor sa0oni. 3u-$ a(east$ ($s$torie (are ,nlesni %u1iunea (elor dou$ se*in)ii, -o1i)ia lui Henri( ,n Anglia deveni at&t de solid$ ,n(&t r$s(oala -rietenilor %ratelui s$u Ro/ert %u 1adarni($. 6n 11O6, ,n ur*a vi(toriei de la Tin(.e/raH, vi(torie engle1$ re-urtat$ -e solul nor*and 'i (are -$ru a %i revan'a -entru Hastings, regele Henri( (u(eri Nor*andia. 3u-$ lungi dis(u)ii asu-ra ,nvestiturii, %$(u -a(e (u -a-alitatea -rintr+un (o*-ro*is. 6n viitor regele renun)a s$ re*it$ el ,nsu'i e-is(o-ului (&r;a 'i inelul, dar ,n s(.i*/, e-is(o-ul, o dat$ ,nvestit, tre/uia s$ -reste1e o*agiu suveranului -entru %eudele sale lai(e. Henri(, %oarte ,n)ele-t, re1istase sugestiilor ar.ie-is(o-ului de Por:, (are ,l s%$tuia s$ o-un$ re1isten)$J 7#e nevoie au engle1ii + s-unea -relatul + s$ -ri*eas($ de la -a-a din Ro*a voin)a lui 3u*ne1euD N+ave* oare s%intele s(ri-turi (are ne ,nva)$ (e+ave* de %$(utD8 9utada nu avea s$ %ie ur*at$ de ni(i o (onse(in)$, dar, ,n($ -e atun(i, ,n *intea a(estui ar.ie-is(o- engle1 lua na'tere s-iritul 7-rotestant8. >"". 3u-$ vi(toria sa ,*-otriva /aronilor r$s(ula)i, do*nia lui Henri( " %u destul de lini'tit$. l se %olosi de lini'tea a(easta (a s$+'i organi1e1e regatul. ra un *are ;urist 'i, su/ do*nia sa, (ur)ile regale de ;ude(at$ se de1voltar$ ,n dauna (elor %eudale. A-roa-e toate (ri*ele %ur$ de a(i ,nainte (onsiderate (a atentate la -a(ea regelui 'i aduse ,n %a)a

(ur)ilor a(estuia. "nstitu)ia ;ura)ilor, a%lat$ ,n($ ,n %a1a de ,n(e-ut 'i ,*-ru*utat$ de ($tre nor*an1i de la %ran(i, era o *etod$ %oarte ve(.e -entru deter*inarea unui %a-t -rin *$rturia a(elora (are -uteau (unoa'te adev$rul. 6n vre*ea (&nd se al($tuise Domesday !ook, Gil.el* " a re(urs la ;ura)i lo(ali -entru a sta/ili dre-turile de -ro-rietate ,n %ie(are sat. Pu)in (&te -u)in regele ,'i lu$ o/i(eiul de a (onvo(a ase*enea ;urii -entru a de(ide asu-ra (.estiunilor de %a-t ,n toate -ro(esele (ri*inale. A-oi 'i -ersoanele -arti(ulare (erur$ s$ se %oloseas($ de ;uriul regal. Regele le a(ord$ a(est dre-t, dar le -use s$ -l$teas($. #ur)ile lo(ale, -re1idate *ai ,nt&i de s.eri%%, a-oi de ;ude($tori veni)i de la (urtea regal$, 'i asista)i de ;ura)i, ,nlo(uir$ -u)in (&te -u)in ;urisdi()iile senioriale. 3ar nu e (a1ul s$ ne ,n(.i-ui* ($ s+ar %i -rodus (on%li(te -e -lan lo(al. 2(.i*/area a de(urs tre-tat. >""". !a (urtea (entral$ a regatului ad*inistra)ia devenea din (e ,n (e *ai (o*-le0$. 2e g$sea a(olo un *are ;usti)iar ?Ranul% <la*/ard, a-oi Roger de 2alis/urH@, un vistierni(, un (an(elar ?(uv&ntul vine de la cancer, (ra/. !a ro*ani cancellarius era un gre%ier (are st$tea ad cancellos, l&ng$ ni'te grile ,n %or*$ de (ra/ (are des-$r)eau -e ;ude($tori de -u/li(@. !a ,n(e-ut (an(elarul nu era de(&t 'e%ul (a-elei regale. 3ar -reo)ii a(estei (a-ele, deoare(e 'tiau s$ s(rie, erau ,ns$r(ina)i s$ (o-ie1e 'i s$ reda(te1e do(u*entele, ast%el ($ i*-ortan)a 'e%ului lor (res(u re-ede. !ui ,i %u ,n(redin)at sigiliul regal. ?A/ia -e vre*ea regelui "oan %u ,n%iin)at, al$turi de Marele sigiliu, 'i 2igiliul -rivat.@ <inan)ele erau ad*inistrate de #urtea e'i(.ierului, (are se ,ntrunea de dou$ ori -e an, de -a'ti 'i de s%&ntul Mi.ail, la Gin(.ester. To)i sheri**+ii din regat tre/uiau s$+i -re1inte so(otelile. A$seau a(olo, st&nd ,n %a)a unei *ese *ari, -e (an(elar, -e e-is(o-ul de Gin(.ester, 'i un re-re1entant al (an(elarului, (are, *ai t&r1iu, (&nd a(esta va %i -rea o(u-at (u alte tre/uri 'i nu va -utea veni ,n -ersoan$, avea s$+l ,nlo(uias($ 'i s$ devin$ (an(elarul vistieriei. Pe -ostavul *esei erau trasate linii ori1ontale 'i 'a-te linii verti(ale -entru -ennH, 'ilingi, livre, 1e(i de livre, sute de livre, *ii de livre 'i 1e(i de *ii de livre. 3e unde 'i nu*ele de e'i(.ier7C. )heri**+ii intrau -e r&nd 'i enu*erau (.eltuielile %$(ute -entru (oroan$. 5n slu;/a' nota su*ele indi(ate -rin -lasarea de ;etoane ,n di%erite (oloane. ?Seroul, inven)ie %oarte su/til$ a ara/ilor, nu era (unos(ut -e atun(i de engle1i.@ A-oi sheri**,ul indi(a ,n(as$rile, notate la r&ndul lor -rin ;etoane, (are, a'e1ate deasu-ra (elor -re(edente, le anulau. 0(edentul de ;etoane re-re1enta soldul (reditor al vistieriei, 'i sheri**,ii tre/uiau s$ verse su*a ,n -ennH de argint, ,n ti*- (e slu;/a'ii Marelui registru, sau Registrul -i-ei7E, notau su*ele -e rulouri de -erga*ent (are ni s+au -$strat ,n(e-&nd din 11E1. Re(i-isa ,n*&nat$ sheri**+ului (onsta dintr+o /u(at$ de le*n, nu*it$ 8abl) de ah. @enumirea 6istieriei i, ulterior, a 2inisterului de Finan*e. 7E 5ipe $oll ,nsea*n$, -ro/a/il, 7Registrul <luierului8, nu*e (are i s+ar %i dat din (au1a ase*$n$rii rulourilor de -erga*ent r$su(ite (u un soi de %luier din a(el ti*-, nu*it 5ipe. @ocumente inestimabile pentru istoria economico$social) englez), aceste Pipe &olls s$au p)strat, sporadic, ,ncep+nd cu anul 11/?$11/1, iar de la 1?%%$1?%! s$au p)strat continuu p+n) la 1#/3 R&, c+nd o reform) ,n organizarea eichierului le$a ,nlocuit cu alte miBloace de eviden*) financiar).
"'

tally, (are se (resta -e l$)i*ea de o -al*$ -entru o *ie de livre, -e l$)i*ea degetului gros -entru o sut$ de livre, 'i a'a *ai de-arte, du-$ (are se t$ia ,n dou$. 4u*$tate servea dre-t re(i-is$ sheri**,ului, (ealalt$ de (ontrol -entru vistierie. 3a($ ,ntr+o 1i tre/uia s$ se %a($ dovada -l$)ii, era destul s$ se a-ro-ie (ele dou$ /u($)i de le*n. #on(ordan)a (rest$turilor 'i a %i/relor le*nului %$(ea ori(e %raud$ i*-osi/il$, 'i *etoda era at&t de sigur$ ,n(&t a %ost %olosit$ de 9an(a Angliei -&n$ ,n se(olul al B"B+lea. ?Mai e 'i ast$1i %olosit$ ,n <ran)a de unii /rutari de la )ar$@. Prin re-re1entan)ii vistieriei s+a %or*at solida tradi)ie %inan(iar$ -e (are o (ontinu$ ast$1i %un()ionarii Ministerului de %inan)e engle1. "B. Pa(ea regelui nu %usese ni(iodat$ at&t de senin$, ni(i situa)ia dinastiei at&t de -uterni($, (&nd deodat$ un a((ident i*-revi1i/il destr$*$ s-eran)ele tuturor. Mo'tenitorul tronului, At.eling+ul Gillia*, ,ntor(&ndu+se din Nor*andia (u un gru- de -rieteni, -e o nav$ nu*it$ orabia Alb(, a(easta s+a s(u%undat din -ri(ina *anevrei gre'ite a unui -ilot /eat. #&nd regele Henri( a%l$ vestea a doua 1i, le'in$ de durere. 3eoare(e nu voia (u ni(i un -re) s$ lase regatul %iului lui Ro/ert, Gil.el* de Nor*andia, -e (are+l ura, dese*n$ (a *o'tenitoare, ,n 11C6, -e %ii($+sa, Matilda, v$duva lui Henri( al >+lea, ,*-$ratul Aer*aniei. 6n s(o-ul de a+i asigura a(esteia %idelitatea /aronilor, o/)inu (a Marele #onsiliu s$+i -reste1e o*agiu. A-oi, -entru a-$rarea %rontierelor Nor*andiei, *$rit$, -entru a doua oar$, -e viitoarea regin$ a Angliei (u Aeo%%roH de An;ou, ve(inul (el *ai -uterni( al du(atului. #$s$toria a(easta (u un str$in nu %u -e -la(ul engle1ilor. Mul)i ,n(e-user$ s$ regrete ($ s+au legat (u ;ur$*&nt ,n %avoarea unei %e*ei 'i s+a -utut -revedea ,n($ de -e atun(i ($ la *oartea lui Henri( se vor -rodu(e tul/ur$ri. B. #ei trei regi nor*an1iJ #u(eritorul, Ro'(ovanul 'i Henri( "7F slu;iser$ /ine -atria lor ado-tiv$= %$(user$ s$ do*neas($ ordinea, *en)inuser$ un e(.ili/ru a((e-ta/il ,ntre dre-turile /iseri(ii 'i ale suveranului, organi1aser$ %inan)ele -u/li(e, re%or*aser$ ;usti)ia. ngle1ii le datorau *ult 'i o 'tiau. #roni(arul anglo+sa0on, (are nu -oate %i /$nuit de indulgen)$ %a)$ de nor*an1i, du-$ (e relatea1$ *oartea lui Henri( ", adaug$J 7 ra un o* vitea1 a(est rege 'i /$gase *are s-ai*$ ,n oa*eni. Pe vre*ea sa ni*eni nu (ute1a a s$v&r'i vreo nedre-tate. l a ,nst$-&nit -a(ea at&t -entru oa*eni (&t 'i -entru ani*ale= -uteai ($l$tori -rin regatul s$u, ,n($r(at de ori(&t aur sau argint, 'i ni*$nui nu i+ar %i tre(ut -rin g&nd s$ te ,nt&*-ine alt*interea de(&t (u (u+ vinte /inevoitoare8. Pa(ea regelui este *arele titlu de glorie al *onar.iei 'i a(eea (are, la s%&r'itul se(olului al B>+lea, ,i va asigura triu*%ul.

IV ANARHIA. HENRIC AL II-LEA. CONFLICTUL CU THOMAS BECKET ". Nou$s-re1e(e ani de anar.ie %$(ur$ -o-orul engle1 s$ a-re(ie1e %eri(irea de a tr$i su/ o guvernare -uterni($ 'i relativ ;ust$. Henri( " o dese*nase (a *o'tenitoare -e %ii($+ 2en*ion)m c) i Henric 7 a avut un supranumeD Beauclerc $ c)rturarul.
"3

sa Matilda, so)ia (ontelui de An;ou. 3ar du-$ *oartea regelui, se ivi un alt -retendentJ Ite%an de 9lois, ne-otul #u(eritorului -rin %ii($+sa Adela. !o(uitorii !ondrei 'i o (li($ -u)in nu*eroas$ de /aroni ,l -ro(la*ar$ rege -e Ite%an 'i regatul se ,*-$r)i ,n -arti1anii Matildei 'i ,n -arti1anii lui Ite%an. 6n(e-uturile a(estuia din ur*$ %ur$ st&nga(e. 7#&nd *i'eii ,'i d$dur$ sea*a + s-une (roni(arul + ($ era o* /l&nd, *oale 'i /un 'i ($ el nu va ,*-lini (u str$'ni(ie dre-tatea, atun(i ,n(e-ur$ a (.i/1ui la %el de %el8. Pretutindeni se ridi(ar$ (astele %orti%i(ate %$r$ ,nvoirea regelui. Ora'ul !ondra, i*it&nd o nou$ *od$ (ontinental$, se -ro(la*$ 7(o*un$87L. 5nii seniori, s($-&nd de ori(e (ontrol, devenir$ adev$ra)i /andi)i. 6i %oloseau -e )$rani -entru (orve1i de (onstru()ie 'i, du-$ (e (astelul era gata, ,l u*-leau de o'teni, nu*ai 7diavoli 'i soi r$u8. Pe (ei (are le st$teau ,*-otriv$ ,i su-uneau la torturi ,ngro1itoare. 9$r/a)ii erau s-&n1ura)i de -i(ioare 'i -&r;oli)i (a ;a*+ /oanele. Al)ii erau arun(a)i, (a eroii din -ove'tile (u 1&ne, ,n don;onuri -line de /roa'te r&ioase 'i de vi-ere. #iudat e ($ a(e'ti no/ili /andi)i, ,n%ri(o'a)i de ideea da*na)iunii, (titoreau ,n a(ela'i ti*- *$n$stiri. Nu*ai ,n ti*-ul do*niei lui Ite%an au %ost 1idite *ai *ult de o sut$ de l$(a'uri (re'tine. "". Ti-ul aventurierului din a(ele vre*uri este Aeo%%roH de Mandeville, (are a tr$dat r&nd -e r&nd -e Matilda 'i -e Ite%an, a reu'it s$ %ie nu*it de a*/ii -retenden)i sheri** ereditar al *ai *ultor (o*itate 'i a *urit r$-us de o s$geat$ r$t$(it$ ,n *od %eri(it ?11FF@. Nu se *ai lu(ra -$*&ntul= ora'ele erau l$sate -e *&na ;e%uitorilor= singurul re%ugiu r$*&nea religia. Ni(iodat$ oa*enii nu se rugaser$ at&ta= si.a'trii se statorni(eau ,n -$duri= a/a)iile (ister(iene76 des)eleneau -$durile din nord 'i !ondra se ,*-&n1i de /iseri(i. 7Anglia avea i*-resia ($ 3u*ne1eu 'i to)i ,ngerii lui dor*eau8 'i ($ tre/uiau tre1i)i -rintr+o du/lare a 1elului religios. 6n s%&r'it, ,n 11LC, t&n$rul Henri(, %iul Matildei ?'i (are, ,n ur*a *or)ii tat$lui s$u, Aeo%%roH, devenise (onte de An;ou@, se ,nt&lni, gra)ie ar.ie-is(o-ului de #anter/urH77, (u Ite%an. 9iseri(a, ;u(&ndu+'i, ,n *od util de ast$ dat$, rolul ei de ar/itru, reda(t$ un tratat, (are, se*nat la Galling%ord, %u (on%ir*at la Gest*inster. Ntefan ,l adopt) pe Henric, ,l asocia la administrarea regatului i$l declara motenitorul s)u. Ntefan i Henric, ;episcopii, comi*ii i to*i b)r$ ba*ii boga*i< Burar) c) pacea i unirea vor domni de aci ,nainte ,n toat) .nglia. 1u*in mai t+rziu Ntefan muri i Henric deveni rege, fiind primit cu mare entuziasm, ;c)ci era pe bun) dreptate<. """. Henri( al ""+lea Plantagenetul des(indea dintr+o -uterni($ 'i (u*-lit$ %a*ilie. Printre str$*o'ii s$i angevini se a%la 'i <oulQue (el Negru, des-re (are se s-unea ($ ar %i -us s$ i se arun(e so)ia ,n %l$($ri 'i ($ l+a (onstr&ns -e -ro-riul s$u %iu s$+i (ear$ iertare ,n -atru la/e, ,n'euat (a un (al. 2e -ovestea ($ una din /uni(ile lui, (ontesa de An;ou, ar %i %ost vr$;itoare 'i ar %i 1/urat ,ntr+o 1i -rin %ereastra unei /iseri(i. <iul s$u Ri(.ard va <=omun)< $ ora care ob*inuse autonomie administrativ) .le ordinului c)lug)resc numit astfel dup) m)n)stirea de la =,teau9 din Fran*a pe atunci ,n Burgundia&, unde acesta a luat fiin*) la ,nceputul secolului al 577$lea. "" 8heobald $ arhiepiscop ,ntre 11/: i 11!1.
"% "!

s-une *ai t&r1iu ($ o ast%el de %a*ilie nu -utea %i de(&t ,nvr$;/it$, ($(i to)i -ur(edeau de la diavol 'i la diavol se vor ,ntoar(e. Henri( al ""+lea, el ,nsu'i, avea un (ara(ter as-ru, o 7%or)$ vul(ani($8, o (ultur$ ui*itoare 'i *aniere sedu($toare. Adoles(ent 1drav$n, (u g&tul de taur, (u -$rul ro'u tuns s(urt, -l$(use gro1av de *ult reginei <ran)ei, leonora de AQuitania, (&nd venise s$ -reste1e o*agiu sla/ului rege !udovi( al >""+lea -entru -rovin(iile Maine 'i An;ou. <e*eie (u un te*-era*ent tot at&t de violent (a a(ela al angevinului, leonora 7se *$ritase + s-unea ea sus-in&nd + (u un ($lug$r, 'i nu (u un rege8. a 'i t&n$rul Henri( se ,n)eleser$ de ,ndat$. leonora o/)inu divor)ul 'i, du-$ dou$ luni, lu$ de /$r/at, la dou$1e(i 'i 'a-te de ani, -e /$iatul a(esta de nou$s-re1e(e, ($ruia ,i adu(ea (a 1estre i*ensul du(at de AQuitania, adi($ !i*ousin, Aas(onia, Perigordul, (u dre-turi de su1eranitate -este Auvergne 'i (o*itatul de Toulouse. Henri( al ""+lea, (are avea de la *a*a sa, Matilda, du(atul de Nor*andia, 'i de la tat$l s$u, Aeo%%roH, Maine 'i An;ou, devenise *ult *ai -uterni( ,n <ran)a de(&t ,nsu'i regele <ran)ei. A/ia de i se *ai -utea s-une rege al Angliei. 3in trei1e(i 'i (in(i de ani de do*nie, el nu va -etre(e de(&t treis-re1e(e ,n -artea de nord a #analului M&ne(ii. 6ntre 11LM 'i 116E nu va -$r$si <ran)a de lo(. 6n realitate este un ,*-$rat, ,n o(.ii ($ruia Anglia nu+i de(&t o -rovin(ie= de alt*interea li*/a 'i gusturile sale sunt -ur %ran(e1e, dar %ran(e1ul a(esta a %ost unul dintre (ei *ai *ari regi ai Angliei. ">. #a 'i str$*o'ul s$u #u(eritorul, Henri( al ""+lea avea avanta;ul ,n Anglia ($ era str$in. nergi(, el venea ,ntr+o )ar$ (are re($1use ,n stare de anar.ie= avea s$ taie ,n (arne vie 'i s$ resta/ileas($ ordinea nor*and$. <iind st$-&n -este at&tea -rovin(ii (ontinentale, de unde -utea adu(e ar*at$, re/elii nu ,ndr$1nir$ s$ i se o-un$. Henri( ,i sili s$ d$r&*e don;onurile (l$dite %$r$ ,nvoire. "*-o1itele se -er(e-ur$ din nou 'i sheri**+ii devenir$ iar revo(a/ili. 2ervi(iul %eudal de -atru1e(i de 1ile nu+i -utea a;unge ,*-$ratului angevin -entru (a*-aniile sale din AQuitania sau Nor*andia. 6l ,nlo(ui (u o ta0$, denu*it$ bani de scut, (are+i ,ng$dui s$+'i -l$teas($ *er(enari. Mul)i dintre no/ilii engle1i -ierdur$ atun(i o/i(eiul de a se r$1/oi 'i ,nlo(uir$ /$t$lia real$ -rin ,ntre(erile ,n lu-ta (u lan(ea 'i turnirul. i (ereau s(utiri de servi(iu *ilitar, su/ ingenioase -rete0te, (a anu*i)i re(ru)i *oderni. 2eniorul r$1/oini( nu su-ravie)ui de(&t ,n -rovin(iile de la grani)$= ,n (o*itatele -alatine7M, la %rontierele 2(o)iei 'i ale N$rii Aalilor, vor ,n(e-e de a(i ,nainte toate *arile revolte. 3ar da($ (alitatea de str$in ,i d$dea lui Henri( o li/ertate de s-irit 'i de a()iune *ai *are ,n tre/urile engle1e'ti, (ara(terul eterogen al i*-eriului s$u (onstituia -entru el un -un(t sla/. 6ntre Nor*andia, Anglia 'i AQuitania leg$tura r$*&nea arti%i(ial$. <$r$ ,ndoial$ ($ Henri( al ""+lea visa de *ulte ori s$ %ie ,n a(ela'i ti*- regele <ran)ei 'i al Angliei. 3a($ reu'ea, Anglia ar %i devenit, -oate -entru se(ole, o -rovin(ie %ran(e1$. 3ar eveni*entele, a'a (u* se ,nt&*-l$ deseori, %ur$ *ai tari de(&t dorin)ele. Pasiunea sa -entru ordine ,l anga;$ -e rege ,n (on%li(tele engle1e. Ii ast%el tre(u ti*-ul, 'i (u el via)a. >. !a ur(area -e tron a t&n$rului rege str$in, ar.ie-is(o-ul de #anter/urH, T.eo/ald, vr&nd s$ ai/$ -e l&ng$ suveran un o* sigur, ,i re(o*and$ -e unul dintre -reo)ii s$i,
"#

.flate sub controlul direct al suveranului.

T.o*as 9e(:et. A(esta ,i -l$(u lui Henri( al ""+lea 'i %u nu*it (an(elar. ra o %un()ie a ($rei i*-ortan)$ (re'tea atun(i ,n dauna a(eleia de *are ;usti)iar. 9e(:et era un o* de trei1e(i 'i o-t de ani, un nor*and -ur s&nge, %iul unui negustor /ogat din !ondra. <usese (res(ut (a un gentilo*, a-oi, du-$ ruinarea %a*iliei sale, devenise -reot -e l&ng$ ar.ie-is(o-ul T.eo/ald, (are -rovenea din a(ela'i sat al Nor*andiei (a 'i tat$l lui 9e(:et. #alit$)ile sale -$r&nd *ai (ur&nd de ad*inistrator de(&t de -reot, ar.ie-is(o-ul, (are+l iu/ea, ,l (edase regelui. Ii ,n s(urt ti*- suveranul 'i slu;/a'ul lui devenir$ inse-ara/ili. Regele a-re(ie -e a(est t&n$r *inistru, /un ($l$re), /un dresor de 'oi*i, (a-a/il s$ sus)in$ (u el un duel de glu*e savante 'i *ira(ulos de e%i(ient ,n *un(a sa. !ui 9e(:et i se datorea1$ ,n /un$ -arte %a-tul ($, du-$ *oartea lui Ite%an, ordinea a %ost at&t de re-ede resta/ilit$. 2u((esul %$(u din (an(elar un o* orgolios 'i -uterni(. 6n (a*-ania din >e0in79, din 116O, a adus 'a-te sute de (avaleri )in&nd de (urtea sa, o *ie dou$ sute de anga;a)i (u /ani 'i -atru *ii de solda)iJ o adev$rat$ ar*at$ -arti(ular$. 9e(:et ,nsu'i, de'i -reot, l+a -rovo(at la duel, ,n ti*-ul (a*-aniei, -e un (avaler %ran(e1 'i l+a 1v&rlit de -e (al. >". #&nd *uri ar.ie-is(o-ul T.eo/ald, Henri( al ""+lea .ot$r, s$+l ,ns($une1e -e 9e(:et la #anter/urH. #$lug$rii 'i e-is(o-ii (are ur*au s$+l aleag$ *or*$ir$ -u)in= 9e(:et nu era ($lug$r 'i -$rea *ai *ult o'tean de(&t -reot. #an(elarul ,nsu'i, ar$t&ndu+i regelui ve'*intele sale de lai(, ,i s-use r&1&ndJ 7A)i ales un %oarte %ru*os (ostu* (a s$+l -une)i ,n %runtea ($lug$rilor vo'tri din #anter/urHW8 A-oi, du-$ (e a((e-taseJ 76n (ur&nd ave)i s$ *$ ur&)i tot at&t -e (&t *$ iu/i)i a(u*, deoare(e v$ aroga)i ,n tre/urile /iseri(e'ti o autoritate -e (are eu n+o a((e-t. Ar.ie-is(o-ul de #anter/urH va tre/ui s$+l o%ense1e sau -e 3u*ne1eu sau -e rege8. A(est *are senior lai( (are, ,ndat$ (e s+a v$1ut ar.ie-is(o-, a devenit un as(et, e un (a1 ie'it din (o*un. 3e ai(i ,nainte, el ,'i va ,n(.ina tot ti*-ul o-erelor de (aritate 'i rug$(iunii. !a *oartea sa i se va g$si -e tru- o t&rs&n$ 'i (i(atri(ile l$sate de /i(iul de -eniten)$. 2(aunul din #anter/urH, (are %$(use din /l&ndul Ansel* un ar.ie-is(o- *ilitant, a %$(ut din (an(elarul 9e(:et, slu;/a' al regelui, un re/el, a-oi un s%&nt. #&nd (ite'ti via)a lui 9e(:et, )i se -are ($ a ,n(er(at s$ %ie un *inistru des$v&r'it 'i a-oi un des$v&r'it o* al /iseri(ii, a'a (u* 'i+l i*aginau (onte*-oranii s$i (ei *ai e0igen)i. 6n atitudinea lui se v$dea deo-otriv$ s(ru-ulo1itate 'i orgoliu. 677. 8ema discu*iilor dintre rege i biseric) nu mai era chestiunea ,nvestiturilor, ci aceea, de altfel analoag), a cur*ilor de Budecat) ecleziastice. =+nd =uceritorul i >anfranc au separat cur*ile civile de cur*ile religioase, ei au vrut s) rezerve acestora din urm) numai cazurile de contiin*). @ar pu*in c+te pu*in biserica a f)cut din toate procesele procese religioase. Se viola o proprietateM 0ra un sperBur, deci un caz de contiin*). .cuza*ii nici nu doreau s) mai recurg) dec+t la aceast) Burisdic*ie, care era mult mai bl+nd) dec+t aceea a regelui i care nu condamna la moarte, nici la mutilare $ ba destul de rar i la ,nchisoare, din lips) de localuri $, ci numai la peniten*) sau amend). 1reo*ii nu erau Busti*iabili dec+t de tribunalele ordinului lor. Hn felul acesta un preot
":

Sinut din (ormandia, pe valea Senei, ,ntre Couen i 1aris

asasin ieea aproape totdeauna basma curat). 2itua)ie grav$ 7,ntr+un ti*- (&nd ori(e slu;/a' de notar era U'i un slu;/a'V ,n sensul religios al (uv&ntului8MO. Ni*i( *ai u'or -entru un t&n$r r$u%$($tor de(&t s$ intre ,ntr+o tag*$ religioas$ *inor$M1 'i s$ s(a-e ast%el de legile )$rii. 6n a%ar$ de a(easta, (uria ro*an$ ,'i re1erva dre-tul de a ;ude(a ori(e -ro(es e(le1iasti( 'i ,n (a1ul a(esta a*en1ile nu *ai intrau ,n vistierie. 3a($ a*este(ul a(esta ,n tre/urile (ivile n+ar %i %ost re-ri*at, ,n s(urt$ vre*e regele Angliei n+ar *ai %i %ost st$-&n la el ,n )ar$. Henri( al ""+lea (eru (a un -reot re(unos(ut vinovat de ($tre o (urte e(le1iasti($ s$ %ie r$s-o-it. 3u-$ (are, devenind lai(, -utea %i -redat ;usti)iei lu*e'ti. T.o*as re%u1$, argu*ent&nd ($ un a(u1at nu -oate %i -ede-sit de dou$ ori -entru o singur$ (ri*$. Regele, %urios, (onvo($ un (on(iliu la #larendon 'i a(olo, su/ a*enin)area (u *oartea, 9e(:et se*n$ #onstitu)iile de la #larendon, (are d$deau (&'tig de (au1$ regelui. 3ar ar.ie-is(o-ul nu se (onsidera legat de un ;ur$*&nt -restat su/ (onstr&ngere. Pa-a Ale0andru ,l de1leg$. #onda*nat de o (urte de /aroni, ar.ie-is(o-ul, *&ndru, (u (&r;a ,n *&n$, ,nvins, dar nu ,*/l&n1it, -$r$si Anglia 'i, de la >1elaH, unde se re%ugie, ,n(e-u s$ lanse1e e0(o*uni($ri ,*-otriva adversarilor s$i. >""". Ori(&t de -uterni( ar %i %ost Henri( al ""+lea, nu era ,ns$ destul de -uterni( (a s$ se e0-un$ ne-ede-sit la o e0(o*uni(are, ni(i s$ ri'te de a+'i vedea regatul -us su/ interdi(t -a-al, adi($ s$+'i vad$ -o-orul li-sit de tainele /iseri(e'ti. 6ntr+o vre*e de (redin)$ universal$, rea()ia -o-orului ar %i -utut *$tura dinastia. 3ar un a(ord era greu de %$(ut. Regele nu -utea, %$r$ a se u*ili, s$ renun)e la a(ordurile de la #larendon= ar.ie-is(o-ul re%u1a s$ le re(unoas($. 6n (ele din ur*$ Henri( al ""+lea se ,nt&lni (u 9e(:et la <rteval, se ,*-$($ ,n a-aren)$ (u el 'i ,i (eru nu*ai s$ ;ure ($ va res-e(ta de a(i ,nainte (utu*ele regatului. 3ar a/ia de/ar(ase 9e(:et ,n Anglia ($ ,n(e-ur$ s$+i soseas($, la (ererea sa, s(risorile -a-ei de destituire a e-is(o-ilor (are, ,n ti*-ul di1gra)iei ar.ie-is(o-ului lor, ,l tr$daser$ -e a(esta. Or, una din legile introduse de #u(eritor era ($ ni(i un su-us n+avea dre-tul s$ (ores-onde1e (u -a-a %$r$ autori1a)ie regal$. Regele a%l$ 'tirea a(easta ,n ti*- (e s$r/$torea (r$(iunul l&ng$ !isieu0. <u (u-rins de o *are %urie= 72u-u'ii *ei sunt la'i 'i oa*eni %$r$ ini*$. i nu res-e(t$ (redin)a -e (are o datorea1$ seniorului lor= ei ,ng$duie s$ devin /at;o(ura unui -reot de nea* -rost8. Patru (avaleri (are au1ir$ s-usele regelui ie'ir$ %$r$ ni(i un (uv&nt, traversar$ #analul M&ne(ii ,n -ri*a /ar($ -e (are o g$sir$ 'i, a;ung&nd la #anter/urH, ,l a*enin)ar$ -e ar.ie-is(o-J ,,A/solv$+i -e e-is(o-i8, ,i s-user$ ei. 9e(:et, -relat 'i soldat, r$s-unse (u (ura; 'i dis-re). 3ar nu tre(ur$ de(&t (&teva (li-e 'i (reierul s$u (io-&r)it de s$/ii se r$s-&ndi -e tre-tele altarului. "B. #&nd regele a%l$ de (ri*$, %u at&t de des-erat, ($ st$tu ,n(.is ,n (astel ti*- de (in(i s$-t$*&ni. ra -rea inteligent (a s$ nu ,n)eleag$ ($ *oartea lui 9e(:et (onstituia Hn limba francez) clerc de notaire i clerc Hn ierarhia bisericii catolice e9ist) tagma maBor) 'ordines majores(, cuprinz+nd gradele de subdiacon, diacon i preot, i tagma minor) 'ordines minores(, cuprinz+nd grade inferioare celui de subdiacon, mai pu*in cunoscute ostiarius, e9orcista, lector acolythus&.
#? #1

-entru Ro*a o i*ens$ vi(torie *oral$. Po-orul, (are ar %i 'ov$it ,ntre rege 'i ar.ie-is(o-ul viu, lu$, %$r$ re1erv$, -artea *artirului. Ti*- de trei se(ole -elerina;ul la #anter/urH %u una din tr$s$turile -er*anente ale vie)ii engle1e. To)i du'*anii regelui -rinser$ (ura; 'i ridi(ar$ (a-ul. Pentru a se %eri de -ri*e;dia (ea *ai *are, ,l lini'ti *ai ,nt&i -e -a-a, renun)&nd la #onstitu)iile de la #larendon= a-oi ;ur$ s$ restituie s(aunului din #anter/urH /unurile (on%is(ate, s$ tri*it$ /ani te*-lierilorMC -entru a-$rarea *or*&ntului lui Hristos, s$ (onstruias($ *$n$stiri ?ast%el %u (onstruit$, ,ntre altele, a/a)ia NeRstead a %a*iliei 9Hron@ 'i, ,n s%&r'it, s$ lu-te ,*-otriva irlande1ilor s(.is*ati(i. 3ar so)ia 'i (.iar (o-iii s$i se r$s(ular$ ,*-otriva lui. 2e (o*-ortase totu'i /ine (u %iii s$i. 6n($ ,n ti*-ul vie)ii ,l ,n(oronase -e (el *ai *are, -e Henri(, (a rege al Angliei 'i ,i atri/uise lui Ri(.ard, %iul al doilea, *o'tenirea *atern$J AQuitania 'i Poitou. #&nd le (eru s$ (ede1e (&teva (astele %ratelui lor *ai t&n$r, "oan, a*&ndoi re%u1ar$ 'i, instiga)i de leonora, se -user$ ,n %runtea unei (oali)ii a no/ililor ,*-otriva tat$lui lor. 3u-$ dou$ genera)ii re,n(e-eau urile %a*iliale din (asa de An;ou. Plantagene)ii a(e'tia aveau to)i un dra* de geniu, dar, %iind tri*i'i ai diavolului, la diavol se ,ntor(eau. Henri( al ""+lea, ,n %a)a a(estui -eri(ol, se dovedi energi(. 3e -e (ontinent, unde se a%la, se ,ntoarse -e nea'te-tate ,n Anglia -entru a ,n$/u'i revolta. 3u-$ (e de/ar($, tre(u -e la #anter/urH, (o/or, de -e (al, se duse -e ;os -&n$ la *or*&ntul lui T.o*as 'i, du-$ (e st$tu un ti*,ndelungat 'i se rug$, ,'i s(oase .ainele 'i (eru s$ %ie %lagelat de ($tre 'a-te1e(i de ($lug$ri. 3u-$ a(easta avu su((es -retutindeni= no/ili*ea (ed$, %iii lui ,i -restar$ o*agiu. 3u-$ (e totul intr$ ,n nor*al, (.estiunea (ur)ilor e(le1iasti(e %u regle*entat$ -rin /un$ ,n)elegereJ -reo)ii a(u1a)i de tr$dare erau ;usti)ia/ili de (ur)ile (ivile= (ei (are nu erau a(u1a)i de(&t de %elonie ?asasinate *inore sau %urturi@ de ($tre (ur)ile e(le1iasti(e. 2olu)ie i*-er%e(t$, ($(i *ult$ vre*e ,n($ su-u'ii engle1i vinova)i de o*or sau de %urt vor -leda -entru dre-tul la 7/ene%i(iul (lerului8. 3ar (a s$ se a;ung$ la a(est (o*-ro*is i*-er%e(t, doi /$r/a)i, (ei *ai re*ar(a/ili de -e vre*ea lor, -r$-$diser$ dou$ vie)i 'i o -rietenie.

V HENRIC AL II-LEA CA ADMINISTRATOR. USTIIA I POLIIA ". O tr$s$tur$ esen)ial$ a istoriei Angliei ,n(e-&nd de -e vre*ea lui Henri( al ""+lea o (onstituie unitatea regatului. 2tr$dania regilor a %ost *ult *ai u'oar$ (a ,n <ran)a. Mul)u*it$ #u(eritorului, ni(i un *are senior engle1 nu+i suveranul unei -rovin(ii (are s$+'i ai/$ tradi)iile, istoria, *&ndria sa. Nara Aalilor 'i 2(o)ia, (are ar %i %ost greu de asi*ilat, nu sunt ,n($ ane0ate. 6ntreg teritoriul %iind *ai *i(, ori(e re/el -oate %i re-ede re-ri*at. 2-re s%&r'itul do*niei /iseri(a -are s$ %ie su-us$ regelui, (are (ontrolea1$ toate leg$turile (lerului (u Ro*a, su-raveg.ea1$ alegerea e-is(o-ilor 'i, (u o in%init$ r$/dare, se str$duie'te s$+i ,*-a(e -e ($lug$rii din #anter/urH 'i -e e-is(o-ii regatului (are+'i dis-ut$ alegerea ar.ie-is(o-ului. A(esta din ur*$ este -e de-lin devotat regelui. 7#red ($ ar.ie-is(o-ul + s(rie (u n$du% un (roni(ar e(le1iasti( + n+ar %a(e ni*i( %$r$ -orun(a regelui, ni(i da($ a-ostolul Petru ar veni ,n Anglia s$ i+o (ear$8. 6n s%&r'it, la un se(ol du-$ (u(erire, (onto-irea ,nving$torilor 'i a ,nvin'ilor era (o*-let$, 7-&n$ ,ntr+at&t ,n(&t este a-roa-e i*-osi/il s$ deose/e'ti dintre oa*enii li/eri (are este engle1 'i (are este
#'

-rdin militar$c)lug)resc ,ntemeiat la 7erusalim ,n 111:.

nor*and de origine8. #ele dou$ li*/i su/sist$ una al$turi de (ealalt$, dar ele (ores-und unei ,*-$r)iri ,n (lase, 'i nu ,n rase. Ori(e sa0on (ultivat ,'i %a(e un -un(t de onoare din a vor/i li*/a %ran(e1$. #$s$toriile *i0te sunt nu*eroaseJ 75n rege -uterni(, /aroni sla/i, un regat o*ogen, o /iseri($ )inut$ ,n %r&u8, iat$ (e+i ,ng$duia lui Henri( al ""+lea s$ %a($ din (urtea sa uni(ul (entru *otor al )$rii. "". A(east$ (urte era unul din lo(urile (ele *ai ani*ate de -e lu*e. Regele, (urios 'i (ultivat, se ,n(on;ura de oa*eni de 'tiin)$ 'i erudi)i. 2e a%lau a(olo teologi (a Hug. de !in(oln, Pierre de 9lois= *ari lingvi'ti (a Ri(.ard <it1 NealME, autorul 3ialogului >istierni(ului, istori(i (a Aerald de GalesMF. Regina leonora dis-$ruse= se r$1vr$tise 'i era )inut$ -ri1onier$. Regele avea nu*eroase a*ante, dintre (are (ea *ai (ele/r$ era a(ea %ru*oas$ Rosa*unda -e *or*&ntul ($reia ($lug$rii aveau s$ s(rieJ 7ic 8acet in tumba rosa mundi, non rosa mundaML. Henri( al ""+lea se interesa de tre/urile tuturor (ur)ilor din uro-a 'i ($l$torii (are ,i adu(eau in%or*a)ii erau totdeauna /ine -ri*i)i. Atun(i, -entru -ri*a oar$, insularul engle1 ,n(e-u s$ se -reo(u-e de (ele (e se ,nt&*-lau ,n Aer*ania sau ,n 2-ania. #urtea (ontinua s$ ($l$toreas($ din do*eniu regal ,n do*eniu regal, (&nd ,n Anglia, (&nd ,n <ran)a, (a s$ (onsu*e -e lo( veniturile ,n natur$. Pierre de 9lois ne+a des(ris a(est (ortegiu regal, ,n (are *i'unau a(tori, s-$l$torese, (&r(iu*ari, v&n1$tori de turt$ dul(e, -rostituate, /u%oni 7'i al)ii de a(eea'i tea-$8. Arele ($l$torii -entru (urteni, (are ($l$reau -e (ai -ro'ti, dor*eau ,n (ondi)ii -roaste, se .r$neau (u -&inea (oa-t$ la re-e1eal$, /eau vin a(ru (are *irosea a /utoi. 3ar (eea (e %$+ (ea a(este li-suri 'i *ai insu-orta/ile era %a-tul ($ nu -uteau 'ti ni(iodat$ dinainte (are sunt inten)iile regelui. 7!i se anun)a un lung -o-as 'i a doua 1i, ,n 1ori, ta/$ra -ornea. Atun(i (urtenii (are+'i -useser$ li-itori sau li se ad*inistrase vreun -urgativ tre/uiau s$+ 'i ur*e1e -rin)ul ,n detri*entul s$n$t$)ii lor 'i -uteau %i v$1u)i alerg&nd (a ni'te ne/uni -rintre (at&ri 'i ($ru)e + un adev$rat in%ern8. """. 3ar ,nd$r$tul a(estei de1ordini, a a(estui tal*e'+/al*e' se n$'tea o ordine traini($. Pretutindeni ;usti)ia regelui 'tir/ea din ;usti)ia -rivat$. Ninta lui Henri( al ""+lea era (a, ,n toate -rovin(iile regatului, s$ %un()ione1e (&te o (urte de ;usti)ie regal$, (are s$ re-re1inte -e -lan lo(al uria $egis. ra a/solut ne(esar, deoare(e a(easta din ur*$ %iind *ereu -e dru*, nenoro(itul de ,*-ri(inat tre/uia s$ se )in$ du-$ ea= se (ita (a1ul unuia (are alergase ti*- de (in(i ani du-$ ;ude($torii s$i. 6n(e-&nd din 1166, ,n %ie(are an, la o dat$ %i0$, ;ude($torii (ur)ii aveau s$ -ar(urg$ un anu*it 7(ir(uit8 ,n -rovin(ii. #$l$toria lor e sole*n$ 'i -ersoana lor se /u(ur$ de un in%init res-e(t. 2unt -re(eda)i de un ordin (+rit) adresat sheri**+ului (a s$ (onvoa(e -entru (utare 1i -e seniori, lai(i 'i de rang -reo)es(, -e reeve 'i -atru oa*eni li/eri din %ie(are sat, -re(u* 'i dois-re1e(e or$'eni din %ie(are t&rg. !a sosirea sa, ;udele -re1idea1$ a(east$ adunare 'i+i -ro-une s$ nu*eas($ un ;uriu, (o*-us -e (&t -osi/il din (avaleri sau, ,n li-sa lor, din oa*eni li/eri.
#/

Ciehard Fitz (eal e considerat ca un e9pert financiar al vremii, iar lucrarea sa e un tratat despre organizarea vistieriei #3 0 probabil c) autorul numete astfel pe cronicarul Aerald de =ambria sau Aerald 0nglezul circa 113"$1'?/& #% )ici zace *n mormnt roza lumii, nu &osamunda.

">. Modul de alegere era (o*-li(atJ nota/ilii (o*itatului nu*eau -atru (avaleri= a(e'tia alegeau (&te doi (avaleri -entru %ie(are sut( 'i (ei doi (avaleri nu*eau al)i 1e(e, (are, ,*-reun$ (u ei, (o*-letau ;uriul sutei. 4uriului i se su-uneau de ($tre ;ude($tori -ro/le*e din (ele *ai variate. !i se (erea un verdi(t (vere dictum, o ;ude(at$ adev$rat$@ asu-ra -reten)iilor (oroanei, asu-ra unor tre/uri ale -arti(ularilor (are o/)inuser$ autori1a)ia de a se adresa ;uriului regelui, asu-ra unor tre/uri ale evreilor. 5neori ;ude($torii 'i ;uriul se du(eau s$ vi1ite1e ,*-reun$ ,n(.isorile sau %$(eau un ra-ort asu-ra *odului ,n (are sheri**+ul ,'i ,nde-linea ,ndatoririle ad*inistrative. 6n s%&r'it, ;uriul tre/uia s$ a(u1e el ,nsu'i -e to)i (ei din )inut /$nui)i de %elonie, 'i ;ura)ii (are negli;au a(east$ datorie erau a*enda)i. Mai t&r1iu rolul de a(u1ator %u ,n(redin)at ?'i *ai este 'i ast$1i@ unui ;uriu *ai nu*eros, nu*it *arele ;uriu, ur*&nd (a *i(ul ;uriu (petty 8ury) s$ (er(ete1e du-$ a(eea da($ a(u1a)ia era ,ndre-t$)it$, (eea (e *$rea garan)iile a(u1atului. >. u'or de i*aginat ($ to)i engle1ii %ur$ i*ediat *ai doritori s$ %ie ;ude(a)i de un ;uriu (o*-us din ve(ini, l$*urit de *artori, de(&t s$ re(urg$ la -eri(uloasa ordalie *edieval$ a %ierului 'i a a-ei. Henri( al ""+lea de(ret$ ,n *od ,n)ele-t ($ ori(e individ (unos(ut (a r$u%$($tor s$ %ie e0-ul1at din regat (.iar da($ ordalia ,l a/solvea. 6n 1C1L -a-a inter1ise -ro/a a-ei 'i a %o(ului= %u as(ultat. Ordalia -rin lu-t$ su-ravie)ui ,n($ *ult$ vre*e ?ne%iind a/rogat$, r$*ase ,n vigoare ,n Anglia -&n$ ,n se(olul al B"B+lea, ast%el ($, ,n 1M19, un u(iga' (er&nd s$ %ie ;ude(at ,n *odul a(esta, (ei (are aveau s$+i res-ing$ (ererea %ur$ -u'i ,n *are ,n(ur($tur$@. Regele, %avori1&nd a(este re%or*e, n+o %$(ea nu*ai din dorin)a de a da -o-oarelor sale o ;usti)ie drea-t$. l ,*/og$)ea vistieria (u a*en1ile ,n(asate odinioar$ de (ur)ile %eudale. 3e alt%el ,n'i'i ;ude($torii regelui nu erau totdeauna (insti)i= %oarte adeseori -uteau %i (u*-$ra)i= turneele lor aveau dre-t s(o-, ,n a%ar$ de ad*inistrarea ;usti)iei, 'i -er(e-erea, -rin (ele *ai as-re *i;loa(e, a veniturilor regale. 3ar, -rin a(este ($i indire(te, /unul si*) 'i *ila (&'tigau, ,n(et, ,n(et, teren. >". 2iste*ul ;ude($torilor 7itineran)i8 d$du na'tere (ur&nd legii (o*une, ommon La+, a(eea'i -este tot. #ur)ile %eudale 'i -o-ulare ;ude(aser$ ,n virtutea (utu*elor lo(ale, dar un ;ude (are se de-lasa dintr+un (o*itat ,ntr+altul era ,n(linat s$ i*-un$ ado-tarea de ($tre to)i a (elei *ai /une (utu*e. Nor*ele lo(ale nu %ur$ des%iin)ate, (i, ,ntr+un %el, (onto-ite ,n (reu1etul legii (o*une. #urtea (entral$ ,nregistra -re(edentele 'i ast%el se %or*$ %oarte devre*e, ,n Anglia, o legisla)ie na)ional$ (are a(o-erea (ea *ai *are -arte a (a1urilor. Al$turi de ommon La+ su-ravie)ui ?'i *ai su-ravie)uie'te ,n($@ un siste* legal (o*-le*entar, a(ela al #ur)ilor de e(.itate, (are, ,n virtutea -rerogativelor regale, nu ;ude($ -otrivit (utu*ei, (i, din (ontra, ,i adu( ,*/un$t$)iri, ,nl$tur&nd li-surile 'i nedre-t$)ile ei. Prin(i-iul e(.it$)ii (onst$ ,n a(eea ($ ,n anu*ite (a1uri regele -oate 7viola legea -entru a asigura dre-tatea8. O a()iune /a1at$ -e ommon La+ se -unea ,n *i'(are -rintr+un +rit, sau *andat, un ordin al (an(elariei ($tre un sheri** sau un a(u1at, iar o a()iune ,n e(.itate -rintr+o -eti)ie adresat$ regelui.

>"". Tre/uie s$ s-une* un (uv&nt des-re (lasi%i(area (ri*elor. 3intre toate, (ea *ai ,ngro1itoare era ,nalta tr$dare, tentativa de a u(ide sau a detrona un rege ?($(i tr$darea statului nu -utea %i (on(e-ut$ ,n evul *ediu@. Pede-sele a-li(ate tr$d$torului ni se -ar (rude, dar tre/uie s$ ne a*inti* ($ de -ersoana regelui de-ind salvarea 'i -a(ea )$rii. >inovatul era legat de (oada unui (al 'i tras ast%el -&n$ la lo(ul de e0e(u)ie, a-oi s-&n1urat, t$iat ,n /u($)i 'i /u($)ile e0-use ,n lo(uri -u/li(e. "ntrarea -e -odul !ondrei %u *ult$ vre*e ,*-odo/it$ (u (a-etele tr$d$torilor. Mi(a tr$dare (petty treason) (onsta ,n u(iderea unui st$-&n de ($tre servitorul s$u sau a unui /$r/at de ($tre so)ia lui= ea era de ase*enea -ede-sit$ (u *oartea. re1ia 'i vr$;itoria, tr$d$ri %a)$ de 3u*ne1eu, tre/uiau teoreti( s$ %ie -ede-site (u *oartea, dar, de %a-t, ni(iodat$ nu s+au a-li(at ast%el de -ede-se, -&n$ ,n se(olul al B>+lea, *o*ent ,n (are ere1ia, -rin nelini'tea la (are d$du na'tere, %$(u s$ renas($ (ru1i*ea religioas$. Printre 7%elonii8 tre/uie nu*$rate o*u(iderea, ata(ul (u *&na ,nar*at$ 'i %urtul. <elonia era -ede-sit$ (u *oartea sau (u *utilareaJ t$ierea unei *&ini, a ure(.ilor, s(oaterea o(.ilor. 5n o* r$nit ,n r$1/oi, da($ era -rudent, se ,nar*a (u un (erti%i(at asu-ra (au1elor *util$rii sale, ($(i ,n li-sa a(estuia, da($ era g$sit ,ntr+un ora' str$in, (u o *&n$ sau un -i(ior t$iat, -utea %i alungat de a(olo (a re(idivist. Pentru *i(ile deli(te se )intuia la st&l-ul in%a*iei sau se /$ga ,n /utu(i (stocks), e0isten)i ,n %ie(are ora', (eea (e ,ng$duia (a (ei vinova)i s$ %ie e0-u'i dis-re)ului 'i adeseori loviturilor -u/li(ului. <e*eile %le(are sau /&r%itoare erau a'e1ate -e un s(aun %i0at la (a-$tul unei -r$;ini 'i s(u%undate ,ntr+un ia1. >""". <un()ia *en)inerii ordinii este e0er(itat$ ,n so(iet$)ile *oderne de dou$ (or-uri distin(teJ ;usti)ia 'i -oli)ia. Poli)ia -revine tul/ur$rile 'i arestea1$ -e (ri*inali. #ine ;u(a a(est rol ,n evul *ediuD Ordinea era asigurat$ -rin (on(ursul tuturor. Henri( al ""+lea resta/ilise *yrd,ul 'i (eruse -rin statutele -rivind slu;/a *ilitar$ ?11M1@ (a ori(e /$r/at li/er s$ ai/$ a(as$ un e(.i-a*ent *ilitar 'i s$ ;ure ($+l -une ,n slu;/a regelui. (.i-a*entul era *ai *ult sau *ai -u)in (o*-let -otrivit averii o*ului, (ei *ai s$ra(i neav&nd de(&t o lan(ie, un (oi% de %ier 'i o tuni($ v$tuit$. 5n siste* de res-onsa/ilitate (ole(tiv$ %$(ea (a su-raveg.erea r$u%$($torilor s$ %ie destul de u'oar$. Pentru ori(e vilan (are a-ar)inea unei (ase r$s-undea st$-&nul= (eilal)i tre/uiau s$ se ,nrole1e ,ntr+un grude 1e(e. 6n *o*entul ,nrol$rii o*ul se a'a1$ ,n genun(.i 'i ;ur$ -e evang.elie s$ dea as(ultare 'e%ului (elor 1e(e, s$ nu %ie ni(i .o), ni(i -rieten (u .o)ii 'i s$ nu %ie ni(iodat$ t$inuitor de o/ie(te %urate. 6n (a1 de (ri*$ gru-ul (elor 1e(e tre/uie s$+l ,n%$)i'e1e -e (ri*inal ,n %a)a ;usti)iei= da($ nu -oate s+o %a($, e -ede-sit (u a*end$. 3a($ vreun (ri*inal evadea1$, /$r/a)ii din satul lui ,l ur*$res( -&n$ la .otarele 7sutei8 su%l&nd ,n (ornuri 'i )i-&nd= era (eea (e se nu*ea hue and cry, un %el de .uiduial$. A;un'i la .otare, ur*$ritorii tre( r$s-underea lor 7sutei8 (elei *ai a-ro-iate. o -oli)ie (u s(.i*/ul. 6n (a1ul ,n (are (ri*inalul reu'e'te s$ se re%ugie1e ,ntr+o /iseri($, e -rote;at de dre-tul de a1il. l are dre-tul atun(i de a (.e*a ,n /iseri($ -e coroner, re-re1entantul (oroanei, 'i ,n %a)a lui 7s$ renun)e la regat8. !a a(east$ (ere*onie (ri*inalul ;ur$ s$ -$r$seas($ Anglia 'i s$ nu se *ai ,ntoar($ ni(iodat$. oroner,ul ,i indi($ un -ort 'i el -lea($ i*ediat, )in&nd ,n *&n$ o (ru(e de le*n, (are arat$ tuturor (e este. l tre/uie s$ se ,ndre-te s-re -ortul res-e(tiv -e dru*ul (el *ai s(urt 'i s$ ia -ri*a (ora/ie. 3a($ nu g$se'te o (ora/ie ,n (&teva 1ile, o*ul e o/ligat (a ,n %ie(are di*inea)$ s$ intre ,n *are -&n$ (e a-a ,i a;unge la genun(.i, (a un se*n al /unei sale inten)ii. 3a($ nu+'i res-e(t$ ;ur$*&ntul, e (onsiderat

,n a%ara legii 'i -oate %i u(is de -ri*ul venit. 3re-tul de a1il d$dea lo( la nenu*$rate a/u1uri 'i lo(uitorii !ondrei se -l&ngeau ($ ,n unele /iseri(i 'i *ai ales ,n ;urul Gest*inster+ului tr$iau /ande de (ri*inali intangi/ili (are ie'eau noa-tea s$ -rade -e oa*enii (insti)i. "B. 6n general, ,n (ea *ai *are -arte a )$rii do*nea ,n se(olul al B""+lea 7-a(e de-lin$8. Pa(ea se datora ,n /un$ -arte regelui. 4ude($torii nu erau (insti)i de(&t da($ ,i (ontrola un rege sever. 5nui ;ude($tor lai(, (are+'i /$tea ;o( de ,n(etineala (ur)ilor e(le1iasti(e, un -reot ,i r$s-unseJ 73a($ regele ar %i at&t de de-arte de voi -re(&t este -a-a de noi, n+a)i %a(e *are lu(ru8, 'i (el$lalt, r&1&nd, re(unos(u adev$rul s-uselor. 3a($ vilanul se /u(ura de ordinea instaurat$ de rege, *ul)i no/ili 'i (.iar unii -reo)i regretau %ru*oasele ti*-uri de alt$dat$ (&nd du(ele de Nor*andia ,n($ nu era regele Angliei. 7#$(i ni*i( nu *i'($ *ai *ult ini*a o*ului (a /u(uria li/ert$)ii 'i ni*i( nu o sl$/e'te *ai tare de(&t a-$sarea s(laviei8, s-use ,ntr+o 1i Aerald de Gales ;uris(onsultului Alanville. #&nd un rege se dovedea sla/ sau ie'ea sl$/it de -e ur*a unor aventuri ,n a%ara grani)elor, tre/uia s$ se -rodu($ ,n *od inevita/il o rea()ie a /aronilor. 3ar, la *oartea lui Henri( al ""+lea, Anglia are (ondu(erea (ea *ai -uterni($ din uro-a. 7 a re,nvie -ra(ti(i de -e vre*ea lui #arol (el Mare, dar, ,n a(ela'i ti*-, -rin -re(i1iunea *e(anis*ului s$u, as-ri*ea tonului 'i a atitudinilor, te %a(e s$ te g&nde'ti la statul ro*an sau, da($ vrei, la statul *odern8.

VI FIII LUI HENRIC AL II-LEA. MOARTEA REGELUI. RICHARD INIM DE LEU. CRUCIADA I CAPTIVITATEA. IOAN FR AR. ". 2%&r'itul lui Henri( al ""+lea %u tragi(. <iii s$i, ,ntre (are ar %i dorit s$+'i ,*-art$ i*-eriul, se urau unii -e al)ii 'i+l tr$dau to)i. 7Nu 'tii + ,i r$s-unse unul dintre ei unui tri*is al regelui + ($ e -ro-riu %irii noastre, l$sat$ *o'tenire din *o'i+str$*o'i, (a %ratele s$ lu-te ,*-otriva %ratelui 'i %iii ,*-otriva tat$luiD8 Henri( 'i Aeo%%roH, (ei doi %ii *ai v&rstni(i, *urir$ ,naintea regelui, Aeo%%roH, l$s&nd un %iu, Art.ur de 9retania= al treilea, Ri(.ard, (o*-lota ,*-otriva tat$lui s$u (u noul rege al <ran)ei, <ili- August, t&n$r a/il 'i re(e, (are, .ot$r&nd s$ re(u(ereas($ regatul s$u de la angevini, se %olosea (u di/$(ie de disensiunile dintre ei. Henri( al ""+lea, /$tr&nul rege solitar 'i trist, nu *ai si*)ea a%e()iu+ ne de(&t -entru (el de al -atrulea %iu, "oan. 3eoare(e ,i l$sa lui Ri(.ard Anglia 'i Nor*andia, dorea s$+i lase lui "oan AQuitania. Proie(tul a(esta ,l ,n%urie -e Ri(.ard, (are, se*$n&nd *ai (ur&nd (u *a*a sa, leonora de AQuitania, de(&t (u tat$l s$u, )inea *ai *ult la a(east$ -rovin(ie de(&t la tot restul regatului. Pe nea'te-tate, el ;ur$ (redin)$ regelui <ran)ei -entru toate -$*&nturile (ontinentale ale tat$lui s$u, de la #analul M&ne(ii -&n$ la Pirinei. Henri( al ""+lea, ,n(ol)it de ($tre <ili- August la !e Mans, tre/ui s$ %ug$ din ora'ul ,n %l$($ri. Mans era (etatea unde se n$s(use 'i unde era ,n*or*&ntat tat$l s$u, (ontele de An;ou. 9leste*$ -e 3u*ne1eu (&nd o -$r$si. 6n ti*- (e %ugea ,n galo- -e -ote(i o(olite, ,nsu'i %iul s$u Ri(.ard ,l ur*$rea. !a #.inon regele se si*)i at&t

de /olnav ($ tre/ui s$+'i ,ntreru-$ dru*ul. #an(elarul s$u, -e (are+l tri*isese la <iliAugust (u o s(risoare, se ,ntoarse adu(&ndu+i lista tr$d$torilor engle1i -e (are o g$sise la (urtea regelui <ran)ei. 6n %runtea listei se a%la "oan, %iul s$u %avorit. >$1&ndu+l -e tat$l s$u ,n -ri*e;die, ,l tr$dase 'i el. 7Mi+ai s-us destul + strig$ regele. + Nu *$ *ai sin(.ises( ni(i de *ine, ni(i de lu*e8. 3u-$ a(easta ,n(e-u s$ delire1e 'i *uri (ur&nd ,n ur*a unei .e*oragii. Henri( al ""+lea %usese un rege *are, (ini(, realist, as-ru, dar, ,n %ond, n+a %$(ut de(&t /ine -atriei sale ?11LF+11M9@. "". 75nui o* de stat ,i ur*$ un (avaler r$t$(itor8. Ri(.ard, su-ranu*it de unii 7"ni*$ de !eu8 'i de -erigurdinul 9ertrand de 9ornM6 7Ri(.ard 3a 'i 9a8, avea anu*ite tr$s$turi ale tat$lui s$u, ,ntreaga violen)$ a Plantagene)ilor, dragostea lor ne*$surat$ -entru %e*ei 'i (ura;ul lor. 3ar Henri( al ""+lea ur*$rise )eluri -ra(ti(e 'i -rudente. Ri(.ard ($uta aventura 'i dis-re)uia ori(e -ruden)$. 7>ia)a lui a %ost (a un a((es de %urie violent$8. Poet 'i tru/adur, -rietenul tuturor (astelanilor r$1/oini(i din Prigord, el dorea s$ ;oa(e ,n via)$ rolul ro*anti( al (avalerului. !a ,n(e-utul regi*ului %eudal a %i (avaler ,nse*na s$ %a(i servi(iul *ilitar ($lare, (u o/liga)ia de a lu-ta ,n s(.i*/ul unor -$*&n+ turi. 3ar /iseri(a 'i -oe)ii au ,*/og$)it a(est leg$*&nt 'i (uv&ntul a(esta, ,*-odo/indu+le (u idei *ai %ru*oase. "nvestirea (avalerului devenise o (ere*onie (re'tin$. T&n$rul (avaler lua o /aie si*/oli($ de -uri%i(are ?(a *ai t&r1iu (avalerii din Ordinul 9$ii@= sa/ia lui era de-us$ -e altar= el tre/uia s$ %a($ de veg.e l&ng$ ar*e, ,n (a-ela (astelului. 2a/ia avea dou$ t$i'uri, 7deoare(e (avalerul tre/uia (u un t$i' s$ loveas($ -e /ogatul (are o-ri*a -e (el s$ra(, iar (u (el$lalt -e (el tare (are o-ri*a -e (el sla/8. Po-orul engle1 g$sea, din ne%eri(ire, ($ %a-tele (avalerilor erau (u totul de-arte de a(east$ no/il$ do(trin$. 79$r/a)ii a(e'tia, (are ar %i tre/uit s$+'i %oloseas($ %or)a ,*-otriva du'*anilor (ru(ii, se ,ntre( ,n /e)ie, se l$%$ie ,n lene 'i se stri($ du(&nd o via)$ s(andaloas$. i de1onorea1$ nu*ele de (avaler8. 6n %a-t, (u toate (ele (&teva tr$s$turi %ru*oase, ni(io+ dat$ n+au %ost r$1/oini(i *ai (ru1i de(&t unii (avaleri ai evului *ediu. Ora'e ,ntregi, /$r/a)i, %e*ei, (o-ii au %ost adesea *asa(ra)i de ei. 7O oare(are (urtoa1ie %a)$ de %e*eile din a(eea'i (las$ sau %a)$ de al)i (avaleri -ri1onieri 'i de1ar*a)i8, iat$ tot (e va su/1ista din e%orturile l$uda/ile ale /iseri(ii -entru a %a(e r$1/oiul *ai u*an. O -ild$ des$v&r'it$ a a(estei (urtoa1ii su-er%i(iale 'i a a(estei (ru1i*i -ro%unde ne+o d$ Ri(.ard "ni*$ de !eu. """. Marele eveni*ent (avaleres( din ti*-ul do*niei lui Ri(.ard a %ost (ru(iada a treia, la (are a luat -arte ,*-reun$ (u <ili- August. Anglia a %ost -rea -u)in interesat$ de -ri*ele dou$ (ru(iade. Ple(aser$ *ul)i*e de in'i aventuro'i, dar ni(i un suveran. 6n relat$rile e(le1iasti(e ale vre*ii se g$ses( *en)iona)i nenu*$ra)i engle1i (are, -entru is-$'irea unei gre'eli, ;uraser$ s$ *earg$ ,n (ru(iad$ 'i (are, ,n ulti*a (li-$, regret&nd leg$*&ntul, ,l r$s(u*-$rau (u o a*end$. Ar.ie-is(o-ul Ai%%ardM7, de1leg&nd un -enitent de leg$*&ntul s$u de (ru(iat, adaug$J 72us+nu*itul 4o.n va tre/ui s$ (.eltuias($, din -ro-ria sa avere, -entru a veni ,n a;utorul N$rii 2%inte su*a de (in(i 'ilingi sterlini, atun(i
#! #"

=elebru trubadur, originar din provincia francez) 1Origord 113?$1'1%&. 1osibil Aeoffrey 1lantagenetul, arhiepiscop de Tork intre 11:1 i 1'1'. Gn arhiepiscop cu numele Aifford Ialter nu se ,nt+lnete dec+t ,ntre 1'!! i 1'":, tot la Tork.

(&nd i se va (ere din -artea -a-ei8. 5n (avaler, -entru un adulter (o*is (u so)ia altui (avaler, se anga;a s$ tri*it$ ,n Nara 2%&nt$ un soldat -e (.eltuiala sa 'i s$ -l$teas($ o sut$ de livre ,n (a1 de re(idiv$. 2-re s%&r'itul do*niei lui Henri( al ""+lea, vi(toriile o/)inute de 2aladinMM, ($derea regatului "erusali*ului, *i'(aser$ ,ntr+at&t (re'tin$tatea ,n(&t regele institui o i*-ortant$ (ontri/u)ie, di;*a lui 2aladin, re*ar(a/il$ -entru ($ a %ost -ri*ul i*-o1it dire(t (are a grevat toate /unurile, *o/ile 'i i*o/ile, 'i nu nu*ai -$*&ntul. 3ar i*-o1itul a(esta era destinat *ai (ur&nd -entru -lata ar*atelor str$ine de(&t -entru tri*iterea de engle1i ,n Orient. Henri( al ""+lea %$g$dui ($ va -le(a 'i el 'i -atriar.ul din "erusali* ,i aduse (u *are -o*-$ (.eile 2%&ntului Mor*&nt, dar regele Henri( nu s+a ,*/ar(at ni(iodat$ 'i, (&nd Aerald de Gales ,i re-ro'$ lu(rul a(esta, el ,i r$s-unseJ 7#lerul ne invit$ vite;e'te s$ ne e0-une* -eri(olului, ($(i el nu -ri*e'te ni(i o lovitur$ ,n lu-te 'i nu -oart$ ni(i o sar(in$ -e (are -oate s+o evite8. ntu1ias*ul 'i ro*antis*ul nu %$(eau -arte din tr$s$turile lui Henri( al ""+lea. 3ar Ri(.ard era o %ire (u totul deose/it$= ,ndat$ (e -ri*i *o'tenirea -atern$, goli te1aurul, v&ndu (&teva (o*itate 'i se ,*/ar($. ">. Ri(.ard 'i <ili- August, -rieteni ,n a-aren)$, rivali ,n %a-t de (&nd Ri(.ard *o'tenise tronul tat$lui s$u, -le(ar$ ,*-reun$ s-re "erusali*= (&nd a;unser$ ,n 2i(ilia, erau de;a (erta)i. Ri(.ard -ierdu *ult$ vre*e a'te-t&nd *i(a %lot$ -e (are ar %i tre/uit s+o e(.i-e1e -entru el ele cinci porturi. ?#ele (in(i -orturiJ Hastings, 3ouvres, 2andRi(., HHt.e 'i Ro*neH, ;u(au -entru *arin$ a(ela'i rol (a %eudele (avalerilor -entru ar*at$. Regele a(ordase /aronilor din ele cinci porturi ,nse*nate -rivilegii, ,n s(.i*/ul ($rora ei tre/uiau s$+i %urni1e1e (or$/ii ,n ti*- de r$1/oi.@ 0-edi)ia ,i d$du lui Ri(.ard "ni*$ de !eu -rile;ul s$+'i arate (ura;ul, dar nu eli/er$ 2%&ntul Mor*&nt. Ri(.ard se %$(u ur&t -rin insolen)a 'i (ru1i*ea sa. 2aladin re%u1&nd s$ r$s(u*-ere -e -ri1onieri, ,i sugru*$ -e to)i. >re*e ,ndelungat$ du-$ r$1/oiul a(esta, -oveste'te 4oinville, sara1inii le s-uneau (o-iilorJ 7Ta(i, da($ nu ,l (.e* -e regele Ri(.ard s$ te o*oare...8 6n ti*-ul a(esta, <iliAugust, re,ntors ,n <ran)a, ,n(e-u s$ -reg$teas($ r$1/oiul ,*-otriva du'*anului s$u. >. #u tot insu((esul 'i (u toate ($ (ea *ai *are -arte a no/ili*ii engle1e s+a a/)inut s$ -arti(i-e la (ru(iade, in%luen)a lor asu-ra istoriei Angliei, (a 'i asu-ra ,ntregii istorii a uro-ei, a %ost *are. A-roa-e totdeauna, ,n ur*a unor (onta(te (u Orientul, s-iritul o((idental a devenit (on'tient de -ro-ria sa natur$ 'i de -ro-riile sale %or)e. R$1/oaiele *edi(e au (oin(is (u (ea *ai %ru*oas$ -erioad$ a g&ndirii gre(ilor. #ru(iadele sunt 'i ele ,n(e-utul unei rena'teri euro-ene. le deter*in$ -entru trei se(ole (entrul (o*er(ial 'i *ariti* al lu*ii. Marsilia, Aenova 'i >ene)ia, -un(te de ,*/ar(are ale (ru(ia)ilor, devin *ari ora'e. 2e (onstruies( a(olo .anuri -entru -elerini. Poli)ia Mediteranei este asigurat$ de ordinul te*-lierilor 'i al (avalerilor 2%&ntului "oanM9 din "erusali*, ordine *ilitare (are (onstruies( -ri*ele *ari %lote (re'tine 'i %or*ea1$ -ri*a %or)$ ar*at$ interna)ional$. 3e ase*enea, ,n ti*-ul (ru(iadelor, (re'tinii din Anglia 'i din <ran)a ,n(e- s$ -oarte /ar/$ 'i s$+'i -i(te1e ste*ele -e s(uturi. #uvinte noiJ to/$, trompet(, cais( 'i ,n($ alte sute de
##

Form) latinizat) a numelui Salah ed$@in, celebru sultan al 0giptului i Siriei 11"1$ 11:/&. #: -rdin militar$c)lug)resc ,nfiin*at, dup) tradi*iile sale pe la 1?"?4 constituit ,n mod sigur ,n regatul cruciat al 7erusalimului, pe la 111/$111#.

(uvinte sunt introduse ,n vo(a/ularul euro-ean. 6n s%&r'it, e'e(ul (ru(iadelor va avea in%luen)$ asu-ra viitorului *ariti* al Angliei, ($(i /ariera "sla*ului re,n(.i1&ndu+se, va (onstr&nge -e oa*eni s$ (aute alte dru*uri -entru (o*er)ul (u Orientul. >". Arta r$1/oiului a %$(ut -u)ine -rogrese ,n ti*-ul a(estor lu-te. #avalerii evului *ediu nu erau ta(ti(ieni. 6ndat$ (e 1$reau ina*i(ul, se aran;au ,n trei *ari gru-e, sau corpuri de b(taie, ,'i -uneau l$n(ile ,n (u*-$nire, -av$1a ,n -o1i)ie de a-$rare 'i 'ar;au corpul de b(taie advers. Ni(i unul nu st$tea ,n re1erv$, deoare(e se so(otea o o%ens$ -entru un (avaler s$ nu -arti(i-e la lu-t$ (.iar de la ,n(e-utul ei. Ast%el ($ lu-ta nu+i de(&t o ,nv$l*$'eal$ de (ai 'i oa*eni. Pedestri*ea nu ;oa($ ni(i un rol. 6n s(.i*/, (ru(iadele le arat$ (avalerilor euro-eni i*-ortan)a r$1/oiului de asediu. <orti%i(a)iile de la 2aint+4ean+d'A(re o-rir$ ar*atele (re'tine 'i le -rovo(ar$ -ierderi de -este o sut$ de *ii de oa*eni, s-une Mi(.elet. Pe atun(i avanta;a)i erau a-$r$torii unei (et$)i %orti%i(ate, 'i nu asediatorii ei. 6*-otriva unor 1iduri de o grosi*e de (in(is-re1e(e -&n$ la trei1e(i de -i(ioare, (ata-ultele vre*ii erau ne-utin(ioase. 5n (astel /ine (l$dit, %$r$ vreo des(.i1$tur$ a-roa-e de sol, avea o (a-a(itate de re1isten)$ (are nu era li*itat$ de(&t de nevoia de a-rovi1ionare. Totu'i, da($ nu era (onstruit -e o st&n($, -utea %i *inat. Pionierii lu(rau la ad$-ostul unui a(o-eri' (are+i -roteguia de ar(a'ii a-$r$rii. 6*-otriva a(estui %el de ata( %ur$ inventate ni'te galerii lungi de le*n, (u (reneluri, (are, a%l&ndu+se deasu-ra asediatorilor, ,ng$duiau stro-irea lor (u su/stan)e in(endiare. 3ar galeria ,ns$'i era e0-us$ in(endiului= *etere1ele de -iatr$ 'i turnurile de %lan( su-ri*ar$ ung.iurile *oarte 'i %$(ur$ iar$'i invulnera/ile (et$)ile %orti%i(ate. Nu*ai des(o-erirea artileriei va ani.ila valoarea *ilitar$ a (astelului %orti%i(at. #u(erirea #onstantino-olului de ($tre Ma.o*ed al ""+lea va %i -ri*ul *are e0e*-lu de %olosire a artileriei. >"". !a ,ntoar(erea din (ru(iad$, Ri(.ard, (onsiderat -eri(ulos de ($tre suveranii uro-ei, %u %$(ut -ri1onier ,n *od *i'eles( de ($tre du(ele Austriei 'i -redat ,*-$ratului Henri( al >"+lea, (are ,l re)inu, ,n dis-re)ul -rivilegiului (ru(ia)ilor. Anglia a%l$ ($ regele ei e (a-tiv, ($ su-orta voios (a-tivitatea, ,*/$t&ndu+'i -a1ni(ii, 'i ($ -re)ul de r$s(u*+ -$rare ar %i de o sut$ de *ii de livre. Pentru a aduna a(east$ su*$ enor*$, *ini'trii, (are ,nlo(uiau (u* -uteau *ai /ine -e regele lor *ai totdeauna a/sent, se str$duir$ s$ re-arti1e1e sar(inile asu-ra tuturor (laselor so(iet$)ii ?119E@. #erur$ (a banii de scut s$ %ie de dou$1e(i de 'ilingi de %ie(are lot de (avaler, un s%ert din venitul tuturor lai(ilor, un s%ert din veniturile te*-orare ale -reo)ilor. 9iseri(ilor li se (erea vesela de argint 'i odoarele de aur, ordinelor *onasti(e l&na tuns$ ti*- de un an. Nor*andia tre/ui s$ -l$teas($ a(elea'i ta0e. #u toate a(este i*-o1ite ,*-ov$r$toare, su*a adunat$ %u -rea *i($. 6*-$ratul (onsi*)i totu'i s$+l -un$ ,n li/ertate -rovi1orie -e regele Ri(.ard. 6n a/sen)a lui, %ratele s$u "oan ,n(er(ase s$ -un$ *&na -e -utere, dar %usese ,nvins gra)ie interven)iei energi(e a ar.ie-is(o-ului de #anter/urH, Hu/ert Aaultier, (are se dovedi a %i un /un o'tean, a'a (u* era 'i un -reot /un.

>""". Ri(.ard, la ,ntoar(erea lui, %u -ri*it (u entu1ias* 'i -o*-$ de (et$)enii !ondrei. 3ar ,n lo( s$ arate o ,ndre-t$)it$ re(uno'tin)$ -entru sur-rin1$toarea loialitate a su-u'ilor s$i, anun)$ ,ndat$ noi i*-o1ite. Regatul era ,n -eri(ol. <ili- August invadase Nor*andia= AQuitania se r$1vr$tea= An;ou 'i Poitou ,n(linau s-re <ran)a. Pentru a-$rarea Nor*andiei, Ri(.ard (onstrui una din (ele *ai %ru*oase %ort$re)e ale ti*-uluiJ #.&teau+ Aaillard, (are do*ina valea 2enei. 7A* s+o (u(eres(, (.iar da($ 1idurile ei ar %i de %ier8, e0(la*$ <ili- August. 7A* s+o -$stre1, (.iar da($ 1idurile ei ar %i de unt8, re-li($ Ri(.ard. N+a avut ti*- s$+'i )in$ %$g$duiala. 5nul din vasalii s$i, vi(ontele de !i*oges, g$sind -e (&*-, l&ng$ (astelul s$u din #.&lus, o -odoa/$ de aur, %$r$ ,ndoial$ de origine ro*an$, Ri(.ard, sus)inu ($ ori(e (o*oar$ a-ar)ine regelui 'i i+o (eru. O (eart$, a-oi un r$1/oi se n$s(ur$ din a(est in(ident *inus(ul= asediind (astelul #.&lus, Ri(.ard %u r$nit de o s$geat$, rana i se in%e(t$ 'i regele *uri ,n (ortul s$u la 6 a-rilie 1199. #or-ul %u ,ngro-at la <ontevrault, iar ini*a ,n (redin(iosul s$u ora' Rouen. Ast%el, regele r$t$(itor r$*ase -entru eternitate de-arte de regatul s$u. A/ia a-ar)ine istoriei Angliei. 7<iu r$u, %rate r$u, so) r$u 'i rege r$u8, s+a s-us des-re el. Totu'i, s-re a+l ;ude(a, tre/uie s$ se )in$ sea*a de legenda (reat$ ,n ;urul lui, de -o-ularitatea sa 'i de %idelitatea -o-orului s$u. A %ost, %$r$ ,ndoial$, (a unii condottieri de -e vre*ea Rena'terii sau (a unii 7li/ertini8 din se(olul al B>"""+lea, un e0e*-lar (iudat de des$v&r'it al unui ti- u*an ast$1i (onda*nat, dar -e (are o-inia -u/li($ ,l a((e-ta atun(i.

VII MAREA CARTA ". 6n evul *ediu -o-oarele iertau *ulte regilor, -entru ($ do*nia (elui *ai r$u rege era de -re%erat (elei *ai s(urte -erioade de anar.ie. "oan %$r$ Nar$ reu'i (el dint&i s$+i uneas($ -e to)i su-u'ii lui ,*-otriv$+i. Prin str$lu(irea inteligen)ei, era un adev$rat Plantagenet, e0(elent ta(ti(ian di-lo*ati( 'i *ilitar, *are sedu($tor de %e*ei, /un v&n$tor, dar (rud 'i ;osni(. Henri( al ""+lea 'i Ri(.ard au avut grandoarea lor= "oan n+a %ost de(&t odios. "+a tr$dat -e tat$l 'i -e %ra)ii s$i. 6ntreaga uro-$ /$nuia ($, din ordinul lui, a %ost asasinat ne-otul s$u, Art.ur de 9retania, (are i+ar %i -utut dis-uta su((esiunea. <ili- August, su1eranul lui, l+a (itat ,n %a)a (ur)ii sale, a-oi, du-$ tre(erea ter*enelor de -re1entare, l+a de(larat vinovat de %elonie 'i de($1ut din dre-turi asu-ra tuturor %ie%urilor %ran(e1e. Av&nd ast%el dre-tul %eudal de -artea sa, <ili- ,n(e-u s$ ia ,na-oi de la "oan, unul (&te unul, do*eniile a(estuia. Nor*andia %u din nou o(u-at$ de <ran)a ,n 1COF, ,n (iuda unei is(usite *anevre a lui "oan %$r$ Nar$ -entru a salva #.&teau+Aaillard= ,n 1CO6 -ierdu An;ou, Maine, Touraine 'i Poitou. Se(e ani du-$ *oartea lui Henri( al ""+lea, i*-eriul angevin a-roa-e ($ nu *ai e0ista. R$*&nea AQuitania, dar avea s$ %ie greu de -$strat, ($(i /aronii engle1i, (are -ri*iser$ totdeauna s$ se /at$ -entru a-$rarea Nor*andiei, unde -osedau %eude, si*)eau oare(are sil$ s$ ur*$reas($ ,n Aas(onia, ,n slu;/a unui rege detestat, o aventur$ (are -entru ei nu avea ni(i un sens. "". 6n r$1/oi (u regele <ran)ei, ,n rela)ii -roaste (u /aronii engle1i, "oan %$r$ Nar$ se (ert$ 'i (u /iseri(a. Ar.ie-is(o-ii de #anter/urH ,nde-linind a-roa-e totdeauna 'i %un()ia

de -ri*+*ini'tri ai regilor engle1i, era destul de %ires( (a a(e'tia din ur*$ s$ -retind$ dre-tul de a+i alege. 3ar se 'tie ($, -e de o -arte, e-is(o-ii regatului 'i, -e de alta, ($lug$rii din #anter/urH re(la*au a(ela'i dre-t. 2u/ do*nia lui "oan %$r$ Nar$ (ele trei -$r)i %$(ur$ a-el la Ro*a 'i -a-a "no(en)iu al """+lea r$s-unse ,ntr+un %el nea'te-tat, i*-un&nd regelui, ($lug$rilor 'i e-is(o-ilor -ro-riul s$u (andidat, -e 2te%an de !angton, -reot ad*ira/il -rin (ara(terul 'i 'tiin)a sa, (are tr$ia de *ult$ vre*e la Ro*a. "oan, %urios, re%u1$ s$ re(unoas($ un -relat (are, s-unea el, nu+i era (unos(ut de(&t -rin %a-tul ($ 7tr$ise totdeauna -rintre du'*anii s$i8 'i lu$ ,n st$-&nire /unurile ar.ie-is(o-atului. Pa-a ri-ost$ -rin 'irul o/i'nuit de san()iuni -onti%i(ale. l lans$ asu-ra Angliei un interdi(tJ (lo-otele a*u)ir$, *or)ii r$*&neau %$r$ slu;/$ de ,n*or*&ntare. Tul/urarea (redin(io'ilor %u *are. "nstitu)ia regal$ devenise totu'i at&t de -uterni($ ,n(&t nu avu lo( ni(i o r$1*eri)$. 5n an *ai t&r1iu "no(en)iu al """+lea ,l e0(o*uni($ -e "oan. A-oi ,l destitui 'i+l autori1$ -e <ili- August s$ -orneas($ o (ru(iad$ ,*-otriva Angliei re/ele. 2itua)ia devenea -eri(uloas$. Aalii 'i s(o)ienii ,n(e-user$ ,n($ dinainte s$ se agite la %rontiere. Regele (ed$. 2e u*ili ,n %a)a legatului -a-al, ,l -ri*i -e !angton 'i+i s-use ,n *od i-o(ritJ 7<i)i /inevenit, -$rinte8. A-oi, (re1&ndu+se iar ($lare -e situa)ie, ,n(er($ s$ -un$ la (ale, ,*-reun$ (u (ontele de <landra 'i (u Otto de 9runsRi(:9O, o (oali)ie (onti+ nental$ ,*-otriva lui <ili- August. <a-t nou ,n istoria /aronilorJ a(e'tia re%u1ar$ s$+l ur*e1e. Mai ,nt&i s-user$ ($ nu voiau s$ lu-te su/ ordinele unui rege e0(o*uni(at ?nu i se a(ordase ,n($ iertarea@, a-oi invo(ar$ s$r$(ia lor. "oan tre/ui s$ a*&ne -le(area 'i s$+i sus)in$ (u su/ven)ii -e alia)ii s$i. A(east$ (oali)ie %u 1dro/it$ ,n anul ur*$tor ?1C1F@ la 9ouvines. 9$t$lia de la 9ouvines a (onstituit ,n a(ela'i ti*- triu*%ul (a-e)ienilor ?(are, *ul)u*it$ ei, aveau s$ reu'eas($ a uni%i(a regatul <ran)ei@ 'i garan)ia li/ert$)ilor engle1e, deoare(e, da($ "oan s+ar %i ,ntors ,nving$tor ,n Anglia, ,n %runtea *er(enarilor s$i din 9ra/ant, s+ar %i r$1/unat ,n *od (runt ,*-otriva seniorilor engle1i -entru re%u1ul de a+l slu;i. Nu -$stra din -osesiunile %ran(e1e de(&t Aas(onia 'i -ortul 9ordeau0. "stori(ii engle1i so(otes( /$t$lia de la 9ouvines (a unul din eveni*entele %eri(ite din istoria Angliei, -entru ($ a(east$ ,n%r&ngere, ni*i(ind -restigiul lui "oan, a %ost -reludiul Marii #arte. """. 5n (on%li(t ,ntre "oan 'i /aroni devenise inevita/il. 9aronii su-ortaser$ des-otis*ul lui Henri( al ""+lea, rege -uterni(, vi(torios 'i -rea res-e(tat de -o-or (a s$ ,ndr$1neas($ s$ i se o-un$. 3ar de (e ar %i tolerat a/u1urile unui rege ,n%r&nt 'i dis-re)uit de toat$ lu*eaD 6n 1C1E, ar.ie-is(o-ul !angton, (reierul (ons-ira)iei, sus(itase un *are entu1ias* adun&ndu+i ,n se(ret -e /aroni 'i (itindu+le ve(.ea (art$ a lui Henri( ", -e (are to)i o uitaser$ 'i (are garanta res-e(tarea dre-turilor 'i a (utu*elor su-u'ilor s$i. 6ntr+o alt$ ,nt&lnire /aronii au ;urat -e r$*$'i)ele s%&ntului "oan ($ nu vor tr$i ,n -a(e (u regele de(&t da($ va ;ura s$ se su-un$ a(estei (arte. 6n 1C1L ei adresar$ lui "oan un ulti*atu* 'i+i tri*iser$ o di*8idatio ?ne,n(redere@ -e (are ori(e vasal tre/uia s+o noti%i(e suveranului nede*n ,nainte de a+i de(lara r$1/oi. Regele ,n(er($ s$+i atrag$ de -artea sa -e oa*enii li/eri, s$ (.e*e *er(enari, dar tre/ui s$ re(unoas($ ($ toat$ )ara era ,*-otriva lui. !o(uitorii !ondrei -ri*eau (u entu1ias* *i(a ar*at$ a /aronilor. 6n
:?

0ste vorba de Ferrand, fiul regelui 1ortugaliei $ devenit comite de Flandra prin c)s)toria cu Jeanne, motenitoarea comitatului $ i de -tto al 76$lea de BrunsUick, ,mp)rat romano$german 11:#$1'1%&.

ase*enea (a1, str$*o'ii lui "oan ar %i a-elat la *yrd. 3ar situa)ia se s(.i*/ase. Re%or*ele lui Henri( al ""+lea, sl$/ind -e no/ili, ,i a-ro-iase de vasalii lor. 6ntre do*eniul %eudal 'i sat (on%li(tele deveniser$ *ai rare. Punerea su/ interdi(t a regatului i*-resionase -o+ -orul, religios din %ire. Readu(erea ve(.ilor li/ert$)i era -e -la(ul tuturor (laselor. 6n 1adar regele %u a-u(at de o %urie ne/un$. #e -utea s$ %a($D #a-itala era ,n *&inile re/elilor. 6n(etase s$ %un()ione1e ori(e %el de ad*inistra)ie. 6n li-sa vistieriei, "oan nu *ai avea ni(i un %el de venit. Tre/uia s$ (ede1e. Regele a((e-t$ s$ se ,nt&lneas($ (u /aronii -e -a;i'tea de la RunnH*ede, ,ntre 2taines 'i Gindsor, 'i ai(i se*n$ Marea #art$. ">. "*-ortan)a Marii #arte a %ost (&nd e0agerat$, (&nd su/esti*at$. Tre/uie s$ rea*inti*, ,nainte de toate, ($+i vor/a de un do(u*ent din 1C1L, adi($ dintr+o vre*e ,n (are ideile *oderne des-re li/ertate ni(i nu %useser$ (on(e-ute ,n($. 6n se(olul al B"""+ lea, (&nd regele a(ord$ unui senior -rivilegiul de a avea o (urte de ;ude(at$ sau unui ora' -rivilegiul de a+'i alege singur slu;/a'ii s$i, ,n li*/a;ul ti*-ului a(estea se nu*es( 7li/ert$)i8. Marea #art$ statuea1$ ,n ter*eni generali ($ regele tre/uie s$ res-e(te dre-turile (&'tigate. O*ul *i;lo(iu din vre*ea noastr$ (rede ,n -rogres 'i -retinde re%or*e= -entru o*ul anului 1C1L, 7e-o(a de aur era ,n tre(ut8. 9aronii nu inten)ionau s$ %a($ o lege nou$= ei (ereau res-e(tarea ve(.ilor -rivilegii. #u* s$+l (onstr&ngi -e rege s$ res-e(te -rivilegiile %eudalit$)iiD A(easta era -entru ei singura -ro/le*$. 3ar -rintr+o %eri(it$ ,nt&*-lare reda(tarea n+a %ost %$(ut$ ,n a(east$ %or*$ 'i te0tul a ,ng$duit genera+ )iilor viitoare s$ (iteas($ ,n Marea #art$ -rin(i-ii *ai generaleJ 7 0ist$ legi ale statului, dre-turi a-ar)in&nd (o*unit$)ii. Regele tre/uie s$ le res-e(te. 3a($ le violea1$, loialitatea ,n(etea1$ a %i o datorie 'i su-u'ii au dre-tul s$ se r$s(oale8. "*-ortan)a Marii #arte (onst$ de(i *ai *ult ,n (eea (e atrage du-$ sine de(&t ,n (eea (e este. Pentru genera)iile ur*$toare, ea va deveni, ,n sensul *odern al (uvintelor, o 7#art$ a li/ert$)ilor engle1e8 'i %ie(are rege, -&n$ ,n se(olul al B>+lea, va tre/ui s$ ;ure de *ai *ulte ori ,n (ursul do*niei sale s$ res-e(te a(est te0t. A-oi (arta va %i uitat$ su/ do*nia regilor Tudori, -entru a rea-are, (a o (ontra-ondere a dre-tului divin, -e vre*ea lui "a(o/ ". >. 0ist$ un alt -rin(i-iu *odern (are s+a (re1ut ($ -oate %i (itit ,n Marea #art$J 7Ni(i o ta0$ %$r$ re-re1entare8. 6n realitate, /aronii (ereau nu*ai (a regele, da($ voia s$ -er(ea-$ 7a;utoare8 e0traordinare, ne-rev$1ute ,n (ontra(tul %eudal (utu*ier, s$ n+o -oat$ %a(e %$r$ a-ro/area Marelui #onsiliu, adi($ a /aronilor 'i a *arilor vasali. 3ar nu s(rie a(olo ($ vilanii, -entru a %i ta0a)i, ar tre/ui *ai ,nt&i s$ %ie re-re1enta)i. 2ingurul (a1 -rev$1ut, ,n a%ar$ de /aroni, este a(ela al ora'ului !ondra, (are, de(lar&ndu+se -entru r$s(oal$, o/)inea statutul de *are vasal (ole(tiv. 6n s%&r'it, s+a s-us ($ Marea #art$ (on)inea ele*entele viitoarei legi (u -rivire la 7abeas corpus91. Te0tul este ur*$torulJ 7Ni(i un o* li/er nu va %i ,n(.is sau e0-ul1at, sau ni*i(it ,n vreun %el, %$r$ a %i ;ude(at ,n *od legal de egalii s$i, -otrivit legilor )$rii8. A(est te0t, de o i*-ortan)$ %oarte li*itat$ ,n s-iritul /aronilor aduna)i la RunnH*ede, (are ,n)elegeau nu*ai ($ un senior nu -utea %i ;ude(at de(&t de egalii s$i sau un o* li/er de ($tre al)i oa*eni li/eri, era destinat de ($tre (ei (are+l reda(taser$ s$+i
:1 :1

!a eas Corpus )ct $ lege pentru garantarea inviolabilit)*ii persoanei, votat) de parlamentul britanic la 1!":.

,nl$ture -e ;ude($torii regelui= dar te0tul a(esta tre/uia ,ntr+adev$r s$ -roteguias($ na)iunea engle1$ ,n 1iua ,n (are vilanii vor %i devenit ei ,n'i'i oa*eni li/eri. 5n (o*itet de dou$1e(i 'i (in(i de *e*/ri, to)i /aroni, a%ar$ de unul, -ri*arul !ondrei, era ,ns$r(inat s$ ;ude(e -l&ngerile ,*-otriva (oroanei. Regele tre/uia s$ ordone su-u'ilor s$i s$ ;ure ($ vor da as(ultare a(estor dou$1e(i 'i (in(i 'i, da($ el ,nsu'i re%u1a s$ dea ur*are avi1ului a(estui (o*itet, /aronii erau ,n dre-t s$ ia ar*ele ,*-otriva lui. >". 2e vede ($, da($ Marea #art$ nu este do(u*entul *odern -e (are unii (re1user$ odinioar$ a+l des(o-eri ,ntr+,nsa, ea *ar(.ea1$ totu'i s%&r'itul -erioadei anglo+ nor*ande a *onar.iei ne(ontrolate. 3a($ %iii lui Henri( al ""+lea ar %i avut geniul tat$lui lor 'i da($ /aronii n+ar %i (onstituit %or)a ar*at$ (ea *ai -uterni($ a regatului, Anglia ar %i -utut %i guvernat$ ,n(e-&nd din se(olul al B"""+lea de un *onar. a/solut 'i ner$s-un1$tor %a)$ de ni*eni. Marea #art$ re,nsu%le)e'te (on(e-)ia %eudal$ des-re o *onar.ie li*itat$. #onstitu)ia engle1$ este 7%ii(a %eudalis*ului 'i a ommon La++ului8. <eudalitatea ,i adu(e ideea (utu*elor, a dre-turilor (&'tigate, (are tre/uie res-e(tate= ommom,La+, r$s-&ndit de ;ude($torii lui Henri( al ""+lea, une'te na)iunea ,n res-e(tul %a)$ de anu*ite reguli -rote(toare (are sunt deasu-ra regelui ,nsu'i. 3ar ,n 1C1L a(este idei, -entru noi destul de (lare, sunt ina((esi/ile *aselor. Marea #art$ a %ost un do(u*ent at&t de -u)in -o-ular ,n(&t ni(i nu a %ost tradus$ ,n engle1$ ,nainte de se(olul al B>"+lea. >"". Regele "oan a/ia se*nase #arta ($ nu se *ai g&ndea de(&t (u* s$ s(a-e de ea. <uria sa %u at&t de violent$ ,n(&t se 1v&r(olea -e ;os *u'(&nd /u($)i de le*n. 7Mi+au dat dou$1e(i 'i (in(i de su-ra+regiW8, striga el. A-oi, revenind la di-lo*a)ia sa -er%id$ 'i su-l$, se adres$ -a-ei "no(en)iu al """+lea, (u (are se ,*-$(ase, (er&ndu+i s$+l de1lege de ;ur$*&ntul de a res-e(ta /leste*ata #art$. Pa-a, indignat de revolta ar*at$ -e (are o ins-irase ar.ie-is(o-ul ales de el, e0(o*uni($ -e or$'enii din !ondra. A(e'tia, -otrivit s%atului lui !angton, -user$ s$ sune (lo-otele 'i s$ se (ele/re1e liturg.ia (a 'i (u* ni*i( nu s+ar %i ,nt&*-lat. Autoritatea -a-alit$)ii asu-ra Angliei, a%lat$ la -rea *are distan)$, ,n(e-ea s$ devin$ 'u/red$. <ili- August, (are )inea (u tot at&ta ardoare (a 'i Gil.el* #u(eritorul s$ dea a*/i)iilor sale o *as($ legal$, -ro%it$ de ,*-re;ur$ri -entru a ,n(er(a s$ -ro(la*e (a rege al Angliei -e %iul s$u !udovi(, ($s$torit (u o ne-oat$ a lui "oan %$r$ Nar$. "oan, s-unea el, a %ost (onda*nat la *oarte -entru asasinarea ne-otului s$u Art.ur de 9ritania. A -ierdut de(i dre-turile sale asu-ra (oroanei 'i, deoare(e sentin)a a %ost -ronun)at$ ,nainte de a se %i n$s(ut %iul s$u, *o'tenitorul legiti* al tronului Angliei era !udovi( al <ran)ei. !udovi( de/ar($ ,n 1C16 ,n Tent 'i, sus)inut de nu*ero'i /aroni engle1i, ,l alung$ -e rege. 2oarta ,'i lu$ sar(ina s$ -un$ ea (a-$t a(estei dra*e. "oan %$r$ Nar$ *uri la 19 o(to*/rie 1C16, ,n ur*a unei indigestii -ri(inuit$ de un e0(es de -iersi(i 'i de (idru nou.

VIII COMUNITILE! ". ORAE I CORPORAII

". Pentru a ,n)elege (u*, du-$ Marea #art$, (ontrolul %eudal s+a trans%or*at (u ,n(etul ,n (ontrol -arla*entar, tre/uie studiat$ *ai ,nt&i na'terea, ,n Anglia evului *ediu, a unor noi %or)e + (o*unit$)ile. 3re-tul %eudal -roteguie'te -e -ro-rietarul r$1/oini( 'i, indire(t, -e 'er/ii a(estuia. 3ar o so(ietate (are nu *ai era tul/urat$ de inva1ii 'i (are -u)in (&te -u)in se ,*/og$)ea nu -utea r$*&ne r$1/oini($ 'i agri(ol$. #itadinii, negu)$torii, studen)ii, ,n %ine, to)i a(ei (are nu intrau ,n (adrele so(iet$)ii %eudale nu aveau -osi/ilitatea de a tr$i ,n siguran)$ de(&t da($ se gru-au. Or$'enii unui t&rg, *eseria'ii unei (or-ora)ii, studen)ii unei universit$)i, ($lug$rii unei *$n$stiri vor %or*a a'adar (o*unit$)i, (are vor 'ti s$ se %a($ res-e(tate. 2+a v$1ut *ai ,nainte (u*, -e vre*ea RunnH*ede+ului, ora'ul !ondra o/)inuse rangul de *are vasal. "". 6n ti*-ul inva1iilor sa0one (ea *ai *are -arte a *i(ilor (et$)i ro*ane se ruinaser$, dar (&teva au su-ravie)uit. !ondra, Gin(.ester, Por:, Gor(ester, de -ild$, 'i+au -$strat ,n -er*anen)$ (ara(terul lor de ora'e. Prin se(olul al B"""+lea !ondra are (ir(a trei1e(i de *ii de lo(uitori= (elelalte ora'e sau t&rguri ?e0ist$ vreo dou$ sute@ sunt %oarte *i(i. #are este originea lorD #&teva s+au %or*at ,n ;urul unei *$n$stiri, unele sunt lo(uri de tre(ere, (u* ne rea*intes( at&tea nu*e (are se ter*in$ -rin *ord ?vad@ sau bridge ?-unte@= altele sunt noduri de dru*uri, -orturi= dar a-roa-e toate sunt -un(te %orti%i(ate. #uv&ntul burghe0 vine de la burg ?%ort$rea)$@ 'i rea*inte'te ($ ora'ul a %ost *ult$ vre*e un lo( de re%ugiu. Avea 1iduri de -$*&nt sau de -iatr$, un -od *o/il, iar -e vre*ea nor+ *an1ilor, o %ort$rea)$ regal$. Mi(i -ro-rietari agri(oli aveau a(olo o (as$, -entru ti*- de r$1/oi sau de -ri*e;die, -e (are o ,n(.iriau ,n e-o(ile *ai lini'tite. 2tr&nse ,ntre 1idurile lor, ora'ele din evul *ediu nu se -uteau e0tinde, ast%el ,n(&t (asele erau *i(i, str$1ile ,nguste. A(o-eri'urile de -aie d$deau lo( la nenu*$rate in(endii. Ora'ele erau *urdare. Pri*a %&nt&n$ -u/li($ din !ondra datea1$ din se(olul al B"""+lea 'i a-a era re1ervat$ (a /$utur$ -entru s$ra(i, ($(i to)i (ei ($rora le d$dea *&na /eau /ere. Murd$riile se arun(au ,n strad$ 'i *iroseau ,ngro1itor. 3in (&nd ,n (&nd, o /oal$ (ontagioas$ r$-unea o -arte din -o-ula)ie. Ori(e ora' r$*&nea -e ;u*$tate rural. !ondra avea gr$dinile de 1ar1avat (.iar ,n interiorul 1idurilor, iar -ri*arul tre/uia s$ re,nnoias($ *ereu ordinul de a nu se l$sa -or(ii s$ (ir(ule -e str$1i. #&nd, ,n se(olul al B">+lea, regele di1olv$ -arla*entul, ,i tri*ite 7-e no/ili la s-orturile lor, iar (o*unele la se(eri'8. Ii ,ntr+adev$r ora'ul -arti(i-$ la se(eri'J a(tivitatea (ur)ilor de ;usti)ie 'i a universit$)ilor e ,ntreru-t$ din iulie -&n$ ,n o(to*/rie, ,n vederea *un(ii (&*-ului= de atun(i datea1$ 7va(an)a *are8 din %ie(are an. """. Pe vre*ea (u(eririi, ori(e ora' de-indea de un senior. "*-o1itele le -er(e-ea sheri**,ul. #itadinul )inea de (urtea do*eniului. Pu)in (&te -u)in, or$'enii (are se ,*/og$)eau (u*-$rau 7li/ert$)i8 ?adi($ -rivilegii@. 6ntr+o -ovestire din se(olul al B""+lea se v$d doi nenoro(i)i (onda*na)i de #urtea *anorial$ s$+'i dis-ute o -ro-rietate -rin lu-t$. 6n(e- s$ se /at$ di*inea)a, soarele a a;uns la a*ia1$, unul din ei, sleit, se las$ ,*-ins s-re un 'an) 'i+i gata s$ (ad$ ,n$untru, (&nd adversarul s$u, a ($rui *il$ e *ai -resus de(&t interesul, ,i strig$ s$ %ie atent. Atun(i lo(uitorii ora'ului, -lini de (o*-$ti*ire, r$s(u*-$rar$ de la senior, ,n s(.i*/ul unei redeven)e, dre-tul de a ar/itra ei ,n'i'i de a(i ,nainte ase*enea (on%li(te.

">. #&nd, ,n se(olul al B"""+lea, or$'enii de -e (ontinent n$s(o(es( 7(o*una8, un %el de (on;ura)ie a lo(uitorilor unui ora', (are %a( ;ur$*&nt s$ se a-ere unii -e al)ii, (uv&ntul 'i ideea tre( re-ede din(olo de #analul M&ne(ii. le s-erie -e seniori. 7#o*un$, (uv&nt nou 'i de1gust$tor... O n$s(o(ire (a su-u'ii s$ nu *ai -l$teas($ de(&t redeven)e %i0e 'i a*en1i statorni(ite8. #&nd ora'ul -ri*e'te rangul de *are vasal, ,'i g$se'te 'i el lo(ul ,n edi%i(iul %eudal. 6'i are (urtea lui, -e (are o -re1idea1$ -ri*arul, s-&n1ur$toarea lui= -er(e-e i*-o1itele sale -ro-rii= (ur&nd va %i (onvo(at ,n -arla*ent. Ora'ele ?,n <ran)a (a 'i ,n Anglia@ vor avea /la1oane, o devi1$, un sigiliu, pentru c( sunt seniori. 6n evul *ediu individul nu ;oa($ un rol ,n guvernarea )$rii de(&t da($ este no/il, dar comunit(1ile sunt adev$rate %or)e, 'i (a atare re(unos(ute de lege. 7ouse o* ommons nu va %i #a*era #o*unelor, (i #a*era #o*unit$)ilorJ (o*itate, ora'e, universit$)i. Anglia nu va tre(e de la leg$tura -ersonal$ 'i %eudal$ la o leg$tur$ -atrioti($ 'i na)ional$, (i la o leg$tur$ ,ntre rege 'i st(rile sau (o*unit$)ile regatului. >. Ni*i( nu sea*$n$ *ai *ult (u un ora' din se(olul al B""+lea sau al B"""+lea de(&t /a1arele din <e1 sau Marra:e(.. To)i oa*enii de a(eea'i *eserie sunt gru-a)i ,n a(ela'i (artier. 0ist$ strada M$(elarilor, a Ar*urierilor, a #roitorilor. 2(o-ul g.ildei sau al (or-ora)iei este, -e de o -arte, de a -rote;a -e *e*/rii s$i ,*-otriva ori($rei (on(u+ ren)e din a%ar$, -e de alt$ -arte de a le i*-une reguli (are s$ du($ la o(rotirea (onsu+ *atorului. "deile evului *ediu (u -rivire la (o*er) erau (ontrare a(elora ale e(ono*i'tilor no'tri li/erali. vul *ediu nu ad*itea ideea (on(uren)ei= ni(i a(eea a -ie)ei li/ere. A (u*-$ra (u inten)ia de a revinde era un deli(t= a (u*-$ra (u ridi(ata -entru a vinde (u a*$nuntul era un alt deli(t. 3a($ un *e*/ru al g.ildei (u*-$ra (eva, ori(e alt *e*/ru -utea, da($ voia, s$ -arti(i-e la (u*-$r$tur$ la a(ela'i -re). Ni(i un str$in nu avea dre-tul s$ se sta/ileas($ ,ntr+un ora' s-re a e0er(ita a(olo o *eserie. A %i *e*/rul unei g.ilde era un -rivilegiu ereditar. !a ,n(e-ut, *e'te'ugarii s$ra(i -utur$, slu;ind (a u(eni(i ti*- de 'ase sau 'a-te ani, s$ devin$ *ai'tri= du-$ a(eea (or-ora)iile devenir$ aso(ia)ii ,n(.ise. vul *ediu nu (uno'tea 7legea (ererii 'i a o%ertei8. 0ista -$rerea ($ -entru %ie(are *ar%$ era un 7-re) ;ust8, (are tre/uia s$ ,ng$duie negu)$torului s$ tr$ias($ /ine, %$r$ a+i l$sa un /ene%i(iu e0(esiv. >". <ire'te ($ negustorii nu erau ni'te s%in)i 'i ($ ,n(er(au, -rin *ii de %raude, s$ s(a-e de su/ (ontrolul (or-ora)iei sau al *uni(i-alit$)ii. 9rutarii -l$*$deau -&ine (are n+ avea greutatea regle*entar$ sau, (&nd (lien)ii adu(eau ei ,n'i'i aluatul -entru a+l (oa(e, un /$ie)el -e (are+l )ineau as(uns su/ te;g.ea ru-ea (&te un -u*n din aluat ,nainte de a %i /$gat ,n (u-tor. rau -ede-si)i %iind -u'i la st&l-ul in%a*iei (u -&inea %rauduloas$ legat$ de g&t. 5nui negustor (are vindea vin -rost i se v$rsa restul li(.idului ,n (a-. 2u/ nasul a(eluia (are vindea (arne alterat$ se ardea ,ntreaga lui *ar%$ (a s$ si*t$ (e r$u *irosea. 3ar interesul sti*ulea1$ de *inune at&t ingenio1itatea (elor ne(insti)i (&t 'i a(tivitatea (elor (e *un(es(. #u toat$ as-ri*ea legii, negustorii se ,*/og$)eau. Prin 1CFM -ros-eri+ tatea ora'ului !ondra ,l indigna -e regele Henri( al """+lea, (are, ne-ut&nd str&nge destui /ani din i*-o1ite 'i tre/uind s$+'i v&nd$ vesela de argint 'i /i;uteriile, a%l$ ($ le (u*-$raser$ negustorii (a-italeiJ 7Itiu ($, da($ te1aurele Ro*ei i*-eriale ar %i de

v&n1are, ora'ul a(esta le+ar (u*-$ra -e toate. Paia)ele astea din !ondra, (are s+au /ote1at ei ,n'i'i /aroni, sunt -utre1i de /oga)i. #etatea asta e un sa( %$r$ %und8. 6n tot ti*-ul evului *ediu -uterea -oliti($ a !ondrei %u *are. #et$)enii ei ,nar*a)i, (etele de u(eni(i, gata totdeauna s$ -arti(i-e la o r$s(oal$, adu(eau ar*atelor un s-ri;in (&nd ,*-otriva suveranului, (&nd ,n sus)inerea lui. >"". Metodele (o*er(iale din evul *ediu %ur$ as-ru ;ude(ate de ($tre e(ono*i'tii se(olului al B>"""+lea 'i e sigur ($, a'a (u* se ,nt&*-l$ ,n ori(e a(tivitate o*eneas($, (or-ora)iile au %ost 'i ele -ri(ina unor a/u1uri. 3ar siste*ul a avut 'i *ari avanta;e. 6nl$turarea inter*ediarilor 'i i*-osi/ilitatea de a %a(e s-e(ul$ %$(ur$ via)a la )ar$ deose/it de sta/il$, -&n$ -e la *i;lo(ul se(olului al B">+lea. vul *ediu n+a (unos(ut ur(area 'i s($derea arti%i(ial$ a -re)urilor, de (are su%eri* noi ast$1i. 3a($ studie* (ostul ve(.ilor (onstru()ii, r$*&ne* ului)i de ie%tin$tatea lor. T.orold Rogers a (al(ulat ($ turnul de la Merton #ollege, din O0%ord, a (ostat o sut$ -atru1e(i 'i dou$ de livre ?(a* o *ie (in(i sute de lire ,n *oneda engle1$ *odern$@. Ast$1i ar (osta *ult *ai s(u*-, de'i 1idarii nu erau -rost -l$ti)i atun(i. 3e unde vine di%eren)aD 3e la nu*$rul redus de inter*ediari9C. @ac) o persoan) bogat) se hot)ra s) construiasc) un castel sau o biseric), ,nchiria o carier) de piatr), confec*iona schel)ria din copacii propriului s)u parc, cump)ra troliuri, devenea propriul s)u antreprenor. @ac) un or)an voia o cup) de argint, cump)ra metalul, se ,n*elegea cu un argintar asupra modelului pe care s)$l cizeleze i, c+nt)rind cupa, dup) ce era gata, cerea ,napoi metalul care prisosise. Ahilda proteBa ,n acelai timp pe cump)r)tor i pe v+nz)tor ,mpotriva e9ceselor concu$ ren*ei. 0ra un organism regulator. >""". 2tr$inii nu aveau dre-tul s$ %a($ nego) (u a*$nuntul -e (ont -ro-riu= tre/uiau s$ trate1e (u negustorii engle1i. !a !ondra, liga ora'elor %la*ande 'i *ai ales !iga .anseati($ ?Ha*/urg, 9re*en, !X/e(:@ ,'i aveau *aga1inele lor. #l$direa !igii .anseati(e, 2teelHard+ul9E, era %orti%i(at$= (o*er(ian)ii ger*ani (eli/atari tr$iau a(olo laolalt$, su-u'i a(elora'i reguli, ,nto(*ai (a te*-lierii sau (avalerii 2%&ntului "oan. i (u*-$rau de la engle1i *etale, l&n$= adu(eau *$t$suri, /i;uterii, *irodenii -e (are le -ri*eau din Orient -rin 9agdad, Tre/i1onda, Tiev 'i Novgorod. Ii negustorii %ran(e1i din A*iens 'i din #or/ie ,ntre)ineau organi1a)ii (ole(tive la !ondra. 2tr$inii + %ran(e1i, ger*ani, genove1i, vene)ieni + erau autori1a)i totu'i s$ -arti(i-e la *arile t&rguri. Organi1area unui t&rg era un -rivilegiu a(ordat de rege ora'elor sau a/a)iilor. 2(o-ul
:'

09plica*ie incomplet) i ine9act). 0 adev)rat c) nu avem o teorie asupra valorii m)rfurilor, a pre*ului lor i a for*ei de munc) ,n feudalism la fel de riguroas) i de e9$ haustiv) ca aceea dezvoltat) de 2ar9 pentru capitalism. @ar e cert c) nu num)rul redus sau absen*a intermediarilor determina fenomenul semnalat de autor, ci ,n primul r+nd valoarea sc)zut) a for*ei de munc), efect al condi*iilor economico$sociale din feudalism4 aceasta determina, la r+ndul ei, o valoare redus) a multor m)rfuri, de pild) a articolelor de consum, ceea ce se reflecta asupra nivelului salariilor, i el foarte sc)zut ,n raport cu no*iunile noastre actuale. :/ Curtea de o+el, se pare c) numele provine din faptul c) p+nzeturile importate din Aermania erau marcate cu o pecete de o*el.

t&rgurilor era ,ndoit. 6ng$duiau -rodu($torilor engle1i s$ g$seas($ (u*-$r$tori *ai nu*ero'i de(&t -e -ie)ele ora'elor 'i d$deau -osi/ilitate lo(uitorilor din (o*itate s$+'i -ro(ure *$r%uri -e (are nu le g$seau ,n or$'elele lor. #ea *ai *are -arte a satelor n+au avut -r$v$lii -&n$ ,n se(olul al B>"""+lea. !a t&rguri, ad*inistratorul ,'i (u*-$ra -e'te s$rat 'i vindea l&na do*eniului= g$sea a(olo 'i (atranul de (are avea nevoie s$ ,nse*ne oile. Pentru *arele t&rg din 2tour/ridge se ,n$l)a un adev$rat ora' de le*n. >enea lu*e -&n$ 'i din !ondra. Sara%ii lo*/ar1i a'te-tau a(olo (u (&ntarele lor= negustorii vene)ieni ,'i etalau *$t$surile 'i (ati%elele, arti(olele de sti(l$ 'i /i;uteriile. <la*an1ii din 9ruges adu(eau -&n1eturi 'i dantele. Are(ii 'i (retanii e0-uneau sta%ide, *igdale 'i (&teva rare nu(i de (o(os, %oarte ($utate, ale ($ror (o;i se *ontau ,n argint (i1elat. Negustorul din Ha*/urg sau !X/e(: -l$tea ,n *irodenii i*-ortate din Orient /aloturile de l&n$ -roduse -e do*eniile engle1e. No/ilii ,'i (u*-$rau (ai, *antii ,*/l$nite. #ir(ulau -e a(olo slu;/a'ii vistieriei (a s$ -er(ea-$ dre-turile de i*-ort. Pentru a le u'ura sar(ina, regele dese*n$ (ur&nd un ora' uni( -rin (are tre/uiau s$ trea($ toate e0-orturile regatului. Ora'ul a(esta, denu*it the staple, ,n %ran(e1$ estaple ?de unde :tape9F 'i nu*ele de ta-les dat ora'ului@ %u *ai ,nt&i 9ruges, a-oi #alais. Ast%el (o*er)ul *are 'i (.iar industria ,n(e- s$ se de1volte ,n Anglia ,n evul *ediu, dar rolul lor ,n a(east$ )ar$ ,n($ %eudal$ 'i agri(ol$ r$*&ne destul de *odest.

IX COMUNITILE! #. UNIVERSITILE ". 3in se(olul al B"+lea -&n$ ,n al B"""+lea, (re'tin$tatea din uro-a %or*ea1$ un %el de i*-eriu s-iritual. Preo)ii din toate )$rile vor/es( latine'te= /iseri(a -ro-ov$duie'te o (redin)$ uni($= (ru(iadele sunt -ornite din ini)iativa (ole(tiv$ a regilor (re'tini= ordinele r$1/oini(e ?al te*-lierilor 'i al (avalerilor 2%&ntului "oan@ sunt ar*ate interna)ionale. #u toate ($ *i;loa(ele de (o*uni(a)ie sunt *ai -u)in ra-ide de(&t ,n vre*ea noastr$, (onta(+ tele intele(tuale -ar s$ %i %ost ,n evul *ediu *ai nu*eroase 'i *ai str&nse de(&t ast$1i. 5n -ro%esor ilustru, %ie el italian, %ran(e1 sau engle1, atrage studen)i din toate )$rile 'i este ,n)eles de ei -entru ($ -red$ ,n li*/a latin$. 5n erudit (a "oan de 2alis/urH ?a-ro0i*ativ 11CO+11MO@ ia -ri*ele le()ii de logi($ (u A/lard la Paris, se du(e la #.artres s$ ur*e1e (ursurile lui Auillau*e de #on(.es, str$/ate de 1e(e ori Al-ii -entru a+'i ,nsu'i adev$+ rurile -ro%esate la Ro*a 'i ter*in$ -rin a deveni -ro%esor ,n Anglia. "nstitu)iile (are o/)in su((ese ,ntr+o )ar$ ?universit$)i, (o*une@ sunt ,ndat$ i*itate ,n toat$ uro-a. "". 6n lu*ea anti($ nu e0istau universit$)i. Are(ii %ondaser$ '(oli de %ilo1o%ie, (a Porti(ul sau A(ade*ia, dar ni(iodat$ nu s+au g&ndit s$ adune, a'a (u* avea s$ %a($ O0%ordul, trei *ii de studen)i ,ntr+un ora'. Ii asta, -e de o -arte, din (au1a *i(i*ii ora'elor lor, dar *ai (u sea*$ din li-sa unei /iseri(i organi1ate (are ar %i -utut o%eri *i;loa(e de e0isten)$ unor tineri instrui)i ,n dis(i-linele sale9L. #uv&ntul universitas
:3 :%

-tap ,n limba francez)&. .rgumentul nu e viabil. =hiar ,n ;lipsa unei biserici organizate<, marile centre politice

indi($, la origine, ori(e %el de (or-ora)ie. Prin analogie (u g.ildele (o*er(iale, se vor/e'te ,n se(olul al B"""+lea de (o*unitatea sau universitatea -ro%esorilor 'i a studen)ilor. A(east$ universitate este literal*ente o (or-ora)ie (are+'i a-$r$ -ro%esorii 'i studen)ii, -e de o -arte ,*-otriva autorit$)ilor e(le1iasti(e, -e de alta ,*-otriva or$'enilor. Nu*ele o%i(ial al '(olilor de ,nv$)$*&nt su-erior (are s+au %or*at, ,n(e-&nd din anul 1OOO, la 2alerno, a-oi la Pavia, la 9ologna 'i la Paris este studium sau studium generale. 2e -red$ a(olo dre-tul (ivil, dre-tul (anoni(, latina, %ilo1o%ia lui Aristotel, *edi(ina 'i *ate*ati(ile. !a Paris, du-$ *arele su((es al lui A/lard, triu*%$ diale(ti(a. 2tudentul ,nva)$, (a* a'a (a odinioar$ la so%i'ti, arta de a g$si argu*ente -entru sau (ontra unei teorii, de -ild$ s$ ,*-a(e %ilo1o%ia lui Aristotel (u do(trina (re'tin$. """. Me*oriile lui "oan de 2alis/urH ne ,ng$duie s$ ,ntre1$ri* ($, ,n(e-&nd din se(olul al B""+lea, *in)ile lu*inate ,n)elegeau ($ diale(ti(a, util$ -entru a tre1i g&ndirea, -entru a o as(u)i 'i (.iar -entru a ,*/og$)i vo(a/ularul a/stra(t, nu a;unge totu'i la ni(i un adev$r -o1itiv. #&nd, du-$ ,ndelungatele sale ($l$torii, /$tr&nul student engle1 se ,ntoar(e la Paris, s-uneJ 7Mi+a %ost -l$(ut s$ %a( o vi1it$ -e *untele 2ainte+AeneviKve ve(.ilor *ei (olegi, -e (are eu ,i -$r$sise*, dar -e (are diale(ti(a ,i *ai re)inea ,n($, 'i s$ vor/es( din nou (u ei des-re su/ie(tele -e (are le de1/$tea* alt$dat$... "+a* g$sit tot a(olo unde i+a* l$sat. Nu -$reau a+'i %i atins s(o-ul des(ur(&nd ve(.ile -ro/le*e, ni(i *$(ar s$+'i %i ,*/og$)it (uno'tin)ele (u u*/ra unei idei... Nu %$(user$ -rogrese de(&t ,ntr+o singur$ dire()ieJ uitaser$ (e este *odera)ia 'i nu *ai 'tiau (e este *odestia, ast%el ,n(&t ori(e s-eran)$ de vinde(are era -ierdut$. 0-erien)a *$ ,nv$)ase, a'adar, un adev$r (ertJ anu*e, da($ diale(ti(a -oate %i de a;utor altor studii, di*-otriv$, atun(i (&nd -retinde s$ %ie su%i(ient$ sie'i, r$*&ne steril$ 'i *oart$8. Tre/uie s$ ne %eri* totu'i s$ ;ude($* (u -rea *are as-ri*e logi(a s(olasti($= ea a ,nv$)at *intea o*eneas($ s$ ;ude(e (u e0a(titate. Aalilei ,i datorea1$ lui Aristotel *ai *ult de(&t -are la -ri*a vedere. "deea ($ o-era lui 3u*ne1eu este ra)ional$ 'i ($ -oate %i ,n%$)i'at$ su/ %or*a unor legi universale a %$(ut -osi/ile (er(etarea 'tiin)i%i($. ">. 6n Anglia gustul -entru studiile (lasi(e nu s+a stins ni(iodat$ ,n ,ntregi*e. 6n ti*-ul inva1iilor sa0one, *$n$stirile irlande1e au -$strat tor)a a-rins$= a-oi a venit %ru*oasa e-o($ a (ulturii nort.u*/riene 'i, (&nd dane1ii au distrus '(oala lui 9eda 'i Al(uin, Al%red a salvat (&t s+a -utut din (ultura latin$ 'i grea($. Nor*an1ii aveau '(oli ele*entare, ,n (are (o-iii ,nv$)au s$ (&nte i*nuri latine 'i (&teodat$ s$ (iteas($= '(oli *$n$stire'ti, -entru (ei (are voiau s$ intre ,n (lerul se(ular, -re(u* 'i grammar schools, (onduse de (ele *ai *ulte ori 'i ele de ($lug$ri, unde se ,nv$)a + %olosind din -lin /$taia + gra*ati(a latin$. #u toate a(estea, ignoran)a era ,n se(olul al B"""+lea /ine ,nr$d$(inat$
i culturale ale lumii antice au dispus de fonduri i de alte posibilit)*i care le$ar fi permis organizarea unor comunit)*i universitare cu mult mai mult) larghe*e dec+t era capabil) biserica medieval) ,n epoca fond)rii universit)*ilor. Forma de comunitate universitar) a decurs din condi*iile social$politice ale societ)*ii feudale, ,n cadrul c)reia asocierea indivizilor, ,n scopuri economice bresle, ghilde, hanse&, politice comuna or)eneasc)& sau de alt) natur), era o modalitate de ob*inere a unui privilegiu sau drept colectiv, ,ng)duind desf)urarea unei activit)*i sau e9ercitarea unei prerogative.

(.iar 'i ,n s&nul (lerului. 6n 1CCC ar.ie-is(o-ul !angton ,ns$r(in$ -e e-is(o-i s$ e0a+ *ine1e -e -reo)ii din dio(e1a lor -entru a se asigura da($ ,n)eleg ($r)ile s%inte. Ra-ortul lui Gillia*, de(anul96 de 2alis/urH, este la*enta/il. 5n oare(are -reot, ,ntre/at %iind des-re (anonul liturg.iei 'i des-re rug$(iuneaJ -e igitur clementissime pater..., nu 'tia ,n (e (a1 este te, ni(i ($rui su/stantiv ,i )ine lo(ul -ronu*ele a(esta. 7Ii (&nd ,i (erur$* s$ deter*ine su/stantivul ($ruia ,i )inea lo(, r$s-unseJ =5ater, ($(i el deter*in$ toate lu(rurileV. 6l ,ntre/ar$* (e este clementissime, la (e (a1 este 'i (u* se de(lin$ a(est ad;e(tiv= nu 'tia. 6l ,ntre/ar$* (e ,nsea*n$ clemens" nu 'tia... (o*-leta*ente in(ult8. Poetul !angland ?a-ro0i*ativ 1EEC+1FOO@ -une ,n gura unui -reotJ ...Am *ost preot >i p(stor trei0eci de ierni, Dar nu pot sol*egia, nici c4nta, nici citi vie1ile s*in1ilor" 5ot *ace s( 14>neasc( un iepure pe un c4mp, pe un ogor Mai bine dec4t s( anali0e0 vreun psalm sau s(,l explic parohiei. #&nd !udovi( de 9eau*ont a devenit ,n 1E16 e-is(o- de 3ur.a*, nu ,n)elegea latina. !a (ere*onia (onsa(r$rii nu 'i+a -utut (iti -ro%esiunea de (redin)$. A;ung&nd la (uv&ntulJ arhiepiscopus 'i %iind in(a-a/il, du-$ *ai *ulte ,n(er($ri, s$+l -ronun)e, ter*in$ -rin a e0(la*a ,n %ran(e1$J 72$+l so(oti* (ititW8 5niversit$)ile vor ,n(er(a s$ %or+ *e1e (leri(i *ai instrui)i. Pri*a a %ost, ,n Anglia, 5niversitatea din O0%ord. >. O0%ord era de *ult$ vre*e unul dintre (ele *ai i*-ortante ora'e ale regatului. 6n($ ,nainte de %ondarea universit$)ii, se a%lau a(olo -ro%esori e*inen)i (are %$(eau e0-uneri ,n /iseri(i. #&nd Aerald de Gales, -rietenul lui Henri( al ""+lea, a ter*inat /storia cuceririi /rlandei, 7se .ot$r, s$ se du($ s+o (iteas($ ,n -u/li( la O0%ord, unde se -uteau g$si (ei *ai %ai*o'i ($rturari engle1i. !e(tura dur$ trei 1ile= -ri*a 1i -ri*i la el 'i .r$ni -e s$ra(ii ora'ului, a doua 1i -ri*i -e do(tori 'i ($rturari, a treia -e or$'eni 'i solda)i... A %ost un gest no/il 'i (ostisitor, dar au %ost re,nviate, ,ntr+o anu*it$ *$sur$, vre*urile de alt$dat$ ale -oe1iei8. O0%ord deveni o adev$rat$ universitate (&nd Henri( al ""+lea, -e ti*-ul (ertei sale (u 9e(:et, ,i re(.e*$ de la Paris -e (leri(ii engle1i. #&t des+ -re #a*/ridge, nu*ero'i studen)i 'i -ro%esori din O0%ord -le(ar$ a(olo, ,n 1CO9, -entru a -rotesta ast%el ,*-otriva unui a(t de nedre-tate al -ri*arului din O0%ord, (are -orun(ise s$ %ie s-&n1ura)i + -entru asasinarea unei %e*ei + trei studen)i nevinova)i. 6n 2(o)ia -ri*a universitate a %ost a(eea de la 2aint AndreRs, %ondat$ la ,n(e-utul se(olului al B>+lea. >". 6n evul *ediu studen)ii din O0%ord 'i #a*/ridge nu erau tineri de origine no/il$, veni)i s$ ,nve)e (u* s$ du($ o via)$ de gentle*eni 'i s$ (unoas($ elita genera)iei lor, (i ni'te /ie)i ,nv$)$(ei (are se -reg$teau %ie -entru (ariera e(le1iasti($, %ie -entru o (arier$ ad*inistrativ$. 5nii erau at&t de s$ra(i ,n(&t nu aveau de(&t o singur$ ro/$ de student la trei in'i 'i nu se .r$neau de(&t (u -&ine 'i (ior/$. !a ad$-ostul 7-rivilegiului (lerului8, a(e'ti '(olari du(eau o via)$ (u totul li-sit$ de s%in)enie. 2e ,n(ingeau ,ntre ei
:!

"ecan $ func*ie ecleziastic), mai$marele peste colegiul canonicilor capitlul& de pe l+ng) o biseric) episcopal) catedral)&.

(erturi s&ngeroase, aveau *oravuri li/ere. #olegiile %ur$ ,n%iin)ate -entru -roteguirea a(estor tineri, o/i'nuindu+i (u o dis(i-lin$ *ai riguroas$, ,ntru(&t -&n$ atun(i tr$iser$ -rin (asele lo(uitorilor. Nu erau -rea str$lu(i)i la studiu. Roger 9a(on se -l&nge ($ studen)ii (ites( *ai *ult 7nero1iile lui Ovidiu8 de(&t o-erele lui 2ene(a. #ur&nd -&n$ 'i Ovidiu ,n(et$ s$ *ai -la($ tineretului 'i ,nv$)$*&ntul latinei (lasi(e dis-$ru. #a 'i la Paris, dis(i-lina la *od$, du-$ ,nvierea lui Aristotel de ($tre d*und Ri(.97, este diale(ti(a sau logi(a. >"". 2-iritul evului *ediu era *eta%i1i(, 'i nu -o1itivist. Totu'i (ru(iadele, -rin (onta(tul (u 'tiin)a ara/$, (a 'i le(tura anti(ilor, tre1ir$ ,n (&teva (a-ete + -u)ine la nu*$r + si*)ul *etodei 'tiin)i%i(e. 3intre -ri*ii oa*eni de 'tiin)$ euro-eni, (el *ai ilustru a %ost Roger 9a(on, 7-rin)ul g&ndirii din evul *ediu8, (u* ,i s-une Renan. l -le($ de la O0%ord la Paris (a s$ -redea geo*etria, arit*eti(a 'i arta de a o/serva (u a;utorul instru*entelor. l a avut, desigur, intui)ia *etodei (riti(e. 76n (eea (e -rive'te ra)iona*entul + s(rie el + nu se -oate distinge so%is*ul de de*onstra)ie de(&t veri%i(&nd (on(lu1ia -rin e0-erien)$ 'i -rin -ra(ti($. #on(lu1iile (ele *ai sigure ale ra)iona*entului las$ de dorit da($ nu sunt veri%i(ate... 0ist$ *ii de erori ,nr$d$(inate (are -rovin din de*onstra)ia -ur$, de nuda demonstratione6. Ii, (onda*n&nd oa*enii ti*-ului s$u, (are se (onsa(r$ s(olasti(ii, 9a(on sus)ine ($ (ele *ai i*-ortante se(rete ale ,n)ele-(iunii r$*&n as(unse *ul)i*ii oa*enilor de 'tiin)$ din li-sa unei *etode (ores-un1$toare. 3ar (ine se sin(.isea atun(i de o/serva)ia 'tiin)i%i($D Medi(ina ,ns$'i era teoreti($ 'i -ro-aga do(trina 7u*orilor8. Roger 9a(on, ,nvins de s$r$(ie, tre/ui s$ ur*e1e s%aturile -rietenului s$u, e-is(o-ul Arosseteste, 'i s$ se %a($ %ran(is(an, -entru a+'i -utea asigura e0isten)a. Regula*entul ordinului ne,ng$duindu+i s$ ai/$ (erneal$, -ene, ($r)i, interveni s$ se (ear$ -a-ei o dis-ens$ s-e(ial$. #le*ent al ">+lea i+o d$du. Roger 9a(on tre/ui s$ (.eltuias($ o energie ne*ai-o*enit$ -entru a s(rie, %$r$ a;utorul vreunui (o-ist, a(el Opus Ma8us al s$u, adev$rat$ en(i(lo-edie a se(olului al B"""+lea. >""". 5niversit$)ile au ;u(at un rol i*-ortant ,n tre1irea -oliti($ a Angliei. !a O0%ord se ,nt&lneau studen)i veni)i din 2(o)ia 'i din (o*itatele de 2ud, din Nara Aalilor 'i din (o*itatele de st 'i ,nv$)au s$ se (unoas($ unii -e al)ii. 6nto(*ai -re(u* -rovin(iile, se a*este(au 'i (lasele ,ntre ele. !a O0%ord do*nea un s-irit inde-endent= (&nd 2i*on de Mont%ort d$du s(urta 'i (ura;oasa sa lu-t$ ,*-otriva a/solutis*ului, studen)ii %ur$ de -artea lui. Ori'i(e (eart$ -oliti($ sau religioas$ devenea -rile; de r$1*eri)$ universitar$. 6n 1CEM, un legat -a-al, ai ($rui oa*eni ;igniser$ (&)iva tineri (leri(i, %u ur*$rit -e str$1ile ora'ului de studen)i engle1i, irlande1i 'i din Nara Aalilor, (are+i u(iser$ /u($tarul (u o s$geat$. 75nde eD + strigau ei. + 5nde este ($*$tarul, si*onia(ul, .o)ul de venituri, nes$)iosul de /ani, (are ne ;e%uie'te (a s$ u*-le l$1ile str$inilorD8 Regele tre/ui s$ tri*it$ oa*eni ,nar*a)i la O0%ord -entru a+l eli/era -e -relatul ro*an 'i a+i lini'ti -e studen)i. #ur&nd /iseri(a avea s$+'i dea sea*a de -eri(olul -e (are+l -re1enta, -entru unitatea

:"

0dmund Cich 11:?$1'3?& $ arhiepiscop de =anterbury din 1'//&, adversar al regelui Henric 7774 canonizat ,n 1'3:.

(redin)ei, a(east$ *ul)i*e de tineri retori, at&t de u'or sedus$ de ori(e do(trin$ nou$, 'i s$ se serveas($ de noi ordine religioase -entru a -une iar *&na -e universit$)i.

X COMUNITILE! $. CLUGRII CERETORI ". 9iseri(a, de'i ,'i ia dre-t *isiune terestr$ ,*/l&n1irea 'i st$-&nirea -ati*ilor o*ene'ti, este ea ,ns$'i a*enin)at$ de r$/u%nirea violent$ a a(estor -ati*i. 3e unde re%or*ele su((esiveJ r&nduiala s%&ntului 9enedi(t, a *$n$stirii #lunH, a (elei de la #,teau0. 6n se(olul al B"""+lea (redin)a -o-oarelor r$*&ne naiv$ 'i -uterni($, dar /iseri(a se arat$ deseori in%erioar$ s-eran)elor lor. #u toat$ severitatea lui Arigore al >""+lea, *ai sunt ,n($ ,n Anglia *ul)i -reo)i de rang in%erior ($s$tori)i sau (are tr$ies( ,n (on(u/ina;. !eg$*&ntul s$r$(iei este tot at&t de -u)in res-e(tat (a (el al (astit$)ii. Ant.onH 9e(:, e-is(o- de -rin anul 1COO, are o suit$ de o sut$ -atru1e(i de (avaleri. Ni*i( nu+i -rea s(u*- -entru el. 7A -l$tit ,ntr+o 1i, la !ondra, -atru1e(i de 'ilingi -entru -atru s(ru*/ii -roas-ete, -entru ($ al)i *ari seniori ,l -rovo(aser$ s$ le (u*-ere. A a(.i1i)ionat, din s-irit de /ravad$, sto%a (ea *ai s(u*-$ (e se -utea g$si 'i a %$(ut din ea -$turi -entru (ai8. 2i*onia e r$s-&ndit$ -retutindeni. 79iseri(i, /ene%i(ii9M, e-is(o-ii e-ar.iilor, totul se (u*-$r$, totul se vinde8. 5n a/ate (are se -re1int$ la Ro*a 'i (are nu+i -rea sigur de latineas(a lui (.eltuie'te dou$1e(i de *ii de livre -entru a+i ,ndul(i -e e0a*inatori, examinatores suos emollire. Preo)ii -aro.iilor, (are tre/uiau s$ ,n(ase1e 1e(iuiala de la (redin(io'i, se v$d adesea ;e%ui)i de vreo a/a)ie (are -retinde, o dat$ (u dre-turile de re(torat, 'i toate 1e(iuielile *ari ?gr&u 'i l&n$@ 'i nu las$ ne%eri(itului vi(ar de(&t 1e(iuielile in%erioare ?legu*e 'i %ru(te@. #&t des-re ($lug$ri, de'i nu to)i au vi(iile i*-utate de satiri(i, sunt de-arte de a %i ni'te *odele de virtute. 6n 1adar s%&ntul 9ernard a inter1is ($lug$rilor ordinului (ister(it s$ (onstruias($ edi%i(ii -rea ,*-odo/ite= *agni%i(ele a/a)ii -e (are le+au l$sat ,n Anglia dovedes( gustul lor e0(elent, dar 'i ine%i(a(itatea r&nduielilor lor. "". 3ou$ ordine, ,n%iin)ate ,n se(olul al B"""+lea, r$s-und *ai /ine de(&t ve(.ile ordine ($lug$re'ti (onstantei nevoi de (redin)$ a -o-oarelorJ %ran(is(anii 'i do*ini(anii. Ordinele a(estea 7de (er'etori8 nu *ai sunt al($tuite din ($lug$ri, (i din 7%ra)i8, (are nu 'ov$ie s$ -$r$seas($ *$n$stirea -entru a tr$i 7,n lu*e8, -rintre %ra)ii lor, oa*enii, ,ntr+o s$r$(ie a/solut$ 'i un dis-re) total %a)$ de /unurile -$*&nte'ti. 2tatutele ordinului %ra)ilor *inori, ,n%iin)at ,n 1CO9 de ($tre s%&ntul <ran(is(, -rev$d (a s$ tr$ias($ din -o*eni. 2e ,n*ul)es( (u o ase*enea re-e1i(iune ,n(&t, ,n 1C6F, ($-etenia %ran(is(anilor (o*anda o-t *ii de *$n$stiri 'i dou$ sute de *ii de %ra)i. Ordinul %ra)ilor -redi(atori, ,n%iin)at de s%&ntul 3o*ini( ,n 1C1L, ur*$re'te un )el -u)in deose/it. A(est -reot s-aniol, o/serv&nd ravagiile %$(ute de ere1iile al/igen1ilor8 din sudul <ran)ei, -re(u* 'i (a*-aniile s&ngeroase ale lui 2i*on de Mont%ort, -ro-use -a-ei s$ lu-te ,*-otriva ere1iilor nu nu*ai (u sa/ia, (i 'i (u (uv&ntul. "no(en)iu al """+lea
:#

.ici, ,n sensul de venituri ale unei func*ii ecleziastice.

autori1$ ordinul, a ($rui de1voltare n+a %ost *ai -u)in -rodigioas$ de(&t a(eea a ordinului %ran(is(anilor 'i avu (ur&nd ($lug$ri ,n toate )$rile. """. 3o*ini(anii 'i %ran(is(anii venir$ ,n Anglia ,n 1CC1 'i 1CCF 'i ,n(e-ur$ (ur&nd o larg$ a(tivitate. Ai(i nu aveau de lu-tat ,*-otriva ere1iilor. Ni(i al/igen1ii99, ni(i valden1ii1OO nu a*enin)au /iseri(a ro*an$. 3ar ignoran)a 'i ne-$sarea nu erau si*-to*e *ai -u)in -eri(uloase. Prestigiul -a-alit$)ii %usese atins de %olosirea ne*$surat$ a e0(o+ *uni($rilor. Ne a*inti* ($ ora'ul !ondra ,ndr$1nise, (u tot interdi(tul -onti%i(al, s$ i*-un$ -reo)ilor s$i (ele/rarea liturg.iei. 9iseri(a, da($ voia s$+'i -$stre1e in%luen)a sa ,n Anglia, tre/uia s$ atrag$ (lasele -o-ulare (u a;utorul unor noi *isionari. Marele rol -e (are /iseri(a ,l ;u(ase ,n %or*area so(iet$)ii engle1e se datora %a-tului ($ a %ost singura leg$tur$ dintre ni'te )$rani -e ;u*$tate /ar/ari 'i (ultura din a%ar$. A(eea'i *isiune tre/uia s$ %ie ,nde-linit$ ,n (ontinuare. 5nul din as-e(tele tragi(e ale evului *ediu este i1olarea, de(i ignoran)a oa*enilor de la )ar$. 3ar (ine -utea s$ asigure leg$turaD Preotul -aro.ieiD ra tot a'a de ignorant (a 'i (ei din -aro.ia lui 'i nu *ai -u)in i1olat de(&t ei. #$lug$rulD 3ar el du(ea ,n *$n$stire o via)$ (are, ori(&t de s%&nt$ ar %i %ost, era o via)$ de egoist. Rolul a(esta -utea s$+l ;oa(e, 'i l+a ;u(at ,ntr+adev$r, ($lug$rul (er'etor, (are, %$(&nd *ereu dru*ul de la ora' la )ar$, tr$ia (&nd -rintre %ra)ii s$i, re,nnoindu+'i /aga;ul de idei, (&nd -rintre (ei s$ra(i. ">. 5n -ri* gru- de %ran(is(ani travers$ #analul M&ne(ii ,n 1CCF. rau ,n nu*$r de nou$ 'i ($l$toria lor ,n Anglia a %ost ,nlesnit$ de ($tre *$rini*ia ($lug$rilor din <(a*-. 2e duser$ dire(t la !ondra, unde li se d$du o ($*$ru)$ ,ntr+o '(oal$. A(olo -uteau %i v$1u)i ,n ;urul unui %o(, /&nd s(ursoare de /ere, 7at&t de a*ar$ ,n(&t unii -re%erau s$ /ea a-$ (.ioar$8, notea1$ (u groa1$ 'i *il$ o s(riere din a(ea vre*e. A%ar$ de asta, nu *&n(au ni*i( alt(eva de(&t -&ine din (ea *ai ordinar$ 'i, (&nd nu era -&ine, %iertur$ de ov$1. !a #a*/ridge regele le d$du 1e(e *$r(i -entru a ,n(.iria un teren 'i ,'i (onstruir$ o (a-el$, 7at&t de s$r$($(ioas$ ($ un singur dulg.er, ,ntr+o singur$ 1i a ter*inat+o a-roa-e8. >re*e ,ndelungat$ %ran(is(anii res-e(tar$ regula a/solutei s$r$(ii. #&nd %ra)ii vrur$ s$ (onstruias($ o adev$rat$ *$n$stire, 8-rovin(ialul81O1 Angliei -rotest$J 7Nu *+a* ($lug$rit + s-use el + (a s$ ,nal) 1iduri8 'i -use s$ se rad$ din te*elii o *$n$stire de -iatr$ -e (are or$'enii din 2out.a*-ton o (l$diser$ -entru ordinul s$u. #$lug$rilor (are+i (ereau -erne de ($-$t&i, le+a r$s-unsJ 7N+ave)i nevoie de a(este
::

Sect) religioas) foarte r)sp+ndit) ,n evul mediu, ,mbr)c+nd diverse nuan*e, din 7mperiul bizantin p+n) ,n sudul Fran*ei, unde i s$a dat acest nume dup) unul din centrele ei, oraul .lbi. 0 cunoscut) sub numele mai general de secta catharilor cei puri&. Sus*inea principiul dualit)*ii ontologice a binelui i r)ului, iar ,n ordinea social) comb)tea feudalizarea bisericii i manifesta anumite tendin*e egalitare. 1?? Sect) religioas) al c)rei ,ntemeietor pare s) fi fost Pierre Valdo, sau Vald.s 113?$ 1'1"&, r)sp+ndit) pe ambele versante ale .lpilor de apus. 1ersecutat) ca eretic), at+t pentru ideile sale egalitare, c+t mai ales pentru c) sus*inea dreptul fiec)rui om de a cunoate i interpreta evanghelia, contest+nd astfel necesitatea e9isten*ei unei tagme a clerului 1?1 2ai$marele peste m)n)stirile unui ordin c)lug)resc dintr$o provincie ecleziastic). 1rovincialul se alegea pe o durat) de /$! ani.

*un(ele (a s$ v$ ,nal)e (a-etele s-re (er8. u'or de i*aginat (e in%luen)$ au avut asu-ra -o-orului ni'te ordine (are dis-re)uiau (u at&ta sin(eritate /unurile lu*e'ti. >. Printre regulile sta/ilite de s%&ntul <ran(is(, -ri*a (are a ,n(etat s$ %ie o/servat$ de dis(i-olii s$i a %ost a(eea (u -rivire la dis-re)ul %a)$ de (unoa'tere. 5nui novi(e (are+i (erea o -saltire, <ran(is( i+a r$s-unsJ 7 u sunt /reviarul vostru8. 6l a-u(ase dis-erarea (&nd a%lase ($ unii *e*/ri ai ordinului s$u au devenit *ari do(tori= %$r$ ,ndoial$ ($ el nu l+ar %i autori1at -e Roger 9a(on + a'a (u* a %$(ut #le*ent al ">+lea + s$ ai/$ (erneal$ 'i -ene de s(ris. 3ar -entru a+'i asigura su((esul -redi(ilor lor, %ran(is(anii 'i do*ini(anii se v$1ur$ sili)i s$ studie1e (el -u)in teologia. Tre/uiau s$ se -reg$teas($ /ine (a s$ -oat$ r$s-unde la o/ie()ii. <oarte (ur&nd devenir$ + ,n universit$)i + %eri(i)ii rivali ai (lerului se(ular1OC. #$lug$rii 'i -reo)ii nu+i vedeau /ine -e a(e'ti %ra)i (er'etori, ale ($ror -i(ioare goale 'i .ran$ -roast$ (onstituiau o (onda*nare (runt$ a (&'tigurilor *ari 'i a a/a)iilor /ogate. 3ar studen)ii s$ra(i ,i -ri*eau (u o ,n(redere -e (are n+o a(ordau (lerului -rea /ine ($-$tuit. !a O0%ord '(oala %ran(is(an$ atinse o re-uta)ie (onsidera/il$. a a %ost a(eea (are a dat na'tere la trei dintre s-iritele (ele *ai lu*inate ale ti*-uluiJ Roger 9a(on, 3uns 2(ot 'i O(:.a*, 'i (are a ridi(at 5niversitatea din O0%ord la ,n$l)i*ea 2or/onei. >". Pe l&ng$ -ri*ele dou$ ordine de (er'etori se *ai ad$ugar$, ,n de(ursul se(olului, ,n($ dou$J augustinii 'i (ar*eli)ii. A-oi, ,nto(*ai -re(u* ($lug$rii dinaintea lor, 7(ele -atru ordine8 au a;uns s$ negli;e1e dis(i-linele (are le d$duser$ *$re)ie. Ar %i nedre-t s$ le (onda*n$*= ele ado-tau *odul de e0isten)$ al %iin)elor -rintre (are tr$iau, dar, ,n se(olul al B">+lea, 7%ratele (are %a(e (.et$8, -rea gras, -rea /ine .r$nit, este una din )intele %avorite ale satiri(ilor. 6ndat$ (e 'i ei (edea1$ instin(telor %ire'ti, o(oles( statutul (are le ,ng$duie s$ ,n(ale(e un *$gar, dar nu 'i s$ ai/$ un (al, tr$ies( ,n *$n$stiri (on%orta/ile (l$dite -entru ei de /og$ta'i -$($to'i, se ,*/ra($ ,n .aine ($lduroase 'i ,'i -er*it uneori lu0ul unei edu(a)ii ra%inate, ,'i -ierd in%luen)a asu-ra s$ra(ilor. Sadarni( -redi($ un o* ai ($rui o/ra;i gra'i 'i tranda%irii dovedes( ($ de *ult$ vre*e se .r$ne'te -rea /ine, ($ a-ostolul Pavel a tr$it in *ame et *rigore. 6n 5ovestirile din anterbury, 7%ratele8 lui #.au(er adu(e de -e atun(i (u ($lug$rii ra/elaisieni1OE. 3e %a-t, (ea *ai *are -arte a %ra)ilor nu erau oa*eni r$i, dar (ontrastul dintre statutul ordinului lor 'i %elul lor de via)$ avea s$ %urni1e1e ele*ente -entru indignarea 7(elor -uri8. 6n a%ar$ de asta, ,ntr+o )ar$ (are de la s%&r'itul i*-eriului nor*and 'i al (elui angevin ,n(e-use s$ (a-ete (on'tiin)a originalit$)ii sale na)ionale, a(e'ti %ra)i, (are re-re1entau ulti*ul val al (ontri/u)iilor (ontinentale 'i (are -retindeau ($ de-ind dire(t de -a-a, su-$rau -e *ul)i (redin(io'i. 6ntre /iseri(a ro*an$ 'i /iseri(a Angliei (on%li(tul avea s$ i1/u(neas($ *ai t&r1iu, dar ,n($ de -e atun(i ,n (on'tiin)ele (ele *ai e0igente sunt se*$nate (au1ele -ro%unde ale unei ru-turi. Ii ele vor ,n(ol)i.

1?' 1?/

=lerul obinuit, care nu f)cea parte din ordine monahale. Eugr)vi*i cu mult) ironie de scriitorul FranKois Cabelais circa 13:%$1%%/&.

XI HENRIC AL III-LEA I SIMON DE MONTFORT ". #&nd, du-$ *oartea lui "oan %$r$ Nar$, deveni rege legiti* un (o-il de nou$ ani, Henri( al """+lea ?1C16@, /aronii, -e (are ura ,*-otriva tat$lui ,i arun(ase ,n ta/$ra lui !udovi( al <ran)ei, se adunar$ ,ndat$ ,n ;urul (oroanei. 6n su%letul a(estei no/ili*i, ea ,ns$'i de origine str$in$, (re'tea senti*entul na)ional. Pierderea Nor*andiei, des-$r)indu+ i de do*eniile lor %ran(e1e, s%&r'ise -rin a lega soarta /aronilor nor*an1i de a(eea a Angliei. 6n ti*-ul *inorit$)ii regelui, osta'i destoini(i, Auillau*e de Mar(.al 'i Hu/ert de 9ourg, asigurar$ lini'tea )$rii. 6n s%&r'it, ,n 1CC7 t&n$rul rege atinse v&rsta *a;oratului. Henri( al """+lea nu avea ni(i (ru1i*ea, ni(i (inis*ul tat$lui s$u. Prin -io'enia sa, -rin naivitatea sa, rea*intea *ai (ur&nd de duard #on%esorul, -e (are+l ad*ira *ult 'i ,n (in+ stea ($ruia re(onstruise a/a)ia din Gest*inster. 3ar nu -rea era %$(ut s$ do*neas($ -este Anglia a(elui se(ol. 6ntr+o -erioad$ (&nd toate %or)ele reale ale )$rii ($utau s$ i*-un$ anu*ite reguli -uterii regale, el era a/solutist= ,ntr+o -erioad$ de na)ionalis*, el nu era engle1. #$s$torindu+se (u Alinor de Proven(e, se ,n(on;urase de un(.i ai reginei 'i unul dintre ei, Petru de 2avoia, (onstruise -e *alul r&ului -alatul -e (are+l rea*inte'te ast$1i 2avoH #ourt. O dat$ (u rudele so)iei sale, regele (.e*$ la -utere 'i rudele *a*ei, originare din Poitou. 9aronii 'i or$'enii, e0as-era)i, ,n(e-ur$ s$ *ur*ureJ 7Anglia a engle1ilor8, 'i (ei *ai -roas-e)i engle1i dintre ei nu erau (ei *ai -u)in ve.e*en)i. 6n s%&r'it, regele, %oarte evlavios 'i (are -$stra o vie re(uno'tin)$ -a-ei -entru -rote()ia a(ordat$ -e vre*ea *inorit$)ii sale, se re(unos(u vasalul a(estuia 'i %avori1$ ,n($l($rile Ro*ei ,n dauna (lerului engle1. Pa-a ,'i luase o/i(eiul de a a(orda %avori)ilor s$i italieni (ele *ai *ari /ene%i(ii e(le1iasti(e din Anglia, ,nainte (.iar de a %i devenit va(ante. #&nd a(e'ti provisors, sau a/a)i -rovi1orii, deveneau titulari, r$*&neau lini'ti)i la Ro*a, nu+ *eau un vi(ar 'i ,n(asau veniturile lor de -rovenien)$ engle1$. lesne de i*aginat tur/area (lerului lo(al 'i senti*entul (res(&nd de ostilitate %a)$ de -a-$ 'i de rege. "". Ne-o-ularitatea lui Henri( al """+lea se a((entu$ tre-tat ti*- de trei1e(i de ani. Marea #art$, de'i (on%ir*at$ de 'a-te ori, nu %usese res-e(tat$ ni(iodat$. Pre)urile se ur(au atun(i ,n toat$ uro-a -entru ($ ren$s(use ,n(rederea 'i /anii reintrau ,n (ir(ula)ie. A(east$ (re'tere *$rea auto*at (.eltuielile de guvernare, dar /aronii nu erau e(ono*i'ti 'i, de (&te ori regele le (erea noi su/sidii, ,nt&*-ina o rea+voin)$ (res(&nd$. Ne-ut&ndu+ se rese*na s$ renun)e la *arile visuri angevine, ,n(er($ s$ re(u(ereas($ un i*-eriu %ran(e1, dar %u /$tut la Taille/ourg1OF. Atinse li*itele r$/d$rii engle1ilor (&nd a((e-t$ de la -a-$ ?(are, -e ta/la sa de 'a. di-lo*ati($, 7;u(a8 (u regele Angliei ,*-otriva ,*-$ratului@ regatul 2i(iliei -entru (el de+al doilea %iu al s$u, d*ond. ra un dar oneros (are tre/uia (u(erit= /aronii re%u1ar$ (ategori( ori(e a;utor -entru a(east$ e0-edi)ie, ,n a%ar$ de (a1ul (&nd regele a((e-ta unele re%or*e. 2arele =onsiliu se ,ntruni la -9ford ,n 1'%/ i, contrar uzan*elor, seniorii venir) ,narma*i. ;Sunt prizonierul vostruM<, ,i ,ntreb) timid regele. Hi cerur) s) accepte ;1roviziunile de la -9ford<, care ,ncredin*au guvernarea regatului unui comitet de reforme. .cest comitet va avea
1?3

>a '1 iulie 1'3'.

controlul vistieriei4 va numi pe marele Busti*iar, pe vistiernic, pe cancelar. @ac) ar fi durat, monarhia ar fi fost ,nlocuit) de o oligarhie. """. Regele ;ur$, dar re(urse ,ndat$ la ta(ti(a -$rintelui s$u 'i %u de1legat de ;ur$*&nt de ($tre -a-$. 9aronii -rotestar$= se (onveni (a (ele dou$ -$r)i s$ a((e-te ar/itra;ul lui !udovi( (el 2%&nt, regele <ran)ei, (are se /u(ura de un *are -restigiu ,n uro-a. Regele 'i %iul s$u, duard, se ,*/ar(ar$ -entru a se du(e s$ a-ere ei ,n'i'i (au1a lor la #on%erin)a de la A*iens. !udovi( (el 2%&nt le d$du dre-tate= el de(lar$ nule 7Provi1iunile de la O0%ord8, (are erau (ontrare tuturor ideilor sale -oliti(e, 'i (on%ir*$ ($ Henri( are dre-tul s$ %oloseas($ str$ini (a *ini'tri sau (onsilieri. Totu'i .ot$r&rea, destul de ne(lar$, (on%ir*a Marea #art$. #ei *ai (onservatori dintre /aroni a((e-tar$ sentin)a de la A*iens, dar o gru-are %or*at$ din /aroni *ai tineri 'i *ai ,ndr$1ne)i sus)ineau ($ sentin)a ar/itral$ era (ontradi(torie, ($ nu se -utea (on%ir*a ,n a(ela'i ti*- Marea #art$ 'i anula 7Provi1iunile8, (are erau o a-li(a)ie a ei, 'i, ,n s%&r'it, ($ lu-ta tre/uia s$ (ontinue. Ie%ul a(estei gru-$ri era /$r/atul (el *ai re*ar(a/il din a(ea vre*eJ 2i*on de Mont%ort, (onte de !ei(ester. ">. #a*-ionul li/ert$)ilor engle1e era un %ran(e1= dar, ,n *o'tenirea l$sat$ de -$rintele s$u, se a%la (o*itatul de !ei(ester, (on%is(at odinioar$ de "oan %$r$ Nar$. Henri( al """+lea i+l restituise 'i intrase (u el ,n leg$turi destul de str&nse= ,n 1CEM ($s$toria lui Mont%ort (u sora regelui ,i indignase %oarte *ult -e engle1i. A-oi (ei doi (u*na)i se (ertar$. Henri( era ner$/d$tor 'i u'urati(= 2i*on era ner$/d$tor 'i serios. Merser$ din (eart$ ,n (eart$. 2i*on -le($ ,n (ru(iad$ 'i, la ,ntoar(erea sa, -relu$ ad*inistra)ia Aas(oniei, %$(u ordine ,n )ar$, dar (u at&ta /rutalitate ,n(&t ni'te tri*i'i gas(oni venir$ s$ se -l&ng$ de el la (urtea Angliei. Regele ,l -o%ti -e (u*natul s$u s$ se ;usti%i(e. 2i*on r$s-unse ($ un /$r/at at&t de no/il (a d&nsul nu -utea %i tul/urat -entru /unul -la( al unor 7str$ini8. 3is(u)ia se ,n($l1i 'i Henri( -ronun)$ (uv&ntul 7tr$d$tor8. 7 o *in(iun$ + r$s-unse Mont%ort + 'i, da($ n+a)i %i suveranul *eu, ar %i o 1i nenoro(it$ -entru du*neavoastr$ 1iua ,n (are a)i ,ndr$1nit s$ -ronun)a)i a(est (uv&ntW + 6ntoar(e+te ,n Aas(onia, tu, -rovo(ator 'i iu/itor de (erturi, 'i ia+)i a(olo r$s-lata -re(u* odinioar$ -$rintele t$uW1OL + M$ voi du(e /u(uros 'i nu *$ voi ,ntoar(e ,nainte de a %i %$(ut din du'*anii t$i s(lavii t$i, ori(&t de ingrat ai %i8. 6nlo(uit ,n Aas(onia ?1CLE@ de lordul duard, *o'tenitorul tronului 'i ne-otul s$u, Mont%ort se ,ntoarse ,n Anglia, a*$r&t 'i indignat, 'i deveni re-ede 'e%ul -artidei re%or*iste. Prieten inti* al *arelui e-is(o- 'i teolog Ro/ert Arosseteste, %oarte -ios el ,nsu'i, entu1iast 'i ins-ir&nd entu1ias*, i*-resionat de relele (e /&ntuiau regatul, (ontele de !ei(ester %u su%letul o-o1i)iei aristo(rati(e (are a ,n(er(at la Marele #onsiliu din O0%ord s$ instituie (ontrolul asu-ra autorit$)ii regale. 3u-$ sentin)a de la A*iens, a(east$ o-o1i)ie se ,*-$r)i. Mul)i no/ili (edar$. Mont%ort ri-ost$ (u o/i'nuita+i violen)$J 7A* %ost ,n *ulte )$ri + s-use el + 'i ni($ieri nu a* g$sit oa*eni at&t de li-si)i de (redin)$ (a ,n Anglia. 3ar (.iar da($ *+ar

1?%

8at)l lui Simon de 2ontfort, purt+nd acelai nume, fusese conduc)torul unei brutale ;cruciade< ,mpotriva albigenzilor vezi nota ::& i i$a pierdut via*a ,n 1'1#, ,n timpul asedierii unui ora din sudul Fran*ei.

-$r$si to)i, (ei -atru %ii ai *ei 'i (u *ine vo* a-$ra (au1a drea-t$8. Relu$ lu-ta, (u toate ($ %usese a/andonat$ de (eilal)i. >. Tr$s$tura original$ a a(estei e-o(i este tre1irea a 7noi -$turi8 la via)a -oliti($. 3ou$ gru-e *ai ales sunt interesante din -ri(ina rolului -e (are aveau s$+l ;oa(e (ur&ndJ (avalerii de la )ar$ 'i or$'enii din t&rguri. #lasa (avalerilor se l$rgise *ult ,n ulti*a sut$ de ani. 6n(e-&nd din 1C7M, va %i (avaler 'i su-us o/liga)iilor *ilitare (avalere'ti ori(e o* li/er al ($rui venit %un(iar atinge dou$1e(i de livre. #u *a;orarea -re)urilor, nu*ero'i *i(i -ro-rietari se vor tre1i, vr&nd+nevr&nd, de)in$torii unui lot de (avaler (?night9s *ee). 6n($ de -rin se(olul al B"""+lea, *i(ul no/il de )ar$, o(u-at (u ogoarele 'i tre/urile lo(ale ?viitorul s@uire), %oarte deose/it de /aronul r$1/oini( 'i (urtean, se ,n*ul)ise ,n *od ra-id. #avalerii a(e'tia %or*au o (las$ ,nst$rit$, res-e(tat$ 'i (are se o/i'nuise, *ai ales du-$ instituirea ;ude($torilor itineran)i, s$ ;oa(e un rol *are ,n via)a (o*itatului. #ititorul ,'i a*inte'te ($, -entru al($tuirea ;uriilor, sheri**,ul -ro-unea *ai ,nt&i adun$rii s$ nu*eas($ -atru (avaleri 'i ($ a(e'tia alegeau *ai t&r1iu doi (avaleri de %ie(are sut$. i (onstituiau de(i un gru- de /$r/a)i (u autoritate ,n -rovin(ia lor, la (are era %ires( s$ se %a($ a-el (&nd (ineva voia s$ (unoas($ -$rerea (o*itatelor. 3in 1C1E, "oan %$r$ Nar$ ad*isese la un Mare #onsiliu -atru (avaleri de %ie(are shire. 6n 1CLF, Henri( al """+lea, av&nd nevoie de /ani 'i *area no/ili*e %iindu+i ostil$, (onsultase -rin sheri**,i (ur)ile (o*itatelor 'i (eru s$ se adu($ r$s-unsurile a(estora la Marele #onsiliu de ($tre doi (avaleri de %ie(are shire. <$r$ ,ndoial$ ,n s-eran)a ($, inti*ida)i de *aiestatea regal$, a(e'ti -rovin(iali nu vor ,ndr$1ni s$ r$s-und$ -rintr+un re%u1. >". Pre1en)a e0(e-)ional$ a (&torva (avaleri la #onsiliu nu era su%i(ient$, %ire'te, (a s$ dea a(estuia (ara(terul unui -arla*ent *odern. #uv&ntul parlament este %olosit ,n Anglia din anul 1CE9, dar, la ,n(e-ut, el ,nse*na -ur 'i si*-lu a()iunea de a vor/i. 5n -arla*ent era atun(i o de1/atere a Marelui #onsiliu, iar Marele #onsiliu r$*&ne, (a odi+ nioar$, o (urte de ;usti)ie, (o*-us$ din barones ma8ores, (onvo(a)i individual, 'i barones minores, (onvo(a)i ,n *od (ole(tiv de ($tre sheri**. #avalerii din 1CLF nu sunt a(olo de(&t ,n (alitate de in%or*atori= ei nu iau -arte la 'edin)$. 3ar *intea ,ndr$1nea)$ a lui 2i*on de Mont%ort avea s$ *earg$ *ult *ai de-arte. 3u-$ sentin)a de la A*iens, *arele re/el re-urt$ asu-ra tru-elor regale o vi(torie (o*-let$ la !eRes. Avusese ,*-otriva lui -e ne-otul s$u, lordul duard, 'i o -arte dintre /aroni, dar de -artea lui t&n$ra no/ili*e, or$'enii din !ondra, entu1ia'ti, -e (&t de -rost ,nar*a)i, studen)ii din O0%ord 'i *ai (u sea*$ e0(elen)ii ar(a'i din Nara Aalilor, (are a-$rau ast%el, ,n *od dire(t, inde-enden)a -rin(i-atului lor. 2i*on, -rintre alte daruri, avea 'i -e a(ela al strategiei. 6i %$(u -ri1onieri -e rege 'i -e *o'tenitorul s$u 'i, de(is s$ re%or*e1e regatul, (onvo($, ,n nu*ele regelui, Parla*entul din 1C6F, la (are tre/uiau s$ -arti(i-e -atru (avaleri 7(.i/1ui)i8 din %ie(are (o*itat, ale'i -entru a trata (u -rela)ii 'i *arii /aroni tre/urile regatului. >"". 2(rierile ti*-ului arat$ ($ g&ndirea -oliti($ devenea atun(i %oarte ,ndr$1nea)$. 7A(ei (e se su-un legilor + s-une un -oet + sunt a(ei (are le (unos( (el *ai /ine 'i, deoare(e e vor/a de -ro-riile lor interese, vor %i (u (ea *ai *are gri;$8. 2i*on de

Mont%ort, ,n *&na ($ruia se a%la real*ente (ondu(erea )$rii, ,n(redin)$ -uterea unui (o*itet de nou$ -ersoane, nu*ite de trei ele(tori. Marelui #onsiliu el ,i d$dea dre-tul de destituire a a(estor ele(tori. ra s(.i)a unei (onstitu)ii a-roa-e tot at&t de (o*-le0$ (a 'i a(eea a lui 2ieHKs1O6. #u siguran)$ ($ 2i*on de Mont%ort era de-arte de a+'i ,n(.i-ui (e va %i ,ntr+o 1i -arla*entul /ritani( 'i e un ana(ronis* s$ se %a($ din el -ri*ul +hig. 3ar a(est *are o* ,n)elegea ($ %or)e noi se iveau ,n )ar$ 'i viitorul va a-ar)ine a(eluia (are va 'ti s$ le %oloseas($. >""". 6n anul ur*$tor, un nu*$r de /aroni s$tur&ndu+se de a(este inova)ii, 2i*on, ne(lintit, .ot$r, s$ se s-ri;ine *ai *ult -e (lasele noi 'i (onvo($ (ele/rul Parla*ent din 1C6L, la (are tre/uiau s$ -arti(i-e doi (avaleri de %ie(are shire 'i doi re-re1entan)i de %ie(are ora' sau t&rg, a(e'tia din ur*$ %iind (onvo(a)i -rintr+un +rit tri*is nu sheri**,ului, (i dire(t ora'ului. 3e ast$ dat$ toate ele*entele viitorului -arla*ent engle1J lor1i, de-uta)i ai (o*itatelor sau county members, de-uta)ii ora'elor, sau borough members, sunt reunite. Nu se -oate s-une totu'i ($ de la a(east$ e0-erien)$ datea1$ literal*ente #a*era #o*unelor, -entru ($ de-uta)ii (o*itatelor 'i ai ora'elor nu sunt a(olo de(&t 7(u titlu (onsultativ8. Pre1en)a lor ni se -are i*-ortant$ -entru ($ noi ,i (unoa'te* (onse(in)ele. #onte*-oranilor li se -$rea, %$r$ ,ndoial$, %ireas($. Re/elul ,'i (onvo(a -arti1anii. "B. 5n o*, (el -u)in, o/serva (u -ro%und interes 'i o ad*ira)ie involuntar$ -oliti(a -o-ular$ a (ontelui de !ei(ester= era *o'tenitorul tronului, lordul duard. "n%erior un(.iului s$u -rin (ara(ter, li-sit de idealis*ul -$ti*a' (are (onstituia no/le)ea lui 2i*on, duard era ,ns$ *ai /ine ,n1estrat (a s$ reu'eas($. 2i*on de Mont%ort, o/sedat de *$re)ia -lanurilor sale, re%u1a s$ )in$ sea*a de *i(i*ea oa*enilor. duard, in(a-a/il de a i*agina (eva, era su-erior ,n e0e(utare. vad&nd -rintr+o stratage*$ ?se %$(u ($ ,n(ear($ to)i (aii no/ililor (are+l -$1eau, a-oi, du-$ (e d$du -este (el *ai iute, -orni ,n galo- %$r$ a *ai -utea %i a;uns din ur*$@, adun$ -e /aronii *$r(ilor de >est 'i de Nord, ,l ata($ -e Mont%ort, a-li(&nd le()iile de ta(ti($ -ri*ite de la el, 'i+l ,nvinse la ves.a*. Mont%ort, /un ;u($tor, ad*ir$ (a te.ni(ian *anevra (are+i adu(ea -ier1aniaJ 7Pe s%&ntul "a(o/W + e0(la*$ el + vin ,ntr+o ordine -er%e(t$... 3e la *ine au ,nv$)at a(east$ %igur$. 2$ ne rug$* lui 3u*ne1eu -entru su%letele noastre, ($(i tru-urile noastre sunt ,n *&inile lor...8 2e /$tu eroi( o di*inea)$ ,ntreag$, a-oi, ,ntr+o ,ntune(i*e a-roa-e total$, datorit$ unei vi;elii -e (are (onte*-oranii lui o (onsiderar$ un *ira(ol, %u u(is. #a-ul ,i %u *utilat de du'*ani, dar duard le ,ng$dui %ran(is(anilor s$ ,ngroa-e r$*$'i)ele 'i, vre*e ,ndelungat$, reli(vele lui 2i*on de Mont%ort %ur$ venerate de -o-or (a reli(vele unui s%&nt. B. #u 2i*on de Mont%ort dis-are ulti*ul dintre *arii %ran(e1i (are au (ontri/uit la edi%i(area Angliei. #ur&nd %iii no/ililor nor*an1i nu vor *ai ,nv$)a de(&t engle1a.
1?!

.luzie la constitu*ia anului 6777, prin care s$a instituit ,n Fran*a regimul consular al lui (apoleon Bonaparte la '% decembrie 1"::&. .utorul ei a fost abatele SieyVs 1"3#$ 1#/!&, cunoscut om politic din vremea revolu*iei franceze i a imperiului napoleonean.

AodRin 'i Aodgi%u vor %i ,nvins. 3ar rolul regilor nor*an1i 'i angevini a %ost i*ens. 6n *o*entul ,n (are Gil.el* #u(eritorul a de/ar(at, a g$sit o )ar$ de -ionieri, o ;usti)ie lo(al$ 'i rudi*entar$, o /iseri($ i*oral$ 'i re/el$. Prin energia de-us$ de el, -rin a(eea a lui Henri( " 'i a-oi a lui Henri( al ""+lea, a %ost (reat$ o ad*inistra)ie (entral$, (are s+a dovedit destul de -uterni($ -entru a -utea tolera %$r$ -eri(ol li/ert$)ile lo(ale. Multe din institu)iile -e (are a(e'ti regi le+au i*-us sau -roteguitJ ;uriul, assi1ele, vistieria, uni+ versit$)ile e0ist$ ,n($ 'i ast$1i. #.iar 'i "oan %$r$ Nar$, rege -er%id, 'i Henri( al """+lea, rege sla/, au %ost utili, ,n %elul lor. Marea #art$ a(ordat$ de unul, (on%ir*at$ de (el$lalt, anun)$ trans%or*area (utu*ei %eudale ,n lege (o*un$, -e (are regele va tre/ui s+o res-e(te. Perioada (are durea1$ de la 1O66 la 1C7C este una din (ele *ai %e(unde din isto+ ria Angliei. #olonia nor*and$, ,nte*eiat$ -e vre*ea (u(eririi de ($tre (in(i *ii de aventurieri, s+a de1voltat ,ntr+un *od at&t de original ,n(&t, ,n (ursul se(olelor ur*$toare, du-$ o ulti*$ tentativ$ de a uni (ele dou$ regate, al <ran)ei 'i al Angliei, va ru-e ori(e leg$tur$ (u (ontinentul. 6)i -o)i i*agina, ,ntr+un *od %oarte a-ro0i*ativ, a(east$ ui*itoare soart$ da($ -resu-ui ($ !HauteH, (u(erind Maro(ul, ar %i %ondat a(olo o dinastie a((e-tat$ de lo(uitori, ($ ea ,ns$'i ar %i a((e-tat tradi)iile lo(ale 'i ($ ur*a'ii s$i ar %i dat a(estui i*-eriu legi *ai viguroase 'i o -ros-eritate *ai traini($ de(&t ,n *etro-ol$.

CARTEA A TREIA MREIA I DECDEREA FEUDALITII %"#&#-"'()*

I EDUARD I %"#&#-"$+&*. REFORME LEGALE. ADMINISTRAIA INTERIOAR ". 6n(e-&nd din anul 1O66, (u(erirea nor*and$ ridi(ase + ,ntre -atri(ieni 'i -le/ei, ,ntre (astelani 'i )$rani + du/la /arier$ a li*/a;ului 'i a uriiJ dar destul de re-ede (ele dou$ (ivili1a)ii, al$turate una alteia -rin %or)$, se a*este(aser$. N$ranii sa0oni ,'i d$duser$ sea*a de valoarea ordinii nor*ande, iar seniorii nor*an1i res-e(taser$ tradi)iile -o-orului engle1. 6n *o*entul ur($rii -e tron a lui duard ", %u1iunea este a-roa-e (o*-let$ 'i -ersoana regelui (onstituie si*/olul ei. 3e'i des(inde ,n linie dire(t$ din #u(eritor, el -oart$ ve(.iul nu*e sa0on al #on%esorului 'i este un rege engle1. Ninta sa -rin(i-al$ nu *ai este re(u(erirea Nor*andiei, ni(i re(onstituirea i*-eriului angevin, (i

reali1area unit$)ii Marii 9ritanii, su-un&nd Nara Aalilor, a-oi 2(o)ia. >or/e'te engle1a (u a(eea'i u'urin)$ (a %ran(e1a 'i+l vede* + ,n ti*-ul (ru(iadei + r$s-un1&nd -e engle1e'te la salaam+urile a*/asadorilor sultanului1O7. 2u/ do*nia sa, li*/a engle1$, (are, ,n(e-&nd din -erioada (u(eririi, (ir(ula -e as(uns ,n r&ndurile *eseria'ilor 'i vilanilor1OM, a-are iar la lu*in$. Pe vre*ea lui 2i*on de Mont%ort este %olosit$ ,ntr+un do(u*ent o%i(ial. Printre noii (leri(i 8nu e0ist$ unul la sut$ (are s$ -oat$ (iti o s(risoare ,n vreo alt$ li*/$ de(&t latin$ sau engle1$8. A-roa-e de s%&r'itul se(olului al B">+lea va ,n(eta -redarea li*/ii %ran(e1e ,n '(olile din Anglia 'i 4ean de Trvise1O9 se va -l&nge ($ ni(i *$(ar no/ilii nu+i ,nva)$ -e (o-iii lor %ran(e1a. #a 'i li*/a, institu)iile lui duard " -re%igurea1$ Anglia *odern$. !egile sale e0er(it$ o in%luen)$ dura/il$ asu-ra stru(turii so(iale a )$rii. 6n %ine, (u toat$ sin(era sa -io'enie, duard va avea %a)$ de -a-$, ,n($ de -e atun(i, atitudinea unui 'e% de stat 7na)ional 'i insular8. "". Modernis*ul 'i insularis*ul sunt (u at&t *ai sur-rin1$toare (u (&t regele, -rin te*-era*entul s$u, r$*&ne un %eudal 'i, -rin ,n(lina)iile sale, un Plantagenet. 9$r/at se*e), viguros, /ine %$(ut, (u (oa-se lungi 'i -uterni(e de ($l$re), -l$(erile sale %avorite erau v&n$toarea 'i turnirul. Totdeauna intransigent ,n a-li(area legilor -rivitoare la -$duri. 6ntoar(erea sa din (ru(iad$ sea*$n$ (u aventurile (avalerilor r$t$(itori de -rin ro*ane. 6n dru*ul s$u, el ,nl$tur$ nedre-t$)ile, ata($ un .o) din 9urgundia 'i se /ate (u (o*itele de #.&lon. 3u-$ (u(erirea N$rii Aalilor, -retinde s$ i se dea (oroana regelui Art.ur 'i organi1ea1$ un /an(.et al Mesei Rotunde11O. 2e %$le'te ($ res-e(t$ (u toat$ rigoarea (odul -er%e(tului vasal %a)$ de regele <ran)ei, su1eranul s$u -entru Aas(onia. 6i -restea1$ o*agiul datorat 'i as(ult$, su-us, .ot$r&rile su1eranului s$u. 3evi1a lui esteJ ;?eep troth... 5actum serva... Res-e(t$+)i (uv&ntul dat8. " se ,nt&*-l$, desigur, (a du-$ (e 'i+a dat (uv&ntul s$+'i s(.i*/e -$rerea= 'i atun(i se dovede'te ne,ntre(ut de a/il ,n %or)area te0telor -entru (a s$ ,*-a(e %$g$duin)ele (u dorin)ele. 7>rea s$ %ie legal + o/serv$ un (onte*-oran de+al lui +, dar el de(lar$ legal tot (e+i (onvine8. #a s$ se eli/ere1e de un ;ur$*&nt sting.eritor, nu 'ov$ie s$ re(urg$ la ereditara *etod$ a Plantagene)ilorJ a/solvirea -onti%i(al$. !a ur*a ur*ei, o*ul a(esta e %$urit totu'i du-$ un *odel /unJ are instin(te no/ile 'i dovede'te a-titudinea + rar$ la suveranii din vre*ea a(eea + de a -ro%ita de (eea (e+l ,nva)$ e0-erien)a. #&nd a i1/u(nit revolta /aronilor, a ,n)eles ($ a tre(ut ti*+ -ul des-otis*ului ,n Anglia 'i ($ singurul *i;lo( de a (onsolida *onar.ia va %i de a(i ,nainte s-ri;inirea ei -e noile (lase ,n (re'tere. "ras(i/il, orgolios, ,n($-$),nat, uneori dur, dar *un(itor, onest 'i destul de ra)ional, (avalerul a(esta este un o* de stat.

1?"

0duard 7 a plecat ,n cruciad) ,n 1'!#, c+nd era prin* motenitor. . aBuns ,n 1'"1 ,n 1alestina i, dup) unele succese, a ,ncheiat ,n 1'"' un armisti*iu pe ;zece ani, zece luni, zece s)pt)m+ni, zece zile i zece ore< R& cu sultanul 0giptului, Baibars 1'!?$ 1'""&. 1?# =uv+ntul vilan ,n limba latin) villanus( ,nsemna ,n Fran*a *)ran liber, iar ,n .nglia $ erb. 1?: (umele complet i corect este Jean 8revisa de =ornUall 1/'!$131'&, cleric i ,nv)*at din anturaBul influentei familii nobiliare Berkeley. 11? 0ste vorba de 2asa Cotund) '/a 0a le &onde( $ un fel de confrerie a cavalerilor care *ineau tov)r)ie semilegendarului rege .rthur secolul al 67$lea&.

""". Pe (&nd ,n <ran)a ,ntreaga legisla)ie (are ne o(rote'te datea1$ de -e vre*ea lui Na-oleon, ,n Anglia au 'i ast$1i -utere de lege, da($ n+au %ost a/rogate, statutele lui duard ". !a ,n(e-utul do*niei sale, duard, (a 'i #u(eritorul odinioar$, a ordonat o an(.et$ -e tot (u-rinsul regatului -entru a 'ti ,n virtutea ($rui dre-t, Auo 'arranto, seniorii -arti(ulari de)ineau o -arte din -uterea -u/li($. An(.eta st&rne'te %urii violente -rintre no/ili. #&nd ;uri'tii regelui ,i (er (ontelui Garenne s$ arate do(u*entele sale, el trage din tea($ o sa/ie ruginit$ 'i r$s-undeJ 7"at$ .risovul *eu. 2tr$*o'ii *ei au venit o dat$ (u Gil.el* #u(eritorul 'i au luat ,n st$-&nire -$*&nturile lor (u a(east$ sa/ie. #u a(east$ sa/ie le voi a-$ra ,*-otriva ori($rui u1ur-ator8. R$s-uns sting.eritor -entru un rege (avaler. 3ar duard " 'tie de -e a(u* ($ .risoavele s(rise au ,n Anglia *ai *ult viitor de(&t dre-tul sa/iei, 'i de alt%el re1isten)a nu+i de(&t s-oradi($. ">. Mul)u*it$ st$-&nirii de sine a regelui, su/ do*nia sa nu au %ost (on%li(te ire*edia/ile (u /iseri(a. 3ar ,ntre -uterea (ivil$ 'i -uterea religioas$ (erturile au %ost nu*eroase= ni(iodat$ ,ns$ n+au atins violen)a a(elora dintre Gil.el* Ru%us 'i Ansel* sau dintre Henri( al ""+lea 'i 9e(:et. #ea *ai grav$ (eart$ s+a is(at atun(i (&nd -a-a 9oni%a(iu al >"""+lea a inter1is (lerului, ,n 1C96, -rin /ula lericis laicos, s$ -l$teas($ i*-o1it autorit$)ilor lu*e'ti. duard ", *&niat -e dre-t (uv&nt, a ordonat s$ se -un$ se(.estru -e /unurile /iseri(e'ti 'i -e l&na ($lug$rilor. #$lug$rii luar$ -artea Ro*ei= (lerul -aro.iilor, *ai *ult engle1 de(&t ro*an, se ar$t$ sensi/il la ,nvinuirile aduse de rege. "nterveni o ,*-$(are. Ast%el de dis(u)ii au 'tir/it ,n *od -eri(ulos -restigiul -a-alit$)ii ,n Anglia. #a-tivitatea -a-ilor ,n <ran)a ?1EOL+1E7M@111 avea s$ dea a(estui -restigiu o lovitur$ 'i *ai grav$, -un&ndu+l -e -a-a la dis(re)ia ina*i(ului. 6n(e-&nd din se(olul al B">+lea, noul na)ionalis* 'i (atoli(is*ul tradi)ional devenir$ greu de ,*-$(at ,n o(.ii engle1ilor 'i statutul 5rovisor+ilor inter1ise ori($rui su-us, 'i ,ndeose/i (lerului, s$ -l$teas($ ta0e, venituri sau /ene%i(ii ,n a%ara regatului. >. A(easta ,nse*na s$ se(e i1vorul (el *ai a/undent al ,n(as$rilor (are ali*entau te1aurul -onti%i(al. 3ar era nevoie (a regele s$+'i a-ere (u ,nver'unare veniturile. #.eltuielile de guvernare se *$reau o dat$ (u ,n*ul)irea %un()iilor sale, iar ve(.ile i*-o1ite ?a;utoare %eudale 'i geld) nu *ai a;ungeau. >eniturile adi)ionale ale regelui suntJ /anii de s(ut, ta0a de r$s(u*-$rare de servi(iul *ilitar, (are nu+i -l$tit$ %$r$ greut$)i 'i dis-are ,n 1ECC= i*-o1itul asu-ra /unurilor *o/iliare 'i %un(iare, (are se ridi($ ,n general la a (in(is-re1e(ea -arte la )ar$ 'i a 1e(ea -arte la ora' ?,n(e-&nd din 1EEF, (in(is-re1e+ (i*ea 'i 1e(i*ea vor %i %i0ate %or%etar la trei1e(i 'i nou$ de *ii de livre= de a(i ,nainte, de (&te ori -arla*entul va vota 7o (in(is-re1e(i*e 'i o 1e(i*e8, asta va ,nse*na trei1e(i 'i nou$ de *ii de livre@= 'i, ,n s%&r'it, dre-turile de intrare 'i ie'ire a *$r%urilor (customs sau
111

>a ,nceputul secolului al 576$lea, papalitatea a c)zut sub influen*a monarhiei franceze, fapt care s$a eviden*iat prin alegerea repetat) de cardinali francezi ,n scaunul pontifical i prin str)mutarea acestuia la .vignon, ,n sudul Fran*ei. 1reciz)m c) primul pap) francez al perioadei. =lement 6, ales ,n 1/?%, i$a stabilit reedin*a la .vignon ,n martie 1/?:, iar ultimul pap) de la .vignon, Arigore 57, a p)r)sit oraul ,n septembrie 1/"!, relu+ndu$i reedin*a la Coma ,n ianuarie 1/"".

ta0e va*ale@. 3re-turile a(estea se a-li($ la ie'ire asu-ra l&nii 'i -ieilor, -rin(i-alele -roduse ale regatului, 'i la intrare asu-ra vinurilor. >". duard " se -rivea1$ de /un$voie de una din *arile resurse ale str$*o'ilor s$i, e0-ul1&nd ,n 1C9O -e to)i evreii din Anglia. 'e(ul (ru(iadelor avusese dre-t (onse(in)$ o rena'tere a urii -o-orului ,*-otriva singurilor ne(redin(io'i u'or de re-ri*at 'i in(a-a/ili de a se a-$ra. rau a(u1a)i de toate (ri*ele. No/ili*ea, (are le era ,ndatorat$, dorea s$ s(a-e at&t de (rean)e (&t 'i de (reditori. M$sura luat$ de rege a %ost *ai -u)in inu*an$ de(&t -erse(u)iile (are au -re(edat+o. l ,i autori1$ -e evrei s$+'i ia /unurile *o/iliare 'i -orun(i s$ %ie s-&n1ura)i *arinarii (are i+au %urat sau i+au asasinat -e -asagerii lor ,n ti*-ul ($l$toriei -e *are. 3u-$ -le(area evreilor, *eseria lor de a da /ani (u ,*-ru*ut a %ost e0er(itat$ ,n Anglia de ($tre (re'tinii din #a.ors, (a.orsinii, (are g$siser$ un *i;lo( ingenios de a o(oli legile /iseri(e'ti. 6*-ru*utau ,n *od gratuit -entru un ti*- destul de s(urt, a-oi, du-$ (e e0-ira ter*enul 'i su*a nu era dat$ ,na-oi, (ereau o inde*ni1a)ie -entru ti*-ul s(urs de la data (&nd ur*a s$ %ie ,na-oiat$. (eea (e se (.e*a daune+ intereseJ id @uod interest11C. #ur&nd, italienii, la r&ndul lor, e0er(itar$ *eseria de /an(.er 'i 1ara%ii lo*/ar1i d$dur$ nu*ele lor str$1ii unde ,'i aveau (asele de s(.i*/J Lombard )treet. A-oi engle1ii ,n'i'i devenir$ *ae'tri ,n (o*er)ul de /ani. #&nd, -e vre*ea lui #ro*Rell, evreii se ,ntoarser$ ,n Anglia, g$sir$ -rintre (re'tini rivali *ul)u*i)i, a ($ror ,ng$duin)$ era larg$, dar a ($ror (on(uren)$ era de te*ut.

II ORIGINEA I DEZVOLTAREA PARLAMENTULUI ". 2u/ do*nia lui duard " a-are -entru -ri*a oar$ un -arla*ent, (o*-us din dou$ #a*ere, dar (rearea institu)iilor -arla*entare n+a %ost un a(t (on'tient. 9unul+si*) al regilor, -uterea /aronilor, re1isten)a or$'enilor o-useser$ -&n$ atun(i e0-ediente su((esive di%i(ult$)ilor ne-rev$1ute. Parla*entul s+a n$s(ut din (io(nirea a(estor ele*ente. #onvo(at de rege (a un instru*ent de guvern$*&nt a devenit ,n(etul (u ,n(etul un instru*ent de (ontrol ,n *&inile /aronilor, a-oi ,n ale na)iunii ,ntregi. !a origine st$ Marele #onsiliu al suveranilor nor*an1i, a ($rui u*/r$ *ai d$ 'i ast$1i t&r(oale Palatului Gest*inster. 3a($ intr$* ,n #a*era !or1ilor, tronul ne a*inte'te ($ regele este -re'edintele a(estei adun$ri. l o -re1idea1$ real*ente ,n 1iua (&nd vine s$ (iteas($ *esa;ul regal. #an(elarul se a'a1$ -e sa(ul de l&n$. 3e (e este a(oloD Pentru ($ el (onvoa($, din ordinul regelui, a(east$ #a*er$. Pe (ine (onvoa($D P&n$ ,n se(olul al B">+ lea dre-tul de a %i (.e*at la #onsiliu este %oarte i*-re(is deter*inat. 5n -air al regatului este, literal*ente vor/ind, un gentilo* (are are dre-tul de a %i ;ude(at nu*ai de egalii s$i, dar e0ist$ *ai *ulte *ii de ase*enea seniori, -e (&nd, ,n 1EOL, #onsiliul nu se (o*-unea de(&t din 'a-te1e(i de *e*/ri, dintre (are (in(i (o*i)i 'i 'a-tes-re1e(e /aroni, (eilal)i %iind %un()ionari e(le1iasti(i sau regali. 6n %a-t, regele ,i (onvoa($ -e a(ei de (are are nevoie (a s$+i (onsulte.
11'

09presia s$ar traduce, literal, prin <ceea ce este la miBloc<, adic) ;ceea ce reprezint) diferen*a...<

"". 3e -e vre*ea lui 2i*on de Mont%ort 'i a dis(i-olului s$u duard " a intrat ,n u1 s$ %ie (onsulta)i, ,n (a1urile *ai grave, nu nu*ai /aronii, (i 'i re-re1entan)ii 7(o*unit$)ilor8J doi (avaleri de %ie(are shire, (&te doi re-re1entan)i de %ie(are ora' *ai i*-ortant. 2(o-ul a(estei (onvo($ri era du/luJ -e de o -arte, regele ,'i d$duse sea*a ($ un i*-o1it era *ai /ine -ri*it da($ (ereai *ai ,nt&i -$rerea (elor (are tre/uie s$+l -l$teas($, -e de alta, neav&nd, din (au1a greut$)ilor de (o*uni(are, ni(i un *i;lo( de a (unoa'te o-inia -u/li($, so(otea ($+i ne(esar s$ %a($ din (&nd ,n (&nd o e0-unere (u -ri+ vire la situa)ia regatului unor oa*eni (are, venind din toate (o*itatele engle1e, -uteau a-oi, -rin istorisirile 'i ra-oartele lor, s$ (ree1e ,n )ar$ un (li*at %avora/il. !a ,n(e-ut, a(east$ *etod$ nu re-re1int$ un -rivilegiu nou a(ordat (avalerilor= di*-otriv$, este un *i;lo( (o*od de a+i stoar(e de /ani 'i de a le %a(e i*-resie. 5nii (avaleri, ,n (li-a (&nd (o*itatul ,i alegea ,n -arla*ent, %ugeau de a(east$ (orvoad$. 3e alt%el, de-uta)ii (o*itatelor 'i ai ora'elor nu luau -arte ,n ni(i un %el la de1/aterile #onsiliului. As(ultau ,n t$(ere. 5n speaker ?-e atun(i %un()ionar al (oroanei@ (o*uni(a #onsiliului asenti+ *entul sau o/ie()iile lor. 3ar %oarte (ur&nd se de-rinser$ s$ dis(ute ,ntre ei 'i, -e la s%&r'itul se(olului, le %u atri/uit$ o sal$ de (onsiliu a ($lug$rilor din Gest*inster (a lo( de ,ntrunire. Tre/uie s$ re*ar($* ($ -ri*ele 'edin)e ale re-re1entan)ilor #o*unelor sunt se(rete= ele sunt tolerate, nu legale. 7Originea #a*erei !or1ilor este o (urte de ;ude(at$= originea #a*erei #o*unelor este un (o*itet (landestin8. """. O/i(eiul de a (onvo(a di%eritele 7st$ri8 ale unui regat ?*ilitarii, -reo)ii 'i -le/ea@ -entru a le (ere (onsi*)$*&ntul (u -rivire la i*-o1ite nu era, ,n se(olul al B">+ lea, -ro-riu Angliei. #a 'i (or-ora)iile, (a 'i (o*unele, el era -e atun(i o idee euro-ean$. A-roa-e to)i suveranii ti*-ului re(urg la a(east$ *etod$ -entru a deter*ina a((e-tarea ta0elor (are devin din (e ,n (e *ai ,*-ov$r$toare. 3ar stru(tura original$ a so(iet$)ii engle1e %a(e (a -arla*entul s$ devin$ ,n s(urt$ vre*e (u totul alt(eva de(&t 7st$rile generale8 din <ran)a. 6n Anglia, (a 'i ,n <ran)a, regele ,n(e-e -rin a (ere (a %ie(are din (ele trei st$ri s$+'i sta/ileas($ singur$ ta0ele, dar renun)$ re-ede la a(easta, -entru ($ 3mp(r1irea 3n st(ri nu mai corespunde realit(1ilor din Anglia2 a@ e-is(o-ii %$(eau -arte din Marele #onsiliu nu ,n (alitate de e-is(o-i, (i (a *ari vasali 'i seniori %eudali. $estul clerului 3ncet( de a mai trimite repre0entan1i 3n parlament. Preo)ii -re%erau s$+'i vote1e i*-o1itele ,n -ro-riile lor adun$riJ onvoc(rile de la #anter/urH 'i de la Por:. 6ns-$i*&nta)i de ne,n(etatele (on%li(te dintre -a-$ 'i rege, doreau s$ se )in$ la distan)$ de -uterea (ivil$. #a ur*are a a/)inerii lor, Anglia se v$1u orientat$ s-re siste*ul (elor dou$ #a*ere, /@ #avalerii ar %i -utut sta al$turi de e-is(o-i 'i /aroni, dar ,n adun$rile (o*ita+ telor, ,n (o*-onen)a (ur)ii ;ude($torilor itineran)i, (avalerii intraser$ ,n rela)ii (onstante (u or$'enii. 3e (&nd ori(e /ene%i(iar al unui venit %un(iar de dou$1e(i de livre tre/uia s$ %ie ,nvestit (avaler, genul de o* 'i genul de via)$ legate de a(est (uv&nt se s(.i*/aser$ a*&ndou$. #lasa (avalerilor se a*este(a /u(uros, -rin ($s$torii, (u negustorii /oga)i din ora'e. a ,ns$'i avea *ai (ur&nd un (ara(ter agrar 'i (o*er(ial de(&t r$1/oini(. #xperien1a dovedi c( ace>ti cavaleri se sim1eau mai la largul lor cu or(>enii. 3e alt%el, erau (onvo(a)i, (a 'i a(e'tia, de ($tre sheri**" (a 'i a(e'tia, erau re-re1entan)ii unor (o*unit$)i. 3in unirea *i(ii no/ili*i (u or$'enii se n$s(u #a*era #o*unelor.

">. A'adar dou$ (ir(u*stan)e deose/iteJ retragerea de /un$voie a (lerului 'i gru-area laolalt$ a (avalerilor 'i a or$'enilor %$(ur$ -osi/il$ %or*area unui -arla*ent (o*-us dintr+o #a*er$ su-erioar$ 'i o #a*er$ in%erioar$. Bruparea laolalt( a cavaleri, lor >i a or(>enilor este un *apt capital. a e0-li($ de (e Anglia nu s+a g$sit ni(iodat$, a'a (u* a %ost <ran)a ,n se(olul al B>"""+lea, ,*-$r)it$ ,n dou$ (lase vr$;*a'e. !a origine, siste*ul %eudal este a-roa-e a(ela'i ,n <ran)a ?'i ,n toat$ uro-a@ (a ,n Anglia. 72itua)ia )$ranilor se deose/e'te -rea -u)in= -$*&ntul este -osedat, o(u-at, (ultivat ,n a(ela'i %el. 3e la grani)ele Poloniei -&n$ la Marea "rlandei, seniorul, (urtea do*enial$ de ;ude(at$, (lasele %eudale, regatul, totul se asea*$n$...8 3ar ,n se(olul al B">+lea, -e (&nd ,n Anglia (lasele se ,ntre-$trund, ,n <ran)a se ridi($ o /arier$ ,ntre no/ili*e 'i restul )$rii. Nu -entru ($ no/ili*ea ar %i %ost ,n Anglia o (las$ des(.is$, iar ,n <ran)a ,n(.is$, a'a (u* s+a s(ris adeseori. Ni(i o (las$ n+a %ost *ai des(.is$ de(&t no/ili*ea %ran(e1$11E. Nu*eroase %un()ii ,nno/ilau -e (ei (are le (u*-$rau. Nu*ai ($, da($ a(east$ /arier$ era u'or de tre(ut, 7ea era sta/il$, vi1i/il$, *ar(at$ de se*ne -rea evidente, odioas$ -entru a(ela (are r$*&nea a%ar$8. 6n <ran)a no/ili*ea era s(utit$ de i*-o1ite. <iul unui gentilo* era gentilo* de dre-t. 6n Anglia, nu*ai /aronul -ro-rietar al unei /aronii, 'e% de %a*ilie, avea dre-tul de a %i (.e*at la #a*era !or1ilor -rintr+o (onvo(are individual$. <iul s$u avea li/ertatea s$ intre ,n #a*era #o*unelor (a s$ re-re1inte (o*itatul s$u 'i (ur&nd soli(it$ a(east$ onoare. 3re-tul de -ri*ogenitur$ 'i legisla)ia lui duard " (u -rivire la 7do*eniile ,*-$r)ite8 l$sar$ la voia ,nt&*-l$rii *ii de *e1ini. 73a($ (lasele de *i;lo( din Anglia, de-arte de a se r$1/oi (u aristo(ra)ia, i+au r$*as at&t de -ro%und ata'ate, a(easta nu s+a datorat %a-tului ($ aristo(ra)ia era o (las$ des(.is$, (i *ai (ur&nd din -ri(ina %or*ei sale nede%inite 'i a ne(unoa'terii li*itelor sale= nu at&t -entru ($ se -utea u'or intra ,n r&ndurile ei, (i -entru ($ nu se 'tia ni(iodat$ (&nd %$(eai -arte din ea8. 6n Anglia a e0istat *ai (ur&nd o aristo(ra)ie de %un()iuni de(&t una de na'tere, de unde -restigiul (are se a(ord$ ,n($ 'i ast$1i servi(iilor -u/li(e. >. 3a($ regii Angliei s+ar %i g&ndit ($ /aronii, (avalerii 'i or$'enii, (.e*a)i a %a(e -arte din dou$ adun$ri, vor deveni o %or)$ (are, (u ,n(etul, avea s$ a(a-are1e toate -rerogativele regale, (u totul alta ar %i %ost, desigur, -oliti(a lor. 2e -ot (on(e-e *anevre (are ar %i sl$/it 'i -oate ,n$/u'it -arla*entul ,n($ de la na'terea sa. Regii <ran)ei, a)&)&nd (ele trei st$ri una ,*-otriva (elorlalte, (onvo(&nd st$rile -rovin(iale, ,n s%&r'it, instituind o ar*at$ -er*anent$ 'i un /ir -er*anent, tallia ?i*-o1it ne(onsi*)it@, vor edi%i(a ,n trei

.firma*ia autorului trebuie amendat), ,n sensul c) ,n .nglia nu s$au format ;st)ri< sociale vr)Bmae, aa cum au fost ,n Fran*a clerul, nobilimea i starea a treia, ,n aBunul revolu*iei din 1"#:. @ar ;clase< sociale vr)Bmae $ antagoniste $ au e9istat i ,n .nglia. 11/ Ni totui adev)rul este c) nobilimea francez) a fost o clas) mult mai ;,nchis)< dec+t cea englez). Sistemul ,nnobil)rii prin cump)rare de moii sau de func*ii s$a dezvoltat ,n Fran*a numai cam de prin secolele 567$5677. @ar i atunci bariera ,nnobil)rii nu era ;uor de trecut< dec+t pentru persoanele foarte avute, iar din partea nobilimii de s+nge a persistat un resentiment i chiar o anume discriminare ,mpotriva acestor nobili de origine recent). W 1rima baronie conferind un asemenea drept a fost creat) ,n 1/#" 1oUicke&. $ n.a.

se(ole o *onar.ie *ult *ai inde-endent$ %a)$ de na)iune de(&t ,n Anglia. 3ar ni(i regii <ran)ei, ni(i -arla*entele engle1e nu %$ureau ,n *od (on'tient viitorul. Nu*ai destinul i+ a ,*-ins -e dru*uri di%erite. #u* ar %i -utut duard " s$ -revad$ -uterea de *ai t&r1iu a -arla*entuluiD Pentru (a a(esta s$ devin$ rivalul regelui, tre/uia s$ o/)in$J 1. nu nu*ai dre-tul de a vota i*-o1itele, (i 'i (ontrolul %olosirii lor= C. dre-tul de a %a(e legi, dre-t (are, -e vre*ea lui duard ", nu a-ar)inea de(&t regelui= #a*era #o*unelor nu -utea de(&t s$ -re1inte -eti)ii= E. dre-tul de a (ondu(e -oliti(a general$ a )$rii, idee (are i s+ar %i -$rut de ne(on(e-ut ori($rui *e*/ru al -arla*entului din 1EOL. Politi(a era o trea/$ a regelui, de (are nu*ai el r$s-undea. Or, (u* regele era inviola/il 'i nu -utea %i -us su/ a(u1are, un (on%li(t ,ntre -arla*ent 'i (oroan$ nu (o*-orta alt$ solu)ie de(&t revo(area -arla*entului sau detronarea regelui, adi($ anar.ia. >a tre/ui, -entru a ie'i din a(est i*-as, s$ se n$s(o(eas($ %i()iunea res-onsa/ilit$)ii *inisteriale. 3ar oa*enii nu vor a;unge la a(east$ (o*-li(at$ idee de(&t ,n eta-e. Pri*a sa %or*$ va %i ;udi(iar$, 'i nu -oliti($= va %i -unerea su/ a(u1are a *ini'trilor de ($tre #a*era #o*unelor, ,n %a)a #a*erei !or1ilor, (are ,nde-line'te %un()ia de 6nalt$ #urte de 4usti)ie, a'a (a ,n vre*urile de ,n(e-ut ale Marelui #onsiliu. A(east$ %or*$ rudi*entar$ 'i /rut$ a res-onsa/ilit$)ii *inisteriale se va nu*i impeachment ?adi($ a(u1are@, /mpeachment,ul 'i %or*a sa agravat$, attainder,ul ?lege de (onda*nare votat$ de #a*er$, %$r$ a se a(orda a(u1atului /ene%i(iul %or*elor ;udi(iare@, vor %i *$suri (rude, adesea nedre-te, dar -oate ($ atun(i era *ai *i( -eri(olul de a -ede-si -e nedre-t un *inistru de(&t a(ela de a detrona -e dre-t un rege.

III EDUARD I I CELII. CUCERIREA RII GALILOR. NFRNGEREA DIN SCOIA. EDUARD AL II-LEA ". 3u-$ (u* duard " este -ri*ul dintre Plantagene)i (are -oart$ un nu*e engle1es(, tot ast%el el este 'i -ri*ul (are ,n(ear($ s$ des$v&r'eas($ (u(erirea "nsulelor 9ritani(e. A %ost -reg$tit -entru a(east$ *isiune ,n($ din adoles(en)$. 6n 1CLC tat$l s$u ,i d$duse "rlanda, (o*itatul de #.ester ?la %runtariile gali(e@, -$*&nturile regelui din Nara Aalilor, insulele anglo+nor*ande 'i Aas(onia. 5n dar *ai -u)in generos de(&t -are. 3e (&nd (el)ii, res-in'i de sa0oni, se re%ugiaser$ -e (olinele din Nara Aalilor 'i din 2(o)ia, ,'i *en)inuser$ inde-enden)a 'i (ontinuaser$ (erturile lor intestine. Regii sa0oni s%&r'iser$ -rin a ado-ta ,n -rivin)a lor *etoda -asiv$ a ,*-$ratului Hadrian, a(eea a 1idului de a-$rare, 'i unul din ei (onstruise ?-rin 79O@ digul lui O%%a, -entru (a, de /ine de r$u, s$ -un$ stavil$ *untenilor gali. 6n ti*-ul (u(eririi aventurieri nor*an1i ,'i (reaser$ ni'te do*enii ,n v$ile N$rii Aalilor= ridi(aser$ ni'te 7*ovile8, (onstruiser$ ni'te don;oane, 'i tri/urile disidente se re%ugiaser$ -e (oline. le ,'i -$strau a(olo li*/a 'i *oravurile. Poe1ia, *u1i(a 'i o(u-a)ia str$in$ d$dur$ na'tere unui senti*ent na)ional ,n su%letul galilor. 6n *asivul *untos din 2noRdon, tri/urile se uniser$ su/ (ondu(erea unui senior gal, !lHRelHn a/ "orRert., (are se intitul$ -rin)ul galilor. <oarte a/il, el a 'tiut s$ ;oa(e du/lul rol de -rin) na)ional 'i senior %eudal engle1. 6i sus)inuse -e /aroni -e vre*ea Marii #arte 'i+'i asigurase ast%el s-ri;inul lor. Ne-otul s$u, !lHRelHn a/ Aru%%Hd ?1CF6+1CMC@, ado-tase a(eea'i atitudine -e vre*ea lui 2i*on de Mont%ort, (ontri/uind din -lin la

vi(toria de la !eRes. 6n 1adar ,n(er(ase duard + -e vre*ea (&nd nu era de(&t lordul duard 'i (o*ite de #.ester + s$ i*-un$ gale1ilor (utu*ele engle1e= ei se revoltaser$ 'i+l ,nvinser$. T&n$rul duard ie'i ruinat din a(el r$1/oi, dar %$(use (uno'tin)$ (u *etodele de lu-t$ ale gale1ilor, (unos(use valoarea ar(a'ilor lor, ,nar*a)i (u ar(uri lungi, de o %or)$ 'i o -$trundere *ult *ai *ari de(&t ar(urile o/i'nuite, 'i i*-osi/ilitatea de a %olosi ,*-otriva lor (avaleria %eudal$, -e (are s$ge)ile lor o -uneau -e %ug$. At&tea le()ii de (are avea s$+'i a*inteas($. "". Tat$l s$u, Henri( al """+lea, ,i d$duse, o dat$ (u (o*itatul de #.ester, 'i "rlanda, dar ai(i ori(e aventur$ *ilitar$ -$rea 1adarni($. "rlanda, odinioar$ leag$nul s%in)ilor, %usese ,n -arte (u(erit$ de la (re'tinii (el)i de ($tre dane1i, dar a(e'tia nu o(u-aser$ de(&t -orturile r$s$ritene 'i tri/urile (elti(e (ontinuaser$, ,n interiorul )$rii, vendetele lor. 6n -erioada ,n (are /iseri(a irlande1$ ,n(etase s$ a-ar)in$ /iseri(ii ro*ane, insula se ,nstr$inase (u totul de istoria uro-ei. a tr$ise ,n *arginea lu*ii. Henri( al ""+lea, -e vre*ea (&nd ,n(er(a s$ o/)in$, du-$ u(iderea lui 9e(:et, iertarea -a-ei, ,l tri*isese ,n "rlanda -e Ri(.ard de #lare, (o*ite de Pe*/ro:e, su-ranu*it 2trong/oR. 3ar nor*an1ii nu se -utuser$ sta/ili a(olo, (a 'i ,n Nara Aalilor de alt%el, de(&t la ad$-ostul (astelelor lor. 6n ;urul ora'ului 3u/lin se ,ntindea o *i($ 1on$ engle1$ (are se nu*ea 5ale11F. 3in(olo de ea engle1ii nu aveau ni(i o in%luen)$ 'i /aronii nor*an1i (are -osedau (astele ,n a%ara 1onei, du-$ (&teva genera)ii, au ado-tat li*/a 'i *oravurile irlande1ilor. A(e'ti /aroni, (are se /u(urau a(olo de dre-turi suverane, nu *ai vedeau (u o(.i /uni + (a 'i tri/urile indigene + sosirea ar*atei engle1e. 6n dre-t ei re(uno'teau su1eranitatea regelui Angliei= ,n %a-t *en)ineau un regi* de anar.ie %eudal$. 7Anglia se dovedise -rea sla/$ -entru a (u(eri 'i guverna "rlanda, dar destul de -uterni($ -entru a o ,*-iedi(a s$ ,nve)e a se guverna singur$8. """. #&nd duard deveni rege, gale1ul !lHRelHn %$(u gre'eala de a (rede ($ va -utea (ontinua s$ ;oa(e ,n Anglia rolul de ar/itru ,ntre suveran 'i /aroni. duard " nu era Henri( al """+lea 'i se -li(tisi re-ede de s%or$riile gale1ului. 6n 1C77 -reg$ti o e0-edi)ie ,n Nara Aalilor, -e (are o (onduse el ,nsu'i. 2e t$iar$ dru*uri largi -rin -$duri= (ele inci porturi %urni1ar$ o %lot$ (are se ,n'irui de+a lungul (oastei, )in&nd o str&ns$ leg$tur$ (u ar*ata 'i asigur&nd a-rovi1ionarea ei. !lHRelHn, %ratele s$u 3avid 'i -arti1anii s$i, ,*-resura)i -e *asivul 2noRdon, tre/uir$ s$ se su-un$ (&nd se l$s$ iarna. Regele duard ,n(er($ atun(i o -oliti($ de -a(i%i(are= ,i trat$ -e !lHRelHn 'i 3avid (u genero1itate 'i (.iar (u (inste. A-oi ,n(e-u s$ ad*inistre1e Nara Aalilor du-$ siste*ul engle1. 6n%iin)$ (o*itate, (ur)i 'i tri*ise a(olo ;ude($tori itineran)i, (are tre/uiau s$ a-li(e ommon La+. Aale1ii -rotestar$= ei )ineau la ve(.ile lor datini. duard, s-irit -e (&t de .ot$r&t, -e at&t de ,ngust, nu voi s$ tolere1e u1an)e -e (are le (onsidera /ar/are. 6'i *en)inu legile. 5r*$ o r$s(oal$. !lHRelHn 'i 3avid ,'i ($l(ar$ ;ur$*&ntul. Regele, ne,ndu-le(at %a)$ de ori(ine nu res-e(ta un -a(t, lu-t$ ,*-otriva lor, de ast$ dat$ -&n$ la *oarte. !lHRelHn %u u(is ,ntr+o /$t$lie= 3avid %u s-&n1urat, ru-t ,n -atru 'i s%&rte(at. 6n 1EO1 regele ,i d$du %iului s$u duard, n$s(ut ,n Nara Aalilor 'i (res(ut de o /on$ gale1$, titlul de Prin) de Gales, devenit de atun(i titulatura %iului (el *ai v&rstni( al regilor Angliei. #u toate ($ din a(el
113

Pale $ hotare, limite.

*o*ent au %ost introduse legile 'i (utu*ele engle1e, -rin(i-atul r$*ase ,n a%ara regatului 'i nu tri*itea de-uta)i ,n -arla*ent. A/ia ,n se(olul B>"+lea, Henri( al >"""+lea %$(u din Anglia 'i Nara Aalilor un regat uni( ?A(tul de unireJ 1LE6@. ">. 6nving$tor al (el)ilor din Nara Aalilor, duard " nu reu'i s$ ias$ vi(torios ,n lu-ta sa ,*-otriva (el)ilor din 2(o)ia. A(olo se instituise o *onar.ie %eudal$, la un nivel de (ivili1a)ie analog (u (ivili1a)ia anglo+nor*and$. O ,ntreag$ -rovin(ie s(o)ian$ ?!ot.ian@ era -o-ulat$ de engle1i= *ul)i /aroni aveau do*enii de o -arte 'i de alta a %rontierei= o %u1iune -$rea destul de u'oar$. 3u-$ (e *uri regele 2(o)iei, nel$s&nd (a ur*a' de(&t o %eti)$ (are lo(uia ,n Norvegia, duard %$(u o -ro-unere %oarte ,n)elea-t$J s+o ia ,n ($s$+ torie %iul s$u, (eea (e ar %i dus la unirea (elor dou$ regate. "deea -$rea a %i a((e-tat$ de (ea *ai *are -arte a s(o)ienilor 'i duard tri*ise o (ora/ie ,n Norvegia (a s+o adu($ -e -rin)es$. Pentru a o distra -e 7%ata din Norvegia8 ,n ti*-ul ($l$toriei -e *are, se -reg$tiser$ -e nav$ alune, g.i*/ir, s*o(.ine, turt$ dul(e, dar ginga'a (o-il$, ne-ut&nd su-orta grelele (ondi)ii ale tre(erii *$rii, *uri -e dru* 'i *arii seniori s(o)ieni ,n(e-ur$ de ,ndat$ s$+'i dis-ute (oroana. 3oi dintre ei, 4o.n 9alliol 'i Ro/ert 9ru(e, a*/ii ,nrudi)i (u %a*ilia regal$ 'i a*/ii de origine %ran(e1$, -$reau a %i deo-otriv$ de ,ndre-t$)i)i. duard, ales (a ar/itru, atri/ui regatul lui 4o.n 9alliol, (are %u ,n(oronat la 2(one. 3ar regele Angliei, ,*/$tat de %a-tul ($ s+a re(urs la autoritatea lui, (eru noului rege 'i no/ililor s(o)ieni s$+l re(unoas($ dre-t su1eran. >. 2(o)ienii (re1user$ ($ o ase*enea su1eranitate va r$*&ne -ur %or*al$. #&nd duard anun)$ ($ un ,*-ri(inat a ($rui (erere a %ost res-ins$ de o (urte s(o)ian$ va -utea ,n viitor s$ %a($ a-el la tri/unalele engle1e, 4o.n 9alliol intr$ ,n alian)$ (u regele <ran)ei, adversar al lui duard din -ri(ina Aas(oniei, 'i+i (o*uni($ regelui Angliei 7ne,n(rederea sa8, re%u1&nd s$ r$s-und$ la o (.e*are a su1eranului s$u. 7A %$(ut s*intitul ne/unia astaD + ,ntre/$ duard. + 3a($ nu vine la *ine, vo* *erge noi la el8. 6ntr+adev$r, a intrat ,n 2(o)ia, l+a %$(ut -ri1onier -e 9alliol, a luat (u el -iatra s%&nt$ din 2(one des-re (are se s-unea ($ e -$rti(i($ din st&l-ul -e (are s+au ($)$rat ,ngerii lui "a(o/11L 'i a -us s+o ,n(ruste1e ,ntr+un ;il) (are avea s$ serveas($ de atun(i dre-t tron -entru ,n(oronarea re+ gilor Angliei. >". duard ", du-$ (e re-urta o vi(torie, ,n(e-ea totdeauna -rin a+'i ar$ta *$rini*ia. Mai ,nt&i, a'a (u* %$(use 'i ,n Nara Aalilor, i*-use 2(o)iei a(ele legi engle1e (are+i erau dragi 'i -e (are le ad*ira. 2e i1/i de o re1isten)$ nea'te-tat$, nu din -artea /aronilor, (i a -o-orului s(o)ian, (are, su/ (ondu(erea unui (avaler, Gillia* Galla(e, se r$s(ul$. 6n 1adar ie'i duard ,nving$tor la <al:ir:, ,n 1adar -use de+i s-&n1ur$ -e to)i -ri1onierii 'i -e Galla(e ,nsu'i, ,n 1adar devast$ (o*-let regiunea de la %rontier$, ,n(&t o -res(.i*/$ ,ntr+un de'ert. Pe vre*uri ,n($ ro*anii %useser$ sili)i s$ re(unoas($ ($ o vi(torie ,n 2(o)ia era ,ntotdeauna -reludiul ,n%r&ngerii. !iniile de (o*uni(a)ie erau -rea lungi, (li*a -rea as-r$, )ara -rea s$ra($. 6n (roni(ile lui <roissart116 se ,ntrev$d a(este
11% 11!

.luzie la un episod din 6echiul testament $ visul lui 7acob $ ,n =artea genezei. '#. Jean Froissart n. pe la 1///$1//", m. dup) 13??& $ celebru cronicar francez care a

la*enta/ile (aval(ade ale ar*atei engle1e, 7toat$ 1iua -rin *un)i 'i -ustiet$)i s$l/ati(e, %$r$ a g$si vreun dru*, ($rare sau -ote($ 'i %$r$ a ,nt&lni vreun ora', ni(i (as$, ni(i (oli/$8 'i, ,n ta/$ra (ealalt$, r$1/oini(ii s(o)ieni, 7(r&n(eni, ,ndr$1ne)i 'i viguro'i, re1isten)i la o/oseal$, %$r$ (onvoaie *ilitare 'i at&t de (u*-$ta)i ($ se *ul)u*es( dre-t ori(e -rovi1ie (u o desag$ de %$in$ de ov$18. 6n 1EOL duard se (re1u st$-&nul ,ntregii )$ri, ,n 1EO6 Ro/ert 9ru(e r$s(ul$ din nou 2(o)ia 'i %u ,n(oronat la 2(one. >"". Regele Angliei era /$tr&n, in%ir*, dar ;ur$, ,ntr+un straniu ;ur$*&nt *isti(, 7,naintea 3o*nului 'i a !e/edelor8, s$ 1dro/eas($ revolta s(o)ienilor 'i, da($ iese ,nving$tor, s$ nu *ai ia ni(iodat$ ar*ele ,*-otriva (re'tinilor, s$ se du($ ,n Nara s%&nt$ 'i s$ *oar$ a(olo. A(east$ ulti*$ (a*-anie din 2(o)ia ,i -use (a-$t vie)ii. Pe -atul de *oarte, ,'i lu$ r$*as /un de la %iii s$i. !e (eru (a o sut$ de (avaleri s$+l du($ ini*a ,n Nara s%&nt$, s$ nu+i %ie ,n*or*&ntat tru-ul ,nainte de ,n%r&ngerea s(o)ienilor 'i oasele s$+i %ie -urtate ,n %runtea /$t$liei, ast%el (a, *ort %iind, s$+'i du($ ar*atele la vi(torie, (a 'i ,n via)$. l ,nsu'i (o*-use ins(ri-)ia -e (are dorea s+o vad$ gravat$ -e *or*&ntul s$uJ #duardus 5rimus )cotorum Malleus hic est. 5actum serva117. >""". 5actum serva... Ni(i(&nd vreun ;ur$*&nt nu %u *ai -u)in res-e(tat de(&t ;ur$*&ntul a(estui %iu %a)$ de tat$l s$u. duard al ""+lea renun)$ i*ediat la (u(erirea 2(o)iei 'i, (&nd %u (onstr&ns de eveni*ente s$ reia lu-ta ,*-otriva ei, %u /$tut la 9an+ no(:/urn ?1E1F@. ra un /$r/at (iudat, viguros 'i e%e*inat totodat$. 2e ,n(on;ura de %avori)i de+a dre-tul uluitoriJ gr$;dari, tineri *eseria'i, 'i iu/ea *ai ales -e un gas(on, Pierre Aaveston, ale ($rui glu*e e0as-erau (urtea tot at&t (&t ,l a*u1au -e rege. duard al ""+lea nu se interesa de lo( de tre/urile regatului, neav&nd ,n(lina)ii de(&t s-re *un(a *anual$ 'i *u1i($. 3u-$ (e se ($s$tori, ,'i -$r$si ,ndat$ so)ia 7-entru -rietenul s$u Pierre8. 2e 'tia el ,nsu'i at&t de %ri(os ,n(&t (eru s$ %ie ,ntre/at -a-a da($ ar %i un -$(at s$ se %re(e -e (or- (u un ulei (are d$ (ura;. 6n (ele din ur*$ *&nia /aronilor deveni at&t de -uterni($ ,n(&t ,l u(iser$ -e Aaveston. -is(o-ul de Here%ord )inu o -redi($ -e te0tulJ 7!a (a- a* durerea8= e-is(o-ul de O0%ord lu$ dre-t te*$ te0tul Aene1eiJ 7>oi -une vr$;*$'ia ,ntre tine 'i <e*eie 'i ea ,)i va 1dro/i (a-ul8. veni*entele (on%ir*ar$ -ro%e)ia. Regina, (are+'i luase un a*ant, -e Morti*er, se -use ,n %runtea unei r$s(oale ,*-otriva so)ului ei, ,l %$(u -ri1onier 'i -arla*entul o/)inu de la duard al ""+lea s$ renun)e la (oroan$ ,n %avoarea %iului s$u, (are %u -ro(la*at rege su/ nu*ele de duard al """+lea. #&t des-re regele detronat, a(esta *uri ,n (.inuri groa1ni(e. Pa1ni(ii ,l str$-unser$ (u un %ier ,nro'it ?1EC7@. >re*e de (&)iva ani -uterea real$ %u e0er(itat$ de regina+*a*$ 'i de Morti*er. 3ar t&n$rul duard al """+lea era alt%el de o* de(&t tat$l s$u= (ur&nd se revolt$ ,*-otriva tiraniei lui Morti*er, -orun(i s$ %ie arestat 'i u(is ?1EEO@. 3u-$ (are se str$dui s$ %ie un rege -uterni(, a'a (u* %usese /uni(ul s$u, duard ".

descris lumea feudal) occidental) din secolul al 576$lea. . f)cut mai multe c)l)torii de durat) ,n .nglia. 11" )ici zace -duard *ntiul, s%rmtorul sco+ienilor. Pstreaz1+i legmntul.

IV RZBOIUL DE O SUT DE ANI %PRIMA PARTE* ". 6ntre <ran)a 'i Anglia un r$1/oi de(isiv devenise a-roa-e inevita/il. #ara(terul ,nt&*-l$tor al *o'tenirilor %eudale du(ea la o ,n(ru(i'are de destine 'i teritorii. Regele Angliei ?de alt%el, -e ;u*$tate %ran(e1@ de)inea ,n *od legal AuHenne 'i Aas(onia, (are erau ne(esare regelui <ran)ei -entru ,*-linirea teritorial$ a regatului s$u. Regele %ran(e1 s-ri;inea, ,*-otriva regelui Angliei, 2(o)ia, -e (are a(esta tre/uia s+o (u(ereas($ -entru a se si*)i ,n siguran)$ -e insula sa. Ni(i una dintre (ele dou$ situa)ii nu *ai -utea dura. 2e a%ir*$ ,ndeo/'te ($ -ri(ina i*ediat$ a (on%li(tului a %ost (andidatura la tronul <ran)ei a lui duard al """+lea, %iul lui duard al ""+lea 'i al "sa/elei de <ran)a, 'i -rin ur*are ne-otul lui <ili- (el <ru*os. Nu este e0a(t. adev$rat ($, da($ ;uri'tii %ran(e1i ar %i ad*is, a'a (u* %$(user$ de nenu*$rate ori engle1ii, su((esiunea la tron ,n linie %e*inin$, titlurile lui duard la (oroana <ran)ei ar %i avut a(eea'i valoare (a titlurile lui #arol de vreu0, alt ne-ot al lui <ili- al ">+lea, -rin "oana de Navarra. 3ar (&nd, su/ -rete0tul de a a-li(a o ve(.e lege a %ran(ilor, nu*it$ legea sali($, ;uri'tii i+au ,nde-$rtat -e (ei doi -retenden)i 'i l+au ales -e (el *ai a-ro-iat *o'tenitor ,n linie *as(ulin$, -e <ili- de >alois, %iul unui %rate al lui <ili- al ">+lea, duard al """+lea s+a g&ndit at&t de -u)in s$ de(lare r$1/oi -entru a+'i a-$ra dre-turile, ,n(&t a a((e-tat s$ vin$ la A*iens, s$+i -reste1e rivalului s$u o*agiu -entru Aas(onia. Ii a %$(ut+o, (ontrar u1an)elor %eudale, (u (oroana -e (a- 'i -urt&nd o *antie de (ati%ea sta(o;ie, /rodat$ (u leo-ar1i de aur= dar <ili- se *ul)u*i s$ -roteste1e de %or*$, iar duard s+a ,ntors ,n Anglia *ul)u*it de onorurile (are i s+au adus. 6n 1EE1 a (on%ir*at, -rintr+o s(risoare -atent$11M, o*agiul s$u dire(t119. "". 3a($ ,n 1EFO 'i+a asu*at titlul de rege al <ran)ei 'i a -us -e /la1onul s$u (rinii <ran)ei al$turi de leo-ar1ii Angliei, a %$(ut+o la (ererea or$'enilor din <landra. "at$ de (eJ -rin(i-alul -rodus al Angliei era l&na= -rin(i-ala o(u-a)ie a %la*an1ilor era )esutul 'i a-retatul sto%elor. Anglia agri(ol$ 'i <landra *anu%a(turier$ tr$iau ,n si*/io1$. 6ndat$ (e regele <ran)ei -$ru s$ r&vneas($ la <landra 'i ,i i*-use un (o*ite %ran(e1, negustorii engle1i se agitar$. 7 ra vor/a ?s(ria Mi(.elet@, -entru rege, de su((esiunea <ran)ei= -entru -o-or, de li/ertatea (o*er)ului. Adunat$ ,n ;urul 2a(ului (u l&n$, #a*era #o*unelor vot$ (u drag$ ini*$ ar*ate. A*este(ul de industrialis* 'i (avaleris* d$ ,ntregii a(estei istorii un as-e(t /i1ar. M&ndrul duard al """+lea, (are la Masa Rotund$ s+ a legat -rin ;ur$*&nt s$ (u(ereas($ <ran)a, (a 'i a(east$ tag*$ de (avaleri de+a dre-tul ne/un$, (are, ,n ur*a unui leg$*&nt, -oart$ un o(.i a(o-erit (u -ostav ro'u, nu este 2(risoarea -atent$ se tri*itea destinatarului ,n %or*$ des(.is$, deoare(e (u-rindea o (o*uni(are de interes -u/li(, sau, ,n ori(e (a1, %$r$ (ara(ter (on%iden)ial. #o*uni($rile (u (ara(ter -ersonal 'i se(ret se tri*iteau, di*-otriv$, su/ %or*$ de s(risori ,n(.ise (litterae clausae).
11:

11M

-magiu direct, sau principal ,n limba francez) hommage lige( $ actul de omagiu care comporta totalitatea obliga*iilor vasalice i, pe deasupra, prioritare fa*) de alte obliga*ii similare, c)tre un eventual alt suzeran.

totu'i at&t de ne/un$ (a s$ lu-te -e (.eltuiala sa. #andoarea (ru(iadelor )ine de alt$ e-o($= (avalerii de a(u* sunt de %a-t (o*is+voia;orii negustorilor din !ondra 'i Aand8. 3ar negustorii din Aand e1itau s$ de(lare r$1/oi regelui <ran)ei, su1eranul lor, %r$*&nta)i de s(ru-ule (u at&t *ai *ari (u (&t se anga;aser$ s$ -l$teas($ dou$ *ilioane de %lorini -a-ei da($ ar %i (o*is a(east$ ,n($l(are a ,ndatoririlor lor. "a(o/ Artevelde, 'e%ul lor, g$si *i;lo(ul s$ ,*/ine res-e(tarea tratatelor (u violarea lor. 6l s%$tui -e regele Angliei s$ -un$ al$turi de e*/le*a de -e /la1onul s$u e*/le*a <ran)ei. Ii ast%el aliatul %la*an1ilor, 'i nu adversarul lor, ar deveni adev$ratul rege al <ran)ei 'i (el ($ruia ,i -restau ;ur$*&nt. """. R$1/oiul de o sut$ de ani a %ost de(i un r$1/oi dinasti(, un r$1/oi %eudal, un r$1/oi na)ional 'i *ai ales un r$1/oi 7i*-erialist81CO. O/ie(tivul negustorilor engle1i (&nd ,i d$ruir$ regelui dou$1e(i de *ii de sa(i de l&n$ -entru a a(o-eri (.eltuielile de r$1/oi era s$+'i -$stre1e (ele dou$ 1one de in%luen)$ indis-ensa/ile (o*er)ului lorJ <landra, (u*-$r$toare de l&n$, 'i 9ordeau0, -rodu($toare de vin, /anii ,n(asa)i la 9ruges 'i la Aand %iind v$rsa)i ,n s(.i*/ul /utoaielor sosite din 9ordeau0. 6n s%&r'it, tre/uie s$ ad$ug$* ($ r$1/oiul a %ost -o-ular ,n Anglia -entru ($ du(ea ar*atele ,ntr+o )ar$ /ogat$, unde -uteau -r$da din -lin. duard al """+lea 'i /aronii s$i erau 7%loarea (avaleriei8, dar 7s(uturile lor (u /la1oane servir$ dre-t %ir*$ unei ,ntre-rinderi de ;a%8, ale ($rui la*enta+ /ile ravagii se -ot ur*$ri ,n <roissart. 7Ii %ur$ engle1ii st$-&ni -e ora'ul #aen vre*e de trei 1ile= 'i tri*iser$ (u 'alandele toat$ -rada lorJ sto%e, /i;uterii, vesel$ de aur 'i argint 'i alte /og$)ii -&n$ la vasele lor (ele *ari... de ne(re1ut (e a/unden)$ de sto%e au g$sit engle1ii ,n ora'ul 2aint+!Y... !ouviers era un ora' din Nor*andia unde se -rodu(eau *ulte sto%e= era ,ntins, /ogat 'i %$(ea (o*er) *are, dar, ne%iind ora' ,n(.is, %u ($l(at 'i ;e%uit...8 76ntreaga Anglie era -lin$ de lu(ruri (a-turate din <ran)a, ast%el ($ nu se g$sea o %e*eie (are s$ nu -oarte vreo /i;uterie sau s$ nu+i %i tre(ut -rin *&n$ vreo len;erie %ru+ *oas$ sau vreun -a.ar, o -$rti(i($ din -rada tri*is$ din #aen sau din #alais8. ">. interesant de o/servat ($ ,n($ de -e atun(i ,n(e- s$ a-ar$ -rin(i-alele tr$s$turi ale -oliti(ii engle1e, i*-use a(estei )$ri de -o1i)ia sa, (a 'i de %irea -o-orului s$uJ a@ Anglia are nevoie s( *ie st(p4na m(rii, c(ci alt*el ea nu poate nici s(,>i continue comer1ul, nici s( trimit( trupe pe continent >i nici s( 1in( leg(tura cu trupele trimise anterior. 6n($ din -ri*ele 1ile ale a(estui r$1/oi, *arinarii engle1i din (ele inci porturi de)in su-erioritatea 'i ies ,nving$tori ,n /$t$lia de la (luse. At&ta ti*- (&t ,'i *en)ine su-erioritatea naval$, Anglia triu*%$ u'or. Mai t&r1iu, duard al """+lea ,'i va negli;a %lota, %ran(e1ii 'i s-aniolii se vor alia 'i in%erioritatea naval$ a Angliei va *ar(a ,n(e-utul ,n%r&ngerilor sale. /@ Anglia, neput4nd s( trimit( pe continent dec4t armate relativ pu1in numeroase, 3ncearc( s( lupte 3mpotriva adversarilor s(i pun4nd ba0ele unor ligi continentale c(rora le *urni0ea0( subsidii. Ast%el la ,n(e-utul r$1/oiului de o sut$ de ani, duard al """+lea (aut$ s$+'i alie1e ,*-otriva <ran)ei nu nu*ai (o*unele %la*ande, (i 'i
1'?

Hnsui autorul, pun+nd termenul ;imperialist< ,ntre ghilimele, previne asupra sensului foarte general i nu tocmai propriu ,n care ,l ,ntrebuin*eaz). @e ;imperialism< ,n sensul riguros $ social$istoric $ al cuv+ntului se poate vorbi numai de la sf+ritul secolului al 575$lea.

-e ,*-$rat. 7Nu -re(u-e)e'te ,n s(o-ul a(esta ni(i aur, ni(i argint 'i o%er$ /i;uterii s(u*-e seniorilor, doa*nelor 'i do*ni'oarelor8. >. Nereu'ind s$ ,n(.ege a(east$ (oali)ie, era s$ ia .ot$r&rea de a ata(a AuHenne, (&nd 2ir Aeo%%reH de Har(ourt ,i atrase aten)ia ($ Nor*andia nu era a-$rat$. Ast%el se e0-li($ de/ar(area la !a Hougue, (u o *ie de nave, -atru *ii de (avaleri 'i 1e(e *ii de ar(a'i engle1i 'i gale1i ?1EF6@. A %ost un s-e(ta(ol s%&'ietor tre(erea ar*atei -rin a(east$ /ogat$ -rovin(ie 7(are de *ai *ulte genera)ii nu (unos(use r$1/oiul8 'i ai ($rei lo(uitori nu *ai 'tiau (u* s$ se a-ere. 6n (li-a a(eea regele Angliei nu avea alt -lan de r$1/oi de(&t s$ devaste1e (&t *ai *ult <ran)a de nord 'i s$ se retrag$ -rin <landra, ,nainte (a regele <ran)ei s$+'i %i str&ns vreo ar*at$. 3ar, ,n(e-&nd din Rouen, duard g$si toate -odurile de -e 2ena distruse 'i nu -utu tre(e de(&t -e la PoissH. <ili- avusese ti*- s$+'i (.e*e vasalii 'i+i a'te-ta ,ntre 2o**e 'i *are -e engle1ii (are ,n *o*entul a(ela se (re1ur$ -ierdu)i. >i(toriile -e (are le re-urtar$ la #r(H ?1EF6@ 'i *ai t&r1iu la Poitiers ?1EL6@ ,i ui*ir$ 'i+i u*-lur$ de un i*ens orgoliu. 6n 1EF7 -user$ st$-&nire -e #alais, (are le asigura do*ina)ia asu-ra #analului M&ne(ii 'i -e (are ,l vor -$stra dou$ sute de ani, du-$ (e vor %i e0-ul1at a-roa-e -e to)i /$'tina'ii 'i+i vor %i ,nlo(uit (u engle1i. A(i se -etre(e e*o)ionanta -ovestire des-re or$'enii din #alais1C1, (are tre/uie (itit$ ,n <roissart, )in&nd sea*a ,ns$ 'i de re1ervele lui Mi(.elet. >". 3e (e au %ost engle1ii *ereu ,nving$tori ,n a(este (a*-aniiD "storia r$1/oaielor este istoria unei ,ndelungate lu-te ,ntre %or)a de 'o( 'i -roie(til. <or)a de 'o( -oate lua %or*a unei 'ar;e de (avalerie, a unui asalt al in%anteriei, al unui ata( (u (are /lindate. Proie(tilul a %ost (&nd o -iatr$ arun(at$ (u -ra'tia, (&nd o s$geat$, o g.iulea, un glon), un o/u1, o tor-il$. 2u((esul regi*ului %eudal %usese inaugurat -rin triu*%ul unei tru-e de 'o(J (avaleria ,n 1ale. <eudalitatea va %i ruinat$ de artileria regal$ (ultima ratio regum) 'i de dou$ -edestri*i -o-ulareJ ar(a'ii engle1i, suli)a'ii 'i .ale/ardierii elve)ieni. A/ia la s%&r'itul se(olului al B"""+lea ar(a'ii ($-$tar$ un lo( i*-ortant ,n ar*atele engle1e. Ar(ul -rea s(urt al )$ranilor sa0oni tr$gea la *i($ distan)$ 'i n+avea destul$ %or)$ de -$trundere -entru a o-ri o 'ar;$ de (avalerie. Ar/aleta, introdus$ ,n Anglia, (a 'i ,n <ran)a de *er(enarii str$ini, -$ruse o ar*$ at&t de -eri(uloas$ ,n se(olul al B""+lea ,n(&t /iseri(a (eruse, %$r$ su((es, inter1i(erea ei. 3ar ar/aleta (erea -rea *ult ti*- -entru re,n($r(are. 6ntre dou$ des($r($ri, (avalerul -utea str$-unge linia. 3i*-otriv$, ar(ul lung -e (are duard " ,l des(o-erise ,n (ursul (a*-aniilor din Nara Aalilor tr$gea re-ede, -roie(tilul a;ungea -&n$ la o distan)$ de o sut$ 'ai1e(i de *etri 'i -utea )iutui de 'a (oa-sa unui (avaler ,*/r$(at ,n 1ale. duard ", e0(elent (o*andant de o'ti, 'tiuse s$ gru-e1e (u ,nde*&nare, ,n /$t$liile -e (are le+a -urtat, (avaleria u'oar$ 'i ar(a'ii de ti- gali(. Prin statutele -rivind slu;/a *ilitar$ i*-usese tuturor *i(ilor -ro-rietari engle1i %olosirea ar(ului lung. Tenisul, /ilele, -o-i(ele 'i alte ;o(uri %useser$ de(larate ilegale, -entru (a
1'1

0duard al 777$lea a somat oraul =alais s)$i trimit) cheile prin c+*iva cet)*eni, ,mbr)ca*i ,n hain) de penitent i cu treangul la g+t, spre a fi sp+nzura*i, ca pedeaps) pentru rezisten*a opus). Hn caz contrar, amenin*a s) rad) oraul de pe fa*a p)m+ntului. Spre uimirea regelui, cinci or)eni i s$au ,nf)*iat, gata s)$i sacrifice via*a pentru salvarea cet)*enilor. 2icat, 0duard al 777$lea a cru*at at+t oraul c+t i pe cei cinci.

tragerea (u ar(ul s$ devin$ singura distra()ie a su-u'ilor, 7,n a%ar$ de (ei '(.io-i 'i (ei ne-utin(io'i8. Ori(e -ro-rietar (u un venit %un(iar de -atru1e(i de 'ilingi tre/uia s$ -osede un ar( 'i s$ge)i, -$rin)ii %iind datori s$+'i ,nve)e (o-iii s$ trag$ (u el. 6i %u de(i u'or regelui, ,n (li-a ,n (are avu nevoie de ar(a'i -entru /$t$liile sale ,n <ran)a, s$+i re(rute1e %ie dintre voluntari, %ie (er&nd (o*itatelor un anu*it nu*$r de oa*eni. >i(toriile lui duard al """+lea se datorea1$ su-eriorit$)ii ar*elor. >"". 6n *od gre'it regele <ran)ei este ,n%$)i'at la ,n(e-utul a(estui r$1/oi (a %iind *ai 7%eudal8 de(&t adversarul s$u. Ni(i un suveran nu -utea %i *ai %eudal de(&t duard al """+lea, ($ruia ,i -l$(ea (ere*onialul (avaleres(, se %$lea (u (urtoa1ia lui, sus-ina du-$ %e*ei, ;ura s$ re,n%iin)e1e Masa Rotund$, ,n (are s(o- (onstrui turnul (ir(ular din Gindsor 'i ,n%iin)$ Ordinul 4aretierei, (o*-us din dou$ gru-e a (&te dois-re1e(e (avaleri, (o*andate unul de ,nsu'i regele, (el$lalt de %iul s$u, Prin)ul Negru. 3ar (ontinu&ndu+'i ;o(ul (avaleres(, (a 'i /uni(ul s$u, duard al """+lea era un suveran realist. 6'i luase dre-t devi1$J ;/t is as it is... ste a'a (u* este8. 2e dovedea un /un ad*inistrator, (eea (e nu era de alt%el un *are *erit, ,ntru(&t *o'tenise o *onar.ie /ine organi1at$. "*-o1itele erau ,n(asate (u u'urin)$, *ai ales (&nd era vor/a de un r$1/oi -o-ular. #.iar 'i )$ranii engle1i, de trei se(ole ,n(oa(e, ,i urau -e %ran(e1i din (au1a a*intirilor an(estrale (are datau de -e vre*ea (u(eririi, a unei ,ndelungate do*ina)ii de ($tre o no/ili*e 'i o li*/$ a*/ele str$ine. 3i*-otriv$, ,n <ran)a ura %a)$ de Anglia s+a n$s(ut a/ia ,n toiul /$t$liilor din r$1/oiul a(esta. !a ,n(e-ut regele <ran)ei nu se -utu /i1ui -e s-ri;inul -o-orului s$u ,*-otriva invadatorului. >ilanul era ne-$s$tor. Regele n+are ni(i *$(ar -osi/ilitatea s$ re(urg$ la ,*-ru*uturi de la negustorii /oga)i, ni(i s$ se(.estre1e l&na. Multe state -ro+ vin(iale re%u1$ s$ vote1e ta0ele 'i, (&nd le votea1$, (ontri/ua/ilii ,'i *ani%est$ ,*-otrivirea. 7Re1isten)a la i*-o1ite va du(e la (a-itularea <ran)ei ,n %a)a Angliei8. 3in li-s$ de /ani, regele <ran)ei nu+'i -oate str&nge solda)i. >r&nd+nevr&nd, tre/uie s$ se *ul)u*eas($ (u (avaleria %eudal$, ,n($ de -e atun(i ,nve(.it$ 'i (are dis-re)uia -edestri*ea. Ni(i du-$ #r(H no/ili*ea %ran(e1$ nu vrea s$ ad*it$ ideea unei vi(torii a vilanilor. 3eoare(e 'ar;a (avaleriei nu *ai r$1/e'te, ea ,n(ear($ la Poitiers s$ 'ar;e1e ea ,ns$'i -edestruJ dar ata(ul a(esta, ori(&t ar %i %ost de (ura;os, e'u$ ,n %a)a ar(a'ilor.

>""". 6n(e-&nd (u /$t$lia de la Poitiers ?1EL6@, ,n (are regele <ran)ei, "oan (el 9un, a %ost %$(ut -ri1onier de Prin)ul Negru, %iul (el *ai *are al lui duard al """+lea, le()ia este ,n s%&r'it ,n)eleas$. Ar*ata %ran(e1$ re%u1$ lu-ta, se ,n(.ide ,n (astelele %orti%i(ate 'i+ l ;oa($ -e adversar, (are nu+i ,nar*at -entru r$1/oiul de asediu. !a sate )$ranii ,n(e- s$ se sature de inva1ie. 4a(Ques 9on.o**e1CC ,i .$r)uie -e engle1i, el nu+i -rinde -e seniori (a s$ (ear$ /ani -entru r$s(u*-$rarea lor, (u* %a( solda)ii de *eserie, (i ,i u(ide (&nd are o(a1ia. Ar*ata engle1$ r$t$(e'te %$r$ a -utea anga;a o lu-t$. Tru-ele se -l&ng de a(east$ ,ndelungat$ (a*-anie. 6n s%&r'it, ,n 1E61, regele Angliei %a(e -a(e la 9rtignH 'i, du-$ (e -retinde ,ntreg regatul <ran)ei, se *ul)u*e'te (u AQuitania, (o*itatul de Pont.ieu 'i (u #alais. ra o -a(e ine%i(a(e, ($(i nu re1olva singura (.estiune deose/it de serioas$ + suveranitatea engle1ilor asu-ra -rovin(iilor (are nu *ai voiau s$ %ie engle1e. 6n Prigord,
1''

2nchieul 'cumtrul( 3aco $ porecl) generic) a *)ranului francez ,n evul mediu.

,n Ar*agna(, *ul)i *ur*urau, 'i -e /un$ dre-tate, ($ regele n+avea dre-tul s$+'i (ede1e vasalii. Nota/ilit$)ile din !a Ro(.elle s-uneauJ 7Ne su-une* engle1ilor (u vor/aJ dar (u ini*a ni(iodat$8. Re1isten)a a(easta (on)inea ger*enele viitoarelor r$1/oaie 'i -revestea eli/erarea %inal$ a <ran)ei.

V CIUMA NEAGR I URMRILE EI ". 6n(e-utul r$1/oiului de o sut$ de ani (onstituie -entru Anglia o -erioad$ de a-arent$ -ros-eritate. <urni1orii de ali*ente, ar*urierii, (onstru(torii de nave %a( avere. 4e%uirea Nor*andiei du(e la ,*/og$)irea solda)ilor 'i a %a*iliilor lor. Nevoia de /ani a regelui -er*ite ora'elor 'i indivi1ilor s$ (u*-ere li/ert$)i la -re)uri (onvena/ile. 2itua)ia vilanului, (u un se(ol ,nainte ,n($, ,n(e-use a se s(.i*/a (u re-e1i(iune. 2iste*ul o/liga)iilor ,n *un($ %usese st&n;enitor -entru )$ran, -e (are+l ,*-iedi(a s$+'i lu(re1e -$*&ntul -ro-riu. 3ar nu era ni(i %oarte (o*od -entru ad*inistratorul seniorului, (are tre/uia s$ organi1e1e *un(a %olosind o *&n$ de lu(ru inter*itent$ 'i li-sit$ de r$s-undere. 6n se(olul al B"""+lea a-ar dou$ *etode noiJ sau vilanul -l$te'te un ,nlo(uitor (are %a(e, -entru el, *un(a o/i'nuit$ -e -$*&ntul do*eniului= sau -l$te'te seniorului o su*$ de /ani (u (are ad*inistratorul anga;ea1$ *un(itori agri(oli. a-roa-e arenda *odern$, (u singura deose/ire ($ /anii -l$ti)i de )$ran re-re1int$ nu (.iria -entru -$*&nt, (i r$s(u*-$rarea unei servitu)i. "". Adev$ratul arenda' nu ,nt&r1ie s$ a-ar$. 5nii seniori, ,n lo( s$ e0-loate1e o 7re1erv$8, ,n(redin)&nd regia unui ad*inistrator *ai *ult sau *ai -u)in (instit, (are s$ se ,*/og$)eas($ -e so(oteala lor, g$ses( ($+i *ai si*-lu s$+'i -ar(ele1e do*eniul 'i s$ arende1e -$*&nturile. N$ranul, -e de alt$ -arte, so(ote'te ($+i *ai avanta;os s$ (ultive -$*&nturi ,*-re;*uite, (onstituite ,ntr+un lot (o*-a(t, de(&t s$ *un(eas($ -e ni'te -ar(ele dis-ersate (are+i %useser$ atri/uite -&n$ atun(i -e ogoarele (o*unale. Arenda -l$tit$ se nu*e'te ,n latin$ *irma, o su*$ %er*$, de unde (uvintele *erm( 'i *ermier. 3ou$ (lase se de1volt$ atun(i (u re-e1i(iune ,n *ediul rural engle1J a(eea a %er*ierilor, se*i-ro-rietari, li/eri -e -$*&nturile ,n(.iriate de ei, inter*ediari ,ntre (avaler 'i %ostul vilan, 'i a(eea a *un(itorilor agri(oli (are au s($-at de 'er/ie, %ie r$s(u*-$r&ndu+se ei ,n'i'i %ie, ,n s%&r'it, re%ugiindu+se ti*- de un an 'i o 1i ,ntr+un ora' -roteguit -rintr+o (art$. Mult$ vre*e de a(i ,n(olo seniorii 'i -arla*entele vor *ai ,n(er(a s$ lege de -$*&nt *&na de lu(ru, dar vor e'ua. #$(i, a doua 1i du-$ /$t$lia de la #r(H, un %lagel va des-o-ula Anglia 'i va %a(e *ai -u)in -osi/il$ (a ori(&nd resta/ilirea 'er/iei. """. Nu se 'tie -re(is ,n (e au (onstat e-ide*iile de (iu*$, (are at&t de *ult$ vre*e au -ustiit lu*ea. Poate ($ nu*ele a(esta as(undea /oli %oarte di%erite, *erg&nd de la .oler$ 'i (iu*a /u/oni($ -&n$ la gri-a in%e()ioas$. Higiena l$sa de dorit, (ontagiunea se %$(ea re-ede, s-ai*a era universal$. #iu*a din se(olul al B">+lea a %ost denu*it$ (iu*a neagr$ (!lack Death) -entru ($ tru-ul /olnavului se a(o-erea de a/(ese de (uloare

,n(.is$. >enea din Asia 'i a ata(at *ai ,nt&i insula #i-ru -rin 1EF7. 6n ianuarie 1EFM do*nea la Avignon, ,n august ,n(e-use a se ,ntinde de -e -la;a din 3orset s-re (&*-iile din 3evon 'i 2o*erset. Mortalitatea, de'i e0agerat$ de (roni(ari su/ i*-eriul e*o)iei, a %ost i*ens$. 2+a s(ris des-re sate ,n (are nu *ai r$*$seser$ destui oa*eni vii -entru a+i ,n*or*&nta -e (ei *or)i, ,n (are *uri/un1ii ,'i s$-au singuri gro-ile, ,n (are *un(ile (&*-ului erau -$r$site, 'i oile, %$r$ -$stori, r$t$(eau -e 'esuri. -ro/a/il ($ a -ierit o trei*e din -o-ula)ia uro-ei, adi($ a-ro0i*ativ dou$1e(i 'i (in(i de *ilioane de %iin)e o*ene'ti. 6n Anglia e-ide*ia a )inut deose/it de *ult. 2ta)ionar$ ,n 1EF9, a re,n(e-ut ,n anul ur*$tor 'i a redus -o-ula)ia regatului de la -atru *ilioane la (ir(a dou$ *ilioane 'i ;u*$tate. ">. 5r*$rile e(ono*i(e ale unei des-o-ul$ri at&t de ra-ide tre/uie s$ %i %ost ad&n(i. !a sate )$ranii su-ravie)uitori s+au tre1it deodat$ *ai /oga)i, deoare(e ogoarele (o*unale erau ,*-$r)ite la un nu*$r *ai *i( de -arti(i-an)i. M&na de lu(ru %iind redus$, 1ilierii devenir$ -reten)io'i 'i re%ra(tari. 2eniorii, ne*aig$sind *un(itori (are s$ lu(re1e -e do*eniile lor, ($utar$ s$ arende1e -$*&ntul. Nu*$rul arenda'ilor inde-enden)i se *$ri 'i, -ro-rietarii %iind ,n -ani($, ei o/)ineau (ontra(te de arend$ avanta;oase. 5nii /aroni a(ordau s(utiri de arend$ de tea*$ de a+i vedea -e arenda'i -$r$sindu+i. #&)iva ,'i v&ndur$ la -re)uri *odi(e -$*&nturile, ai ($ror -ro-rietari devenir$ )$ranii. Mul)i renun)ar$ la agri(ultur$ -entru a se o(u-a de (re'terea oilor. 2(.i*/area a(easta, ,n a-aren)$ *$runt$, (onstituie totu'i (au1a -ri*ordial$ 'i ,nde-$rtat$ a na'terii "*-eriului /ritani(. #$(i de1voltarea (o*er)ului (u l&n$, nevoia de de/u'euri -entru a(est (o*er), ne(esitatea de a+'i -$stra st$-&nirea asu-ra *$rilor aveau s$ adu($ du-$ sine lenta trans%or*are a unei -oliti(i insulare ,ntr+o -oliti($ naval$ 'i i*-erial$. >. 6n 1adar seniorii 'i -arla*entele ,n(er(ar$, ,n se(olul al B">+lea, s$ lu-te -rin regula*ente 'i legi ,*-otriva ;o(ului %ires( al *e(anis*ului e(ono*i(. 2e vot$ un statut al lu(r$torilor. Ori(e -ersoan$ av&nd *ai -u)in de 'ai1e(i de ani era o/ligat$ s$ *earg$ la *un(a (&*-ului ,n s(.i*/ul unui salariu dinainte de 1EF7 ?salariu dinaintea (iu*ei@. rau s(uti)i nu*ai a(ei (are ,'i (&'tigau e0isten)a -ra(ti(&nd ,n *od notoriu o *eserie (ali%i(at$, -re(u* 'i negustorii. !ordul avea dre-t de ,nt&ietate la *un(a %o'tilor s$i 'er/i= el -utea tri*ite la ,n(.isoare -e (ei (are re%u1au s$+i (ultive do*eniul. Ori(e senior (are a((e-ta s$ -l$teas($ un salariu *ai *are de(&t (el dinaintea (iu*ei era -asi/il de a*end$. 6n s(.i*/, -rodusele ali*entare tre/uiau s$ %ie v&ndute lu(r$torilor la -re)uri re1ona/ile. 2+a ,nt&*-lat 'i (u legea asta (e se ,nt&*-l$ (u toate legile (are -retind s$ sta/ili1e1e salariile 'i -re)urileJ a-li(area ei a ,nt&*-inat *ari di%i(ult$)i. 2tatutul lu(r$torilor r$*ase ,n vigoare -&n$ la ur(area -e tron a lisa/etei= ti*- de dou$ se(ole toate -arla*entele se -l&nser$ ($ statutul este ,n($l(at= (u toate a(este -l&ngeri, -atronii 'i lu(r$torii se ,n($-$)&nar$ s$ o(oleas($ legea. 6n registrele (astelelor de -e vre*ea a(eea se vede ($ ad*inistratorii, du-$ (e indi(au -re)ul -l$tit -entru se(eri' 'i treierat, 'tergeau (i%ra ,ns(ris$ 'i o ,nlo(uiau (u o alta, *ai *i($. #el dint&i -re) e %$r$ ,ndoial$ (el verita/il= al doilea era destinat s$ se -un$ ,n (on(ordan)$ (u legea. 5n senior s-unea unui )$ranJ 72alariul du*itale va %i (el din 1EF7, -entru ($ ori(e alt$ ,n)elegere ar -utea s$ ne adu($ ne-l$(eri, dar vei avea dre-tul s$ tri*i)i oile la -$s(ut

-e -$'unile do*eniului ,n *od gratuit8. 5n al doilea a(orda alt%el de avanta;e, 'i (on(uren)a du(ea la ridi(area salariilor. !a (&)iva ani du-$ (iu*$ se (onstat$ ($ salariile agri(ole din toat$ )ara au (res(ut (u LOZ -entru /$r/a)i 'i 1OOZ -entru %e*ei. 6n 1EEC -$*&ntul adu(e -ro-rietarului s$u COZ din valoarea sa ,n /ani= ,n 1ELO -ro%itul s(ade la F sau LZ. >". #iu*a, (are a ruinat -e senior, l+a ,*/og$)it -e *i(ul arenda'. Nu nu*ai ($ a(esta a -utut s$ (u*-ere -$*&nturi sau s$ ia ,n arend$ la -re)uri (onvena/ile, dar, -e (&nd seniorul -l$te'te *&na de lu(ru *ai s(u*-, arenda'ul, (are *un(e'te (u %a*ilia, nu su%er$ din (au1a *a;or$rii salariilor. Pe -ia)$, la t&rguri, ,'i -oate vinde legu*ele sau gr&ul la -re)uri *ai *i(i de(&t (ele ale do*eniului 'i s$ reali1e1e totu'i un /ene%i(iu serios. Ii 1ilierul e *ai %eri(it de(&t ,nainte= da($ un senior riguros -retinde s$+i i*-un$ statutul lu(r$torilor, el %uge ,n -$dure 'i a-oi (aut$ s$ a;ung$ ,ntr+un alt (o*itat, unde nevoia de *un(itori e at&t de stringent$ ,n(&t nu i se -rea (er e0-li(a)ii a*$nun)ite unui o* (are+'i o%er$ /ra)ele de *un($. Ast%el, ,n ti*- (e -e (&*-ul de /$taie ar(a'ul devine au0iliarul indis-ensa/il al (avalerului, a-oi ,nving$torul lui, -e ogoare )$ranul devine un aso(iat de (are tre/uie s$ se )in$ sea*a. Mul)i se -l&ngeau de astaJ 7!u*ea *erge din r$u ,n *ai r$u + s(ria AoRer1CE ,n 1E7L + (&nd (io/anii 'i v$(arii (er *ai *ult -entru *un(a lor de(&t (erea ,nainte un ad*inistrator. Pe vre*ea *ea *un(itorii nu *&n(au -&ine de gr&u. 2e .r$neau (u %asole sau (u gr$un)e *ai ordinare 'i nu /eau de(&t a-$= la-tele 'i /r&n1a erau adev$rate tru%andale -entru ei. Atun(i lu*ea era a'a (u* tre/uie s$ %ie -entru oa*enii de tea-a asta. Trei lu(ruri sunt %$r$ *il$ (&nd le la'i s+o ia ra1naJ inunda)ia, in(endiul 'i *ul)i*ea oa*enilor de ;os. AW vre*uri, vre*uriW ,n(otroD ($(i -o-orul, (are n+ar tre/ui s$ se o(u-e de(&t de *un(a lui, -retinde s$ %ie *ai /ine .r$nit de(&t st$-&nii...8 6n toate ti*-urile au e0istat ase*enea -l&ngeri, 'i tot at&t de 1adarni(e. <ie s-re /u(urie, %ie s-re ,ntristare, adev$rul e ($ siste*ul %eudal se (l$tina, su/*inat din toate -$r)ile. Mi(ro/ul (iu*ei negre deter*inase ,n nu*ai (&)iva ani o e*an(i-are -e (are ,n se(olul al B""+lea s-iritele (ele *ai ,ndr$1ne)e ni(i n+ar %i -utut s+o (on(ea-$1CF. >"". 3ar ,nainte de a se trans%or*a ,ntr+o ino%ensiv$ 7gentrH81CL, no/ili*ea %eudal$ se va ,n(arna ,n($ ti*- de un se(ol ,n ni'te %iguri (u*-lite. 6n vre*e (e seniorul *i;lo(iu s$r$(e'te, -rin ur*are sl$/e'te, (&)iva *ari /aroni devin ni'te adev$ra)i *i(i regi. 2e ($s$tores( ,ntre ei 'i %or*ea1$ o (ast$ ,n(.is$, legat$ de %a*ilia regal$. Regii Angliei ,'i iau atun(i o/i(eiul de a asigura %iilor lor ni'te do*enii %oarte ,ntinse, al($tuite -rin a-ana;e 'i ($s$torii. Prin)ul Negru se ,nsoar$ (u %ii(a (ontelui de Tent= un alt %iu al regelui, !ionel, devine (onte de 5lster= un altul, "oan de Aand, se ($s$tore'te (u
1'/ 1'3

John AoUer circa 1//?$13?#& $ poet englez 0 mai corect s) consider)m c) flagelul ciumei a avut o pondere ,n accelerarea procesului de disolu*ie a vechilor forme ale rela*iilor dintre nobili i *)rani, proces care ,n .nglia s$ar fi produs oricum i ,n orice caz mai repede dec+t pe continent, datorit) mai multor factori specifici $ economico$sociali i geografici. .cetia au fost determi$ nan*i, pe c+nd ciuma a fost un factor secundar i incidental. @ovad) faptul c) ciuma a f)cut ravagii i ,n alte p)r*i ale 0uropei, dar rela*iile feudale bazate pe renta ,n munc) sau produse au persistat acolo mai mult dec+t ,n .nglia. 1'% 2ic) nobilime rural).

*o'tenitoarea %a*iliei !an(aster ?-ri*a (as$ du(al$@ 'i -osed$ 1e(e (astele %orti%i(ate, -rintre (are (ele/rul TenilRort., s*uls %a*iliei de Mont%ort. #ontele de Mar(. are 'i el vreo 1e(e %ort$re)e= (ontele de GarRi(: 'i (ontele de 2ta%%ord, %ie(are (&te dou$ sau trei (astele. !ord Per(H, (onte de Nort.u*/erland, -osed$ (&teva *$r(i din -artea de nord ,n nu*ele regelui, dar 'i ,n nu*ele lui -ro-riu. To)i a(e'ti *ari seniori ,ntre)in (o*-anii de solda)i, (are nu *ai sunt vasali, (i *er(enari 'i -e (are ,i ,n(.iria1$ regelui -entru r$1/oaiele sale (u <ran)a. 6n intervalul dintre (a*-anii, sold$)oii a(e'tia, (are se -li(tises(, ;e%uies( %er*ele, %ur$ (aii, violea1$ %e*eile, se %a( st$-&ni -e do*enii. 6n 1adar -arla*entul d$ ordin *agistra)ilor s$+i de1ar*e1e. Ar tre/ui un sheri** %oarte ,ndr$1ne) (are s$ ia ar*ele din *&na a(estor t&l.ari. 3e alt%el slu;/a de sheri** e ,n de($dere. )heri**,ul din se(olul al B">+lea nu *ai este un *are senior, (i de (ele *ai *ulte ori un (avaler, nu*it ,*-otriva voin)ei sale 'i (are e %oarte ner$/d$tor s$ trea($ anul (a s$ lase altuia a(east$ (orvoad$. Pu)in (&te -u)in va %i ,nlo(uit (u ;ude($torul de -a(e, %un()ionar aristo(rati( 'i /enevol, *agistrat a*ator (are va ;u(a *ai t&r1iu, ,n istoria )$rii, un i*ens 'i *inunat rol. 3ar ,n se(olul al B">+lea ;ude($torul de -a(e a/ia a-are= sheri**,ul e ne-utin(ios= /andi)ii no/ili, 7*&ndri (o-ii ai lui !u(i%er8, %a( din (asele lor vi1uini de .o)i 'i ,'i .$r)uies( /ie)ii lor ve(ini.

VI PRIMII CAPITALITI ENGLEZI ". 3u-$ (e r$1/oiul 'i (iu*a au dus la s-argerea (adrului %eudal, (adrul g.ildei 'i al (or-ora)iei a devenit 'i el -rea str&*t. P&n$ ,n se(olul al B">+lea, l&na, -rin(i-alul -rodus al Angliei, era e0-ortat$ ,n <landra, (are o trans%or*a ,n -ostav. Anglia %a/ri(a 'i ea )es$turi -entru u1ul -o-orului, dar su/tilele se(rete ale *eseriei r$*&neau ,n *&inile )es$torilor din 9ruges 'i din Aand. A-oi se ivise o 'ans$ de a *uta ,n Anglia a(east$ ,ndeletni(ire. Or$'enii %la*an1i se (ertaser$ (u seniorul lor= regele <ran)ei s-ri;inindu+l, *e'te'ugarii din <landra %useser$ ,nvin'i 'i *ul)i dintre ei nevoi)i s$ se e0-atrie1e. 2e ,ndre-taser$ s-re Anglia, adu(&nd (u ei tradi)iile 'i -ro(edeele lor. duard al """+lea dorea s$ -rote;e1e a(east$ industrie n$s(&nd$= ,n 1EE7 inter1ise at&t i*-ortul de -ostav str$in (&t 'i e0-ortul de l&n$. A(easta a ,nse*nat ruinarea <landrei, ($(i -e atun(i nu e0ista alt$ -osi/ilitate de a -ro(ura l&n$ ,n *ari (antit$)i de(&t din Anglia. 6n(e-&nd r$1/oiul (u <ran)a, duard al """+lea nu *ai -utu *en)ine e*/argoul ,n toat$ rigoarea sa, -entru ($, din *otive -oliti(e, era silit s$+'i *ul)u*eas($ alia)ii %la*an1i= dar i*-use totu'i un tari% -rote()ionist. Ta0ele -er(e-ute asu-ra )es$turilor e0-ortate din Anglia erau nu*ai de CZ, -e (&nd asu-ra l&nii se ridi(au -&n$ la EEZ. ra o -ri*$ a(ordat$ %raudei. 5nii negustori o(olir$ legea s(o)&nd din )ar$ oi netunse, dar -arla*entul inter1ise tra%i(ul a(esta. Planul lui duard al """+lea reu'i, 'i -rodu()ia de -ostav deveni -ri*a industrie engle1$. "". 2osirea unor -ost$vari %la*an1i antren$ (rearea ,n Anglia, (u toat$ e0isten)a g.ildelor, a unor adev$rate ,ntre-rinderi (a-italiste. Produ()ia de -ostav e una din (ele *ai (o*-le0e, 'i nu*$rul o-era)iilor ne(esare -entru trans%or*area l&nei /rute ,ntr+un

-rodus %init, destul de ridi(at. !&na tre/uia sortat$, vo-sit$, a*este(at$, d$r$(it$, toars$, )esut$, *aterialul )esut tre/uia degresat, ($l(at, s($*o'at, tuns, (ur$)at de noduri 'i, ,n s%&r'it, -resat -entru a ($-$ta str$lu(ire. 3u-$ (on(e-)iile evului *ediu, %ie(are din a(este o-era)ii tre/uia s$ %ie %$(ut$ de o (or-ora)ie deose/it$. u'or de ,n)eles (e (o*-li(a)ii se iveau ,n (ursul v&n1$rilor 'i (u*-$r$rilor (are tre/uiau s$ ai/$ lo( de+a lungul a(estor -ro(ese de trans%or*are. Pentru e0e(utarea unei singure (o*en1i, era nevoie s$ se o/)in$ a(ordul a (in(is-re1e(e (or-ora)ii. Ni*i( *ai is-ititor -entru (el (are lu(rea1$ la -iu$ sau -entru un negustor de -ostav de(&t s$ (u*-ere l&n$, s+o dea la tors 'i la )esut du-$ (o*and$ 'i s$ su-raveg.e1e toate (elelalte o-era)ii -&n$ la v&n1are. 3ar o ast%el de (on(entrare a *un(ii era (ontrar$ -rin(i-iilor g.ildelor. Nu tre(u ,ns$ *ult 'i ,ntre-rin1$torii, (a s$ s(a-e de a(este o/sta(ole, se instalar$ la )ar$. A(est nou ti- de -rodu($tor, (are (u*-$r$ l&n$ (u ridi(ata 'i vinde -rodusul %init, va (onstrui (ur&nd u1ine. 6n se(olul al B">+lea e0istau la 9arnsta-le doi *anu%a(turieri, (are -l$teau %ie(are un i*-o1it (al(ulat la o -rodu()ie de o *ie de /aloturi -e an. 2u/ do*nia lui Henri( al >"""+lea, un oare(are 4a(: de NeR/urH va instala dou$ sute de r$1/oaie de )esut ,ntr+o singur$ (l$dire 'i va %olosi 'ase sute de *un(itori. """. 2e a-ro-ie ti*-ul (&nd tinerii engle1i (u s-irit aventuros vor %i *ai is-iti)i de (o*er)ul ,n stil *are de(&t de r$1/oaiele (avalere'ti. 6ntr+o (or-ora)ie din se(olul al B"""+ lea, un *aistru avea viitorul asigurat, dar -osi/ilit$)i li*itate. Pre)urile de v&n1are 'i de (u*-$rare %iind (ontrolate, nu -utea s$ %a($ re-ede avere. Marii negustori de la %inele evului *ediu nu se *ai su-un unor reguli -rea -rudente. >ia)a lor ui*itoare i*-resionea1$ i*agina)ia -o-ular$. i iau lo(ul (avalerilor r$t$(itori din /alade. 2ir Ri(.ard G.ittington, de trei ori lord+-ri*ar al !ondrei, devine eroul unei legende. Ra-+ so1ii -ovestes( (u*, /iet or%an %iind, slu;ea la /u($t$ria unui *are negustor... Pe atun(i era un o/i(ei (a ori(e ar*ator (are tri*itea o nav$ la *ari de-$rt$ri s$ dea voie %ie($ruia dintre servitorii s$i s$ de-un$ un o/ie(t oare(are -e vas, d&nd ast%el 'i (elor *ai u*ili 'ansa de a %i /ine(uv&nta)i de 3u*ne1eu... 3i(: G.ittington n+are ni*i( alt(eva -e lu*e de(&t o -isi($, 'i+i d$ dru*ul -e (ora/ia (e ur*a s$ -le(e. Or, nava trage la )$r*ul ,nde-$rtat al unui regat /ar/ar ,n (are -alatul regelui era n$-$dit de 'oare(i. !a re(o*andarea ($-itanului de vas, regele ia -isi(a 'i, ,n(&ntat de servi(iile ei, (a s$ -$stre1e ani*alul, o%er$ -entru el de 1e(e ori valoarea ,n($r($turii. 3i(: G.ittington se tre1e'te deodat$ *are /og$ta'... Realitatea a %ost *ai -u)in ro*anti($= adev$ratul G.ittington, *are (o*er(iant, a ,*-ru*utat regelui ni'te /ani 'i, nu*it staroste al (o*-aniei negustorilor ta-ei1C6, 'i+a re(u-erat (u -risosin)$ su*a din dre-turile va*ale. ">. Gillia* #anHnges, (o*er(iant de -ostav din 9ristol, este un alt e0e*-lar de a(est ti- nou de (a-italist (are %a(e a%a(eri ,n lu*ea ,ntreag$. 6nsu'i regele Angliei s(ria *arelui *aestru al (avalerilor teutoni 'i regelui 3ane*ar(ei (a s$ re(o*ande -rote()iei lor -e su-usul s$u devotat Gillia* #anHnges. !a 9ristol a(esta era vi1itat de duard al ">+lea ,n -ro-ria sa (as$. Avea su/ ordinele sale o-t sute de *arinari 'i a to(*it -e (.eltuiala sa o sut$ de dulg.eri 'i 1idari (a s$ (l$deas($ o /iseri($ -e (are a o%erit+o
1'!

=ompania 0tapei era o companie privilegiat) de negustori, av+nd monopolul nego*ului prin portul dotat cu dreptul de depozit al m)rfurilor care intrau ,n .nglia.

ora'ului s$u natal, 9ristol. !a /$tr&ne)e s+a ($lug$rit 'i a *urit (a de(an al (olegiului din Gest/urH. Pu)in (&te -u)in a(e'ti *ari negustori engle1i au luat lo(ul !igii .anseati(e ,n (e -rive'te a%a(erile (ontinentale. 9an(.erii lo*/ar1i 'i %lorentini, (are+i ,nlo(uiser$ -e evrei ,n Anglia, %ur$ ei ,n'i'i ,nlo(ui)i de engle1i. 9an(.erii 9ardi din <loren)a se ruinaser$, de alt%el, ,n servi(iul regelui duard al """+lea. 6*-ru*ut&ndu+i su*e *ari -en+ tru (a*-ania sa ,n <ran)a 'i sosind s(aden)a, el a re%u1at -ur 'i si*-lu s$ restituie /anii, ast%el ($ din (au1a r$1/oiului de o sut$ de ani au s$r$(it nu*eroase %a*ilii %lorentine. 6n($ de -e atun(i neutrii au des(o-erit (&t e de -eri(ulos 'i de li-sit de sens s$ ,*-ru*u)i /ani /eligeran)ilor. >. 2u/ in%luen)a *arilor negustori, g.ildele se trans%or*$. Nu *ai do*ne'te egalitatea. 6*/r$($*intea 'i -etre(erile a;ung la un ase*enea lu0 ($ nu*ai (ei *ai /oga)i -uteau s$ le %a($ %a)$. #or-ora)ia (o*er(ian)ilor de vin a -ri*it ,ntr+o singur$ sear$ (in(i regi la un /an(.et. #al%ele de *e'te'ugari, (are odinioar$ ar %i -utut -retinde s$ devin$ *ai'tri, se v$d ,nde-$rtate de la a(easta. le ,n(ear($ s$ se a-ere (re&nd 7g.ilde de lu(r$tori8, (are /oi(otea1$ -e *ai'trii r$i. A-are ast%el tendin)a de a se %or*a dou$ (lase distin(te. Tot atun(i ,n(e- 'i s(andalurile %inan(iare. Negustorii din se(olul al B""+lea n+ au %ost ni(i ei %$r$ -ri.an$ 'i destui au %ost -u'i la st&l-ul in%a*iei, dar %raudele lor %useser$ *i(i -entru ($ a%a(erile erau si*-le 'i u'or de (ontrolat. O dat$ (u *arele (a-italis* ,n(e-e inevita/ila (&rd$'ie dintre (ei /oga)i 'i -uterea -oliti($. 6n ti*-ul /$tr&ne)ii lui duard al """+lea, (el *ai t&n$r dintre %iii s$i, "oan de Aand, du(e de !an(aster, se ,n(on;oar$ de %inan(iari %$r$ s(ru-ule. 5n negustor /ogat din !ondra, Ri(.ard !Hon, intr$ -rin *i;lo(irea lui ,n #onsiliul -rivat 'i devine 'e%ul unei adev$rate 7/ande8. Pe (&nd toat$ l&na regatului tre/uia s$ trea($ -rin -ortul #staple ?atun(i #alais@, unde se a(.itau ta0ele, Ri(.ard !Hon o/)inu s$+'i tri*it$ l&na -rin alte -orturi, unde nu -l$tea ni(i o dare. l adun$ ast%el o i*ens$ /og$)ie. 6*-reun$ (u lordul !ati*er, -rieten 'i (on%ident al du(elui de !an(aster, a(a-area1$ *$r%urile (are soses( ,n Anglia 'i %i0ea1$ -re)ul la /unul s$u -la(, ast%el ($ unele *$r%uri devenir$ at&t de rare ,n )ar$ ($ -o-ula)ia s$ra($ a/ia avea (u (e tr$i. Mano-ere (u totul (ontrare s-iritului evului *ediu, (are (re1use ,n -re)uri %i0ate, ,n /ene%i(ii li*itate 'i (onsiderase dre-t (ri*$ ori(e (o*/ina)ie destinat$ s$ du($ la ur(area -re)ului *$r%urilor de (onsu*. 3ar a(est s-irit al evului *ediu dis-are= regele este a(u* su/ do*ina)ia negustorilor= ei intr$ ,n -arla*entele sale= nu*ai ei ali*entea1$ vistieria. Politi(a e0tern$ dus$ de a(i ,nainte de Anglia va %i ,n %avoarea lor1C7.

VII NEORNDUIELI N BISERIC

1'"

0 discutabil dac) o afirma*ie aa de categoric) se poate raporta la politica e9tern) englez) de la sf+ritul secolului al 576$lea. Faptul e admis, de obicei, cam din epoca dinastiei 8udor secolul al 567$lea&.

". 3u-$ inva1ii, /iseri(a ro*an$ (ivili1ase Anglia. a insu%lase (elor -uterni(i un stro- de *odera)ie 'i (elor /oga)i un -i( de *il$. A-oi -uterea 'i /og$)ia au (oru-t+o 'i -e ea. 2%in)ii tre/uiser$ s+o re%or*e1e de (&teva ori 'i s+o readu($ la virtu)ile (titorilor ei. <ie(are re%or*$ %usese ur*at$ de o nou$ -r$/u'ire. #$lug$rii din #,teau0, (a 'i a(ei din #lunH, %ra)ii (er'etori, (a 'i ($lug$rii, au ($1ut -rad$ tenta)iilor se(olului. 6n a(el s%&r'it al se(olului al B">+lea, (&nd o lu*e ,ntreag$, (are avusese *$re)ia ei, ter*ina -rin a se des(o*-une, /iseri(a -$rea unul dintre (ele *ai /olnave organe ale (or-ului so(ial. a *ai d$du na'tere ,n Anglia (&torva oa*eni *ari, dar (are erau *ai (ur&nd ad*inistratori de(&t -reo)i. 5n e-is(o-, -ro-rietar a trei1e(i sau -atru1e(i de do*enii, 'tia s$ (ontrole1e de *inune so(otelile ad*inistratorilor s$i, s$ slu;eas($ -e rege, %ie ,n %runtea (an(elariei, %ie a vistieriei= nu se *ai o(u-a de lo( de su%letele oa*enilor. Marele -oet engle1 al a(elei e-o(i, !angland, (riti( (u at&t *ai ,nver'unat al /iseri(ii (u (&t era un (atoli( %ervent, se -l&nge de to)i e-is(o-ii in partibus1CM (are %urni(au atun(i -rin Anglia, -rela)i (are -oart$ nu*ele de Ninive sau 9a/Hlon, n+au %ost ni(iodat$ -rin dio(e1ele lor 'i se ,*/og$)es( t&rnosind altarele sau as(ult&nd s-ovedaniile (are ar %i tre/uit s$ %ie %$(ute -reotului -aro.iei. Printre (ei *ai /uni (leri(i, (&teva (on'tiin)e nelini'tite g&ndeau ($ /iseri(a se ,nde-$rta de do(trina (re'tinis*ului, ($ datoria unui -reot era s$ ia dre-t -ild$ s$r$(ia evang.eli($ 'i ($, da($ tre/uia s$ se dea #e1arului (e+i al #e1arului, nu era un *otiv s$ se uite ($ 3u*ne1eu este deasu-ra #e1arului. 76n %ond se (io(neau dou$ (on(e-)ii des-re /iseri($J a(eea a lui Arigore al >""+lea 'i a(eea a s%&ntului <ran(is( din Assisi, a /iseri(ii evang.eli(e 'i a (lerului (e1arian8. "". 6n Anglia, (u (&t e-is(o-ii 'i ($lug$rii se ,*/og$)eau, (u at&t -reo)ii -aro.iilor erau 'i *ai nevoia'i. 6n -rin(i-iu -reo)ii tre/uiau s$ tr$ias($ din 1e(iuial$ 'i s$ s(oat$ din ea -o*enile 'i (.eltuielile de ,ntre)inere ale /iseri(ii. 3ar seniorii (are dis-uneau de o -aro.ie ,'i %$(user$ o/i(eiul de a 7redistri/ui8 veniturile, adi($ de a le atri/ui unui e-is(o- sau unei a/a)ii. >i(arul nu *ai -ri*ea ,n a(est (a1 de(&t ni'te su*e in%i*e. 3u-$ *area (iu*$ deveni i*-osi/il s$ se g$seas($ -reo)i -entru -aro.iile (ele *ai s$ra(e. 5n statut analog (u (el al lu(r$torilor inter1i(ea, -entru a evita (on(uren)a, s$ li se -l$teas($ *ai *ult de 'ase livre -e an= statutul n+a %ost res-e(tat 'i ,n(asau -&n$ la dou$s-re1e(e livre, dar s$r$(ia lor tot *are era. Ast%el ($ *ul)i dintre ei erau ignoran)i, *ai -reo(u-a)i s$ v&ne1e un ie-ure -e (&*-ul ve(in de(&t s$+i edu(e -e enoria'i. 5nii ,n(.iriau -re1/iteriul unui %er*ier 'i ni(i nu lo(uiau ,n -aro.ie. 2la/ele lor /ene%i(ii o(a1ionale erau a(a-arate de ordinele ($lug$rilor (er'etori, ai ($ror 7%ra)i8 alergau -rin )ar$ 'i se ,ns$r(inau s$ s-un$ liturg.ia ,n *$n$stiri. Tre/uie (itit ne*ilosul -ortret %$(ut de #.au(er ($lug$rului (are u*/l$ din sat ,n sat, intr$ ,n %ie(are (as$, (unoa'te %ie(are gos-odin$ din dru*ul s$u, (ere %$in$, /r&n1$, (arne de va($ 7sau ori(e alt(eva= n+ave* dre-tul s$ alege*8, a-oi notea1$ (u gri;$ -e o t$/li)$ de ivoriu nu*ele /ine%$($toarelor, (a s$ se roage -entru ele, 'i, ,ndat$ (e iese din sat, 'terge r&1&nd toate nu*ele. Ii nu nu*ai 7%ratele8 %$(ea ast%el (on(uren)$ -reotului, dar se *ai vedeau (ir(ul&nd -rin satele Angliei 7iert$torii8 (are veneau din Ro*a, -urt$tori ai unor s(risori -e(etluite (u sigiliul
1'#

0piscop care nu$i avea reedin*a acolo unde era numit. 1urta numai titlul, avea drept la venituri episcopale, dar se ,nt+mpla s) nu mearg) niciodat) s)$i vad) enoriaii.

-onti%i(al, s(risori (are le d$deau dre-tul s$ ierte -$(atele 'i s$ a(orde indulgen)e a(elora (are le (u*-$rau reli(ve. #.au(er, ($ruia %alsa religie ,i st&rne'te *ereu verva, ni+l arat$ -e 7iert$tor8 -redi(&nd -e te*aJ ;$adix malorum cupiditas... R$d$(ina tuturor relelor este l$(o*ia8, 'i v4n04nd a-oi s$tenilor dre-tul de a s$ruta o (utiu)$ oare(are de (ristal, ,n (are se a%la un os 'i ni'te 1dren)e. """. A(ela'i a*este( de (u-iditate 'i religie ,i indignea1$ -e #.au(er 'i !angland (&nd des(riu (ur)ile de ;ude(at$ e(le1iasti(e. 5n ar.idia(on avea atun(i dre-tul s$ (ite1e ,naintea (ur)ii sale ori(e -ersoan$ din dio(e1$ vinovat$ de un deli(t *oral, ,n s-e(ial de adulter. 2e -ot i*agina a/u1urile unei atari -uteri. 5neori tri/unalul e(le1iasti( era at&t de venal ,n(&t (ei *ai *ari -$($to'i din dio(e1$ nu aveau de(&t s$ -l$teas($ un a/ona*ent anual (a s$ %ie l$sa)i ,n -a(e= se ,nt&*-la uneori (a ar.idia(onul s$ %ie o* (instit, dar (a a-rodul s$u, summoner, -rea /ine in%or*at asu-ra vi(iilor (o*-atrio)ilor s$i, s$ e0er(ite asu-ra (redin(io'ilor un adev$rat 'anta;, a*enin)&ndu+i (u (itarea ,n %a)a (ur)ii da($ nu i se (u*-$ra t$(erea. !a ,n(e-ut (ur)ile (onda*nau -e vinova)i la -eniten)$ sau la -elerina;e. 7Po($in)a era s%&nt$ -entru -eniten)i 'i -elerina;ul a %ost o *are %or)$ so(ial$8. Pe dru*ul s-re #anter/urH se ,nt&lneau (avalerul, negustorul, )es$torul, ($lug$ri)a, *edi(ul, se ,ntre)ineau %r$)e'te 'i, st&nd de vor/$ unii (u al)ii, (i1elau ,n a(ela'i ti*li*/a 'i su%letul engle1. 3e ase*enea, -elerina;ele %$(ur$ (unos(ute *ultor engle1i )$rile str$ine. 6n o-era lui #.au(er t&rgovea)a din 9at. a %ost la "erusali*, la Ro*a, la 2antiago de #o*-ostella 'i la #olonia 'i are *ii de istorisiri de %$(ut (u -rivire la ($l$toriile ei. 3ar -u)in (&te -u)in a intrat ,n o/i(ei r$s(u*-$rarea -eniten)elor 'i a -elerina;elor (u a*en1i /$ne'ti. 2(e-ti(ul #.au(er, -iosul !angland 'i teologul GH(li% (onda*n$ de (o*un a(ord a(east$ s(andaloas$ v&n1are de iert$ri a -$(atelor. Monar.ia ,ns$'i se arat$ ostil$ tri/unalelor e(le1iasti(e, sus-e(tate totdeauna de (&rd$'ie (u Ro*a. duard al """+ lea editea1$ ,n 1ELE (ele/rul statut 5raemunire, (are asi*ilea1$ (u tr$darea %a-ta unui su-us engle1 (are soli(it$ sau a((e-t$ o ;urisdi()ie str$in$. ?3enu*irea legii vine de la %or*ula so*a)ieiJ ;5raemunire *acias... Pune+i ,n vedere (ut$ruia...8@. ">. GH(li% ?a-ro0i*ativ 1ECO+1EMF@, s-irit ,ndr$1ne), re%or*at *ult$ vre*e ,nainte de Re%or*$, *agistru al .usi)ilor din 9oe*ia 'i -uritan ,nainte de a %i e0istat (uv&ntul, a-ar)inuse la ,n(e-utul (arierei sale 7/iseri(ii (e1ariene8. <usese ,n servi(iul (oroanei, tri*is (a a*/asador la 9ruges, a-oi devenise la O0%ord unul din teologii (ei *ai (ele/ri ai universit$)ii. "1/it de i*oralitatea de -e vre*ea sa, a;unse la (on(lu1ia ($, -entru a+i reda /iseri(ii virtu)ile, tre/uia des-uiat$ de /unuri 'i readus$ la s$r$(ia -ri*itiv$. A-oi deveni 'i *ai ,ndr$1ne) ,n g&ndurile sale. 6n (artea saJ De domino divino, el ar$ta ($ 3u*ne1eu este suveranul universului 'i d$ -uterea sa (a %eud unor 'e%i lu*e'ti. l deleag$ ast%el -uterea sa unor %iin)e i*-er%e(te, -a-i sau regi= tuturor a(estora (re'tinul tre/uie s$ le dea as(ultare. 7Pe -$*&nt 3u*ne1eu tre/uie s$ as(ulte de diavol8. 3ar %ie(are (re'tin de)ine de la 3u*ne1eu -u)in din dominium,ul s$u. l tre/uie s$ se adrese1e dire(t tri/unalului lui 3u*ne1eu da($ re-re1entan)ii lui 3u*ne1eu -e -$*&nt nu+i %a( dre-tate. O*ul -oate %i salvat nu -rin (ere*onii, indulgen)e 'i ($in)$, (i -rin *eritele sale, adi($ -rin %a-tele sale. GH(li% (ita adeseori un te0t al s%&ntului AugustinJ 7Ori de (&te ori un (&nte( *$ %ar*e($ *ai *ult -rin viersul lui de(&t -rin (eea (e se

(&nt$, re(unos( ($ %$-tuies( o grav$ gre'eal$8. Predi(a i se -$rea a %i -artea esen)ial$ a ori($rui servi(iu divin. Printr+o -redi($ serioas$ ?'i nu distra(tiv$, (u* erau -redi(ile 7%ra)ilor8@, (redin(io'ii -ot %i adu'i la ($in)$ 'i la o via)$ (re'tineas($. >. GH(li% nu %usese ,nainte de(&t un -ro%esor (eva *ai ,ndr$1ne), tolerat de /iseri($, ,ntru(&t era sus)inut de du(ele de !an(aster 'i de 5niversitatea din O0%ord. l deveni, %$r$ doar 'i -oate, un ereti( (&nd neg$ transsu/stan)ierea, adi($ dog*a -re1en)ei reale ,n (u*ine($tur$. A(estei do(trine, el ,i o-unea a(eea a (onsu/stan)ierei, adi($ a -re1en)ei si*ultane a -&inii *ateriale 'i a tru-ului lui Hristos. 6nse*na o -ro%anare a *ira(olului slu;/ei religioase 'i -a-a nu -utea tolera a(east$ do(trin$ %$r$ a -eri(lita tot edi%i(iul /iseri(ii. GH(li%, (onda*nat %iind, re-udie autoritatea -onti%i(al$ 'i, ,n ulti*ii s$i ani, -ro-ov$duia ($ 9i/lia este singurul i1vor al adev$rurilor (re'tine. Pentru a o r$s-&ndi -use s$ %ie tradus$ ,n engle1$ ?($(i nu e0istau de(&t tradu(eri latine 'i %ran(e1e, ne,n)elese de oa*enii de ;os@. A-oi ,'i %or*$ dis(i-oli, (are tre/uiau s$ tr$ias($ ,n a(eea'i s$r$(ie ,n (are au tr$it -ri*ii %ra)i ai s%&ntului <ran(is(. 7Preo)ii s$ra(i ai lui GH(li% au %ost la ,n+ (e-ut oa*eni (u universitate, .ot$r&)i s$+'i dea via)a -entru salvarea /iseri(ii= dar a-oi traiul as-ru li se -$ru -rea (.inuitor unor tineri /oga)i 'i (ultiva)i. GH(li% nu le d$dea voie s$ ai/$ vreun /an asu-ra lor= ni(i nu -uteau lua (u ei un sa( + (u* %$(eau %ra)ii + ,n (are s$+'i -un$ darurile= nu aveau voie s$ -ri*eas($ de(&t .ran$, 'i nu*ai atun(i (&nd ,i si*)eau nevoia. 6*/r$(a)i ,n rase lungi de l&n$ /rut$, ,n -i(ioarele goale, u*/lau din sat ,n sat, -redi(&nd neo/osi)i do(trina lui GH(li%. #ur&nd dis(i-olii %ur$ re(ruta)i dintre s$ra(i. u'or de i*aginat (e r$sunet aveau la )ar$ tinerii a(e'tia ,n%o(a)i (are -redi(au s$r$(ia 'i egalitatea. >enise o vre*e (&nd )$ranii ,n(e-user$ s$ dis(ute -rin (&r(iu*i des+ -re ($r)ile s%inte. 6n a(east$ 9i/lie (are le+a %ost deodat$ revelat$, ei g$seau i*aginea unei gr$dini an(estrale 'i -aradisia(e ,n (are nu e0istaser$ ni(i no/ili, ni(i vilani. 7#&nd Ada* s$-a, (&nd va tor(ea, unde se a%la atun(i no/ilulD8 3u-$ (iu*a neagr$, s$*&n)a a(easta ($dea -e -$*&nt roditor. >". Ni*i( nu ,ng$duie s$ *$sori *ai /ine deose/irea dintre as-ri*ea /iseri(ii %a)$ de ereti(i, ,n(e-&nd din se(olul al B>+lea, 'i relativa sa indulgen)$, -e vre*ea (&nd *ai era sigur$ de -uterea sa, de(&t a(est %a-tJ GH(li%, de'i (onda*nat -entru ere1ie ,n 1EMC, r$*ase -&n$ la *oartea sa, (are avu lo( doi ani *ai t&r1iu, re(tor la !utterRort. 'i nu %u tul/urat delo(. Ar.ie-is(o-ului #ourtenaH i+a %ost destul de greu s$ ,*-iedi(e -e ade-)ii lui GH(li% s$ (ontinue a -reda la O0%ord. M&ndr$ de tradi)iile sale de li/ertate, -uterni($ datorit$ s-ri;inului studen)ilor, universitatea a re1istat. #ondu($torii ei se (onsiderau *ai (ur&nd -ro%esori de(&t e(le1iasti(i. 7 a n+a %ost, (a ,n se(olul ur*$tor, un instru*ent %olosit de /iseri($ -entru a i*-une s-iritului na)ional do(trina sa, ni(i, (a su/ 2tuar)i, un (or- de %un()ionari ,n slu;/a (oroanei. 2e(ularii 'i ($lug$rii se s%&'iau ,ntre ei, 'i se(ularii, ade-)ii lui GH(li%, erau *ai -uterni(i. #a ($ (ede1e, a %ost nevoie (a ,nsu'i regele s$+i dea a(east$ sar(in$ (an(elarului 'i s$ a*enin)e universitatea ($+i retrage -rivilegiile. Atun(i ade-)ii lui GH(li% %$(ur$ a(t de su-unere 'i O0%ord ,n(et$ -entru *ult$ vre*e s$ *ai %ie un (entru al g&ndirii li/ere.

>"". 6n )ar$, 7-reo)ii s$ra(i8, -e (are (atoli(ii dre-t+(redin(io'i i+au su-ranu*it lollar0i, sau guralivi, %ur$ -entru GH(li% dis(i-oli *ai (redin(io'i de(&t -ro%esorii din O0%ord. Nu nu*ai -o-orul, dar 'i *ul)i (avaleri, indigna)i de /og$)ia /iseri(ii, ,i -ri*eau (u /un$voin)$ 'i+i -roteguiau ,*-otriva e-is(o-ilor. A(e'tia o/)inur$ (u *ult$ greutate a;utorul sheri**+ilor 'i al ;usti)iei (ivile ,*-otriva ere1iei. #&nd regele %$g$dui s-ri;inul s$u, #a*era #o*unelor -rotest$ la ,n(e-ut. a (ed$ (&nd ,n (lasele diriguitoare se in%iltr$ -$rerea ($ lollar0ii deveneau un -eri(ol so(ial 'i a*enin)au at&t /og$)ia (&t 'i (re+ din)a. 6n 1FO1 %u votat statutulJ De 7eretico comburendo, (are (on%ir*a dre-tul /iseri(ii de a da -e ereti(i -e *&na ($l$ilor s$+i ard$ -e rug. Atun(i ,n(e-ur$ -erse(u)iile= vi(ti*ele erau *ai ales oa*eni s$ra(i, (roitori, t$/$(ari, a ($ror (ri*$ (onsta (&nd din negarea ,*-$rt$'aniei, (&nd din (onvo(area unor -rieteni ,n ti*-ul no-)ii -entru a le (iti o versiune engle1$ a evang.eliei, (&nd din re%u1ul de a da as(ultare -orun(ilor /iseri(ii (are nu se a%lau ,n a(ea (arte. 2e ,ntrev$d, -rintre a(este *$rturii, o via)$ s-iritual$ -asionat$, dis(u)ii se(rete (u -rivire la *isterele (redin)ei -urtate ,ntre negustori, so)iile 'i servitorii lor, adeseori lollardismul ,ng&*%at al unui gentilo*. 6n %a)a a*enin)$rii (u tortura, *ul)i retra(tau. Al)ii r$*&neau de ne(lintit= ,n 1F1O s+a -utut -arti(i-a la o s(en$ e0traordinar$. 5n nenoro(it de *e'te'ugar, (onda*nat la ardere -e rug, g$si ,n -ia)a 2*it.%ield ?lo(ul o/i'nuit al a(estor e0e(u)ii@ nu nu*ai vreas(urile, (i 'i -e *o'tenitorul tronului. T&n$rul -rin) Henri( ?viitorul Henri( al >+lea@ dis(ut$ vre*e ,ndelungat$ 'i %oarte serios (u (roitorul 9ad/H, %$g$duindu+i via)a 'i /ani da($ a/;ur$. 3ar ,n 1adar. 3e dou$ ori %ur$ a-rinse vreas(urile, du-$ (are -rin)ul l$s$ vi(ti*a ,n voia soartei. 2e *ani%esta de -e atun(i s-iritul ;ude($torilor "oanei d'Ar(J dorin)a sin(er$ de a salva ereti+ (ul de el ,nsu'i, o %er*itate ne*iloas$ %a)$ de ere1ie.

VIII REVOLTA RANILOR %"$("* 3o*nia lui duard al """+lea ,n(e-use -rintr+un lung 'ir de vi(torii *ariti*e 'i *ilitare. #ura;ul -ersonal al regelui 'i al %iului s$u *ai *are, Prin)ul Negru, %$(use din ei eroi na)ionali. #in(is-re1e(e ani du-$ tratatul de la 9rtignH, Anglia nu *ai era de(&t o )ar$ u*ilit$ 'i ne*ul)u*it$. 9$tr&nul rege se ra*olea ,n /ra)ele unei %ru*oase (a*eriste, Ali(e Perrers, ($reia ,i d$ruia /i;uteriile (oroanei. Prin)ul Negru, /olnav, du-$ *ulte lu-te a tre/uit s$ -$r$seas($ -e o litier$ guvern$*&ntul AQuitaniei 'i se stingea ,n(et, ,n(et. Al treilea %iu al regelui, "oan de Aand, reduta/ilul du(e de !an(aster, se aliase (u Ali(e Perrers 'i guverna )ara, s-ri;inindu+se -e o /and$ de -revari(atori. A-roa-e tot (e se (u(erise %usese -ierdut. Pe tronul <ran)ei se g$sea un rege *are, #arol al >+lea, (are re%$(use *arina )$rii 'i ai ($rui generali + 3u Aues(lin, #lisson + ,n)eleser$ ($ se(retul vi(toriei era, ,n r$1/oiul a(esta, s$ nu dea ni(i o /$t$lie da($ nu *ergeau la sigur. 6i l$sau, -rin ur*are, -e engle1i s$ se e-ui1e1e (utreier&nd )ara, in(endiind ora'ele, *asa(r&nd )$rani de1ar*a)i. 7<urtuna va tre(e8, s-unea #arol al >+lea, 'i ,ntr+adev$r ,n(e-u s$ se ,ntrevad$ ($ su((esele engle1ilor de la #r(H 'i Poitiers nu d$duser$ adev$rata *$sur$ a %or)elor (elor dou$ regate. #u(erirea 'i o(u-area unui i*-eriu (ontinental de-$'eau %or)ele Angliei, (are 7nu era destul de -uterni($ + ni(i ,n oa*eni, ni(i ,n /ani + (a s$ o(u-e ,n -er*anen)$ -ri*ul lo( ,n uro-a8. 6n %ine, 'i a(esta+i %a-tul (el *ai i*-ortant, Anglia

nu *ai era st$-&na *$rii, %$r$ de (are ,n(eta s$ *ai %ie invulnera/il$. 2t&ng$(ia Prin)ului Negru, *ai sla/ (a di-lo*at de(&t (a soldat, dusese la alian)a regelui #astiliei 'i a regelui <ran)ei. <lota lui do*ina Aol%ul Aas(oniei 'i #analul M&ne(ii. Nu nu*ai ($ o %lot$ engle1$ a %ost ni*i(it$ la !a Ro(.elle, dar navele %ran(e1e intrau nesting.erite -e Ta*isa, %lotilele %ran(e1e devastau ora'ele de -e (oast$ 'i in(endiau satele de -es(ari. 2ingurul *i;lo( de a-$rare a Angliei (onsta ,n a (.e*a la ar*e -o-ula)ia de -e (oaste -rin %o(uri a-rinse -e ,n$l)i*i. Metod$ (are l$sa ti*- su%i(ient n$v$litorilor s$ de/ar(e, s$ a()ione1e 'i s$ %ug$. "". 6n 1$-$(eala 'i dis-erarea tuturor, nu*ai #a*era #o*unelor ar$ta oare(are (ura;. 3es-$r)irea -arla*entului ,n dou$ #a*ere era a(u* un o/i(ei /ine statorni(it. #aval(adele gentilo*ilor de la )ar$, sosind la !ondra -entru sesiunea -arla*entar$, de+ veniser$ -entru or$'enii (a-italei un s-e(ta(ol %a*iliar. !a sesiunile #a*erei #o*unelor -arti(i-au regulat dou$ sute de or$'eni, re-re1ent&nd o sut$ de 7/urguri8, 'i 'a-te1e(i 'i -atru de (avaleri, re-re1ent&nd trei1e(i 'i 'a-te de (o*itate. A(e'tia din ur*$, de'i *ai -u)in nu*ero'i, do*inau 'i de(ideau, ($(i ei re-re1entau %or)a real$. i au %ost a(eia (are, ,n -arla*entul din 1E76, denu*it 7-arla*entul (el /un8, au avut (ute1an)a s$ (ear$ so(oteal$ du(elui 'i (li(ii sale, s$ -retind$ ,nde-$rtarea Ali(ei Perrers 'i s$ invite -e /$tr&nul rege s$ asigure a-$rarea *ariti*$ a )$rii. Poate ($ ar %i %ost *ai -u)in te*erari da($ nu s+ar %i si*)it sus)inu)i de -o-ula)ia !ondrei, violent ostil$ du(elui, 'i da($, -entru *ai *ult$ siguran)$, n+ar %i (.e*at s$ deli/ere1e ,*-reun$ (u ei (&)iva lor1i -e (are+i so(oteau %avora/ili (au1ei lor. !i se %$(ur$ -ro*isiuni, ($(i tre/uiau ,*/una)i -entru a se -utea u*-le vistieria. 3ar ,ndat$ (e se ter*ina sesiunea, *e*/rul -arla*entului devenea iar un si*-lu (avaler. 3u(ele ,l arun($ -e speaker ,n ,n(.isoare= Ali(e Perrers, (are %$g$duise ($ n+are s$+l *ai vad$ ni(iodat$ -e rege, ,'i relu$ lo(ul l&ng$ el= e-is(o-ii, (are ;uraser$ s+o e0(o*uni(e, nu *i'(ar$ un deget. #&nd, ,n 1E77, regele *uri, toat$ o-era 7-arla*entului (el /un8 era distrus$. duard al """+lea n+a %ost regretat, /$tr&ne)ea sa ;alni($ a %$(ut s$ se uite is-r$vile din tinere)e. Totu'i regele <ran)ei, vr&nd s$ onore1e -e ,naltul adversar, a -orun(it s$ se (ele/re1e la 2ainte+#.a-elle un servi(iu divin -entru odi.na su%letului regelui Angliei. """. Prin)ul Negru *urind ,naintea tat$lui s$u, *o'tenitor legiti* deveni ne-otul lui duard al """+lea, Ri(.ard al ""+lea, su-ranu*it Ri(.ard de 9ordeau0. ra un (o-il %ru*os 'i inteligent, dar (are nu -utea do*ni -ersonal de(&t -este (&)iva ani. Reduta/ilii s$i un(.i, du(ii de #laren(e 'i !an(aster, ur*au, a'adar, s$ devin$ (onsilierii s$i, -oate rivalii s$i. #u *ult$ de*nitate, st&nd l&ng$ (adavrul /uni(ului s$u, el o/)inu (a tri*i'ii (et$)ii !ondra 'i un(.iul s$u !an(aster s$ s(.i*/e s$rutul -$(ii. 3in -ri*ul an al do*niei sale, Ri(.ard va avea -rile;ul s$ arate un (ura; 'i o -re1en)$ de s-irit sur-rin1$toare, ($(i ,n a(el an1C9 i1/u(ni o r$s(oal$, o r$1*eri)$ )$r$neas($, (are ar %i -utut s$ se trans%or*e ,n revolu)ie. 3e *ult$ vre*e o ne*ul)u*ire as(uns$ *o(nea la )ar$. Nu -entru ($ )$ranii ar %i %ost *ai nenoro(i)i= di*-otriv$, ,n ti*-ul ulti*ilor 1e(e ani, salariile se ur(aser$, -e (&nd -re)urile s($1user$. 3ar oa*enii ,n(etaser$ s$ *ai ai/$ ,n(redere ,n siste*ul (are+i
1':

@e fapt, marea r)scoal) *)r)neasc) n$a izbucnit ,n primul an al domniei lui Cichard al 77$lea, ci numai ,n al patrulea.

)inea ,n 'er/ie. #unos(user$ ru'inea -$)it$ de /$tr&nul rege, ,n%r&ngerile su%erite de seniorii lor ,n <ran)a, raidurile %lotilelor %ran(e1e. 7Preo)ii s$ra(i8 ai lui GH(li% le vor/iser$ de /og$)iile s(andaloase ale a/a)ilor. 5n -oe* s(ris ,n li*/a -o-orului, 5etru plugarul de !angland, %usese r$s-&ndit ,n toat$ )ara. !angland nu era un revolu)ionar, era un o* -ios 'i ad*ira via)a *onasti($, dar 1ugr$vea soarta -o-orului (u un realis* at&t de su*/ru 'i lu0ul (elor *ari (u at&ta dis-re) 'i ostilitate, ,n(&t *ii de )$rani (a Petru -lugarul, as(ult&nd a(este versuri, se si*)eau *i'(a)i. 6n anul 1EM1 se )ineau la sate nenu*$rate (ons%$tuiri se(rete, (ir(ulau din (o*itat ,n (o*itat *esa;e *isterioase (are du(eau ordinele 7Marii 2o(iet$)i8, agitatorii (leri(i 'i *ireni -redi(au ,n a(ela'i ti*- re%or*a /iseri(ii 'i r$s(ularea )$ranilor. 2tatutul lu(r$torilor le ,ntre)inea e0as-erarea. 6n %ie(are 1i, -e alt do*eniu, )$ranii intrau ,n (on%li(t (u un senior sau (u ad*inistratorul lui, (are voia s$+i o/lige s$ se(ere -entru doi sau trei -ennH -e 1i. Pede-sele -rev$1ute de a(east$ lege a/surd$ ,*-otriva a(elora (are re%u1au *un(a alungau de -e (&*- )$rani (are -&n$ atun(i %useser$ ni'te -lugari lini'ti)i, trans%or*&ndu+i ,n vaga/on1i (are r$t$(eau -rin -$duri, de*orali1a)i %iind($ se tre1eau de1r$d$(ina)i. 7>ilanul (are %uge e un -ersona; tot at&t de o/i'nuit ,n Anglia se(o+ lului al B">+lea (a 'i s(lavul (are ,'i ia (&*-ii ,n A*eri(a se(olului al B"B+lea= ,n a*/ele (a1uri r$1vr$tirile a(estea din (e ,n (e *ai nu*eroase sunt se*nul voin)ei de li/ertate ale unei (lase ,ntregi8. ">. <roissart ne+a -$strat dis(ursurile (elui *ai (unos(ut agitator din 1EM1, (a-elanul 4o.n 9allJ 7A(est 4o.n 9all avea o/i(eiul (a, ,n 1ilele de du*ini($, atun(i (&nd lu*ea ie'ea din /iseri($, du-$ liturg.ie, s$ vin$ la (i*itir. A(olo aduna -o-orul ,n ;urul lui 'i+i -redi(a s-un&ndJ UOa*eni /uni, lu(rurile nu -ot *erge /ine 'i nu vor *erge /ine ,n Anglia at&ta ti*- (&t /unurile nu vor %i -use ,n (o*un, at&ta ti*- (&t vor e0ista vilani 'i gentilo*i 'i nu vo* %i (u to)ii egali. 3e (e a(ei ($rora le s-une* seniori sunt st$-&ni *ai *ari de(&t noiD Ne trage* doar (u to)ii din a(ela'i tat$ 'i a(eea'i *a*$, din Ada* 'i va. #u* de -ot s-une 'i (u (e -ot dovedi ($ ei sunt *ai (ur&nd st$-&ni de(&t noi, ,n a%ar$ de %a-tul ($ ne -un -e noi s$ ar$*, s$ (ultiv$* -$*&ntul, (a ei s$ ai/$ (e (.eltuiD i se ,*/ra($ ,n (ati%ea 'i noi ,n -ostav -rost= -entru ei vinul, *irodeniile 'i -&inea (ea *ai /un$, -entru noi se(ara, t$r&)ele 'i -aiele 'i, (a /$utur$, nu*ai a-a= ei se odi.nes( ,n (astele %ru*oase, iar -e noi ne /at -loile 'i v&nturile de -e (&*-= 'i de la noi, din *un(a noastr$ le vine tot (e+i de tre/uin)$ -entru traiul lor. 2$ ne du(e* la rege. o* t&n$r. 2$+i ar$t$* din nou ,n (e ro/ie tr$i*. 2$+i s-une* ($ vre* s$ %ie alt*intrelea, iar da($ nu, vo* ,ndre-ta noi ,n'ine lu(rurileV8. >. A'a o/i'nuia s$ vor/eas($ 4o.n 9all ,n %ie(e du*ini($, (&nd lu*ea ie'ea de la liturg.ia din sat= -le(&nd de a(olo, *ul)i *ur*urauJ 7Adev$r gr$it+a8. Totu'i, (ererile )$ranilor %ur$ *ai -u)in (o*uniste de(&t -redi(ile lui 4o.n 9all. i (ereau nu*ai li/ertatea -ersoanei lor 'i ,nlo(uirea tuturor (orve1ilor -rintr+o redeven)$ de -atru -ennH de a(ru. #au1a i*ediat$ a revoltei a %ost o ta0$ -e (are s%etni(ii (oroanei, -ro(ed&nd ,n *od %oarte st&nga(i, voiau s+o *ai ,n(ase1e o dat$, deoare(e (ole(torii nu str&nseser$ -ri*a oar$ destui /ani. #&nd )$ranii ,i v$1ur$ iar -e tri*i'ii regelui 'i (&nd a(e'tia voir$ s$+i areste1e -e (ei re(al(itran)i, un sat ,ntreg se su-$r$ 'i+i -use -e %ug$. A-oi,

,ns-$i*&nta)i de %a-ta lor, )$ranii luar$ (alea (odrului. A(olo tr$iau nenu*$ra)i in'i (erta)i (u legea din (au1a ne(ugetatei a-li($ri a 2tatutului lu(r$torilor. O ar*at$ gata -reg$tit$ -entru o r$s(oal$. 3in sat ,n sat 1/ura (uv&ntul de ordine at&t de a'te-tatJ 74o.n 9all salut$ -e to)i 'i v$ d$ de 'tire ($ a sosit (li-a8. 6n (&teva 1ile sse0 'i Tent luar$ %o(. Re/elii ;e%uiau (asele, u(ideau -e -arti1anii du(elui 'i -e oa*enii legii. "deea lor %i0$ era s$ distrug$ ur*ele s(rise ale 'er/iei lor. 6n (astelele -e (are le o(u-au, ardeau registrele 'i (artelele. 6n %a)a -u.oiului, no/ilii, (iudat de in(a-a/ili s$ organi1e1e o re1isten)$, %ugeau= (ur&nd )$ranii 'i (ei (erta)i (u ;usti)ia intrar$ ,n ora'e. 2eniorii, la r&ndul lor, se as(unser$ ,n -$duri. Or$'enii ,i -ri*ir$ destul de /ine -e insurgen)i. !a #anter/urH, (itadinii 'i s$tenii uni)i -l$tir$ (&teva datorii ve(.i, de(a-it&nd -e (ei -e (are+i urau. A-oi ar*ata a(easta in%or*$ ,n(e-u *ar'ul asu-ra !ondrei. A(olo se a%la t&n$rul rege, -e (are 'e%ii revoltei ,l (onsiderau %avora/il lor 'i des-re (are *ul)i nu 'tiau alt(eva de(&t ($ este un (o-il 'i ($ tre/uia a-$rat de un(.iul s$u, "oan de Aand, (el *ai ur&t dintre to)i *arii seniori. Tre/uie s$ )i+i ,n(.i-ui *erg&nd -e -ote(i, gru-a)i -e ora'e 'i sate, -urt&nd /&te, s$/ii ruginite, to-oare, ar(uri de*odate 'i s$ge)i %$r$ ari-i. >". Regele 'i (redin(io'ii lui se re%ugiar$ ,n Turnul !ondrei. Ora'ul -ro-riu+1is era u'or de a-$rat= -untea (are+l se-ara de )$r* avea o -arte *o/il$ la *i;lo( 'i ar %i %ost su%i(ient s+o ridi(e. 3ar un alderman (are )inea (u revolta)ii le d$du dru*ul, (u toate ($ -ri*arul, (are era de -artea ordinii, se o-unea. 5r*ar$ ,ndat$ ni'te s(ene ,ngro1itoare de strad$. N$ranii des(.iseser$ -or)ile ,n(.isorilor 'i, a'a (u* se ,nt&*-l$ ,n toate r$1*eri)ele, (eata /andi)ilor ie'i din u*/r$ (a s$ ;e%uias($ 'i s$ o*oare. 2e instal$ un /utu( ,n #.ea-side 'i ,n(e-ur$ s$ 1/oare (a-ete. 5n ,ntreg (artier de %la*an1i %u *asa(rat %$r$ alt$ -ri(in$ de(&t a(eea ($ erau str$ini. #asa lui "oan de Aand %u in(endiat$. Nu*ai t&n$rul rege era ,n gra)iile norodului. 6n($ din -ri*a 1i, ur(at -e o (ora/ie, -ornise s$ do;eneas($ *ul)i*ea + %$r$ s$ de/ar(e + 'i %usese a(la*at. <$r$ s$ se 'tie de (e, era idolul a(estor nenoro(i)i, iar el avea s$ trag$ din a(east$ -o-ularitate *ari %oloase. l le d$du re/elilor o -ri*$ ,nt&lnire la Mile's nd, ,ntr+o (&*-ie ve(in$ (u !ondra, 'i a(olo se %$(u ($ le a(ord$ tot (e (ereau. Trei1e(i de slu;/a'i ,n(e-ur$ s$ reda(te1e 1a-isele de de1ro/ire 'i s$ le -e(etluias($ (u sigiliul regelui. N$ranii aveau ,n(redere ,n -erga*ente. Pe *$sur$ (e %ie(are gru-$ ,'i -ri*ea .risoavele, -$r$sea triu*%$toare (&*-ia 'i se ,ntor(ea la !ondra, %lutur&nd %la*urile regale (are le %useser$ distri/uite. (ert ($ s%etni(ii lui Ri(.ard nu avuseser$ o (li-$ inten)ia s$ so(oteas($ vala/ile (on(esiunile s*ulse ,n ur*a ;a%urilor 'i a asasinatelor. i ($utau s$ (&'tige ti*-. Noi (ri*e aveau s$+i sileas($ s$ trea($ re-ede la o%ensiv$. >"". 6n ti*- (e regele nu se a%la ,n turn, re/elii au -$truns ,n$untru= (a-ul ar.ie-is(o-ului de #anter/urH 'i a(ela al vistierni(ului %ur$ ,n%i-te la intrarea -e -odul !ondrei. Tre/uia (u ori(e -re) ,nde-$rtat$ *ul)i*ea setoas$ de s&nge 'i (are+'i ie'ise din %ire. Nu*eroase gru-e de )$rani, *ul)u*ite de 1a-isele lor, -$r$siser$ ora'ul. Mai r$*$seser$ (&teva *ii, %$r$ ,ndoial$ (ei *ai a-rigi, (are voiau s$ (ontinue ;a%ul. 3ar soseau din toate -$r)ile (avaleri 'i or$'eni -entru a se aduna ,n ;urul regelui. 5n nou lo( de ,nt&lnire %u %i0at re/elilor -entru a doua 1iJ t&rgul de (ai de la 2*it.%ield. #o-ilul+rege a-$ru ($lare ,n -ia)$, ur*at de -ri*arul !ondrei 'i de o ,ntreag$ es(ort$. !a (el$lalt (a-$t

al -ie)ei erau 7oa*enii /la;ini8, ,nar*a)i (u ar(uri. Ie%ul lor, Gat THler, veni ($lare ,n %a)a (ortegiului regal. #e s+o %i ,nt&*-lat atun(iD #roni(arii di%er$ ,n relat$rile lor. 3esigur ($ a %ost insolent 'i, deodat$, -ri*arul !ondrei, (are -urta o ar*$ su/ *antie, se *&nie 'i+l do/or, dintr+o lovitur$ ,n (a-. 6ndat$ (e ($1u, oa*enii regelui ,l ,n(on;urar$ -entru (a /andele de la (el$lalt (a-$t al -ie)ei s$ nu vad$ (e s+a ,nt&*-lat. 3ar ele a-u(aser$ s$ vad$ 'i ,n(e-ur$ ,ndat$ s$ se ,n'iruie ,n ordine de /$taie 'i s$ ,ntind$ ar(urile, (&nd t&n$rul rege %$(u un gest eroi(, nea'te-tat, (u /une (onse(in)e. l ,'i -$r$si oa*enii 'i -le($ de unul singur, s-un&ndu+leJ 7R$*&ne)i ai(i 'i ni*eni s$ nu *$ ur*e1e8. A-oi, ,naint&nd s-re re/eli, le s-useJ 7Nu ave)i alt (o*andant de(&t -e *ine. u sunt regele vostru. <i)i -e -a(e8. >ederea a(estui (o-il %ru*os, (are venea s-re ei lini'tit 'i ,n(re1$tor, ,i de1ar*$ -e insurgen)i, (are n+aveau ni(i 'e% 'i ni(i un -lan. Ri(.ard se -use ,n %runtea lor 'i+i duse a%ar$ din ora'. A'a ,(el -u)in, istorise'te <roissart. >""". Asasinii 'i ;e%uitorii nu -rea *erit$ *il$. 3ar -rintre )$ranii din 1EM1 erau *ul)i oa*eni de trea/$ (are so(oteau ($ a-$r$ o (au1$ ;ust$. Pe a(e'tia nu+i -ute* vedea %$r$ e*o)ie ur*&nd, ,ntr+un -ateti( 'i ,n(re1$tor (ortegiu, %ru*osul rege+(o-il (are+i du(e la su-li(ii. #$(i re-resiunea avea s$ %ie tot at&t de (rud$ (a 'i insure()ia. 6ndat$ (e (etele r$1vr$tite %ur$ ,*-r$'tiate 'i )$ranii ,ntor'i ,n satele lor, regele 'i ;ude($torii s$i *erser$ din (o*itat ,n (o*itat ,n vederea unor s&ngeroase ;ude($)i. Re/elii %ur$ s-&n1ura)i (u sutele. !a !ondra, -e /utu(ul instalat de ei ,n'i'i ,n #.ea-side, vinova)ii din 1ilele de *$(el 'i *ul)i nevinova)i %ur$ de(a-ita)i. Rudele vi(ti*elor, -&n$ 'i %e*eile, (erur$ ,ng$duin)a, -entru a gusta 'i *ai *ult r$1/unarea, s$ e0e(ute ei ,n'i'i -e ($l$ii din a;un. Teroarea (laselor diriguitoare %u ,ndelungat$= *erse -&n$ a(olo ,n(&t inter1i(ea %iilor de vilani s$ intre ,n universit$)i. #avalerii 'i or$'enii li/erali ?au e0istat totdeauna@ ,'i -ierdur$ ori(e autoritate ,n -arla*ent. 3ar s-iritul de inde-enden)$ al -o-orului engle1 nu -ieri 'i s%&r'i -rin a triu*%a. 2tatutul lu(r$torilor ($1u ,n desuetudine la s%&r'itul se(olului 'i ;ude($torii de -a(e %ur$ ,ns$r(ina)i s$ re1olve -rin /un$ ,n)elegere (.estiunile re%eritoare la salarii. 6n s%&r'it, su/ do*nia Tudorilor 'er/ia %u a/olit$ 'i, 7su/ do*nia lui "a(o/ ", deveni o *a0i*$ legal$ ($ ori(e engle1 este un o* li/er8.

IX A DOUA PARTE A RZBOIULUI DE O SUT DE ANI Ri(.ard al ""+lea ?1E77+1E99@, Henri( al ">+lea ?1E99+1F1E@, Henri( al >+lea ?1F1E+1FCC@, Henri( al >"+lea ?1FCC+1F61@. ngle1ii i1goni)i din <ran)a ". Regele+(o-il, al ($rui (ura; dovedit ,n -ia)a t&rgului din 2*it.%ield l+au ad*irat no/ilii 'i or$'enii 'i -e (are ar*ata )$ranilor revolta)i ,l ur*ase (u un res-e(t religios, deveni un adoles(ent veleitar 'i s%&r'i -rin a *uri ,n ,n(.isoare, dis-re)uit de (ei *ari 'i uitat de -o-or. Totu'i, Ri(.ard al ""+lea avusese (alit$)iJ era vitea1, %oarte inteligent= el a

-utut s$ s-un$ groa1ni(ilor s$i un(.iJ 7>$ *ul)u*es( -entru servi(iile voastre din tre(ut, my Lords, dar nu vi le *ai soli(it -entru *ult$ vre*e8. l a ,n(er(at ,n *od leal s$ %a($ -a(e (u <ran)a. A ,n)eles (e -eri(ol -re1entau -entru *onar.ie -rea-uterni(ii du(i (u a-ana;e 'i a ,n(er(at s$ %ie un rege energi( ,n *aniera de *ai t&r1iu a Tudorilor, dar -o-orul nu su%erise ,n($ destul -entru a+l s-ri;ini ,*-otriva (elor *ari 'i, de alt%el, du-$ re-resiunea din 1EM1, )$ranii nu *ai aveau ,n(redere ,n el. 9iseri(a, nelini'tit$ din (au1a ere1iilor, ar %i *ers (u ori(ine i+ar %i dat *i;loa(ele de a le do*oli, dar 'i ,n a(east$ -rivin)$ ,n)ele-(iunea lui Ri(.ard 'i toleran)a sa ,l deserveau. 9unele sale inten)ii erau inter*itente, a((esele sale de voin)$ violente 'i s(urte, %avori)ii s$i r$u ale'i. "". Ri(.ard a %ost ($s$torit (u dou$ -rin)eseJ -ri*a a %ost Ana de 9oe*ia, -rin al ($rei antura; s+au r$s-&ndit la Praga ere1iile lui GH(li%, d&nd na'tere *i'($rii -rotestante a .usi)ilor= a doua a a %ost o %ran(e1$, "sa/ela, %ii(a lui #arol al >"+lea (el Ne/un, (eea (e a dis-l$(ut engle1ilor, (are nu erau de a(ord (u -oliti(a %ran(o%il$ a lui Ri(.ard al ""+lea 'i regretau vre*urile (&nd ar(a'ii de la #r(H 'i Poitiers se ,ntor(eau ,n satele lor ,n($r(a)i de -r$1i. Ri(.ard, du-$ (e a do*nit ,n *od ,n)ele-t 'ase ani, s+a l$sat is-itit de des-otis*. A i1/utit s$ u*-le -arla*entul (u -rote;a)i de+ai lui 'i a i*-us, su/ a*enin)area *er(enarilor s$i, s$ i se a-ro/e un i*-o1it asu-ra l&nei -e toat$ durata vie)ii. Ii de atun(i n+a *ai (onvo(at #a*erele. Reu'ita a(estei -oliti(i i+a su(it (a-ul. !+a e0ilat -e %iul lui "oan de Aand 'i, la *oartea /$tr&nului du(e de !an(aster, i+a (on%is(at *o'tenirea. #eea (e a ,nse*nat ($+l -rovo(a -e v$rul s$u la revolt$. !an(aster a tr$it (&tva ti*- la Paris, -reg$tind o lovitur$ de stat. 6ndat$ (e el a de/ar(at ,n Anglia, Ri(.ard s+a v$1ut -$r$sit de to)i 'i, ,n (ele din ur*$, arun(at ,n ,n(.isoare. Parla*entul, su((esor al Marelui #onsiliu, ,l alese rege -e Henri( de !an(aster, -e (are (ei doi ar.ie-is(o-i l+au ,n(oronat ,ndat$ su/ nu*ele de Henri( al ">+lea. """. Henri( al ">+lea nu era un rege legiti*= ,'i datora (oroana -arla*entului, no/ililor 'i /iseri(ii. Ast%el ,n(&t a tre/uit s$ *ena;e1e a(este trei -uteri *ai *ult de(&t au %$(ut+o regii nor*an1i sau angevini. 9iseri(ii i+a a(ordat ,n 1FO1, -rin statutul De 7eretico omburendo, dre-tul de a+i arde -e ereti(i. 6n ti*-ul (elor 'ai1e(i de ani de do*nie a !an(asterilor, -uterea -arla*entului, at&t de a*enin)at$ de Ri(.ard al ""+lea, nu va ,n(eta s$ (reas($. Pri*ul rege din dinastia !an(aster, Henri( al ">+lea, 'tie ($+i un u1ur-ator 'i nu ,ndr$1ne'te ni(iodat$ s$ o-un$ re1isten)$ #a*erei #o*unelor. Al doilea, Henri( al >+lea, ,'i -etre(e o *are -arte din do*nie ,n a%ara Angliei 'i las$ -re*atur tronul unui (o-il de v&rst$ %raged$. Henri( al >"+lea, (&nd va deveni adoles(ent, va %i un suveran sla/, -e ;u*$tate ne/un. Ast%el o vre*e ,ndelungat$, din (a+ u1a sl$/i(iunii regelui, a a/sen)ei sau a te*erilor sale, -arla*entul este ar/itrul situa)iei. 76n %a)a unor -uteri re/ele 'i insta/ile, #a*era #o*unelor, singura -utere -er*anent$ 'i larg na)ional$, -ri*e'te -rin %or)a ,*-re;ur$rilor un rol de ar/itru. A(e'ti -urt$tori ai unor titluri litigioase nu -ot (ere de(&t din -artea ei un (redit -re(ar. Ti*id$ ,n($, nesigur$, ui*it$ de rolul (are+i revine 'i -e (are nu l+a ur*$rit, ea e0er(it$ vre*e de *ai /ine de un se(ol o autoritate -re-onderent$. Ar.ivele sale se u*-lu de -re(edente= analele se ilustrea1$ -rin revendi($ri, regula*entul ei se ,*/og$)e'te (u -ra(ti(i li/eraleJ -ure %or*e, %$r$ ,ndoial$, 'i (are nu (on)in + ele singure + su/stan)a li/ert$)ii -oliti(e ?(eea (e

s+a v$1ut %oarte /ine ,n se(olul ur*$tor, su/ do*nia Tudorilor@, dar (are -er-etuea1$, (a s$ s-une* ast%el, a-aratul, ast%el ,n(&t, ,n 1iua (&nd (ir(u*stan)ele devin din nou %avora/ile, el e gata *ontat 'i la ,nde*&n$8. ">. 3u-$ un larg ar*isti)iu, ,n 1F1L Henri( al >+lea re,n(e-e r$1/oiul (u <ran)a. Adev$ratul s$u )el era (a s-iritele tur/ulente din -ro-ria sa )ar$ s$ %ie -reo(u-ate de un r$1/oi ,n a%ara grani)elor. Agita)ia religioas$ a lollar1ilor se trans%or*a ,ntr+un r$1/oi (ivil. ra ne(esar$ o diversiune, 'i (roni(arii s-un ($ e-is(o-ii au (erut+o. Regele ,nsu'i avea a*/i)ii *ariJ visa s$ -un$ (a-$t s(.is*ei de la Avignon1EO 'i s$ ,ntre-rind$ o (ru(iad$ (a 'e% al unei ligi o((identale. Ori(are ar %i %ost s(o-ul s$u, *i;loa(ele -e (are le+ a %olosit sunt de ne;usti%i(at. A$sind <ran)a s%&'iat$ de (on%li(tele dintre %a()iunile de Orlans 'i 9urgundia 'i guvernat$, ,n nu*ele unui rege ne/un, de un -rin) *o'tenitor li-sit de -rieteni, re,nvie (u (inis* -reten)iile lui duard al """+lea la tronul <ran)ei. Or, indi%erent (are ar %i %ost dre-turile lui duard al """+lea, destul de (ontesta/ile 'i ele, a(elea ale lui Henri( al >+lea, (are nu era ni(i *$(ar *o'tenitorul (el *ai dire(t al str$/uni(ului s$u, erau a-roa-e nule. O 'tia at&t de /ine el ,nsu'i ,n(&t, du-$ o -ri*$ interven)ie di-lo*ati($, (eru s$ i se dea doar, o dat$ (u *&na #aterinei, %ii(a lui #arol al >"+lea, Nor*andia, Touraine, An;ou, Maine 'i Pont.ieu. Preten)iile erau -rea a/surde -entru a %i a-ro/ate (.iar de o )ar$ ,ntr+o stare at&t de nenoro(it$ (a a(eea ,n (are se a%la atun(i <ran)a. R$1/oiul deveni inevita/il. >. A doua -arte a r$1/oiului de o sut$ de ani sea*$n$ *ira(ulos (u -ri*a -arte. 2+ ar 1i(e ($ un %el de o/sesie ,l ,*-inge -e Henri( al >+lea s$ i*ite (a*-ania -ornit$ de str$/uni(ul s$u. #a 'i a(esta, el de/ar($ ,n Nor*andia. Nu are de(&t dou$ *ii (in(i sute de ($l$re)i ,nar*a)i, ,nso)itorii lor 'i o-t *ii de ar(a'i. 6n total, ,*-reun$ (u slugile 'i ($+ r$u'ii, nu *ai *ult de trei1e(i de *ii de oa*eni. Pune *&na -e Har%leur, *arele arsenal al >estului, ,n -o%ida unei (ura;oase a-$r$ri, a-oi, tri*i)&ndu+i del%inului o -rovo(are, se .ot$r$'te s$ se ,ndre-te s-re #alais 'i s$ trea($ 2o**e, la 9lan(.e+Ta(.e, vadul de la #r(H. ra o ,n(er(are ,ndr$1nea)$, dar no/ili*ea %ran(e1$ era ,*-$r)it$= %$r$ ,ndoial$ ($ ea va l$sa engle1ilor (ele o-t 1ile de (are aveau nevoie (a s$ a;ung$ -&n$ la #alais. 7 sen)ialul era s$ nu r$s(oale -o-ula)ia -e dru*ul s$u de tre(ere. A'a ($ regele e0e(ut$ ad litteram %ru*oasele ordonan)e ale lui Ri(.ard al ""+lea (u -rivire la dis(i-lin$J interdi()ia de a viola, de a ;e%ui /iseri(ile, su/ -edea-sa s-&n1ur$torii= interdi()ia de a strigaJ 7avocC ?;e%uie'te@, su/ -edea-sa t$ierii (a-ului= a(eea'i -edea-s$ e -rev$1ut$ -entru a(el (are %ur$ -e un negustor sau un vivandier= as(ultare %a)$ de ($-itan= ,n(artiruirea la lo(ul indi(at, su/ -edea-sa ,n(.isorii 'i a -ierderii (alului et(...8 A$sind vadul a-$rat, Henri( ur($ *ai sus 'i d$du -este ar*ata no/ili*ii %ran(e1e la A1in(ourt. 9$t$lie ,n%ior$toare, ,n (are o tru-$ de (avaleri %eudali, %oarte vitea1$, dar (are nu ,nv$)ase ni*i( 'i nu )inea sea*a de le()iile lui 3u Aues(lin, se l$s$ str$-uns$ de ar(a'i 'i t$iat$ ,n /u($)i de ar*ata regelui engle1. Se(e *ii de %ran(e1i -ieir$ ,n a(east$ lu-t$, una dintre (ele *ai s&ngeroase din evul *ediu ?1F1L@.
1/?

Sciziune ,n s+nul bisericii catolice ,ntre 1/"# i 131%, ,n care timp s$au ales simultan doi papi, unul la Coma, altul la .vignon, fiecare recunoscut de c+te o parte din *)rile catolice.

>". 3u-$ a(east$ /$t$lie, (&t 'i datorit$ tr$d$rii (elor din (asa de 9urgundia, (are+i des(.iseser$ -or)ile Parisului, Henri( deveni st$-&nul <ran)ei de nord. 2e ($s$tori (u #aterina ,n /iseri(a 2%. "oan din TroHes 'i se*n$ a(olo un tratat -rin (are era re(unos(ut (a *o'tenitor al tronului <ran)ei la *oartea lui #arol al >"+lea 'i (a regent ,n ti*-ul vie)ii regelui. Tre/uia s$ guverne1e ,*-reun$ (u un (onsiliu %ran(e1 'i s$ -$1eas($ toate (utu*ele ve(.i. Titlul s$u, at&t ti*- (&t va tr$i #arol al >"+lea, tre/uia s$ %ieJ Henri(, regele Angliei 'i *o'tenitorul <ran)ei. 3ar du-$ (&)iva ani *uri, ,n -$durea de la >in(ennes, -ro/a/il de di1enterie, l$s&nd un %iu ,n v&rst$ de un an. Henri( al >+lea a r$*as ,n o(.ii engle1ilor un rege *are, el i+a (ondus la noi vi(torii 'i avea reale virtu)i -ersonale. ra generos, (urtenitor, sin(er religios, (ast 'i loial. >or/ea -u)in 'i r$s-undea nu*aiJ 7"*-osi/il8 sauJ 72e %a(e8. #u*-$tarea lui, re*ar(a/il$ ,n vre*uri at&t de as-re, nu+l ,*-iedi(a s$ %ie de o (ru1i*e ne*iloas$ (&nd o (ereau interesele )$rii 'i ale (oroanei. Pl$(use -o-orului at&t -rin -$r)ile sale /une (&t 'i -rin (ele rele. Ar %i %ost, %$r$ ,ndoial$, un *are o* de stat da($ ar %i re1istat is-itei de a se lansa ,n (a*-ania ,*-otriva <ran)ei, (are, du-$ at&t de *ari su((ese, s+a ter*inat (u un de1astru. >"". 0ist$ o si*etrie (o*-let$ ,ntre (ele dou$ -$r)i ale r$1/oiului de o sut$ de ani. 3u-$ #r(H, ,n%r&ngere a rutinei %eudale, <ran)a d$duse na'tere unui soldat realistJ 3u Aues(lin. 3u-$ A1in(ourt, ea e salvat$ de /unul+si*) 'i (redin)a "oanei d'Ar(. #&nd *i(ul Henri( al >"+lea deveni, ,n($ ,n leag$n, ,n 1FCC, regele Angliei, del%inul <ran)ei -$ru s$ %i -ierdut -artida. #arol al >"+lea *urise dou$ luni du-$ du'*anul lui= un(.ii *i(ului Henri( al >"+lea, du(ele de 9ed%ord, regent al <ran)ei, 'i du(ele de Alou(ester, so(oteau s$+l ,n(orone1e rege al <ran)ei la Rei*s ,ndat$ (e va ,*-lini v&rsta (&nd va -utea -ronun)a %or*ulele sa(ra*entale= nu se vedea (ine i+ar %i -utut ,*-iedi(a. 3in 1FCC -&n$ ,n 1FC9, del%inul #arol, %$r$ regat, %$r$ (a-ital$, %$r$ /ani, %$r$ solda)i, r$t$(i -rin (ele (&teva -rovin(ii (are+i r$*$seser$. " se s-unea ,n der&dereJ regele din 9ourges. ra el oare del%inulD Mul)i se ,ndoiau de originea sa, (.iar 'i el ,nsu'i. 9ed%ord, st$-&n -este nordul <ran)ei, -orni s$ (u(ereas($ (entrul 'i asedie Orlans. #arol se g&ndea s$ se retrag$ -&n$ ,n 3au-.in. 2e -$rea ($ venise s%&r'itul. >""". Ii totu'i, do*ina)ia engle1ilor ,n <ran)a era 'u/red$ 'i arti%i(ial$. Re1ultant$ nu a unei %or)e reale, (i a ne,n)elegerii dintre %ran(e1i, avea s$ se s-ul/ere la -ri*a lovitur$. "storia "oanei d'Ar( este ,n a(ela'i ti*- *ira(olul (el *ai sur-rin1$tor al tuturor ti*-urilor 'i suita (ea *ai ra)ional$ de a(te -oliti(e. Planurile -e (are le di(tea1$ "oanei vo(ile sale sunt si*-le 'i genialeJ 72$ i se dea del%inului ,n(rederea ,n el ,nsu'i, s$ se eli/ere1e Orleans= #arol s$ %ie ,n(oronat la Rei*s= "oana, ,n s(urta ei via)$ ?1F1C+1FE1@, nu va avea ti*- de(&t s$ adu($ la ,nde-linire a(este trei a()iuni, dar ele a;ung8. 3u-$ ,n(oronarea lui #arol, ni(iodat$ Henri( al >"+lea nu va *ai -utea %i regele legiti* al <ran)ei. 3e alt%el, i*-ulsul %iind dat, -o-orul ,l ur*ea1$. *o)ia -e (are o st&rnes( vi(toriile "oanei 'i ale lui 3unois, *ila, oroarea -e (are o -rovoa($ -ro(esul 'i *artira;ul ei tre1es( ,n <ran)a ura %a)$ de invadator. 6n 1adar 9ed%ord ,l ,n(oronea1$ -e Henri( la Notre+3a*e din Paris, ,n 1adar -artida /urgund$ 'i 2or/ona ?(are, -rin (onsulta)iile sale,

,ng$duise arderea "oanei@ -ri*es( -e *i(ul rege engle1 (u *ari de*onstra)ii. 3el%inul (&'tig$ teren. #asa de 9urgundia se (eart$ (u Anglia. Parisul ,nsu'i s%&r'e'te -rin a alunga garni1oana engle1$. Nor*andia este eli/erat$. !a *oartea lui #arol al >""+lea ?1F61@, engle1ii nu *ai -osed$ ,n <ran)a de(&t #alais, -e (are+l vor -$stra ,n($ o sut$ de ani, (a un Ai/raltar al #analului M&ne(ii. "B. ste de*n de o/servat ($, tot ast%el (u* (onsider$ vi(toria %ran(e1$ de la 9ouvines (a o /$t$lie noro(oas$ -entru Anglia, istori(ii engle1i sunt ast$1i de a(ord s+o ad*ire -e "oana d'Ar( 'i s$ (onsidere ($ ea a salvat )ara lor de des-otis*. 3a($ n+ar %i %ost ea, regele Angliei ar %i stat la Paris 'i, s-ri;init de ar*ata %ran(e1$, ,*/og$)it ,n ur*a i*-o1itelor -er(e-ute ,n <ran)a, ar %i re%u1at s$ su-orte (ontrolul su-u'ilor s$i. Mul)u*it$ ei, s+a s-ul/erat -eri(ulosul vis al unui i*-eriu (ontinental ,n (are s+au (o*-l$(ut at&ta vre*e suveranii engle1i. 6ndelunga)ii ani de lu-t$ au -rodus 'i alte re1ultate dura/ile. 6n a*/ele )$ri, senti*entul na)ional, e*o)ie nou$ 'i -uterni($, se n$s(use ,n (onta(t (u un -o-or str$in1E1. Oa*enii din Rouen, Orlans, 9ourges 'i 9ordeau0, at&t de deose/i)i unii de al)ii 'i at&ta vre*e du'*ani, si*)iser$ totu'i ($ aveau (eva (o*un (are+i se-ara de 7godoni81EC ?nu*e -e (are "oana ,l d$duse engle1ilor@. A(e'tia, -e de alt$ -arte, aveau de a(i ,nainte 'i ,n (iuda ,n%r&ngerii %inale a*intirea *$re)elor %a-te %$urite ,n (o*un. Totu'i, ,ntre <ran)a 'i Anglia se n$s(use o ur$ (are avea s$ dure1e, (u oare(are inter*iten)$, -&n$ la %inele se(olului al B"B+lea 'i s$ lase ,n s&nul *aselor -o-ulare ale (elor dou$ )$ri o ereditar$ 'i invin(i/il$ ne,n(redere.

X RZBOIUL CELOR DOU ROZE ". 2%&r'itul (a*-aniilor din <ran)a %a(e s$ se reverse ,n Anglia (o*-anii de solda)i o/i'nui)i (u -r$1i /ogate 'i gata ori(&nd s$ se -un$ ,n servi(iul unei (au1e, /une sau rele. 2(risorile din a(ea vre*e sunt -line de asasinate, insure()ii, e0e(u)ii ilegale, -ovestite -e tonul (el *ai %ires(, (a ni'te in(idente inevita/ile. 3u(ele de 2u%%ol:, du(&ndu+se la #a+ lais, ,'i vede nava (ontrolat$ de un vas ne(unos(ut= e (ondus la /ord 'i -ri*it (u (uvinteleJ 79ine ai venit, tr$d$toruleW8. 3u-$ (are e (o/or&t ,ntr+o /ar($ 'i, %$r$ ;ude(at$, (u vreo (in(i sau 'ase lovituri de sa/ie ruginit$, un *e*/ru al e(.i-a;ului ,i taie (a-ul. 6n 1FLO (o*unele din Tent se r$s(oal$ la instiga)ia unui aventurier, 4a(: #ade, (are -retinde s$ i se s-un$ Morti*er 'i a%ir*$ ($ este des(endentul lui duard al """+lea1EE. A(est (a- al insure()iei se du(e -&n$ la !ondra, ne%iind o-rit de(&t de (erturile sale (u or$'enii, 'i, ,nainte de a %i u(is, de(a-itea1$ -e vistierni(ul regelui 'i -e un sheri** din Tent. No/ili*ea era -e atun(i gata s$ ur*e1e ast%el de u1ur-atori, -entru ($ regele ,nsu'i nu+i
1/1

(ici ,n Fran*a, nici ,n .nglia sentimentul na*ional nu s$a n)scut e9clusiv ;,n contact cu un popor str)in< i nu numai ,n timpul r)zboiului de o sut) de ani, chiar dac) evenimentele acestuia au avut un rol ,n dezvoltarea sa. Sentimentul na*ional s$a n)scut i dezvoltat treptat, ,n procesul form)rii pie*ei interne unitare i a statului central. 1/' @e la e9presia englez) god damn la naibaR&, des folosit) de solda*ii englezi. 1// .utorul pune ,ntr$o lumin) neBust) aceast) puternic) r)scoal) a *)ranilor, la care s$ au al)turat i elemente din mica nobilime.

alt(eva de(&t %iul sau ne-otul unui u1ur-ator. Regii !an(aster o 'tiu -rea /ine. #&nd Henri( al >+lea, (re1&nd ($ tat$l s$u a 'i *urit, -une *&na -e (oroan$, Henri( al ">+lea, tre1it din letargie, *ur*ur$J 7Nu+i ,n($ a ta 'i ni(i a *ea n+a %ost ni(iodat$...8 6*-otriva de/ilului Henri( al >"+lea se ridi($ duard, du(e de Por:, *o'tenitor *ai a-ro-iat al lui duard al """+lea, -entru ($ este des(endent du-$ *a*$ al du(elui de #laren(e, -e (&nd !an(asterii nu -rovin de(&t din *e1inul "oan de Aand. 6n ;urul tranda%iriului ro'u al !an(asterilor 'i al tranda%irului al/ al %a*iliei de Por: se vor gru-a seniorii r$1/oini(i, %$r$ alt )el -oliti( de(&t a(ela de a se ,*/og$)i ,n ur*a vi(toriei -artidei lor. "". !u-tele dintre no/ilii a*/i)io'i 'i avi1i nu st&rnes( -rea *ult interes ,n )ar$. >ia)a ,'i (ontinu$ *ersul. 2e ar$ (&*-iile, se str&ng re(oltele= se de1volt$ nego)ul londone1. >reo du1in$ de *ari /aroni, ,*-reun$ (u -rietenii 'i vasalii lor 'i, *ai ales, /andele lor de *er(enari sunt singurii (are iau -arte la lu-te. Tre/uie s$ dea dovad$ de -ruden)$ 'i s$ res-e(te, ,n toiul /$t$liilor, neutralitatea ora'elor 'i a satelor, ($(i ,n (u-rinsul a(estora oa*enii sunt nu*ero'i 'i gata s$ se ridi(e, da($ ar %i st&rni)i, ,*-otriva uneia sau alteia din (ele dou$ ro1e. 9$t$liile (are .ot$r$s( soarta tronului se dau ,ntre (&teva *ii de oa*eni. le (on%ir*$ de(linul (avaleriei. 3e a*/ele -$r)i lu-tele sunt do*inate de ar(a'i, dar -u)in (&te -u)in, o*ul, ani*al (ura;os, se o/i'nuie'te s$ ,n%runte s$ge)ile. 9aronii ,i 'ar;ea1$ -e ar(a'i 'i (aut$ lu-ta (or- la (or-, ,n (are to-orul 'i sa/ia vor de(ide vi(toria. Ast%el, /$t$liile a(estea, (u tot nu*$rul lor *i( de (o*/atan)i, -ro+ voa($ i*ense v$rs$ri de s&nge singurei (lase -arti(i-ante la lu-t$. 3u-$ r$1/oiul (elor dou$ ro1e, no/ili*ea engle1$ se va vedea redus$ la (&teva %a*ilii. """. Ne%eri(itul Henri( al >"+lea nu era %$(ut -entru vre*uri at&t de as-re. Nu era de lo( -rost, dar ni(i rege nu era de lo(= era un s%&nt 'i, ,n tre/urile -$*&nte'ti, un (o-il. greu de i*aginat o %iin)$ *ai /l&nd$, *ai res-e(ta/il$ 'i *ai sla/$. 6n *arile r$1/oaie de -e vre*ea do*niei sale, el n+a %ost de(&t un s-e(tator, l$s&ndu+le -e sea*a lui 2o*erset 'i a lui GarRi(:, el a-$r&nd -e s(en$ nu*ai -entru a+'i lua lo(ul ,ntr+un (ortegiu sau la o .irotonisire. Tr$ind -rintre oa*eni (are se urau, nu se g&ndea de(&t s$+i ,*-a(e. #$s$torit (u o s(or-ie, Marguerite de An;ou, se ar$ta %a)$ de ea totdeauna r$/d$tor 'i a%e(tuos. 2ingurele sale -l$(eri erau s$ as(ulte liturg.ia, s$ studie1e istoria 'i teologia. Avea oroare de ori(e -o*-$ 'i -urta .aine de or$'an. 6n lo(ul -anto%ilor (u v&r%uri as(u)ite -e atun(i la *od$ -rintre no/ili, -urta -anto%i (u v&r% rotund, (a )$ranii. #&nd tre/uia s$+'i ,*/ra(e *antia regal$, o tr$gea -este o t&rs&n$. 6nainte de %ie(are *as$ ,'i s-unea rug$(iunea, (a un ($lug$r, 'i avea totdeauna ,n %a)a lui o i(oan$ (u (ele (in(i r$ni ale lui Hristos. #.esterton a re*ar(at ($ regii de/ili 'i -io'i au l$sat *onu*entele (ele *ai dura/ile 'i (ele *ai %ru*oase. duard #on%esorul (l$dise a/a)ia de la Gest*inster= Henri( al >"+lea %ond$ #olegiul din ton ?1FFO@ 'i (onstrui la #a*/ridge ad*ira/ila (a-el$ de la Ting's #ollege. #onstru()iile a(estea s%&r'ir$ -rin a+l ruina. 6ntr+o vre*e (&nd toat$ lu*ea, no/ili 'i negustori, se ,*/og$)ea, nu*ai regele era ,ndatorat -&n$ -este (a-. 6n 1FL1 tre/ui s$ ,*-ru*ute /ani -entru a (ele/ra (r$(iunul 'i, ,n 1iua de /o/otea1$, ne*aiav&nd (redit, regele 'i regina nu -utur$ lua (ina. A(est suveran naiv 'i -ar($ ireal avea s$ %ie o -rad$ u'oar$ -entru (avalerii /rutali 'i %$r$ s(ru-ule.

">. 6n 1FLE, Henri( al >"+lea ?(are era ne-otul /ietului #arol al >"+lea al <ran)ei@ d$du se*ne sigure de ne/unie. Nu nu*ai ($ -ierduse *e*oria 'i ;ude(ata, dar ni(i nu *ai -utea *erge, ni(i s$ se )in$ ,n -i(ioare. Ni(i *$(ar nu ,n)elese ($ i s+a n$s(ut un %iu. >$rul s$u Por:, s-ri;init de GarRi(:, senior -uterni( su-ranu*it ,n a(ela'i ti*- ulti*ul dintre /aroni 'i %$uritorul de regi, se ,n(oron$ la Gest*inster su/ nu*ele de duard al ">+lea. 9l&ndul Henri( %u ,n(.is ,n Turn 'i tratat (u o*enie, du-$ (u* s-un (roni(arii Hor:i'ti, l$sat ,n -$r$sire 'i ,ntr+o stare de *urd$rie in(redi/il$, a%ir*$, di*-otriv$, (roni(arii lan(asterieni. 72unte)i nedre-)i + s-unea el (u /l&nde)e -a1ni(ilor s$i + (&nd lovi)i ast%el un rege ,n(oronat8. A-oi o (eart$ ,ntre duard al ">+lea 'i %$uritorul de regi re-use deodat$ -e tron -e Henri( al >"+lea 'i ro1a ro'ie. 6n s%&r'it, duard, /$t&ndu+l -e GarRi(:, (are -ieri ,n lu-t$, ,l u(ise -e -rin)ul de Gales 'i -use s$+l asasine1e (.iar -e rege. 3u-$ a(est (on'tiin(ios *asa(ru ?1F71@, duard al ">+lea do*ni %$r$ *ari ,*-otriviri -&n$ ,n 1FME. #u totul o-us s%iosului s$u v$r, a %ost un -rin) al Rena'terii, str$lu(itor 'i (ini(. Nu se da ,n l$turi s$ *&ng&ie nevestele negustorilor din #itH 'i *area lui %ru*use)e le %$(ea s$ nu %ie ne,ndu-le(ate. 7Pe legea *ea + ,i s-unea o v$duv$ /ogat$ +, -entru *utri'oara ta %er*e($toare, ai s$ (a-e)i ori(&nd dou$1e(i de livre8. Regele, (are nu se a'te-ta s$ -ri*eas($ de la ea de(&t ;u*$tate din su*$, ,i *ul)u*i 'i o s$rut$. 3u-$ (are i+a *ai dat dou$1e(i de livre, 7-entru ($ ea (onsidera ($ s$rutul unui rege e (ea *ai -re)ioas$ /i;uterie8. Mul)u*it$ *arilor negustori 'i nevestelor lor, duard al ">+lea tr$ia de -e o 1i -e alta, din d$rni(ia su-u'ilor s$i. de (re1ut ($ donatorii nu -ierdeau ni*i(= avanta;ele 'i *ono-olurile (are le erau a(ordate le ,ng$duiau s$ re(u-ere1e /anii de la *ul)i*ea de (u*-$r$tori, (eea (e era o %or*$ ingenioas$ de i*-o1it indire(t1EF. >. >enirea la do*nie a (asei de Por: a %ost o lovitur$ destul de grea dat$ -restigiului -arla*entului. Pe (&nd regii lan(asterieni, u1ur-atori, (eruser$ a(estuia ,nvestitura, regii din (asa de Por: -retindeau s$ do*neas($ nu*ai ,n virtutea dre-tului de *o'tenire. 3e alt%el, #a*era #o*unelor a ,n(etat ,n vre*ea a(eea s$ re-re1inte real*ente (o*unit$)ile Angliei. !a ,n(e-ut ori(e or$'an (are -l$tea i*-o1ite avea dre-t de vot. 3ar a'a (u* ,*/og$)irea *arilor negustori trans%or*ase g.ildele ,n (er(uri ,n(.ise, *ulte t&rguri (u*-$rau de la (oroan$ o (art$ ,n virtutea ($rora noii veni)i erau e0(lu'i. 3re-tul de a alege -e re-re1entan)ii ora'ului ,l aveau (&nd nu*ai -ri*arul 'i (onsilierii s$i, (&nd un (onsiliu (o*-us din or$'enii (ei *ai /oga)i. Ast%el ,n(e-u -ro(esul (are avea s$ trans%or*e -entru *ulte se(ole at&tea (ir(u*s(ri-)ii engle1e ,n 7/urguri -utrede8 ,n (are aleg$torii vor %i at&t de restr&n'i ,n(&t vor deveni u'or de (oru-t. Tot ast%el, ,n(e-&nd din 1FEO, (avalerii (o*itatelor %ur$ ale'i nu*ai de ($tre *reeholderii al ($ror -$*&nt adu(ea un venit de (el -u)in -atru1e(i de 'ilingi ?(ir(a dou$1e(i de lire de ast$1i@1EL. Mul)i /$r/a)i (are -&n$ atun(i votaser$ se v$1ur$ ast%el li-si)i de dre-tul lor. Regi*ul a(esta avea s$ )in$ -&n$ la re%or*a ele(toral$ din 1MEC. l asigura -uterea legal$ a unei (lase -u)in nu*eroase, ($(i ,n ti*-ul alegerilor seniorii (ei *ai -uterni(i e0er(itau o energi($ -resiune asu-ra de)in$torilor de -$*&nturi 'i a -rietenilor. 6n 1FLL
1/3

(ici politica lui 0duard al 76$lea de Tork nu este e9act apreciat). Hn realitate, cochet)riile acestuia cu familiile negustorilor din >ondra semnific) ,ncuraBarea de c)tre acest suveran a intereselor burgheziei comerciale i a manufacturilor, politic) pe care o vor dezvolta consecvent regii din dinastia 8udor. 1/% 0 vorba de cursul lirei sterline din anul 1:/".

du(esa de Nor%ol: s(ria lui 4o.n Paston1E6J 73eoare(e, din diverse *otive, este ne(esar (a lordul vostru s$ ai/$ a(u* ,n -arla*ent oa*eni de+ai lui, (are s$+l slu;eas($, dori* 'i v$ rug$* (a, du-$ (itirea a(estei s(risori, s$ da)i votul du*neavoastr$ -rea iu/i)ilor no'tri veri 'i slu;itori 4o.n HoRard 'i sir Roger #.a*/erlain, (a s$ %ie ale'i (avaleri ai shire+ ului. Ii ,nde*na)i+i s$ vote1e ,n a(ela'i %el -e to)i (eilal)i -e (are ,n)ele-(iunea voastr$ i+ ar -utea .ot$r, s$ -ro(ede1e ast%el8. Ase*enea re(o*and$ri sunt (unos(ute din toate vre*urile. >". duard al ">+lea l$s$ doi /$ie)i, dintre (are (el *ai *are ar %i tre/uit s$+i ur*e1e la tron, dar %ratele s$u Ri(.ard, du(e de Alou(ester, -use la (ale asasinarea ne-o)ilor s$i, du-$ (e %useser$ ,n(.i'i ,n Turnul !ondrei, 'i deveni rege su/ nu*ele de Ri(.ard al """+lea ?1FME@. 2.a:es-eare i+a %$(ut un -ortret *onstruos a(estui (o(o'at (rud, (ura;os 'i str$lu(it. 3e'i unii istori(i au ,n(er(at s$+l rea/ilite1e -e Ri(.ard al """+lea, se -are ($ tre/uie s$+i d$* (re1are lui 2.a:es-eare. #&nd -o-orul a%l$ de du/lul asasinat din Turn, senti*entul de revolt$ (are de *ult$ vre*e %ier/ea ,n su%letul engle1ilor, o/osi)i de r$1/oaie (ivile 'i u1ur-$ri, lu$ o %or*$ *ai -re(is$. 2e -$rea ($ se ivise o 'ans$ de ,*-$+ (are a (elor dou$ ro1e. R$*$sese un !an(aster, Henri( Tudor, du(e de Ri(.*ond, un adoles(ent sl$/u), (are din -ruden)$ %ugise ,n 9retania 'i (are, -rin *a*a sa, Margareta, des(indea dire(t din "oan de Aand. 3a($ Henri( ar %i -utut s$ se ($s$toreas($ (u lisa/eta de Por:, %ii(a lui duard al ">+lea, (ele dou$ (ase s+ar %i unit. Ri(.ard, (are ,n)elese -eri(olul, se str$dui s$+'i a-ro-ie or$'enii, (onvo(&nd -arla*entul, 'i -l$nui s$ se ($s$toreas($ el ,nsu'i (u ne-oata sa. 3ar (ur&nd, Henri( Tudor, -le(&nd din Har%leur, de/ar($ la Mil%ord Haven (u dou$ *ii de solda)i, engle1i re%ugia)i 'i aventurieri /retoni. Nara Aalilor se -ronun)$ ,n %avoarea lui -entru ($ %a*ilia Tudor era gale1$. 2e ,nt&lni (u Ri(.ard la 9osRort. ?1FML@. 2oarta /$t$liei %u de(is$ de *arii seniori 2tanleH din !an(as.ire, (are se -ronun)ar$ -entru Henri(, -entru ($ lordul 2tanleH, ,n a doua lui ($s$torie, avea de so)ie -e *a*a a(estuia. Ri(.ard se arun($ vite;e'te ,n ,nv$l*$'eal$, do/or, *ai *ul)i lu-t$tori, dar %u 'i el u(is. #oroana -e (are o -urta ,n ti*-ul /$t$liei 'i (are ($1use ,ntr+un tu%i' %u g$sit$ du-$ ,n(etarea /$t$liei 'i -us$ de 2tanleH -e (a-ul %iului s$u vitreg, (are deveni regele Henri( al >""+lea. 7Ast%el vo* uni ro1a al/$ 'i ro1a ro'ie. 3ea 3o*nul, (are a -rivit at&ta ti*- (u *&nie ura lor, s$ se ,nsenine1e (erul du-$ a(east$ %eri(it$ unire. Anglia a %ost *ult$ vre*e ne(ugetat$ 'i s+a *utilat ea ,ns$'i... OW %ie (a ast$1i, Ri(.*ond 'i lisa/eta, *o'tenitori legiti*i ai (elor dou$ (ase regale, s$ se uneas($ -rin s%&nta voin)$ a 3o*nului8. #$s$toria avu lo( ,n anul ur*$tor. R$1/oiul (elor dou$ ro1e se ter*inase.

XI ANGLIA I SFRITUL EVULUI MEDIU

1/!

1aston a fost o familie de *)rani ,mbog)*i*i, din comitatul (orfolk, deveni*i cu timpul Buriti i mici moieri. @e pe urma lor a r)mas o coresponden*) privat) e9trem de bogat) i interesant) cuprinz+nd perioada 13''$1%?:. John 1aston a fost a treia genera*ie a familiei. So*ia sa a fost 2argareta 1aston =f. cap. 57, X 76&.

". #are sunt, ,n se(olul al B>+lea, tr$s$turile %or*ate -&n$ atun(i ale (ara(terului na)ionalD #u toate ($ r$1/oiul de o sut$ de ani s+a ter*inat (u ,n%r&ngerea engle1ilor, a*intirea lui li se -are glorioas$. Toate /$t$liile s+au dat -e -$*&nt str$in. Nu*ai (&teva ora'e de -e (oast$ l+au v$1ut -e ina*i(, ,n raiduri %ugitive. Po-orul engle1 se so(ote'te de ai(i ,nainte invulnera/il ,n insula sa 'i dis-re)uie'te (elelalte na)iuni. 7 ngle1ii sunt orgolio'i + s-une <roissart + 'i nu se -ot lega ,n *od sin(er s$ %a($ -rietenie ni(i alian)$ (u na)iuni str$ine, dar, *ai ales, oa*eni *ai -eri(ulo'i (a *e'te'ugarii din Anglia nu se a%l$ ni($ieri su/ soare8. Orgoliul lor este 'i *ai *are din -ri(ina /og$)iei )$rii. a i1/e'te -e ori(e vi1itator. 7 *ai *are de(&t a ori($rei )$ri euro-ene8, s-une tri*isul vene)ian. #&nd (ite'ti ,n #.au(er des(rierea -elerinilor din #anter/urH, -o)i s$+)i ,n(.i-ui (e+a tre+ /uit s$ %ie ,n Anglia se(olului al B">+lea /un$starea tuturor (laselor. 9$r/a)ii 'i %e*eile sunt ,*/r$(a)i ,n sto%e traini(e, adesea garnisite (u /lan$. .ranklin,ul1E7 lui #.au(er, *i( -ro-rietar rural, este un )$r$noi e-i(urian, /u(uros de via)$, a ($rui -ivni)$ e dintre (ele *ai /une, de la a ($rui *as$ nu li-se'te ni(iodat$ -ot&rni(.ea gras$, ni(i 'tiu(a, 7'i vai de (a-ul /u($tarului da($ sosurile nu sunt destul de -i(anteW8 9la1oanele )es$torilor 'i ale /oiangiilor sunt *ontate ,n argint *asiv. Me'te'ugarii a(e'tia sunt *eni)i s$ ia lo( ,ntr+o 1i -e s(aune de (onsilieri su/ /olta Auild.all+ului1EM, or$'eni la ale ($ror so)ii li se s-une Madame 'i (are ,'i -un, (&nd se du( la /iseri($, *antouri de*ne de o regin$. #&nd sir 4o.n <ortes(ue1E9 este e0ilat ,n <ran)a, ,n ti*-ul r$1/oiului (elor dou$ ro1e, se arat$ sur+ -rins de *i1eria )$ranilor %ran(e1iJ 79eau a-$, *$n&n($ (arto%i (u -&ine de se(ar$, ni(iodat$ (arne, doar %oarte rar -u)in$ sl$nin$ 'i *$runtaie sau (a-ete r$*ase de la ani*alele t$iate -entru no/ili 'i negustori... A(estea sunt + (on(.ide <ortes(ue, ad*irator -asionat al -arla*entului + roadele -uterii a/solute8. "". Mai *ult ,n($ de(&t /og$)ia, -ri(ina (ea *are a orgoliului engle1ului era -e atun(i relativa sa li/ertate. Orgoliosul <ortes(ue %a(e, ,n 1F7O, elogiul legilor din AngliaJ 7#u* oare s+ar -utea s$ nu %ie /une (&nd sunt nu o-era unui singur o*, ni(i (.iar a o sut$ de s%etni(i, (i o-era a *ai *ult de trei sute de /$r/a)i ale'iD 3e alt%el, da($ din ,nt&*-lare ar %i -roaste, ele -ot %i re%or*ate (u (onsi*)$*&ntul tuturor st$rilor din regat... 6n Anglia voin)a -o-orului este -rin(i-iul vie)ii, (are tri*ite s&ngele ,n (a-ul 'i ,n toate *$dularele (or-ului -oliti(8. l o-une triu*%$tor li/ertatea engle1ilor, (are nu -l$tes( de(&t i*-o1ite (onsi*)ite 'i (are nu -ot %i ;ude(a)i de(&t (u res-e(tarea tuturor %or*elor, (onstr&ngerilor -e (are le su%er$ su-usul %ran(e1, o/ligat s$ (u*-ere sare grevat$ de ta0e, s$ -l$teas($ /iruri ar/itrare 'i (are e 7arun(at ,n 2ena ,ntr+un sa( (usut8, %$r$ ;ude(at$, da($ st$-&nul lui so(ote'te ($+i vinovat. !a dre-t vor/ind, <ortes(ue e0agerea1$. >i(ti*ele lui Ri(.ard al """+lea, du-$ (u* se 'tie, n+au %ost -roteguite de %or*ele legale. 3ar este adev$rat ($ ni(i *$(ar Ri(.ard al """+lea n+ar %i ,ndr$1nit s$ %i0e1e un i*-o1it %$r$ (onsi*)$*&ntul
1/" 1/#

4ranklin $ de la cuv+ntul %rancus liber& din latina medieval). 5uildhall 1alatul guildelor& $ cl)direa prim)riei >ondrei. Se numete astfel deoarece de pe timpul lui 0duard al 777$lea reprezentan*ii celor ": de corpora*ii meteug)reti i negustoreti din >ondra f)ceau parte din consiliul municipal i aveau dreptul de a alege pe primar lord$mayor&. 1/: =elebru om politic i scriitor 1/:3$13"!&, cunoscut mai ales prin lucr)rile "e laudi us legum )ngliae i "e dominio regali et politico, ambele compuse ,n Burul anului 13"?, ,n care pledeaz) pentru superioritatea legilor engleze, decurg+nd din rolul parlamentului, fa*) de cele franceze.

-arla*entului, -e (&nd, ,n <ran)a, #arol al >""+lea, (are, ,n ur*a ordonan)ei din 1FE9, o/)inuse de la st(ri un i*-o1it dire(tJ tallia, -entru -lata ar*atei, a reu'it s$ dea a(estui i*-o1it un (ara(ter -er-etuu. 3e atun(i ,n(olo ur*a'ii lui %i0au (uantu*ul i*-o1itului %$r$ s$ *ai (onvoa(e st(rile. """. 3e unde a(este deose/iri ,ntre (ele dou$ -o-oareD a@ 5entru c( sarcina regilor *rance0i a *ost mult mai grea dec4t aceea a regilor engle0i, st$-&ni ai ,ntregii )$ri de -e vre*ea (u(eririi 'i (are, din se(olul al B""+lea, au -utut i*-une seniorilor lo(ali -e ;ude($torii lor itineran)i 'i legea (o*un$. Po-orul %ran(e1, (are a su%erit ,n *od (runt de -e ur*a inde-enden)ei *arilor %eudali 'i a inva1iei str$ine, este gata s$+i a(orde regelui o de-lin$ -utere nu*ai s$ *en)in$ ordinea 'i s$ a-ere %rontierele. 6n <ran)a, )ar$ (ontinental$, ina*i(ul este a-roa-e 'i e nevoie de o ar*at$ -er*anent$. 6n Anglia li/ertatea -o-orului sl$/e'te -uterea regelui, dar *area a(o-er$ gre'elile 'i sl$/i(iunile, /@ 5entru c( *iecare om 3n Anglia este propriul s(u soldat >i propriul s(u poli1ai. Deoman,ul, a(est ar(a' sau slu;itor ,nar*at ,n ti*-ul r$1/oiului, nu+i altul de(&t *i(ul -ro-rietar engle1 din ti*- de -a(e. Regele nu are tru-e (a s$+'i i*-un$ voin)a unor ase+ *enea oa*eni. 7Tre/uie nea-$rat + s-une <roissart %oarte s(andali1at + (a regele, (are este st$-&nul lor, s$ le intre ,n voie 'i s$ se ,n(line ,n %a)a dorin)elor lor, ($(i, da($ %a(e alt*interi 'i iese r$u, va %i r$u de el8. 6n(e-&nd (u #arol al >""+lea, regele <ran)ei are o *i($ ar*at$ ?(in(is-re1e(e (o*-anii de oa*eni ,nar*a)i 'i (avalerie u'oar$@ 'i (ea *ai -uterni($ artilerie a ti*-ului. 6n <ran)a nu e0ist$ *ili)ie la )ar$. 3e la ar(a'ii li/eri1FO -&n$ la garda na)ional$, soldatul+(et$)ean a %ost totdeauna un e'e( la noi. Ast%el, /irul -er*anent asigur$ ,n <ran)a solda ar*atei, 'i ar*ata -er*anent$ asigur$ ,n(asarea /irului. Regele nu are nevoie de *ulte ori de st(rile generale 'i le (onvoa($ (&t *ai rar -osi/il. Ii, de alt%el, da($ le+ar (onvo(a *ai des, (ele trei st$riJ no/ili*ea, (lerul 'i starea a treia, s+ar lu-ta ,ntre ele 'i s+ar devora. A*este(ul de negustori /oga)i 'i de *i($ no/ili*e (are (onstituie %or)a #a*erei #o*unelor din Anglia ar %i de ne(on(e-ut ,n <ran)a se(olului al B>+lea. 3e alt%el, (.iar 'i ,n Anglia va deveni ne(esar$ o *onar.ie *ai viguroas$ -entru a -une (a-$t violen)ei 'i ilegalit$)ii. Po-orul engle1, (are a su%erit ,n ti*-ul r$1/oiului (elor dou$ ro1e din (au1a anar.iei, (ere 'i el s-re s%&r'itul se(olului un des-otis* relativ, dar regele s$u va tre/ui s$ res-e(te totdeauna %or*ele. "deea *onar.iei ,ngr$dite este /ine ,n%i-t$ ,n (a-etele engle1ilor. ">. >iolen)a nu este ,n Anglia a-ana;ul %eudalilor. ngle1ii 'i sa0onii au %ost totdeauna /rutali. 51an)ele 'i /unele *aniere vor )ine *ai t&r1iu ,n %r&u a(east$ violen)$, dar, su/ *as(a ei (ere*onioas$, va su-ravie)ui -&n$ ,n 1ilele noastre. 2ir 4o.n <ortes(ue o (onsider$ *eritorie (.iar atun(i (&nd du(e la (ri*$. 76n Anglia + s-une el (u *&ndrie + se s-&n1ur$ ,ntr+un an -entru %urt (u *&na ar*at$ 'i o*or *ai *ul)i in'i de(&t se s-&n1ur$ ,n <ran)a -entru a(eea'i (ri*$ ,n ti*- de 'a-te ani. 3a($ un engle1 e s$ra( 'i vede la un altul /og$)ii -e (are i le -oate lua (u %or)a, nu se d$ ,n l$turi, de(&t nu*ai da($ este un o* %oarte (instit8. #.au(er %a(e un -ortret ,n%ior$tor al unui yeoman 7(u -$rul ro'u, ro/ust, ne(io-lit, (u u*erii la)i (are -oart$ sa/ie la 'old, un vl$;gan (u (are nu+i
13?

=orp de mili*ie, care ,n evul mediu asigura ordinea i urm)rea pe r)uf)c)tori. 2embrii s)i beneficiau de scutiri de impozite i, de aceea, erau numi*i ;liberi<.

-rea /ine s$ ai de+a %a(e8. 6n evul *ediu violen)a era te*-erat$ de dou$ %or)eJ (urtoa1ia (avalereas($ 'i *ila (re'tin$. 3ar ,n se(olul al B>+lea, (.iar 'i a(ei (are (ites( ro*ane (avalere'ti sau (are sunt (titorii unor %unda)ii -ioase nu+'i %a( s(ru-ule (&nd e vor/a s$+i ;e%uias($ -e (ei sla/i ori s$+'i /at$ nevestele. Moravurile de %a*ilie sunt as-re 'i ($s$toria e tratat$ (a ori(e alt$ a%a(ereJ un tat$ ,'i vinde %ii(a ,nainte de a %i a;uns la v&rsta (&nd ar -utea -rotesta. 3u-$ ($s$torie %e*eile ,'i iau revan'a. 6n -4rgovea1a din !ath ,#.au(er ne relatea1$ (u* se (o*-ortau %e*eile %a)$ de /$r/a)ii lor, %iind ,n a(ela'i ti*- (o(.ete, i*orale 'i (rude, a'a (u* se ,nt&*-l$ de o ve'ni(ie. 6n anu*ite -rivin)e situa)ia %e*eilor, 'i *ai ales a v$duvelor, era *ai /un$ atun(i de(&t este ast$1i ,n unele )$ri. Puteau e0er(ita ori(e %el de (o*er), -uteau %a(e -arte din g.ilde, -uteau deveni, (a 'i /$r/a)ii, sheri**+i sau 7igh onstables. #$l$toreau singure, se a*este(au (u al)i -elerini 'i du(eau a(eea'i via)$ (a ei. Margaret Paston se o(u-a (u ad*inistrarea a%a(erilor (elor *ai i*-ortante ale so)ului 'i so)ul o l$uda -entru ,n)ele-(iunea ei. >. #ores-onden)a %a*iliei Paston ne arat$ ($ 'tiin)a de (arte era destul de r$s-&ndit$ ,n r&ndurile a*/elor se0e. 6ndat$ (e un so) 'i o so)ie erau de-arte unul de altul, ,'i s(riau. Mult$ vre*e /$ie)ii 'i %etele ,nv$)au ,*-reun$. A-oi regii au ,n%iin)at '(oli s-e(iale -entru /$ie)i. ti*-ul -ri*elor 5ublic )chools2 Gin(.ester 'i ton. #onversa)iile -elerinilor lui #.au(er ne dau o idee %avora/il$ des-re (ultura *edie a /$r/a)ilor 'i a %e*eilor din se(olul al B">+lea. #.iar 'i a(ei (are nu (unos( latina (itea1$ (u* tre/uie nu*ele lui #i(ero 'i al lui 2ene(a, al lui >irgiliu 'i al lui 3ante. 2+au eli/erat de nu*eroase su-ersti)ii 'i ,'i /at ;o(, de -ild$, de a(ei (are se s-erie de viseJ 8Toat$ lu*ea 'tie ($ visele sunt -rovo(ate de se(re)iile d$un$toare ale (or-ului 'i de e0(esiva a/un+ den)$ de %iere8. #u #.au(er ?1EFO+1FOO@ literatura de li*/$ sa0on$ atinge, de la ,n(e-ut, o -er%e()iune (are va *ai %i egalat$, dar ni(iodat$ de-$'it$. 5nul din e%e(tele r$1/oiului de o sut$ de ani a %ost a(ela de a da na'tere unei -re;ude($)i ,*-otriva literaturii %ran(e1e, devenit$ literatura unei )$ri ina*i(e. litele ,nse'i ,'i dores( un *are s(riitor sa0on= 'i ,l g$ses( ,n #.au(er. A(esta, (a 'i *ai t&r1iu 2.a:es-eare, a (unos(ut toate straturile so(iet$)ii o*ene'ti= a tr$it la (urtea lui duard al """+lea= a %ost a*/asador la <loren)a 'i la Ro*a 'i de-utat la Gest*inster. ste de(i *inunat de /ine -reg$tit (a s$ 1ugr$veas($ un ta/lou (o*-let 'i viu al Angliei din vre*ea sa. 6n o(.ii istori(ului, (ea *ai i*-ortant$ dintre o-erele sale este %ai*oasa (ulegere 5ovestiri din anterbury. Pelerinii (are se du(eau la ra(la s%&ntului T.o*as 9e(:et, la #anter/urH, se adunau la (ele/rul -abard /nn, la 2out.Rar:, -entru a nu %a(e singuri o ($l$torie ,n a(ele ti*-uri, (&nd dru*urile nu erau -rea sigure. 3es(rierea unui gru- de -elerini, -ovestirile -e (are 'i le s-un unii altora (a s$ le trea($ de ur&t al($tuies( -oe*ul lui #.au(er. #a 'i ,n o-era lui 2.a:es-eare, des(o-eri* o u*anitate %oarte a-roa-e de a noastr$. Marii arti'ti ne a;ut$ s$ ,n)elege* ($, da($ de(orurile 'i *oravurile se s(.i*/$, -asiunile o*ene'ti r$*&n a-roa-e a(elea'i. >". #.iar 'i de(orul vie)ii din a(ea vre*e ,n(e-e s$ se a-ro-ie de a(ela (u (are sunte* o/i'nui)i. 6n tot ti*-ul evului *ediu lo(uin)a (elor /oga)i (onsta dintr+o (as$ %orti%i(at$, (onstruit$ ,n a'a %el (a s$ re1iste unui asediu 'i s$ ai/$ unde ad$-osti solda)i. 6n(e-&nd din se(olul al B>+lea, (avalerii 'i *arii negustori dores( s$ ai/$ (ase la )ar$, %$(ute *ai *ult -entru -l$(ere de(&t -entru a-$rare. Nu*$rul (a*erelor se *$re'te.

2t$-&nii 'i servitorii ,n(etea1$ s$ *ai *$n&n(e ,n a(eea'i sal$. O ,n($-ere nou$, un %el de vor/itor, ,ng$duie (a vi1itatorii s$ nu *ai %ie -ri*i)i ,n dor*itor. Are un ($*in, ,n (are se -oate %a(e %o( (u ($r/uni, are %erestre ad&n(i -rev$1ute (u o(.iuri de gea* 'i su/ (are se a%l$ /$n(i (io-lite din -iatr$ 'i a(o-erite (u -erne. Pe -ere)i at&rn$ ta-iserii, ta/louri= -e ;os (&te un (ovor de 2-ania. To(*ai se i*-ortase din <ran)a salteaua de -u%, un /un -re)ios (are se las$ *o'tenire (o-ilului -re%erat sau so)ului su-ravie)uitor. <ie(are (as$ -osed$ o gr$din$ de %or*$ regulat$, ,*-re;*uit$ de 1iduri sau de garduri vii, se*$nat$ (u %lori, ier/uri *edi(inale sau aro*ate, salate ver1i. Pe aleile s(urte a'ternute (u nisi-, ,n+ (on;urate de *i(i -a;i'ti (u iar/$ deas$ 'i *oale (u* e (ati%eaua se -li*/$ doa*nele (u i*ensele lor (oa%uri. !u0ul (are se %$(ea (u ,*/r$($*intea devenise at&t de *are ,n(&t a %ost nevoie de interven)ia unor legi -entru ,n%r&narea lui. Alt se*n de /og$)ieJ )ara se a(o-er$ de /iseri(i 'i %ie(are sat se *&ndre'te ($ a -utut s$ ,*/og$)eas($ -e a sa (u ta-iserii 'i statui. Totu'i, (asele s$ra(ilor 'i (.iar ale (laselor *i;lo(ii r$*&n -ri*itive. Morarul lui #.au(er se *ul)u*e'te (u o singur$ (a*er$ -entru el, nevast$+sa, %ii($+sa, un (o-ila' 'i doi studen)i din #a*/ridge veni)i s$+i %a($ o vi1it$. >"". Pe la s%&r'itul se(olului al B>+lea ,n(e- s$ a-ar$ -rin a(este (ase -ri*ele ($r)i i*-ri*ate. Ti-ogra%ia *ai (ur&nd a satis%$(ut o nevoie de(&t a (reat+o. -o(a a(easta rea*inte'te -u)in -e a noastr$ -rin a((esul la (ultur$ a unei ,ntregi -$turi noi de (ititori. 6n ase*enea -erioade se -rodu(e o -er*anent$ (erere de ($r)i de vulgari1are. >re*ea noastr$ (ere ($r)i de 'tiin)$, en(i(lo-edii, /iogra%ii. #ititorul se(olului al B>+lea voia ($r)i religioase, gra*ati(i, (roni(i ri*ate, tradu(eri din *arii s(riitori latini. <ie(are s@uire1F1 avea atun(i /i/liote(a sa de *anus(rise= sunte* ,n -osesia inventarului /i/liote(ii lui 4o.n Paston ?-e vre*ea lui duard al ">+lea@. a nu (on)ine de(&t o singur$ (arte ti-$rit$. Ti-ogra%ia a %ost introdus$ ,n Anglia de #a0ton ?1FCCD+1F91@, (are ,nv$)ase -rin(i-iile ei la #olonia. l 'i+a instalat l&ng$ Gest*inster o adev$rat$ editur$, a s(os ($r)i %ru*oase 'i le+a v&ndut %oarte lesne. duard al ">+lea, o* (ultivat, l+a -atronat. "nventarea ti-arului, -o-ulari1&nd teologia, a -reg$tit r$1/oaiele religioase, a'a (u* inven)ia radioului %avori1ea1$ ,n 1ilele noastre r$s-&ndirea -ati*ilor -oliti(e. >""". Ar %i (eva arti%i(ial s$ deli*it$* ,ntr+un *od %oarte -re(is %rontierele (are se-ar$ evul *ediu de Rena'tere. #ivili1a)ia *edieval$, (a 'i i*-eriul ro*an de odinioar$, se stinge ,n(et. Totu'i, a(est s%&r'it al se(olului al B>+lea, (&nd ti-ogra%ia lui #a0ton ,nlo(uie'te -e (o-i'tii din *$n$stiri, (&nd li*/a engle1$ rivali1ea1$ (u li*/a latin$, (&nd or$'eanul se ,*/og$)e'te ,n ti*- (e (avalerul dis-are, (&nd tunul %a(e o s-$rtur$ ,n don;on, (&nd negustorul s(a-$ de g.ild$, (redin(iosul de -reot 'i 'er/ul de senior, este ,ntr+adev$r o e-o($ de tran1i)ie. O so(ietate (are a (unos(ut *ai *ulte se(ole de *$rire a-une= se ridi($ o alta, des-re (are ,n($ ni*eni nu 'tie (e o s$ devin$. Anglia anului 1FML se -reg$te'te de o via)$ %eri(it$= /og$)ia %er*ierilor 'i a *e'te'ugarilor s$i, *aturitatea s-iritelor ,i sur-rinde -e to)i a(ei (are+'i ,ndrea-t$ -rivirile s-re ea. Nu+i li-se'te de(&t o guvernare -uterni($. 6*-otriva ori($rei a'te-t$ri, t&n$rul Henri( Tudor 'i des(enden)ii s$i aveau s$ i+o dea.
131

2ic nobil rural

CARTEA A PATRA DINASTIA TUDORILOR SAU TRIUMFUL MONARHIEI

I HENRIC AL VII-LEA ". "*-ortan)a eveni*entelor s(a-$ a-roa-e totdeauna (elor (are sunt *artorii lor. 2olda)ilor (are l+au v$1ut ,n seara unei /$t$lii -e lordul 2tanleH -un&nd (oroana -e (a-ul

%iului s$u vitreg, Henri( Tudor, gestul tre/uie s$ le %i -$rut unul din e-isoadele -itore'ti ale unui inter*ina/il r$1/oi. i asistau ,ns$ la a-usul unei so(iet$)i. Ti*- de ,n($ vreo (in(is-re1e(e ani aveau s$ se *ai iveas($ -retenden)i= dar ,n ni(i un *o*ent ei nu vor -une ,n -ri*e;die tronul lui Henri( al >""+lea. 2ta/ilitate (u at&t *ai sur-rin1$toare (u (&t noul rege nu era un r$1/oini(. 2+au n$s(ut dou$ legende (u -rivire la a(est /$r/at trist, grav 'i g&nditor. Pri*a, r$s-&ndit$ ,n($ din ti*-ul vie)ii sale 'i datorat$ lui ,nsu'i, %$(ea din rege un -ersona; distant 'i *isterios, (are nu *ai era, (a suveranii din evul *ediu, un (avaler -rintre egalii s$i, (i o %iin)$ a-arteJ un *onar.= a doua, a(eea a istori(ilor, va des(rie un rege avar 'i sus-i(ios, un !udovi( al B"+lea engle1, (are, stor(&ndu+i -e no/ili, ar %i adunat i*ense (o*ori. A %ost oare Henri( al >""+lea ,ntr+adev$r un o* avid de /aniD <a-t este ($ a l$sat o *are avere, a-roa-e dou$ *ilioane de livre. 6'i )inea registrele (onta/ile ,ntr+un *od *inu)ios, (a un /urg.e1J 7Regele -ierdut la ($r)iJ nou$ livre... Pier+ derea *ingilor de tenisJ trei 'ilingi... Ne/unului *eu -entru (o*-unerea unui (&nte(...8. 3a($ so(otelile sunt -re(ise, ele nu sunt ,ns$ so(otelile unui avar. !u0ul (ur)ii sale, %ru*use)ea /i;uteriilor, .ainele sale de (ati%ea violet$ ($-tu'ite (u sto%$ aurie st&rneau ui*irea a*/asadorilor *ilane1i 'i s-anioli. Adev$rul -are a %i ($ -ri*ul rege din dinastia Tudorilor a iu/it /anii -entru ($, du-$ e'uarea so(iet$)ii %eudale, /anul devenise noul se*n al %or)ei. 6n se(olul al B>"+lea un rege s$ra( ar %i %ost un rege sla/, su-us no/ili*ii sale 'i -arla*entului. Henri( al >""+lea 'i (o-iii s$i nu vor de-inde ni(i de no/ili*e, ni(i de -arla*ent. <$r$ alt$ ar*at$ -er*anent$ de(&t (ei o sut$ (in(i1e(i de oa*eni din tru-a de gard$, ei vor %i suverani *ai *ult de(&t res-e(ta)i, vor %i venera)i. Tre/uie s$ e0-li($* *e(anis*ul -rodigioasei lor siguran)e. "". Prin r$1/oiul (elor dou$ ro1e, *arii seniori %useser$, da($ nu ni*i(i)i, dar %oarte ,*-u)ina)i. 6n -arla*entul lui Henri( al >""+lea sunt (onvo(a)i nu*ai dou$1e(i 'i nou$ de lor1i te*-orali 'i in%luen)a lor ,n )ar$ -are sla/$. "nstitu)iile se nas( -entru ($ sunt ne(esare 'i *or (&nd devin inutile sau -eri(uloase. 3u-$ ($derea i*-eriului 'i de1or+ dinile -rovo(ate de inva1ii, seniorii %eudali, ,n li-sa unei -uteri (entrale solide, asiguraser$ de /ine de r$u a-$rarea teritoriului 'i ad*inistrarea ;usti)iei. A-oi, du-$ su((esul regilor nor*an1i 'i angevini, aristo(ra)ia r$1/oini($ %u des-uiat$ de %un()iile sale esen)iale. >re*e ,ndelungat$ ea se ,ndeletni(ise (u e0-edi)ii de (u(eriri, (&nd ,n Nara Aalilor sau ,n 2(o)ia, (&nd ,n Nor*andia, AQuitania sau ,n <landra. !a s%&r'itul se(olului al B>+lea, (onstituirea ,n 2-ania, a-oi ,n <ran)a a unor *ari state, *ai -uterni(e de(&t *i(a Anglie din a(ea vre*e, nu *ai l$sase no/ililor r$1/oini(i ni(i o 'ans$ la vreo aventur$ -e (ontinent. Nu le *ai r$*&nea alt(eva de %$(ut de(&t s$ se /at$ ,ntre ei. R$1/oiul (elor dou$ ro1e avusese du/lul e%e(t de a de1gusta -e or$'eni 'i -e )$rani de ori(e anar.ie %eudal$ 'i de a sl$/i (eea (e r$*$sese din no/ili*ea anglo+nor*and$. #ine -utea s$+i *o'teneas($ -utereaD Parla*entulD 3u-$ un ,n(e-ut str$lu(itor, ,'i -ierduse 'i el -restigiul ,n ti*-ul -erioadei de tul/ur$ri. #a*era #o*unelor nu -utea %i aleas$ li/er de(&t da($ o -utere (entral$ solid$ ,i a-$ra -e aleg$tori de interven)ia seniorilor lo(ali. 6ntre regi*ul %eudal 'i (el -arla*entar nu*ai regele -utea %a(e ;on()iunea. #aren)a no/ili*ii 'i a #a*erei #o*unelor l$sa lo( li/er *onar.iei.

""". Pentru a de1ar*a %a()iunile no/iliare (e *ai r$*$seser$ 'i /andele lor, regii Tudori se s-ri;in$ -e trei (lase noiJ gentry, yeomen,i 'i (o*er(ian)i. Bentry (onstituie totalitatea gentlemen,ilor (are tr$ies( la )ar$. #uv&ntul gentleman, (are ,n(e-e a %i %olosit su/ do*nia reginei lisa/eta, e de-arte de a avea a(ela'i sens -e (are+l are (uv&ntul %ran(e1 gentilhomme. #ineva -utea %i gentleman %$r$ s$ %ie ,nno/ilat 'i (.iar %$r$ s$ ai/$ -$*&nt %eudal. Bentry (u-rinde 'i -e des(endentul (avalerului 'i -e (o*er(iantul /ogat, %ost -ri*ar al ora'ului s$u, (are (u*-$r$ o /u(at$ de -$*&nt unde s$ se retrag$, 'i -e avo(atul (ele/ru devenit -ro-rietar %un(iar= a(east$ (las$ are (a li*it$ in%erioar$ un (ens %un(iar, a(ele dou$1e(i de livre venit (are odinioar$ d$deau dre-tul la titlul de (avaler 'i (are ,n se(olul al B>"+lea ,ng$duie unui -ro-rietar s$ devin$ ;ude($tor de -a(e. Mi(ii no/ili*i din na'tere ,i ur*ea1$ o *i($ no/ili*e a /anului, al ($rei rol ,n stat se asea*$n$ (u a(ela ;u(at ,n <ran)a de (lasele *i;lo(ii -e vre*ea lui !udovi(+<ili-1FC, dar (are r$*&ne o aristo(ra)ie rural$. 6ntre s@uires (are o %or*ea1$ 'i -airii regatului, ni(i un 1id de ne-$truns. Mo'tenitorii pair+ilor intr$ ,n #a*era #o*unelor 'i sunt -e -i(ior de egalitate (u gentlemen+ii de la )ar$. ">. Ii yeomen,ii (onstituie o (las$ rural$, in%erioar$ gentry,ului, su-erioar$ %o'tilor vilani. a (u-rinde ?a-ro0i*ativ@ indivi1ii (are au (el -u)in -atru1e(i de 'ilingi venit, ne(esari -entru a %a(e -arte dintr+un ;uriu sau -entru a -arti(i-a la alegerile de (o*itat, dar (are nu ating venitul de dou$1e(i de livre, (eea (e ar %a(e din ei gentlemen,i. Nu+i nevoie s$ %ii -ro-rietar (a s$ devii yeomen. Ii copy holders 'i (.iar arenda'ii1FL -ot deveni yeomen,i. 9a(on1F6 de%ine'te yeomany (a o (las$ inter*ediar$ ,ntre gentlemen,i 'i )$rani= 9la(:stone1F7 (a o (las$ a ele(torilor de la )ar$ (gentry,ul %iind (lasa eligi/ililor@. A(east$ yeomany, (are se va (o*-une ,n se(olul al B>""+lea din (ir(a o sut$ 'ai1e(i de *ii de engle1i, %or*ea1$ ar*atura )$rii 'i a ar*atelor sale. 2e vede (&t de di%erit$ a %ost atun(i stru(tura Angliei de a(eea a statelor de -e (ontinent, ,n (are -u)ine -ersoane, ,n a%ar$ de no/ili, aveau -$*&nt. Ar(a'ii din r$1/oiul de o sut$ de ani au %ost yeomen,i. Nu li+e %ri($ ni(i s$ *un(eas($ (u /ra)ele, ni(i s$ se lu-te. 7 i al($tuies( un ele*ent e(ono*i(, -oliti( 'i so(ial de o %oarte *are -ondere ,n (adrul na)iunii8 'i sunt de -artea regelui -entru ($ au totul de -ierdut ,n (a1 de de1ordini. >. !a ,n(e-utul se(olului al B>"+lea, negustorii engle1i nu o(u-$ ,n($ ,n lu*e lo(ul -e (are+l vor de)ine *ai t&r1iu. #&)iva dintre ei (Merchant Adventurers), ;u*$tate -ira)i, ;u*$tate ar*atori, se du( s$+'i v&nd$ )es$turile -&n$ ,n Rusia 'i %a( (on(uren)$, ,n Mediteran$, >ene)iei 'i Aenovei, dar ,n (u(erirea lu*ilor noi, (are ,n(e-e atun(i, Anglia nu ;oa($ ni(i un rol. #&nd vi(toriile *ilitare ale "sla*ului, /ar&nd dru*ul *editeranean
13'

Cege al Fran*ei ,ntre 1#/? i 1#3#. Hn acest caz conte9tul sugereaz) inferioritatea pozi*iei sociale a <arendailor< fa*) de cop# holders, ceea ce arat) c) autorul a avut ,n vedere nu pe *)ranii relativ ,nst)ri*i care arendau p)m+nt ,n plus fa*) de nevoile lor stricte, ci pe aa$numi*ii lease holders, *)rani s)raci care$i pierduser) lotul ereditar, primind ,n schimb un altul, de obicei mai mic i de mai slab) calitate, cu obliga*ii mai grele i pe termen scurt.
13% 13! 13"

Iilliam Blackstone 1"'/$1"#?& $ unul dintre cei mai celebri Buriti englezi din toate timpurile, primul titular al unei catedre de drept englez la Gniversitatea din -9ford.

s-re "ndia, au silit -e euro-eni, ,n se(olul al B>+lea, s$ ,n(er(e *arile aventuri *ariti*e -entru a g$si un dru* nou s-re /og$)iile Orientului, nu*ai -ortug.e1ii 'i s-aniolii 'i+au ,*-$r)it ,ntre ei -$*&nturile des(o-erite. #ine s+ar %i g&ndit s$+i atri/uie un i*-eriu (olonial Angliei, o )$ri'oar$ agri(ol$ 'i -astoral$D Totu'i, un /$r/at din a(ele vre*uri a ,ntrev$1ut ($ 7viitorul -o-orului s$u era -e a-$8= a(esta a a %ost regele Henri( al >""+lea. A ,n(ura;at naviga)ia (&t i+a %ost (u -utin)$. l ,nsu'i a (onstruit nave *ariJ Mary, .ortune, )+eepstake, 'i le+a ,n(.iriat negustorilor. 6n Mediterana, -e la 1LOO, galera (ontinu$ s$ %ie vasul de r$1/oi, iar (ora/ia (u -&n1e era nava negustorilor= ,n Anglia, di*-otriv$, vasul (o*er(ial 'i vasul de linie s+au (on%undat *ult$ vre*e. 6n -arte -entru ($ o(eanul nu a %ost ni(iodat$ sigur -entru galere 'i ,n -arte -entru ($ engle1ii, -o-or -ra(ti(, voiau (a ,n ti*- de -a(e s$ dis-un$ -entru (o*er)ul lor de ,ntreaga %lot$. 6n (a1 de r$1/oi, ,n ur*a re(.i1i)iei regale, dulg.erii ridi(au, ,n %a)a 'i ,n s-atele /asti*entului, 7(astele8 -entru tru-e. 6n se(olul al B>+lea, 7(astelele8 devenir$ -er*anente. Henri( al >""+lea a %ost unul dintre -ri*ii (are a a*-lasat tunuri -e /ordul vaselor sale= a ,n%iin)at un arsenal la Ports*out.= a (o*anditat e0-edi)ii (a a(eea a lui #a/ot, (are, u*/l&nd du-$ *irodeniile Orientului, a des(o-erit *orua din Terra Nova= a inter1is, -rintr+un Act de %aviga1ie, s$ se i*-orte vinurile de 9ordeau0 -e /asti*ente str$ine ?'i da($ ast$1i (a-a(itatea /asti*entelor engle1e este (al(ulat$ ,n 7tone81FM, nu+i de(&t ,n a*intirea /utoaielor din 9ordeau0@. Pe s(urt, Henri( al >""+lea -are s$ %i ,n)eles ($ lu-ta -entru -ie)ele e0terne avea s$ devin$ una dintre %or*ele *arii -oliti(i= s-ri;inul -e (are l+a a(ordat *arinei 'i (o*er)ului i+a atras si*-atia or$'enilor 'i ,n s-e(ial a (elor din !ondra. >". 2-ri;inindu+se -e (ele trei (lase -uterni(eJ gentry, yeomeni 'i negustori, regele i+ a -utut do*oli -e *arii /aroni, at&)i (&)i *ai r$*$seser$. Itiind ($ ;uriile -rovin(iale erau inti*idate de -restigiul %o'tilor st$-&ni, aduse -ro(esele -ri*e;dioase ,n %a)a unei #ur)i a -rerogativelor, deta'at$ din #onsiliul s$u, denu*it$ 7#a*era ,nstelat$8 din (au1a de(ora)iei s$lii ,n (are se )ineau 'edin)ele. 2u/ do*nia lui Henri( al >""+lea (onda*n$rile la *oarte au %ost destul de rare. 72tor(ea *ai *ult aur de(&t s&nge8, dar i*-unea res-e(tarea dis-o1i)iilor sale. 6ntr+o 1i, %$(&nd o vi1it$ (ontelui de O0%ord, %u -ri*it de o ,ntreag$ (o*-anie de vale)i ,n uni%or*$. O lege nou$ inter1i(ea no/ililor s$ ,ntre)in$ ase*enea liot$ de servitori, (are -uteau %i u'or trans%or*a)i ,n solda)i. !a -le(are, Henri( al >""+lea s-use ga1deiJ ;My lord, ,)i *ul)u*es( *ult -entru *as$, (are a %ost %oarte /un$, dar nu -ot tolera (a legile s$ %ie ($l(ate (.iar ,n -re1en)a *ea. Attorney,ul1F9 *eu va sta de vor/$ (u du*neata8. #ontele O0%ord %u %eri(it s$ s(a-e nu*ai (u o a*end$ de 1e(e *ii de livre. Metodele a(estea ne(avalere'ti erau as-re, dar s$n$toase, 'i #a*era ,nstelat$ a %$(ut adesea trea/$ /un$. Totu'i, (.iar -rin(i-iul unei #a*ere a -rerogativelor, lu&ndu+i a(u1atului dre-tul la ;uriu, era (onda*na/il 'i (ontrar li/ert$)ilor din regat= lu(rul a ie'it ,n eviden)$ su/ do*nia 2tuar)ilor, (&nd a(este (a*ere au devenit un instru*ent al tiraniei.

13# 13:

@e la tonneau $ butoi ,n limba francez)&. Gn attorne# al regelui era, ,n .nglia, un func*ionar superior ,ns)rcinat s) intenteze i s) pledeze procese ,n numele i ,n interesul coroanei.

>"". 6n -oliti($, (a 'i ,n ;usti)ie, legalitatea a %ost tri*is$ de Henri( al >""+lea la -li*/are. 6n ti*-ul do*niei sale -arla*entul n+a %ost (onvo(at de(&t de 'a-te ori. #ine s+ ar %i g&ndit atun(i s$ se -l&ng$D 3e1ordinile -rovo(ate de r$1/oaiele (ivile re1olvaser$ ori(e (on%li(t (onstitu)ional ,n %avoarea (oroanei. adev$rat ($ regele nu guverna de(&t asistat de #onsiliul s$u, dar #onsiliul nu era ?(a -e vre*ea regilor nor*an1i@ o adunare re-re1entativ$ a *arilor /aroni 'i a -rela)ilor. Noii (onsilieri erau %ii de or$'eni, edu(a)i ,n universit$)i. Multe %a*ilii destinate s$ -arti(i-e ti*- de se(ole la guvernarea AnglieiJ #avendis., #e(il, 2eH*our, Russell, de/utea1$ ,n (an(elariile dinastiei Tudorilor. A(u* nu r$1/oini(ul -une /a1ele unei des(enden)e no/ile, (i ,naltul %un()ionar. 2lu;/a'ul -ersonal al regelui va %i ur*at de se(retarul de stat. 2unte* ,n -osesia -ro(eselor+ver/ale de 'edin)$ ale #onsiliului -rivat. 2e vede (&t de *inu)ioas$ a %ost ad*inistrarea tre/urilor de stat, (are sea*$n$ (u *odul de ad*inistrare a unor tre/uri de %a*ilie. 3e -ild$, la 6 iunie 1L9C, #onsiliul s+a o(u-at de un anu*e T.o*as Prin(e, ,nv$)$tor, (are a vor/it ,*-otriva religiei de stat. 2+a luat .ot$r&rea s$ se s(rie ;ude($torului (ur)ii din (o*itatul s$u -entru a+l ,ntre/a da($+i (a1ul s$ %ie ur*$rit... #onsiliul d$ ordin unui gentle*an, -ro-rietarul unei -$'uni -e (are tre(ea un dru* de ede(, s$+l re-are... Autori1$ un *$(elar s$ taie ni'te ani*ale, ,n ti*-ul -ostului *are, -entru /u($t$ria a*/asadei <ran)ei... Totul este -rev$1ut. 3a($ soses( ni'te tru-e la Ports*out., #onsiliul s(rie -ri*arului (a s$+l roage s$ se ,ngri;eas($ de .rana lor. #$(i nu e0ist$ /iro(ra)ie (entral$. #urtea 'i regele nu -ot guverna de(&t utili1&nd, ,n (o*itate 'i t&rguri, re)eaua str&ns$ a institu)iilor lo(ale.

II INSTITUIILE LOCALE N TIMPUL DINASTIEI TUDORILOR ". 5na din (ele *ai i*-ortante deose/iri dintre istoria <ran)ei 'i a(eea a Angliei este de1voltarea ,n <ran)a a unei ierar.ii de %un()ionari de-in1&nd de guvernul (entral 'i -l$ti)i de el, iar ,n Anglia a unor institu)ii lo(ale ad*inistrate de voluntari. Pornirea %ireas($ a regelui Tudor este s$ se %oloseas($ de (eea (e e0ist$ 'i s$ re1olve -ro/le*ele noi %$(&nd a-el la ve(.ile organe. #e r$*$sese la )ar$, du-$ (&teva se(ole de via)$ %eudal$, din ve+ (.iul *olkmoot al sa0onilorD #el *ai *ult se*$na (u a(east$ adunare s$teas($ adunarea -aro.iei. 6n se(olul al B"""+lea -reo)ii reu'iser$ s$+i %a($ -e (redin(io'i s$ -l$teas($ re-ara)iile /iseri(ii, (u*-$r$turile de ($r)i, de sti.are al/e, -entru (are ,nainte se (.eltuia din /anii de 1e(iuial$. Pentru ad*inistrarea a(estui *i( /uget, enoria'ii nu*eau (&)iva re-re1entan)i. hurch+arden, sau e-itro-ul, -$str$tor legal al /unurilor -aro.iei, (u*-$ra vasele de (ult, vinul -entru liturg.ie, od$;diile sa(erdotale 'i uni%or*a -entru -ara(liser, (are, (u un /i(i sau un /aston ,n *&n$, alunga (&inii 'i /e)ivii din /iseri($= sexton+ul, sau )&r(ovni(ul, s$-a *or*intele, %$(ea (ur$)enie ,n /iseri($, a-rindea %o(ul= preotul parohiei )inea s(ri-tele 'i tr$gea (lo-otele. >eniturile -aro.iei -roveneau din veniturile -$*&ntului sau (ire1ilor a-ar)in&nd a(esteia 'i din ta0a de /iseri($ (church,rate), %i0at$ de (onsiliul de ad*inistra)ie al /unurilor -aro.iei -ro-or)ional (u /unurile %un(iare ale %ie($ruia.

"". #&nd, ,n se(olul al B>"+lea, -entru *otive -e (are le vo* ar$ta, -ro/le*a s$ra(ilor (a-$t$ o nou$ i*-ortan)$, dinastia Tudorilor ado-t$ (a /a1$ a organi1$rii unei a;utor$ri -aro.ia. 6n %ie(are an, de -a'ti, ea nu*ea -atru 7su-raveg.etori ai s$ra(ilor8, (are, ,*-reun$ (u e-itro-ii, adunau -o*enile. To)i enoria'ii erau ,ntre/a)i (a* (&t ar %i dis-u'i s$ dea -e s$-t$*&n$ -entru s$ra(i. !a ,n(e-ut (&ti*ea -o*enii era l$sat$ la dis(re)ia %ie($ruia= a(ei (are re%u1au s$ dea erau (.e*a)i ,n %a)a e-is(o-ului 'i uneori /$ga)i la ,n(.isoare. A-oi, -e *$sur$ (e nu*$rul s$ra(ilor (re'tea, a %ost nevoie s$ se sta/ileas($ o ta0$ o/ligatorie. 6n -rin(i-iu, %ie(are -aro.ie era singura res-onsa/il$ -entru s$ra(ii s$i. Ast%el ($ se inter1i(ea ,n *od riguros oa*enilor %$r$ *i;loa(e de e0isten)$ s$ u*/le din sat ,n sat. <a-tul de a da -o*an$ unui vaga/ond era (onsiderat deli(t. 3a($ vaga/ondul era -rins, tre/uia /i(iuit 'i, ,n (a1 de re(idiv$, ,nse*nat (u %ierul ro'u, (u un > -e u*$r, -entru a -utea %i re(unos(ut. O a doua re(idiv$ -utea atrage -edea-sa ou *oartea. >aga/ondul -eri(ulos, rogue1LO, era ,nse*nat (u R, ,n a%ar$ de (a1ul (&nd, dovedind ($ 'tie s$ (iteas($, -utea -retinde 7-rivilegiul (lerului8, 'i atun(i era ,nse*nat nu*ai -e degetul gros. 3u-$ (are nenoro(i)ii a(e'tia, /i(iui)i (u* tre/uie 'i ,nse*na)i, erau tri*i'i ,na-oi ,n -aro.ia lor natal$, %i0&ndu+li+se un ter*en *a0i* -&n$ (&nd tre/uiau s$ a;ung$ la destina)ie. A(estea %iind u1an)ele, o -aro.ie nu -utea ,ng$dui s$ se instale1e -e teritoriul ei %a*ilii s$ra(e, ai ($ror (o-ii -uteau ($dea ,ntr+o 1i ,n sar(ina ei. 5n (o-il dat la o doi($ dintr+un alt sat de(&t a(ela al -$rin)ilor, -entru a se evita ori(e ne-l$(ere ulterioar$, era deseori tri*is ,na-oi din -aro.ia doi(ii ,n -aro.ia unde s+a n$s(ut. 76n %elul a(esta satul %ie($ruia devenea ,n(.isoarea sa8. """. Totu'i, oa*enii se(olului al B>"+lea re(uno'teau ($ so(ietatea are datoria de a ,ntre)ine, de /ine, de r$u, via)a in%ir*ilor s$i, a /$tr&nilor, a or/ilor, a ne/unilor s$i. O lege din 1L97 ordon$ s$ se (onstruias($ a1iluri -entru in%ir*i -e terenurile ,n -aragin$, 7su-raveg.etorii s$ra(ilor8 s$+'i -ro(ure ,n %ie(are -aro.ie un sto( de *ateriale ?%ier, le*n, l&n$, (&ne-$@, -entru a da de lu(ru 'o*erilor, 'i s$ %ie -lasa)i (a u(eni(i (o-iii s$ra(i. Mul)i /oga)i (onstruir$ atun(i (ase gratuite -entru s$ra(i, (are ni se -ar ast$1i ,n(&nt$toare, deoare(e stilul e-o(ii avea *ult %ar*e( (Alms houses). !egea (erea (a ori(e ($su)$ de la )ar$ s$ %ie ,n(on;urat$ de un teren de (el -u)in -atru a(ri 'i ;u*$tate1L1, (are s$ -er*it$ (elui (e+o lo(uia s$+'i -ro(ure singur .rana, (ultiv&ndu+'i gr$dina. 9$tr&nilor %$r$ ni(i un venit, -aro.ia tre/uia s$ le -l$teas($ o -ensie (are *ergea de la -atru -ennH la un 'iling -e s$-t$*&n$. 3a($ ,ntr+o -aro.ie nu*$rul s$ra(ilor %$(ea insu-orta/il$ -ovara lor, se ,nt&*-la (a o -aro.ie *ai /ogat$ s$ -ri*eas($ ordinul de a a;uta -e (ea ve(in$. 3ar -rin(i-iul asisten)ei locale era *en)inut, 'i guvernarea (entral$ nu -arti(i-a ni(iodat$ la a()iunea de a;utorare. ">. O*ul (are era ,ns$r(inat ,n %ie(are -aro.ie (u arestarea vaga/on1ilor 'i /i(iuirea lor, (u -otolirea (erturilor, (u inter1i(erea ;o(urilor ilegale 'i, ,n general, (u sar(ina de a %a(e res-e(tat$ 7Pa(ea regelui8 era un agent de -oli)ie a*ator, ales -e un an de 1ile 'i (are era denu*it petty constable ?literal*enteJ 7*i(+(oneta/il8@. <un()ia de constable %usese (reat$ de duard ", ,n se(olul al B"""+lea, -entru (ontrolul ar*elor, asigurarea -a1ei
1%? 1%1

Punga ,n limba englez)&. .pro9imativ 1,# ha.

satelor 'i ur*$rirea r$u%$($torilor. A(est ne%eri(it (et$)ean -etre(ea un an de (.inuri, deoare(e era r$s-un1$tor de lini'tea -aro.iei sale. 3a($ un vaga/ond era arestat de un altul de(&t el, se tre1ea (u o a*end$ -entru negli;area ,ndatoririlor sale. 3a($ el ,nsu'i aresta un r$u%$($tor, tre/uia de (ele *ai *ulte ori s$+l )in$ la el a(as$ ?deoare(e ,n *ulte sate nu e0ista ,n(.isoare@, a-oi s$+l du($ la (urtea (o*itatului. Tot el tre/uia s$ -un$ ,n stocks ?un %el de lan) (e se -unea de g&tul os&ndi)ilor@ s$tenii vinova)i de deli(te *$runte. #&nd un vaga/ond era tri*is ,na-oi ,n -aro.ia sa, constables,ii din toate -aro.iile a%late ,n dru*ul lui tre/uiau s$ su-raveg.e1e ($l$toria a(estuia. Pentru un (et$)ean al vre*urilor noastre, o/i'nuit s$ vad$ ase*enea *isiuni ,n(redin)&ndu+se -oli)iei -ro%esionale, este greu s$+'i i*agine1e ($ ni'te s$teni ale'i din an ,n an -uteau s$ le ,nde-lineas($ ei, dar tre/uie s$ ave* ,n vedere ($ era o ve(.e tradi)ie engle1$ ($ ,n %ie+ (are sat %o'tii constables, destul de nu*ero'i, erau gata s$+l ($l$u1eas($ -e novi(e, la nevoie s$+i dea o *&n$ de a;utor 'i, ,n s%&r'it, ($ la (ur)ile de ;ude(at$ tri*estriale ale (o*itatului, el se instruia din e0e*-lul 'i din (onvor/irile (olegilor s$i. 0istau 'i a/u1uri, se e0er(itau tiranii lo(ale= 2.a:es-eare a des(ris (&teva as-e(te. 3ar ne -ute* i*agina (e sta/ilitate d$dea unei )$ri o/i(eiul se(ular al lo(uitorilor ei de a *en)ine ordinea -rin -ro-riile lor *i;loa(e. >. A'a (u* yeoman,ul ?*i(ul -ro-rietar@ era (.e*at s$ ,nde-lineas($ rolul de constable sau s$ %a($ -arte din ;urii, s@uire+ul ?sau gentleman,ul) avea datoria s$ a((e-te %un()ia de ;ude($tor de -a(e. 4ude($torul de -a(e nu era ales, (i nu*it 'i revo(at de rege du-$ /unul s$u -la(. l servea de leg$tur$ ,ntre -aro.ie 'i (o*itat. 6n -aro.ie, ,n (are era 'i -ro-rietarul do*eniului sau al (astelului, era (onsiderat (a (el *ai i*-ortant -ersona; din sat. 3e -atru ori -e an -arti(i-a la sesiuni ,n ora'ul (a-ital$ al (o*itatului ,*-reun$ (u (olegii s$i ?@uarter sessions) 'i a(olo ;ude(a (ele *ai %elurite -ro(ese, unele ;udi(iare, altele ad*inistrative. 2+a s-us des-re ;ude($torul de -a(e ($ era 7%ata la toate a Tudorilor8 'i, ,ntr+adev$r, rolul s$u era at&t de *are ,n(&t se ,n)elege de (e, (.iar ,n ti*- de revolu)ie, satele engle1e, ,n(e-&nd din se(olul al B>"+lea, au s($-at de anar.ie. Pu)in i*-ortau sl$/i(iunile (reierului (entral= ganglionii lo(ali asigurau re%le0ele. Ad*ira/il 'i (o*-le0 -ersona;, ;ude($torul de -a(e era ,n a(ela'i ti*- un re-re1entant al -uterii (entrale 'i o -utere lo(al$ inde-endent$ %a)$ de guvernare= ;u(a *ulti-le roluri (u* ar %i ast$1i a(elea de resortul %un()ionarilor, dar avea (uno'tin)e -ra(ti(e des-re ad*inistrarea unui do*eniu -e (are nu le+ar %i -utut -oseda un %un()ionar. 6ntre %eudalitatea (are se stingea 'i /iro(ra)ia (are se n$'tea, el re-re1enta %or)ele -er*anente ale Angliei. !a ,n(e-ut e0istau nu*ai 'ase ;ude($tori de %ie(are (o*itat= *ai t&r1iu nu*$rul lor s+a *$rit ?trei1e(i 'i nou$ ,n 16EL -entru Nort. Riding@1LC. 6n ti*-ul 'ederii lor ,n (a-itala (o*itatului, ;ude($torii de -a(e -ri*eau -atru 'ilingi -e 1i= (&nd un -ro(es ne(esita o an(.et$ lo(al$, (urtea ,ns$r(ina (u e%e(tuarea ei doi ;ude($tori de -a(e, %ie(are (ontrol&ndu+l -e (el$lalt. Peste ei se a%la high sherri**,ul (o*itatului, nu*it -e ti*- de un an. 3eli(tele ne,nse*nate erau ;ude(ate ,n petty sessions ?sesiunile *i(i@, (are ,ntruneau nu*ai ;ude($torii de -a(e din ve(in$tate. Ast%el ori(e -aro.ie tr$ia su/ o(.ii ;ude($torului de -a(e, ($ruia constable,ul ,i adu(ea -e deli(ven)i. #u toat$ *un(a ,nse*nat$ -e (are o i*-li(au, -osturile de ;ude($tori de -a(e erau %oarte ($utate. ra o onoare s$ le o(u-i 'i dovada (ea *ai evident$ de i*-ortan)a de (are se /u(ura un /$r/at
1%'

Cegiune nu comitat& ,n nord$estul .ngliei.

,n -rovin(ia sa. #a ori(e %un()ie u*an$, e%i(a(itatea ei de-indea de (alitatea titularului, dar se -are ($ *area *a;oritate a ;ude($torilor de -a(e au %ost ad*inistratori destul de re1ona/ili. >". Pute* s$ ne i*agin$* (u* ar$ta via)a dintr+un sat de -e vre*ea Tudorilor. 6n *i;lo(ul satului e un gra)ios (astel de -iatr$ (enu'ie, ,n(on;urat de gr$dini, ,*-re;*uit de 1iduri de ($r$*id$. ste lo(uin)a s@uire+ului, (are este 'i ;ude($torul de -a(e. 3e *ulte ori /iseri(a e (onstruit$ ,n -ar(ul s$u. Mai e0ist$ (&*-urile (o*unale 'i ele dau *ult de %ur($ constable+ului -entru ($ *$res( nu*$rul %urturilor 'i al (on%li(telor. 6n ti*-ul s$-t$*&nii toat$ lu*ea *un(e'te, ($(i a nu *un(i (onstituie un deli(t. 3u*ini(a /$r/a)ii tre/uie s$ %a($ antrena*ente la tragerea (u ar(ul 'i s$+i ,nve)e 'i -e (o-iii lor, dar a(easta nu *ai e de(&t o r$*$'i)$ a tre(utului (are+i -li(tise'te. 2$tenii -re%er$ alte ;o(uri, -e (are constable,ul tre/uie s$ le inter1i($. A'a ,n(&t ei se re%ugia1$ ,n /er$rii (ale houses), unde /eau 'i ;oa($ ,n orele (&nd nu sunt la /iseri($. o/ligatoriu s$ te du(i du*ini(a la /iseri($ 'i a(elora (are li-ses( de la slu;/a religioas$ li se a-li($ o a*end$ ,n /ene%i(iul s$ra(ilor. Toate san()iunile sunt su-raveg.eate. A ,nvinui o %e*eie ($ este vr$;itoare (onstituie un deli(t grav, ($(i (onse(in)ele -ot %i uneori ,ngro1itoare -entru ea. #&teva %e*ei /$tr&ne sunt /$nuite ($ %a( %ar*e(e ani*alelor. 3in %eri(ire, ;ude($torii de -a(e ridi($ din u*eri 'i se %eres( s$ (onda*ne la rug toate vr$;itoarele (are li se tri*it. >"". Ori1ontul satului este %oarte str&*t. Ni(i un o* nu ,ndr$1ne'te s$+'i -$r$seas($ -aro.ia %$r$ *otive vala/ile 'i legale. A(torii a*/ulan)i nu -ot (ir(ula de(&t ,n /a1a unui -er*is se*nat de doi ;ude($tori de -a(e. 6n li-sa -er*isului sunt (onsidera)i vaga/on1i, adi($ /i(iui)i 'i ,nse*na)i (u %ierul ro'u. 2tuden)ii universit$)ilor, -entru a -utea ($l$tori, tre/uie s$ ai/$ asu-ra lor -er*ise se*nate de (olegiul din (are %a( -arte. <ie(are /$r/at este at&t de o(u-at (u *un(a (&*-ului 'i nenu*$ratele %un()iuni -u/li(e din sat, ,n(&t nu are ti*- s$ se g&ndeas($ la alt(eva. Totu'i se ,ntrevede de -e a(u* rolul unei guvern$ri (entrale. di(tele noi, (are se (o*uni($ la a*von sau l&ng$ (ru(ea din -ia)$, se -ro(la*$ ,n nu*ele regelui. Deomen+ii se du( la ora' (a s$ asiste la sesiunile tri*estriale= ;ude($torii de -a(e -ri*es( ,ns$r(in$rile dire(t de la rege, lordul lo(otenent al (o*itatului se du(e deseori la !ondra 'i+i (unoa'te -e *ini'tri. <ie(are sat devine ,n(etul (u ,n(etul o (elul$ vie a unui (or- *are (are va %i statul.

""" REFORMATORII ENGLEZI ". O dat$ (u regi*ul -oliti( al evului *ediu, se trans%or*$, su/ dinastia Tudorilor, a-aratul s$u intele(tual 'i s-iritual. Ni*i( *ai (iudat de(&t e%e(tele -e (are le+au avut ,n Anglia Rena'terea italian$ 'i Re%or*a ger*an$. #ara(terele na)ionale sunt de -e a(u* de%inite. 2en1ualitatea *arilor italieni, dragostea lor -asionat$ -entru statui 'i ta/louri, revenirea la anti(.itatea -$g&n$, -redi(ile ,n (are virtu)ile (re'tine nu *ai sunt a-$rate de(&t (u (itate din 2ene(a 'i Hora)iu, -a-ii u*ani'ti 'i -rea ,n(lina)i s-re (ele u*ane,

toate a(estea ,i s(andali1ea1$ -e tinerii engle1i (are vin s$ as(ulte (u ad*ira)ie -e 2avonarola sau -e Marsilio <i(ino1LE. 6n Anglia, (a 'i ,n restul uro-ei, -e vre*ea lui Henri( al >""+lea, Platon ,l /iruia -e Aristotel= su/tilit$)ile s(olasti(e ale evului *ediu sunt, ,n se(olul al B>"+lea, at&t de dis-re)uite, ,n(&t nu*ele 7do(torului su/til8, 3uns 2(ot1LF, odinioar$ sinoni* (u ,n)ele-(iunea, d$ na'tere (uv&ntului dunce2 ignorant. 3ar ,n universit$)ile engle1e erudi)ii se %oloses( de li*/a grea($ nu at&t (a s$+i i*ite -e -oe)i, (&t (a s$ (o*ente1e evang.eliile. "talia este -entru ei 7un su/ie(t de ui*ire 'i de re-ulsie8. 3e+a lungul ,ntregii lor istorii, engle1ii, de'i atra'i de (ivili1a)iile *edite+ raneene, vor (onsidera a(east$ atra()ie (a o is-it$ diavoleas($. "talia ,i va -ri*i -e re/eli 'i -e arti'ti= ea ,l va ins-ira -e #.au(er= ea ,l va s(andali1a -e engle1ul *i;lo(iu. 7 ngle1ul italieni1at, diavolul ,n(arnat8, s-une un -rover/ din se(olul al B>"+lea. 3e alt*interi, engle1ul *i;lo(iu se si*te tot at&t de de-arte de sen1ualitatea italian$ (&t 'i de violen)a ger*an$. Aeniul /rutal al lui !ut.er ,i ,ns-$i*&nta -e erudi)ii din O0%ord 'i nu va sedu(e la ,n(e-ut de(&t -e tinerii din #a*/ridge sau -e 7-reo)ii s$ra(i8 lollar1i. Pri*ii re%or*atori din O0%ord ar dori s$ ,ndre-te erorile /iseri(ii ro*ane, dar ei ni(i nu (on(e- ($ un (re'tin ar -utea -$r$si a(east$ /iseri($. #&)iva dintre (ei (are vor %i r$s-&ndit noua ,n)ele-(iune, -re(u* T.o*as More sau 4o.n <is.er, vor *uri *ai t&r1iu -entru /iseri(a (atoli($. "". 4o.n #olet, *are latinist 'i or$'ean /ogat ,n a(ela'i ti*-, re-re1int$ *ai /ine de(&t ori(ine a(east$ genera)ie. ra %iul unui lord+-ri*ar al !ondrei, sir HenrH #olet, (are, din 1iua .irotonisirii %iului s$u, ,i a(ordase i*-ortante venituri. 4o.n #olet 'i+a (ontinuat studiile la O0%ord, l+a (itit -e Platon 'i -e Plotin 'i -e la 1F9E a ($l$torit -rin <ran)a 'i "talia. A(olo i+a (unos(ut *ai /ine -e -$rin)ii /iseri(ii, a ($ror %ilo1o%ie o -re%era s(olasti(ii (are se *ai -reda la O0%ord. #&nd se ,ntoarse la universitatea sa, t&n$rul a(esta de trei1e(i de ani ,n(e-u s$ -redea un (urs asu-ra e-istolelor s%&ntului Pavel (are atrase o *ul)i*e de studen)i entu1ia'ti. 4o.n #olet e0-li(a te0tul original al e-istolelor ($tre (orintieni 'i ($tre ro*ani 7a'a (u* ar %i e0-li(at s(risorile unui o* ,n via)$ ($tre -rietenii lui8. >or/ea des-re (ara(terul s%&ntului Pavel, (o*-ara so(ietatea ro*an$ des(ris$ de a-ostol (u a(eea (are a-are ,n te0tele lui 2uetoniu, re(urgea la te0te gre(e'ti (onte*-orane (u s%&ntul Pavel. 2e -oate i*agina ui*irea unui -u/li( (are nu 'tia ni*i( des-re a(este as-e(te istori(e ale religiei 'i din (are o *are -arte (redea ($ 7s(ri-turile au %ost reda(tate ,n latina >ulgatei1LL. T&n$rul -ro%esor ,'i (&'tig$ re-ede un renu*e i*ens. Preo)ii veneau s$+i (ear$ (onsulta)ii= el ,i lini'tea= ,'i (o*enta -entru ei (ursurile= %$r$ ,ndoial$ ($ n+a %ost so(otit -eri(ulos de ($tre su-eriorii s$i e(le1iasti(i de vre*e (e a %ost nu*it, de t&n$r, de(an la 72%&ntul Paul81L6. #&nd *uri tat$l s$u, l$s&ndu+i
1%/

5irolamo $avonarola 13%'$13:#& $ c)lug)r dominican care a avut un important rol politic la Floren*a ,ntre 13:3 i 13:#, ini*iind o brutal) reac*ie ,mpotriva spiritului laic i liber al artei Cenaterii4 6arsilio 4icino 13//$13::& $ celebru umanist, admirator al filozofiei lui 1laton, conduc)tor al aa$numitei ;.cademii platonice< de la Floren*a. 1%3 7ohn "uns $cot circa 1'!!$1/?#& $ filozof englez scolastic, reprezentant de seam) al nominalismului, curent care, ,n cadrul scolasticii, s$a remarcat prin unele elemente de g+ndire materialist). 1%% Vulgata $ numele sub care e cunoscut) o traducere latin) a Bibliei, efectuat), se pare, ,n Burul anului 3?? e.n. 0a a devenit te9tul oficial al Bibliei pentru biserica ro$ man). 1%! =atedrala londonez), a c)rei cl)dire, nimicit) de marele incendiu din 1!!!, a fost

o *are avere, el o (onsa(r$ ,n%iin)$rii la !ondra a '(olii 72%&ntul Paul8, unde literatura grea($ 'i latin$ avea s$ %ie -redat$ unui nu*$r de o sut$ (in(i1e(i 'i trei de tineri. ?3e (e o sut$ (in(i1e(i 'i treiD nu*$rul -e'tilor din 7-es(uitul *ira(ulos8= 'i ast$1i ,n($ elevii de la 72%&ntul Paul8 -oart$ (a /relo( un -e'te de argint.@ <a-t (urios 'i (are 1ugr$ve'te /ine o*ul 'i e-o(aJ #olet a ,n(redin)at ad*inistrarea *o'tenirii sale nu de(anului 72%&ntului Paul8 'i (onsiliului de (anoni(i, nu 5niversit$)ii din O0%ord, (i onora/ilei so(iet$)i a negustorilor de *$run)i'uri din !ondra. #a 'i ad*inistra)iei regale, erudi)ilor e(le1iasti(i le -l$(ea s$ se s-ri;ine -e (o*er(ian)ii engle1i. Progra*ul '(olii %usese ,nto(*it (u ,ngri;ire de ($tre %ondator. Nu tre/uia s$ se ,nve)e nu*ai trivium,ul evului *ediuJ diale(ti(a, gra*ati(a 'i retori(a, (i 'i grea(a, latina 'i engle1a. 7Nu+i de *irare + ,i s(ria lui #olet -rietenul s$u T.o*as More + ($ '(oala du*itale st&rne'te at&tea %urtuni, ($(i ea este ase*enea (alului de le*n ,n (are erau as(un'i gre(ii ,nar*a)i -entru a distruge Troia /ar/ar$8. #iudat ,ns$J (onstru(torii (alului de le*n nu doreau ($derea Troiei. """. 3intre -rietenii 'i dis(i-olii lui #olet, (el *ai re*ar(a/il, T.o*as More, a %ost ,n a(ela'i ti*- un ,nalt %un()ionar 'i un *are s(riitor, a ($rui o-er$ Etopia este (ea *ai /un$ (arte a vre*ii. More inventase a(est (uv&ntJ Etopia ?)ar$ (are nu se g$se'te ni($ieri@, a'a (u* *ai t&r1iu Renouvier1L7 avea s$ invente1e (uv&ntul Echronia. Ni*i( *ai interesant de(&t s$ (uno'ti visurile de viitor ale unui Gells1LM al se(olului al B>+lea. Ostil gloriei *ilitare, More dorea *oartea s-iritului (avaleres(= el vestea (o*unis*ul, dis-re)ul %a)$ de aur, *un(a o/ligatorie -entru to)i, dar li*itat$ la nou$ ore -e 1i= el /la*a as(etis*ul *ona.al 'i (redea ,n -er%e()iunea naturii u*ane= ,n s%&r'it, ,n Etopia sa erau autori1ate toate religiile, 'i (re'tinis*ul nu se /u(ura de ni(i un -rivilegiu. 2+au (o*-arat adesea ideile teoreti(e ale lui More (u via)a sa -ra(ti($= a %ost de *irare ($ a(est -ro%et al toleran)ei a %ost un (an(elar intolerant, a-oi un *artir. 3ar s$ (ree1i o )ar$ i*aginar$ 'i s$ ad*inistre1i o )ar$ real$ sunt dou$ o-era)ii %$r$ leg$tur$ ,ntre ele, 'i ne(esit$)ile a()iunii nu sunt 'i ne(esit$)ile g&ndirii li/ere. ">. Re%or*area /iseri(ii, nu -rin violen)$ sau -rigoan$, (i (u a;utorul ra)iunii 'i al 'tiin)ei, -entru a o trans%or*a ,ntr+o /iseri($ universal$, iat$ )inta lui 4o.n #olet, a lui T.o*as More 'i a -rietenului lor ras*. <igura a(estuia din ur*$ este (el *ai gr$itor si*/ol al *i'($rii. 3e'i n$s(ut ,n Olanda, ras* este *ai *ult de(&t un olande1J este un euro-ean. A/ia (unoa'te li*/a olande1$= vor/e'te 'i s(rie ,n latin$= ($r)ile ,i sunt traduse ,n toate li*/ile. Prestigiul s$u intele(tual este re(unos(ut ,n a(ela'i ti*- de #arol [uintul, <ran(is( " 'i Henri( al >"""+lea, (are 'i+l dis-ut$. Autoritatea sa ,n uro-a este *ult *ai *are de(&t avea s$ %ie *ai t&r1iu a(eea a lui >oltaire, de(&t a(eea a ori($rui /$r/at al vre*ii noastre. 2e v&nd din olocviile lui ras* dou$1e(i 'i -atru de *ii de e0e*-lare, tira; ui*itor -entru o (arte latin$, ,ntr+o uro-$ at&t de -u)in -o-ulat$, at&t de
reconstruit) la ,nceputul secolului al 56777$lea de arhitectul =hristopher Iren, la dimensiunile grandioase care au f)cut$o celebr). 1%" =harles$Bernard Cenouvier 1#1%$1:?/& $ filozof idealist francez. 1%# Herbert Aeorge Iells 1#!!$1:3!& $ scriitor englez, cunoscut mai ales ca autor de romane de anticipa*ie cu accente de critic) social).

-u)in (ultivat$. Prietenia dintre u*ani'tii tuturor )$rilor era atun(i u'urat$ de a(east$ li*/$ (o*un$J latina. 6n (asa lui T.o*as More, ras* a s(ris #logiul nebuniei, la #a*/ridge a -reg$tit *area sa edi)ie a Noului Testa*ent du-$ te0te latine 'i gre(e'ti. Ni($ieri (a ,n Anglia ras* nu g$sea un *ediu ,n (are s$ se si*t$ *ai la largul s$uJ 7#&nd ,l as(ult -e -rietenul *eu #olet, -ar($+l as(ult -e Platon ,nsu'i... 0ist$ o %ire *ai u*an$ 'i *ai sedu($toare de(&t a(eea a lui T.o*as MoreD8 #el *ult ,i so(otea -e a(e'ti engle1i -u)in (a* -rea s%in)i -entru el. T.o*as More, (are, ,n Etopia, (onda*na austeritatea, -urta ,n lu*ea a(easta o t&rs&n$, 'i, (&nd ras* st$tu un ti*- la e-is(o-ul 4o.n <is.er, ,i ad*ir$ /i/liote(a, dar se -l&nse de %a-tul ($ tr$gea (urentul ,n ,n($-ere. >. #ea *ai *are gre'eal$ (are s+ar -utea (o*ite (u -rivire la -ri*ii re%or*atori engle1i este de a+i (onsidera -re(ursorii unei *i'($ri ostile (atoli(is*ului. i ,'i -ro-uneau doar s$ re%or*e1e *oravurile 'i s-iritul (lerului. 3ar aveau s$ ,nt&lneas($ *ari (urente de o-inii (are vor antrena -e dis(i-olii lor in%init *ai de-arte de(&t ar %i dorit+o ei. Anglia se(olului al B>"+lea nu era antireligioas$= era anti(leri(al$. 5n e-is(os-unea -e atun(i ($ da($ A/el ar %i %ost -reot, ori(e ;uriu al !ondrei l+ar %i a(.itat -e #ain. >e(.ile ,nvinuiri (are li se adu(eauJ tri/unalele e(le1iasti(e, /og$)ia ($lug$rilor, lu0ul e-is(o-ilor, -ersistau. Pa-alitatea, -rea ,nde-$rtat$, sa(ri%i(a interesele engle1ilor ,n %avoarea a(elora ale -rin(i-ilor (ontinentali, (are, *ai a-ro-ia)i, aveau asu-ra ei o in%luen)$ *ai dire(t$. 2uveranii 'i oa*enii de stat engle1i su%ereau v$1&nd ($ o -arte a suveranit$)ii lor se a%la ,n *&inile unei -uteri str$ine (are nu 'tia *ai ni*i( des-re ei. 6n s%&r'it, de la GH(li% ,n(oa(e ,n(e-use s$ se r$s-&ndeas($ lollardis*ul. 6n .a*/arele negustorilor, ,n (&r(iu*ile ora'elor universitare era (itit$ versiunea engle1$ a 9i/liei 'i (o*entat$ (u glas -$ti*a'. 2u/ in%luen)a lui GH(li%, ,n r&ndurile (laselor *i;lo(ii din Anglia se (reaser$ %o(are de *oral$ as(eti($ 'i individualist$, (are aveau s$ se rea-rind$ *ai t&r1iu 'i s$ ard$ (u %l$($ri -uterni(e. 2e g$sea ai(i un -u/li( gata s$+'i ,nsu'eas($ do(trina lui !ut.er, /a ,n($ *ai *ultJ as(etis*ul lui #alvin. >". 3o*nia lui Henri( al >""+lea ?1FML+1LO9@ a %ost %avora/il$ de1volt$rii studiilor 'i *edita)iilor re%or*i'tilor deoare(e a %ost o do*nie -a'ni($. 6n ti*-ul a(estor dou$1e(i 'i -atru de ani nu s+au -etre(ut de(&t -u)ine eveni*ente i*-ortante. 3ar *arii suverani, (a 'i oa*enii *ari de stat, sunt adesea a(ei (are, ,nto(*ai (a -ri*ul rege din dinastia Tudorilor, 'tiu s$+'i ,n(on;oare nu*ele de o 1on$ de t$(ere. Nu+i nu*ai o ,nt&*-lare ($ su/ guvernarea unor ase*enea /$r/a)i nu survine ni(i un in(ident grav. 6n)ele-(iunea ordon$ (a la ,n(e-utul unei dinastii sau al unui regi* s$ do*neas($ lini'tea. 3a($ dinastia Tudorilor s+a -utut ,nr$d$(ina at&t de -ro%und, da($ institu)iile lo(ale au devenit destul de viguroase -entru a -utea ,nlo(ui institu)iile %eudale, totul se datorea1$ a(elui s%ert de vea( de -a(e intern$ 'i e0tern$ -e (are l+a dat )$rii, ,naintea do*niilor dra*ati(e ale %iilor 'i ne-o)ilor s$i, -rudentul 'i *isteriosul lor str$*o'.

IV

HENRIC AL VIII-LEA %")+,-")'&* ". Moda ,i %or*ea1$ -e suverani, a'a du-$ (u* i*-une ,*/r$($*intea 'i deter*in$ *oravurile. 6n evul *ediu un *are rege tre/uia s$ %ie (urtenitor, (avaleres(, sever 'i -ios= -e vre*ea rena'terii un *are -rin) este li/ertin, (ultivat, *agni%i( 'i deseori (rud. Henri( al >"""+lea a avut toate a(este ,nsu'iri, dar ,n *aniera engle1eas($, adi($ li/ertina;ul s$u a r$*as (on;ugal, (ultura lui a %ost teologi($ 'i s-ortiv$, *agni%i(en)a sa de /un gust, (ru1i*ea sa legal*ente ire-ro'a/il$. Ast%el ,n(&t, (u toate (ri*ele sale, a r$*as un suveran -o-ular ,n o(.ii su-u'ilor s$i. Ii ast$1i ,n($ este a-$rat de istori(ii engle1i. Aravul e-is(o- 2tu//s1L9 s-une ($ -ortretele so)iilor sale nu ;usti%i($ -oate, dar e0-li($ gra/a sa de a s($-a de ele. Pro%esorul Pollard16O ,ntrea/$ de (e ar %i o vin$ deose/it de grav$ %a-tul de a %i avut 'ase nevesteJ 7Iase este oare un nu*$r -ro.i/itD 5lti*a so)ie a lui Henri( al >"""+lea, #aterina Parr, a avut -atru /$r/a)i 'i (u*natul s$u, du(ele de 2u%%ol:, -atru so)ii, %$r$ (a ni*eni s$ le %i %$(ut vreo i*-utare. Ii, de alt%el, i se re-ro'ea1$ lui Henri( al >"""+lea ($ a luat ,n ($s$torie %e*eile -e (are le iu/eaD 3ar ar %i -utut, %$r$ a s(andali1a -e ni*eni, s$ ai/$ *ai *ult de 'ase a*ante. Henri( de Navarra a avut -atru1e(i %$r$ (a re-uta)ia lui s$ %i %ost 'tir/it$, /a di*-otriv$8. A(easta e adev$rat, dar Henri( al ">+lea n+a -orun(it ni(iodat$ s$ %ie de(a-itat$ %ru*oasa #orisanda 'i ni(i Aa/riela d' stres. "". #&nd Henri( al >"""+lea ur*$ la tron tat$lui s$u, ,n 1LO9, avea o-ts-re1e(e ani. ra un atlet %ru*os, %oarte *ul)u*it de sine, %oarte *&ndru (&nd a*/asadorul vene)ian i+ a s-us ($ are -ul-a -i(iorului *ai /ine %$(ut$ de(&t a lui <ran(is( ", e0(elent ar(a', (a*-ion de tenis, *are ($l$re), (are o/osea 1e(e (ai ,ntr+o 1i de v&n$toare. Avea gust literar, %iind .r$nit ,n a(ela'i ti*- 'i (u teologie 'i (u literatur$ ro*anes($= (o*-unea -oe*e, -unea -e *u1i($ -ro-riile sale i*nuri 'i (&nta 7du*ne1eie'te8 din l$ut$. ras*, (are+l (unos(use (&nd era (o-il, a %ost i1/it de inteligen)a sa -re(o(e. Noii u*ani'ti g$seau un -rieten ,ntr+,nsul. l l+a (.e*at -e #olet la !ondra 'i l+a nu*it -redi(ator la (urte, a %$(ut din T.o*as More un (urtean, ,*-otriva voin)ei lui, a-oi (an(elar, 'i l+a rugat -e ras* s$ a((e-te o (atedr$ la #a*/ridge. Tre/uie s$ ad$ug$* ($ era %oarte evlavios 'i ($ -rietenii s$i din O0%ord, ori(&t de re%or*atori erau, i+au ,nt$rit res-e(tul -entru religia (atoli($. 3e'i ar -utea s$ -ar$ ui*itor, el a ,n(er(at ,n tot ti*-ul vie)ii sale s$ ,*-a(e s(ru-ulele 'i te*erile 7unei (on'tiin)e %oarte *edievale8. """. Pu)in ti*- du-$ ur(area sa -e tron, regele a luat ,n ($s$torie -e #aterina de Aragon, v$duva %ratelui s$u Art.ur 'i %ii(a regelui 2-aniei <erdinand al >+lea. Nu 'i+a ales+o el 'i n+o iu/ea= a %ost o ($s$torie -oliti($. Pentru Anglia din vre*ea a(eea, -utere de rangul al doilea, o alian)$ (u 2-ania era o onoare 'i o garan)ie. A'a ,n(&t, atun(i (&nd, din (au1a *or)ii -re*ature a lui Art.ur, a(east$ alian)$ s+a ru-t, #onsiliul, doritor s+o -$stre1e -e #aterina (a regin$, l+a rugat -e Henri( s+o a((e-te (a so)ie. 3ar un te0t din !eviti(161 inter1i(ea ($s$toria dintre un (u*nat 'i o (u*nat$= a tre/uit s$ se o/)in$ o /ul$
1%: 1!? 1!1

Iilliam Stubbs 1#'%$1:?1& $ episcop de -9ford i erudit istoric .lbert Frederick 1ollard 1#!:$1:3#& $ istoric englez Gna din c)r*ile 6echiului testament

-a-al$ ?1LOE@ 'i s$ se %a($ dovada ($ -ri*a ($s$torie a #aterinei n+a %ost (onsu*at$. 2+au g$sit *artori (are s$ ;ure 'i, ,n 1iua ($s$toriei sale (u Henri(, #aterina a -urtat (osi)ele des-letite, (a %e(ioarele. A(este lu(ruri ,'i avur$ *ai t&r1iu i*-ortan)a lor, atun(i (&nd regele voi s+o re-udie1e. !a ,n(e-utul do*niei, Henri( n+a guvernat el ,nsu'i, (i toat$ autoritatea a revenit *inistrului -e (are 'i l+a alesJ GolseH, %iul unui *$(elar /ogat din "-sRi(., -e (are -a-a, la (ererea lui Henri(, l+a %$(ut (ardinal. Tr$s$turile do*inante ale a(estui 7vl$;gan din "-sRi(.8 erau a*/i)ia 'i vanitatea. #go et rex meus, s(ria el suveranilor str$ini. 7Tare la gra*ati($, sla/ la -roto(ol8. Avea o (as$ regeas($, nu*$rul servitorilor se ur(a la *ai *ult de -atru sute, nu*$rul (a-elanilor la 'ais-re1e(e, avea -ro-riii s$i *inistran)i. #a s$ ,n%iin)e1e la O0%ord olegiul ardinal ?*ai t&r1iu hrist hurch) 'i s$ atrag$ ad*ira)ia asu-ra genero1it$)ii sale, ar.ie-is(o-ul a(esta n+a 'ov$it s$ des-oaie *$n$stirile. #&nd !eon al B+lea l+a %$(ut nu nu*ai (ardinal, (i 'i legat -a-al ,n Anglia, GolseH a ,ntrunit ,n *&inile sale ,ntreaga autoritate (ivil$ 'i ,ntreaga autoritate e(le1iasti($. #$lug$rii 'i %ra)ii ,n'i'i, de'i nu erau su-u'i (lerului se(u+ lar, tre/uiau s$ as(ulte de a(est e*isar al Ro*ei. l o/i'nui ast%el -e engle1i (u ideea, nou$ 'i sur-rin1$toare, a (onto-irii ,n *&inile a(eluia'i o* a -uterii s-irituale 'i a -uterii vre*elni(e. 6*/$tat de -utere, GolseH trata Ro*a (u dis-re)= n$1uia s$ (u*-ere #olegiul 2a(ru 'i, ,n ur*a a(estei (oru-)ii, s$ %ie nu*it -a-$, a*enin)&nd s$ -rovoa(e o s(.is*$ a /iseri(ii da($ nu va %i ales. Ast%el de a*enin)$ri -reg$teau -e (atoli(ii engle1i -entru o ru-tur$ (u Ro*a, dar ni(i GolseH, ni(i st$-&nul s$u nu 'i+ar %i ,n(.i-uit atun(i ($ a(east$ ru-tur$ este -osi/il$. #&nd a-$ru do(trina lui !ut.er, regele ,nsu'i o res-inse ,ntr+o s(riere (are+i atrase din -artea -a-ei titlul de a-$r$tor al (redin)ei ?1LC1@. ">. Politi(a e0tern$ a %ost ;o(ul %avorit al lui GolseH. Pe (ontinent, (a 'i ,n Anglia, ,n ur*a lu-telor %eudale, se iveau -uterni(e *onar.ii. 3a($ una din ele, <ran)a sau 2-ania, ar (&'tiga -rioritate %a)$ de toate (elelalte 'i ar do*ina uro-a, (are ar %i atun(i situa)ia AnglieiD Rolul %ires( al a(esteia tre/uia s$ %ie *en)inerea e(.ili/rului de %or)e -e (ontinent, 7/alan)a -uterii8. Politi($ *o/il$, (.iar in(onstant$ -rin esen)a ei 'i (are -utea s$ -ar$ -er%id$, dar (are reu'i la ,n(e-utJ <ran(is( " 'i #arol [uintul ,'i dis-utar$ alian)a lui Henri( al >"""+lea. Pe (&*-ia #ortului de Aur16C, regele <ran)ei 'i regele Angliei se ,ntre(ur$ ,ntr+o etalare de lu0 (are n+a *ai %ost ni(iodat$ egalat$. A doua 1i du-$ a(east$ ,ntrevedere, GolseH -reg$tea o alta, ,ntre st$-&nul s$u 'i ,*-$rat. #ardinalul ,*-ingea du-li(itatea -&n$ a(olo ,n(&t ,'i inter(e-ta -ro-riile *isive, -entru a+'i da lui ,nsu'i (ontraordine ,n nu*ele regelui. Tri*itea un a*/asador la o (on%erin)$ interna)ional$ ,nar*at (u instru()iuni (ontradi(torii, -e (are, ,n *od se(ret, tre/uia s$ le arate unele s-aniolilor, altele %ran(e1ilor. 3u-$ (e o vre*e ,ndelungat$ -$ru a %avori1a alian)a (u <ran)a, GolseH ,l alese a-oi -e ,*-$rat, -entru ($ a'a voiau negustorii engle1i. 2us-endarea (o*er)ului (u 2-ania 'i N$rile de 4os ar %i ruinat -e (o*er(ian)ii de l&n$ 'i -ostav. 3ar (o*er)ul este un -rost s%$tuitor di-lo*ati(. 2a(ri%i(&ndu+l -e <ran(is( ", Anglia distruse /alan)a -uterii ,n %avoarea lui #arol [uintul. 3u-$ /$t$lia de la Pavia ?1LCL@, ,*-$ratul, suveran al 2-aniei, al "taliei, al Aer*aniei 'i al N$rilor de 4os, deveni st$-&nul uro-ei. 6n s-e(ial -a-a %u la dis(re)ia sa, (eea (e, -e ($i indire(te, avea s$ -ri(i+ nuias($ -ierderea lui GolseH.
1!'

.a a fost supranumit locul ,nt+lnirii celor doi regi "$1% iunie 1%'?&, situat ,n nordul Fran*ei, la sud$est de portul =alais.

>. 2e %a(e o nedre-tate lui Henri( al >"""+lea e0-li(&nd divor)ul s$u 'i ru-tura (u Ro*a -rin dragostea lui -entru o(.ii al/a'tri+,n(.i'i ai Annei 9oleHn. Regele ar %i -utut u'or (&'tiga gra)iile Annei 9oleHn %$r$ a+i -ro*ite s$ se ($s$toreas($ (u ea, dar -ro/le*a de re1olvat era *ult *ai (o*-le0$. Pentru a evita )$rii un nou r$1/oi (a al (elor dou$ ro1e ?'i a*intirile ,ngro1itoare ale anar.iei erau ,n($ %oarte -roas-ete@, se (onsidera ne(esar (a -ere(.ea regal$ s$ ai/$ un %iu. Or, #aterina, du-$ *ai *ulte avorturi, a/ia n$s(u o %at$, Maria ?1L16@, 'i starea s$n$t$)ii sale nu *ai ,ng$duia s-eran)a ($ va *ai -utea avea al)i (o-ii. ra -osi/il (a Maria Tudor s$ %ie (onsiderat$ *o'tenitoarea tronuluiD Tronul %usese transmis ,n Anglia -rin %e*ei= Henri( al >"""+lea ,nsu'i a;unsese la tron -rin *a*a sa. 3ar singura %e*eie (are a domnit de la (u(erire ,n(oa(e %usese Matilda, 'i nou$s-re1e(e ani de tul/ur$ri (onstituiau un e0e*-lu -u)in ,n(ura;ator. "nteresul dinastiei 'i al )$rii (erea un %iu. Regele, (are+'i dorea (u ,n%o(are un %iu, ,n(e-u s$ se ,ntre/e da($ a(east$ ($s$torie a lui nu %usese /leste*at$. 3is-ensa -a-ei %usese vala/il$D 3u-$ at&tea de(e-)ii, Henri( al >"""+lea, %oarte su-ersti)ios, era ,n(linat s$ se ,ndoias($. Totu'i ,n($ *ai 'ov$ia s$ divor)e1e. #aterina era *$tu'a ,*-$ratului, 'i Henri( al >"""+lea s-era ,ntr+o alian)$ glorioas$J ($s$toria lui #arol [uintul (u Maria. #&nd regele 2-aniei, (ontrar -ro*i+ siunilor sale, alese de so)ie o in%ant$ de Portugalia, regele Angliei so(oti ($ nu *ai era (a1ul s$+l *ena;e1e. >". A'adar, Henri( al >"""+lea, ,ndr$gostit de Anna 9oleHn, %at$ %oarte t&n$r$, (o(.et$, %er*e($toare, dorea s+o ia ,n ($s$torie (a s$ (a-ete de la ea un *o'tenitor legiti* 'i ($uta *i;lo(ul de a se des(otorosi de #aterina de Aragon, -ri*a lui so)ie. 3ivor)ul (ivil nu e0ista 'i, de alt*interi, ar %i %ost inutil -entru un rege evlavios= tre/uia s$ (ear$ Ro*ei anularea ($s$toriei sale. P$rea u'or de o/)inut, deoare(e -a-a ar$tase -&n$ atun(i, ,n ast%el de (a1uri, (&nd era vor/a de suverani, o ,ng$duin)$ %$r$ *argini. 3e alt%el e0ista la rigoare un *otiv -lau1i/il de anulare, (.iar a(ela (are a %ost ,nl$turat -entru a se -utea (ele/ra ($s$toriaJ #aterina %usese so)ia %ratelui so)ului ei. adev$rat ($ o /ul$ -onti%i(al$ de(larase a doua ($s$torie vala/il$= dar o /ul$ nu -utea reda li/ertatea a(elora -e (are o alt$ /ul$ ,i unise= 'i nu se -utea oare sus)ine, du-$ o nou$ an(.et$, ($ nu a %ost i*a(ulat$ ($s$toria dintre #aterina 'i Art.urD 2e r$s-&ndi 1vonul ($ regele avea ,ndoieli (u -rivire la legalitatea ($s$toriei sale 'i ($ avea grave s(ru-ule de (on'tiin)$ s$ r$*&n$ ($s$torit nelegiti*. GolseH %u ,ns$r(inat s$ trate1e (u #urtea -onti%i(al$ 'i ,nt&lni ,ndat$ o re1isten)$ (are n+avea ni*i( religiosJ voin)a lui #arol [uintul. A(esta, st$-&n la Ro*a, nu ,ng$duia s$ %ie sa(ri%i(ate *$tu'a sa #aterina 'i vara sa Maria. Pa-a ar %i vrut totu'i s$+i dea satis%a()ie lui Henri( 'i+l tri*ise (a legat ,n Anglia -e (ardinalul #a*-eggio, (are tre/uia, ,*-reun$ (u GolseH, s$ ;ude(e (a1ul. Regele so(oti (.estiunea re1olvat$, dar #aterina, %$(&nd a-el la Ro*a, o/)inu (a -a-a s$ tri*it$ -ro(esul ,n %a)a -ro-riei sale (ur)i. 3e ast$ dat$ regele se su-$r$ %oarte tare 'i situa)ia lui GolseH era ,n -eri(ol. #a ori(e a*/i)ios, (ardinalul avea du'*ani. <u -us su/ a(u1area de praemunire ?adi($ de tr$dare@ -entru ($, de'i engle1, a((e-tase s$ %ie legat -onti%i(al 'i s$ nego(ie1e ,n %a)a tri/unalelor str$ine (.estiuni (are )ineau de (urtea regelui. A(u1a)ia era a/surd$, deoare(e regele autori1ase 'i %avori1ase a(east$ nu*ire. 3ar (ardinalul nu g$si ni(i un a-$r$tor=

tre/ui s$+'i a/andone1e /unurile 'i, nu*ai datorit$ /olii sale, s($-$ de su-li(iu. Oa*enii re1erv$ totdeauna sur-ri1eJ du-$ *oartea a(estui a*/i)ios s+a des(o-erit ($ su/ ve'*intele sale -urtase o t&rs&n$. >"". 2ir T.o*as More ,l ,nlo(ui, nu %$r$ nelini'te, -e GolseH la #an(elariat, dar (ei doi oa*eni (are aveau atun(i (ea *ai *are in%luen)$ asu-ra regelui %ur$ ale'i -entru ($ ,i adu(eau oare(are s-eran)$ ,n (.estiunea divor)ului. Pri*ul, T.o*as #ran*er, era un e(le1iasti( (are ,ntr+o 1i ,i s-usese lui Aardiner, se(retarul regeluiJ 7(e nevoie avea regele s$ ur*$reas($ a(east$ (.estiune la Ro*a, ar %i de a;uns s$ o/)in$ de la (&)iva e*inen)i teologi (ertitudinea nulit$)ii -ri*ei sale ($s$torii 'i ar -utea atun(i, %$r$ s(ru-ule 'i ni(i un %el de -ri*e;die, s$+'i ia r$s-underea *oral$ de a se re($s$tori8. Regele, ,n(&ntat, invit$ -e a(est ingenios /$r/at la tat$l Annei 9oleHn 'i ,n(e-u, du-$ s%atul lui #ran*er, s$ (onsulte universit$)ile. Teologii, (a 'i ;ude($torii, 'tiu s$ ada-te1e te0tele ,*-re;ur$rilor. !a O0%ord 'i la #a*/ridge, (u -u)in$ 7inti*idare 'i lingu'ire8, %u o/)inut$ (onsulta)ia dorit$= 5niversitatea din Paris %u %avora/il$ -entru ($ ,l detesta -e #arol [uintul= a(elea din nordul "taliei se luar$ du-$ 2or/ona. #ur&nd regele -utu s$ su-un$ -arla*entului o-iniile a o-t institu)ii de savan)i, (are a%ir*au toate ($ o ($s$torie (u v$duva unui %rate de(edat este nul$ 'i ($ ni(i -a-a nu avea (o*-eten)a s$ a(orde vreo dis-ens$. Me*/rii -arla*entului erau ruga)i s$ ra-orte1e a(este %a-te ,n (ir(u*s(ri-)iile lor 'i s$ vor/eas($ tuturor de s(ru-ulele regelui. Henri( al >"""+lea si*)ea e%e(tiv ($ )ara era ostil$ divor)ului. #&nd tre(ea -e strad$, -o-orul ,i striga s$ nu se des-art$ de #aterina, iar %e*eile ,i s-uneau (uvinte neru'inate des-re Anna 9oleHn. 3ar vre*ea tre(ea. Anna a'te-ta un (o-il= tre/uia s$ %ie *o'tenitorul dorit 'i, -rin ur*are, s$ se nas($ du-$ ($s$toria lor. #ran*er, un /$r/at /l&nd 'i *alea/il, %u nu*it ar.ie-is(o- de #anter/urH 'i (ele/r$ ,n *od se(ret ($s$toria regelui ,n ianuarie 1LEE. #$s$toria %u anun)at$ la -a'ti, (&nd Anna %u ,n(oronat$, iar Henri( e0(o*uni(at= era ru-tura (u Ro*a.

V SCHISM I PRIGOAN ". A(east$ ru-tur$ ar %i %ost *ai -u)in /rutal$ da($ Henri( al >"""+lea n+ar %i avut 'i al)i (onsilieri de(&t -e T.o*as More 'i #ran*er. More, /$r/at (u o ,nalt$ (on'tiin)$, n+ar %i a((e-tat de(&t o re%or*$ ,n)elea-t$ 'i *oderat$= #ran*er, -rea sla/ -entru a %i r$u, ar %i nego(iat 'i ar tot %i a*&nat. T.o*as #ro*Rell %u (el (are ;u($ rolul lui Nar(is al a(estui Neron, rolul lui "ago al a(estui Ot.ello. ra un /$r/at s(und, lat ,n s-ate, ur&t, as-ru, (u o/ra1ul -or(in, o(.ii -e ;u*$tate ,n(.i'i, gura r$ut$(ioas$. 6n(e-use (a negustor de l&n$ 'i ($l($tor de -ostav la PutneH= a-oi ($l$torise -rin <landra 'i "talia, unde se %a*iliari1$ (u *arele (o*er) 'i (u noua -oliti($ 'i deveni un (ititor -asionat al oa*enilor -oliti(i italieni. !a ,ntoar(erea sa intrase ,n slu;/a (ardinalului GolseH, a;ung&nd unul din %avori)ii lui. #ro*Rell n+avea ni(i s(ru-ule, ni(i religie. Teologiile rivale ,i erau toate la %el de indi%erente, dar do(trina ra)iunii de stat ,l (u(erise. 6ndat$ (e+l ,nt&lni -e rege, ,l s%$tui s$ ur*e1e e0e*-lul -rin)ilor ger*ani, (are o ru-seser$ (u Ro*a. Anglia nu *ai tre/uia s$ ai/$ doi st$-&ni, dou$ ;usti)ii, dou$ siste*e de i*-o1ite. 3eoare(e -a-a re%u1a

s$ (on%ir*e re-udierea #aterinei, tre/uia s$ nu se su-un$ /iseri(ii, (i s+o su-un$. Henri( al >"""+lea ,l dis-re)uia -e #ro*Rell= nu+i s-unea ni(iodat$ alt%el de(&t 7d$r$(itorul de l&n$8 'i+l /rus(a= totu'i se %olosea de a/ilitatea, servilitatea 'i %or)a a(estuia. 3$r$(itorul de l&n$ deveni ,n (&)iva ani Master o* the $olls, Lord 5rivy )eal16E, vi(ar general al /ise+ ri(ii, lord *are 'a*/elan, (avaler, /aron 'i (onte de sse0. "". 2-olierea /iseri(ii s+a %$(ut ,n %or*$ legal$ 'i Henri( al >"""+lea a res-e(tat %or*ele -arla*entare. Parla*entul Re%or*ei, (are )inu 'a-te ani ?1LC9+1LE6@, vot$ toate *$surile e0traordinare -ro-use de (oroan$. Mai ,nt&i (lerul %u in%or*at ($ a violat statutul de 5raemunire a((e-t&nd, (a 'i GolseH, s$ re(unoas($ autoritatea (ardinalului (a legat -a-al. 3re-t -eniten)$ -entru a(east$ (ri*$, (lerul tre/ui s$ -l$teas($ o a*end$ de dou$ *ilioane de livre, s$ a(orde regelui titlul de -rote(tor 'i de 'e% su-re* al /iseri(ii 'i s$ des%iin)e1e anatele, sau 7-ri*ul venit8, al /ene%i(iilor e(le1iasti(e, (are -&n$ atun(i %useser$ -l$tite -a-ei. A-oi -arla*entul vot$ su((esiv )tatutul apelurilor, (are inter1i(ea s$ se %a($ a-el la Ro*a, Actul de )uprema1ie, (are+l (onsa(ra -e rege 7uni(ul 'i su-re*ul 'e% al /iseri(ii Angliei8 'i+i atri/uia at&t ;urisdi()ia s-iritual$ (&t 'i ;urisdi()ia (ivil$, ,i d$dea dre-tul s$ re%or*e1e 'i s$ re-ri*e erorile 'i ere1iile, 'i, ,n s%&r'it, Actul de )uccesiune, (are anula -ri*a ($s$torie, -e (o-iii n$s(u)i din a(east$ ($s$torie ,i -riva de dre-turile lor la (oroan$ ,n %avoarea des(enden)ilor Annei 9oleHn 'i o/liga -e to)i su-u'ii regelui s$+'i a%ir*e -rin ;ur$*&nt (redin)a lor ,n validitatea religioas$ a divor)ului. Ne -ute* ,ntre/a (u* a votat un -arla*ent (atoli( a(este te0te (are des$v&r'eau s(.is*a 'i ,n (are -a-a nu era nu*it alt%el de(&t 7e-is(o-ul de Ro*a8. Tre/uie s$ ne g&ndi* ($ -ersoana 'i voin)a regelui erau -este *$sur$ de res-e(tate= ($ de *ult$ vre*e na)ionalis*ul n$s(&nd al engle1ilor su-orta greu o ;urisdi()ie str$in$= ($ -a-alitatea a-$rea (a o aliat$ (&nd a 2-aniei, (&nd a <ran)ei= ($ ,n a%ara (.iar a senti*entului na)ional, o -uterni($ -ornire anti(leri(al$ (erea nu ni*i(irea /iseri(ii, dar a/olirea tri/unalelor e(le1iasti(e 'i (on%is(area averilor *$n$stire'ti= ,n s%&r'it, ($ noi (lase, (are deveneau %or)ele vii ale na)iunii 'i (are nu (uno'teau latina, ,nv$)aser$, du-$ inventarea ti-arului, s$ (iteas($= ($ (leri(ii lai(i deveniser$ tot at&t de nu*ero'i (&t 'i (leri(ii e(le1iasti(i 'i ($ *ul)i dintre ei doreau o (arte de rug$(iuni ,n li*/a engle1$, o 9i/lie engle1$, a'a (u* ,nlo(uiser$ $omanul $o0ei16F (u 5ovestirile din anterbury. Re%or*a engle1$ n+a %ost re1ultatul (a-ri(iului unui suveran, (i %or*a religioas$ a unui na)ionalis* insular 'i lingvisti(. 777. - biseric) veche de zece, dou)sprezece secole are r)d)cini ad+nci i cel mai puternic rege nu le poate smulge f)r) a ,nt+mpina oarecare rezisten*). 8otui episcopii i preo*ii, ,n afar) de c+teva e9cep*ii, s$au ar)tat ciudat de maleabili. @e mult) vreme fuseser) atini ei ,nii de na*ionalismul ambiant. 1rela*ii englezi erau mai mult oameni de stat dec+t oameni ai bisericii. =amera >orzilor, din care f)ceau parte, vot)
1!/

6aster o% the &olls $ eful arhivei oficiale de stat, iar /ord Priv# $eal $ lordul p)str)tor al sigiliului privat al regelui 1!3 1oem alegoric ,n dou) p)r*i, una dintre cele mai r)sp+ndite i mai gustate opere literare ,n evul mediu. 1rima parte a fost scris) de Auillaume de >orris, pe la 1'/?, iar a doua de Jean de 2eung circa 1'%?$1':!&, cam cincizeci de ani mai t+rziu.

f)r) a se revolta toate reformele. ;Gn fel de pre$anglicanism cuprinsese tot ,naltul cler<. =+t despre clerul de Bos, foarte s)rac, el g)sea oarecare siguran*) ,n transformarea lui ,ntr$un corp de func*ionari4 el ,nsui fusese a*+*at de lollarzi i nu acceptase niciodat) f)r) regret celibatul preo*ilor. =+nd fiecare trebui s) presteze Bur)m+ntul, c+nd faptul de a nu recunoate ;casta i sf+nta c)s)torie a .nnei i a lui Henric< i de a nu renega pe ;episcopul de Coma, care uzurp) numele de pap)<, devenise tr)dare, aproape to*i preo*ii au Burat. 3ar (an(elarul, sir T.o*as More, 'i *arele e-is(o- <is.er re%u1ar$ s$ renege (redin)a lor (atoli($. A*&ndoi %ur$ de(a-ita)i, e-is(o-ul (itind ,nainte de *oarte din evang.elia s%&ntului "oanJ 7A(easta este via)a ve'ni($8, More de(lar&nd la -i(iorul e'a%odului ($ *urea (a 7un devotat servitor al regelui, dar *ai ,nt&i al lui 3u*ne1eu8. #a-etele a(estor doi oa*eni *ari -utre1ir$ ag$)ate de (&rlige la intrarea -e -odul !ondrei. #o*edia divor)ului devenise o *onstruoas$ tragedie. 5n *are nu*$r de ($lug$ri %ur$ s-&n1ura)i, goli)i de *a)e, t$ia)i ,n /u($)i. #atoli(ii din (&teva (o*itate, (u-rin'i de o ,ndre-t$)it$ aversiune (&nd au1ir$ de a(este *asa(re o*ene'ti, se revoltar$= %ur$ ,nvin'i. Ro*a ,l e0(o*uni(ase -e regele Henri( al >"""+lea, dar (e+l interesa a(east$ sentin)$ -e un rege (are se -lasase el ,nsu'i ,n a%ara /iseri(iiD Ar %i %ost ne(esare san()iuni= -a-a ,n(er($ s$ o/)in$ (a suveranii (atoli(i, <ran(is( " sau #arol [uintul, s$ ia asu-ra lor a-li(area san()iunilor= a*&ndoi re%u1ar$, te*&ndu+se s$ se (erte (u Anglia, )ar$ de (are aveau nevoie -entru (o*/ina)iile lor di-lo*ati(e. Ast%el, ne*aiav&nd s$ se tea*$ de -a-$ din (au1a disensiunilor regilor (atoli(i, venerat de -arla*entul s$u, adulat de /iseri(a sa na)ional$, Henri( al >"""+lea a -utut (ontinua ne-ede-sit s$ adu($ o%ense u*anit$)ii. ">. Re%u1ul ($lug$rilor de a -resta ;ur$*&ntul ,i st&rni lui #ro*Rell o i*ens$ /u(urie, ,ntru(&t, de *ult$ vre*e, -usese la (ale -ieirea lor. 0istau ,n Anglia o *ie dou$ sute de *$n$stiri, -osesoare ale unor i*ense do*enii. #on%is(&ndu+le /unurile, li(.i+ datorii 'i suveranul se -uteau ,*/og$)i. #urentul -o-ular ,*-otriva ($lug$rilor, legendele (are (ir(ulau (u -rivire la vi(iile lor erau de ase*enea -ro-or)ii ,n(&t ni*eni nu le+ar %i luat a-$rarea. !egendele erau e0agerate 'i, ,n (ea *ai *are -arte, (u totul %alse, (eea (e s+ a v$1ut destul de /ine (&nd, du-$ des%iin)area *$n$stirilor, %o'tii lor arenda'i, (are+i /leste*aser$ de at&tea ori, ,i regretar$. 3ar #ro*Rell, avansat vi(ar general 'i ,nvestit (u dre-tul de an(.et$, adun$ un vast dosar (u -rivire la nelegiuirile ($lug$rilor. 3e1v$luind a(este 7atro(it$)i8 ,n %a)a -arla*entului, o/)inu *ai ,nt&i des%iin)area *i(ilor *$n$stiri, a-oi a tuturor a'e1$*intelor religioase. <un()ionari su-eriori religio'i 'i %is(ali luar$ ,n (er(etare *$n$stirile. !egea, res-e(tat$ ,ntotdeauna ,n a(east$ )ar$, (erea s$ se o/)in$ o 7renun)are voluntar$8 din -artea ($lug$rilor. 3o(torul !ondon deveni (ele/ru -rin a/ilitatea sa de a ,n%r&nge re-ede 7voin)ele8. 6ndat$ (e a(tul era se*nat, regele lua ,n st$-&nire a/a)ia, vindea tot (e se a%la ,n$untru 'i d$dea do*eniul unui *are senior, asigur&nd ast%el (redin)a a(estuia %a)$ de noua /iseri($. >&n1$rile, (are+i ruinau -e ($lug$ri, nu+l -rea ,*/og$)eau -e rege. Manus(risele erau (u*-$rate de /$(ani (a s$ %a($ din ele (ornete. 7#$r)i ve(.i din stran$J 'ase -ennH8. A'a ar$ta inventarul unei /i/liote(i. #&t des-re (leri(ii ;e%ui)i, unii dintre ei ($-$tau un a(t de 7(a-a(itate8, adi($ autori1a)ia de a e0er(ita o %un()ie se(ular$, (eilal)i o -ensie de -atru 'ilingi= a-roa-e to)i -$r$sir$ )ara

'i se duser$ ,n "rlanda, 2(o)ia sau <landra. 7Ast%el, /iseri(a deveni -rada vulturilor, a(este -$s$ri .r$-$re)e ,*-odo/indu+se (u %ru*oasele lor -ene8. !i(.idarea /unurilor *$n$stire'ti se ter*in$ ,n (in(i ani= ea nu aduse *are lu(ru te1aurului regal, dar ,*/og$)i -ersoanele ($rora regele le d$ruise a/a)iile 'i -e (ei (are le o/)inuser$ -e -re)uri de ni*i(. %e(tul -oliti( al a(estor *$suri %u analog (u al v&n1$rii /unurilor na)ionale ,n <ran)a, du-$ revolu)ia din 17M9. 9ene%i(iarii au devenit (o*-li(i. Tea*a de a+i vedea revenind -e ve(.ii -ro-rietari asigur$ noului regi* religios s-ri;inul unei (lase /ogate 'i -uterni(e. 3e a(i ,nainte, ,*-otriva unei noi o%ensive a (atoli(is*ului ro*an se vor (oali1a interesul 'i do(trina. >. redo+ul /iseri(ii angli(ane a %ost vre*e ,ndelungat$ destul de (on%u1. 3a($ #ro*Rell, #ran*er 'i !ati*er16L ar %i avut *&n$ li/er$, l+ar %i legat de lut.eranis*. 3u-$ lu-ta sa ,*-otriva *$n$stirilor, #ro*Rell ,n(e-u un r$1/oi ,*-otriva i(oanelor. !ati*er arse statuile <e(ioarei, ,n ti*- (e #ran*er -use s$ se e0a*ine1e reli(vele, ,ndeose/i s&ngele s%&ntului T.o*as 9e(:et, -e (are+l /$nuia a %i vo-sea ro'ie. 2%&ntul T.o*as, denun)at (a tr$d$tor al regelui, %u 'ters din r&ndurile s%in)ilor du-$ un -ro(es ,n toat$ regula 'i an(.etatorii lui #ro*Rell distruser$ ra(la sa de la #anter/urH. 3ar Henri( al >"""+lea 'tia ($ da($ engle1ii %useser$ totdeauna ostili ($lug$rilor 'i tri/unalelor e(le1iasti(e, erau, ,n totalitatea lor, -u)in %avora/ili inova)iilor aduse de -rotestan)i. Henri(, el ,nsu'i, )inea s$ r$*&n$ a-$r$torul (redin)ei 'i 'e%ul unei /iseri(i 7(atoli(e8, dar voia s$ %ie (atoli($ 'i na)ional$ ?(eea (e -$rea (ontradi(toriu@. Ast%el ,n(&t, du-$ (e i+a -rigonit -e (redin(io'ii ve(.ii (redin)e, ,i -erse(ut$ (u nu *ai -u)in$ ,nd&r;ire -e -rotestan)i. THndale166, (are a ti-$rit -ri*a 9i/lie engle1$, a %ost ars -e rug= al)ii su%erir$ a(eea'i soart$ -entru ($ negaser$ transsu/stan)ierea. 3u-$ *ai *ulte ,n(er($ri de de%inire a religiei angli(ane, Henri( al >"""+lea o/)inu votarea de ($tre #a*era !or1ilor a unui statut ,n 'ase arti(ole (are %u su-ranu*it 7a(tul s&ngeros8, sau 7/i(iul (u 'ase (o1i8, a(t (are a%ir*a transsu/stan)ierea, inutilitatea (o*uniunii su/ (ele dou$ %or*e, validitatea leg$*&ntului de (astitate, su-erioritatea (eli/atului (leri(al 'i (are ad*itea s-ovedania 'i liturg.ia -arti(ular$. Ori(e violare %lagrant$ a a(estui statut tre/uia -ede-sit$ -rin arderea -e rug, ni(i a/;urarea ne-ut&ndu+l salva -e vinovat. -is(o-ii -rotestan)i, (a !ati*er, tre/uir$ s$+'i dea de*isia. #ran*er, (are ,nainte de Re%or*$ se ($s$torise ,n se(ret 'i+'i lua totdeauna so)ia (u el as(uns$ ,ntr+un (u%$r -er%orat, tre/ui s+o tri*it$ ,n Aer*ania. Poate s$ -ar$ sur-rin1$tor ($ -o-orul engle1 a a((e-tat at&t de u'or ideea de a a(orda unui -arla*ent ales in%aili/ilitatea religioas$. 3ar nevoia de sta/ilitate, indi%eren)a 'i teroarea e0-li($ ase*enea (iudate (on(esii. >". A %ost ne(esar$ o s(.is*$ -entru a des%a(e -ri*a ($s$torie a lui Henri( al >"""+ lea= to-orul %u de a;uns -entru a -une (a-$t (elei de+a doua. 2$r*ana Anna 9oleHn a (o*is dou$ gre'eliJ ,n lo(ul *o'tenitorului a'te-tat, avu o %at$, lisa/eta, a-oi un /$iat, n$s(ut *ort, 'i -e deasu-ra l+a ,n'elat -e rege, -oate -entru ($, -$r&nd in(a-a/il s$ ai/$
1!% 1!!

Hugh >atimer 13#%$1%%%& $ episcop promotor al reformei anglicane Iilliam 8yndale circa 13""$1%/!& $ unul din primii reformatori englezi4 ,n 1%'! a tip)rit (oul testament ,n traducere englez)

un (o-il s$n$tos, nu voia s$+l de1a*$geas($. Pentru a(este (ri*e, %ru*osul ei g&t %u t$iat de se(urea ($l$ului. 3u-$ (&teva 1ile, Henri(, ,*/r$(at ,n straie al/e, lua ,n ($s$torie -e 4ane 2eH*our. 2ervilul #ran*er a anulat a doua ($s$torie -e /a1a unor *$rturisiri ale de%un(tei, ast%el ,n(&t lisa/eta, (a odinioar$ Maria, deveni /astard$. 4ane 2eH*our n$s(u un %e(ior, (are avea s$ do*neas($ su/ nu*ele de duard al >"+lea, dar ea *uri la na'tere. #ro*Rell, doritor (a ,ntotdeauna s$+l a-ro-ie -e rege de luterani, suger$ o nou$ ($s$torie (u o -rin)es$ ger*an$J Anna de #leve. O*ul de a%a(eri voise s$ ;oa(e rolul de s%etni( *atri*onial= %e*eia ne%iind g$sit$ -e -la(, el -l$ti (u via)a a(east$ ,n(er(are. A (in(ea so)ie a regelui, #aterina HoRard, a(u1at$ de adulter, avu a(eea'i soart$ (a 'i Anna 9oleHn. A 'asea, #aterina Parr, ,i su-ravie)ui lui Henri( al >"""+lea, nu %$r$ a %i tre(ut -rin *ari s-ai*e (&nd regele, g$sind ($+i -u)in ereti($, 7,i ad*inistrase (ele 'ase arti(ole8. 3o*nia se ter*in$ s&ngeros. Puterea a/solut$ de1l$n)uie ,n o* instin(tele (ele *ai rele. Henri( al >"""+lea -orun(i ;ude($torilor s$i s$ asasine1e -rotestan)i, (atoli(i, -e /$tr&na (ontes$ 2alis/urH= (.iar 'i #ran*er se -utu (rede ,n -eri(ol. 3ar Henri( al >"""+lea -are s$ %i ,n(er(at o a%e()iune real$ -entru o*ul a(esta (are avea o ,n(redere a-roa-e naiv$ ,n groa1ni(ul s$u rege. #ran*er a %ost a(ela (are a ,ngenun(.eat la -atul de *oarte al lui Henri( 'i (are, ,n ulti*ul *o*ent, i+a s-us s$ ai/$ ,n(redere ,n 3u*ne1eu 'i ,n "isus Hristos. 3u-$ (are regele ,i str&nse *&na ar.ie-is(o-ului 'i ,'i d$du su%letul. >"". greu, (&nd studie1i do*nia lui Henri( al B>"""+lea, s$ te %ere'ti de un senti*ent de oroare. 6n 1adar ni se s-une ($ a reorgani1at %lota, a (onstruit arsenale, a %ondat o '(oal$ de (&r*a(i, a ane0at Nara Aalilor, a -otolit "rlanda. Ni(i un su((es lu*es( nu -oate ;usti%i(a e'a%oadele din Turn 'i rugurile de la 2*it.s%ield. 2+a s-us, ,n (.i- de s(u1$, ($ a(este ,ngro1itoare su-li(ii nu atingeau de(&t o in%i*$ *inoritate. #e i*-ort$D At&ta (ru1i*e nu -utea %i ne(esar$. #eea (e -are adev$rat este ($ se-ararea dintre un stat insular 'i o /iseri($ universal$ devenise a-roa-e inevita/il$. 3a($ ti*- de 1e(e se(ole -a-alitatea a -utut e0er(ita ,n uro-a o ast%el de -utere -oliti($ 'i ;udi(iar$, a(easta se datorea1$ %a-tului ($ du-$ ($derea "*-eriului ro*an nu r$*$sese, ,n di%erite )$ri ale uro-ei, de(&t o -utere (ivil$ sla/$ sau o suveranitate ,*-$r)it$. 3in 1iua ,n (are au luat na'tere state -uterni(e, (io(nirea devenea inevita/il$. #&nd <ran)a, la r&ndul ei, (unos(u *ult *ai t&r1iu a(este lu-te, *oravurile se ,*/l&n1iser$ 'i se-ara)ia /iseri(ii de stat se -utu %a(e %$r$ v$rsare de s&nge 'i %$r$ o ru-tur$ religioas$ (u Ro*a. Pierderii -re*ature a -rerogativelor + -e (are /iseri(ile (ontinentale le+au *ai (onservat ,n($ trei sau -atru se(ole + /iseri(a Angliei ,i datorea1$ un avanta;, 'i anu*e a/sen)a a-roa-e (o*-let$ ,n a(east$ )ar$, ,n(e-&nd din se(olul al B>"+lea, a ori($rei *i'($ri anti(leri(ale. 9iseri(ile engle1e se vor lu-ta ,ntre ele, dar ni(i un -artid -oliti( nu va ,ndr$1ni s$ se de(lare ostil (re'tinis*ului.

VI EDUARD AL VI-LEA SAU REACIA PROTESTANT ". #e gru- (iudat %or*au (ei trei (o-ii ai lui Henri( al >"""+lea. Mo'tenitorul tronului, duard al >"+lea, %iul 4anei 2eH*our, era un /$ie)el grav 'i -re(o(e (are (itea ,n

%ie(are 1i 1e(e versete din 9i/lie 'i -e (are re%or*a)ii ,l so(oteau 7un nou "osua8. Maria, %ii(a #aterinei de Aragon, ,*-linise trei1e(i 'i unu de ani. 6n(e-ea s$ se o%ileas($, o/ra1ul ei rotund era de o -aloare a((entuat$ de -$rul ei ro'u= -$rea /olnav$ 'i trist$. du(at$ de un ($rturar s-aniol 'i *ult *ai *&ndr$ de a %i des(endent$ a regilor 2-aniei de(&t %ii(a regelui Angliei, ea r$*&nea o (atoli($ %ervent$, se ,n(on;ura de -reo)i 'i ,'i -etre(ea via)a ,n (a-el$. #&t des-re %ii(a Annei 9oleHn, lisa/eta, a(easta era o %at$ de -ais-re1e(e ani, destul de dr$gu)$, /ine %$(ut$, %oarte vioaie 'i (are d$dea dovad$ de gustul tradi)ional al Tudorilor -entru literatura (lasi($. 2(ria ,n latin$ tot a'a de /ine (a ,n engle1e'te, vor/ea italiana 'i %ran(e1a 'i, du-$ a%ir*a)ia unuia dintre -ro%esorii ei, 7(itea *ai *ult$ grea($ ,ntr+o 1i de(&t un (anoni( ,ntr+o s$-t$*&n$8. <iind -rotestant$, (a 'i %ratele s$u duard ?de'i %$r$ at&ta (onvingere@, se ,n)elegea de *inune (u (o-ilul+rege 'i a*&ndoi se aliaser$ ,*-otriva Mariei, ($reia (ur&nd duard ,i inter1ise de a *ai -une s$ se (ele/re1e liturg.ia. Maria r$s-unse ($ *ai (ur&nd 'i+ar -une (a-ul -e /utu( de(&t s$ dea as(ultare la ase*enea -orun($. #onsiliul ,'i a*inti ($ era vara lui #arol [uintul 'i (onsider$ ($+i *ai ,n)ele-t s$ nu st$ruie. "". #.estiunea religioas$ nu %usese re1olvat$ -rin s(.is*$. Pe (&nd unele (o*itate regretau (atoli(is*ul, !ondra, ,n%l$($rat$ de -redi(atori -rotestan)i (a !ati*er, dorea o re%or*$ *ai (o*-let$. #ea *ai *are -arte a engle1ilor era gata s$ a((e-te un (o*+ -ro*is, (are, *en)in&nd riturile esen)iale intrate ,n o/i'nuin)$, i+ar %i eli/erat de su/ do*ina)ia Ro*ei. Ar.ie-is(o-ul de #anter/urH, #ran*er, ti*id 'i inde(is, (ontinua s$ e1ite ,ntre luteranis* 'i ro*anis*. Totu'i, el, d&nd /iseri(ii Angliei o (arte de rug$(iuni, s(ris$ ,ntr+o -ro1$ ad*ira/il$ 'i -entru (are el ,nsu'i ,nto(*i litaniile 'i rug$(iunile ,n (o*un, ,ng$dui a(estei /iseri(i s$ do/&ndeas($, du-$ /iseri(a ro*an$, a(el -restigiu esteti( %$r$ (are o religie nu -oate (u(eri ini*ile. Prigoana ,*-otriva (atoli(is*ului (ontinua. Pere)ii /iseri(ilor erau da)i (u var, vitraliile erau s-arte, (ru(i%i0ele ,nlo(uite (u ste*a regal$. Toate (ere*oniile si*/oli(e %useser$ su-ri*ateJ ni(i ana%ur$, ni(i ag.eas*$, ni(i sl$virea vinerei *ari. Totu'i, -ostul Pa'telui tre/uia s$ %ie res-e(tat, 7-entru a se ,n(ura;a v&n1area -e'telui8. 6n 1LF7 %u autori1at$ ($s$toria -reo)ilor, 'i #ran*er ,'i -utu re(.e*a so)ia. 5n a(t de uni%or*i1are, votat de -arla*ent, o/liga toate /iseri(ile s$ %oloseas($ ommon 5rayer !ook 'i s$ res-e(te un ritual (o*un. 3ar uni%or*itatea ,ns$'i r$*&nea *ulti%or*$. Mai -rotestant de(&t ar.ie-is(o-ul, #onsiliul lai( .ot$r, s$ se %a($ unele ,ndre-t$ri ($r)ii de rug$(iuni. 6ngenun(.erea, -res(ris$ de #ran*er ,n -ri*a edi)ie, %usese ata(at$ de 1elo'i (a o datin$ su-ersti)ioas$ 'i su-ri*at$ ,n edi)ia a doua. #u* s$ te ada-te1i unei (redin)e (are+i ,n a(ela'i ti*- riguroas$ 'i s(.i*/$toareD """. 2(.i*/$ri at&t de -ro%unde indignar$ *ulte ini*i si*-le (are )ineau la riturile intrate de 1e(e se(ole ,n via)a lor 'i a str$/unilor lor. N$ranii din #ornRall, (are vor/eau ,n diale(t, se revoltar$ -entru ($ !ondra -retindea s$ le i*-un$ o (arte de rug$(iuni s(ris$ ,ntr+o engle1$ -e (are n+o ,n)elegeau. #ran*er le r$s-unse ($ ,n)elegeau 'i *ai -u)in latina, dar #ran*er, -ro%esor de teologie, nu+i (uno'tea -e )$rani. #ei din #ornRall ,n)elegeau, da($ nu ad littera* (el -u)in ,n s-iritul lor, sensul rug$(iunilor tradi)ionale. 3e alt%el, revolta avea 'i un (ara(ter agrar, nu nu*ai religios. ra o vre*e de *ari

ne*ul)u*iri -o-ulare. Io*a;ul, a-roa-e ne(unos(ut ,n e(ono*ia *edieval$, devenea un r$u -eri(ulos. #au1ele erau *ulti-le. O/liga)ia -entru seniori de a+'i des%iin)a (etele ,nar*ate arun(ase -e dru*uri la ,n(e-utul se(olului *ii de solda)i (are nu (uno'teau ni(i o *eserie. 6n($ ,n ti*-ul (iu*ei negre, (&)iva *ari -ro-rietari ,n(e-user$ s$ ,nlo(uias($ (ultivarea gr&ului (u (re'terea oilor, la (are erau ,ntre/uin)a)i oa*eni *ai -u)ini. 6n se(olul al B>"+lea *ul)i s@uires au ,*-re;*uit o -arte din -$'unile 'i /$r$ganele (o*unale167 -entru a+'i (re'te oile. N$ranii se v$1ur$ li-si)i, ,n ur*a a(estei -oliti(i 7de ,*-re;*uiri8, de -$*&nturile lor, iar *un(itorii de *un(a lor. Oile ne,au m4ncat p(>unile >i dunele, Br4ul >i p(durile, casele, comunele. 7Oaia + s(ria T.o*as More + era alt$dat$ un ani*al at&t de /l&nd= iat$ ($ a(u*a distruge totul, ,i ,ng.ite -&n$ 'i -e oa*eni8. noua *od$, the ne+ gyse. %ires( (a ea s$+ i ,n(&nte -e *arii -ro-rietari. 3u-$ des(o-erirea de ($tre 2-ania a *inelor de argint din A*eri(a de 2ud, ,n uro-a se ur($ -re)urile. )@uire,ul, (are -l$te'te *ai s(u*- tot (e (u*-$r$, (ontinu$ s$ -ri*eas($ de la arenda'ii s$i a(elea'i redeven)e %i0e= 'i se tre1e'te *ai s$ra(, str&*torat. Or, (ererea de l&n$ este neli*itat$ 'i -re)urile ridi(ate. "s-ita e -uterni($. Pe la *i;lo(ul se(olului, su/ do*nia lui Henri( al >"""+lea, du-$ se(ulari1area averilor *$n$stire'ti 'i v&n1area /unurilor lor, s+a n$s(ut la )ar$ o -roas-$t$ -ro*o)ie de gentlemen,i. 2tarea de s-irit a noilor -ro-rietari de -$*&nt este (u totul di%erit$ de a(eea a seniorului din se(olul al B"""+lea. A(esta din ur*$ (erea nu*ai (a -$*&ntul s$ .r$neas($ un anu*it nu*$r de (avaleri, dar noul (a-italist -retinde un -ro%it. l %a(e din agri(ultur$ o a%a(ere 7'i -a'ii oilor s(.i*/$ nisi-ul ,n aur8. #e+l interesea1$ -e el )$ranii, -e (are a/ia ,i (unoa'teD <iul s$u 'i *ai ales ne-otul s$u vor deveni ,ntr+o 1i s@uires (on'tien)i de datoriile lor, dar ori(e -ri*$ genera)ie de st$-&ni e as-r$. !a *oartea lui Henri( al >"""+lea )$ranii ,n(e- s$ *ur*ure. ">. 6n 1adar #onsiliul regelui, (are vede -eri(olul, ,n(ear($ s$ intervin$. !egile ordon$ re(onstru()ia %er*elor distruse, (ultivarea din nou a -$*&nturilor= altele inter1i( unei singure -ersoane s$ ai/$ *ai *ult de dou$ *ii de oi. ?5nii -ro-rietari aveau tur*e de dou$1e(i 'i -atru de *ii de (a-ete.@ 3ar %rauda se %uri'ea1$ -e ur*a legii. 2t$-&nul tre(e oile sale -e nu*ele so)iei, al (o-iilor, al servitorilor s$i= ,n lo( de a re(l$di o %er*$, se reten(uie'te ,n *od si*/oli( o singur$ (a*er$ din %er*a ruinat$= se trage o /ra1d$ si*/oli($ 'i se sus)ine ,n %a)a (o*isarului ($ s+a lu(rat (&*-ul. 3e alt%el, (o*isari sunt ;ude($torii de -a(e, ei ,n'i'i -ro-rietari 'i deseori delin(ven)i= a'a ($ ,n(.id o(.ii. 6n unele (o*itate s$tenii se revolt$ 'i devastea1$ gardurile ridi(ate de gentry. 6n (o*itatul Nor%ol:, un *i( -ro-rietar (are e ,n a(ela'i ti*- 'i t$/$(ar, un anu*e Ro/ert Tett, o* (u idei ,naintate, se -une ,n %runtea )$ranilor -entru a distruge ,ngr$diturile unui ve(in -e (are+l ur$'te. 6n a(el *ediu s$tes( -lin de ne*ul)u*i)i, re/eliunea (re'te v$1&nd (u o(.ii. Tett, ,n (a-ul a 'ais-re1e(e *ii de oa*eni, o(u-$ ora'ul NorRi(.. Revolt$ 1adarni($, deoare(e ni(i )$ranii, ni(i 'e%ul lor nu 'tiu li*-ede (e vor. a se ter*in$, (a toate
1!"

Hn original landes communales, prin care autorul pare a fi tradus literal termenul englez common lands. (umite i 8aste lands p)m+nturi sterpe&, acestea ,nsemnau p)r$ *ile necultivate din hotarul satuluiD tuf)riuri, cr+nguri, lunci, mlatini cu vegeta*ia de pe l+ng) ele $ p)puriuri etc.& i turb)rii

revoltele de -e a(ea vre*e, -rintr+un *asa(ru s&ngeros 'i -rin e0e(utarea lui Tett. 3ar avea s$ %ie un si*-to*, ,ntre *ulte altele, al ne*ul)u*irii -o-ulare. >. duard 2eH*our, du(e de 2o*erset, %ratele 4anei 2eH*our, *a*a regelui, ,nde-linea %un()ia de regent ,n ti*-ul *inorit$)ii ne-otului s$u. Avea reale (alit$)i, dintre (are (ea *ai re*ar(a/il$ era toleran)a. 3ar el %u %$(ut r$s-un1$tor -entru de1ordinile agrare. Orgoliul s$u o%ensase -e (urteni= de*agogia sa nelini'tise -e -ro-rietari, ,*/og$)irea sa ,i indignase -e or$'eni= relativa sa ,ng$duin)$ dis-l$(use %anati(ilor. Aristo(ra)ia rural$, (ondus$ de GarRi(:, o/)inu (a-ul lui. #iudatul 'i *i(ul rege, -e (&t de -ios -e at&t de insensi/il, not$ ,n ;urnalul s$u, ,n 1iua (&nd un(.iul lui %usese de(a-itat ,n TurnJ 7" s+a t$iat (a-ul du(elui de 2o*erset, ast$1i, ,ntre ora o-t 'i nou$ di*inea)a... A*/i)ie, vanitate, aviditate, a vrut s$ %a($ -e st$-&nul8. GarRi(: ?ulterior du(e de Nort.u*/erland@ deveni -re'edintele #onsiliului de regen)$ 'i ur*$ri (u *ai *ult$ vigoare de(&t 2o*erset -rigonirea (atoli(ilor. Mi(ul duard al >"+lea ($1u la -at 'i, (&nd s+a v$1ut ($ i se a-ro-ie *oartea, Nort.u*/erland, (are nu se -utea g&ndi %$r$ groa1$ la ur(area -e tron a Mariei, s-aniol$ 'i ro*an$, lans$ (andidatura 4anei AreH, o str$ne-oat$ a lui Henri( al >""+lea, -e (are o *$rit$ (u -ro-riul s$u %iu. Pe *uri/undul duard al >"+lea ,l sili s$ se*ne1e un testa*ent, a ($rui /ene%i(iar$ era ladH 4ane. >". 4ane AreH, u1ur-atoare %$r$ voia ei, %u -ro(la*at$ regin$ de ($tre Nort.u*/erland, (are -orni un *ar' asu-ra !ondrei= dar Maria nu era %e*eia (are s$ se lase ,nl$turat$ %$r$ lu-t$. 7 at&t de ,n%o(at$ 'i de .ot$r&t$ + s(risese a*/asadorul 2-aniei lui #arol [uintul +, ,n(&t da($ i+a' s-une s$ trea($ #analul M&ne(ii ,ntr+o al/ie de ru%e, ar ,n(er(a 'i aventura asta8. Adev$rat$ s-aniol$, avea un (ura; de soldat 'i o evlavie (are *ergea -&n$ la %anatis*. Nu tre/uia de(&t s$ se arate -entru a ,nvinge. O -roteguia -restigiul e0traordinar al -$rintelui s$u. #atoli(ii, ,n($ -uterni(i, o -ri*ir$ (a -e o eli/eratoare= -rotestan)ilor le %$g$dui i*-ar)ialitatea ei= nu*ero'ii indi%eren)i erau o/osi)i de un regi* (are, su/ -rete0tul de a re%or*a riturile /iseri(ii, (on%is(ase averile ,n %avoarea oa*enilor de a%a(eri. 6ndat$ (e Maria ,'i %$(u a-ari)ia la !ondra, se a-rinser$ %o(uri de /u(urie= (o*itatele ,i o%erir$ tru-e= #onsiliul, ,ns-$i*&ntat de (e %$(use, tri*ise un (raini( 'i -atru tro*-eti'ti ,n (etate s$ anun)e -ro(la*area reginei. Maria ,'i %$(u o intrare triu*%al$, ,*-reun$ (u sor$+sa lisa/eta, ($l$rind al$turi de ea. Nort.u*/erland ,nsu'i, a%l&nd noile eveni*ente, ,'i %lutur$ -$l$ria ,n aer, strig&ndJ 7Tr$ias($ regina MariaW8, dar o a(la*a (u (&teva 1ile -rea t&r1iu. <u ,n(ar(erat ,n Turn, a-oi de(a-itat. A(eea (are %usese ;u($ria lui, ne%eri(ita 4ane AreH, ,'i a'te-t$ 'ase luni *oartea.

VII MARIA TUDOR SAU REACIA CATOLIC ". Maria Tudor (onstituie un e0e*-lu ;alni( al ravagiilor -e (are le -ot -rodu(e ,n ini*a unei %e*ei dragostea, %anatis*ul 'i atot-uterni(ia. 7A' -ierde *ai (ur&nd 1e(e

(oroane de(&t s$+*i -un su%letul ,n -ri*e;die8, s-unea ea. Regina era (atoli($, ,ntr+o )ar$ ,n (are genera)ia a;uns$ la *aturitate se n$s(use du-$ ru-tura (u Ro*a 'i ,n (are, ,ndeose/i (a-itala, atot-uterni($, ,n(lina %oarte *ult s-re -rotestantis*. 2+a s-us ($, da($ Parisul *erita o liturg.ie16M, !ondra *erita o -redi($. 3ar Henri( al ">+lea era un o* de stat 'i Maria Tudor o (redin(ioas$. Or, da($ era adev$rat ($ *a;oritatea na)iunii -$stra nostalgia ve(.ilor (ere*onii 'i dorea s$ se ,ntoar($ la na)ional+(atoli(is*ul regelui Hen+ ri(, a(eea'i *a;oritate ,'i -$stra 'i ura %a)$ de Ro*a. Mai (u sea*$ (elor (are au do/&ndit /unurile /iseri(e'ti, (ategorie /ogat$ 'i -uterni($, le era tea*$ de un a(t de su-unere %a)$ de -a-$, (are s+ar %i %$(ut ,n detri*entul lor, iar -reo)ilor ($s$tori)i le era tea*$ de ,ntoar(erea la ve(.ea (redin)$, (are i+ar %i (onstr&ns s$ aleag$ ,ntre -aro.ie 'i nevast$. Toate a(este dorin)e (ontradi(torii i+ar %i ,ng$duit unei suverane is(usite (alea nego(ierilor. ngle1ii -ri*iser$ -&n$ atun(i at&tea dog*e din -artea regilor dinastiei Tudor, ,n(&t ar %i a((e-tat (u u'urin)$ (&teva arti(ole su-li*entare, (a s$ %ie -e -la(ul unei %ii(e a lui Henri( al >"""+lea. 3ar Maria, ,n 1elul ei intransigent, voia s$ i*-un$, 'i nu s$ nego(ie1e. 6n ti*-ul ,ndelungatei 'i dureroasei sale tinere)i, religia %usese -entru ea singura (onsolare. ra gata s$ su%ere *artiriul (a s$ readu($ Ro*ei -o-orul engle1. 6n($ din -ri*a 'edin)$ a -arla*entului, ea resta/ili liturg.ia ,n li*/a latin$ 'i e0-ul1$ din /iseri($ -e -reo)ii ($s$tori)i. #.iar sora sa, -rin(i-esa lisa/eta, su-re*a s-eran)$ a -rotestan)ilor, se si*)i a*enin)at$ 'i veni (u la(ri*i ,n o(.i s+o roage -e regin$ (a s$ %ie ini)iat$ ,n adev$rata religie. #onvertirea a(easta o e*o)ion$ 'i ,n(&nt$ -e Maria, dar ,l l$s$ %oarte s(e-ti( -e a*/asadorul 2-aniei, (are o ;ude($ -e a/ila 'i as(unsa -rin)es$ (u *ai *ult$ -ers-i(a(itate. "". 9rus(a re,ntoar(ere la -a-is* a %ost o -ri*$ i*-ruden)$= ($s$toria reginei ,nde-$rt$ de%initiv -o-orul de ea. Parla*entul, te*&ndu+se -e /un$ dre-tate de in%luen)a unui rege str$in, ,i (eruse ,n *od res-e(tuos reginei s$ se *$rite (u un engle1. #onsiliul 'i na)iunea aleseser$ -entru ea -e t&n$rul duard #ourtenaH, un str$ne-ot al lui duard al ">+lea. a r$s-unse (u violen)$ ($ nu vrea s$ se *$rite. Ii era sin(er$, sau (redea ($ este. <usese -u)in ,ndr$gostit$ ,n tinere)e de un ($rturar (atoli( engle1, Reginald Pole, de s&nge regal, (a 'i ea. 3ar Pole, (ertat (u Henri( al >"""+lea din (au1a divor)ului, se e0ilase la Ro*a 'i devenise a(olo (ardinal. 2ingurul engle1 (u (are Maria s+ar %i *$ritat /u(uros nu -utea de(i intra ,n (onsidera)ie. #ur&nd a*/asadorul 2-aniei, Renard169, (are avea o *are in%luen)$ asu-ra ei, veni s$+i adu($ la (uno'tin)$ un -roie(t al lui #arol [uintul. A(esta ,i o%erea Mariei *&na %iului s$u <ili-. 7#&nd i+a* %$(ut -ro-unerea + s(rie Renard +, a ,n(e-ut s$ r&d$, 'i n+a r&s o dat$, (i de *ai *ulte ori, -rivindu+*$ (u ni'te o(.i (are ar$tau ($ -ro-unerea ,i este %oarte -e -la(8. Ii ,ntr+o (onvor/ire ulterioar$J 7Regina a ;urat ($ ni(iodat$, nu a si*)it i*/oldul (are se nu*e'te dragoste, ni(i ($ s+ar %i g&ndit vreodat$ la volu-tate, ($ nu i+a tre(ut -rin *inte s$ se *$rite de(&t du-$ (e 3u*ne1eu a ,n$l)at+o -e tron, iar ($s$toria -e (are o va ,n(.eia va %i ,*-otriva -ro-riilor sale senti*ente 'i nu*ai -entru res-e(tul ra)iunii de stat8. 3ar ,l rug$ -e Renard s$ asigure -e ,*-$ratul #arol ($+i gata s$+i dea as(ultare ,n toate, a'a (u* l+ar as(ulta -e tat$l ei. 3e'i
1!#

=uvinte pe care le$a rostit regele Fran*ei Henric al 76$lea, protestant, c)ruia 1arisul, pentru a$i deschide por*ile, i$a pus condi*ia s) treac) la catolicism ,n 1%:3&. 1!: Simon Cenard $ originar din S)rile de Jos, era de fapt ambasador al 7mperiului romano$german, care, sub =arol Yuintul 1%1:$1%%!&, a fost ,ntr$o uniune personal) cu Spania.

a(este nego(ieri au %ost )inute se(ret, *ini'trii reginei le+au g.i(it 'i s+au nelini'tit. 6ntr+o alian)$ dintre Anglia, na)iune s(.is*ati($ 'i sla/$, 'i atot-uterni(a, dre-t(redin(ioasa 2-anie, (are va %i soarta AnglieiD a va deveni su-usa unui -rin) reduta/il. reti(ii en+ gle1i se 'i ,ns-$i*&ntau de tri/unalele in(.i1i)iei 'i de autoda%euri, tot at&t de nu*eroase la Madrid (a 'i (ursele de tauri. >aiW de (&nd a(east$ %e(ioar$ de trei1e(i 'i 'ase de ani v$1use -ortretul %ru*osului -rin) s-aniol, se ,ndr$gostise deodat$ -$ti*a' de d&nsul. Totul tindea s+o ,nne/uneas($ du-$ el, deoare(e -rin ($s$toria ei (u <ili- ,'i satis%$(ea orgoliul de -rin)es$ s-aniol$, (redin)a de (atoli($ ro*an$ 'i dorin)ele de %at$ /$tr&n$ 'i -$ti*a'$. Odat$, du-$ *ie1ul no-)ii, a%l&ndu+se ,n (a-ela ei, re-et$ de *ai *ulte ori &eni reator 'i ;ur$ s$ se *$rite (u <ili-. """. A*/asadorul 2-aniei -use de se to-ir$ -atru *ii de s(u1i, din (are se (i1elar$ lan)uri de aur -e (are le ,*-$r)i *e*/rilor #onsiliului. ra un si*/olD #onverti)i la ideea ($s$toriei -rin (adouri, argu*ente 'i -ro*isiuni, ei ,'i d$dur$ totu'i avi1ul s$ se -ro(ede1e (u -ruden)$. <ili- va tre/ui s$ res-e(te legile Angliei= ,n (a1 de de(es al Mariei, el nu va avea ni(i un dre-t asu-ra (oroanei= da($ se va na'te un %iu din ($s$toria lor, a(esta va *o'teni (on(o*itent tronul Angliei, al 9urgundiei 'i al N$rilor de 4os= ,n s%&r'it, <ili- se anga;a s$ nu atrag$ ni(iodat$ Anglia ,n r$1/oaiele sale ,*-otriva <ran)ei. Tratatul era /ine al($tuit, dar (e garan)ii reale d$dea el ,*-otriva unei %e*ei ,ndr$gostiteD Po-orul engle1, %oarte ostil str$inilor, 'i *ai ales s-aniolilor, ,'i ar$t$ de ,ndat$ ne*ul)u*irea. A*/asadorii tri*i'i de #arol [uintul -entru a nego(ia ($s$toria %ur$ /o*/arda)i (u /ulg$ri de 1$-ad$ de 'trengarii din !ondra. Pe str$1ile din #itH, a(e'tia se ;u(au de+a 7*$riti'ul reginei8 'i (o-ilul (are+l re-re1enta -e -rin)ul 2-aniei era s-&n1urat. Mai *ulte (o*itate se r$s(ular$. 2ir T.o*as GHatt -orni un *ar' asu-ra !ondrei. 2us)inut$ de (redin)a 'i de dragostea sa, Maria -$rea de ne(lintit. Mini'trii voiau (a regina s$ se re%ugie1e ,n Turn= ea r$*ase ,ns$ sur&1$toare la G.ite.all 'i o/)inu, gra)ie -restigiului Tudorilor, o vi(torie at&t de (o*-let$ ,n(&t ni*eni nu *ai ,ndr$1ni s$ s(oat$ un (uv&nt ,*-otriva ($s$toriei ei (u s-aniolul. Re/elii %ur$ e0e(uta)i (u 1e(ile. To(*ai atun(i sosi -rin)ul 2-aniei. P$rintele s$u ,i vor/ise de orgoliul engle1 'i+i -orun(ise s$ se le-ede de ori(e *org$ (astilian$. <ili- se str$dui s$ -la($ 'i reu'i destul de /ine. 3e%ilarea -rin #itH a unui i*ens (onvoi de aur, e0tras din *inele a*eri(ane, avu un *are e%e(t asu-ra negustorilor din (a-ital$. >$1&nd toate a(ele /utoia'e de-un&ndu+se la Turn, s-user$J 7'tia, (el -u)in, nu au venit s$ ne %ure8. Asu-ra unui singur -un(t <ili- era intrata/ilJ re(on(ilierea (u Ro*a. 7Mai /ine s$ nu do*nes( de(&t s$ do*nes( -este ni'te ereti(i8. Pa-a, -reavi1at, anun)$ ($+l va tri*ite -e (ardinalul Pole (a legat al s$u, -entru a -ri*i su-unerea engle1ilor. !ingourile de aur de-use la Turn de ($tre s-anioli %ur$ de a;utor ,n a -reg$ti su%letele %a*iliilor no/ile ,n vederea a(estui *are eveni*ent. ">. !egatul -a-al de/ar($. <ili- 'i Maria de(larar$ ($ -roviden)a l+a (reat -entru a(east$ *isiune= el 'i+o ,nde-lini ,ntr+adev$r (u un ta(t ad*ira/il. #ardinalul Pole ,ntrunea %ine)ea unui -relat (u ti*iditatea tru%a'$ a unui *are senior engle1. Modestia, (u tot i*ensul s$u -restigiu, ,l %$(use s$ se )in$ la Ro*a ,ntr+o re1erv$ din (are ie'ea a(u* -entru ,nt&ia oar$. !a #alais, (&nd garda sa (eru s$+i %i0e1e (uv&ntul de ordine, s-useJ 73o*nul -ierdut a %ost reg$sit8. <u -ri*it (u entu1ias* la 3over. 2e 'tia ($ -a-a

%$g$duise, -rintr+o /ul$, ($ (ei (e+au do/&ndit /unuri /iseri(e'ti le vor -$stra. 7#eea (e nu -oate %i v4ndut -oate %i dat -entru a salva at&tea su%lete8. Parla*entul se ,ntruni la G.ite.all (a s$+l -ri*eas($ -e legatul -a-al. A(olo, (ardinalul rea*inti, ,ntr+un *are dis(urs, istoria s(.is*ei 'i %$g$dui iertarea de-lin$ a -$(atelor (o*ise ,n tre(ut. A*/ele #a*ere -ri*ir$ ,n genun(.i iertarea -$(atelor. Anglia era -uri%i(at$. >. Regina se (redea ,ns$r(inat$. #&nd sosi *o*entul na'terii 'i (lo-otele ,n(e-user$ s$ sune, *edi(ii (onstatar$ ($ %usese o sar(in$ de natur$ nervoas$. A %ost o dureroas$ de(e-)ie -entru Maria. 2tarea ei *intal$ deveni nelini'titoare. <ili- se ,ntorsese ,n 2-ania= s-usese ($ a/sen)a lui va %i de s(urt$ durat$, dar ea si*)ise ($+i %oarte iritat de %arsa na'terii 'i de atitudinea -arla*entului engle1, (are+i re%u1a -arti(i-area la e0er(itarea -uterii. Regina, (are -e vre*ea (&nd era %e(ioar$ ,i ui*ise -e /$r/a)i -rin (ura;ul ei, se dovedi a(u*, (&nd era ,ndr$gostit$, sla/$ 'i des(ura;at$. #ru1i*ea -erse(u)iilor sale ,*-otriva -rotestan)ilor, (are+i atr$sese -ore(la de Maria 2&ngeroasa, -oate %i %$r$ ,ndoial$ e0-li(at$ ,n -arte -rin tul/urarea ei ve(in$ (u ne/unia. Nu <ili- o s%$tuise s$ -ro(ede1e (u at&ta as-ri*e. Arderea ereti(ilor, se g&ndea el, era e0(elent$ ,n 2-ania 'i ,n N$rile de 4os= ,n Anglia -ruden)a (erea oare(are r$/dare. 3ar Maria nu era de lo( r$/d$toare. !a CO ianuarie 1LLL se resta/ilise legea (ontra ere1iei= la CC ,n(e-ur$ 'edin)ele (o*isiilor= la E %e/ruarie %u ars -e rug, la 2*it.%ield, -ri*ul -reot ($s$torit. >reo trei sute de *artiri -rotestan)i -ierir$ ,n %l$($ri. 2u-li(iul era at&t de ,n%ior$tor ,n(&t -arti(i-an)ii, (a s$ le s(urte1e (.inurile, adu(eau s$(ule)e (u -ra% de -u'($ -e (are le at&rnau de g&tul vi(ti*elor. #$l$ii, ei ,n'i'i s(&r/i)i, nu+i ,*-iedi(au. >". #&)iva *urir$ ,n *od su/li*. 9$tr&nul !ati*er, (are %usese un *are -redi(ator -rotestant, a %ost ars -e rug la O0%ord ,n a(ela'i ti*- (u do(torul RidleH. Ar %i -utut (u u'urin)$ s$+'i salve1e via)a a/;ur&nd, dar, (&nd ,n(e-u dis(u)ia (u do(torii, (are -re(eda ,ntotdeauna su-li(iul, el r$s-unse ($ (itise evang.eliile, dar nu g$sise vor/indu+se a(olo de liturg.ie. 72$ %i)i %oarte lini'tit, master RidleH + s-use el tovar$'ului de su%erin)e ,n *o*entul (&nd lan)urile ($l$ului ,i legau -e a*&ndoi de st&l- +, s$ %i)i lini'tit ($(i noi, (u voia 3o*nului, a-rinde* ast$1i o ase*enea tor)$ ,n Anglia, ,n(&t nu se va stinge ni(iodat$8. #ran*er, (are dovedise ,n ti*-ul vie)ii at&tea e1it$ri 'i sl$/i(iuni 'i (are ,n ,n(.isoare ,'i renegase (redin)a, ,n *o*entul su-li(iului ,'i reg$si ,ntregul (ura; 'i a/;ur$ a/;ura)ia lui. >"". Relat$rile des-re a(este su-li(ii %ur$ str&nse de un s(riitor -rotestant, <o0e, ,n artea Martirilor, (are avea s$ se g$seas($, al$turi de 9i/lie, ,n toate (asele engle1ilor. Prigoana de1l$n)uit$ de regina Maria ,*-otriva -rotestan)ilor le d$du a(estora to(*ai (eea (e le li-sise -&n$ atun(iJ o tradi)ie eroi($ 'i senti*ental$. >i(ti*ele (atoli(e ale lui Henri( al >"""+lea nu -rea e*o)ionaser$ *asa -o-orului engle1, -entru ($ *ul)i %useser$ ($lug$ri sau %ra)i, (onsidera)i %iin)e dintr+o (ategorie e0(e-)ional$= vi(ti*ele reginei Maria au %ost, ,n a%ar$ de (&)iva e(le1iasti(i, /$r/a)i 'i %e*ei din -o-or. 6ntr+o )ar$ ,n (are devenise at&t de *are diversitatea (redin)elor religioase, %ie(are se si*)ea a*enin)at. 5ra ,*-otriva reginei Maria 'i a s-aniolilor (res(u. #u toate %$g$duin)ele %$(ute, <ili- o

antren$ -e so)ia lui ,ntr+un r$1/oi (ontra <ran)ei 'i, ,n a(east$ (a*-anie, Anglia a -ierdut #alais+ul. 73u*ne1eu s+o salve1e -e doa*na lisa/eta8, *ur*urau su-u'ii Mariei Tudor. 3e alt%el, regina se stingea, -$r$sit$ de to)i. 6nsu'i -a-a Paul al ">+lea lu$ atitudine ,*-otriva Mariei 'i ,*-otriva 2-aniei. 2e *ai (re1u o dat$ ,ns$r(inat$, dar nu era de(&t o .idro-i1ie. !a 17 noie*/rie 1LLM, la o distan)$ de (&teva ore, -$r$sir$ lu*ea a(easta regina Maria 'i v$rul ei, (ardinalul Pole. #u o lun$ ,nainte r$*$sese a-roa-e singur$, deoare(e ,ntreaga (urte se gru-ase ,n ;urul lisa/etei.

VIII ELISABETA I COMPROMISUL ANGLICAN ". 5r(area -e tron a lisa/etei a %ost -ri*it$ de -o-orul engle1 (u o /u(urie a-roa-e unani*$. 3u-$ (e se te*use at&t de *ult de tirania s-aniol$, era o u'urare s$ a(la*e o regin$ li/er$ de ori(e leg$tur$ str$in$. 3e la (u(erirea nor*and$, ni(i un suveran nu %usese de s&nge engle1 at&t de -ur. Prin tat$l ei, lisa/eta des(indea din regii tradi)ionali, -rin *a*a sa din gentilo*ii )$rii. 6n tot ti*-ul do*niei sale, ea a ($utat s$ (&'tige si*-atia -o-orului. 2+a s(ris ($ *onar.ia Tudorilor a %ost tot at&t de a/solut$ (a 'i a(eea a lui !udovi( al B">+lea sau (a i*-eriul (e1arilor= s+a rea*intit ($ lisa/eta ,'i *&na -arla*entul (u (rava'a, ($ +arrant+ele ei erau dis-o1i)ii sa*avolni(e de arestare17O, ($ a(u1a)ii au %ost tortura)i de ;ude($torii ei ,n dis-re)ul legilor engle1e. 3ar !udovi( al B">+ lea sau Ti/eriu, (a s$+'i i*-un$ voin)a, aveau ar*ata la ordinul lor. lisa/eta, (a 'i tat$l 'i /uni(ul ei, n+avea de(&t o gard$ at&t de -u)in nu*eroas$ ,n(&t (ea *ai redus$ *ili)ie din !ondra o -utea -une -e %ug$. a nu a %ost -uterni($ de(&t -entru ($ a %ost iu/it$, sau (el -u)in -re%erat$. #&nd se v$1u a*enin)at$ de o inva1ie s-aniol$, (.e*$ 7nu un (oneta/il, nu -e 'e%ul ar*atei ?ni(i nu avea@, (i -e lordul+-ri*ar al !ondrei8. 6i (eru (in(is-re1e(e nave 'i (in(i *ii de oa*eni. l r$s-unse ($ !ondra ar %i %eri(it$ s$+i o%ere *aiest$)ii sale 1e(e *ii de oa*eni 'i trei1e(i de vase. A-roa-e ,ntregul regat d$du dovad$ de a(eea'i loialitate. Rarele revolte %ur$ 1dro/ite u'or, %iind (onsiderate de -o-or (a ni'te (ri*e. 6ntr+ o vre*e (&nd a-roa-e toate regatele uro-ei erau s%&'iate de (erturi religioase sau )inute ,n %r&u -rin teroare, lisa/etei ,i -l$(ea s$ arate a*/asadorilor ($ ea -utea %i sigur$ de su-u'ii s$i. Tre(ea (u tr$sura -e unde era *ul)i*ea *ai deas$, st$tea ,n -i(ioare 'i vor/ea (u (ei din ;urul ei. 73u*ne1eu s$ v$ ai/$ ,n -a1a lui8, i se striga. a r$s-undeaJ 73u*ne1eu s$ ai/$ ,n -a1a lui -o-orul *euW8 <ie ($ se a%la la !ondra sau ,n vreo ($l$torie anual$ -rin ora'ele din regat, ,'i ;u(a %$r$ ,n(etare rolul + s-rinten$, s-iritual$, erudit$ +, (o*-li*ent&nd -e -ri*ar -entru latina lui sau -e gos-odine -entru /u($t$ria lor. 76n;ura, s(ui-a, i1/ea (u -u*nul (&nd era %urioas$, r&dea ,n .o.ote (&nd era a*u1at$, 'i (e u'or era s+o a*u1i... Rea()iona la ori(e sti*ulent i*ediat 'i din -lin= su/ i*/oldul -l$(erii, 'i ,n %a)a (u*-litului tu*ult al *arilor eveni*ente, ini*a ei %re*$ta (u vioi(iune, des(.is, (u o -re1en)$ de s-irit (are %$(ea din ea un s-e(ta(ol %as(inant8.

1"?

Hn original lettres de cachet $ act prin care, ,n Fran*a absolutist), o persoan) putea fi ,ntemni*at) f)r) Budecat), pe baza unei simple dispozi*ii semnate de rege.

"". 3intre nu*eroasele se(rete ale %or)ei sale, (el *ai e%i(a(e era a(ea ra-id$ intuire a (eea (e -utea s$ -la($ -o-orului s$u 'i un si*) al e(ono*iei de*n de Henri( al >"""+ lea171. Avari)ia, (are este un vi(iu la un su-us, devine o virtute la un -rin). Po-oral (erea lisa/etei -u)ine li/ert$)i -entru ($ ea ,i (erea -u)ini /ani. 9ugetul ei anual nu atingea o ;u*$tate de *ilion de livre. 3eoare(e era s$ra($, 'i -entru ($ era 'i %e*eie dintre (ele li-site de (ru1i*e, nu+i -l$(ea r$1/oiul. a s+a r$1/oit uneori, (u su((es, dar ni(iodat$ nu s+a a1v&rlit ,n ,nt&*-inarea -ri*e;diei. #a s$ evite r$1/oiul, era gata s$ *int$, s$ ;ure unui a*/asador ($ nu 'tie ni*i( des-re o a%a(ere ($reia ,i (onsa(rase toat$ aten)ia sau, su-re* e0-edient, s$ devie1e dis(u)ia -e un -lan senti*ental 'i, -rin %ar*e(ul ei, s$ ias$ triu*%$toare. 7Nara a(easta + s(ria a*/asadorul 2-aniei + a ,n($-ut -e *&inile unei %e*ei (are este %ii(a diavolului8. Nu erau -e -la(ul ei -roie(tele vaste= se g&ndea + 'i ,n -rivin)a a(easta se*$na (u su-u'ii s$i + ($ tre/uie s$ tr$ie'ti de -e o 1i -e alta. ngle1ilor, (.iar 'i a(elora din evul *ediu, nu le+au -l$(ut ni(iodat$ (ru(iadele= (el *ult au dat altora su/ven)ii (a s$ le ,ntre-rind$. Mai *ul)i dintre s%etni(ii lisa/etei ar %i vrut s+o deter*ine s$ intre ,ntr+o lig$ a na)iunilor -rotestante. a *anevr$ 'i s%&r'i -rin a se es(.iva, ,*-ru*ut&nd /ani 'i (&teva regi*ente. <or)a ei (onsta ,n a renun)a la %or)$. 7 a se (o*-orta (a o %e*eie de /un+si*) ,ntr+o lu*e de *ania(i violen)i, ,ntre %or)e adverse de o teri/il$ intensitate + na)ionalis*ul <ran)ei, rival (u na)ionalis*ul 2-aniei, religia Ro*ei, rival$ (u religia lui #alvin= ani de 1ile 1dro/irea ei de ($tre una sau de alta dintre a(este %or)e a*enin)$toare -$ru inevita/il$= nu+'i dator$ salvarea de(&t -ri(e-erii de a o-une e0tre*elor (are o ,n(on;urau (eea (e la ea erau de ase*enea e0tre*eJ 'iretenia 'i su/ter%ugiile8. <ie ($ era vor/a de o e0-edi)ie sau de o (u(erire, da($ tre/uia s$ se verse s&nge, -re%era s$ lase altora r$s-underea 'i, ,n (a1 de ,ndoial$, s$ se a/)in$. 3o*nia sa e de-arte de a %i %ost %erit$ de nedre-t$)i, dar -oate ($ ea a %$(ut (&t *ai -u)in r$u -osi/il ,n a(ele vre*uri grele. """. 6ntr+o singur$ -rivin)$ a re1istat ,ntotdeauna dorin)elor -o-orului s$u. #a*era #o*unelor o -resa s$ se *$rite. Ni*i( nu -$rea *ai urgent de(&t s$+'i asigure un ur*a'. At&ta ti*- (&t regina n+avea *o'tenitor, via)a ei 'i religia )$rii erau ,n -eri(ol. Nu era oare de a;uns s$ %ie asasinat$ lisa/eta (a s$ %ie adus$ -e tron regina 2(o)iei, Maria 2tuart, str$ne-oat$ a lui Henri( al >""+lea, (atoli($ 'i so)ie a del%inului <ran)eiD Mare is-it$ -entru %anati(i. 3ar lisa/eta nu voia s$ se *$rite. 6n 1adar o (urtau regi 'i -rin)i. 4u(a (u to)i a(ela'i ;o( al (o(.et$riei, al s(risorilor a*a/ile, al %lirtului -oeti( 'i adesea ,ndr$1ne), -entru (a, de %ie(are dat$, s$ -un$ (a-$t inter*ina/ilului divertis*ent es(.iv&ndu+se. <$(u ast%el s$ t&n;eas($ du-$ ea -e <ili- al ""+lea, -e -rin)ul 2uediei, -e ar.idu(ele Austriei, -e du(ele d'Alen\on, %$r$ a *ai nu*$ra 'i -e %ru*o'ii engle1i (are+i -l$(eau at&tJ !ei(ester, sse0, Raleig., (urte1ani, o'teni 'i -oe)i, ($rora le ,ng$duia %oarte *ulte li/ert$)i 'i *&ng&ieri ne,*-linite, -&n$ ,n 1iua ,n (are, %e*eia redevenind regin$, ,i tri*itea la Turn. #e doreaD >oia s$ *oar$ %e(ioar$D 3ar era oareD 3in 1ilele tinere)ii sale, (&nd un(.iul ei, a*iralul 2eH*our, intra ,n (a*era ei, se a'e1a -e -at 'i ,n(e-ea (u ea un ;o( ,n%o(at, lisa/eta se (o*-ro*isese (u *ul)i /$r/a)i. 6i -l$(eau lingu'irile lor= era %er*e(at$ (&nd i se s-unea regina 1&nelor, sau Aloriana. 3ar (ei *ai /ine in%or*a)i ,n(lin$ s$ (read$ ($ ea n+a %ost (u adev$rat a*anta ni*$nui, ($ avea o oroare %i1i($ de
1"1

1robabil greeal) ,n original, ,n loc de Henric al 677$lea. =f. c)r*ii a 76$a, cap. 7, X 7, Henric al 6777$lea nu s$a prea remarcat prin spirit de economie

($s$torie 'i ($ siguran)a ($ nu va -utea deveni *a*$ s%&r'i -rin a deter*ina .ot$r&rea sa. O ($s$torie %$r$ *o'tenitor ar %i su-us+o ,n *od inutil -uterii /$r/atului s$u 'i ar %i li-sit+ o de e0traordinarul ei -restigiu de 7<e(ioar$ -u/li($8. ">. 3a($ vreo (&)iva dintre %ru*o'ii adoles(en)i (are ,i %$(eau (urte reu'ir$ s+o tul/ure, ea 'tiu totdeauna s$+'i -$stre1e *intea de-arte de r$t$(irile si*)urilor. #onsilierii -e (are 'i+i alese %ur$ to)i de o alt$ %a(tur$. #a 'i /uni(ul s$u, ,i lu$ dintre oa*enii noi, %ii de yeomen sau de negustori, re*ar(a/ili nu -rin na'tere, (i -rin inteligen)a lor. 6n evul *ediu virtu)ile (avalere'ti sau de*nit$)ile e(le1iasti(e du(eau la s(aunul de *inistru= lisa/eta -retindea *ini'trilor s$i (alit$)i de guvernare 'i dou$ senti*ente noiJ -atriotis* 'i si*)ul ra)iunii de stat. Prin(i-alul ei (onsilier, Gillia* #e(il ?ulterior lordul 9urg.leH@, %iu de yeoman, ,*/og$)it (u o(a1ia distri/uirii /unurilor *ona.ale, -use /a1ele unei %a*ilii (are, (a 'i %a*iliile Russell sau #avendis., aveau s$ -arti(i-e -&n$ ,n 1ilele noastre la guvernarea )$rii. 3e'i ,n (e -rive'te inteligen)a lui #e(il, to)i *artorii sunt de a(ord s+o re(unoas($, Ma(aulaH17C ,i re-ro'ea1$ ($ n+a %ost din %ire ase*enea ste;arului, (i *ai (ur&nd (a o sal(ie. 73$dea o *are aten)ie intereselor de stat, dar 'i *are aten)ie inte+ reselor -ro-riei sale %a*ilii. Nu+'i -$r$sea ni(iodat$ -rietenii -&n$ (&nd nu devenea -eri(ulos s$+i sus)ii= era un e0(elent -rotestant atun(i (&nd nu era %oarte avanta;os s$ %ii -a-ist, n+a su-us ni(iodat$ torturilor -e a(ei ($rora -$rea -u)in -ro/a/il ($ tortura le va -utea s*ulge vreo in%or*a)ie util$ 'i a %ost at&t de *oderat ,n dorin)a sa de ,*/og$)ire ,n(&t nu l$s$ la *oarte de(&t trei sute de do*enii8. >. O ;ude(at$ as-r$ 'i, du-$ (&t se -are, ne;ust$. ste e0a(t ($ #e(il a -re%erat s$ nu %ie ars -e rug su/ do*nia reginei Maria, ($ a a-re(iat ($ via)a lui Gillia* #e(il 7*erita o liturg.ie8 'i ($ a tri*is *ai t&r1iu la su-li(ii oa*eni (are nu (o*iseser$ alt$ (ri*$ de(&t a(eea de a %i res-e(tat din (onvingere riturile -e (are el ,nsu'i le res-e(tase odinioar$ din -ruden)$. 3ar (&nd era vor/a de tre/uri de stat, d$dea dovad$ de (ura;. l se o-unea adesea lisa/etei 'i, ,ntr+o anu*it$ *$sur$, ,i i*-unea vederile sale. "e'it din r&ndurile (lasei *i;lo(ii, o (uno'tea la -er%e()ie 'i ideile lui erau -e -la(ul (lasei sale. 73a($ Marea 9ritanie este ast$1i o na)iune, da($ Anglia este o )ar$ -rotestant$, o )ar$ (o*er(ial$, da($ se -oate l$uda (u o anu*it$ (ontinuitate, nu at&t a institu)iilor (&t a denu*irilor lor, ea datorea1$ a(este tr$s$turi lui Gillia* #e(il *ai *ult de(&t ori($rui alt /$r/at de stat8. !a ur(area -e tron a lisa/etei, el ,i ar$t$ *ai ,nt&i o *are ne,n(redere, av&nd -rea -u)in res-e(t %a)$ de autoritatea unei %e*ei. 6ndr$1ni s$+i de1a-ro/e -e a*/asadorii (are i se adresau ei. 6n(et, ,n(et ,n(e-u s$ (unoas($ (iudata 'i -ro%unda ,n)ele-(iune a reginei. 2%&r'ir$ -rin a %or*a o e(.i-$ (are se ,n)elegea de *inune 'i la (are se al$turar$ /$r/a)i (a gravul se(retar de stat Galsing.a*, *ai a-rig -rotestant de(&t #e(il 'i (are dorea 7*ai ,nt&i slava 3o*nului, a-oi *&ntuirea reginei8. !ui 9urg.leH i+a s-us odat$ lisa/etaJ 7P$rerea *ea des-re du*neavoastr$ e ($ ve)i %i (redin(ios statului.8 2e ar$ta ast%el o /un$ (unos($toare a oa*enilor, (eea (e intra ,n rolul s$u de %e*eie. At&t de str&ns uni)i devenir$ suverana 'i *inistrul, ,n(&t s+a -utut s-une des-re lisa/eta ($ era 'i /$r/at 'i %e*eie ,n a(ela'i ti*-J #e(il 'i ea ,ns$'i.
1"'

8homas Babington 2acaulay 1#??$1#%:& $ istoric englez liberal

>". 6n ini*a ei, a %ost ea oare (atoli($ sau -rotestant$D Mul)i (red ($ era -$g&n$ sau, (el -u)in, s(e-ti($. #res(ut$ ,n -rotestantis*, ea nu 'ov$ise *ai *ult de(&t #e(il, -e vre*ea surorii sale Maria, s$+'i salve1e via)a ;u(&nd (o*edia unei (onvertiri. ra %$r$ ,ndoial$ religioas$ ,ntr+un *od %ilo1o%i(, ,n *aniera lui ras*. 6n *o*entul ur($rii -e tron s+a rugat lui 3u*ne1eu s+o ,nvredni(eas($ s$ guverne1e %$r$ v$rsare de s&nge. N+a reu'it, dar a %$(ut tot (e i+a stat ,n -utin)$. A %ost totdeauna *&ndr$ de loialis*ul su-u'ilor s$i (atoli(i. S$rind ,ntr+o 1i, ,n *ul)i*e, un /$tr&n (are strigaJ ;&ivat reginaC 7onni soit @ui mal y pense617E, ea ,l ar$t$ ,n(&ntat$ a*/asadorului 2-anieiJ 7O*ul a(esta de trea/$ e un -reot al ve(.ii religii8. Prudent$, ,i res-ingea -e ($lug$rii (are veneau ,n ,nt&*-inarea ei (u lu*&n$riJ 7!ua)i tor)ele de ai(i, se vede destul de /ine8, dar a -$strat totdeauna un (ru(i%i0 ,n -ro-ria sa (a-el$ 'i+i ,n(.ise gura, (u as-ri*e, unui -redi(ator -rotestant (are ,ndr$1ni s+o de1a-ro/e. 6n religie, (a 'i ,n -oliti($, ea tergiversa, ($uta o (redin)$ *i;lo(ie, (ultiva (o*-ro*isul. !a ,n(e-utul do*niei sale, #e(il ,i i*-use ,ntoar(erea la na)ional+ (atoli(is*ul lui Henri( al >"""+lea. 6n 1LL9 -arla*entul vot$, -entru a doua oar$, Actul de suprema1ie, (are a/olea -uterea -a-al$, 'i Actul de uni*ormi0are, (are i*-unea tuturor -aro.iilor engle1e (artea de rug$(iuni 'i slu;/a ,n li*/a vor/it$ de -o-or. 6n virtutea a(estor a(te, ori(ine %avori1a autoritatea s-iritual$ a -a-ei devenea -asi/il de (on%is(area averii. Re%ra(tarul se %$(ea vinovat de ,nalt$ tr$dare. A(east$ legisla)ie introduse ,n li*/a engle1$ dou$ (uvinte noiJ recu0an1ii, adi($ a(ei (are re%u1au s$ -reste1e ;ur$*&ntul= urm(ritorii, (ei (are %or*au /anda de s-ioni 'i in%or*atori, (ondu'i de Ri(.ard To-(li%%e, 'e%ul servi(iului ,ns$r(inat s$+i areste1e -e -a-ista'i 'i -e -uritani. #el *ai (ele/ru ur*$ritor din GarRi(:s.ire a %ost 2ir T.o*as !u(H, geniul r$u al %a*iliei 2.a:es-eare17F. >"". 6n 1L6E %ur$ ado-tate (ele -rei0eci >i nou( de articole, (are tre/uiau s$ r$*&n$ credo+ul angli(anilor. Protestantis*ul lor *oderat (oin(idea a-roa-e (u dorin)ele na)iunii. #ardinalul 9entivoglio, des(riind situa)ia religiilor ,n Anglia su/ do*nia de atun(i, a-re(ia ($ a-ro0i*ativ a trei1e(ea -arte a na)iunii era %or*at$ din (atoli(i 1elo'i, dar ($ -atru (in(i*i din ea ar redeveni (atoli(i %$r$ s(ru-ule da($ s+ar resta/ili legal*ente (atoli(is*ul, de'i erau in(a-a/ili s$ se revolte da($ nu se resta/ilea. 6n %a-t, (&nd (oroana 'i -arla*entul resta/ilir$ angli(anis*ul, din o-t *ii de -reo)i, 'a-te *ii au a((e-tat s(.i*/area, (u toate ($ dou$ *ii dintre (ei *ai %erven)i -rotestan)i %useser$ alunga)i su/ do*nia reginei Maria. 2u-unerea a(easta dovedea nu ($ engle1ii ar %i %ost nereligio'i, (i ($ *ul)i dintre ei doreau s$ se -$stre1e (ere*oniile (atoli(e su-ri*&ndu+se ,n a(ela'i ti*- %olosirea li*/ii latine 'i do*ina)ia -a-ei. #u e0(e-)ia situa)iei din (&teva %a*ilii, -u)in nu*eroase, de (atoli(i %erven)i, devota*entul ($tre suveran era *ai -resus de(&t
1"/

$ %ie de ruine cel ce se gndete la rele $ deviz) a -rdinului Baretierei, cea mai ,nalt) decora*ie britanic), instituit) de regele 0duard al 777$lea ,n 1/%?. 1"3 8radi*iile, nu tocmai sigure, despre via*a lui Shakespeare pretind c) acesta ar fi braconat, ,n tinere*e, pe terenurile de v+n)toare ale lui Sir 8homas >ucy i c), perse$ cutat de acesta, ar fi fost obligat s) fug) din oraul natal, Stratford$on$.von, ,mbr)*i+nd cariera de actor ambulant. Gn mali*ios Boc de cuvinte ,n actul 7, scena 7, din ;(evestele vesele din Iindsor<, brodat pe confuzia interlocutorilor ,ntre luce tiuc)& i louse p)duche&, pare s) indice c) ,ntr$adev)r, dintr$un motiv sau altul, Shakespeare a fost ,n conflict cu acest nobil.

senti*entul religios. !a ,n(e-utul do*niei (ri-to+(atoli(ii nu %ur$ de lo( tul/ura)i. !i se (erea nu*ai s$ -arti(i-e la slu;/a angli(an$= da($ li-seau, tre/uiau s$ -l$teas($ o a*end$ de dois-re1e(e -ennH. 6n nu*eroase do*enii se )inea as(uns (&te un -reot (are tr$ia ,ntr+o ,n($-ere s(o/it$ ,n grosi*ea vreunui 1id 'i (are (itea liturg.ia ,n se(ret -entru to)i (atoli(ii din ve(in$tate. N$ranii 'i servitorii erau (o*-li(i. Ii ei regretau vre*ea %ra)ilor 7(&nd -atru1e(i de ou$ se vindeau (u un -ennH 'i (&nd un o/oro( de gr&u din (el *ai /un (osta -ais-re1e(e -ennH8. 3a($ lisa/eta ar %i %ost atot-uterni($, s+ar %i statorni(it o relativ$ toleran)$. Avea la (urtea ei (ri-to+(atoli(i 'i nu le (erea de(&t o su-unere a-arent$. a nu voia ni(i in(.i1i)ia -rotestant$, ni(i tortura -entru sondarea (on'tiin)elor. 3ar *ini'trii ei, *ai se(tari de(&t regina, -orun(ir$ (onda*narea la ,n(.isoare a re%ra(tarilor. Totu'i, ,n ti*-ul -ri*ului de(eniu al do*niei, nu a e0istat ni(i o (onda*nare la *oarte. 6n unele /iseri(i -reo)ii (ontinuau s$ -oarte sti.ar al/, s$ (&nte la org$, s$ (ele/re1e ($s$torii (u verig.ete. A-roa-e -retutindeni se -$strau vitraliile ro*ane (a s$ se evite (.eltuielile= erau ,nlo(uite (u gea*uri si*-le a/ia (&nd se s-$rgeau. 2-iritul de e(ono*ie 'i ne-$sarea ,'i d$deau *&na -entru a i*-une ase*enea (o*-ro*isuri. >""". Trei %a-te i+au ,ng$duit lui #e(il 'i *ai ales lui Galsing.a* s$ se arate *ai severi 'i s$ %or)e1e *&na lisa/etei. Pri*ul a %ost noa-tea s%&ntului 9artolo*eu din <ran)a17L= al doilea, o /ul$ de e0(o*uni(are a reginei, lansat$ de -a-a Pius al >+lea, ,ntr+ un *o*ent %oarte ino-ortun= al treilea, ,n%iin)area ,n str$in$tate a unor se*inarii, (a a(ela de la 3ouai, destinate s$ -reg$teas($ re(u(erirea Angliei de ($tre (atoli(is*. A e0(o*uni(a -e suveran$ ,nse*na a de1lega -e su-u'ii (atoli(i de %idelitatea %a)$ de ea, *erg&ndu+se -&n$ a(olo ,n(&t se s-unea ($ -a-a ar %i iertat /u(uros -e (el (are ar %i asasinat+o -e lisa/eta. 6n de(e*/rie 1LMO se(retarul de stat -onti%i(al d$du un r$s-uns a*/iguu 'i sus-e(t la o ,ntre/are -us$ ,n nu*ele unor ie1ui)i engle1iJ 73eoare(e a(east$ %e*eie -$($toas$ este -ri(ina -ierderii -entru (redin)$ a at&tor *ilioane de su%lete, nu ,n(a-e ni(i o ,ndoial$ ($ a(el (are o va tri*ite -e lu*ea (ealalt$, (u -ioasa inten)ie de a+l slu;i -e 3o*nul, nu nu*ai ($ nu va -$($tui, dar va do/&ndi 'i *erite8. 6n(e-&nd din 1L7O au %ost e0e(uta)i ,n Anglia -reo)i (atoli(i, -re(u* 'i lai(i, dar nu -entru ere1ie, (i -entru ,nalt$ tr$dare. Mul)i dintre (ei (are au %ost ast%el s-&n1ura)i sau s%&rte(a)i, ,n (ursul unor ,ngro1itoare (ere*onii ,n (are tru-urile ,ns&ngerate ale oa*enilor s-&n1ura)i erau s(oase din 'treang, t$iate ,n /u($)i 'i a-oi arun(ate ,ntr+un (a1an (u (atran (lo(otind, %useser$ nevinova)i sau (.iar ni'te s%in)i. Ast%el a %ost (a1ul no/ilului ie1uit #a*-ion, des-re (are ,nsu'i 9urg.leH a tre/uit s$ *$rturiseas($ ($ era 7un giuvaer al Angliei8 'i a ($rui singur$ (ri*$ a %ost ($ a u*/lat deg.i1at din (as$ ,n (as$ -redi(&nd 'i (ele/r&nd liturg.ia. l a *urit s-un&nd ($ se roag$ -entru regin$. 7Pentru (are regin$D8, )i-au s-e(tatorii. 7Pentru lisa/eta, regina voastr$ 'i regina *ea, ($reia ,i dores( do*nie lung$ 'i lini'tit$ 'i toat$ -ros-eritatea8. Ast%el, de'i lisa/eta era ,n(linat$ s-re (le*en)$, nu*$rul vi(ti*elor %ana+ tis*ului a %ost su/ do*nia sa tot at&t de *are (a 'i su/ do*nia reginei Maria. #onsiliul ei a -orun(it e0e(utarea a o sut$ -atru1e(i 'i 'a-te de -reo)i, a -atru1e(i 'i 'a-te de gentilo*i, a unui *are nu*$r de oa*eni din -o-or 'i (.iar a unor %e*ei. A(ei (are n+au -ierit nu ,nsea*n$ ($ n+au %ost -rigoni)i. Tat$l lui 2.a:es-eare, 4o.n 2.a:es-eare, este

1"%

2asacrarea hugheno*ilor calvinitilor& francezi la 1aris, la '3 august 1%"' Sf. Bartolomeu, ,n calendarul catolic&.

unul din e0e*-le, deoare(e era (atoli(176, 'i te0tul testa*entului s$u nu+i de(&t tradu(erea unui %or*ular adus din Ro*a de #a*-ion 'i re(o*andat -reo)ilor ie1ui)i de ($tre (ardinalul ar.ie-is(o- al Milanului. "B. Aeneva nu era *ai /ine tratat$ de(&t Ro*a 'i (alvinis*ul (are s+a r$s-&ndit atun(i ,n Anglia, unde a dat na'tere -uritanis*ului, n+a %ost *ai -u)in sus-e(t de(&t (atoli(is*ul. Puritanii ar %i vrut s$ 'tearg$ ulti*ele vestigii ale (ere*onialului ro*an 'i s$ su-ri*e toate ierar.iile (are a*inteau de 79a/ilon8. i nu+i re(uno'teau -e e-is(o-ii angli(ani, %$(eau -arad$ de *area lor aversiune %a)$ de vi(ii 'i de ad*ira/ilul 1el -entru religie. i doreau s$ reorgani1e1e statul ins-ir&ndu+se nu*ai din 9i/lie 'i s$ i*-un$ guvernarea Angliei de ($tre 7Patriar.ii /iseri(ii8. 3a($ ar %i -utut, ar %i resta/ilit toate legile lui Moise, in(lusiv a(eea a talionului, 7o(.i -entru o(.i, dinte -entru dinte8, -re(u* 'i -edea-sa (u *oartea -entru .ul$, s-er;ur, neres-e(tarea sa/atului, adulter 'i de-ravare. Puritanis*ul a(esta %anati( nelini'tea -e regin$, -e e-is(o-i 'i -e (ei *ai re1ona/ili dintre (redin(io'i, dar -uritanis*ul *oderat (&'tiga aderen)i. 6n 1adar e-is(o-ii -ro-user$, ,n -arla*entul din 1L9E, s$ se ia *$suri riguroase ,*-otriva -uritanilor= legea nu %u votat$. 7A(e'tia sunt ,ntr+adev$r oa*enii 3o*nului + s-uneau oratorii. + 2unt sin(erii 'i adev$ra)ii s$i -ro%e)i8. 3ar lisa/eta avea un ase*enea -restigiu ($ ni(i *$(ar -ro%e)ii a(e'tia nu -uteau s$ i+l u*/reas($= -ioasa lor de*agogie avea s$ devin$ *ai -eri(uloas$ -entru ur*a'ii ei.

IX ELISABETA I MAREA ". #&nd navigatorii euro-eni, ,n str$dania lor de a a;unge, ,n -o%ida /arierei *usul*ane, la *irodeniile, -ar%u*urile 'i giuvaerele Orientului, des(o-erir$ teritoriile situate din(olo de Atlanti(, -u)ine na)iuni -$reau ,n stare s$ -arti(i-e la (u(erirea lor. "talia tre/uia s$ a-ere Mediterana ,*-otriva tur(ilor= <ran)a era s%&'iat$ de r$1/oaiele religioase= Anglia avea *are nevoie de navele sale -entru -ro-riile (oaste. Nu*ai 2-ania 'i Portugalia ,'i dis-utar$ noile (ontinente. #ele dou$ -uteri (atoli(e a((e-tar$ ar/itra;ul -a-ei Ale0andru al >"+lea. #are -utea %i %rontiera ;ust$ ,ntre a(ele ,ntinderi ne(unos(uteD Pa-a trase -ur 'i si*-lu -e .arta lu*ii o linie de la un -ol la altul. !inie drea-t$, da($ -$*&ntul era -lat, un (er( *are, da($ -$*&ntul era o s%er$. Ori(u* ar %i, toate ,ntinderile des(o-erite la vest de a(east$ linie vor %i s-aniole, (ele de la est -ortug.e1e. 6nse*na (a Portugalia s$ -ri*eas($ A%ri(a 'i "ndia, iar 2-ania toat$ A*eri(a de 2ud, ,n a%ar$ de

1"!

>ucrul nu e sigur i nici argumentul invocat nu e peremptoriu, fiindc) asemenea formulare de testament puteau fi folosite de oricine. Sigur este c) ,n 1%:' John Shakespeare figureaz) pe o list) de persoane ;care nu merg lunar la biseric), potrivit legilor maiest)*ii sale<, i c) de la acest am)nunt a plecat supozi*ia c) ar fi fost catolic sau puritan. @ar trebuie avut ,n vedere i faptul c) ,n aceeai list) e indicat i motivul <de team) s) nu fie arestat pentru datorii<. S$a obiectat ,ns) c) acest motiv ar fi fost trecut din bun)voin*a cuiva, pentru a nu$l e9pune pe b)tr+nul John consecin*elor mult mai grave pe care le$ar fi avut constatarea lipsei sale nemotivate de la sluBba religioas).

9ra1ilia. Portugalia ,'i (onstrui, a'adar, un i*-eriu de la Aol%ul Persi( -&n$ ,n Malae1ia, 'i (ara(ele177 ,n($r(ate (u t$*&ie ,n*ires*ar$ -ortul !isa/onei. "ar ,n (e+i -rive'te -e s-anioli, ei des(o-eriser$ ($ ,ntre uro-a 'i "ndia e0ista un (ontinent %$r$ *os(.ee, %$r$ /a1are, %$r$ ara/i 'i %$r$ indieni, dar unde se de1voltaser$ odinioar$ uluitoare (ivili1a)ii, ,n (are *inele de aur, de argint 'i de ru/ine %$(eau s$ (urg$ valuri de /og$)ie 'i unde i*-erii (a a(ela al lui Monte1u*a ,n Me0i(, (a a(ela al in(a'ilor ,n Peru adunaser$ (o*ori -rost -$1ite de -o-oare -rost ,nar*ate. #ur&nd galioane17M ,n+ ($r(ate (u aur str$/$tur$ o(eanul 'i /og$)ia regilor 2-aniei (res(u ,n *od %a/ulos. "". 2u/ guvernarea Mariei Tudor, -osesiunile lui <ili- al ""+lea nu -uteau %i de(&t res-e(tate. 3ar a(estea (u-rindeau toat$ lu*ea. Prin -rovin(iile sale italiene, regele 2-aniei era st$-&nul Mediteranei, -rin -rovin(iile /urgunde st$-&nea (o*er)ul %la*and 'i gura Rinului, -rin (oloniile sale a*eri(ane + (ele *ai /ogate *ine de aur 'i argint de -e glo/. Puterea sa %inan(iar$ 'i (o*er(ial$ -$rea invin(i/il$. #o*er(ian)ilor engle1i, sili)i s$ adul*e(e de la distan)$ ui*itorul %estin al regilor (atoli(i, nu le r$*&nea de(&t o s-eran)$. 3eoare(e 2-ania des(o-erise o tre(ere -rin sud+vest 'i Portugalia o tre(ere -rin sud+est s-re "ndia, -oate ($ *ai e0ista 'i o tre(ere -rin nord+est sau nord+vest. Mult$ vre*e au ($utat+o navigatorii engle1i. #.an(ellor o -orni s-re nord+est 'i nu des(o-eri de(&t dru*ul s-re Mos(ova= <ro/is.er o -orni s-re nord+vest 'i se lovi de o/sta(olul /an(.i1ei -olare. """. 3a($ suveranii engle1i nu ,ndr$1neau s$ ru-$ (u reduta/ila 2-anie, da($ lisa/eta ,ns$'i (erea (a ,n *od o%i(ial ni(i un a(t de ostilitate s$ nu se (o*it$ ,*-otriva (oloniilor s-aniole, negustorii engle1i nu aveau ni(i un *otiv s$ res-e(te a(ordurile (are ,i e0(ludeau din (ele *ai /ogate regiuni ale lu*ii. 7Pirateria engle1$ era (ele/r$ ,n($ de -rin se(olul al B>+lea= ,n se(olul al B>"+lea ea atinse -ro-or)ii -atrioti(e8. !i*ita dintre (o*er) 'i -iraterie era vag sta/ilit$. 5nele %or*e de -iraterie erau legale. 5n ($-itan (are %usese -r$dat de un vas str$in -ri*ea 7s(risori de re(unoa'tere8, (are+l autori1au s$ se des-$gu/eas($ de la ori(are alt vas de a(eea'i na)ionalitate. #.iar 'i (ur)ile str$ine ad*iteau a(este 7s(risori de re(unoa'tere8 'i tratau (a negustori -e -osesorii lor, ,n lo( s$+i s-&n1ure (a -ira)i. Marinarii engle1i, -ro-rietari ai unor nave ,nar*ate (u tunuri, ,'i %$(eau o *eserie v$dit$ din ;e%uirea (or$/iilor -ortug.e1e (are se ,na-oiau din "ndia. Al)ii organi1au raiduri -ro%ita/ile ,n (oloniile s-aniole, unde intrau ,n (on(uren)$ (u (orsarii %ran(e1i, (are aveau o *are e0-erien)$ ,n ast%el de ,ndeletni(iri. ">. 4o.n HaR:ins, %iul unui ar*ator din PlH*out., ,n(er($ -ri*ul s$ su/stituie -irateriei un (o*er) regulat (u (oloniile s-aniole. Negustor 'i, deo-otriv$, *arinar, luase -arte din adoles(en)$ la e0-edi)ii -e (oastele Auineei 'i ,nv$)ase arta de a+i r$-i -e negri, -e (are+i vindea a-oi la un -re) /un ,n "nsulele #anare. 6n 1L6C, lu(r&nd -e (ont -ro-riu,
1""

(ave mari, ,nguste i ,nalte, utilizate p+n) pe la sf+ritul secolului al 567$lea ,n limba arab) 9arr*ka(. 1"# (av) mare, ,narmat), adaptat) special pentru transportul de ,nc)rc)turi pre*ioase din .merica ,n Spania

%urase un lot ,ntreg de s(lavi -e (are i+a s(.i*/at ,n (oloniile s-aniole -e g.i*/ir 'i 1a.$r. 7Pri*a sa ($l$torie %$(use din el o*ul (el *ai /ogat din PlH*out., a doua + o*ul (el *ai /ogat din Anglia8. !a a treia ($l$torie intr$ ,n -ortul s-aniol 2an+4uan de 5lloa, (a s$ se a-rovi1ione1e. 6n ti*- (e se a%la a(olo, sosi 'i %lota s-aniol$. HaR:ins nu era ,n stare s$ lu-te= ,n(er($ s$ a;ung$ la o tran1a()ie, dar %u tratat (a ina*i( de vi(eregele s-aniol. !a ,ntoar(ere s+a dus s$ se -l&ng$ reginei. lisa/eta de(lar$ sole*n ,n #onsiliul s$u ($ HaR:ins %usese ,n (ul-$, ($ -osesiunile s-aniole tre/uiau res-e(tate 'i ($ *arinarii (are vor ($l(a tratatele o vor %a(e -e ris(ul lor. 3u-$ (are ,l anga;$ -e vinovat ,n servi(iul s$u, adu(&ndu+i *ari elogii 'i+l %$(u vistierni(ul %lotei, ($reia el ,i aduse e0-erien)a sa. 3ar (u siguran)$ ($ 2-ania 'i+ar %i -$strat *ult ti*- st$-&nirea asu-ra *$rii da($ <ran(is 3ra:e nu ar %i ,n%runtat+o. >. <ran(is 3ra:e era -e atun(i *arinarul legendar, ,ndr$1ne) -&n$ la te*eritate, ,n stare s$ (onda*ne la *oarte -e unul din lo(otenen)ii s$i da($ o (erea dis(i-lina de /ord 'i s$ -etrea($ -rietene'te (u (onda*natul ulti*ele ore ,nainte de a+l s-&n1ura, adorat de e(.i-a;ul lui ,n -o%ida severit$)ii sale 'i, (ur&nd, idolul Angliei. HaR:ins ,n(er(ase %$r$ su((es s$ %a($ (o*er) legal (u (oloniile s-aniole= 3ra:e, %$r$ s$ stea *ult -e g&nduri, tre(u la *i;loa(e ilegale. #u dou$ (or$/ii 'i (in(i1e(i de oa*eni ata($ (ele *ai -uterni(e ora'e %orti%i(ate ale s-aniolilor 'i se ,ntoarse la PlH*out. (u *i(a sa nav$ ,n($r(at$ de aur, ,ntr+o du*ini($, to(*ai ,n ti*-ul -redi(ii. Marinarii din PlH*out. nu *ai -utur$ sta lo(ului 'i ie'ir$ din /iseri($ s$ a%le nout$)i. 3ra:e de/ar(ase -e ist*ul 3arien, ata(ase (onvoiul de (at&ri (are adu(eau aur din Peru 'i, -un&ndu+i -e %ug$ -e ,nso)itori, (a-turase -re)ioasa ,n($r($tur$. Aventura o ,n(&nt$, ,n tain$, -e lisa/eta. 6n 1L77 3ra:e se ,*/ar($ -e Bolden 7ind -entru o lung$ ($l$torie, ,n (ursul ($reia ,'i -ro-unea s$ %a($ ,n(on;urul lu*ii -rin str&*toarea Magellan 'i -rin "ndia. 0-edi)ia era ,ntre-rins$ -e (.eltuiala (o+ *un$ a *ai *ultor aso(ia)i, -rintre (are lisa/eta ,ns$'i, (are ,n *od o%i(ial (ontinua s$ de1a-ro/e ata(urile a(estea ,n ti*- de -a(e 'i ,*-otriva unei -uteri a*i(e, dar (are nu era *ai -u)in a-rig$ ,n a (ere, la ,ntoar(ere, -artea ei din -rad$. >". 3e ast$ dat$ *i(a %lot$ a lui 3ra:e era ,nar*at$ (u (&teva tunuri 'i nu*$ra (&teva sute de oa*eni. l (onsidera ($ era destul -entru a ata(a insule 'i -orturi ,n (are 2-ania nu avea *ai *ult de(&t o singur$ %ort$rea)$. 2osirea %lotilei lui 3ra:e ,i lua -rin sur-rindere -e guvernatorii s-anioli. ngle1ii (ereau un -re) de r$s(u*-$rare a ora'ului, da($ nu, ,i d$deau %o(. 3ar a(estea nu erau de(&t -ro%ituri a((esorii= adev$ratul s(o- al lui 3ra:e era s$ dea -este %lota (are adu(ea ,n %ie(are an din ldorado ,n($r($turi de aur 'i argint. 6ntre !i*a 'i Pana*a, un indian (are v&slea ,ntr+un gol% 'i (are era in(a-a/il s$ disting$ un s-aniol de un engle1, ,l lu$ -e 3ra:e dre-t un st$-&n de al s$u 'i+l -ilot$ s-re un gol%ule) unde an(orase galera -rin(i-al$, ,n($r(at$ toat$ (u aur. 3ra:e nu avu alt(eva de %$(ut de(&t s$ trans/orde1e l$1ile. A-oi, travers&nd O(eanul "ndian 'i o(olind #a-ul 9unei 2-eran)e, se ,ntoarse ,n Anglia ,n 1LMO, (u o ,n($r($tur$ ,n valoare de trei sute dou$1e(i 'i 'ase de *ii (in(i sute o-t1e(i de livre ?a-ro0i*ativ -atru sute de *ilioane de %ran(i ,n *oneda noastr$@. lisa/eta lu$ o /un$ -arte din -rad$, (eilal)i aso(ia)i -ri*ind,

Gnii autori dau o cifr) diferit), dar pe noi ne intereseaz) numai de ce ordin e suma respectiv). $ n.a

du-$ (u* se s-une, un -ro(ent de F7Z la (a-italurile ,n(redin)ate lui 3ra:e. A(esta, su-ra,n($r(at de (a-tura s-aniol$, tre(&nd -rin %a)a #artagenei, ,n$l)ase steagul 2%&ntului A.eorg.e1MO. >"". #&nd se a%l$ ,n 2-ania de a(east$ is-rav$, se de1l$n)ui o %urie ne*$rginit$ ,*-otriva *arinarilor a(estei 74e1a/el a Nordului81M1. A*/asadorul 2-aniei la !ondra %u ,ns$r(inat s$ -roteste1e. lisa/eta r$s-unse ($ nu 'tia ni*i( de (ele ,nt&*-late 'i ($ ar %i, desigur, ulti*a s$ tolere1e ase*enea ata(uri neru'inate ,*-otriva -osesiunilor %ratelui s$u -rea+iu/it. Hn timpul acesta HaUkins preg)tea flota de lupt) i regina ,ns)rcin) pe cel mai priceput financiar al ei, sir 8homas Aresham, s) cumpere arme la .nvers i tunuri la 2alines. F)r) ,ndoial) c) se sim*ea bine preg)tit) c+nd ,l duse pe ambasadorul Spaniei pe bordul navei lui @rake i$i spuse cu asprime acestuia c) spaniolii ,l consider) un pirat, dup) care, poruncindu$i s) ,ngenuncheze pe punte, ,i d)du acolada cu o calm) maiestate i ,ncheieD ;Cidica*i$v), sir Francis<. C)zboiul dintre Spania i .nglia deveni inevitabil. Hn Spania inchizi*ia a fost ,ns)r$ cinat) s) Budece ca eretici pe marinarii englezi f)cu*i prizonieri. Sir Francis @rake, ,n fruntea unei flote regale, pustii coloniile spaniole i afirm) dreptul marinarilor englezi la libertatea m)rilor i a cultului. Filip d)du ordin s) se preg)teasc) o mare armada la =adi9 pentru a ataca .nglia. @rake, cu o cutezan*) nemaipomenit), f)cu ,nconBurul Spaniei, p)trunse ,n portul fortificat i distruse cu lovituri de tun cele mai frumoase galere de r)zboi. Hn c+teva minute, galera sau cruci)tor cu v+sle&, care de mii de ani domina 2editerana, se v)zu condamnat) ,n favoarea cor)biei cu p+nze. >""". <ili- al ""+lea nu era li-sit de tena(itate 'i, (u toate -agu/ele -ri(inuite de 3ra:e la #adi0, re(onstitui armada, (are %u gata de lu-t$ ,n 1LMM. Planul s-aniolilor era *$re) 'i ingenios. 3u(ele de Par*a, (o*andantul tru-elor s-aniole din N$rile de 4os, tre/uia s$ -reg$teas($ un (or- de de/ar(are de trei1e(i de *ii de oa*eni 'i 'alu-e -entru trans-ortarea a(estor solda)i ,n Anglia. 3ar o -edestri*e a*/ar(at$ -e 'alu-e %iind %$r$ a-$rare, tre/uia (a vasele de r$1/oi sosite din 2-ania s$ se ,n'iruie la -un(tul de tre(ere, gata s$ o-reas($ ori(e /asti*ent ina*i(. 6n %runtea armadei (are adu(ea din 2-ania al)i trei1e(i de *ii de solda)i se a%la du(ele de Medina+2idonia, *are senior, *are osta', dar (are .a/ar nu avea (u* s$ se des(ur(e -e *are. <lota engle1$ era (o*andat$ de lordul HoRard, (are avea su/ ordinele sale -e HaR:ins, 3ra:e 'i <ro/is.er= ea se (o*-unea din trei1e(i 'i -atru de nave de r$1/oi (onstruite -entru lisa/eta de ($tre HaR:ins, tot at&t de -uterni( ,nar*ate (a a(elea ale lui Henri( al >"""+lea, dar *ai lungi 'i *ai ;oase, 'i o sut$ (in(i1e(i de vase (o*er(iale %urni1ate de -orturi. Marea %lot$ s-aniol$ sosi ,n %a)a PlH*out.+ului ,ntr+o %or*a)ie ase*$n$toare (u a unei ar*ate de us(at. 3u(ele de
1#?

Faptul s$a petrecut ,n 1%#!, ,n fa*a portului =artagena din .merica de Sud azi ,n =olumbia&. Sf+ntul Aheorghe este patronul .ngliei. 1#1 Figur) biblic), regin) idolatr) i tiran) =artea regilor, 7, 1!, 1#$1:, '1 i 77, :&.

Medina+2idonia avea inten)ia s$ trans%or*e, du-$ u1ul de atun(i, lu-ta naval$ ,ntr+o lu-t$ de -edestri*e. An(orele (u g.eare se 'i -reg$tiser$ -entru a/orda; 'i invin(i/ila -edestri*e s-aniol$ era *asat$ -e 7(astele8 (&nd v$1ur$ %lota engle1$ -las&ndu+se ,ntr+o %or*a)iune nea'te-tat$. #or$/iile lui 3ra:e 'i ale lui HaR:ins de%ilau ,n 'ir indian, la o ase*enea distan)$ ($ ni(i o ar*$ nu -utea s$ le ating$. Ii atun(i ,n(e-u tragedia. ngle1ii des(.iser$ %o(ul, 'i Medina+2idonia, dis-erat, dar ne-utin(ios, (onstat$ ($ /$taia tunurilor engle1e le -er*itea s$+i /o*/arde1e %$r$ (a el s$ -oat$ ri-osta. Nu avea alt$ solu)ie de(&t s$ ,ntreru-$ lu-ta, (eea (e %$(u (&t -utu *ai /ine, a-ro-iindu+se de N$rile de 4os 'i de du(ele de Par*a. Reu'i s$ se ,nde-$rte1e %$r$ -ierderi -rea *ari. 9$t$lia nu %usese de(isiv$ -entru ($ %lota engle1$ nu avea su%i(iente *uni)ii. O inva1ie a Angliei de ($tre s-aniolii din N$rile de 4os era ,n($ -osi/il$. "B. Par*a nu era -reg$tit 'i+i (eru lui Medina+2idonia un r$ga1 de (in(is-re1e(e 1ile. 6ndat$ (e a*iralii engle1i v$1ur$ %lota s-aniol$ an(orat$ la #alais, o ata(ar$ (u a*/ar(a)ii in(endiare ,n($r(ate (u -ul/ere 'i (atran. 2-aniolii, -entru a s($-a de a(est nou -eri(ol, t$iar$ an(a/lurile 'i se ,ndre-tar$ s-re Marea Nordului. A(olo tunurile engle1e'ti avariar$ *ulte (or$/ii. Mai interveni 'i o %urtun$. 2-re (e )$ri tre/uiau s$ navig.e1e a(u*D 2-re 2uediaD 2(o)iaD "rlandaD 3u(ele alese "rlanda, )ar$ (atoli($, unde s-era s$ -oat$ de/ar(a, 'i ,n(er($ s$ o(oleas($ nordul 2(o)iei. 3a($ ar %i %ost *arinar, 'i+ ar %i dat sea*a ($ vasele sale nu erau ,n stare s$ ,ntre-rind$ a(est di%i(il -eri-lu. !a /ordul *ultora dintre vase nu *ai era a-$ -ota/il$. #ur&nd de1ordinea lu$ -ro-or)iile unui de1astru. 6*-r$'tiat$ de v&nt, ;e%uit$ de riverani, %lota (are (u o-t 1ile ,nainte %usese s-lendida armada se v$1u la dis(re)ia valurilor 'i a st&n(ilor. 3in o sut$ (in(i1e(i de vase, nu*ai vreo (in(i1e(i se ,ntoarser$ ,n 2-ania. 3in (ei trei1e(i de *ii de solda)i, 1e(e *ii -ieriser$ ,n nau%ragii, %$r$ a *ai -une la so(oteal$ -e (ei (are *uriser$ lovi)i de g.iulele sau de /oli. 2-ania -ierduse su-re*a)ia -e *are. B. A(east$ vi(torie naval$, (are ne a-are ast$1i (a -ri*ul se*n al -uterii engle1e, %u de-arte de a (onta ,n o(.ii (onte*-oranilor (a o vi(torie de(isiv$. #u toat$ ,n%r&ngerea armadei, 2-ania r$*&nea (ea *ai -uterni($ din uro-a, iar Anglia + o insuli)$ %$r$ ar*at$. <ran)a, s%&'iat$ de r$1/oaiele religioase, deveni (&*-ul de /$t$lie dintre a(e'ti lu-t$tori inegali, lisa/eta a-$r&ndu+i -e .ug.eno)ii %ran(e1i, <ili- aliindu+se (u liga (atoli($. Pedestri*ea s-aniol$ o(u-$ #alais. Ar*atele -rotestante %ur$ ,nvinse. ngle1ii ,n(er(ar$ o nou$ e0-edi)ie -e *are s-re #adi0 'i (ontinuar$ s$ .$r)uias($ -e (o*er(ian)ii s-anioli din A1ore 'i -&n$ ,n Antile. 3ar <ili-, ,n (e+l -rivea, -use -e -i(ioare o nou$ armad( 'i invad$ (u su((es "rlanda. Anglia anului 1LMM (unos(use e0altarea -rovo(at$ de a(el senti*ent al triu*%ului -atrioti(, u'or -er(e-ti/il ,n teatrul istori( al lui 2.a:es-eare= ,n ulti*ii ani ai do*niei, (&nd o ar*at$ engle1$ %usese ,nvins$ de re/elii irlande1i 'i (&nd 2-ania o(u-$ -orturile de la #analul M&ne(ii, se r$s-&ndi -esi*is*ul. Ast%el dra*ele lui 2.a:es-eare re%le(tau -asiunile s-e(tatorilor, 'i *elan(olia lui Ha*let era, -e la s%&r'itul se(olului al B>"+lea, un senti*ent *ult *ai %re(vent -rintre engle1i de(&t s+ar -utea (rede.

B". Ar %i un neadev$r s$ se s-un$ ($ -e vre*ea lisa/etei s+au -us -ri*ele /a1e ale unui i*-eriu /ritani(. Terra Nova, unde se du(eau de *ult$ vre*e -es(arii engle1i, a %ost o(u-at$ ,n 1LME, dar ,n *od -rovi1oriu. 5nul dintre %avori)ii lisa/etei, (are a %ost 'i unul dintre (ei *ai ,nv$)a)i /$r/a)i ai regatului, sir Galter Raleig., 'i+a (.eltuit o *are -arte a averii ,n(er(&nd s$ ,nte*eie1e -e (oastele A*eri(ii de Nord o (olonie, ($reia regina ,ns$'i i+a -us nu*ele de >irginia. 3ar gru-ul de (oloni'ti -e (are i+a l$sat a(olo ,n (ursul e0-edi)iei din 1LM7 ?o-t1e(i 'i nou$ de /$r/a)i, 'a-tes-re1e(e %e*ei@ n+a *ai %ost g$sit doi ani *ai t&r1iu, (&nd s+a tri*is a(olo o e0-edi)ie de rea-rovi1ionare. 2e (rede ($ un slu;itor al lui Raleig. a introdus ,n Anglia tutunul 'i (arto%ul. Raleig. a %ost unul dintre -ri*ii euro-eni (are a %u*at. l a lansat a(east$ *od$ nou$, o%erind -rietenilor s$i -i-e *i(i argintate. 6n ti*-ul do*niilor ur*$toare, i*-o1itul -e tutun a -rodus (in(i *ii de livre ,n 1619, o-t *ii trei sute -atru1e(i de livre ,n 16CE, so(otindu+se 'ase 'ilingi 'i o-t -ennH de %ie(are livr$ de tutun i*-ortat. 6n se(olul al B>"+lea s+au de1voltat *arile (o*-anii, so(iet$)i -e a()iuni (are o/)ineau *ono-olul (o*er)ului ,n anu*ite )$ri. A* vor/it *ai ,nainte de Merchant Adventurers (are (ontrolau *ai ales (o*er)ul -e %luviile ger*ane, Rinul 'i l/a. O alt$ (o*-anie (o*er(ial$ se o(u-a de (o*er)ul -e 9alti(a. #o*-ania *os(ovit$ avea *ono-olul (o*er)ului (u Rusia, Ar*enia, Persia 'i #as-i(a. O (o*-anie a !evantului e0-loata Tur(ia. To(*ai -e la s%&r'itul do*niei lisa/etei, ,n 16OO, %u %ondat$ #ast /ndia ompany, singura (are avea dre-tul s$ %a($ nego) (u insulele 'i -orturile din Asia, A%ri(a 'i A*eri(a, de la #a-ul 9unei 2-eran)e -&n$ la str&*toarea Magellan. A(east$ so(ietate avea s$ intre ,n rivalitate *ilitar$ (u -ortug.e1ii 'i olande1ii. 7Mult *ai *ult s&nge s+a v$rsat ,n leg$tur$ (u (ui'oarele de(&t ,n lu-tele dinasti(e8, s(rie T.orold Rogers. 2iste*ul *arilor (o*-anii, (are st&rneau ,n a(ela'i ti*- dorin)a de (u(erire 'i aviditatea (o*er(ial$, era, dintre toate %or*ele de (oloni1are, (ea *ai -eri(uloas$ -entru indigeni 'i (ea *ai -u)in (ontrola/il$ -entru guvern$*&ntul na)ional.

X ELISABETA SI MARIA STUART ". 3u-$ e'e(ul lui duard ", 2(o)ia reu'ise s$ r$*&n$ inde-endent$ %a)$ de regii engle1i. 9rutal$, nedis(i-linat$, no/ili*ea s(o)ian$ r$*&nea (u totul %eudal$. !a -utere era dinastia regilor 2tuar)i, (are des(indeau, -rin Ro/ert t.e 2teRart, din %a*ilia 9ru(e. A(east$ dinastie se s-ri;inea -e /iseri(a (atoli($ 'i -e alian)a (u <ran)a, (eea (e nu -utea s$ nu nelini'teas($ Anglia. 2tuar)ii, tot at&t de (ultiva)i (a 'i dinastia Tudorilor, interesa)i de teologie, de -oe1ie, de ar.ite(tur$ 'i (.iar de %ar*a(ie, nu as(undeau su/ a(east$ str$lu(itoare a-aren)$ un /un+si*) realist, (a verii lor din Anglia. Henri( al >""+lea al Angliei ,i d$duse ,n ($s$torie lui "a(o/ al ">+lea 2tuart -e %ii(a sa Margareta. 7Nu v$ te*e)i + l+au ,ntre/at s%etni(ii s$i + ($ -rin a(east$ ($s$torie (oroana Angliei va ,n($-ea ,n *&inile unui s(o)ianD + 6n (a1ul a(esta + r$s-unse el + 2(o)ia va %i ane0at$ Angliei8. Margareta Tudor a dat na'tere lui "a(o/ al >+lea 2tuart, 'i din ($s$toria lui "a(o/ al >+lea (u %ran(e1a Maria de Auise s+a n$s(ut Maria 2tuart, (are a venit -e lu*e -u)in ti*- ,na+ intea *or)ii tat$lui s$u, tre1indu+se, ,n($ din leag$n, regina unui -o-or (r&n(en. Ma*$+sa, Auise, regenta 2(o)iei, o (res(use ,n <ran)a, unde devenise o t&n$r$ (u o/ra1ul -relung 'i -alid, ai ($rei o(.i %ru*o'i ,i -l$(ur$ del%inului <ran(is(. A/ia se ($s$toriser$ (&nd so(rul

ei, Henri( al ""+lea, *uri, ast%el ($ Maria 2tuart, regina 2(o)iei, se v$1u 'i regina <ran)ei. Or, ea era, (a rud$ de s&nge a dinastiei Tudor, (ea *ai a-ro-iat$ *o'tenitoare a tronului Angliei + 'i -oate (.iar regina Angliei, da($ lisa/eta era (onsiderat$ /astard$. 6'i -oate i*agina ori(ine i*-ortan)a -e (are o d$dea ,ntreaga uro-$ %a-telor 'i senti*entelor a(estei tinere %e*ei, suveran$ -este trei regate. 6n 1L6O, so)ul ei, tu/er(ulos, *uri de o /oal$ de ure(.i= %a()iunea Auise -ierdu ,n <ran)a toat$ -uterea 'i Maria 2tuart tre/ui s$ se ,ntoar($ ,n 2(o)ia. "". a tre/uia s$ do*neas($ -este o )ar$ %oarte -u)in %$(ut$ (a s+o -ri*eas($. Noua religie re%or*at$ e0er(itase o atra()ie i*ediat$ 'i asu-ra -o-orului s(o)ian, ($ruia, s$ra( 'i so/ru, nu+i -l$(use ni(iodat$ *odul de via)$ %eudal al e-is(o-ilor (atoli(i, 'i asu-ra no/ililor s(o)ieni, (are, ade*eni)i de -ilda engle1ilor, r&vneau s$ -rade *$n$stirile. O serie de revolu)ii 'i (ontrarevolu)ii religioase se ter*inase, gra)ie s-ri;inului lisa/etei, -rin vi(toria -artidei -rotestante, a ongrega1iei Domnului, aso(ia)ie se*i-oliti($, se*ireligioas$, ,n (are erau re-re1enta)i -o-orul, /iseri(a 'i no/ilii, a(e'tia din ur*$ %$(&ndu+'i ;o(ul su/ titlul de lor1i ai (ongrega)iei. #ardinalul1MC %usese *utilat 'i arun(at -e %ereastr$ din -alatul s$u din 2aint+AndreRs. 5n ;ur$*&nt sole*n, sau covenant, -restat 'i res-e(tat (u serio1itatea (ara(teristi($ a(estei se*in)ii, legase ,ntre ei 'i (u 3u*ne1eu -e to)i -rotestan)ii 2(o)iei. Adev$ratul st$-&n al 2(o)iei era, -e vre*ea re,ntoar(erii Mariei 2tuart ?1L61@, un -astor, 4o.n Tno0, o* reduta/il -rin %or)a 'i ,ngusti*ea (redin)ei sale 'i a ($rui /olov$noas$ elo(ven)$ /i/li($ -l$(ea (o*-atrio)ilor s$i. Tno0 %usese -reot (atoli(, a-oi angli(an. l este a(ela (are l+a (onstr&ns -e #ran*er s$ su-ri*e ,ngenun(.erea ,n 5rayer !ook, edi)ia a doua. 3u-$ *oartea (ardinalului a %ost %$(ut -ri1onier la (astelul din 2aint+AndreRs de ($tre tru-ele %ran(e1e tri*ise ,n a;utorul a(estuia 'i a stat nou$s-re1e(e luni -e galerele regelui <ran)ei. Pe vre*ea Mariei Tudor tr$ise la Aeneva 'i %usese (u(erit -e de+a+ntregul de do(trina (alvinist$. #a 'i #alvin, Tno0 (redea ,n -redestina)ie= el g&ndea ($ adev$rul religios tre/uie ($utat nu*ai ,n s(ri-turi, %$r$ a*este(ul ni(i unei dog*e introduse de oa+ *eni= (ultul tre/uia s$ %ie auster, %$r$ -o*-$ 'i %$r$ i(oane= institu)ia (alvinist$ 7Patriar.ii /iseri(ii8 tre/uia s$ ,nlo(uias($ -e e-is(o-i 'i ar.ie-is(o-i= ,n %ine, ($ el, 4o.n Tno0, era unul din ale'i 'i ins-irat dire(t de 3u*ne1eu. #onving&ndu+i de toate a(estea -e s(o)ieni, %$(use din ?irk,a s(o)ian$ o /iseri($ -res/iterian$, %$r$ ierar.ie, (u totul de*o(rati($. 6n %ie(are -aro.ie (redin(io'ii ,'i nu*eau -astorii lor 'i, ,n adun$rile generale ale /iseri(ii, -astorii 'i laird,ii1ME lai(i 'edeau al$turi. Alian)a dintre s@uires 'i or$'eni ,n vederea (ontrolului asu-ra (oroanei, alian)$ (are ,n Anglia se ,n(arnase ,n -arla*ent, lu$ ,n 2(o)ia %or*a unei adun$ri e(le1iasti(e. Ai(i /iseri(a era statul. 777. John Zno9 avea mai multe motive puternice s$o urasc) pe 2aria Stuart. 0ra catolic), i Zno9 strivea sub pioasa sa furie pe ;femeia cardinal<, era femeie, i el scrisese ,n timpul 2ariei 8udor i 2ariei de Auise un pamflet ,mpotriva reginelor i a regentelorD 0he 4irst :last o% the
1#'

@avid Beaton sau Beatoun, sau Bethune& $ cardinal i arhiepiscop primat de Saint$ .ndreUs, a fost ucis ,n 1%3! 1#/ 2oieri ,n Sco*ia&.

0rumpet against the monstruous &egiment o% ;omen1#34 ,n sf+rit, ea fusese regina Fran*ei, i Zno9 nu cunoscuse din Fran*a dec+t ocnele sale. .fl+nd de moartea lui Francisc al 77$lea, a spusD ;@umnezeu ne$a prileBuit o vesel) m+ntuire, c)ci so*ul suveranei noastre a murit de o boal) de urechi, a acelor urechi surde care n$au vrut s) aud) niciodat) adev)rul<. Hn clipa c+nd 2aria Stuart, ,ntorc+ndu$se ,n Sco*ia, debarc), o cea*) deas) acoperea portul. ;Hns)i fa*a cerului ne arat) destul de limpede $ a spus Zno9 $ ce ne aduce ,n *ar) femeia aceasta<. 0a aducea tinere*e, gra*ie, poezie4 a g)sit violen*), fanatism i ur). Supuii s)i o primir) mai ,nt+i cu mari demonstra*ii, dar aceste demonstra*ii ,nsei erau f)cute s$o sperie pe t+n)ra femeie. Sub ferestrele sale s$au c+ntat toat) noaptea psalmi. 1e drumul pe care ,nainta cortegiul se ,n)l*aser) podiumuri pe care se reprezentau, ,n tablouri vesele, idolatri ari de vii pentru p)catele lor. Hn prima duminic), c+nd regina puse un preot s) citeasc) liturghia la palat, cucernicii din Burul ei erau s)$l ucid). 2aria, cu o r)bdare surprinz)toare la o t+n)r) de optsprezece ani, c+tig) ,ncetul cu ,ncetul teren. 6orbea pu*in, participa la lucr)rile =onsiliului ocup+ndu$se cu un lucru de m+n) i, prin farmecul ei, cucerea pe unii nobili protestan*i. =hiar i pe John Zno9 l$a primit cu bun)voin*). Hn schimb, el i$a vorbit de datoria oric)rui supus de a se r)scula ,mpotriva unui principe nelegiuit, aa cum ne arat) Biblia c) s$a ,nt+mplat cu 7saia i 7ezechia, @aniil i (abucodonosor, d+ndu$i i multe alte e9emple pre*ioase. 0a nu ,nt+lnise niciodat) un profet4 i a r)mas uluit) i, desigur, consternat). 7>$d ($ su-u'ii *ei + i+a s-us ea (u triste)e + v$ as(ult$ -e du*neavoastr$, 'i nu -e *ine8. l ,i r$s-unse ($ se *$rginea s$ (ear$ -rin)ului 'i -o-orului s$ as(ulte a*&ndoi de 3u*ne1eu. A-oi ,i )inu o -redi($ (u -rivire la liturg.ie, (ere*onie (are, a%ir*$ el, nu este -rev$1ut$ ,n s(ri-turi. a nu era teolog$, dar i+a dat un r$s-uns %er*e($torJ 73a($ a(ei -e (are i+a* as(ultat alt$ dat$ ar %i a(i, v+ar r$s-unde ei8. Tno0 -le($, ur&ndu+i s$ reu'eas($ tot at&t de /ine ,n 2(o)ia -re(u* 3e/ora 7,n (o*unitatea %iilor lui "srail81ML. ">. Ra-orturile dintre Maria 'i lisa/eta erau (o*-le0e. !a (on%li(tele -oliti(e se adaug$ 'i gelo1ia %e*inin$. #&nd veni la !ondra Melville, a*/asadorul Mariei, lisa/eta %$(u tot (e i+a stat ,n -utin)$ (a s$+l sedu($. 6i vor/i ,n toate li*/ile -e (are le (uno'tea, (&nt$ din l$ut$, ,ntre/&ndu+l da($ 'i Maria (&nt$ at&t de %ru*os= dans$ ,n %a)a s(o)ianului 'i s-use ($+i sigur$ ($ Maria nu dansa at&t de gra)ios= voi s$ 'tie da($ -$rul ei /lond ro'(at nu era *ai %ru*os de(&t -$rul (astaniu al Mariei. Melville ie'i din ,n(ur($tur$ s-un&nd ($ lisa/eta era (ea *ai %ru*oas$ dintre reginele Angliei 'i Maria (ea *ai %ru*oas$ dintre reginele 2(o)iei. lisa/eta ,l *ai ,ntre/$ (ine era *ai ,nalt$ dintre ele dou$. Maria 2tuart, desigur. 7Atun(i + s-use lisa/eta + e -rea ,nalt$8. 4o.n Tno0 ar %i g$sit ,n a(este vor/e ale unui 'e% de stat argu*entele ,*-otriva 7*onstruoasei guvern$ri a %e*eilor8. 3ar la lisa/eta %rivolitatea nu era de(&t o *as($ agrea/il$. 6n -ro/le*a
1#3 1#%

<ntiul sunet de trm i+ *mpotriva monstruoasei guvernri a %emeilor. @ebora, profet) biblic), datorit) inspira*iei c)reia evreii ar fi repurtat o victorie asupra canaani*ilor =artea Budec)torilor. 3$%&.

su((esiunii r$*ase ne(lintit$. a nu -utea ad*ite (a regina 2(o)iei s$+'i s-un$ regina Angliei, ni(i s$ -un$ al$turi -e ste*a ei (ele dou$ regate, (.iar da($ Maria nu lua ni(i o *$sur$ -entru a+'i valori%i(a dre-turile. O ast%el de -reten)ie ar %i -utut su/*ina ,n *od -eri(ulos loialis*ul (atoli(ilor engle1i, 'i asta (u at&t *ai *ult (u (&t (ea *ai *are -arte a (atoli(ilor se a%lau la nord, a-roa-e de %rontiera (u 2(o)ia. 3a($ Maria s+ar ($s$tori (u un -rin) (atoli(, %ran(e1 sau s-aniol, Anglia se -utea te*e de o nou$ Maria Tudor. 6n s(.i*/, da($ Maria 2tuart voia s$ se lase *$ritat$ (u un -rotestant engle1, ales de lisa/eta, a(easta era gata s$ de(lare ($, du-$ *oartea ei, su((esiunea ,i va reveni Mariei 'i ($ o va s-ri;ini (u s%aturile sale. >. 6ntre (ele dou$ regine ,n(e-u o (ores-onden)$ a*i(al$, ,n (are lisa/eta, ;u(&nd -e sora *ai *are, o (o-le'ea -e var$+sa (u -rover/e -line de t&l(J 7O(ole'te tu%i'urile, s+ ar -utea (a un s-in s$ te ,n)e-e ,n ($l(&i... Piatra (ade adesea -e (a-ul (eluia (are a arun(at+o8. 2%aturi /anale, dar -oate utile, ($(i Maria, du-$ (e dovedise la ,n(e-ut at&ta r$/dare, se l$sa a(u* ,n -rada nervilor. #&nd 4o.n Tno0, (are (ontinua s+o ;ude(e 7(u o autoritate at&t de sever$ (a 'i (u* ar %i %$(ut -arte din #onsiliul Privat al lui 3u*ne1eu8, -redi($ ,*-otriva eventualei ($s$torii a reginei (u un -a-ista', ,l (.e*$ la d&nsa 'i+i vor/i *ult 'i (u violen)$. 7A* su-ortat + s-use ea + %elul du*neavoastr$ as-ru de a vor/i ,*-otriva *ea 'i a un(.ilor *ei. A* ,n(er(at s$ v$ %iu -e -la( -rin toate *i;loa(ele -osi/ile. >+a* -ri*it ori de (&te ori a)i avut -o%ta s$ *$ ad*onesta)i. Ii totu'i, nu -ot s$ tr$ies( ,n -a(e (u du*neavoastr$. 4ur ,n %a)a lui 3u*ne1eu ($ voi %i ,ntr+o 1i r$1/unat$8. 6n (li-a a(eea (uvintele i s+au -ierdut ,n .o.ote de -l&ns 'i -a;ul a/ia g$si at&tea /atiste (&te+i %ur$ de tre/uin)$ (a s$+'i 'tearg$ o(.ii. >". Pu)ine %e*ei au dre-tul la *ai *ult$ indulgen)$ de(&t Maria 2tuart, arun(at$ at&t de t&n$r$ 'i %$r$ s%etni(i (redin(io'i, ,ntr+o vre*e ro*an)ioas$ 'i /rutal$, -rintre no/ili %$r$ s(ru-ule 'i -redi(atori inu*ani. #ura;ul ei a a;utat+o s$ (&'tige ,n -ri*a eta-$. 6ndat$ (e l$s$ %e*eia din ea s$ ai/$ -rioritate %a)$ de suveran$, ,n(e-u s$ adune gre'eli -este gre'eli. #$ a re%u1at s$+l ia de /$r/at -e %ru*osul !ei(ester, -e (are i+l re(o*andase lisa/eta, era %ires(= n+avea ni(i o -o%t$ s$ (uleag$ -e %o'tii (urte1ani ai veri'oarei sale 'i, de alt*interea, !ei(ester ar %i %ost un rege ne-ri(e-ut. 3arnleH, -e (are+l alese ea, era 'i *ai ne-ri(e-ut= e dre-t ($ 'i el des(indea din %a*ilia Tudor 'i tru-ul s$u t&n$r nu era li-sit de gra)ie, dar avea un su%let ;osni(, o ini*$ la'$, ,l a-u(au %urii su/ite, 'i Maria se -li(tisi de el tot at&t de re-ede (u* se ,ndr$gostise. Maria (o*ise atun(i ne/unia de a+'i lua dre-t s%etni( un *i( *u1i(ant italian, venit ,n 2(o)ia o dat$ (u suita du(elui de 2avoia, un anu*e 3avid Ri11io. 2eniorii de la (urte, e0as-era)i ($ un -arvenit e -re%erat ,n lo(ul lor, ;urar$ s$ se r$1/une. 6*-reun$ (u 3arnleH, -user$ la (ale o (ons-ira)ie -entru a se des(otorosi de Ri11io 'i+l u(iser$ (.iar ,n %a)a Mariei, -e (&nd lua (ina (u ea. Peste trei luni ea d$du na'tere unui /$iat (are avea s$ %ie "a(o/ al >"+lea al 2(o)iei 'i "a(o/ " al Angliei 'i des-re (are se s-unea atun(i ($ e (o-ilul lui Ri11io. 2itua)ia Mariei devenea insu-orta/il$. 6l ura -e /$r/atul s$u 3arnleH= iu/ea la ne/unie -e (el *ai groa1ni( dintre seniorii s(o)ieni, -e (ontele de 9ot.Rell, (are o violase, a-oi o (u(erise, 'i -e (are toat$ 2(o)ia ,l dis-re)uia. 9ot.Rell -reg$ti u(iderea regelui. Oare (u (o*-li(itatea Mariei 2tuartD !u(ru (ert este ($ regina l+a instalat -e 3arnleH, (are era /olnav, ,ntr+o (as$

i1olat$ la )ar$, ,n a-ro-ierea din/urgului, la Tir:+o'<ield= ea ,l -$r$si seara= ,n (ursul no-)ii (asa s$ri ,n aer, 'i 3arnleH %u g$sit *ort ,n gr$din$. Ni*eni nu se ,ndoia de vinov$)ia lui 9ot.Rell. Or, regina, trei luni du-$ u(iderea /$r/atului s$u, se ($s$tori (u asasinul. ra *ai *ult de(&t -utea su-orta o-inia -u/li($, (.iar ,n se(olul al B>"+lea. Pa-a, 2-ania, <ran)a, to)i -rietenii o -$r$sir$ -e Maria. 5nii s(o)ieni se r$s(ular$. 3u-$ un s(urt (on%li(t, 9ot.Rell, destul de la', %ugi, iar Maria %u readus$ la din/urg, (a -ri1onier$, de solda)ii (are strigauJ 7!a rug (u t&r%aW8. Maria %u detronat$ ,n %avoarea %iului s$u "a(o/ al >"+lea, istoria ei dovedind, s-unea a*/asadorul vene)ian, ($ 8tre/urile statului nu (onstituie o *eserie -entru o %e*eie8. >"". Ar %i %ost, desigur, e0e(utat$ da($ lisa/eta n+ar %i -rote;at+o, s-re *area des-erare a lui #e(il 'i a lui Galsing.a*, (are nu+'i -uteau e0-li(a -oliti(a st$-&nei lor de(&t -rin oroarea -e (are o avea %a)$ de re/elii s(o)ieni 'i -rin dorin)a de a nu o%eri su-u'ilor un s-e(ta(ol 'i un e0e*-lu de regin$ de(a-itat$. 6n s%&r'it, du-$ 1e(e luni 'i ;u*$tate de (a-tivitate la !o(. !even, Maria %ugi ($lare, ,n 1L6M, 'i a;unse ,n Anglia. #e avea s$ %a($ lisa/etaD Tre/uia s$ tolere1e ,n regatul s$u -re1en)a unei -retendente at&t de -eri(uloaseD Ni(iodat$ a(east$ *are artist$ a e1it$rii n+a 'ov$it vre*e at&t de ,n+ delungat$. #onsilierii s$i ar %i tratat+o -e Maria %$r$ ni(i o *il$. O (erea ra)iunea de stat. 4o.n Tno0 s(riaJ 73a($ nu ve)i lovi la r$d$(in$, ra*urile (are -ar *oarte vor ,n*uguri din nou8. Maria (eru (a lisa/eta s$ des(.id$ o an(.et$ asu-ra a(telor (o*ise de re/elii s(o)ieni= lisa/eta a((e-t$, dar ordon$ *e*/rilor (o*isiei s$ e0tind$ an(.eta 'i (u -rivire la *oartea lui 3arnleH, -entru (a, s-unea ea, s$ nu *ai a-ese ni(i o /$nuial$ asu-ra 7sorei sale8. Ni'te s(risori (are dovedeau vinov$)ia Mariei, %ai*oasele 7s(risori din (aset$8, %ur$ invo(ate ,*-otriva reginei 2(o)iei. A(easta s-use ($ s(risorile erau %alse. Me*/rii (o*isiei, -ruden)i, de(larar$ ($ an(.eta nu dovedise ni*i( ni(i ,*-otriva re/elilor, ni(i ,*-otriva Mariei. lisa/eta o re)inu (a -ri1onier$ 'i nu -oate %i de lo( /la*at$, ($(i ne%eri(ita regin$ a 2(o)iei %usese 'i (ontinua s$ %ie i*-li(at$ ,n toate (ons-ira)iile. <a)$ de nu*$rul (o*-loturilor ale ($ror %ire le+a )inut Maria, /l&nde)ea lisa/etei st&rne'te ad*ira)ie. Pentru Maria 2tuart s+au r$s(ulat (atoli(ii din nord, -entru ea a *urit du(ele de Nor%ol:. a ,n(ura;a at&t 2-ania (&t 'i <ran)a, -e du(ele d'Alen\on, (a 'i -e 3on 4uan de Austria. a (ons-ira (u -a-a ,*-otriva lisa/etei -rin inter*ediul /an(.erilor %lorentini. #a*era #o*unelor (eru (a-ul ei= Galsing.a* nu+i s-unea alt%el de(&t the bosom serpent1M6. ,n a%ar$ de ori(e ,ndoial$ ($ lisa/eta ar %i avut 1e(i de *otive serioase (a s$ ordone e0e(utarea %ru*oasei sale veri'oare. 3ar a re%u1at. 6777. 1%!#$1%#". Frumoasa amazoan) cu tenul palid deveni o femeie matur) i bolnav)4 p)rul castaniu ,nc)run*ea. 2aria, prizonier), broda lucruoare pentru 0lisabeta i, incoriBibil), complota. 0lisabeta ,mb)tr+nea4 era sigur acum c) nu va mai avea copii4 problema succesiunii devenea din ce ,n ce mai grav). @up) o at+t de lung) captivitate, papa i biserica uitaser) c) 2aria se f)cuse vinovat) de adulter, poate i de omucidere, i din nou ,i puneau ,n ea mari speran*e. Bunii protestan*i se neliniteau de scaden*a at+t de apropiat).
1#!

=arpele adpostit la sn

Ialsingham, care o p+ndea pe 2aria, ,i intercepta regulat coresponden*a. @up) dou)zeci de ani de captivitate, ea se *inea ,nc) de ;planul ei<, care nu era altceva dec+t pieirea 0lisabetei. -r, ,n 1%#" p)rea c) se apropie un r)zboi cu Spania. 8rebuia mai ,nt+i, se g+ndea Ialsingham, ,nainte de a se angaBa, s) se suprime cauzele primeBdiei din)untru. Gn agent provocator se ,ns)rcin) s$o atrag) pe 2aria ,ntr$o capcan). S$a l)sat prins) f)r) ezitare. Gn grup de tineri puseser) la cale uciderea 0lisabetei, eful lor trimise 2ariei o scrisoare, firete interceptat), ,n care o ,ncunotin*a de asasinat i$i cerea p)rerea. @umanii 2ariei ateptau plini de nelinite r)spunsul ei. ($au fost dezam)gi*i. 0a aproba omorul i le d)dea chiar sfaturi ucigailor. Ialsingham triumfa. 2aria fu Budecat) la Fotheringay i fu g)sit) vinovat) ,n unanimitate. =amera =omunelor ceru imediata ei e9ecu*ie. =hiar i fiul ei 7acob nu uita c) moartea 2ariei ,i asigura tronul .ngliei. ;Celigia mea m$a f)cut s) ur)sc ,ntotdeauna comportarea ei, dei onoarea m) obliga s)$i ap)r via*a...< 0lisabeta ezita i acum. @e ce sen$ timent asculta eaM =lemen*) real)M Aroaz) de aceast) ac*iuneM 8eam) pentru propria m+ntuireM Hn cele din urm) semn) ordinul de e9ecu*ie. =)l)ul se v)zu silit s) repete de trei ori lovitura de sabie, pentru a$i t)ia capul # februarie 1%#"&. 8ragediile din tinere*e ale 2ariei Stuart fuseser) uitate, i ,n ochii catolicilor a devenit o sf+nt). "B. lisa/eta a tr$it -&n$ la 'a-te1e(i de ani, v&rst$ %oarte ,naintat$ -entru a(ele vre*uri, 'i -&n$ ,n ulti*a 1i a %ost s(li-itoare, a dansat, a %lirtat. 9urleig.1M7 *urise ,naintea ei 'i regina l+a ,nlo(uit (u al doilea %iu al a(estuia, (u Ro/ert #e(il. !ui !ei(ester ,i ur*ase, ,n gra)iile /$tr&nei %e*ei, ginerele a(estuia, (ontele de sse0. ra *l$dios 'i sedu($tor, dar arogant 'i avea un (ara(ter as(uns. 6*/$tat de senti*entul tul/ure -e (are+l avea regina -entru el 'i (are (u-rindea ,n a(ela'i ti*- gri;$ *atern$, tandre)$ 'i sen1ualitate, ,n(ura;at 'i de o glorioas$ e0-edi)ie la #adi0, (are %$(use din el idolul -o-orului engle1, devenise de nesu-ortat. #u toate ($ o trata -e regin$ (u o i*-ertinen)$ 'i o violen)$ ne*ai-o*enit$, ea ,l ierta ,ntotdeauna. 6'i ;u($ ulti*a (arte (&nd (eru (o*anda ar*atei tri*is$ de lisa/eta (a s$ ,n$/u'e revolta irlande1$ -rovo(at$ de s-anioli ?1L9F@. 6n general, el se (o*-ort$ (a un (o-il alintat 'i (a un tr$d$tor, vis&nd s$ se ,ntoar($ (u tru-ele sale la !ondra (a s+o detrone1e -e suveran$, tri*i)&ndu+i ,n a(ela'i ti*s(risori sures(itate 'i -$ti*a'e. lisa/eta ,l ;ude(a a(u* (u /un+si*)J 7Ai avut (e+ai (erutJ alegerea *o*entului... *ai *ult$ -utere 'i autoritate de(&t a avut (ineva vreodat$8'. #&nd, -$r$sindu+'i -ostul, se ,ntoarse 'i ,n(er($ s$ organi1e1e un (o*-lot -entru a o ,n(.ide 'i, la nevoie, -entru a o asasina, ea ,l l$s$ ,n voia soartei. 7A(ei (are se ating de s(e-trul -rin)ilor nu *erit$ ni(i o *il$8, s-use ea. <ru*osul sse0 %u de(a-itat ,n Turn 'i avu un s%&r'it u*il 'i -ios.

1#"

.lt) grafie a numelui Burghley

B. Moartea lui ,nv$lui (u o u*/r$ de *elan(olie ulti*ii ani ai reginei. a ,'i vo-sea ,n($ -$rul 7,ntr+o (uloare -e (are natura n+a %$(ut+o ni(iodat$8= se a(o-erea de -erle 'i dia*ante, de sto%e din %ire de argint 'i aur= *ai -ri*ea o*agiile -arla*entului 'i ,i -ro*itea s$ a/roge *ono-olurile (are ,*/og$)iser$ -rea *ul)i (urte1ani= d$dea *&na s$ i+o s$rute tuturor gentilo*ilor din #a*era #o*unelor, -entru ($ se g&ndea ($+'i ia r$*as /un de la ulti*ul s$u -arla*ent= uneori *ai dansa (.iar 'i o 7(ourante81MM. 3ar i*ediat se ,ntindea -e -erne= se a-ro-ia s%&r'itul 'i ea ,l si*)ea. Totu'i se ,n($-$)&nase s$ re%u1e nu*irea unui su((esor. Itia ($ va %i "a(o/ al >"+lea al 2(o)iei, %iul Mariei 2tuart, 'i ($ *ini'trii s$i au 'i ,n(e-ut o (ores-onden)$ (u din/urgul. Nu vor/ea ni(iodat$ de asta. &ideo et taceo %usese ,ntotdeauna devi1a ei. 6ntr+o 1i de ianuarie a anului 16OE se si*)i *ai r$u, se (ul($, re%u1$ s+o vad$ un *edi(, ,l dese*n$ ,n s%&r'it -e "a(o/ (a ur*a'ul ei 'i, ,ntor(&ndu+se (u %a)a la -erete, ($1u ,ntr+o letargie din (are nu se *ai tre1i.

XI ANGLIA N EPOCA ELISABETAN ". Tru-urile elisa/etanilor erau %$(ute la %el (a 'i ale noastre. Aveau a(elea'i (reiere, a(elea'i ini*i, a(eia'i rini(.i 'i, %$r$ ,ndoial$, ,n(er(au (a* a(elea'i -asiuni (a 'i des(enden)ii lor. 3ar ei de%or*au at&t de /ine linia a(estor tru-uri + -rin (ur/ele 'i ung.iurile ve'*intelor lor + 'i %ires(ul -asiunilor + -rin str$lu(irea *eta%orelor + ($ *ul)i istori(i i+au (onsiderat ni'te *on'tri. 6n s-e(ial a st&rnit ui*ire (ontrastul dintre ging$'ia -oe*elor lor 'i (ru1i*ea s-e(ta(olelor, dintre lu0ul (ostu*elor 'i *urd$ria vie)ii lor. 3ar ori(e e-o($ o%er$ ase*enea sur-ri1e 'i istori(ii viitorului nu vor ,nt&*-ina *ai -u)ine greut$)i s$ ,*-a(e inteligen)a savan)ilor 'i -$trunderea ro*an(ierilor no'tri (u stu-iditatea e(ono*iei 'i s$l/$ti(ia r$1/oaielor noastre. 5(eni(ii 'i ($-itanii (are traversau Ta*isa (a s$ vad$, la -eatrul Blobului, o (o*edie de 2.a:es-eare erau a(eia'i (are -riveau (u -l$(ere un nenoro(it de urs .$r)uit de o (eat$ de (&ini sau (are (onte*-lau s&ngerosul su-li(iu al unui tr$d$tor. O/i'nuin)a i+a %$(ut insensi/ili, ,nto(*ai (a -e sse0 sau #arlisle, /$r/a)i at&t de ra%ina)i, (are se ,*-$(au (u *irosul ur&t al str$1ilor din !ondra, a'a du-$ (u* (utare estet al ti*-urilor noastre a((e-t$ %ilo1o%ia -oliti($ (ea *ai dur$ 'i s&ngeroasele ei (onse(in)e. "". 3eoare(e reginei ,i -l$(ea lu0ul, 'i )ara, de alt%el, se ,*/og$)ea, *oda a %ost -entru elisa/etani un tiran -reten)ios 'i (a-ri(ios. "nventate ,n <ran)a, turnurile la ro(.ii se l$rgiser$ ,ntr+at&t, ,n(&t deveniser$ (a o *as$ -e (are se odi.neau /ra)ele. 3easu-ra a(estui vast (lo-ot, un (orset din /alene sau din o)el le %$(ea %e*eilor o talie de vies-e. Aulere i*ense, i*-ortate din 2-ania, erau ,n)e-enite (u un %ir de o)el sau (u s(ro/eal$, inven)ie dr$(eas($ -e (are o introdusese ,n Anglia nevasta vi1itiului olande1 al reginei. #ele *ai s(u*-e sto%e, (ati%ele, da*as(uri, -ostavuri din %ire de aur 'i argint erau %olosite -entru ro(.iile doa*nelor 'i -entru tuni(ile /$r/a)ilor. Marii seniori, ,n divertis*entele lor *itologi(e, se luau la ,ntre(ere ,n (e -rive'te i*agina)ia (u -oe)ii, (are, adeseori, erau
1##

@ans vechi, destul de viu, la mod) ,n secolele 567$ 5677

ei ,n'i'i *ari seniori. !u0ul 'i (on%ortul -$trundeau ,n (asele gentry,ei 'i ale or$'enilor. O doa*n$ de rang *are, ,nainte de a se s(ula din -at, (erea (a -a;ul s$+i a-rind$ %o(ul ,n (a*er$= ,nainte de a se (ul(a ,i (erea (a*eristei s$+i ,n($l1eas($ -atul (u o sti(l$ (u a-$ (ald$. !a )ar$ -retutindeni se ridi(au noi (astele, ,n (are ar.ite(tura italian$ se ,*/ina (u goti(ul tradi)ional. 6n gr$dini, (a 'i ,n interiorul (aselor se ur*$rea si*etria -lanurilor 'i varietatea orna*entelor. Tisa 'i *eri'orul erau tunse ,n %or*$ de s%ere 'i s-irale. !i*/a;ul (avalerilor 'i al doa*nelor era tot a'a de (iudat ,ntorto(.eat (a 'i ar/orii din gr$dina lor. #uphues a lui !HlH1M9 %usese -u/li(at ,n 1LMO 'i ori(e %e*eie (ultivat$ se %$lea ($ este eu%uisti($. Pl$(erea de a n$s(o(i (uvinte 'i anu*ite ,ntors$turi, /e)ia -e (are o -ro(ura re,nnoirea li*/ii d$deau na'tere unei -re)io1it$)i ,nt&lnite ,n -oe*e, (a 'i ,n vor/ire 'i (are *ergea de la %er*e($tor la ridi(ol %$r$ a %i ,ntotdeauna u'or s$ se -oat$ distinge %rontiera dintre ele. """. 3a($ (ei de la (urte 'i (&teva s-irite (ultivate (iteau -e sir P.ili- 2HdneH 'i -e sir T.o*as GHatt, -e 2-enser, -e MarloRe19O 'i sonetele lui 2.a:es-eare, su/ a(east$ su-ra%a)$ iri1at$ (ontinua s$ (ir(ule *arele (urent -uritan. 9i/liote(a adunat$ de ladH Ho/H, al ($rei (atalog ,l ave*, se (o*-unea *ai ales din ($r)i religioaseJ 9i/lia 'i artea martirilor lui <o0e (onstituiau /a1a lor solid$. 7Autorul (el *ai (itit -e vre*ea lui 2.a:es-eare era reverendul HenrH 2*it.8191. 6n a%ar$ de -redi(i, erau editate *ai ales /alade ri*ate asu-ra eveni*entelor 1ilei sau -a*%lete religioase (a *ani%estele -uritane -u/li(ate su/ -seudoni*ul Martin Mar-relate. Poe*ele nu g$seau -rea *ul)i le(tori, dar s(riitorii elisa/etani tr$iau *ai *ult din darurile -rote(torilor ($rora le dedi(au o-erele lor de(&t din v&n1area ($r)ilor. O -ies$ de teatru era -l$tit$ (u 'ase -&n$ la 1e(e livre, 'i un dra*aturg -u)in *ai a(tiv s(ria vreo 1e(e -&n$ la dou$s-re1e(e -e an. 6n s%&r'it, se vindeau la !ondra *ulte o-ere traduse din italian$ 'i %ran(e1$, (a de -ild$ 5ovestirile lui 9o((a((io 'i #seurile lui Montaigne. 6n s(rierile autorilor str$ini, 2-enser 'i 2.a:es-eare g$seau te*e la (are ad$ugau, -entru a le da un %ar*e( s-e(i%i( engle1, gravitatea *elan(oli($ -ro-rie na)iunii lor, -oe1ia sa rusti($, %ilo1o%ia sa %a*iliar$ 'i serioas$. ">. 2u/ do*nia lisa/etei, teatrul a a;uns s$ o(u-e ,n Anglia un lo( de sea*$ ,n via)a !ondrei. 6n($ de -e vre*ea lui Henri( al >""+lea e0istau tru-e de (o*edie, dar -u)ine teatre -er*anente. Tru-ele a(elea ;u(au ,n (ur)ile .anurilor sau ,n vesti/ulele (ona(urilor. #&nd autorit$)ile din #itH, devenite -uritane, ,i e0-ul1ar$ -e (o*edieni, a(e'tia se re%ugiar$ la sud de Ta*isa, ,n a%ara ;urisdi()iei lordului+-ri*ar. Atun(i se (onstruir$ *ai *ulte teatre, dintre (are (el *ai (ele/ru este 7Alo/ul8, din (are 2.a:es-eare -oseda o 1e(i*e. Oa*enii iau (u u'urin)$ dre-t tr$s$tur$ -er*anent$ un
1#: 1:?

John >yly 1%%3$1!?!& $ poet i scriitor de factur) aristocratic) 1hilip Sydney 1%%3$1%#!&, 8homas Iyatt 1%?/$1%3'&, 0dmund Spenser 1%%'$ 1%::& i =hristopher 2arloUe 1%!3$ 1%:/& $ poe*i renascentiti englezi. Gltimul l$a inspirat pe Shakespeare ,n unele lucr)ri ;(egu*)torul din 6ene*ia<&, f)c+ndu$se chiar specula*ii asupra unei posibile identit)*i ,ntre el i Shakespeare. Fiul lui 8homas Iyatt pe care$l chema la fel, a condus ,n 1%%3 r)scoala euat) ,mpotriva c)s)toriei 2ariei 8udor cu Filip, viitorul rege al Spaniei. =f. cartea a 76$a, cap. 677, X 777. 1:1 Henry Smith, supranumit ;Silver$tongued< ;>imb) de argint<& $ autor i predicator puritan 1%%?$1%:1&.

detaliu n$s(ut la ,nt&*-lare. #onstru(torii -ri*elor teatre ,n(er(ar$ a-roa-e to)i s$ re-rodu($ (urtea .anului, (u galeria sa e0terioar$ *erg&nd de+a lungul (a*erelor. A(east$ galerie -utea u'or re-re1enta (&nd /al(onul (a*erei unei doa*ne, (&nd v&r%ul unui turn. 2-e(tatorii -l$teau un -ennH (a s$ intre, 'ase -ennH -&n$ la un 'iling (a s$ ai/$ un lo( -e (are s$ 'ad$, %ie -e s(en$, %ie ,n galerie, (are, ,n a*intirea .anului ini)ial, r$*&nea ,*-$r)it$ ,n (a*ere, de unde, -ro/a/il, -rovin lo;ile noastre. Re-re1enta)ia se anun)a (u sunete de tro*-ete, a'a (u* se o/i'nuie'te 'i ast$1i ,n %a)a /ar$(ilor din /&l(iuri. Pu/li(ul, (o*-us din u(eni(i, studen)i ,n dre-t, solda)i 'i gentilo*i, era inteligent 'i serios. 6i -l$(ea o *elodra*$ %oarte s&ngeroas$, dar se dovedea (a-a/il s$ ,n)eleag$ 'i -iesele (ele *ai -oeti(e ale lui MarloRe, 9en 4onson sau 2.a:es-eare. >. 3es-re Gillia* 2.a:es-eare, (are a dat via)$ unei lu*i ,ntregi, (u* s+ar -utea vor/i ,n c4teva r&nduriD A %ost su-erior tuturor (elorlal)i autori dra*ati(i de -e vre*ea luiD !u(rul e sigur, de'i 'i a(e'tia au %ost %oarte re*ar(a/ili. Ni(i unul ,ns$ n+a -ar(urs o ga*$ de tonuri, de genuri 'i de su/ie(te at&t de larg$= ni*eni n+a 'tiut s$ ,*/ine ,ntr+un *od at&t de %eri(it -oe1ia (ea *ai %antasti($ 'i (onstru()ia (ea *ai solid$= ni*eni n+a e0+ -ri*at asu-ra naturii 'i -asiunii oa*enilor g&nduri at&t de -ro%unde ,ntr+o li*/$ at&t de viguroas$. 2u-erioritatea lui i+a %ost re(unos(ut$ de (onte*-oraniD Nu at&t de unani* (u* i+o re(unoa'te* noi ast$1i. #&nd a(est autor+a(tor a ,n(e-ut, -rin 1L9O, s$ o%ere *anus(rise (o*-aniilor de (o*edian)i, ,n (on(uren)$ (u erudi)ii -oe)i ai universit$)ilor, a st&rnit gelo1ia a(estora. 3ar -u/li(ului ,i -l$(eau -iesele lui. 6ntr+un *i( *anual de literatur$ -u/li(at ,n 1L9M, 5alladis -amia19C, autorul, (&nd a;unge la tragedie 'i (o*edie, vor/e'te de 2.a:es-eare (a 7de (el *ai *inunat ,n a*/ele genuri8 'i 7unul din (ei *ai -asiona)i dintre noi ,n a 1ugr$vi triste)ea -ri(inuit$ de ,n(ur($turile dragostei8. 73a($ *u+ 1ele ar -utea vor/i engle1e'te + s-une autorul +, ar vor/i ,n %ru*oasa li*/$ a lui 2.a:es-eare8. Prieten (u oa*enii de la (urte, -arti(i-&nd la via)a lor ,n ti*-ul ulti*ei -erioade de do*nie a lisa/etei, 2.a:es-eare 'tia s$ des(rie, tot at&t de /ine (a -asiunile dragostei, 'i a(elea ale a*/i)iei, -re(u* 'i 1/u(iu*ul (elor a%la)i la -utere. 6n)ele-(iunea unui -o-or e al($tuit$ din adev$ruri (o*une ($rora *arii s(riitori au 'tiut s$ le dea o %or*$ deose/it$. 6n)ele-(iunea -o-orului engle1, instin(tiv$, -oeti($ 'i uneori in(onstant$, ,i datorea1$ lui 2.a:es-eare (eea (e -o-orul %ran(e1 le datorea1$ *orali'tilor s$i. >". Anglia lui 2.a:es-eare ,)i a-are toat$ %re*$t&nd de -oe*e 'i de (&nte(e, 'i+)i i*agine1i (u -l$(ere -e (el *ai ne,nse*nat u(eni( sau -e (el *ai si*-lu s$tean din vre*ea a(eea (&nt&nd la viol$ sau (o*-un&nd *adrigale. <$r$ ,ndoial$ ($ nu tre/uie s$ e0ager$* -oe1ia 'i veselia Angliei elisa/etane. >ia)a era as-r$ -entru *ase, la %el 'i (.iar *ai *ult de(&t ast$1i. 2e v$d ,n -iesele lui 2.a:es-eare )$ran(e a(tive, (u nasul ro'u, (are ,n toiul iernii (ar$ g$le)i (u la-te ,ng.e)at 'i au *&inile (r$-ate de la s-$latul ru%$riei grosolane19E. #u toate ($ -re)ul gr&ului (res(use ,n ur*a s($derii valorii aurului, satele
1:' 1:/

0ezaurul zei+ei Pallas adic) al ,n*elepciunii&, de Francis 2eres .luzie, probabil, la cupletul ;7arna<, de la sf+ritul comediei /ove>s /a our>s /ost 'Chinurile zadarnice ale dragostei( ,n care se vorbete de ;laptele care ,nghea*) ,n g)leat)< i de ;nasul rou i Bupuit al 2arianei<. @ac) la acest pasaB din piesele lui Shakespeare s$a g+ndit autorul, el nu e dintre cele mai semnificative pentru ;via*a

su%ereau din (au1a 'o*a;ului, %iind nevoie s$ se edi(te1e s-re s%&r'itul do*niei, ,n 1L97 'i 16O1, dou$ i*-ortante legi (u -rivire la s$ra(i. )@uirii, a ($ror -utere (re'tea, se ar$tau adesea duri, 'i -rigoana religioas$ era de te*ut -entru (ine voia s$ g&ndeas($ ,n *od li/er. 3ar e0istau 'i -ro-rietari (re'tini (are se dovedeau os-italieri 'i /inevoitori. 3o*eniile, (a 'i satele, ,'i satis%$(eau ,n($ ne(esit$)ile -rin -ro-riile lor *i;loa(e. O /un$ gos-odin$, lady sau arenda'$, ,'i %$(ea totul singur$, de la dul(ea)$ -&n$ la lu*&n$ri. 2er/$rile (&*-ene'ti erau -line de %ar*e(= su-ravie)uiau ve(.i tradi)ii -$g&ne, (a de -ild$ dansul de ar*inden (Maypole), ,n ;urul unui st&l- ,*-odo/it (u %lori 'i ra*uri ver1i, (are evo(au sosirea -ri*$verii 'i a -a'telui -ri*itiv. 2$tenii *ontau (o*edii (u *ult$ is(usin)$, (u* ne+a ar$tat at&t de /ine 2.a:es-eare ,n &isul unei nop1i de var(, 'i str$inii re*ar(au ($ engle1ii erau -e atun(i -o-orul (el *ai *u1i(al din lu*e. Nu nu*ai ($ -o+ -orul a(esta a dat (o*-o1itori (a ad*ira/ilul 9Hrd, dar a-roa-e ,n toate (asele se vedeau l$ute, viole, (lave(ine 'i ($r)i de *u1i($. To)i vi1itatorii 'i *ul)i servitori erau ,n stare s$ des(i%re1e un (&nte( 'i s$+'i o(u-e lo(ul ,ntr+un (or de trei sau -atru vo(i. >"". A(est gust -entru -oe1ie 'i *u1i($ -resu-une o edu(a)ie destul de avansat$. a nu li-sea elisa/etanilor. 3u-$ Gin(.ester 'i ton, %ilantro-i /oga)i %ondar$ noi 5ublic )chools2 Rug/H ,n 1L67, HarroR ,n 1L9O. 6n -rin(i-iu '(olile erau gratuite 'i destinate (o-iilor din ve(in$tate, %ondatorul -l$tind salariul ,nv$)$torilor 'i .rana (o-iilor. 2ingurii (are ,'i -l$teau ,ntre)inerea erau (ei str$ini de )inut, a-roa-e ,ntotdeauna %ii de *ari seniori sau de or$'eni /oga)i. Pu)in (&te -u)in str$inii devenir$ *ai nu*ero'i, 'i '(oala %un()iona nu*ai -entru ei, HarroR, de -ild$, r$*&n&nd nu*ai (u -atru1e(i de elevi gratui)i (*ree scholars). du(a)ia ele*entar$ se %$(ea ,n '(oli *i(i (petty schools), *ai ales de %e*ei, (are ,nv$)au -e (o-ii al%a/etul 'i no)iuni ele*entare de s(riere, ele ,n'ile ne'tiind *ai *ult. 3un$ a(eea (o-ilul se du(ea la Brammar )chool, '(oli (onduse, uneori (.iar 'i la )ar$, de adev$ra)i erudi)i. 0istau -e atun(i -&n$ 'i ,n (ele *ai *i(i ora'e din -rovin(ie oa*eni de ,nalt$ (ultur$. 3intre -rietenii %a*iliei 2.a:es-eare, la 2trat%ord+on+ Avon, unul era li(en)iat ,n litere (Master o* Arts) al 5niversit$)ii din O0%ord= un altul (itea latine'te de -l$(ere. "stori(ii literari se *irau odinioar$ de (uno'tin)ele lui 2.a:es-eare, a(tor de (ondi)ie *odest$. 3ar erau (uno'tin)e -e (are le -oseda -e vre*ea a(eea *arele -u/li(, ,n s-e(ial (el din !ondra. 3a($ se r$s%oies( ($r)ile (are au a-ar)inut unor /$r/a)i sau %e*ei de -e a(ele ti*-uri, se v$d *arginile a(o-erite de note s(rise ,n li*/a latin$, tot at&t de re*ar(a/ile -rin serio1itatea %or*ei (&t 'i -rin vigoarea g&ndirii, 'i tre/uie s$ re(uno'ti ($, da($ *etodele 'tiin)i%i(e sunt ast$1i *ai e%i(a(e de(&t -e ti*-ul elisa/etanilor, inteligen)a 'i gustul lor erau su-erioare inteligen)ei 'i gustului -e (are le -osed$, ,n ti*-ul de %a)$, -ersoanele din a(eea'i (las$.

XII CONCLUZII ". A'adar, Anglia -rodu(e, ,n se(olul al B>"+lea, o art$ 'i o literatur$ (are ,i sunt s-e(i%i(e. a a -reluat din Rena'terea euro-ean$ (eea (e se -otrivea geniului s$u, a-oi s+a
aspr) a maselor<.

des-$r)it de (ontinent. Totul a (ontri/uit, -e vre*ea dinastiei Tudor, s+o %a($ *ai insular$J -rogresul li*/ii na)ionale, (onstru()ia unei %lote -uterni(e, ru-tura (u /iseri(a ro*an$. 3a($ (iti* ,n Memoriile lui 2ullH19F relatarea unei a*/asade %ran(e1e la !ondra de la ,n(e-utul se(olului ur*$tor, ne -ute* da sea*a de violen)a 0eno%o/iei engle1e de atun(iJ 7 sigur ($ engle1ii ne ur$s( + s(rie 2ullH +, 'i (u o ur$ at&t de -uterni($ 'i at&t de general$, ($ ai %i tentat s+o tre(i ,n nu*$rul a-titudinilor %ire'ti ale a(estui -o-or. *ai sigur ($+i e%e(tul orgoliului 'i ,n%u*ur$rii sale= -entru ($ nu e0ist$ ,n uro-a un -o-or *ai tru%a', *ai dis-re)uitor, *ai e0altat de ideea -er%e()iunii sale. 3a($ ar %i s$ li se dea (re1are, s-iritul 'i ra)iunea nu se g$ses( de(&t la ei= ei ,'i ador$ toate -$rerile 'i dis-re)uies( o-iniile tuturor (elorlalte na)iuni= 'i nu le vine ni(iodat$ ,n g&nd s$+i as(ulte -e al)ii sau s$ se ,ndoias($ de ei ,n'i'i. 3e alt%el, -rin %elul lor de a %i, ,'i stri($ *ai *ult lor de(&t nou$. i sunt, din -ri(ina asta, la dis(re)ia tuturor (a-ri(iilor lor. 6n(on;ura)i de *are, s+ar 1i(e ($ s+au *oli-sit de ,ntreaga ei nestatorni(ie8. 5nul din se(retele -o-ularit$)ii dinastiei Tudorilor este arta (u (are au %latat -re;ude($)ile insulare 'i orgoliul su-u'ilor lor. "". Auvernarea regilor Tudor a %ost o guvernare de *&n$ %orte, dar %or)a ei nu i+o d$dea ni(i ar*ata, ni(i -oli)ia. 2-ri;inindu+se -e o-inia -u/li($, -e yeomen,i, -e arenda'i, -e negustori, ei au a(a-arat -uterea s-iritual$. Regii <ran)ei 'i ai 2-aniei s+au aliat (u /iseri(a ro*an$ -entru a (rea *onar.ii a/solute= regii Angliei s+au aliat (u -arla*entul -entru a alunga /iseri(a Ro*ei 'i a deveni ei ,n'i'i 'e%i ai unei /iseri(i na)ionale. Ade1iunea lor la Re%or*$ ar %i adus ruina Angliei da($ (ele dou$ *ari -uteri (atoli(e s+ar %i ,n)eles s$ 1dro/eas($ a(est *i( regat. Rivalitatea dintre dinastiile Ha/s/urg 'i >alois a salvat dinastia Tudorilor. Mul)u*it$ dis(ordiilor din uro-a, Anglia a -utut -ra(ti(a -oliti(a 7/alan)ei -uterii8, (are+i este i*-us$ de situa)ia sa 'i (are (onst$ ,n a a)&)a ,*-otriva statului (el *ai -uterni( de -e (ontinent (oali)iile, ($rora ea le adu(e s-ri;inul /og$)iei 'i al %lotelor sale. a nu du(e ,n($, -e vre*ea lisa/etei, o -oliti($ i*-erial$, 'i ni*eni nu+'i i*aginea1$ ,n se(olul al B>"+lea ($ teritoriile de -este o(ean, r&vnite atun(i nu*ai -entru /og$)iile lor, ar -utea deveni ,ntr+o 1i (olonii de -o-ulat. """. >isul ro*an 'i (re'tin al unui i*-eriu euro-ean nu *ai o/sedea1$ la ,n(e-utul se(olului al B>""+lea *in)ile suveranilor. <or)a statului na)ional a devenit singurul s(o- al e%orturilor lor. A(east$ %or)$ ia %or*e diverse. 6n <ran)a 'i ,n 2-ania, -uterea (entral$ se e0er(it$ de %un()ionari, ei ,n'i'i sus)inu)i de solda)i= ,n Anglia, institu)iile lo(ale din evul *ediu 'i+au -$strat ,ntregul -restigiu. Parla*entul, agent de leg$tur$ ,ntre rege 'i o-inia -u/li($ a (o*itatelor, ora'elor 'i satelor, a %ost res-e(tat de dinastia Tudorilor. Henri( al >"""+lea s+a %olosit de -arla*ent -entru a i*-une a((e-tarea re%or*ei sale religioase. lisa/eta a lingu'it -arla*entul s$u (u o st$ruin)$ (are ,ng$duie s$+)i i*agine1i -uterea lui. 6n 1LME, adi($ atun(i (&nd regina era ,n (ul*ea -uterii sale, sir T.o*as 2*it.19L s(rieJ 7Puterea (ea *ai ,nalt$ 'i (ea *ai a/solut$ a regatului Angliei o (onstituie
1:3

2a9imilien de BOthune, duce de Sully 1%!?$1!31& $ remarcabil om de stat francez, ministru al regelui Henric al 76$lea, dup) moartea c)ruia 1!1?& s$a retras din via*a politic) 1:% Sir 8homas Smith 1%13$1%""& $ ,nv)*at i om politic englez. -pera din care se citeaz), "e repu lica )nglorum, a ap)rut postum, ,n 1%#/$1%#3.

-arla*entul, ($(i ori(e engle1 e -resu-us a %i -re1ent a(olo ,n -ersoan$ sau -rin *andat, de la -rin) 'i -&n$ la (el *ai u*il ins din Anglia, ast%el ,n(&t (onsi*)$*&ntul -arla*entului este (onsiderat a %i (onsi*)$*&ntul tuturor8. Pe la s%&r'itul do*niei lisa/etei, -arla*entul devenise (on'tient de %or)a sa 'i (riti(a adus$ a(telor (oroanei, de'i r$*&nea res-e(tuoas$, dovedea li*-ede inde-enden)a 'i autoritatea #a*erei #o*unelor. ">. 6nto(*ai -re(u* %eudalitatea s+a stins ,n ur*a triu*%ului s$u, *onar.ia engle1$ va sl$/i (ur&nd datorit$ to(*ai servi(iilor -e (are le+a adus. Res-e(tul enor* (are ,n(on;urase dinastia Tudorilor era datorat ,n a(eea'i *$sur$ *eritelor -ro-rii ale a(estei %a*ilii, (&t 'i a*intirii nenoro(irilor (are -re(edaser$ ur(area lor -e tron. 3ar du-$ (e+a tre(ut -eri(olul, ,i a%urise'ti -e to)i s%in)ii. #ur&nd, ,n(ura;a)i de ordinea interioar$ restaurat$ de *onar.ie 'i de siguran)a e0tern$ -e (are o garantea1$ ,n a(ela'i ti*- noua -utere *ariti*$ a Angliei 'i ,nvr$;/irile din uro-a, s@uirii 'i or$'enii vor ,n(er(a s$+i i*-un$ regelui voin)a lor e0-ri*at$ -rin -arla*ent. #oroana 'i #a*era #o*unelor vor ;u(a ,n Anglia o *are -artid$, a ($rei *i1$ va %i -uterea su-re*$= i*-ruden)a unei dinastii noi va des(.ide (ale li/er$ -entru vi(toria -arla*entului. ++++++++++++++++++++ Andr Maurois 7storia .ngliei Histoire d'Angleterre, 1967 vol.C

#ART A A #"N# A TR"5M<5! PAR!AM NT5!5"

I IACOB I STUART I PROBLEMA RELIGIOAS

". Regii dinastiei Tudor %useser$ ni'te 1ei na)ionali. #a s$ le %ie -e -la(, su-u'ii lor, (lerul, (.iar 'i e-is(o-ii 'i+au s(.i*/at de *ai *ulte ori religia. !a un (uv&nt de+al lor, seniorii 'i *ini'trii ,'i -uneau %$r$ ,*-otrivire (a-etele -e /utu(. Parla*entul ,nt&*-ina dorin)ele lor uneori (u u*ile (riti(i, alteori *or*$ind, dar nu le res-ingea ni(iodat$. A* ar$tat (are au %ost resorturile a(estei ui*itoare -uteriJ du-$ o lung$ -erioad$ de anar.ie, su-u'ii si*)eau o a-rig$ nevoie de autoritateJ Henri( al >H+lea 'i lisa/eta aveau geniul regalit$)ii 'i un ta(t (are le+a -er*is s$ -revad$, ,n (ea *ai *are -arte a (a1urilor, rea()iile o-iniei -u/li(e. Nu*ai (onsi*)$*&ntul a(esteia a %$(ut -osi/il$ -arado0ala vigoare a unei *onar.ii ne,nar*ate. 83a($ bee*eater+ii196 -alatului -uteau asigura -a1a unei (or$/ii ,n (are vreun no/il r$1vr$tit sau vreun *inistru ,nde-$rtat de la -utere era (ondus la Turn, a(easta se datora %a-tului ($ u(eni(ii din !ondra nu ,n(er(au s$ le s*ulg$ -ri1onierul8. Ni(i suveranul, ni(i #onsiliul -rivat n+ar %i -utut (onstr&nge la su-unere o -o-ula)ie de (in(i *ilioane de su%lete, o/i'nuit$ de se(ole s$ -$stre1e ar*e ,n (as$ 'i antrenat$ ,n *&nuirea ar(ului 'i a s$/iei. 3e la ur(area -e tron a lui Henri( al >""+lea, %or)a dinastiei Tudor nu a %ost o %or)$ *ilitar$, (i una -si.ologi($ 'i senti*ental$. A(est su((es de durat$, (&t 'i su-unerea voluntar$ a -o-orului engle1 aveau s$ dea na'tere ,n *intea su((esorilor lisa/etei unor -eri(uloase ilu1ii. "". 6n 1iua *or)ii reginei ?CF *artie 16OE@, o *are nelini'te (u-rinsese )ara. 2tr$1ile !ondrei erau str$/$tute de -atrule. Marinari -rotestan)i -$r$siser$ -orturile -entru a o-ri ] ,n (a1ul (&nd s+ar %i -rodus ] o inva1ie -a-ist$ venit$ din <landra. 6ndat$ (e se a%l$ ($ "a(o/ al >l+lea, (alvinistul, ur*a s$ des(ind$ din regatul s$u s(o)ian -entru a deveni "a(o/ " al Angliei 'i a uni (ele dou$ (oroane, se resta/ili (al*ul. #$l$toria noului rege ,n(e-&nd de la %rontier$ 'i -&n$ la !ondra a %ost un ne,ntreru-t triu*%. 6n toate satele sunau (lo-otele= ,n ora'e o *ul)i*e entu1iast$ ,l a'te-ta -e suveran ,n -ia)a (entral$= ,n (astele, "a(o/ ", o/i'nuit (u s$r$(ia s(o)ian$, se *inuna de s-lendoarea ser/$rilor. 5n gest al s$u nu %u -e -la(ul -o-orului 'i -roduse nelini'teJ "a(o/, ignor&nd li/ert$)ile engle1e, -orun(i s$ %ie s-&n1urat %$r$ ;ude(at$ un .o) -rins de es(ort$ -e dru*. 3ar ,nainte de a ,nt&lni vreo re1isten)$, el -utea s$ e-ui1e1e vastul %ond de ,n(redere -e (are i+l l$saser$ *o'tenire -rede(esorii s$i. """. ra un /$r/at de trei1e(i 'i 'a-te de ani. 3estul de ridi(ol (a ,n%$)i'are 'i *aniere, li-sit de ori(e distin()ie= vor/ea *ult, dar greoi, 'i li*/a i se ,*-leti(ea ,n gur$. Modul s$u ridi(ol de a vor/i *as(a su/stan)a (elor s-use, (are nu era ni(iodat$ li-sit$ de savoare. 2+a s-us ($ engle1ii, -ro(la*&ndu+l -e "a(o/ 2tuart ur*a'ul lisa/etei Tudor, au ur(at -e tron un (ara(ter %e*inin ,n lo(ul unui (ara(ter *as(ulin. 6ntr+adev$r, -etre(&ndu+'i (o-il$ria ,n *i;lo(ul asasinatelor 'i al (o*-loturilor, "a(o/ 2tuart r$*$sese (u groa1a de oa*eni ,nar*a)i. !eati paci*ici era devi1a sa. Purta .aine v$tuite -entru a se
1:!

6nctori de carne de vit ,n limba englez)& [ porecl) a gardienilor de la 8urnul >ondrei.

3enu*irea de Marea 9ritanie, dese*n&nd unirea Angliei, a 2(o)iei 'i a N$rii Aalilor, a %ost %olosit$ -entru ,nt&ia oar$ ,n *od o%i(ial ,n 17O7. dar unii s(riitori o %olosiser$ (u *ult ,naintea a(estei date ] n.a.

%eri de lovituri de -u*nal 'i (&nd vedea o sa/ie se ,*/oln$vea. 3estul de (ultivat, era ,ns$ *ai (ur&nd un intele(tual de(&t un o* inteligent. Adoles(ent -re(o(e, s(risese versuri, tratate de teologie 'i dou$ ($r)i de do(trin$ -oliti($J !asilikon Doron 'i -rue La+ o* .ree MonarchiesFGH, ,n (are de*onstra ($ regii sunt destina)i de 3u*ne1eu s$ guverne1e, iar su-u'ii s$ as(ulte de ei. Regele era, a'adar, deasu-ra legii, dar tre/uia s$ i se su-un$ 'i el (a s$ %ie un e0e*-lu -entru (eilal)i, ,n a%ar$ doar de (a1uri e0(e-)ionale -e (are era singur ,n *$sur$ s$ le a-re(ie1e. ">. 3o(trin$ orgolioas$, (are se dovedise util$ ,n 2(o)ia -entru a )ine la res-e(t un (ler arogant 'i reduta/il. "a(o/ " venea ,n Anglia -ri*e;dios de (onvins de su-erioritatea lui. 6'i ,n(.i-uia ,n *od sin(er ($ este un teolog genial *enit s$+i du($ -e engle1ii r$t$(i)i -e dru*ul adev$rului. Nu 'tia a+-roa-e ni*i( des-re (ara(terul noilor s$i su-u'i 'i ni(i nu ($uta s$+i ,n)eleag$. #u* veni, ,n(e-u s$ -erore1e ,n adun$rile lor, s$ s-u*ege, s$ se /&l/&ie, a*u1&ndu+'i auditorii, %$r$ s$+'i dea sea*a, (u a((entul s$u s(o)ian. l se a'te-ta s$ %ie 8,n$l)at -&n$ la (eruri (u laude8 -entru elo(ven)a 'i erudi)ia sa. 3ar avea de+a %a(e (u un -o-or (are nu era dis-us s$ as(ulte (u res-e(t un *oralist str$in. >. 3e'i a %ost (res(ut ,n religia (alvin$, noul rege a %$(ut (as$ /un$ (u /iseri(a angli(an$. l su%erise ,n 2(o)ia din (au1a li/ert$)ii de*o(rati(e a -res/iterienilor= nu+l su-$ra %a-tul ($ a g$sit ,n Anglia o /iseri($ (e re(uno'tea o ierar.ie ,n v&r%ul ($reia se a%la regele. lisa/eta i*-usese su-u'ilor s$i un (on%or*is* la %el de riguros (a odinioar$ /iseri(a ro*an$. To)i tre/uiau s$ %a($ o *$rturie de (redin)$ (u -rivire la (ele 8trei1e(i 'i nou$ de arti(ole8= (lerul nu -utea %olosi de(&t #artea de rug$(iuni o%i(ial$, (o*isiile e(le1iasti(e se dovedeau tot at&t de severe (a odinioar$ tri/unalele ro*ane, ,n o(.ii adev$ratului angli(an, Re%or*a n+a ,nse*nat o ru-tur$ (u tre(utul 'i /iseri(a lui r$*&nea -entru d&nsul 8(atoli($8, adi($ universal$. 8Protestantul *i;lo(iu ] s(rie ladH Hut(.inson19M ] renun)ase la -a-is* -entru ($ nu *ai era la *od$, dar ,n ad&n(ul ini*ii sale ,n(lina de -artea a(easta8. 3o(trina angli(an$, (are era a(eea a statului, se vedea ata(at$ -e a*/ele %lan(uri, 'i de (atoli(ii ro*ani, 'i de -uritani. >". 6n -artea a doua a do*niei lisa/etei, (atoli(ii ro*ani su%eriser$ din -ri(ina -rigoanei, -e (are r$1/oiul (u 2-ania 'i (ons-ira)iile ie1ui)ilor au ,n$s-rit+o. Nu aveau a((es la ni(i o %un()ie lo(al$ sau na)ional$= nu aveau voie s$ se ,nde-$rte1e de -$+*&ntul lor %$r$ un -er*is se*nat de ;ude($torul de -a(e. rau su-u'i la a*en1i %oarte grele ?(are ,n realitate nu erau -er(e-ute@ da($ nu asistau la slu;/a religioas$ angli(an$. 5n -reot (are (ele/ra liturg.ia 'i (ei (are+l ad$-osteau -uteau %i (onda*na)i la *oartea groa1ni($ a tr$d$torilor, dar a*enin)area era rareori -us$ ,n -ra(ti($ 'i, ,n *ulte (astele, se *ai g$sea, -rin -oduri, (&te un (a-elan (atoli(. !a ,n(e-utul do*niei lui "a(o/ ", ade-)ii /iseri(ii ro*ane nu *ai al($tuiau de(&t a dou$1e(ea -arte a -o-ula)iei. 5r(area -e tron a %iului
1:"

"arul suveranului ,n limba greac)& i )devrata lege a monarhiilor li ere ,n limba engleza&.
19M

!u(H A-sleH ] so)ia o*ului -olitie antiregalist 4o.n Hut(.inson ?161L^166F@, %e*eie inteligent$ 'i (ult$, (are a l$sat valoroase *e*orii, unele su/ %or*a /iogra%iei so)ului ei.

Mariei 2tuart le ins-ir$ *ari s-eran)e. 2e 'tia ($ ,ntre)inuse (ores-onden)$ (u -a-a 'i ($ era -arti1anul toleran)ei. 6ntr+adev$r, el se o%eri s$ su-ri*e a*en1ile -entru deli(te religioase, dar -use dou$ (ondi)iiJ (atoli(ii s$ de(lare loialitate %a)$ de rege, 'i nu %a)$ de -a-$= s$ renun)e a %a(e -ro1eli)i. #ondi)iile nu erau (o*-ati/ile (u o (redin)$ sin(er$ 'i (ur&nd de(e-)ia (atoli(ilor deveni at&t de *are ,n(&t *ul)i dintre ei ,n(e-ur$ s$ (o*-lote1e ,*-otriva regelui >"". 3intre a(este (o*-loturi, (el *ai -eri(ulos a %ost (ele/rul 8(o*-lot al -ra%ului de -u'($8 ?16OL@. 2(o-ul era s$ u(id$ ,n a(ela'i ti*- -e rege, -e lor1i 'i -e *e*/rii #a*erei #o*unelor (are s+ar %i a%lat a(olo, arun(&nd ,n aer #a*era !or1ilor ,n (li-a (&nd se vor %i adunat to)i. Protestan)ii, %iind li-si)i ast%el de 'e%ii lor, o r$s(oal$ (atoli($ ar %i avut 'ans$ de reu'it$, )in&nd sea*a de iner)ia *aselor. Prin (alitatea vinova)ilor 'i -rin *etodele %olosite, (o*-lotul ne a*inte'te de terori'tii ru'i de la s%&r'itul se(olului al BlB+lea. #on;ura)ii erau gentilo*i. #el *ai (ele/ru dintre ei, AuH <aR:es, *ilitant (atoli(, ,nv$)ase ,n ti*-ul (a*-aniei din <landra *e'te'ugul de a s$-a tran'ee 'i tuneluri. AuH <aR:es 'i -rietenii s$i ,n(e-ur$ -rin a ,n(.iria o -ivni)$ ,n %a)a -arla*entului, dar (ur&nd des(o-erir$, din ,nt&*-lare, o ,n($-ere situat$ e0a(t su/ #a*era !or1ilor, (eea (e+i s(utea -e ei s$ *ai sa-e o galerie. 3u-$ (e ,n(.iriar$ ,n($-erea a(eea, aduser$ o *ul)i*e de /utoia'e (u -ra% de -u'($ -e (are le a(o-erir$ (u vreas(uri, 'i atentatul ar %i reu'it (u siguran)$ da($ (ons-iratorii n+ar %i so(otit ne(esar s$ averti1e1e -e (&)iva dintre -arti1anii lor, -entru a organi1a r$s(oala (are ur*a s$ ai/$ lo( du-$ e0-lo1ie. 5nul din (ei ($rora li s+a ,n(redin)at se(retul se g&ndi ($ era de a sa datorie s$ in%or*e1e st$-&nirea. AuH <aR:es r$*ase singur, -lin de (ura;, (a s$ a-rind$ %itilul la *o*entul sta/ilit= el %u arestat ?la L noie*/rie 16OL@ 'i e0e(utat. O dat$ (u el -ierir$ 'i (o*-li(ii s$i, -re(u* 'i stare)ul ie1ui)ilor engle1i, Aarnet, (are %u a(u1at ($ a dat ideea (ri*ei. 2e -are ($ a(u1a)ia nu era ,nte*eiat$= HenrH Aarnet nu -$($tuise de(&t -rin t$(ere, dar indignarea st&rnit$ de des(o-erirea unui atentat at&t de grav 'i (are era (&t -e a(i s$ reu'eas($ ,i %$(u -e to)i (atoli(ii *ai sus-e()i (a ori(&nd. Nu nu*ai ($ au %ost de($1u)i din dre-turile lor (ivi(e, dar au 'i %ost de(lara)i nede*ni s$ e0er(ite -ro%esiunile de avo(at 'i *edi( 'i (.iar s$ gire1e /unurile (o-iilor lor *inori. 8#o*-lotul -ra%ului de -u'($8 a atras du-$ sine, -entru o vre*e ,ndelungat$, -r$/u'irea (atoli(is*ului ,n Anglia. 6n *intea oa*enilor -a-is*ul se aso(ia (u su*/rele i*agini ale (o*-lotului (ontra siguran)ei statului= ti*- de un se(ol, ori(e o* -oliti(, ori(e suveran sus-e(tat ($ are vreo leg$tur$ (u Ro*a era (onda*nat de o-inia -u/li($. >""". 3a($ /iseri(a angli(an$ tre/uise, -e unul din %lan(urile sale, s$ se a-ere de (atoli(i, -e (el$lalt avea de ,ndurat asaltul -uritanilor. Puritanis*ul era *ai -u)in o do(trin$ 'i *ai (ur&nd o stare de s-irit a a(elora (are voiau s$ 8-uri%i(e8 /iseri(a nu nu*ai de ori(e (onta(t (u Ro*a, (i 'i de o/i(eiurile ro*ane. 6ndat$ du-$ venirea lui "a(o/ ", -astorii -uritani i+au -re1entat o -eti)ie. i (ereau dre-tul -entru %ie(are o* al /iseri(ii de a .ot$r, el ,nsu'i da($ s$ -oarte un sti.ar al/= su-ri*area se*nului (ru(ii la /ote1uri, a ,n(lin$rii (a-ului (&nd se -ronun)a nu*ele lui "isus, a genu%le0iunii ,n %a)a altarului, a verig.etei la (ele/rarea ($s$toriei= 'i, ,n s%&r'it, stri(ta res-e(tare a du*ini(ii. Al)ii, *ai radi(ali, doreau des%iin)area e-is(o-ilor 'i (rearea unei /iseri(i -res/iteriene

du-$ *odelul /iseri(ii s(o)iene. 5n al treilea gru- era (o*-us din inde-enden)i, (are (ereau dre-tul -entru %ie(are o* s$+'i aleag$ singur dog*ele. To)i aveau (a tr$s$tur$ (o*un$ o -ro%und$ 8aversiune -entru veselie8, o 8dragoste -asionat$ -entru li/ert$)ile (ivi(e8, gustul vie)ii si*-le 'i al unui (ult %$r$ str$lu(ire. Puritanii aveau oroare de -oe1ia italieni1at$ 'i sen1ual$ a Rena'terii elisa/etane. ra de vin$ s&ngele sa0onD #li*atulD >eselia *editeranean$ era -entru ei un *otiv de *irare 'i de s(andal. Nu ($ n+ar %i %ost sensi/ili la o anu*it$ -oe1ie, dar -re%erau -oe1ia (le1iastului 'i a -sal*ilor (elei a lui 2-enser 'i a lui 2.a:es-eare. 3$deau (o-iilor lor nu*e de -atriar.i sau de r$1/oini(i e/rei, ,'i 1i(eau unul altuia 8%rate (utare8 sau 8sor$ (utare8 'i (redeau a %i noul -o-or al lui 3u*ne1eu, ,ns$r(inat s$+i e0ter*ine -e a*ale(i)ii199 de la (urte. #itirea -er*anent$ a 9i/liei ,i %$(ea s$ tr$ias($ ,ntr+un vis (ole(tiv 'i su*/ru, adesea no/il. i (onda*nau tea+ trul, aveau oroare de -$(at, *ai ales de (el tru-es(, se ,*/r$(au (u o *odestie voit de*odat$ 'i se r$deau -e (a- (a s$+'i arate dis-re)ul %a)$ de (urte1anii (u -eru(ile /u(late. Pe s(urt, erau tri'ti, one'ti, insu-orta/ili 'i d&r;i. "B. !a ,n(e-utul do*niei lui "a(o/, -uritanii %$(eau -arte din /iseri(a na)ional$ 'i s-erau s$+'i i*-un$ do(trina lor. 2+a organi1at o (on%erin)$ la Ha*-ton #ourt, su/ -re'edin)ia regelui, -entru a e0a*ina -eti)ia lor. "a(o/ " lu$ -arte (u -l$(ere la a(east$ dis(u)ie teologi($ -&n$ ,n (li-a (&nd au %ost -ronun)ate (uvintele presbiterian 'i sinod. le tre1eau -eni/ile a*intiri ,n *intea lui. 83a($ dori)i o /iseri($ -res/iterian$ ] s-use el ], ea se -otrive'te tot at&t de /ine (u *onar.ia (a 3u*ne1eu (u diavolul... Ori(e 4a(:, Gill sau To* va -utea s$ (riti(e a(tele *ele. 4a(: va s-uneJ UA'a tre/uie s$ %ieV, 'i Gill va r$s-undeJ UNu, ar tre/ui sa %ie ,n %elul $staV8. Ii, lu&ndu+'i -$l$ria (a s$ ridi(e 'edin)a, )i-$J 82e 'tie (u* au tratat+o -e /iata doa*n$, *a*a *ea, 'i -e *ine ,nsu*i ,n ti*-ul *inorit$)ii... 6n(.ei de(iJ %$r$ e-is(o-i, ni(i rege... 3a($ asta+i tot (e are de s-us -artida voastr$, a* s+o siles( s$ se (on%or*e1e sau a* s+o alung din )ar$8. Prin dis(ursul a(esta, el a trans%or*at (earta religioas$ ,ntr+o (eart$ -oliti($. Puritanii ,nv$)aser$ din 9i/lie ($ (ei (redin(io'i tre/uie s$ *ilite1e -entru (redin)a lor 'i ($ datoria %ie($rui o* (are (unoa'te adev$rul este de a+l %a(e s$ ,nving$. Ii -entru ($ ,i (onstr&ngea s+o %a($, o vor ,n(er(a -&n$ 'i ,*-otriva voin)ei regelui. 6n 16OF el a tre/uit s$ -orun(eas($ e0-ul1area din /iseri($ a trei sute de -astori -uritani (are re%u1au s$ res-e(te ritualul angli(an. B. 6n(e-&nd din a(est *o*ent tre/uie s$ se disting$ ,n (lerul engle1 trei gru-$riJ o gru-are a 3naltei biserici, (ea *ai -u)in ,nde-$rtat$ de /iseri(a ro*an$ 'i (are a((e-t$ ritualul i*-us de dinastia Tudorilor= o gru-are -res/iterian$, ne(on%or*ist$, (are r$*&ne ,n s&nul /iseri(ii, dar dore'te s+o re%or*e1e= 'i o gru-are inde-endent$, sau 8(ongrega)ionalist$8, (are (onda*n$ ,n a(ela'i ti*- e-is(o-atul angli(an 'i sinodul -res/iterian. "nde-enden)ii re%u1au s$ re(unoas($ o /iseri($ de stat, %ie de ti- engle1, %ie de ti- s(o)ian. 9iseri(a era -entru ei un gru- de (re'tini uni)i nu*ai din -ro-ria lor voin)$. 5nii dintre ei, din res-e(t %a)$ de li/ertatea individual$, *ergeau -&n$ la su-ri*area /ote1ului (o-iilor, -entru a nu *ai /ote1a de(&t adul)i ,n stare s$ (read$J a(e'tia erau /a-ti'tii.
1::

1opor amintit ,n 6echiul testament, duman al evreilor.

B". i*-ortant s$ se ,n)eleag$ ($ -entru -rotestan)ii inde-enden)i nu *ai e0ista atun(i ni(i o s-eran)$ s$ *ai -ra(ti(e ,n lini'te (redin)a lor da($ r$*&neau ,n Anglia. Mul)i aleser$ e0ilul 'i, ,n 16OM, e*igrar$ ,n Olanda, dar 'i a(olo ere1ia din ;urul lor ,i nelini'ti -e (ei *ai e0igen)i. 6n 16CO (&)iva se ,ntoarser$ din Olanda 'i venir$ la 2out.a*-ton, -entru a se ,*/ar(a de ,ndat$ -e May*lo+er, (are tre/uia s$+i trans-orte ,n A*eri(a. Pri*ii -elerini au %ost ,n nu*$r de o sut$ doi. 2e g&ndeau s$ se sta/ileas($ -e la %rontiera de nord a teritoriului #o*-aniei >irginia= v&nturile 'i (urentele *arine ,i silir$ s$ de/ar(e *ai la nord, ,n regiunea (are se nu*e'te ast$1i Noua+Anglie. 6n anii (are au ur*at 'i (are au %ost -u)in %avora/ili -entru -uritani ,n Anglia, *ii de e*igran)i au venit du-$ ei 'i, ,n noua lor )ar$, oa*enii a(e'tia (are au -re%erat e0ilul ,n lo(ul ere1iei au ,nte*eiat, du-$ (u* era de a'te-tat, o teo(ra)ie.

II PRIMELE CONFLICTE DINTRE REGE I PARLAMENT

". 6ntre (urtea lui "a(o/ " 'i -arla*entul s$u nu e0ista ni(i o tr$s$tur$ (o*un$. #urtea, %rivol$, des%r&nat$, (ol($ia de s(andaluri, -rintre (are adulterele erau (ele *ai *$runte. Regele, o* sla/ 'i tandru, nu se -utea li-si de %avori)i, ale'i *ai (ur&nd du-$ %ar*e(ul o/ra1ului de(&t du-$ (alit$)ile lor de oa*eni de stat. Trata (u ei tre/urile (ele *ai serioase nu la *asa #onsiliului, (i la s%&r'itul unui su-eu sau al unei -artide de v&n$toare. !a ,n(e-utul do*niei sale avu ,n)ele-(iunea s$+l -$stre1e -e l&ng$ el -e Ro/ert #e(il ?-e (are+l %$(u (onte de 2alis/urH@ 'i (&)iva dintre (ei *ai /uni s%etni(i ai lisa/etei= dar ,n(et, ,n(et, -uterea tre(u ,n *&inile %avoritului Ro/ert #arr ?(are deveni (onte de 2o*erset@, a-oi ia Aeorge >illiers, /$iat de dou$1e(i 'i doi de ani, ,n(&nt$tor, s$ra(, de %a*ilie /un$, ales ,ntr+un *od %oarte (ini( de ($tre ar.ie-is(o-ul de #anter/urH 'i alia)ii s$i (a s$ ia lo(ul lui 2o*erset. >illiers atrase i*ediat -rivirile lui "a(o/. Pa+ .arni(, gentilo* al #a*erei, (avaler al Ordinului 4aretierei, /aron, vi(onte, *ar(.i1, lord+*are a*iral, a-$r$torul (elor #in(i Porturi, du(e de 9u(:ing.a*, *inistru %avorit al lui "a(o/ ", a-oi al %iului s$u #arol ", 8ni(iodat$ nu s+a v$1ut ] s-une #larendon ] un /$r/at (are s$ %a($ at&t de re-ede (arier$, ni(i s$ se ridi(e ast%el, -rin si*-la sa %ru*use)e, la (ele *ai ,nalte %un()iuni ,n stat8. #ores-onden)a dintre 9u(:ing.a* 'i "a(o/ " arat$ ui+ *itoarea %a*iliaritate (u (are su-usul ,l tratea1$ -e suveran. u'or de i*aginat groa1a -e (are tre/uie s+o %i ins-irat a(east$ (urte vesel$ 'i -utred$ gravilor (avaleri (are, (a 'i -e vre*ea lisa/etei, re-re1entau atun(i ,n -arla*ent -e yeomen, i 'i -e or$'enii din Anglia. A(e'ti de-uta)i de -rovin(ie nu %useser$ (oru-)i de via)a !ondrei. i erau ?s-une TrevelHanCOO@ ur*a'ii nenu*$ratelor genera)ii 8(are au dus o via)$ s$n$toas$ la )ar$, (are au (unos(ut (ultura elisa/etan$ 'i au %ost ins-ira)i de religia -uritan$8. Asu-ra lor (urtea nu avea ni(i o in%luen)$. i nu r&vneau -osturi= 'tiau ($ regele n+are alt$ %or)$ ar*at$ de(&t 8(etele antrenate8 sau *ili)iile (o*itatelor, (are ,*-$rt$'eau -$rerile -arla*entului. "nsensi/ili la %avoruri 'i nete*$tori, ei %oloseau (u *&ndrie -rivilegiul de a /la*a ad*i+
'??

Aeorge 2. 8revelyan 1#"!\1:!'& [ istoric englez de orientare liberal).

nistra)ia regal$ 'i, du-$ o 'edin)$ ,n (are s-useser$, ,n toat$ li/ertatea, (eea (e g&ndeau des-re du(e 'i (.iar des-re rege, se ,ntor(eau a(as$ -e ;os, %$r$ %ri($, de la Gest*inster ,n #itH, -entru ($ se si*)eau a-$ra)i ,*-otriva r$1/un$rilor (ur)ii de *uta, dar a(tiva (o*-li(itate a or$'enilor 'i a u(eni(ilor din !ondra. "". 5nui -arla*ent at&t de (on'tient de datoriile 'i de %or)a sa, "a(o/ " voia ,n *od naiv s$+i i*-un$ ideile sale (u -rivire la dre-tul divin 'i ereditar al regilor. Teorie nou$ ,n Anglia, ,n (are, ori de (&te ori o (erea salvarea -atriei, alegerea de ($tre #onsiliu, a-oi de ($tre -arla*ent tre(ea -este -rin(i-iul eredit$)ii. "a(o/ ", s-irit logi(, voia s$ %a($ din *onar.ie un siste* (oerent= ,n a(east$ /ine(uv&ntat$ )ar$ a in(oeren)ei, eraJ un *i;lo( sigur de a %a(e *onar.ia i*-o-ular$. 3a($ i s+ar da (re1are regelui teolog, nu nu*ai ($ un rege, uns 'i ,n(oronat, devenea un -ersona; sa(ru, dar, to)i viitorii regi %iind ale'i dinainte 'i (onsa(ra)i de 3u*ne1eu, -arla*entul nu *ai avea alt(eva de %$(ut de(&t s$ ,nregistre1e .ot$r&rile divine. Regele era r$s-un1$tor %a)$ de 3u*ne1eu, dar nu %a)$ de su-u'ii s$i. l nu era su-us legii, -entru ($ legea era el. 6$ex est Lex6. A(east$ do(trin$, -e (are "a(o/ " o o-usese odinioar$ (u su((es -reten)iilor /iseri(ii s(o)iene, ;igni #a*era #o*unelor. """. #a*era #o*unelor o-use siste*ului a/stra(t al regelui tradi)ia engle1$. a nu -retindea ,n($ s$ e0er(ite (ontrolul asu-ra a(telor -uterii e0e(utive. 6n a%ar$ de (a1urile de tr$dare, *ini'trii nu %useser$ ni(iodat$ r$s-un1$tori ,n %a)a -arla*entului= a(tele lor de ad*inistra)ie nu de-indeau de -arla*ent. 3ar -rin(i-iile generale du-$ (are va %i gu+ vernat$ na)iunea ?adi($ legile@ nu tre/uiau s$ %ie enun)ate de(&t 8de #oroan$ ,n Parla*entul s$u8, a(este legi %iind o/ligatorii -entru regele ,nsu'i, -entru *ini'trii s$i 'i -entru #onsiliul s$u. Nin&nd sea*a nu*ai de (onsidera)ii de dre-t teoreti(, (ele dou$ te1e, at&t a(eea a *onar.i(i a/solute (&t 'i a(eea a *onar.iei li*itate, -uteau %i sus)inute. Parla*entul, (a 'i (oroana, (onstituia o re-re1entan)$ a suveranit$)ii -o-ulare 'i, su/ dinastia Tudorilor, *onar.ul e0-ri*ase adesea *ai /ine -$rerile -o-orului de(&t #a*era #o*unelor. 6n -ra(ti($ ,ns$ era ne(esar (a a(est (on%li(t s$ %ie re1olvat. 5n regi* -oliti( nu este via/il de(&t da($, l$s&nd %or)elor reale ale )$rii -osi/ilitatea de a se e0-ri*a, (onsa(r$ ,n a(ela'i ti*- o -utere su-re*$ ,n stat, (are s$ -oat$, la *o*entul de(isiv, s$ ai/$ ulti*ul (uv&nt. 82uveranitatea ] va s-une *ai t&r1iu Ho//esCO1 I nu -oate %i divi1at$8. ">. #&r*uirea res-e(t$ li/ertatea (et$)enilor ,n *$sura ,n (are are nevoie de (onsi*)$*&ntul lor -entru -er(e-erea veniturilor sale. Regele <ran)ei a devenit un suveran a/solut -entru ($ a -utut statorni(i un /ir -er-etuu. lisa/eta %usese (u at&t *ai -uterni($ (u (&t reu'ise s$ %ie *ai e(onoa*$ 'i (u (&t reali1ase *ai *ulte resurse e0(e-)ionale datorate is-r$vilor lui 3ra:e 'i ;e%uirii (o*orilor s-aniole. "a(o/ ", (are ,ntre)ine o (urte -rea str$lu(it$ 'i+i (o-le'e'te (u daruri -e %avori)ii s$i, nu -oate %i de(&t un suveran (.eltuitor, de(i vulnera/il. 8To)i regii ] s-une un (onte*-oran ] arun($ /anii -e %ereastr$ ,n 1iua ,n(oron$rii lor= a(esta e -ri*ul (are+i arun($ ,n %ie(are 1i8. Austul s$u,
'?1

8homas Hobbes 1%#/\1?":& [ celebru filozof materialist.

(u totul %e*inin, -entru /i;uterii ,l (ost$ uneori -&n$ la trei1e(i 'i 'a-te de *ii de livre -e an, ,n ti*- (e nu (onsa(r$ de(&t dou$1e(i 'i 'a-te de *ii de livre -entru ar*at$. 6n 161F ,i tre/uie o sut$ (in(i1e(i 'i (in(i de *ii de livre -entru (.eltuielile (asei= lisa/eta, ,n 16O1, se *ul)u*ise (u dou$1e(i 'i 'a-te de *ii. #.iar da($ ar %i %ost e(ono*, (re'terea -re)urilor ar %i %ost su%i(ient$ (a s$+l -un$ ,n ,n(ur($tur$. ?5n dineu al #a*erei ,nstelate (ost$ vistieria, -entru a(ela'i nu*$r de oas-e)i, dou$ livre ,n 1LOO, dou$1e(i de livre ,n 16OO.@ la(o/ " (.eltuie'te, evit&nd ori(e r$1/oi, 'ase sute de *ii de livre -e an, iar venitul s$u nu se ridi($ de(&t la (ir(a -atru sute (in(i1e(i de *ii de livre, din (are o sut$ -rovin din -unnage and 5oundage, dre-turi %i0e asu-ra l&nii 'i a -ieilor, -e (are -arla*entul 'i+a luat o/i(eiul de a le vota -entru ,ntre)inerea regelui. #u* s$ (o*-lete1i a(est venitD Regele ,n(ear($ e0-ediente= soli(it$ daruri voluntare= (onstr&nge -e -ro-rietarii (are re%u1$ s$ intre ,n (ategoria (avalerilorCOC, din (au1a o/liga)iilor -e (are le in(u*/$, s$+i verse o su*$ *are -entru a %i s(uti)i= vinde -$'uni= vinde le*nele din -$durile statului. 6n s%&r'it, -ro-une -arla*entului the Breat ompact, Marele #ontra(t, -otrivit ($ruia regele ar renun)a la toate ve(.ile sale -rivilegii %eudale ,n s(.i*/ul vot$rii -e via)$ a dou$ sute de *ii de livre. Parla*entul re%u1$ (o*-ro*isul= regele ,l di1olv$. Ti*- de 1e(e ani, din 1611 -&n$ ,n 16C1, -arla*entul nu va *ai %i (onvo(at ?,n a%ar$ de (&teva s$-t$*&ni ,n 161F@. #oroana va -utea tr$i %$r$ elD 2olu)ia -ro/le*ei suveranit$)ii de-inde de r$s-unsul la a(east$ ,ntre/are. >. #a s$ tr$ias($ %$r$ /ani, un rege tre/uie s$ tr$ias($ ,n -a(e. A(easta era 'i dorin)a (ea *ai %ier/inte a -a'ni(ului la(o/ ". 6n 16OF a ,n(.eiat -a(e (u 2-ania, o -a(e %$r$ glorie, dar 'i %$r$ u*ilin)$. 2-ania re(uno'tea engle1ilor ,ntreaga li/ertate de naviga)ie -e *$rile euro-ene= engle1ii nu renun)au la li/ertatea o(eanelor. Ni*i( nu era re1olvat, ni+ *i( nu era (o*-ro*isCOE. #&nd lordul #e(il *uri ,n 161C, o dat$ (u el dis-$ru din #onsiliul regal 'i -ruden)a elisa/etan$. Ni*eni nu *ai -$rea s$ (on(ea-$ ($ era -osi/il$ -ro*ovarea unei -oliti(i de *i;lo(, (are s$ nu %ie ni(i s%idare, dar ni(i su-unere, %a)$ de 2-ania. Ti*- de (&)iva ani -artidul antis-aniol (re1u ($ /iruie. A %ost eli/erat din Turnul !ondrei unul din veteranii r$1/oaielor elisa/etane, sir Galter Raleig., -e (are "a(o/ " ,l ,n(.isese -entru un i*aginar (o*-lot. 3u-$ treis-re1e(e ani de (a-tivitate, Raleig., (are dorise dintotdeauna -entru )ara sa un i*-eriu, tre(u deodat$ din ,n(.isoare -e -untea unei nave 'i, din ordinul regelui, se ,ndre-t$ s-re AuHana, de unde tre/uia s$ adu($, a'a (u* %$(use odinioar$ 3ra:e, ni'te (o*ori %a/uloase. 3ar Raleig., -rost e(.i-at, li-sit de s-ri;in serios, %u ,nvins de s-anioli, a-oi, 8du-$ (e a/ia tr$sese o gur$ de aer *arin ,n -ie-t, -e dru*ul dintre te*ni)$ 'i *oarte8, %u de(a-itat de rege -entru a lini'ti 2-ania. Aeorge >illiers, du(e de 9u(:ing.a*, (are ur*ase lui 2o*erset ,n gra)iile regelui, se l$s$ sedus, la r&ndul s$u, de a*/asadorii s(urialului. Prin)ul Henri( *uri, 'i noul *o'tenitor al tronului, #arol, -$rea un -rotestant *ai -u)in %er*.

'?'

Hn secolul al 5677$lea <cavaleri< ,nsemna categoria posesorilor de moii vasali direc+i ai suveranului.
COE

A(east$ a-re(iere ,ng$duitoare asu-ra -$(ii din 16OF nu este unani*$. #onte*-oranii, (a 'i *ul)i istori(i, au ;ude(at+o (a o a/andonare a intereselor (o*er(iale %unda*entale ale Angliei.

>". !u-tele religioase de -e (ontinent tre1eau -e atun(i la -uritanii engle1i violentele -asiuni -e (are le sus(it$ totdeauna ,ntr+o )ar$ a%a(erile e0terne atun(i (&nd -artidele ,'i ,n(.i-uie ($ des(o-er$ ,n a(estea i*aginea lu-telor lor interne. 6n 161M a ,n(e-ut ,n uro-a (entral$ *arele r$1/oi denu*it *ai t&r1iu r$1/oiul de trei1e(i de ani, -rin (are (asa de Austria, s-ri;init$ de 2-ania, se str$duia s$ resta/ileas($ unitatea i*-eriului 'i .ege*onia /iseri(ii ro*ane. Husi)ii din 9oe*ia, asu-ri)i, se -useser$ su/ as(ultarea t&n$rului ele(tor -alatinCOF, (are se ($s$torise (u %er*e($toarea %ii($ a lui "a(o/ ", -rin)esa lisa/eta. Ata(at ,n (ele dou$ regate ale sale de -rin)ii (atoli(i, ele(torul (eru a;utor so(rului s$u. O-inia -u/li($ engle1$ ,l sus)inea 'i re(la*a solda)i -entru Palatinat. #&t -rive'te -uritanii, ei ar %i e1itat s$ anga;e1e Anglia ,ntr+o (a*-anie ,n 9oe*ia, )ar$ (are li se -$rea (a* oriental$, de-$rtat$, ne(unos(ut$. 3ar erau gata s$ a-ere Rinul. Pentru a(easta, ar %i tre/uit *ai ,nt&i s$ ,*-iedi(e -e s-anioli s$ de/ar(e ,n N$rile de 4os, de(i s$ -osede o %lot$ tot at&t de -uterni($ (u* %usese odinioar$ (ea a lui 3ra:e. Or, "a(o/ " negli;ase s$+'i -reg$teas($ %or)e. <$r$ -arla*ent, %$r$ /ani, era li-sit 'i de nave. O dragoste -rea naiv$ -entru -a(e l+a dus, (u sau %$r$ voia lui, s$ %a($ ;o(ul -rin)ilor *ai -u)in -a'ni(i. Pentru a -reg$ti un r$1/oi ,*-otriva 2-aniei, sau *ai (ur&nd -entru a da i*-resia s-aniolilor ($+l -reg$te'te, "a(o/ " tre/ui, ,n s%&r'it, ,n 16C1, s$ (onvoa(e -arla*entul. >"". 6ntre un -arla*ent, (are 'tia ($+i (onvo(at (u -$rere de r$u, 'i un rege (are nu (redea ,n dre-turile -arla*entului, (on%li(tele erau inevita/ile. Parla*entul su/ordon$ votarea su/sidiilor re-ar$rii -re;udi(iilor. 2e (o*iseser$ nenu*$rate a/u1uriJ v&n1$ri de *ono-oluri (o*er(iale 'i de %un()ii -u/li(e, *ituirea ;ude($torilor. #an(elarul 9a(on8COL, un /$r/at e0tre* de (a-a/il, dar %ire sla/$, %$(ut )a- is-$'itor, se re(unos(u vinovat de (oru-)ie, %u (onda*nat la se(.estrarea tuturor /unurilor sale 'i di1gra)iat. ra -ri*ul impeachment al unui *are o* de stat de la 1FL9 -&n$ atun(i 'i o dovad$ (lar$ a inde-enden)ei #a*erei #o*unelor. a voia s$ intervin$ 'i ,n a%a(erile e0terne. <oarte -rotestant$, #a*era dorea, din -asiune religioas$, r$1/oi (u 2-ania 'i o (a*-anie ,n Palatinat. Regele nu voise de(&t s$ a*enin)e 2-ania= i+ar %i %ost groa1$ s$+'i -un$ a*enin)area ,n -ra(ti($. 6*-reun$ (u %avoritul s$u, 9u(:ing.a*, -reg$tea un nou -roie(t de ($s$torie s-aniol$, de ast$ dat$ -entru %iul s$u #arol 'i s-era ($ unul din arti(olele (ontra(tului va %i restituirea Palatinatului ginerelui s$u. Parla*entul e0-ri*&ndu+'i groa1a %a)$ de a(east$ -oliti($ de (o*-ro*is, regele ,i aduse la (uno'tin)$ ($ ,naltele a%a(eri de stat nu sunt de resortul s$u. !a (are -arla*entul ,i re-li($J 8li/ert$)ile, i*unit$)ile 'i -rivilegiile -arla*entului sunt o ve(.e 'i indis(uta/il$ *o'tenire a su-u'ilor engle1i, 'i tre/urile grele 'i urgente re%eritoare la rege, stat, a-$rarea regatului 'i a /iseri(ii Angliei (onstituie su/ie(te (e+i revin 'i ur*ea1$ a %i -use ,n dis(u)ia lui8. Pre+ ten)iile a(estea ,l (ontrariar$ at&t de *ult -e rege ,n(&t ru-se din registrul de deli/er$ri %oaia -e (are era (onse*nat te0tul a(esta, alung$ -arla*entul 'i -orun(i arestarea a 'a-te dintre *e*/ri s$i, -rintre (are 'i 4o.n PH*, unul din autorii %oii ru-te, 'i unul dintre a(eia (are (&'tigaser$ (ea *ai *are autoritate ,n #a*er$. 3u-$ (are tri*ise -e #arol 'i -e 9u(:ing.a* ,n 2-ania s+o (u(ereas($ -e in%ant$ ?%e/ruarie 16C1@.
COF
'?%

<rederi( al >+lea, -rin(i-e ele(tor al Palatinatului Renan ?1O1O^16EC@.

0ste vorba de Francis Bacon 1%!1\1!'!&, celebrul filozof.

>""". Nu e0ist$ le(tur$ *ai uluitoare de(&t s(risorile (o*une adresate de #arol 'i 9u(:ing.a* lui "a(o/ " ,n ti*-ul ($l$toriei lor. 2e -oate o/serva (ara(terul -ersonal 'i -ueril al ori($rei -oliti(i de %avorit. #ei doi /$ie)i ro*an)io'i -le(aser$ deg.i1a)i. "i s(riau regeluiJ 6Dear Dad and Bossip...6 JKL 'i se*nauJ 6Dour baby and your dog...6, #arol %iind (o-ila'ul 'i 9u(:ing.a* (&inele. la(o/ " (ores-onda (u -a-a, ($ruia ,i -ro*itea, da($ 2%&ntul+2(aun autori1a ($s$toria s-aniol$ %$r$ a+i i*-une (ondi)ii religioase -rea as-re, s$+i trate1e -e (atoli(ii engle1i (u *odera)ie. Pro*isiune de*n$ de laud$, dar -e (are nu era ,n -uterea lui s+o )in$. Pa-a r$s-unse (er&nd, (a atun(i (&nd se vor na'te (o-ii din a(east$ ($s$torie, s$ li se dea doi(i (atoli(e. 3ar *isiunea engle1$ ,i e0as-era -e s-anioli -rin orgoliul 'i *anierele sale. 2ir d*und >erneH, (are+l ,nso)ea -e -rin) ,n 2-ania, -$l*ui un -reot s-aniol 'i regele 2-aniei invit$ (u toat$ as-ri*ea -e 9u(:ing.a* s$ tri*it$ ,na-oi ,n Anglia ,ntreaga sa suit$ -rotestant$. Nego(ieri duse -e tonul a(esta nu se -uteau ter*ina de(&t -rintr+un e'e(. la(o/ su%erea ($ este des-$r)it de %avoritul s$u 'i ($ 8tr$ie'te o via)$ trist$ de v$duv8. 6n o(to*/rie 16C1 re(.e*$ -e 8(o-ila'ul 'i -e (&inele s$u8. !o(uitorii !ondrei %ur$ at&t de ,n(&nta)i de a(east$ ru-tur$ 'i de a+l vedea -e -rin)ul lor ,ntor(&ndu+se 8,n($ (eli/atar 'i ,n($ -rotestant8, ,n(&t ,i %$(ur$ lui #arol 'i *entorului s$u o -ri*ire entu1iast$. A(la*a)iile lor au %ost su%i(iente (a s$+l arun(e -e 9u(:ing.a* ] *inte u'urati($ 'i -lin$ de vanitate ] ,n ta/$ra antis-aniol$. 3eodat$ %avoritul detestat deveni (ondu($torul -o-ular, /un s$ stea ,n %runtea unui r$1/oi dorit de engle1i. Parla*entul ,nsu'i de(lar$ ($ 8ni(iodat$ un /$r/at nu a /ine*eritat at&t de la rege 'i -atria sa8. "a(o/, (u toat$ dragostea lui de -a(e, tre/ui s$ (ede1e. 6n(e-&nd din a(east$ -erioad$ 'i -&n$ la *oartea lui "a(o/ ?16CL@, /a (.iar 'i ,n -ri*ii ani de do*nie ai lui #arol, 9u(:ing.a* a avut -uterea unui rege %$r$ s$ ai/$ 'i -ruden)a lui.

III BUCKINGHAM I CAROL I ". #ine -rive'te atent, ,n -ortretele lui >an 3H(:, tristul 'i %ru*osul (.i- al lui #arol " se *ir$ *ai -u)in de nenoro(irile (are au dat -este d&nsul. 0ist$ ,n tr$s$turile sale no/le)e, (inste, ti*iditate, dar 'i un %el de su*/r$ ,n($-$)&nare. Regele #arol era un /$r/at (ast 'i -ios. Ro'ea (&nd au1ea un (uv&nt nelalo(ul lui 'i r$*&nea t$(ut (&nd nu+i -l$(ea vreo atitudine. !i-sit de i*agina)ie, nu -revedea ni(iodat$ rea()iile su-u'ilor s$i. #&nd rea()iile a(estea ,i erau ostile, se si*)ea sur-rins, 'i o violen)$ oar/$ ] violen)a ti*i1ilor ] ,l (u-rindea. Avea sin(era dorin)$ de a %a(e lu(rurile (u* tre/uie, dar se %i0ase la un siste* de idei -e (are ni(i dis(u)iile, ni(i e0-erien)a nu l+au -utut *odi%i(a vreodat$. 8A *urit re-et&nd a%ir*a)iile -e (are le %$(use toat$ via)a8. A %ost o nenoro(ire -entru el ($ ,n(e-uturile do*niei sale s+au aso(iat ,n *intea -o-orului (u -ersoana lui 9u(:ing.a*, a ($rui vanitate 'i %rivolitate iritau -e (ei *ai /uni engle1i, %iind (o*-arate (u a(ele (e)uri nes$n$toase (are, ridi(&ndu+se deasu-ra -$*&ntului, as(und soarele 'i (&nd r$sare 'i (&nd a-une. #u toat$ deose/irea de %ire dintre ei 'i -oate (.iar din (au1a
'?!

<@ragul nostru t)tic i na< engl. fam.&.

a(easta, #arol ,l iu/ea (u naivitate -e a(est 82teenie8CO72 (u el ,'i -etre(use tinere)ea 'i a(esta adu(ea ,n via)a lui o ani*a)ie 'i o %ante1ie de (are n+ar %i %ost (a-a/il el ,nsu'i. "". 9u(:ing.a* %u a(ela (are, du-$ -roie(tul ($s$toriei s-aniole, suger$ 'i nego(ie -entru regele s$u o ($s$torie %ran(e1$ (u Henrieta+Maria, %ii(a (ea *ai t&n$r$ a lui Henri( al ">+lea. Mare eroare de a adu(e ,ntr+o )ar$ (are nu se lini'tise ,n($ du-$ 8(o*-lotul -ra%ului de -u'($8 o regin$ (atoli($, ur*at$ de o suit$ str$in$. 82+a o/servat ($ o regin$ %ran(e1$ n+a adus ni(iodat$ o *are %eri(ire Angliei8, s(riau -rotestan)ii. #arol a avut, desigur, gri;$ s$ de(lare ($ viitoarea regin$ nu va avea li/ertate religioas$ de(&t -entru ea 'i slu;itorii ei 'i ($ ni*i( nu se va s(.i*/a ,n situa)ia 8re(u1an)ilor8 engle1i, dar, -rintr+un -aragra% se(ret din (onven)ia de ($s$torie, regele se anga;ase s$+i -rote;e1e -e (atoli(i, ,n(e-uturile a(estei vie)i (on;ugale %ur$ nenoro(ite. Mi(a regin$ de (in(is-re1e(e ani lua -arte suitei sale ,*-otriva engle1ilor. 2e du(ea s$ se roage la -i(ioarele s-&n1ur$torilor din TH/urn -entru *artirii (atoli(i. #arol s(ria lui 9u(:ing.a* ($ tre/uia s$ %ie ,nl$tura)i de urgen)$ 6les monsieurs6 -entru a sustrage -e so)ia sa de su/ in%luen)e -eri(uloase= (ur&nd el ordon$ s$ %ie retri*i'i ,n )ara lor, -rin /un$ ,nvoial$, da($ era -osi/il, (u %or)a, da($ era ne(esar. 3u-$ a(east$ (ri1$ *ena;ul regal era destinat s$ devin$ unul dintre (ele *ai tandre 'i *ai unite din istorie, dar ,n(e-uturile sale nenoro(ite ,nde-$rtaser$ una de alta (ele dou$ (ur)i, a Angliei 'i a <ran)ei, ,nde-$rtare -ri*e;dioas$ -entru 9u(:ing.a*, (are voise s$ se asigure de alian)a (u <ran)a ,*-otriva 2-aniei. """. Politi(a e0tern$ a lui 9u(:ing.a*, (are nu era ni(i di-lo*at, ni(i general, %u -e (&t de in(oerent$ -e at&t de i*-rudent$. 6n *o*entul ,nvr$;/irii (u 2-ania se (o*-l$(use (&tva ti*- ,n rolul de (a*-ion al na)iunilor -rotestante, (eea (e+i atrase din -artea !ondrei vii a(la*a)ii. 3ar, -entru a ;u(a real*ente rolul a(esta ,n uro-a, era nevoie de o ar*at$ -uterni($. Or, Anglia era o )ar$ *i($ 'i nu voia s$ %ie o na)iune *ilitar$. 0-edi)iile -e (are le+a ,n(er(at 9u(:ing.a* ,n Olanda 'i la #adi0 s+au ter*inat toate, din li-s$ de organi1are, ,n *od de1astruos. O -oliti($ de alian)$ (u <ran)a (atoli($ n+ar %i %ost de ne(on(e-ut, -entru ($ ura %a)$ de (asa de Austria -utea s$+l deter*ine -e Ri(.elieu s$+'i (aute alia)i -&n$ 'i ,n ta/$ra re%or*a)ilor. 3ar s$ i se -ro*it$ lui Ri(.elieu, (u* a avut ,ndr$1neala s+o %a($ 9u(:ing.a*, s-ri;inul *arinarilor -rotestan)i engle1i ,*-otriva re/elilor .ug.eno)i de la !a Ro(.elle era o ne/unie. #&nd a ,n)eles ,n s%&r'it ($ nu va reu'i s$ ,nnoade o alian)$ str&ns$ ,ntre #arol " 'i !udovi( al B"""+lea, 9u(:ing.a* se r$1/un$ ,*-otriva a(estuia din ur*$, de'i (u totul nevinovat de dorin)ele engle1ilor, %$(&nd ,n *od -u/li( (urte so)iei sale, Anna de Austria. A-oi, asigur&ndu+'i ostilitatea a*/elor *ari -uteri o((identale, 2-ania 'i <ran)a, 'i %iind li-sit de /ani -entru a sus)ine o ast%el de lu-t$, s+a v$1ut (onstr&ns s$ se adrese1e -arla*entului. ">. Parla*entele lui #arol " sunt *ai inde-endente de(&t (ele (are le+au -re(edat. Oa*enii din (are se (o*-un, a-roa-e to)i s@uire, i (ultiva)i 'i religio'i, (unos( 'i
'?"

1orecl) afectuoas) dat) de 7acob 7 lui Buckingham, implic+nd o aluzie la o figur) evanghelic), Sf. Ntefan pro$tomartirul, despre care ,n Faptele apostolilor, 67. 1%. se spune c) avea <fa*a luminoas) precum chipul unui ,nger<...

venerea1$ legea (o*un$. Printre ei se a%l$ un *are ;urist, sir dRard #o:e, %ost ;ude($tor, (ara(ter violent, dar (are a 'tiut s$ a-ere (u su((es, ,*-otriva lui "a(o/ ", -rin(i-iul su-eriorit$)ii legii asu-ra regelui. A(e'ti -arla*entari res-e(t$ %or*ele tradi)ionale= ei ,ngenun(.ea1$ res-e(tuos ,n %a)a suveranului, dar ,n)eleg (a ] ,n ulti*$ instan)$ ] s$ ,nving$ voin)a -arla*entului. O nou$ teorie, a(eea a res-onsa/ilit$)ii *inisteriale, ,n(e-e s$ se (onture1e ,n *intea lor. Regele nu -oate s$ gre'eas($= da($ se ,n'al$, singurul vinovat este *inistrul, (are ar %i tre/uit s$+l l$*ureas($= 'i un ase*enea *inistru, (.iar da($ regele l+a a-ro/at, *erit$ impeachment, ul re1ervat odinioar$ tr$d$to+ rilor. #el *ai *are -arla*entar de -e atun(i, 2ir 4o.n liot, sus)inu a(east$ te1$ (u o(a1ia ne/unes(ului ata( al lui 9u(:ing.a* ,*-otriva ora'ului !a Ro(.elleJ 6My Lords I de(lar$ el ?(er&nd, ,n nu*ele #a*erei #o*unelor, -unerea su/ a(u1are a *inistrului ,n %a)a #a*erei !or1ilor@ ], voi s-une ($, da($ ,ns$'i Maiestatea sa a (onsi*)it sau a ordonat ata(ul a(esta, (eea (e nu -ot (rede, du(ele n+ar %i (u ni*i( e0onerat 'i %a-tul n+ar (onstitui *$(ar o atenuare a (ri*ei sale, ($(i ar %i %ost de datoria lui s$ se o-un$ -rin rug$*in)i 'i s$ intervin$ -e l&ng$ Maiestatea sa (a s$+l %a($ s$+'i dea sea*a de -eri(olul 'i de ur*$rile ne-l$(ute (are ar -utea re1ulta dintr+o atare inten)ie8. #arol ", (are ad*irase (urtea <ran)ei 'i a(eea a 2-aniei, 'i (redea, (a 'i tat$l s$u, ,n dre-tul divin, nu ad*itea a(east$ do(trin$ 'i revendi(a res-onsa/ilitatea sa de suveranJ 8Nu voi ,ng$dui #a*erei s$ -un$ ,n dis(u)ie -e slu;itorii *ei 'i *ai -u)in -e a(ela (are ,*i este at&t de a-ro-iat8. 3ar (u* s$ se %a($ as(ultatD 3u-$ (e ,l tri*ise -e liot la ,n(.isoare, ,n ur*a interven)iei energi(e a -arla*entului, arestatul %u -us ,n li/ertate. Putea regele s$ guverne1e %$r$ -arla*ent, -ri*ind daruri voluntare sau %$(&nd un ,*-ru*ut %or)atD Prin ase*enea e0-ediente nu se *ai reali1au de(&t sla/e venituri ,ntr+o vre*e (&nd (.eltuielile erau ,n (re'tere. 3u-$ u*ilitoare ,n%r&ngeri ,n r$1/oiul ,*-otriva <ran)ei, 'i ,n s-e(ial a(eea din insula Re, %u nea-$rat ne(esar$ (onvo(area din nou a #a*erei #o*unelor. >. Parla*entul din 16CM, ales ,ntr+o at*os%er$ ,nvr$;/it$, lu$ .ot$r&rea de a+i rea*inti regelui (a era dator s$ res-e(te legile regatului. Parla*entul ,nto(*i (ele/ra Peti)ie a 3re-turilor, reda(tat$ ,n *are -arte de sir dRard #o:e 'i (are era o a doua a%ir*are, *ai li*-ede, a (eea (e se (redea ($ sunt -rin(i-iile Marei #arte. Originalitatea Peti)iei 3re-turilor (onst$ ,n %a-tul ($ ea ,n(ear($ s$ sta/ileas($ o li*it$ -re(is$ ,ntre -uterea regal$ 'i -uterea legii. Regele e1it$ ti*- ,ndelungat. "i era groa1$ de ideile sus)inute ,n a(est do(u*ent, dar i+l -re1enta (.iar #a*era !or1ilor, ,*-reun$ (u #a*era #o*unelor. 2%&r'i -rin a r$s-unde a'a (u* voia -arla*entulJ 8<a($+se dre-tate, du-$ (u* e dorin)a8, 'i -eti)ia deveni una din legile %unda*entale ale regatului. a restr&ngea e0tre* de *ult -rerogativele regelui. 6n s-e(ial nu+i *ai ,ng$duia ,n %a-t, da($ nu ,n dre-t, s$ ,ntre)in$ o ar*at$ -er*anent$, -entru ($ ,i re%u1a *i;loa(ele de (a1are 'i de *en)inere a dis(i-linei.

>". Parla*entul, da($ avea dre-tate atun(i (&nd (erea res-e(tarea legilor, se dovedea el ,nsu'i li-sit de ra)iune ,n a%a(erile e0terne, li (erea regelui s$+i s-ri;ine -e

-rotestan)ii din Palatinat, dar ,i re%u1a su/sidiile ne(esare. Aentilo*ii de la )ar$ 'i ;uri'tii (are al($tuiau #a*era #o*unelor nu (uno'teau uro-a 'i nu ,n)elegeau ni*i( din ur(area -re)urilor. !i-si)i de e0-erien)a a%a(erilor, ei d$deau lo( la un (on%li(t inevita/il (u *onar.ul. Ar %i de(i nedre-t s$ se atri/uie ru-tura nu*ai regelui 'i intransigen)ei sale. Ma(aulaH a s-us des-re #arol " ($, in%atuat de *aiestatea sa, (redea ($ onoarea ,l o/lig$ s$+'i -$stre1e tonul de tiran (.iar 'i atun(i (&nd (erea a;utor -arla*entului. #ine (er(etea1$ te0tele originale vede ($ regele nu luase atun(i un ton de tiran 'i ($ -arla*entul ,i re%u1ase a;utorul s$u. 3u-$ (e (edase ,n -rivin)a Peti)iei, #arol " era ,n+ dre-t$)it s$ s-ere ($ i*-o1itul -unnage and 5ound,age 3i va %i a(ordat (a 'i -rede(esorilor s$i. N+a %ost a'a. Moartea lui 9u(:ing.a*, asasinat de un lo(otenent, <elton, ,n august 16CM, nu aduse ni(i o destindere. Regele, de la %erestrele -alatului s$u, v$1u veselia *ul)i*ii din !ondra 'i /$r/a)ii /&nd ,n s$n$tatea u(iga'ului. 3u(ele a tre/uit s$ %ie ,n*or*&ntat ,n se(ret, -entru a evita (a tru-ul lui s$ %ie /at;o(orit de *ul)i*e. #arol era -rea de*n (a s$ i se -oat$ (iti senti*entele -e %a)$, dar el n+a uitat ni(iodat$ a(east$ de*onstra)ie de ur$. !a sesiunea ur*$toare, (on%li(tul (u -arla*entul re,n(e-u. 3e ast$ dat$ avu ,n *are *$sur$ un (ara(ter religios. >"". Puritanii 'i rituali'tii (ontinuau s$+'i dis-ute do*ina)ia asu-ra /iseri(ii Angliei. #arol %avori1a (lerul ,nalt ?(el *ai -u)in ,nstr$inat de riturile ro*ane@, deoare(e era su/ in%luen)a so)iei sale 'i, de ase*enea, -entru %a-tul ($ a(est (ler a((e-ta 'i (.iar soli(ita interven)ia regelui ,n a%a(erile e(le1iasti(e. O *are de1ordine do*nea ,n *in)ile -reo)ilor. 5n -astor (alvinist a'e1a *asa de ,*-$rt$'anie ,n *i;lo(ul (oruluiCOM= venea a-oi un sa(ra*entalist, (are o du(ea la lo(ul unde %usese ,nainte. 5nul 1v&rlise sti.arul al/, un altul ,l -urta. !aud, e-is(o-ul !ondrei, a-oi ar.ie-is(o- de #anter/urH, ,'i lu$ o/i(eiul de a+l (onsulta -e rege ,n toate -rivin)ele, (.iar 'i asu-ra -ede-selor de a-li(at -$($to'ilor. l ,nto(*i -entru rege o list$ a -reo)ilor, notind ,n dre-tul %ie($rui nu*e litera O sau P ?ortodo0 sau -uritan@ 't din a(ea (li-$ nu*ai (ei nota)i (u O o/)ineau *arile %un()ii /iseri(e'ti. Or, *a;oritatea -o-orului 'i a -arla*entului era (alvinist$. !aud 'i (urtea a((e-tau do(trina e-is(o-ului olande1 Ar*inius 'i (redeau ,n li/erul ar/itru= !ondra 'i -arla*entul (redeau ,n -redestina)ie. 6nv$)$(eii (alvini'ti 'i (urtenii ar*iniani'ti se ,n;urau ,n -lin$ strad$. #au1a li/erului ar/itru, s(rie TrevelHan, se (on%unda (u a(eea a guvern$rii des-oti(e, a(eea a -redestina)iei (u a-$rarea -rivilegiilor -arla*entului. 8#ine nu vrea s$ %ie guvernat de(&t de legi ] s-unea un de-utat ] e so(otit -uritan= a(el (e re%u1$ s$ %a($ tot (eea (e ai vrea s$+l sile'ti s$ %a($ este un -uritan8. Teologia, -oliti(a 'i %is(alitatea erau a*este(ate ,n *od ine0tri(a/il. Pentru (a regele s$ nu ai/$ -uterea de a i*-une -o-orului s$u altarul ia r$s$rit, sti.arul al/ 'i sa(ra*entele, tre/uia s$ i se re%u1e a(el -unnage and 5oundage, ,n li-sa ($rora de-indea de un -arla*ent -uritan.

'?#

Hn arhitectura bisericilor occidentale, <corul< este partea dinspre r)s)rit, de form) apro9imativ semicircular).

>""". 3e ai(iCO9 (iudatele 'i (ele/rele 8trei re1olu)ii8 -e (are le+a votat -arla*entul ,n 16C9. le de(retau ($J 1. ori(ine va ,n(er(a s$ introdu($ ,n Anglia -a-is*ul sau ar*inianis*ul va %i (onsiderat ina*i( -u/li(= C. ori(ine va ,nde*na s$ se -er(ea-$ i*-o1ite nea(ordate de -arla*ent va %i (onsiderat ina*i( -u/li(= E. ori(e negu)$tor sau ori(e alt$ -ersoan$ (are va -l$ti ast%el de i*-o1ite, nevotate de -arla*ent, va %i (onsiderat tr$d$tor 'i ina*i( -u/li(. )peaker, ul, ,ns-$i*&ntat de (ara(terul a(estor re1olu)ii, de(lar$ ($ a -ri*it ordin de la rege s$ ridi(e 'edin)a ,nainte de votarea lor. 3oi *e*/ri ai -ar+ la*entului, a-u(&ndu+l %ie(are de un /ra), ,l )inur$ ne*i'(at -e s-ea:er ,n %otoliul lui. 8Pe 3u*ne1eul nostru ] ,i s-user$ ei ], ve)i r$*&ne ai(i at&ta ti*- (&t va dori #a*era8. 5n altul ,n(uie u'a 'i v&r, (.eia ,n /u1unar. #&nd un u'ier /$tu la u'$ ,n nu*ele regelui, ni*eni nu des(.ise. Mo)iunea %u ado-tat$. A %ost o s(en$ revolu)ionar$. #arol r$s-unse -rintr+un a(t revolu)ionarC1O, arest&nd, la ter*inarea sesiunii 'i ,n -o%ida Peti)iei 3re-turilor, -e nou$ *e*/ri ai #a*erei #o*unelor. #el *ai ilustru dintre ei, liot, *uri ,n Turn, trei ani *ai t&r1iu. #a to)i *artirii, a(est *are -arla*entar a %$(ut din (au1a -uritan$ o (au1$ s%&nt$. #arol era .ot$r&t a(u* s$ se li-seas($ de -arla*ent. 3inastia Tudorilor nu %$(use la %el ti*- ,ndelungatD R$*&nea eterna ,ntre/areJ 8Regele ,'i va -utea -ro(ura /aniD8 3e a(east$ ,ntre/are de-inde, ,n ulti*$ anali1$, sta/ilitatea ori($rei guvern$ri.

IV REGELE FR PARLAMENT ". "at$+l -e #arol " singur ,n G.ite.all (u t&n$ra sa regin$ %ran(e1$, -e (are a(est ti*id o iu/e'te a(u* (u o dragoste sen1ual$ 'i tandr$ 'i (are (a-$t$ asu-ra lui o in%luen)$ *ult *ai *are de(&t -e vre*ea (&nd tr$ia 9u(:ing.a*. !i-sit de (onta(tul (u o-inia -u/li($ -e (are i l+ar %i -utut asigura (onvo(area anual$ a -arla*entului, -e (ine se va s-ri;ini ,n guvernarea luiD A g$sit doi oa*eni (are+i ,*-$rt$'es( gustul -entru autoritate 'i (are (red, (a 'i d&nsul, ($ %olosirea %er*$ a -rerogativelor regale -oate adu(e %eri(irea -o-oruluiJ unul este !aud, (are, ar.ie-is(o- din 16EE, (ondu(e tre/urile e(le1iasti(e, la (are adaug$ a-oi -e (ele %inan(iare= (el$lalt este un %ost *e*/ru al -eri(ulosului Par+ la*ent din 16CM, T.o*as GentRort., -e (are regele ,l va %a(e ,n 16FO (onte de 2tra%%ord. "". N+a e0istat o* *ai (alo*niat de(&t 2tra%%ord. Pentru ($ a %ost -rieten (u -arla*entarii re/eli, (u PH*, (u 4o.n liot, (u Ha*-den, a(e'tia (onsider$ (a o tr$dare ralierea lui la (au1a regal$. 8N+a* s$ ,n(ete1 de a v$ ur*$ri at&ta ti*- (&t ve)i avea (a-ul -e u*eri8, i+a de(larat PH*. #uvinte (rude 'i, da($ ne g&ndi* la (e+a ur*at, -ro%eti(e. 3ar ,n (e (onst$ tr$dareaD 3e la ,n(e-utul (arierei sale, GentRort. 'i+a a%ir*at ideileJ 8Prin(i-iul *eu este s$ nu lu-t ,*-otriva -rerogativelor regale ,n a*ara parlamentului6.
CO9

6n realitate (ele trei re1olu)ii au avut un (ara(ter -oliti( /ine de%init, ur*$rind s$ -revin$ di1olvarea -arla*entului de ($tre rege 'i s$+i -rovoa(e a(estuia (&t *ai *ari greut$)i ,n (a1ul ,n (are ar %i %$(ut+o.
'1?

@e fapt, un act abuziv, despotic, iar nu unul <revolu*ionar<.

l (onsidera ,n(rederea -o-orului 'i autoritatea regal$ (a dou$ ele*ente indis-ensa/ile ale ori($rei -oliti(i s$n$toase, regele %iind (.eia de /olt$ de (are ni*eni nu se -oate atinge %$r$ a 1drun(ina edi%i(iul. #arol 'i+a dat i*ediat sea*a de -r$-astia (are des-$r)ea -e o-o1an)ii de -ro%esie de a(est /$r/at de statJ 8GentRort. ] re*ar(ase el ] e un gentilo* (instit8. #&nd ,l avu ,n slu;/a sa, ,i ,n(redin)a *isiunile (ele *ai di%i(ile= ,l %$(u -re'edintele #onsiliului NorduluiC11, a-oi ,i d$du sar(ina de a -a(i%i(a "rlanda. 3a($ l+ar %i %olosit de ,ndat$ ,n Anglia, -oate ($ 2tra%%ord ar %i al($tuit o ar*at$ -er*anent$, ,n li-sa ($reia era i*-osi/il s$ se *en)in$ -rerogativele (oroanei, 'i -oate ($ destinele Angliei ar %i se*$nat *ai *ult (u a(elea ale <ran)ei lui !udovi( al Bl>+lea. 3ar #arol ,*-$rt$'ea do(trina lui 2tra%%ord %$r$ s$ ai/$ %or)a lui de (ara(ter, ni(i geniul s$u de organi1are. #&nd s+a .ot$r&t, ,n s%&r'it, s$+l -lase1e ,n rangul ,nt&i, -artida era de;a -ierdut$ -entru a*&ndoi. """. !aud, (a 'i 2tra%%ord, era un o* as-ru, dar de /un$+(redin)$. A(est ar.ie-is(oautoritar, -rea -u)in %$(ut -entru a+i guverna -e engle1i, (onsidera ($, ,n (adrul /iseri(ii %er*itatea do(trinei valorea1$ *ai *ult de(&t li/ertatea o-iniei. l dorea s$ i*-un$ -rin %or)$ o -er%e(t$ uni%or*itate a (redin)ei 'i a (ere*onialului. 83a($ -utea (onstr&nge, renun)a de a *ai (onvinge8. Toat$ via)a sa a ur*at a(east$ linie rigid$ de (onduit$. 6n($ la O0%ord %iind, ,i indignase -e teologii (alvini s-un&ndu+le ($ -res/iterienii sunt tot at&t de -eri(ulo'i (a 'i -a-i'tii. 3eoare(e se ,n(lina ,n %a)a altarului 'i a-le(a (a-ul de (&te ori se -ronun)a nu*ele lui "isus Hristos ,n ti*-ul slu;/ei, -a-a, ,n(ura;at de a(este si*-to*e lini'titoare, ,i o%eri -$l$ria de (ardinal. 8R$s-unsul *eu este nu, at&ta ti*- (&t Ro*a va %i (eea (e este8 ri-ost$ !aud. 3is(i-ol al lui Aristotel, el era de -$rere ($ o/i'nuin)a este a doua natur$ 'i so(otea ($ uni%or*itatea (ere*onialului du(e negre'it la unitatea (redin)ei. 2e str$duia s$ le i*-un$ -e a*&ndou$. Ne+%iind un o* (rud, nu %olosea arderea -e rug 'i ni(i tortura, dar e0er(ita asu-ra /iseri(ii o tiranie ad*inistrativ$. ">. 2-ri;inindu+se -e (ur)ile e(le1iasti(e 'i ,n s-e(ial -e (urtea ,naltei (o*isiuniC1C, e-ura universit$)ile 'i (lerul. 2u-raveg.ea -redi(ile -rea -rotestante 'i i*-unea s(urtarea lor. "nter1i(ea (o*unit$)ilor ne*ul)u*ite s$ adu($ 8le(tori8 -entru a ,nlo(ui -redi(ile angli(ane. 6n(.idea (a-elele -arti(ulare ale -uritanilor 'i le inter1i(ea adun$rile lor evla+ vioase. "a(o/ " -u/li(ase ,n 161M o arte a sporturilor, -rin (are ,'i ,nde*na su-u'ii, ,n dis-re)ul sa/atului -uritan, s$+'i (ontinue ;o(urile de du*ini($. Adusese ,n %avoarea a(estei te1e *otive e0(elenteJ o stri(te)e -rea *are ris($ s$ ,nde-$rte1e s-iritele de religieJ s-orturile sunt utile -entru s$n$tatea (or-ului 'i (onstituie o -reg$tire a /$r/a)ilor ,n vederea r$1/oiului. A(east$ de(lara)ie ,i ,ngro1ise -e -uritani, (are re%u1aser$ s+o
C11

#onsiliul Nordului, (reat -e vre*ea lui "a(o/ ", era un de-arta*ent ,ns$r(inat (u rela)iile dintre Anglia 'i )$rile din nordul uro-ei, in(lusiv <ran)a. 0ista 'i un #onsiliu al 2udului, o(u-&ndu+se de rela)iile (u 2-ania, <landra 'i "talia. A*/ele au %un()ionat -&n$ la 17MC, (&nd din #onsiliul Nordului s+a (onstituit 3e-arta*entul 0ternelor ?<oreign O%%i(e@, iar din #onsiliul 2udului (el al "nternelor ?Ho*e O%%i(e@.
C1C

Tri/unal e0(e-)ional, ,ns$r(inat (u ur*$rirea 'i ;ude(area deli(telor religioase.

(iteas($ ,n /iseri(ile lor. "a(o/ nu st$ruise= !aud voia s$+i (onstr&ng$. Adev$ra)ii -rotestan)i v$1ur$ (u triste)e ($, gra)ie in%luen)ei reginei, (atoli(ii se /u(urau a(u* de oare(are toleran)$, -e (&nd ei ,n'i'i erau -erse(uta)i. Pe (ontinent r$1/oaiele du(eau la vi(toria -uterilor (atoli(e. Mul)i -uritani, des-era)i, se .ot$r&r$ atun(i s$ se e0-atrie1e, s$ se du($ s$ tr$ias($ ,n A*eri(a, de-arte de !aud 'i de Ro*a. Mai *ult de dou$1e(i de *ii dintre ei se al$turar$ -elerinilor de -e May, *lo+er 'i %or*ar$ nu(leul Noii+Anglii, unde introduser$ institu)iile (ele *ai (ara(teristi(e ale Angliei din a(ea vre*e. <$r$ rigorile lui !aud e -ro/a/il ($ (ivili1a)ia A*eri(ii de Nord n+ar %i %ost ni(iodat$ o (ivili1a)ie anglo+sa0on$. 3ar a(east$ ,nde-$rtat$ (onse(in)$ a -rigoanelor era i*-revi1i/il$ atun(i, 'i ,n *iile de ($*ine engle1e ,n (are %a*iliile -uritane se str$duiau, -rin (itirea 1ilni($ a 9i/liei, s$+'i *en)in$ (redin)a trea1$, resenti*entul era viu 'i s-ai*a 1ilni($. >. #e i*-o1ite -utea s$ -er(ea-$ *onar.ul da($ res-e(ta %or*ele legaleD -unnage and 5oundage< Randa*entul a(estui i*-o1it de-indea de volu*ul tran1a()iilor (o*er(iale 'i, ti*- de 'ase luni, (o*er(ian)ii din !ondra, -entru a -rotesta ,*-otriva arest$rii ar/itrare a lui sir 4o.n liot, se a/)inur$ s$ v&nd$ 'i s$ (u*-ere. Negustori (are re%u1au s$ %a($ nego)D ra un se*nal i*-ortant, dar (are nu %u ,n)eles. A;utat de ;uri'tii s$i, (are g$sir$ ni'te dre-turi ar.ai(e ,n .risoave ve(.i, regele resta/ili unele ta0e ($1ute ,n desuetudineJ daruri 8>oluntare8= o/liga)ia -entru (ei (are (u se(ole ,n ur*$ se sta+ /iliser$ ,n -$durile regale s$ r$s(u*-ere terenurile de la rege= v&n1area de titluri de no/le)e= servi(iul de (avalerie o/ligatoriu= ta0e -entru ,ntre)inerea *ili)iei ?(oat and conduct money)" ta0$ asu-ra tr$surilor de -ia)$ (hackney coaches, o inova)ie a vre*ii@= v&n1area de *ono-oluri (urtenilor, (eea (e ,*/og$)ea ,n a(ela'i ti*- 'i visteria 'i -e (on(esionari, ,n dauna -o-orului. #arol avu -reten)ia s$ o/lige -e su-u'ii s$i s$ %oloseas($ un anu*it s$-un, -rost %a/ri(at de o (or-ora)ie de 8*ono-oli'ti8. 2$-unul a(esta, (are t$ia len;eria 'i le -rovo(a s-$l$toreselor arsuri -e *&ni, %u /ote1at popish soap, s$-un -a-al. Aos-odinele din !ondra se g&ndeau ($ r$nile -e (are le -rodu(ea erau si*/oli(e 'i ($ %olosirea lui ardea 'i su%letele. >". "ntre -ere(.ea regal$ ] ,n(.is$ ,n G.ite.all ,n *i;lo(ul unor %ru*oase -i(turi olande1e 'i italiene (u*-$rate la -orun(a regelui, -e (ontinent 'i ,n(on;urat$ de (urteni (u -$r lung 'i /u(lat, (u gulere de dantel$, -$l$rii de %etru (u /oruri largi, ,*-odo/ite (u (&te o -an$ ] 'i negustorii din !ondra, (u u(eni(ii lor tun'i s(urt, (u gravele lor neveste -uritane ,n ro(.ii (enu'ii, se ridi(a atun(i un 1id de -re;ude($)i, de ran(.iune 'i de t$(eri. O-inia -u/li($, ostil$, nu *ai avea ni(i o su-a-$. Nu *ai e0ista -arla*ent, -rin ur*are ni(i dis(ursuri -u/li(e= s(rierile erau (en1urate= -redi(ile s($r*$nate de !aud= ,ntrunirile inter1ise. 3ar, (u toat$ ne-o-ularitatea at&tor *$suri, *ult$ vre*e nu s+a -rodus ni(i o revolt$ serioas$. A(estui -o-or at&t de -reo(u-at de legalitate 'i o/i'nuit ,n se(olul dinastiei Tudor s$+l res-e(te -e suveran (a -e un -ersona; s%&nt, o r$s(oal$ ,*-otriva regelui i se *ai -$rea ,n($ un a(t *onstruos. >"". Printre ve(.ile i*-o1ite -e (are le re,nviaser$ oa*enii regelui era 'i a(ela nu*it ship money, i*-o1itul naval. 0istase dintotdeauna o/i(eiul (a ora'ele *ariti*e s$

%ie soli(itate s$ -arti(i-e la a-$rarea (oastelor, %urni1&nd nave ,*-reun$ (u e(.i-a;ele lor. #arol " e0tinsese a(east$ o/liga)ie la )ara ,ntreag$ 'i (eru nu vase, (i /ani -entru (onstruirea lor. #ererea nu era a/surd$. 3e -e vre*ea lui "a(o/ ", din (au1a li-sei unei %lote e%i(iente, *arina (o*er(ial$ engle1$ era la (.ere*ul -ira)ilor. Pira)ii din 9ar/ariaC1E ,ndr$1neau s$ vin$ -&n$ 'i ,n a-ele engle1e (a s$ ata(e navele 'i s$ r$-eas($ s(lavi de -e (oastele "rlandei. #&nd 2tra%%ord s+a dus ,n "rlanda s$+'i -reia (o*anda, e%e(tele lui -ersonale i+au %ost ;e%uite de un -irat. O s(risoare a lui #arol ($tre ora'ul s$u !ondra des(rie 8;a%urile tur(ilor 'i ale altor -ira)i, (are r$-es( (u %or)a vasele, /unurile 'i *$r%urile su-u'ilor no'tri8 'i (ere ora'ului !ondra s$+i %urni1e1e un vas de r$1/oi de nou$ sute de tone, alte -atru de (&te (in(i sute de tone 'i unul de trei sute de tone, 8toate (u artilerie, -ra% de -u'($ 'i e(.i-a;e8. 3ar, (a un i*-o1it s$ %ie a((e-tat de engle1i, nu era de a;uns s$ %ie util= *ai tre/uia s$ %ie votat 'i de un -arla*ent. A'a s-unea #arta li/ert$)ilor engle1e= a(easta a %ost te1a -e (are au sus)inut+o (&)iva (et$)eni, dintre (are (el *ai ilustru este 4o.n Ha*-den. )heri**, ul din (o*itatul s$u i+a -retins, dre-t s.i- money -entru unul dintre do*eniile sale, trei1e(i 'i unu de 'ilingi 'i 'ase -en(e 'i -entru un altul dou$1e(i de 'ilingi ?16E7@. Ha*-den a re%u1at -ia)a, nu din -ri(ina su*ei ?avea o avere *are@, (i din -rin(i-iu. 83ou$1e(i de 'ilingi l+ar %i ruinat -e Ha*-denD Nu, dar 'i -lata unei ;u*$t$)i din a(east$ su*$, ,n (ondi)iile ,n (are era (erut$, ar %i %$(ut din el un s(lav8. 2+a l$sat t&r&t ,n %a)a tuturor instan)elor 'i da($, ,n (ele din ur*$, a %ost (onda*nat de #urtea e'i(.ierului -rin 'a-te voturi (ontra (in(i, o-inia -u/li($ ,ns$ l+a a(.itat. ngle1ii ,n(e-eau s$ des(o-ere ($ ,ns$'i res-e(tarea legilor -oate du(e su%letele *ari la re/eliune. >""". #u toat$ severitatea (en1urii, (ir(ulau -a*%lete ,*-otriva (ur)ii. Gillia* PrHnne, -a*%letar -uritan, ,ntre-rinsese re%or*area *oravurilor din vre*ea lui. 2(risese ,*-otriva -$rului lung al (urtenilor 8(ontrar legilor lui Hristos8. 6n 16E1 a -u/li(at un -a*%let (u -rivire la teatru. 3in ne%eri(ire -entru el, regina ,ns$'i, ,*-reun$ (u doa*nele ei de onoare, to(*ai re-etau o -astoral$. #a*era 6nstelat$, so(otind ($ -a*%letul era un ata( ,*-otriva reginei, ,l (onda*n$ -e PrHnne la o a*end$ de (in(i *ii de livre 'i la t$ierea ure(.ilor. A %ost -us la st&l-ul in%a*iei 'i ($l$ul i+a t$iat ure(.ile. A(east$ (rud$ -edea-s$ ne,*-iedi(&ndu+l s$ s(rie, de ast$ dat$ ,*-otriva lui !aud, ,n 16E7 %u -us din nou la st&l-ul in%a*iei ,n a(ela'i ti*- (u un -astor -rotestant 'i un do(tor= i s+a *ai t$iat 'i (e i+a r$*as din ure(.i 'i i s+au i*-ri*at -e o/ra1 (u %ierul ro'u dou$ litereJ 2. !. ()editious Libeller). Pu/li(ul din !ondra a -rivit (u ,ndre-t$)it$ oroare trata*entul /ar/ar a-li(at (elor trei gentle*eni. 6n (li-a (&nd ($l$ul s+a a-ro-iat de ei, un i*ens strig$t de %urie s+a ridi(at din *ul)i*e. #re'tea *&nia -o-orului engle1, %eno*en grav ,ntr+un stat ,n (are singura %or)$ a suveranului (onsta ,n dragostea -o-orului %a)$ de el. "B. 2u-re*a ne/unie a %ost -reten)ia de a le i*-une s(o)ienilor, at&t de ,nd&r;i)i ,n a+'i a-$ra /iseri(a lor -res/iterian$ ?Tir:@, rug$(iunile 'i ritualul angli(an. #arol, regele Angliei 'i al 2(o)iei, (uno'tea 'i *ai -u)in 2(o)ia de(&t Anglia. 3e'i regele "a(o/, tat$l s$u, nu*ise ,n 2(o)ia e-is(o-i, /iseri(a r$*$sese de esen)$ -res/iterian$. #&nd !aud ,'i d$du sea*a, se s(andali1aJ 89iseri(a 2(o)iei nu este re%or*at$, ea este de%or*at$8. 3ar
'1/

Sub acest nume erau designate, mai ales ,n secolele 567\5677, regiunile de coast) ale 2arocului i .lgeriei de ast)zi.

(&nd, ,n ur*a ordinului s$u, e-is(o-ii introduser$ ,n 2(o)ia noul ritual, (redin(io'ii nu+i l$sar$ s$+'i ter*ine slu;/a. No/ilii, or$'enii 'i )$ranii s(o)ieni se*nar$ ?uneori ,n (ir(u*stan)e ro*anti(eJ -e *or*inte, ,n /iseri(i@ un -a(t, sau ovenant solennel, -rin (are %$g$duiau s$ r$rn&n$ (redin(io'i /iseri(ii lor. #arol se -orni s$ 1dro/eas($ a(east$ lig$ religioas$ (u ar*ele. 3ar e -eri(ulos s$ re(urgi ia dragonade (&nd nu ai dragoniC1F. #$rei ar*ate ar %i -utut s$+i ,n(redin)e1e regele (au1a saD 8#etelor antrenate8 ale *ili)ieiD 3ar ele nu erau antrenate. Aentilo*ilor de la )ar$D rau de-arte de a %i de a(ord (u el. #&nd regele o-use -e (ei (&)iva osta'i -e (are i+a -utut str&nge e0(elentei ar*ate s(o)iene ?dou$1e(i de *ii de oa*eni, dintre (are *ul)i serviser$, -e (ontinent, ,n ar*ata -rin)ilor -rotestan)i -e (are o (o*anda un lo(otenent al lui Austav+Adol%@, tru-ele (elor dou$ ta/ere -a(ti1ar$. 3a($ a(est -ri* 8r$1/oi al e-is(o-ilor8 nu s+a ter*inat -rintr+un de1as+ tru, %a-tul se datorea1$ nu*ai nego(ierilor, (are au -us (a-$t ,naint$rii ar*atei s(o)iene. B. Regelui ,i r$*&nea o singur$ s-eran)$J 2tra%%ord. A(esta era singurul o* -uterni( al regi*ului. 6n "rlanda el a-li(ase devi1aJ 6-horough... -&n$ la (a-$t8. " s+a re-ro'at duritatea, dar do*olise )ara, ,ntrunise o %anto*$ de -arla*ent, o/)inuse tru-e, /ani. "+a -utut (.iar tri*ite regelui dou$1e(i de *ii de livre -entru r$1/oiul s$u din 2(o)ia. #&nd #arol ,i (eru s%atul, el ,i -ro-use s$ -ro(ede1e ,ntr+o *anier$ %orte. Tre/uia (onvo(at -arla*entul, tre/uia s$ se o/)in$ su/sidii, de1v$luind *a'ina)iile -use la (ale de s(o)ieni ,*-reun$ (u Ri(.elieu, a-oi tre/uia dus r$1/oiul -&n$ 8la (a-$t8. 2tra%%ord ,nsu'i se re-e1i ,n "rlanda, ,nrola o-t *ii de oa*eni 'i se ,ntoarse /olnav, dar .ot$r&t. Parla*entul (onvo(at de #arol ?16FO@, -ri*ul du-$ dois-re1e(e ani, nu uitase ni*i( din ran(.iunile de odinioar$. 3e-arte de a a(orda s-ri;inul s$u ,n %avoarea unui r$1/oi, #a*era #o*unelor (eru 8re-ararea -re;udi(iilor (e i s+au adus8. PH* rea*inti toate gre'elile lui #arol 'i -arla*entarii nego(iar$ (u s(o)ienii. 3u-$ o sesiune de nu*ai o-ts-re1e(e 1ile, a(est 8Parla*ent s(urt8 ?a-rilie^*ai 16FO@ tre/ui s$ %ie di1olvat. 2tra%%ord %u de -$rere ($ regele s+a -us ,ntr+o ase*enea situa)ie ,n(&t, da($ *ai -utea %i salvat, (eea (e era ,ndoielni(, lu(rul era -osi/il nu*ai -rintr+un des-otis* ne*ilos, 8nesu-us o/i'nuitelor reguli de guvern$*&nt8. 8Pl&nge)i+*$ ] s(ria el unuia dintre -rietenii s$i ], ($(i ni(iodat$ vreun o* n+a %ost (.e*at s$ se o(u-e de ni'te tre/uri at&t de des-erate. Ar*ata are *ari nevoi 'i nu+i (u ni*i( a-rovi1ionat$... #avaleria noastr$ e li-sit$ de (ura;. Nara, de la 9erRi(: la Por:, este ,n -uterea s(o)ienilor= -retutindeni nu*ai s-ai*$, dis-ari)ia general$ a dragostei %a)$ de rege... 6ntr+un (uv&nt, *$ lu-t singur (u at&tea ne(a1uri, %$r$ ni(i un a;utor. <ie (a 3o*nul, ,n *$rini*ia sa, s$ *$ salve1e de la (ea *ai *are neno+ ro(ire a vie)ii *eleW8

V PARLAMENTUL CEL LUNG

'13

.luzie la <dragonadele< lui >udovic al 5l6$lea. persecu*ii ,mpotriva protestan*ilor din Fran*a, dup) revocarea ,n 1!#%& edictului de toleran*) religioas) de la (antes.

". <$r$ /ani, %$r$ solda)i (redin(io'i, ,nvins de s(o)ieni, (are o(u-au (o*itatele din nord 'i (ereau, -entru a le eva(ua, nu nu*ai li/ertatea religioas$ ?-e (are ni*eni nu era ,n stare s$ le+o re%u1e@, dar 'i o inde*ni1a)ie, #arol tre/ui s$ se ,n(line ,n %a)a voin)ei (elor *ai %er*i dintre su-u'ii s$i. !or1ii ,l invitau s$ (onvoa(e un nou -arla*ent= o -eti)ie -urt&nd 1e(e *ii de se*n$turi adunate de PH* i+o (erea de ase*enea= regele (ed$. Ni(iodat$ alegerile nu st&rniser$ -ati*i at&t de vii. PH*, (a un adev$rat 'e% de -artid, %un()ie nou$, (utreiera satele, )inea *itinguri ,n ora'e, %or*a (o*itete lo(ale. Ha*-den, devenit unul dintre (ei *ai res-e(ta)i oa*eni ai regatului, ,l s-ri;inea -e PH* (u toat$ ,nalta sa autoritate. #e voiau a(e'ti oa*eniD 2$ se aleag$ adev$ra)i -uritani, gata s$ lu-te ,*-otriva a/solutis*ului. Al doilea -arla*ent din 16FO nu *ai este un -arla*ent re%or*ist= e un -arla*ent revolu)ionar. 3ar a(east$ adunare revolu)ionar$ nu este de*agogi($. 3e-uta)ii Parla*entului (el lung sunt gentilo*i, -ro-rietari, oa*eni serio'i, religio'i, (ultiva)i, (are dores( s$ revin$ (&t *ai (ur&nd -osi/il la do*eniile lor %a*iliale. Ase*enea oa*eni nu au gustul r$1*eri)ei 'i nu (.ea*$, de(&t (u regret, *ul)i*ea ,n a;utorul lor. 3e-arte de a %i ostili institu)iei *onar.i(e, ei ni(i nu (on(e- alta deo(a*dat$. 3ar au de re1olvat (u #arol dou$ (on%li(te, unul -oliti( 'i un altul religios, (on%li(te (are otr$ves( via)a Angliei de la ur(area -e tron a dinastiei 2tuart. "". Mai *ult de(&t de rege, lui PH* 'i -arla*entarilor le era tea*$ de 2tra%%ord. Itiau ($ ,ntre ei 'i 2tra%%ord lu-ta e -e via)$ 'i -e *oarte. 2au PH* va -une -e 2tra%%ord (u (a-ul -e /utu(, sau 2tra%%ord va -orun(i s$ %ie s-&n1urat PH*. 5na dintre -ri*ele a()iuni ale noului Parla*ent a %ost -unerea su/ a(u1are a lui 2tra%%ord -entru ,nalt$ tr$dare -rin impeachment 3n %a)a #a*erei !or1ilor. 2tra%%ord 'tia ,n($ de (&teva s$-t$*&ni ($, da($ se va -re1enta ,n %a)a -arla*entului, era -ierdut. Ii o s-use lui #arol= a(esta ,i r$s-unse ($, ,n (alitatea lui de rege al Angliei, -utea s$+l o(roteas($ ,*-otriva ori($rui -eri(ol 'i ($ -arla*entul nu se va atinge de un %ir de -$r de -e (a-ul lui. 2tra%%ord se -re1ent$ de(i la #a*era !or1ilor (.iar ,n (li-a ,n (are PH*, ,n %runtea unei delega)ii a #a*erei #o*unelor, venise s$ (ear$ arestarea lui. 2tra%%ord intrase (u (a-ul sus= tre/ui s$ ,ngenun(.e1e la /ar$ (a s$ as(ulte a(u1area 'i ie'i de a(olo -ri1onier. 4ude(ind dre-t, -utea %i salvat. A(est impeachment n+avea ni(i o valoare legal$. #u* s$+l a(u1i ,n *od serios de ,nalt$ tr$dare, de (ri*$ ,*-otriva regelui, -e (el *ai %idel slu;/a' al regeluiD 3ar u1an)ele (onstitu)ionale nu o%ereau -arla*entului ni(i un alt *i;lo( de a se de/arasa de un *inistru sus)inut de suveran. 2+a ,n(er(at (o*-ro*iterea lui 2tra%%ord (itind din (uv&nt$rile lui )inute la #onsiliul -rivat= se s-unea ($ ar %i sugerat ideea de a %olosi o ar*at$ irlande1$ -entru a (otro-i Anglia. N+a -utut %i adus de(&t un singur *artor, sir HenrH >ane, 'i a(ela %oarte du/ios. PH* 'i -rietenii s$i ,'i d$dur$ sea*a, -lini de %urie, ($ nu se va g$si ,n #a*era !or1ilor o *a;oritate (are s$+l (onda*ne -e 2tra%%ord= a(esta, de'i su/*inat de /oal$, s+a a-$rat ,n %ru*osul s$u stil s(urt 'i t$ios, (are+i era -ro-riu. 2%&r'itul -ledoariei ,i *i'($ -e to)i (ei (are+l as(ultaser$. 8Ii a(u*, my lords, (u toat$ u*ilin)a 'i lini'tea su%leteas($, *$ su-un (u *intea li*-ede 'i ,n *od li/er ;ude($)ii voastre, %ie ($ a(east$ ;ust$ ;ude(at$ va adu(e du-$ sine via)a, %ie ($ va adu(e *oartea *ea. Te Deum laudamus, te Dominum con,*itemur6.

""". A(u1atorii, ,ngri;ora)i, re(urser$ la -ro(edura *ai si*-l$ 'i *ai /rutal$ a unui bill o* attainder, votat de -arla*ent 'i san()ionat de (oroan$. Prin a(east$ -ro(edur$, a(u1atul -ierdea toate garan)iile -e (are le -re1enta o (urte de ;usti)ie. 3a($ se iau ,n (onsidera)ie nu*ai -ro/ele legale, (o*-ortarea lui PH* 'i a -rietenilor s$i nu -oate %i ;usti%i(at$. !+au asasinat -e 2tra%%ord (u oare(are %or*e ;udi(iare. Tre/uie ad$ugat s-re de1vinov$)irea lor ($ da($ 2tra%%ord ar %i tr$it 'i 'i+ar %i re(&'tigat li/ertatea, n+ar %i e1itat ni(i el s$+i distrug$, *erg&nd 8-&n$ la (a-$t8. Poate ($ ar %i %ost *ai /ine -entru PH*. 'i -rietenii s$i s$ %i *$rturisit (instit ($ ,n(e-use un r$1/oi (ivil 'i s$ renun)e la i-o(ri1ia legalit$)ii. !ordul 3ig/H, ,ntr+un dis(urs (are ,i %a(e (inste, a de(larat ($ el nu -oate vota /ill+ulJ 83u*ne1eu s$ *$ -$1eas($ s$ (onda*n un o* la *oarte du-$ o lege %$(ut$ a posteriori... Itiu, do*nule speaker, ($ -arla*entul e ,nvestit (u -utere ;ude($toreas($ 'i (u -utere legislativ$. 5na sta/ile'te (eea (e este legal*ente ;ust, (ealalt$, (eea (e (onvine -oliti(e'te s-re /inele (o*unit$)ii. 3ar a(este dou$ -uteri nu tre/uie (on%undate 'i n+ave* dre-tul s$ a(o-eri* un a(t de -ruden)$ -oliti($ -rintr+o -arad$ goal$ de ;usti)ie legal$8. 2e -oate a-re(ia violen)a la (are au a;uns -ati*ele da($ se )ine sea*a de %a-tul ($ a(est ad*ira/il dis(urs a %ost ars de ($l$u 'i regele a %ost rugat s$ nu *ai (on%ere ni(i o onoare lordului 3ig/H 'i s$ nu+l *ai %oloseas($ ,n ni(i un %el. !egea de attainder a %ost votat$ ,n #a*era #o*unelor (u COF voturi -entru 'i L9 (ontra= nu*ele a(elora (are au votat (ontra au %ost a%i'ate ,n ora' (a %iind 8stra%%ordieni 'i ina*i(i ai -atriei lor8, de'i regula*entul inter1i(ea s$ se -u/li(e nu*ele o-o1an)ilor. Pr$v$liile ora'ului au %ost ,n(.ise. Mai'trii 'i u(eni(ii venir$ la Gest*inster s$+i a*enin)e -e stra%%ordieni. 2u/ -re+ siunea -o-ula)iei, (.iar 'i lor1ii au votat *oartea (u dou$1e(i 'i 'ase de voturi (ontra nou$s-re1e(e. ">. Regele #arol, (are+i ;urase lui 2tra%%ord ($ -arla*entul nu se va atinge de un %ir de -$r de -e (a-ul lui, va san()iona legeaD -is(o-ii, (u-rin'i de -ani(a general$, venir$ s$+i s-un$ lui #arol ($ tre/uie s$ ai/$, (a rege, dou$ (on'tiin)e, una -u/li($ 'i alta -rivat$. Mul)i*ile din !ondra se adunar$ ,n ;urul 'hitehall, ului 'i devenir$ at&t de a*enin)$toare ,n(&t (urtenii (atoli(i se s-ovedir$, iar (ei *ai (ura;o'i ($-itani se -reg$teau s$ *oar$, a-$r&nd s($rile 'i (uloarele ve(.iului (astel. 3u*ini(a va(ar*ul (res(u 'i *ai *ult= -e la ora nou$ seara, regele se*n$. 83a($ ni*i( alt(eva de(&t via)a lui nu -oate satis%a(e -o-orul *eu, tre/uie s$ s-unJ <iat 4usti)ia.8 2tra%%ord, de'i sur-rins ($ a %ost -$r$sit de rege, avu no/le)ea s$+i s(rie ($+'i d$ /u(uros via)a -entru el. 3ar se s-une ($ a *ur*uratJ 8Nu v$ /i1ui)i -e -rin)i, ni(i -e %iii oa*enilor, ($(i la ei nu ve)i g$si salvarea8. #&nd tre(u -e dru*ul su-li(iului, /$tr&nul ar.ie-is(o- !aud, el ,nsu'i -ri1onier, se a-ro-ie de %ereastr$ s$+'i /ine(uvinte1e -rietenul, (are a *urit (u un (ura; at&t de si*-lu ,n(&t u(e+ ni(ii din !ondra au -$strat o t$(ere res-e(tuoas$. Ast%el a dis-$rut un o* *are a ($rui (ri*$ a %ost ($ a dorit (a *onar.ia s$ %ie asistat$, 'i nu do*inat$, de -arla*entC1L. 6n(e-&nd de la a(est -ro(es, se -oate s-une ($ ,n Anglia regele a ,n(etat s$ *ai ,ntru(.i-e1e statul, deoare(e, din (au1a loialis*ului s$u %a)$ de suveran, 2tra%%ord a %ost (onsiderat un tr$d$tor de )ar$.

'1%

Judecat) prea indulgent)D ,ntre 1!': i 1!3? Strafford a conclucrat la suprimarea, de fapt, a parlamentului.

>. #onda*n&ndu+l -e 2tra%%ord, -arla*entul ,nl$turase singurul o* (a-a/il s$ trans%or*e *onar.ia engle1$ ,ntr+o %or)$ de guvernare autoritar$ ase*$n$toare a(elora -e (are 2-ania 'i <ran)a le+au dat dre-t *odel uro-ei. Pentru a %a(e i*-osi/il -entru totdeauna triu*%ul a/solutis*ului, tre/uia a(u* s$ se inter1i($ regelui de a guverna %$r$ -arla*ent, a'a (u* %$(use *ult$ vre*e -$rintele s$u 'i el ,nsu'i. Partea sla/$ a adun$rilor alese, ,n (a1ul (&nd intr$ ,n (on%li(t (u -uterea e0e(utiv$ -er*anent$, este ($ a(easta -oate s$ le revo(e. 2ingurul lor *i;lo( de a-$rare este s$ i*-un$ -uterii e0e(utive *odalit$)i 'i date %i0e de (onvo(are. PH* 'i -rietenii s$i ,l (onstr&nser$ -e rege s$ a-ro/eJ 1. un a(t asigur&nd (onvo(area regulat$ a -arla*entului, (el -u)in o dat$ la trei ani= da($, ,n (el de+al treilea an, regele se *ai a/)inea, (onvo(area se -utea %a(e %$r$ a se re(urge la el= ni(i un -arla*ent nu va -utea %i di1olvat ,nainte de a %i 8tr$it8 (in(i1e(i de 1ile, ni(i -rorogat *ai *ult de(&t trei ani= C. un a(t retr$g&nd regelui dre-tul de a -er(e-e i*-o1ite %$r$ votul -arla*entului. Ni(i tunnage and poundage, ni(i ship money" 3n general, ni(i un %el de i*-o1it ne(onsi*)it= E. -uterile regelui ,n #onsiliul s$u erau *ult *i('orate 'i (ur)ile -rivilegiate ?#a*era ,nstelat$, #onsiliul nordului et(.@ (edau lo(ul (ur)ilor de dre-t (o*un. 6n s-e(ial erau su-ri*ate (ur)ile e(le1iasti(e ale ,naltei #o*isii, de (are se %olosise !aud ,*-otriva -uritanilor. !egea devenea *ai tare de(&t regele. >". Pro/le*a religioas$ era *ai (o*-le0$ de(&t -ro/le*a -oliti($. Asu-ra unui singur -un(t (ea *ai *are -arte a -arla*entarilor erau de a(ordJ %iind -rotestan)i, se te*eau de -a-is*. 3ar *ul)i ,i urau -e e-is(o-ii lui !aud, (are ,n(er(aser$ s$+i readu($ -e engle1i la ritualis*= al)ii erau lega)i de ve(.ile ierar.ii. Pri*ii voiau s$+i s*ulg$ /iseri(ii e-is(o-atul 8(u r$d$(ini 'i ra*uri8= (eilal)i, -arti1ani ai e-is(o-ilor, sau e-is(o-alienii, aveau avanta;ul ($ erau *ai uni)i de(&t adversarii lor. Printre adversarii e-is(o-ilor se distingeau erastienii, dis(i-olii teologului ger*an T.o*as rast ?1LCF^ 1LME@, (are ,n -ro/le*ele lu*e'ti su/ordonau /iseri(a %a)$ de stat 'i+i ,nlo(uiau -e e-is(o-i (u (o*isari lai(i= -res/iterienii, -arti1anii unei de*o(ra)ii religioase, ,n %elul (elei s(o)iene sau geneve1e, (u -res/iteri 'i sinoduri= ,n s%&r'it, se(tarienii (ongrega)ionali'ti, sau inde-enden)i, sus)in&nd ($ 3u*ne1eu ins-ir$ %ie(are gru- de (redin(io'i, deveneau ast%el, (u toat$ e0tre*a lor ,ngusti*e de s-irit, -re(ursorii in(on'tien)i ai li/ert$)ii (on'tiin)ei. >"". 6n (o*itate (ei *ai nu*ero'i erau (redin(io'ii /iseri(ii angli(ane e-is(o-ale= la !ondra -res/iterienii aveau s-ri;inul solda)ilor s(o)ieni (are, du-$ vi(torie, s+au sta/ilit ,n (a-ital$ 'i -e (are -arla*entul nu se gr$/ea s$+i ,nde-$rte1e, ($(i erau alia)ii s$i ,*-otriva regelui= inde-enden)ii erau de -$rere ($ e-is(o-alis*ul 'i -res/iterianis*ul nu erau de(&t dou$ %or*e ale tiraniei. Ne -ute* i*agina dis(u)iile religioase 'i -oliti(e, (are nu ,n(etau de di*inea)$ -&n$ seara ,n *i;lo(ul a(estui ora' -asionat de teologie. Parla*entarii vor/eau toat$ 1iua 'i de *ulte ori 'i noa-tea, la lu*ina lu*in$rilor. PH*, Ha*-den 'i HHde -uteau %i v$1u)i -li*/&ndu+se ,n ;urul (i*itirului Gest*inster sau str&ng&ndu+se (u to)ii laolalt$ ,n ti*-ul (inei, -entru a de1/ate i*-ortantele lor -ro/le*e. !a un se*nal, negustorii 'i u(eni(ii ,n(.ideau -r$v$liile 'i alergau la Gest*inster sau G.ite.all. Ni(i o %or)$ ar*at$ nu -utea o-ri a(east$ *ul)i*e. 3i*-otriv$, ea era a(eea

(are a-$ra -arla*entul. #&t des-re rege, el -$stra ,n -rea;*a sa (&)iva o%i)eri, (u -$r lung /u(lat, ($-itani ,n se*isolda lui, ($rora u(eni(ii le s-uneau ,n der&dere 8(avaleri8, -e (&nd regina, v$1&ndu+i -rin %ereastr$ -e -uritanii (u (a-etele lor rase, ,ntre/a (ine sunt a(este 8(a-ete rotunde8, nu*e (are le+a r$*as. >""". A-roa-e to)i istori(ii l+au (onda*nat -e #arol " -entru (onduita lui ,n ti*-ul Parla*entului (el lung. 3ar (u* -utea, ne%eri(itul, s$+'i i*agine1e (o*-ro*isul (are avea s$ dea na'tere ,n se(olul ur*$tor *onar.iei (onstitu)ionaleD #arol " nu vedea ni(i o (ale de ie'ire din a(east$ dile*$J sau s$ resta/ileas($ -rin %or)$ autoritatea sa, sau s$ devin$ o u*/r$ de rege. R$1/oiul (ivil era %atal, -entru ($ ni(i un *inister res-onsa/il nu se inter-unea ,ntre rege 'i -arla*ent 'i ast%el (ele dou$ -uteri se (io(neau. "deea ($ o *inoritate ar -utea, ,n (a1 de ne,n)elegere, s$ se ,n(line ,n %a)a *a;orit$)ii 'i s$ ,ng$duie a(esteia s$ guverne1e nu nu*ai ($ nu era ad*is$, dar nu era de (on(e-ut. 3e vre*e (e )ara se a%la ,ntr+o situa)ie de -ro%und$ des/inare, nu e0ista alt$ solu)ie de(&%( r$1/oiul (ivil. 3e alt*interi, legea *a;orit$)ii n+ar %i -er*is s$ se re1olve (.estiunea esen)ial$ a a(elor ti*-uri, (are era (.estiunea religioas$. 2e -ot %a(e tran1a()ii (u interesele, nu (u (on'tiin)ele. "B. Tre/uie s$ se re(unoas($ totu'i ($ regele a agravat tul/ur$rile %$(&nd un ;o( du/lu. #arol (on%ir*a (u do(ilitate legile votate de -arla*ent, iar ,n se(ret (ons-ira ,*-otriva legilor 'i a -arla*entului. l se (onsidera ,ns$ ,n stare de r$1/oi, ,n (are totul este -er*is. Ii *erse -&n$ a(olo ,n(&t (eru s(o)ienilor ] (are r$*$seser$ (ei *ai /uni solda)i de -e insul$ ] s-ri;inul lor ,*-otriva engle1ilor. 2(o)ienii ,i -ro*iser$ a;utorul da($ a((e-ta -entru Anglia ovenant, ul -res/iterial. -is(o-alian (onvins, el nu -utea s$ %a($ a(easta 'i tre/ui s$ renun)e la alian)a lor. O (li-$ (re1u ($ ,ntre1$re'te s($-area. Parla*entarii, de'i uni)i ,*-otriva lui, erau (runt ,nvr$;/i)i -e (.estiuni religioase, unii voind s$ des%iin)e1e (u totul ritualul 'i s$ s(.i*/e -&n$ 'i 5rayer !ook, al)ii %iind ostili e-is(o-ilor, dar lega)i de %ru*oasele rug$(iuni angli(ane. Ara)ie a(estei ,nvr$;/iri, se re(onstitui o -artid$ *onar.i($ 'i angli(an$ (ondus$ de oa*eni (a HHde, -e (are regele 'i i+ar %i -utut %a(e (onsilieri. 8Mustrarea (ea Mare8 adresat$ lui #arol n+a %ost votat$ de(&t (u o *a;oritate de uns-re1e(e voturi. Prestigiul regelui PH* s($dea= o st&ng$(ie a regelui #arol i+l red$du. B. !a E ianuarie 16FC, -ro(urorul general al regelui (eru -e nea'te-tate #a*erei !or1ilor un impeachment -entru ,nalt$ tr$dare ,*-otriva a (in(i *e*/ri din #a*era #o*unelor, -rintre (are PH* 'i Ha*-den. 3e*ers ilegal, dre-tul de impeachment a-ar)in&nd nu*ai #a*erei #o*unelor. !or1ii se ar$tar$ 'ov$itori. Regele se duse el ,nsu'i ,n #a*era #o*unelor -entru a_i aresta -e (ei (in(i *e*/ri. A(e'tia %useser$ -reveni)i 'i ora'ul se ,ns$r(inase s$+i as(und$. Avu lo( o s(en$ -eni/il$. Regele intrase ur*at de (avaleri 'i se a'e1ase -e lo(ul s-ea:er+ului. Me*/rii #a*erei st$teau ,n -i(ioare, des(o-eri)i. 3intr+o o(.ire regele v$1u ($ 8-$s$relele au 1/urat8. Ple($ ,n *i;lo(ul unei *ul)i*i ostile, (are la tre(erea lui strigaJ 8PrivilegiulW8

<ur$ (onvo(ate *ili)iile or$'ene'ti ale !ondrei, (are ,'i asu*ar$ -rote()ia -arla*entului. O (io(nire ,ntre (ele dou$ %or)e devenea inevita/il$. Regele so(oti ($+i *ai ,n)ele-t s$ -$r$seas($ !ondra.

VI PRIMUL RZBOI CIVIL ". >enise ti*-ul (a %ie(are engle1 s$ o-te1e -entru una din ta/ere. Or, (ea *ai *are -arte dintre ei n+ar %i dorit s$ o-te1e. A(east$ revolu)ie nu era (a a(ele valuri ad&n( r$s(olitoare (are ridi($ *asele. a adu(ea *ai (ur&nd vra;/$ ,n s&nul (laselor de(&t le ridi(a una ,*-otriva alteiaC16= trei1e(i de pair, i r$*$seser$ la Gest*inster= o-t1e(i ,l ur*aser$ -e rege= dou$1e(i r$*&neau neutri. #a 'i -air+ii, s@uire, ii 'i yeomen, ii erau ,*-$r)i)i 'i ei ,ntre (ele dou$ ar*ate. !ondra, ora' re/el 'i -rotestant, se ar$ta %avora/il$ -arla*entului, dar ora'ele+sedii ale dio(e1elor erau ,n %avoarea e-is(o-ilor lor, de(i ,n %avoarea regelui. #&t des-re )$rani, *ul)i dintre ei r$*&neau indi%eren)i. 8Pu)in le -as$ su/ (e guvernare tr$ies(, nu*ai s$ -oat$ ara 'i *erge la -ia)$8. 6n unele (o*itate, -uritanii 'i angli(anii, regali'tii 'i -arla*entarii se*nau -a(te de neutralitate. Mai t&r1iu, (&nd 'ov$itorii vor (onstata ($ (ele dou$ ta/ere ,i )in de r$u -e neutri, vor lua 'i ei, ,n sil$, -o1i)ie -entru una sau alta din -$r)i. 5neori un singur s@uire .ot$r&t antrenea1$ -e to)i gentilo*ii din ve(in$tatea sa. Arenda'ii ,i ur*au -e seniorii lor. Petre($re)ii )ineau (u regele -entru ($ -uritanii re-re1entau austeritatea= oa*enii a-ar)in&nd di%eritelor se(te erau ,n %avoarea -arla*entului -entru ($ s-erau ?,n *od gre'it@ ($ le va asigura li/ertatea religioas$. 2e -oate s-une ($ Nordul (atoli( 'i >estul erau *ai (ur&nd al$turi de rege, 2udul 'i stul al$turi de -arla*ent, dar %rontierele a(estea nu au %ost ni(iodat$ /ine deli*itate. Ni(i un *o*ent ta/erele ,n lu-t$ n+au de-$'it a -atru1e(ea -arte din -o-ula)ia )$rii, 'i ,n /$t$liile (ele *ai i*-ortante din ti*-ul r$1/oiului (ivil au %ost (el *ult dou$ 1e(i de *ii de (o*/atan)i de %ie(are -arte. "". Ar -utea st&rni *irarea ($ o )ar$ (are ,n alte ,*-re;ur$ri %usese %r$*&ntat$ de -ati*i at&t de -uterni(e se ar$ta a-roa-e a-ati($ ,n a(east$ e-o($ revolu)ionar$. 3ar ,n 16F1 do(trinele 'i inten)iile (elor dou$ -artide erau (on%u1e. Ni*eni din ta/$ra -arla+ *entar$ nu dorea, la ,n(e-utul r$1/oiului, s$+l do/oare -e #arol 2tuart. Ni*eni nu+'i i*agina ($ ar %i -osi/il s$ se li-seas($ de el. Parla*entul voia nu*ai s$ se asigure de -ersoana regelui 'i s$+l des-art$ de s%etni(ii s$i r$i. sse0, general al ar*atelor -arla*entare, re(o*anda tru-elor sale s$ %ie -rudente, ($(i, s-unea el, 8un rege ,nvins r$*&ne tot rege, dar noi, da($ vo* %i ,nvin'i, nu vo* %i de(&t ni'te r$1vr$ti)i 'i ni'te tr$d$tori8. "deea des-re (ara(terul sa(ru al regalit$)ii, -e (are se(ole de+a r&ndul de res-e(t %a)$ de ea o ,nti-$riser$ ,n *in)ile oa*enilor, r$*&nea inta(t$. #&nd, la ,n(e-utul
'1!

.firma*ia nu este ,ntru totul e9act), iar argumentele care urineaz) dovedesc faptul c) denumirea unor categorii sociale nu mai acoperea o realitate concret), c) ,n interiorul acestor categorii se produsese o diferen*iere, bazat) pe interese politice i sociale adverse.

r$1/oiului, regele 8ridi($ stindardul s$u8 a-roa-e de Notting.a*, a(east$ (ere*onie si*/oli($ a *i'(at ini*ile *ultora (are, ,n sinea lor, d$deau dre-tate -arla*entului. """. Ii, totu'i, s(ena e'uase. Ploua. #arol, -edant 'i *ania(, a'a (u* erau to)i din %a*ilia 2tuart, ,l (ore(ta *ereu -e (raini(ul (are (itea -ro(la*a)ia. >&ntul -r$v$lise stindardul ,n noroi. Ori(u* ,ns$, era dra-elul regelui. >$1&ndu+l, *ul)i se g&ndeau, (a sir d*und >erneH, ($, ori(&t ar %i ei de -artea 9i/liei 'i a -aria*entului, nu -uteau -$r$si la nenoro(ire un suveran de la (are *&n(aser$ -&ine. Ii ast%el *ul)i a-$rar$ din loialis* o (au1$ (are nu li se -$rea ;ust$. 3intre (ei neutri, unii erau de a(ord (u ideile -oliti(e ale -arla*entarilor, dar nu voiau s$ se ating$ ni*eni de (artea lor de rug$(iuni= al)ii, adversari ai /iseri(ii angli(ane, )ineau (u regele. At&ta (on%u1ie nu -utea da na'tere ni(i unui %el de entu1ias*. 6n realitate, era vor/a ] ,n a(east$ )ar$ /ogat$ 'i relativ %eri(it$ ] nu at&t de o adev$rat$ revolu)ie, (are e totdeauna -rovo(at$ de *ari tul/ur$ri e(ono*i(e, (i de (eea (e s+ar (.e*a ast$1i o lu-t$ ,ntre -artide. 6n li-sa unui *e(anis* (onstitu)ional, de1/aterea -arla*entar$ lu$ %or*a unei /$t$lii (or- la (or-. >or tre/ui s$ vin$ (ala*it$)ile unui r$1/oi (ivil -entru a da na'tere toleran)ei -oliti(e, a'a (u* ,n alte )$ri, erorile -erse(u)iilor vor i*-une toleran)a religioas$. ">. "au -arte a(tiv$ la r$1/oi ] ,n a*/ele ta/ere ] (ei *ai /uni oa*eni ai na)iunii. Ast%el ($ lu-ta va %i destul de u*an$. 9$t$liile vor %i s&ngeroase, -entru ($ solda)ii sunt vite;i, dar -ri1onierii, ,n a%ar$ de irlande1i 'i -reo)ii (atoli(i, vor %i /ine trata)i. <ie(are din (ele dou$ ta/ere se laud$ ($ este o ar*at$ (re'tin$. 6nainte de intrarea ,n lu-t$, %ie(are (o*andant ordon$ s$ se %a($ o slu;/$ religioas$. Ii o -arte 'i (ealalt$ ,i re-ro'ea1$ adver+ sarului -$(atele sale. 86n ar*ata noastr$ ] s-une un regalist ] se (o*it doar -$(ate o*ene'tiJ ne -la(e vinul, ne -la( %e*eile= -e (ind voi ave)i -$(ate diavole'tiJ s-iritul orgolios 'i r$1vr$tirea8. 3a($ vite;ia 'i (redin)a lu-t$torilor erau %$r$ *argini, ,n s(.i*/ 'tiin)a lor *ilitar$ era, (el -u)in la ,n(e-ut, *edio(r$. 6ndelunga -erioad$ de -a(e de su/ do*nia dinastiei Tudor a %$(ut s$ %ie uitat$ arta r$1/oiului. 5nii 'e%i de ar*at$, (a ne-otul lui #arol, Ru-ert, %iul ele(torului -alatin, *are (avaler, dar -rost ta(ti(ian, au avut sar(ini de (o*and$ -e (ontinent. Al)ii, (a un oare(are Oliver #ro*Rell din ar*ata -uritan$, au (itit doar lu(r$ri de strategie. #ei *ai *ul)i se arun($ ,n lu-t$ la noro(. 2ervi(iile de in%or*are *erg at&t de -rost ,n(&t ar*atele a/ia de reu'es( s$ se ,nt&lneas($. !a ,n(e-ut #arol avea un -lan, a(ela de a ,n(on;ura !ondra= -arla*entul n+are ni(i unul, ,n a%ar$ doar de a+l -rinde -e rege viu. >. Ii ,n a(est r$1/oi (avaleria se dovedi a %i ar*a de(isiv$= ea (onstituia a-ro0i*ativ dou$ trei*i din nu*$rul o'tenilor. Pedestri*ea era %or*at$ din suli)a'i 'i *u'(.etari, a(e'tia din ur*$ %oarte vulnera/ili la ata(ul (avaleriei -e %lan(uri, -entru ($, ne%iind ,n($ inventate ni(i /aionetele, ni(i -u'tile (u re-eti)ie, du-$ (e+'i tr$geau salvele, r$*&neau -ur 'i si*-lu de1ar*a)i. Ta(ti(a *u'(.etarilor (onsta ,n a se -une la ad$-ost ,ntr+un (areu %or*at de suli)a'i, -entru a+'i -utea re,n($r(a ar*ele= dar neav&nd totdeauna ti*-ul tre/uin(ios -entru a(easta, a;ungeau s%&rte(a)i de s$/ii. Ru-ert, (el dint&i, organi1$ te*eini(e 'ar;e de (avaleri'ti (u s$/iile ,n *&ini. 3ar, Ru-ert, -rea ,ndr$1ne), negli;a

restul ar*atei= 'ar;ele erau vi(torioase, dar /$t$liile -ierdute. 6n tot ti*-ul (a*-aniei, -arla*entul, s-ri;init de negustorii din !ondra, avea avanta;ul ($ ,n(asa u'or i*-o1itele. ra 'i st$-&n -e *are= *arinarii -rotestan)i r$*$seser$ (u ura ,*-otriva 2-aniei, ,*-otriva a/solutis*ului 'i a (avalerilor= ei ,nlesnir$ re/elilor s$ *en)in$ leg$tura (u (ontinentul, (eea (e a salvat (o*er)ul londone1 'i ,n(as$rile v$*ilor. >". 6n(e-utul r$1/oiului s+a ar$tat %avora/il regelui, (are, ,n ur*a unei /$t$lii inde(ise, la dge.ill, a -utut (on(entra trei ar*ate ,*-otriva !ondrei. Ninut ,n 'a., s+a re-liat s-re O0%ord, din (are 'i+a %$(ut (a-itala 'i ale ($rui (olegii goti(e s+au u*-lut de doa*ne %ru*oase 'i (avaleri (u -lete lungi. "ntrigile a*oroase din ta/$ra regal$ se a*es+ te(au (u intrigile dintre -artide 'i, (a o rea()ie ,*-otriva austerit$)ii -uritane, era la *are (inste (urtoa1ia. 3a($ ar %i avut /ani 'i da($ ar %i dus o -oliti($ *ai sin(er$, #arol ar %i -utut ,nvinge. 3ar el ,n(er(a s$ nego(ie1e ,n a(ela'i ti*- 'i (u s(o)ienii, 'i (u <ran)a ?-rin inter*ediul reginei, (are a tre/uit, du-$ o na'tere dureroas$, s$ -le(e -e (ontinent@, 'i (u -arla*entul. O%ertele sale (ontradi(torii s%&r'ir$ -rin a (onvinge de reaua sa (redin)$ -e to)i a(ei ($rora li se adresau. Totu'i, e0isten)a unor *ari dis(ordii ,ntre adversari ,i u'ura *anevrele. Parla*entul ,n(er(a, a'a (u* %$(use 'i regele, s$ o/)in$ s-ri;inul s(o)ienilor, dar a(e'tia (onsi*)eau nu*ai (u (ondi)ia (a Anglia s$ devin$ -res/iterian$. #arol nu -utuse a((e-ta -entru ($ era angli(an (onvins= -arla*entul 'ov$ia 'i el, -entru ($ (ei *ai /uni solda)i ai s$i erau inde-enden)i 'i (ereau li/ertatea (ultelor. Totu'i, -arla*entul, (a s$+'i asigure vi(toria, s%&r'i -rin a se*na ,n 16FE ovenant, ul, a((e-t&nd ris(ul de a vedea o ar*at$ -res/iterian$ instalat$ l&ng$ 1idurile !ondrei. 6n (e -rive'te (.estiunea religioas$, %$(use (&teva re1erve. 2e anga;a s$ re%or*e1e /iseri(a Angliei 8du-$ -ilda (elor *ai /une /iseri(i re%or*ate8, ] (eea (e era o -ro*isiune de de*o(ra)ie -res/iterian$, dar 'i du-$ 8(uv&ntul 3o*nului8, (eea (e -er*itea, la rigoare, autori1area se(telor. Alian)a (u s(o)ienii i+a adus -arla*entului, ,n 16FF, vi(toria de la Marston Moor, l&ng$ Por:. PH* *urise ,nainte de /$t$lie 'i %usese ,n*or*&ntat la a/a)ia de la Gestrninster. >"". #el *ai /un soldat de la Marston Moor a %ost un o* nouJ Oliver #ro*Rell, *i( s@uire din Huntingdon, v$rul lui Ha*-den 'i, (a 'i el, -uritan din adoles(en)$. 3ar da($ (redin)a religioas$ a lui #ro*Rell era tot at&t de -ro%und$ (a a(eea a lui Ha*-den, era ,ns$ *ai -u)in senin$. Melan(oli(, -rad$ (o'*arurilor, o, /un$ -arte a vie)ii lui se s(urgea ,n st$ri de (o*uniune *isti($. 2e l$sa ,n voia e*o)iilor *ai *ult de(&t un engle1 o/i'nuit 'i+i vedeai deseori la(ri*i ,n o(.i. #&nd era vor/a s$+'i a-ere (redin)a, #ro*Rell -utea s$ %ie dur, dar era de o /l&nde)e ne*$rginit$ %a)$ de a(ei /ie)i (re'tini (are nu (ereau alt(eva de(&t s$ tr$ias($ ,n de-lin$ (ur$)enie su%leteas($. 3e *ulte ori, ,n -rea;*a unei *ari /$t$lii sau a unei i*-ortante .ot$r&ri, a %ost v$1ut %ugind de oa*eni, ,n(.i1&ndu+se undeva (u 9i/lia ,n *&n$ 'i rug&ndu+se vre*e ,ndelungat$. !i*/a;ul s%intei ($r)i devenise stilul lui %ires(. A tr$it ,n 8)ara %erigilor8, -rin )inuturi *l$'tinoase, a-roa-e tot a'a de -ustii (a 'i a(ela in (are s+a %or*at Ma.o*et. 6*-$rt$'ea *onoteis*ul, si*-litatea do(trinei 'i voin)a i*-la(a/il$ a -ro%etului *usul*an. 3e-utat ,n -arla*entul din anul 16CM 'i -uritan -asionat, la ,n(e-utul r$1/oiului (ivil a re(rutat -rintre ve(inii s$i o *i($ tru-$ de ($l$re)i. O'tean realist, re(unos(use su-erioritatea (avaleriei regale 'i

ne(esitatea, ,n (a1ul (&nd ar*ata -arla*entului voia s$ ias$ ,nving$toare, de a o re(ruta dintre solda)ii devota)i (au1ei 'i nu dintre *er(enari sau in'i ne-$s$tori. 85n nu*$r *i( de oa*eni (insti)i valorea1$ *ai *ult de(&t o *ul)i*e8, g&ndea el. >oia un /atalion sa(ru, o tru-$ de 'o(, analog$ (u 8(ei trei sute ai lui A.edeon8C17. >""". Pentru su%letul (.inuit al lui Oliver #ro*Rell anii de r$1/oi au %ost ani destul de %eri(i)i. 6n a()iune 'i+a a%lat -a(ea s-iritului. O/sedat de ideea de a (rea o ar*at$ *odel, a re(rutat -ais-re1e(e es(adroane, ,n tolal o *ie 'i o sut$ de oa*eni 8du-$ -o%ta ini*ii sale, oa*eni str&ns uni)i intre ei -rintr+o dis(i-lin$ (o*un& o (o*-anie sensi/il$ (a un instru*ent de *u1i($ la dorin)ele (o*andantului ei8. #ro*Rell nu le (erea s$ %ie -res/iterieni 'i ni(i *$(ar -uritani. 82tatul, (&nd ,'i alege slu;/a'ii, nu se -reo(u-$ de -$rerile lor. 3a($ sunt .ot$r&)i s$+l slu;eas($ ,n *od devotat, e de a;uns8 s-unea el. !a alegerea o%i)erilor s$i nu )inea sea*a de originea lor. 86*i -la(e *ai *ult un ($-itan -rost ,*/r$(at, dar (are 'tie -entru (e se lu-t$, de(&t (eea (e voi nu*i)i un gentilo* 'i (are nu+i /un de ni*i( alt(eva8'. Tuturor le i*-unea (ea *ai stri(t$ dis(i-lin$, nu nu*ai -e (&*-ul de /$taie, (i 'i ,n ti*-ul odi.nei. 6n deta'a*entul 8(oastelor de %ier8 (/ronsides) ale lui #ro*Rell nu se ;u(au ($r)i, ni(i nu se /ea. Ast%el ($ -o-ula)ia satelor ,i -rivea (u* soses( %$r$ s$ se tea*$ de ei. #ro*Rell se des%$ta -rivind a(east$ tru-$ dis(i-linat$. 8A* o (o*-anie ,n(&nt$toare (lovely) I s(ria el ]= da($ a)i (unoa'te+o, a)i res-e(ta+o8. Oa*enii lui #ro*Rell ;oa($ ,n ar*atele -arla*entului rolul 8-artidului8 ,n regi*urile autoritare ale ti*-ului nostruC1M. "B. #u (&t r$1/oiul dura *ai *ult, (u at&t )ara su%erea *ai (r&n(en 'i devenea *ai ner$/d$toare. #u (&teva 1ile ,nainte de *oarte, PH*, odinioar$ at&t de -o-ular, a %ost .uiduit de %e*eile din !ondra. 0e(utarea lui !aud, asasinat (u %or*e legale (a 'i 2tra%%ord, l+a i1olat 'i *ai *ult -e #arol de -arla*ent. 3a($ nu ur*a o vi(torie ra-id$, *ili)iile din !ondra ar %i s%&r'it -rin a alunga din Gest*inster -e to)i (ei -e (are ,i -rote;aser$ at&ta vre*e. 3ar -entru a o/)ine o vi(torie -ro*-t$ -arla*entul avea nevoie de o ar*at$ (are s$ %ie ,n ,ntregi*e de valoarea 8(oastelor de %ier8 ale lui #ro*Rell. #ro*Rell a avut (ura;ul s$ s-un$ -arla*entarilor, %$r$ ,n(on;ur, ($ ar*ata lor nu va %i vi(torioas$ de(&t ,n 1iua (&nd vor renun)a s$ *ai (o*ande ei ,n'i'i tru-ele. ra nevoie de solda)i, 'i nu de -oliti(ieni. M$sura (erut$ de #ro*Rell %u votat$ su/ denu*irea de )ei* Denying Ordinance ?!egea de renun)are voluntar$@ 'i %u (reat$ o ar*at$ du-$ 8noul *odel8 su/ (o*anda lui sir T.o*as <air%a0. Pe ti*- de -a(e, <air%a0 %usese un osta' lini'tit 'i /&l/&it, dar a-rig ,n lu-t$ 'i res-e(tat de to)i -entru loialitatea sa. 3e a(i ,nainte -lata tru-elor avea s$ %ie regulat$, ar*a*entul o*ogen 'i uni%or*a sta(o;ie o/ligatorie.
C17

Alu1ie /i/li($.

'1#

8enta*ia de a arunca o s)geat) la adresa regimurilor totalitare e9istente ,n Aermania i 7talia la data redact)rii acestei lucr)ri ,l face pe 2aurois s) alunece spre o compara*ie nedreapt), deoarece grupul independen*ilor, =romUell, i nucleul de armat) revolu*ionar) organizat de el reprezentau o for*) ce e9prima i servea cauza progresului economic, social i politic al poporului englez4 erau e9presii ale voin*ei i aspira*iilor [ mai mult sau mai pu*in contiente [ ale maBorit)*ii poporului.

#ro*Rell, de'i lovit legal*ente de -ro-ria sa ordonan)$, a %ost autori1at -rintr+o dis-o1i)ie s-e(ial$ s$ r$*&n$ lo(otenentul lui <air%a0. B. 8Noul *odel8 re-urta asu-ra tru-elor regale vi(toria de(isiv$ de la Nase/H ?16FL@, ,n (are #ro*Rell v$1u *&na lui 3u*ne1eu. 6n anul ur*$tor <air%a0 -orni ,*-otriva O0%ordului, 'i #arol tre/ui s$ %ug$. ra s%&r'itul re1isten)ei regale. 6n 1adar regina ,i s(rise s$ (u*-ere alian)a s(o)ian$ (u -re)ul a/andon$rii angli(anis*ului, el nu se -utea de(ide. 82unt de dou$ ori *&.nit -entru %a-tul de a %i ,n de1a(ord (u tine, dar s-er ($ n+ai s$ *i+o iei ,n nu*e de r$u, (&nd vei ,n)elege /ine lu(rurile, ($(i te asigur ($ nu %a( *are di%eren)$ ,ntre su-unerea %a)$ de o guvernare -res/iterian$ 'i su-unerea %a)$ de /iseri(a Ro*ei8. #&nd, la C7 a-rilie 16F6, a -$r$sit O0%ordul, -ri*ul s$u g&nd a %ost s$ se du($ la !ondraJ 8Nu+*i li-se'te s-eran)a ($ voi -utea atrage de -artea *ea %ie -e -res/iterieni, %ie -e inde-enden)i 'i ast%el s$ s(a- de unii sau de al)ii 'i s$ %iu din nou real*ente rege8. 2(risoarea e0-ri*$ -e de+a+ntregul (ara(terul lui #arol, a*este(ul s$u de erois* 'i naiv$ du-li(itate. #e+i -$sa lui da($+i ,n'ela ,n a(ela'i ti*- 'i -e -res/iterieni 'i -e inde-enden)iD 6i dis-re)uia deo-otriv$ 'i -e unii 'i -e al)ii. 6n ulti*a (li-$ s+a r$sg&ndit 'i s+a de(is s$ se -redea ,n *&inile s(o)ienilor.

VII ARMATA MPOTRIVA PARLAMENTULUI ". #$derea O0%ordului 'i %uga lui #arol aduser$ vi(toria -arla*entului. 3ar vi(toria *ilitar$, ,ntr+un r$1/oi (ivil, e de-arte de a re1olva toate -ro/le*ele, ,n%r&ngerea regelui %$(ea i*-osi/il des-otis*ul suveranului 'i nu ,ng$duia des-otis*ul -arla*entului. Nara r$*&nea regalist$. a dorea ,ntoar(erea vre*urilor (&nd satele nu erau invadate de solda)i= religia (u*-lit$ a oa*enilor lui #ro*Rell nu+i era -e -la(. 3e'i ,n%r&n)i, *ul)i dintre -arti1anii lui #arol a'te-tau (u ,n(redere *o*entul ,n (are Anglia ,'i va reg$si 8/unele o/i(eiuri de alt$dat$, veselia de alt$dat$ 'i %irea /un$ de alt$dat$8. Totu'i, (.iar ,n o(.ii (avalerilor 'i a (elor neutri, ar*ata du-$ *odelul nou re-re1enta ordinea. 3a($, du-$ (e+a ie'it vi(torioas$, ar %i ar$tat oare(are *odera)ie, ar %i %ost ,nt&*-inat$ (u un asenti*ent a-roa-e unani*. 3in ne%eri(ire ea a'te-ta (a triu*%ul s$ adu($ o er$ nou$. Ar*ata era %or*at$ ,n *a;oritate din inde-enden)i 'i se(tari, oa*eni -asiona)i, ins-ira)i, %ie(are %iind un -redi(ator 'i un -ro%et, to)i de*o(ra)i (are, du-$ (e i+au dat -este (a- -e (avalerii regalisti ,n lu-te, nu *ai res-e(tau ierar.ia /a1at$ -e na'tere. 86n o(.ii o%i)erilor lui #ro*Rell, lor1ii engle1i erau (oloneii lui Gillia* #u(eritorul, /aronii ] *aiorii s$i, iar (avalerii ] ($-itanii a(estuia8. Ii (e era -arla*entul %$r$ ar*at$D #e autoritate avea el (a s$ -oat$ i*-une o nou$ /iseri($ solda)ilor ,nving$tori (are (ereau li/ertatea (redin)ei 'i (are nu erau dis-u'i s$ a((e-te ni(i -res/iterianis*ul Gest*insterului 'i ni(i angli(anis*ul G.ite.alluluiD

"". 6n(ol)it ,ntre un -o-or (onservator 'i o ar*at$ radi(al$, -arla*entul nu ,n)elegea ni(i -o-orul, ni(i ar*ata. #a ori(e adunare (are r$*&ne -rea *ult ti*- la -utere, tindea s$ devin$ o auto(ra)ie (ole(tiv$. 6n orgoliul s$u ne/unes(, -arla*entul se (redea destul de -uterni( (a s$ -rigoneas($ ,n a(ela'i ti*- 'i -e angli(ani 'i -e inde-enden)i. Pe gentilo*ii (avaleri ,i a)&)a ,n *od st&nga(i ,*-otriva noii /iseri(i -res/iteriene a*enin)&ndu+i ,n /unurile lor, iar -e solda)ii 8(a-ete rotunde8 a*enin)&ndu+i ,n solda lor. 6n li-sa lui PH* 'i a lui Ha*-den, -arla*entul (el lung ,'i -ierduse o (alitate %$r$ de (are ni*eni nu -oate guverna 'i (are se nu*e'te si*)ul -osi/ilului. A ,n(er(at *ai ,nt&i s$ trate1e (u regele, -e (are s(o)ienii, o/osi)i de (earta dintre engle1i, ,l -redaser$ -arla*entului. "+a %$(ut lui #arol, -ri1onierul s$u, nou$s-re1e(e -ro-uneri dre-t (ondi)ii de -a(eJ tre/uia s$ a((e-te ovenant, ul= s$ des%iin)e1e e-is(o-atul= s$ (ede1e -arla*entului -e ti*- de dou$1e(i de ani autoritatea su-re*$ asu-ra ar*atei 'i a *arinei= s$ ,ng$duie -arla*entului s$ nu*eas($ -e *arii de*nitari ai statului= 'i s$ (onsi*t$ la -ros(rierea unui *are nu*$r de regalisti. #arol nu se (redea o/ligat s$ ;oa(e (u (ar)ile -e %a)$ (u ni'te re/eli. " ni(i nu re%u1$, ni(i nu a((e-t$ 'i (ontinu$ s$ nego(ie1e (u <ran)a, (u 2(o)ia, (u -re1/iterienii ,*-otriva inde-enden)ilor, (u inde-enden)ii ,*-otriva -res/iterienilor. """. Parla*entul, (a s$ %i -utut ,n(.eia un tratat vala/il, ar %i tre/uit s$ dis-un$ de -uterea real$. Or, -uterea n+o avea de(&t ar*ata. Trei1e(i de *ii de oa*eni, su/ ordinele lui <air%a0 'i #ro*Rell, se ,ntre/au (u nelini'te (e soart$ ,i a'tea-t$. 3orin)a -arla*entului eraJ a@ de a+i l$sa (&t *ai re-ede la vatr$, -$str&nd nu*ai tru-ele ne(esare -entru servi(iile de garni1oan$ 'i -entru o (a*-anie ,n "rlanda -e (are de1ordinele din a(ea )ar$ o %$(eau din (e ,n (e *ai ne(esar$= /@ s$+i -$stre1e -e o%i)erii -res/iterieni 'i s$+i eli/ere1e -e inde-enden)i, (are+i -$reau sus-e()i= (@ s$ nu -l$teas($ restan)ele de sold$. #ro*Rell, -arla*entar 'i soldat ,n a(ela'i ti*-, dar *ai *ult soldat de(&t -arla*entar, era %oarte nelini'tit de ura -e (are o vedea (res(&nd la Gest*inster ,*-otriva ar*atei. l nu ,n)elegea (u* -arla*entul -oate re%u1a ,nving$torilor dre-tul de a %i (re'tini ,n %elul ,n (are ,n)elegea %ie(are, (&nd ei lu-taser$ to(*ai ,n s(o-ul o/)inerii a(estui dre-t. Tul/urat, s%&'iat su%lete'te, ne%eri(it, ,'i luase dre-t (on%iden)i doi /$r/a)i *ai tineriJ -e >ane 'i -e -ro-riul s$u ginere, "reton, revolta)i a*&ndoi, (a 'i d&nsul, de ingratitudinea -arla*entarilor -res/iterieni. Totu'i ideea de a ridi(a ar*ata ,*-otriva -arla*entului nu+i tre(use ni(iodat$ -&n$ atun(i -rin (a- lui #ro*Rell, (are avea o sin(er$ re-ulsie %a)$ de r$1/oiul (ivil 'i de ori(e di(tatur$ *ilitar$. ">. 6n vre*ea a(eea ne*ul)u*irea ar*atei (re'tea, ,n regi*ente se %or*au (o*itete de solda)i. Parla*entul tri*ise -atru dintre *e*/rii s$i, -rintre (are -e #ro*Rell 'i -e "reton, -entru a trata (u ne*ul)u*i)ii. Poate ($ #ro*Rell ar %i reu'it s$ resta/ileas($ ordinea da($, ,n ti*-ul nego(ierilor, n+ar %i a%lat ($ -arla*entarii se %$(eau nu*ai ($ as(ult$ -l&ngerile ar*atei, -reg$tindu+se s+o ata(e. Parla*entul ,i ,nar*a -e lo(uitori, ,n%iin)a la !ondra *ili)ii -res/iteriene, ,i (.e*a ,n a;utor -e s(o)ieni 'i -ro-unea regelui s$+i redea tronul da($ a((e-t$ -res/iterianis*ul -e o -erioad$ de trei ani. 2olda)ii luar$ .ot$r&rea s$ nu+i lase -arla*entului atuul de a+l avea -e rege ,n *in$. 2tegarul 4oH(e -le($ (u ($l$re)ii s$i la Hol*/H, unde se a%la regele, 'i+l rug$ -e #arol s$+l ur*e1e.

Regele ,i (eru s$ vad$ ordinul de arestare. 4oH(e ,i ar$t$ -e ($l$re)ii din s-atele s$u. 8 un ordin %oarte %ru*os ] s-use regele ] 'i at&t de /ine s(ris (u* n+a* *ai v$1ut ,n via)a *eaJ o (o*-anie de gentle*eni %ru*o'i 'i (ore()i8. Regele, (are -$rea %oarte %eri(it, -le($ ,*-reun$ (u 4oH(e la NeR*ar:et. >$1&nd ($ du'*anii ,'i dis-ut$ -ersoana lui, (re1u ($ a sosit *o*entul revan'ei. #&nd -arla*entul -ro-use ar*atei s+o lase la vatr$ -l$tindu+i solda -e o-t 1ile, (eea (e era o /at;o(ur$, #ro*Rell se .ot$r, s$ -$r$seas($ !ondra 'i s$ se al$ture solda)ilor. ra gata a(u* s$ se serveas($ de ar*at$ -entru a de;u(a intrigile -arla*entarilor. #o*-ortarea lui era (ontrar$ ideilor -e (are le e0-ri*ase adesea, dar uneori (onstituie un a(t de ,n)ele-(iune din -artea unui o* al ordinii s$ se -un$ ,n %runtea unei *i'($ri -e (are o so(ote'te -eri(uloas$. Mai /ine s+o (ondu(i de(&t s$ i te su-ui. <$r$ ,ndoial$, #ro*Rell se te*ea *ai -u)in de rea()iile unei ar*ate dis(i-linate 'i (o*andate de el de(&t de (onvulsiile unei revolte anar.i(e. >. 2u/ (o*anda lui #ro*Rell, dou$1e(i de *ii de oa*eni se ,ndre-tar$ s-re ora', dou$1e(i de *ii de oa*eni (are, ,nainte de a se -une ,n *i'(are, se rugaser$ ,ndelung 3o*nului= dou$1e(i de *ii de oa*eni (are erau de a(ord (u o%i)erii lor (a s$ (ear$ dre-tate. O s(risoare, reda(tat$ de #ro*Rell, %u adresat$ lordului+-ri*ar al !ondrei, (are ar %i -utut o-une re1isten)$. #ro*Rell (erea ,n a(ea s(risoare li/ertatea -entru solda)ii s$i de a+'i -ra(ti(a %ie(are religia lui. 2(risoarea, (itit$ ,n #a*era #o*unelor, %u as(ultat$ (u tea*$ 'i res-e(t. 5r*$ o de(lara)ie a ar*atei, reda(tat$ de "reton. Mani%estul s-unea ($ -o-orul este i1vorul ori($rei -uteri, ($ o oligar.ie aleas$ -oate deveni tot at&t de -eri(u+ loas$ (a 'i un *onar. tirani( da($ -retinde s$ %ie a/solutist$ 'i ($, -entru a(este, *otive, ar*ata (erea (a -arla*entul s$ %ie (ur$)at de uns-re1e(e *e*/ri -e (are solda)ii ,i so(oteau inde1ira/ili. Parla*entul re%u1$, ar*ata se a-ro-ie de !ondra= (&nd %u destul de a-roa-e, (ei uns-re1e(e *e*/ri %ugir$. Agitatorii *ilitari voiau s$ ,ndre-te ar*ata s-re Gest*inster, dar #ro*Rell -re%er$ s$ nego(ie1eJ 8>o* evita ast%el grava o/ie()ie ] s-unea el ] ($ a* o/)inut asenti*entul -arla*entului -rin %or)$8. Parla*entul autori1$ ar*ata s$ intre ,n !ondra 'i <air%a0 %u nu*it (oneta/ilul Turnului. 3u-$ (&teva 1ile, (earta dintre -arla*entari 'i solda)i deveni *ai as(u)it$ (a ni(iodat$J 8Oa*enii a(e'tia n+au s$ -le(e ni(iodat$ da($ ar*ata n+are s$+i s(oat$ de ure(.i8, s-use #ro*Rell. >". #ro*Rell avea s-iritul lent, viguros 'i si*-lu, ,n tinere)ea sa avusese un (ult -entru -arla*ent, dar ,'i -ierduse ,n(rederea ,n a(east$ institu)ie= ,n(er($ s$ (ad$ la ,nvoial$ (u regele. !a ur*a ur*ei, #arol nu -$rea ($ (ere 'i el, (a 'i ar*ata, toleran)$ -entru to)i (re'tiniiD Nu ar a;unge oare, -entru a+l %a(e ino%ensiv de a(u* ,nainte, s$ i se li*ite1e -utereaD #ro*Rell 'i "reton reda(tar$ -ro-uneri ,n a(est s(o-, -ro-uneri (are, da($ ar %i %ost a((e-tate de rege, ar %i instalat ,n Anglia *onar.ia (onstitu)ional$. 3ar #arol, ignor&nd (u totul realit$)ile, nu se ar$ta dis-us s$ trate1e. 8N+avea ni(i re*u'($ri, ni(i ,ngri;orare8. 6'i instalase (urtea la Ha*-ton #ourt, unde -ri*ea (u ad*ira/ila sa de*nitate -e 'e%ii ar*atei, -e so)iile 'i %ii(ele lor. <$g$duindu+i lui #ro*Rell Ordinul 4aretierei 'i re1erv&ndu+i, da($ s+ar %i ivit -rile;ul, o %unie de (&ne-$, (ontinua s$ se (read$ indis-ensa/il 'i s$ unelteas($ (u toate -artidele. 4o(ul a(esta de+a e(.ili/risti(a era -eri(ulos= ,i des(ura;a -e -rietenii regelui. 6n ar*at$ se %or*a o -artid$ nou$J a(eea a

levellerilorC19. A)&)a)i de un -a*%letar -uritan, 4o.n !il/urne, levellerii ?sau nivelatorii@ r$s-&ndeau o do(trin$ re-u/li(an$J 82ingura -utere %ireas($ venea de la -o-or= *onar.ia 'i #a*era !or1ilor erau e0(res(en)e inutile= guvernarea tre/uia s$ (onstea dintr+o singur$ #a*er$, aleas$ -rin vot universal8= totul a*este(at (u nenu*$rate (itate /i/li(e. >"". 9un vor/itor, violent, (redul, r$1/un$tor, !il/urne era dintre a(ei oa*eni (are 'tiu s$ se %a($ as(ulta)i de *ase, 'i -e (are le du( la de1astruCCO. l se lovea, ,n -ersoana lui <ai0%a0 'i a lui #ro*Rell, de ni'te 'e%i (a-a/ili s$ a-ere (u %or)a o -o1i)ie de *i;lo( 'i re1ona/il$. 3re-turile naturale ale o*ului, a/stra()iile a(estea nu -uteau i*-resiona inteligen)a si*-l$ 'i viguroas$ a lui #rornRell. #a s$ -oat$ (rede 'i ,n)elege, el avea nevoie s$ ai/$ ,n %a)a o(.ilor o institu)ie real$= a'a se e0-li($ str$dania sa de a trata (u regele. 3ar #arol avea s$+l des(ura;e1e 'i -e #ro*Rell, a'a (u* i+a adus la des-erare -e to)i (ei (are ,i s-ri;iniser$ (au1a. !a 11 noie*/rie 16F7 dis-$ru din Ha*-ion #ourt. 2olda)ii (are erau de gard$ ,i g$sir$ *antia -e (uloar 'i ni'te s(risori -e *as$= regele %ugise ,ntr+o a*/ar(a)iune, -e Ta*isa. Pu)in *ai t&r1iu s+a a%lat ($ se o-rise -e insula Gig.t. <uga a(easta tre1i ne,n(rederea nivelatorilor ,n #ro*Rell. !a 1L noie*/rie avur$ lo( (&teva r$1*eri)e ,n s&nul regi*entelor, iar unii osta'i intrar$ ,n %ront (u -a*%letul lui !il/urne, 8A(ordul -o-orului8, ,n%i-t ,n -$l$rii. #ro*Rell ,'i trase sa/ia, se re-e1i la re/eli 'i -orun(i unor oa*eni siguri de+ai s$i s$+i areste1e. To)i (eilal)i nu *ai ,ndr$1nir$ ni(i s$ se *i'te. Trei dintre re/eli %ur$ tri*i'i ,n %a)a #ur)ii *ar)iale= unul dintre ei, asu-ra ($ruia ($1ur$ sor)ii, %u ,*-u'(at la ordinul lui #ro*Rell. Re/eliunea %usese ,nvins$. >""". #arol %ugise de te*ni(ierii lui -entru a da -este un altul. #re1use ($ la (astelul #aris/roo:e va g$si un re%ugiu 'i d$du -este o ,n(.isoare. Mai du(ea (ores-onden)$ (u regele <ran)ei, (u s(o)ienii, dar nu (u #ro*Rell, (are+'i -ierduse ,n(rederea ,n el. O s(risoare ($tre regin$, (are a %ost inter(e-tat$, revela ($ regele #arol ,n(er(a din nou s$ adu($ o ar*at$ s(o)ian$ ,n Anglia. 6n %a)a -eri(olului unei insure()ii regaliste s-ri;init$ de s(o)ieni, -arla*entul 'i ar*ata se aliar$. 6n a(est al doilea r$1/oi (ivil ?16FM@, #ro*Rell re-urt$ o vi(torie ra-id$ 'i (o*-let$= 'i ,n a(est triu*% al s$u el v$1u *&na 3o*nului. 3a($ 3u*ne1eu s+a %olosit de ar*ata lui #ro*Rell -entru a lovi ,n tru-ele regelui, nu era oare un se*n ($ l a ales ar*ata 'i -e #ro*Rell (a s$ do/oare o -utere odinioar$ sa(r$D Totu'i -arla*entul, eli/erat de ori(e tea*$ du-$ vi(torie, nego(ia (u #arol, so(otindu+l de a(i ,nainte ino%ensiv. Regele a((e-t$ (ea *ai *are -arte din (ondi)iile -res/iterienilor, %er* .ot$r&t s$ nu le res-e(te.

C19

3e la to level I a egali1a, a nivela ?,n li*/a engle1$@.

CCO

Aenerali1are gratuit$. Nu ori(e o* (are 'tie a se %a(e as(ultat de *ase le du(e la de1astru. "ar des-re !il/urne, (.iar da($ n+a reu'it s$ i*-un$ -rogra*ul s$u 'i al -artidei levellere. nu se -oate s-une ($ a dus la de1astru *asele -o-orului engle1. Modul 6n (are s+a statorni(it ,n Anglia regi*ul -ostrevolu)ionar a ,nse*nat, evident, o reali1are li*itat$ a as-ira)iilor *aselor, dar nu un 8de1astru8 -entru ele.

"B. 2itua)ia inde-enden)ilor 'i a ar*atei devenea -eri(uloas$. Arosul na)iunii nu a'te-ta de(&t un se*n de sl$/i(iune -entru a se ,ntoar(e ,*-otriva lor= !ondra, i1vorul -rin(i-al al veniturilor statului, 'i -arla*entul, singura -utere legal$, le erau ostile= nivelatorilor nu le tre(use %uria. Mul)i o%i)eri -uritani ,n(e-eau s$ s-un$ ($ nu era -osi/il$ o -a(e verita/il$ at&ta ti*- (it #arol 2tuart, 8a(est o* (rud8, nu va %i ,nl$turat. 3ar <air%a0 r$*&nea loialist 'i #ro*Rell ,nsu'i 'ov$ia, se ruga, -l&ngea. #are era voia 3o*nuluiD #are era datoria luiD #e s$ se %a($ (u regeleD 2$+l adu($ la !ondra (a ,n+ ving$torD Nu 'i+ar %i (ru)at adversarii. 2$+l )in$ -ri1onier ,n insula Gig.tD N+ar %i ,n(etat s$ )ese intrigi. 2$+l e0e(uteD Ar %i s$ -rovoa(e, -oate, o inva1ie a %ran(e1ilor 'i a s(o)ienilor. Ori(e ar %i %ost, tre/uia s$ a()ione1e sau s$ -iar$. Ar*ata -orni ,*-otriva -arla*entului. !a 6 de(e*/rie 16FM, (olonelul Pride 'i *u'(.etarii s$i se -ostar$ la intra+ rea ,n -arla*ent, (u o list$ ,n *&n$, 'i arestar$ -e sus-e()i. ?8A(esta e sus-e(t, nu -oate s$ intre8@, tri*i)&nd -atru1e(i dintre (ei *ai -eri(ulo'i ,ntr+o tavern$ denu*it$ 8"n%ernul8, 'i nu l$sar$ la Gest*inster de(&t (in(i1e(i de oa*eni de+ai lor. 3e a(i ,nainte era sigur ($ a(east$ r$*$'i)$ de -arla*ent va vota tot (e+i vor (ere 'e%ii ar*atei. Mai r$*&nea regele. #ro*Rell vedea li*-ede ($, da($+l sa(ri%i($ -e #arol 2tuart, *oartea lui va (rea o -r$-astie ,ntre ar*at$ 'i na)iune. 3e alt*interi -rin)ul de Gales, a%lat ,n <ran)a, era gata s$ se de(lare -retendent legiti* la tron, ast%el ($ *oartea lui #arol " ni(i nu i+ar %i des(ura;at *$(ar -e regali'ti. Totu'i, #ro*Rell era sigur ($ at&ta ti*- (&t va tr$i a(est -rovo(ator de 1&1anii 8nu va %i -osi/il$ -a(ea ,n "srael8CC1. B. #ro*Rell lu$ o .ot$r&re su/it$, -e (are o atri/ui, (a ,ntotdeauna, unei ins-ira)ii divine. !a CO ianuarie 16F9 se des(.ise -ro(esul regelui. A(u1area s-uneaJ 8#arol 2tuart, rege al Angliei, -ri*ind o -utere li*itat$, a(eea de a guverna ,n /a1a 'i (on%or* legilor regatului, 'i nu alt*intrelea, ,n *od *i'eles( 'i (u rea+voin)$, a de(larat r$1/oi -arla*entului 'i, (a -rovo(ator al a(estui r$1/oi, s+a %$(ut vinovat de toate tr$d$rile, o*orurile 'i ;a%urile (o*ise ,n ti*-ul 1isului r$1/oi8. ra o in(ul-are %$r$ valoare legal$, 8A' vrea s$ 'tiu ] a ,ntre/at #arol ] de (e anu*e autoritate, vreau s$ s-un legal$, a* %ost adus ai(iD 0ist$ *ulte autorit$)i ilegale, ,n(e-&nd (u /or%a'ii 'i ter*in&nd (u t&l.arii de dru*ul *are. #&nd voi 'ti (are este autoritatea voastr$ legal$, atun(i v$ voi r$s-unde. A*inti)i+v$ ($ sunt regele vostru, regele vostru legal. A&ndi)i+v$ la -$(atele (are s+au str&ns asu-ra (a-etelor voastre 'i la ;ude(ata 3o*nului asu-ra )$rii a(esteia. A&ndi)i+v$ /ine, v$ s-un. A&ndi)i+v$ la (e v$ s-un ,nainte de a tre(e de la un -$(at la un -$(at 'i *ai *are8. Ni*i( *ai engle1es( de(&t a(east$ *anier$ de a re-eta ,n *od st$ruitor (uv&ntul legal. Mult$ vre*e du-$ *oartea lui #arol, tot ideea de legalitate ,l va adu(e -e %iul s$u -e tron. 8N+a* luat ni(iodat$ ar*ele ] *ai ad$ug$ el ] ,*-otriva -o-orului, (i -entru lege8. #onda*nat la *oarte, i+a s(ris -rin)ului de Gales o s(risoare -lin$ de no/le)e ,n (are+l s%$tuia s$ %ie *ai (ur&nd /un de(&t *are 'i s$ se dovedeas($ statorni( 'i (redin(ios ,n *aterie de religie. 8#$(i a* o/servat ] s-unea el ,ntr+o li*/$ e0(elent$ ] ($ de*onul r$1vr$tirii se s(.i*/$ /u(uros ,ntr+un ,nger al re%or*ei8. P&n$ 'i -e e'a%od, (u (&teva *inute ,nainte de *oarte, a re-etat (u o ad*ira/il$ (laritate ideile -oliti(e -entru (are -iereaJ 8#&t des-re -o-or ] s-unea el ], dores( li/ertatea sa tot at&t (&t ori(are altul, dar tre/uie s$ v$ de(lar ($ li/ertatea (onst$ ,n a avea un guvern$*&nt, legi, *ul)u*it$ ($rora
''1

.luzie biblic), ,ntreg limbaBul politic al puritanilor abund) ,n asemenea manier) de e9primare.

via)a -o-orului 'i /unurile sale s$ -oat$ %i nu*ite ale sale. a nu ,nsea*n$ (a -o-orul s$ e0er(ite el ,nsu'i guvernarea. A(easta nu+i a-ar)ine ,ntru ni*i(. 5n su-us 'i un suveran sunt %iin)e ,n *od evident di%erite8. A(esta a %ost, ,n %ond, tot -ro(esul. 2entin)a -$rea a+l (ontra1i(e -e rege. 3ar, ,n se(olul ur*$tor, 9oling/ro:e avea s$ reia te1a lui #arol 2tuart.

VIII CROM-ELL LA PUTERE ". #ro*Rell, r$*$'i)a de -arla*ent 'i ar*ata r$*aser$ ,n %runtea unei Anglii ostile 'i indignate, -e (are tre/uiau totu'i s+o guverne1e. 6n a(east$ )ar$ legalist$ nu *ai e0ista ni(i o -utere legal$. 4ude(&ndu+l -e #arol ", -arla*entul a%ir*aseJ #o*unele Angliei adunate ,n -arla*ent, alese de -o-or 'i re-re1ent&ndu+l, (onstituie %or)a su-re*$ 'i tot (e .ot$r$s( ele are -utere de lege (.iar 'i %$r$ (onsi*)$*&ntul lor1ilor 'i al regelui. 3ar a(east$ %i()iune nu ,n'ela -e ni*eni. 6n (e *$sur$ r$*$'i)ele unui -arla*ent ve(.i de nou$ ani, alese nu de -o-or, (i de solda)i, re-re1entau na)iuneaD Oa*enii a(e'tia se a%lau la Gest*inster -entru ($ i+a *en)inut ar*ata, -o-orul ura ar*ata, iar ar*ata dis-re)uia -arla*entul. Ni*i( *ai trist de(&t s-e(ta(olul unei )$ri (are su-ort$ de tea*$ un guvern detestat. "nde-enden)ii 'i #ro*Rell re-etau %$r$ ,n(etare ($ %useser$ 8ale'i de 3o*nul8= s+a s-us ($ ni(i un alt *od de alegere nu le+ar %i -er*is s$ re-re1inte Anglia. "". 6n *artie r$*$'i)a de -arla*ent a/oli #a*era !or1ilor 'i %un()ia regelui, (a 8inutile, a-$s$toare 'i -eri(uloase -entru li/ertatea -o-orului8. Anglia tre/uia s$ %ie ,n viitor un ommon+ealth, o re-u/li($. 3ar -entru (a a(est (uv&nt s$ ai/$ oare(are sens, ar %i tre/uit s$ se %a($ alegeri, 'i inde-enden)ii nu le -uteau %a(e. Regali'tii 'i -res/iterienii s+ar %i unit (a s$+i alunge. #onda*na)i s$ *en)in$ o di(tatur$ *ilitar$ (u totul (ontrar$ -rin(i-iilor lor, re-u/li(anii a(e'tia se ;usti%i(au invo(&nd 9i/lia. <ii(a lui <araon, g$sind leag$nul lui Moise, -orun(i s$ %ie ($utat$ *a*a, -entru a (re'te (o-ilul. Noua re-u/li($ tre/uia edi%i(at$, -&n$ va a;unge la v&rsta adult$, de a(ei (are au adus+o -e lu*e. rau, de alt%el, ,n stare s$ se %a($, da($ nu iu/i)i, (el -u)in as(ulta)i. #ro*Rell al($tui un #onsiliu de stat, ,n (are intrar$ (&)iva s@uires, avo(a)i, o'teni 'i (are ad*inistra ,ntr+un *od e%i(a(e %inan)ele, ar*ata 'i *arina. A*/asadorul lui Ma1arin, de'i ostil a(estor regi(i1i, re(uno'tea ,n s(risorile o%i(iale (o*-eten)a lorJ 82unt e(ono*i ,n a%a(erile lor -arti(ulare 'i darni(i ,n (e -rive'te devota*entul lor %a)$ de a%a(erile -u/li(e, -entru (are %ie(are *un(e'te -e /r&n(i, -ar($ ar %i vor/a de -ro-riile sale interese8. "ar ,n %iin)a lui #ro*Rell ,nsu'i (oe0ista ?a*este( %oarte engle1@ un realis* -rudent ,*-reun$ (u -ati*ile (ele *ai violente. """. O di(tatur$ *ilitar$ nu este -osi/il$ de(&t da($ di(tatorul are (el -u)in s-ri;inul ar*atei. Or, ar*ata, (are (re1use ($ %a(e o revolu)ie de*o(rati($, se su-$rase re-ede v$1&nd ($ adusese la -utere o oligar.ie. #ondu($torii s$i al($tuiser$ o (onstitu)ie

re-u/li(an$ (-he Agreement o* the 5eople)2 alegeri la %ie(are doi ani, su%ragiu a-roa-e universal, li/ertatea (on'tiin)ei. R$*$'i)a de -arla*ent -ri*ise do(u*entul (u toat$ (urtoa1ia datorat$ unor (et$)eni /ine ,nar*a)i 'i a-oi ni(i nu+l lu$ ,n sea*$. #ur&nd ostilitatea %a)$ de guvern deveni a-roa-e unani*$. Regali'tii se si*)eau ,n($ ne-utin(io'i, dar s-erau ,ntr+o gra/ni($ revan'$. Pres/iterienii (onsiderau -arla*entul ereti(. 6n %runtea nivelatorilor, de*agogul !il/urne, ve'ni(ul ne*ul)u*it, -orni s$ se r$1/oias($ (u noua (&r*uire. #&nd 4o.n !il/urne *uri, (ineva ,i (o*-use un e-ita% ,n (are se s-unea ($, da($ -e lu*ea (ealalt$, 4o.n ,l va ,nt&lni -e !il/urne, (ele dou$ ;u*$t$)i se vor lua la (eart$. 3ar a(est -a*%letar insu-orta/il -l$(ea *aselor, (are ,l nu*eauJ (institul, li/erul 4o.n. Ori(e revolu)ie adu(e la su-ra%a)$ dou$ ti-uri de oa*eni, (ei (are sunt (ondu($tori din na'tere 'i (ei (are sunt re/eli din na'tere. #ro*Rell a-ar)inea -ri*ei (ategorii, !il/urne (elei de+a doua. Or, guvernarea este o *eserie (are+'i are e0igen)ele ei (onstante= noii st$-&ni ;usti%i($ a(este e0igen)e -rin -rin(i-ii originale, dar li se su-un (a 'i (ei dinaintea lor. #ro*Rell, ,nto(*ai (a odinioar$ #arol ", -orun(i s$ %ie arestat 4o.n !il/urne. A(esta re%u1$ s$ se des(o-ere ,n %a)a #onsiliului de stat, 8(are ] s-unea el ] nu avea *ai *ult$ autoritate legal$ de(&t el ,nsu'i8. Ni(i un ;uriu nu voi s$+l (onda*ne. !ondra era a(u* tot at&t de ostil$ Ru*-+uluiCCC (a odinioar$ regelui. #&nd guvernul Re-u/li(ii -orun(i e0e(utarea unui r$1vr$tit ,n %a)a (atedralei 2%&ntul Paul, to)i or$'enii din !ondra ar/orar$ -angli(a verde a nivelatorilor. ">. #ro*Rell nu -utea %i de(&t %oarte ,ngri;orat de a(east$ agita)ie egalitar$. l (redea ,n ne(esitatea unei aristo(ra)ii, -e (are de alt%el o de%inea *ai *ult -rin (redin)$ de(&t -rin origine. Avea groa1$ de ori(e de1ordine. 8Tre/uie s$+i distruge)i -e oa*enii a(e'tia sau v$ vor distruge ei8, re-eta el ,n #onsiliul de stat. 3ar (on'tiin)a ,l (.inuia= -e vre*ea lui PH* 'i a lui Ha*-den, el ,nsu'i ,'i -usese ,n(rederea ,n lege 'i ,n -arla*ent= -utea -rea /ine a(u* s$ i*-un$ do*nia s$/iei 'i s$+'i s-un$ s-re a se lini'ti, ($ era sa/ia 3o*nului. #u toate a(estea nu reu'ea s$ se (onving$. Pentru nelini'tea sa su%leteas($ singurul lea( a %ost ,ntotdeauna a()iunea. 6n /$t$lie se tre1eau /unul s$u si*) 'i virtu)ile -ra(ti(e. Or, -rile;urile de a a()iona nu li-seau. 3e (&)iva ani "rlanda era (ondus$ de un -artid (atoli(, -rotestan)ii engle1i %useser$ *asa(ra)i. #ro*Rell -orni ,ntr+a(olo, ,n %runtea unei ar*ate du-$ *odelul nou (u un alai a-roa-e reges(. Ni*i(i %or)ele lo(ale 'i r$1/un$ *asa(rul -rintr+un alt *asa(ru= o'tean al lui "e.ova, el a-li($ ,n toat$ rigoarea lor *etodele de r$1/oi des(rise ,n 9i/lie. 6n "rlanda, -e -$*&nturile din est, ,i instal$ -e solda)ii s$i -rotestan)i 'i, des(o-erind ,n el instin(tul invadatorilor anti(i, ,i ,*-inse -e irlande1i ,n (o*itatul #onnaug.t, ,n vest. Atun(i ,n(e-u lungul *artira; al "rlandei, ,n($-ut$ -e *&na unor -ro-rietari str$ini, (are ni(i nu lo(uiau a(olo. Peo*en+ii (oloni1a)i de #ro*Rell n+au -rins ni(iodat$ r$d$(ini a(olo. 5nii au arendat %er*ele lor unor irlande1i 'i s+au ,ntors ,n Anglia= al)ii s+au ($s$torit (u irlande1e 'i au devenit irlande1i. O (onse(in)$ grav$ a a(estui r$1/oi a %ost ($, aristo(ra)ia irlande1$ %iind ni*i(it$, i+a %ost su/stituit$ o teo(ra)ie. Protestantul #ro*Rell a -redat "rlanda (leri(alis*ului (atoli( ?16LO^16LC@.

CCC

$(m(>i1(, coad( ?,n li*/a engle1$@ ] r$*$'i)$ de -arla*ent.

>. 2(o)ia -$rea *ai -eri(uloas$. 0e(utarea lui #arol 2tuart, rege s(o)ian, a dus la re,*-$(area ] ,n ura lor (ontinu$ %a)$ de regi(i1i ] a /iseri(ii ?Tir:@ -res/iteriene 'i a no/ili*ii s(o)iene. Prin)ul de Gales a %ost -ro(la*at rege, la nou$s-re1e(e ani, su/ nu*ele de #arol al ""+lea, 'i a se*nat ovenant, ul. 3evenise -ro/a/il$ o inva1ie a Angliei de ($tre o ar*at$ regalist$. #ro*Rell -ro-use un r$1/oi -reventiv. !oialul <air%a0 re%u1$ s$ se a*este(e. 8Ar %i o violare a ligii sole*ne %or*at$ odinioar$ ] a spus el. ] 0(elen)a voastr$ ] r$s-unse #ro*Rell ] va tre/ui ,n (ur&nd s$ aleag$ ,ntre un r$1/oi -e *eleagurile altei )$ri 'i un r$1/oi ,n -atria noastr$8. <air%a0 se retrase= #ro*Rell deveni (o*andant+'e%. 0-erien)a (elor 1e(e ani de r$1/oi %$(use din a(est *$runt s@uire un *are general. #uno'tea -u)ine teorii asu-ra artei r$1/oiului, dar era un organi1ator *inunat, un 'e% ad*ira/il 'i, ,n /$t$lie, un ta(ti(ian (are 'tia s$+'i -$stre1e *intea li*-ede 'i s$ ia ,n (li-a %avora/il$ .ot$r&rea de a ris(a totul. 2+a %olosit de un ;o( ,ndr$1ne) ,*-otriva s(o)ienilor. !$s&ndu+i s$ -$trund$ -e teritoriul engle1, se -las$ ,ntre ei 'i 2(o)ia 'i+i 1dro/i la Gor(ester, ,n 16L1. T&n$rul rege #arol al ""+lea, (are se /$tuse vite;e'te, tre/ui s$ %ug$. o dovad$ de loialis* din -artea -o-ula)iei engle1e %a-tul ($ a(est adoles(ent (are voia s$ se salve1e -rin %ug$ a g$sit -retutindeni ,n )ar$ (redin(io'i (are s$+l o(roteas($, s$+l as(und$ 'i, ,n s%&r'it, s$+l tri*it$ tea%$r 'i s$n$tos -e (ontinent. #a 'i "rlanda, 2(o)ia -$rea su-us$, dar %ostul s$u -arla*ent avea s$ renas($ ,n ti*-ul Restaura)iei. 5niunea Marii 9ritanii era a(u* (o*-let$ 'i, ti*- de (&teva s$-t$*&ni, datorit$ vi(toriei, #ro*Rell a devenit -o-ular. Parla*entul ,i d$du o dota)ie regeas($ 'i -alatul Ha*-ton #ourt. #&nd !ondra, (are (u dou$ luni *ai ,nainte ,l .uiduise, ,l -ri*i (u salve de *us(.ete 'i strig$te de /u(urie 'i (&nd lo(otenen)ii s$i ,i ar$tar$ i*ensa *ul)i*e adunat$, el r$s-unse ($ va veni 'i *ai *ult$ lu*e s$+l vad$ s-&n1urat. >". 5n r$s-uns su*/ru, deoare(e, (u toate vi(toriile sale, #ro*Rell r$*&ne -oso*orit. l vede, el 'tie ($ a(east$ )ar$, -e (are ar dori s+o vad$ guvernat$ de s%in)i, este e0-loatat$ de -ro%itori, ($ a(east$ ar*at$ de (in(i1e(i de *ii de oa*eni, inutil$ du-$ ,n%r&ngerea du'*anilor din a%ar$, du(e )ara de r&-$, ($ ,n(.isorile sunt -line de datorni(i 'i dru*urile ,n)esate de (er'etori. 6n)elege ($ a sosit *o*entul s$ se trea($ de la legea *ilitar$ la legea (ivil$, de la %or)$ la ;usti)ie. 3ar -rin (e *i;loa(eD #u toat$ *edita)ia 'i rug$(iunile sale, nu vede lea(ul. #e+i de %$(utD AlegeriD 3ar 'tie -rea /ine ($ da($ ar ,ng$dui tuturor (et$)enilor s$ vote1e ,n *od li/er, a(e'tia ar re(.e*a dinastia 2tuart. adev$rat ($ lui d*ond #ala*H, (are ,i s-usese ($ din 1e(e engle1i nou$ ,i sunt ostili, ,i r$s-unseJ 83ar da($+i de1ar*e1 -e (ei nou$ 'i -un o sa/ie ,n *&na (elui de+al 1e(eleaD8 Ar tre/ui s$ %ie *$(ar de a(ord (u al 1e(elea= dar #ro*Rell s+a s$turat de intoleran)a -arti1anilor s$i 'i ,n(e-e s$ vise1e vag la o Anglie -rotestant$, unit$ 'i i*-erial$. #e alt$ solu)ie e0ist$D 2$ dea dru*ul ar*ateiD Ar*ata s+ar revolta. 2$ resta/ileas($ *onar.iaD " se ,nt&*-l$ s$ se g&ndeas($ 'i la asta. 8Ii da($ un o* ar lua asu-r$+'i sar(ina de a deveni regeD8 6n ori(e (a1 e ne(esar s$ di1olve r$*$'i)a de -arla*ent, de (are ar*ata e de1gustat$. !a CO a-rilie 16LE, lordul+general #ro*Rell intr$ ,n -arla*ent 'i se a'a1$ -e una din /$n(i. As(ult$, ,'i -ierde r$/darea, a-oi se ridi($J 8Haide, .ai, ne+a* s$turat de toate astea. A* s$ -un (a-$t -$l$vr$gelilor voastre... 2-une)i ($ sunte)i un -arla*ent= nu sunte)i... 5nii din voi sunt /e)ivani, al)ii (urvari... #u* -ute)i %i un -arla*ent -rin gra)ia lui 3u*ne1euD Ple(a)i, v$ s-un...8 Ii ridi(&nd s(e-trul, e*/le*a sa(r$ a -uterii -arla+ *entului, ,ntre/$J 8#e s$ %a(e* (u %lea(ul $staD !ua)i+l...8 3u-$ (e+i d$du a%ar$ -e to)i,

-orun(i s$ se ,n(uie u'ile. 5n soldat lu$ (.eile 'i s(e-trul. 8Parla*entul (el lung dis-$ruse u'urel (a un vis8, s-une un *artor. >"". 2(e-trul du-$ (oroan$, -arla*entul du-$ suveran, nu *ai r$*&nea ,n a(east$ )ar$ ni(i o ur*$ a ,ndelungatului tre(ut de li/ertateCCE. 3ar ,n($ o dat$, (e %or*$ de guvern$*&nt s$ ado-teD Re-u/li(a, s-uneau unii= *onar.ia, r$s-undeau al)ii= #ro*Rell, %$r$ a sta -e g&nduri, se o-ri la s%in)i. Ne&ndr$1nind s$ re(urg$ la alegeri, (eru /iseri(ilor inde-endente s$ g$seas($ ni'te oa*eni ,n)ele-)i 'i (onstitui ast%el un -arla*ent de o sut$ (in(i1e(i de *e*/ri, (are %u denu*it Parla*entul lui 9are/ones, nu*e a-ar)in&nd unui oare(are Praisegod 9are/ones, negustor de -iele din <leet 2treet, (are era unul dintre *e*/rii s$i. 2ir HarrH >ane re%u1ase s$ %a($ -arte din a(east$ adunare, s-un&nd ($ -re+ %er$ s$ a'te-te -aradisul (a s$ %ie ,*-reun$ (u s%in)ii. #ro*Rell se de1gust$ re-ede de oa*enii a(eia -e (are el ,nsu'i ,i s(osese din o/s(uritate 'i %$r$ ,ndoial$ ($ i+ar %i (on(ediat 'i -e ei da($ nu s+ar %i di1olvat singuri. >""". O nou$ (onstitu)ie %u -reg$tit$ de 'e%ii ar*atei. A(est /nstrument de guvernare este re*ar(a/il -rin ,ndr$1neala ideilor, at&t de noi ,n(&t ni(i nu s+au -utut a-li(a atun(i. Mai (ur&nd de(&t Anglia *odern$, do(u*entul -re%igura 2tatele+5nite de ast$1i. Autoritatea su-re*$ tre/uia s$ a-ar)in$ unui lord+-rote(tor, unui (onsiliu 'i unui -arla*ent, (o*-letat (ur&nd (u o #a*er$ a !or1ilor. Ori(e *$sur$ votat$ de -arla*ent devenea legal$, (.iar du-$ un veto al Prote(torului, (u (ondi)ia s$ nu %ie (ontrar$ legilor %unda*entale ale re-u/li(ii. 6n se(olul al BB+lea -arla*entul /ritani( va %i, (el -u)in ,n teorie, atot-uterni(= la nevoie, va -utea s$ *odi%i(e -rintr+un vot (onstitu)ia regatului. Parla*entul Prote(torului era, di*-otriv$ ] a'a (u* e #ongresul a*eri(an ] su-us (onstitu)iei. Pentru -ri*a oar$ Anglia, 2(o)ia 'i "rlanda erau guvernate de a(elea'i legi. Magistra)i engle1i ;ude(au ,n 2(o)ia= o ar*at$ engle1$ su/ (o*anda lui Mon: *en)inea a(olo ordinea, -arla*entul din Gest*inster legi%era -entru 2(o)ia. "rlanda era 'i ea re-re1entat$ ,n -arla*entul (o*un 'i (oloni'tii anglo+sa0oni e0-ro-riau -o-ula)ia indigen$ de a(olo. 3ar a(east$ 8unire8 i*-us$ -rin %or)$ r$*&nea -re(ar$ 'i, ,n(e-&nd de la Restaura)ie, ve(.ile -arla*ente aveau s$ rea-ar$ 'i ,n 2(o)ia 'i ,n "rlanda. #ea *ai *are -arte a *$surilor votate atun(i au %ost e%e*ere, %iind -re*ature, dar *ulte dintre ele ?,nv$)$*&ntul gratuit, servi(iul -o'tal -u/li(, li/ertatea -resei, dre-tul de vot al %e*eilor 'i votul se(ret, /an(a na)ional$@ aveau s$ rea-ar$ 'i s$ triu*%e du-$ o lung$ e(li-s$. O a(tivitate re%or*atoare agita -l$-&ndul -arla*ent al Prote(torului, a'a (u* %rigurile agit$ un (or- /olnav.

CCE

A%ir*a)ia autorului nu )ine sea*a ($ 8tre(utul de li/ertate8 la (are el se re%er$ (u-rindea in s%era sa o *inoritate so(ial$ restr&ns$, -e (&nd *$surile lui #ro*Rell, (.iar a-arent di(tatoriale, erau tran1itorii 'i (onsolidau un regi* (are, (u toate i*-er%e()iunile sale, avea s$ in(lud$ ,n s%era dre-turilor -oliti(e+(onstitu)ionale o -arte *ai *are a -o-orului engle1.

"B. "ntre #ro*Rell 'i #a*era #o*unelor se ivir$ (on%li(te tot at&t de grave (a ,ntre #arol 'i -arla*entul s$u, dar Prote(torul avea (eea (e i+a li-sit totdeauna lui #arolJ o ar*at$ -uterni($. Nu*ai asu-ra unui singur -un(t -arla*entul 'i Prote(torul erau de a(ordJ 'i unul 'i (el$lalt voiau s$ %ie ordine. Ori(e re/el inteligent (are vine la -utere de+ vine o* de guvern$*&nt. #ro*Rell era o* de guvern$*&nt din instin(t. Nara a su%erit destul, s-unea el= a(u* tre/uie s$ i se -anse1e r$nile 'i s$ se re%a($ Anglia tradi)ional$. A(easta era 'i -$rerea -arla*entarilor. 3ar ei sus)ineau ($ -entru o ast%el de re%a(ere tre/uia *ai ,nt&i s$ nu i se i*-un$ -arla*entului o (onstitu)ie de ($tre un 'e% *ilitar. #ro*Rell nu era ,ns$ de a(ord s$ le ,ng$duie dis(utarea tr$s$turilor esen)iale ale /nstrumentului de guvernare 3nto(*it de ar*at$. Parla*entarii (ereau (ontrolul asu-ra ar*atei= #ro*Rell era de -$rere ($ a -une ar*ata ,n slu;/a %a()iunilor ar %i ,nse*nat re,nvierea r$1/oiului (ivil. 6n s%&r'it, #ro*Rell voia oare(are toleran)$ religioas$ ?-rin 16LL autori1a ,n *od ta(it ,ntoar(erea evreilor, e0-ul1a)i -e vre*ea lui duard "@= -arla*entul (o*/$tea ,n a(ela'i ti*- toleran)a religioas$ 'i des-otis*ul *ilitar. Ii ,nvinse sa/ia. Anglia %u ,*-$r)ti$ ,n *ai *ulte 1one *ilitare, -us$ %ie(are su/ autoritatea unui general+*aior. 3is(i-lina auster$ a -uritanilor %u i*-us$ -rogresiv ,ntregii )$ri. 3eoare(e teatrele din !ondra %useser$ ,n(.ise, a(torii a*/ulan)i au %ost tri*i'i la ,n(.isoare= se inter1iser$ ;o(urile la )ar$, se ,n(.iser$ (a%enelele. Anglia lui 2.a:es-eare deveni virtuoas$ -rin (onstr&ngere 'i regreta -e ;ude($torul de -a(e (avaler, (are, (el -u)in, %usese ;ovial. Regi*ul a(esta a ins-irat )$rii -entru *ult$ vre*e groa1a de ar*ata -er*anent$. B. Anglia nu iu/ea ar*ata, dar ar*ata de us(at 'i %lota i*-useser$ ,n a%ar$ res-e(t %a)$ de Anglia. >re*e ,ndelungat$ du'*anul -rin(i-al a %ost Olanda. #ele dou$ )$ri ,'i dis-utau (o*er)ul 'i trans-ortul naval. Prin Actul de naviga1ie din 16L1, #ro*Rell inter1ise altor vase de(&t (elor engle1e s$ i*-orte *$r%uri ,n Anglia. Olande1ii re%u1ar$ s$ salute -avilionul engle1 ,n a-ele engle1e. 5r*$ un (on%li(t ,n (are doi *ari a*irali, olande1ul Tro*- 'i engle1ul 9la:e, se a%lar$ %a)$ ,n %a)$. <lotele (o*/atante erau egale, dar (o*er)ul Olandei era *ai vulnera/il 'i ea su%eri *ai *ult de(&t rivala sa. 3u-$ -a(ea (u Olanda, se*nat$ ,n 16LF, -rin(i-alul du'*an din a%ar$ al lui #ro*Rell %u 2-ania. 6*-otriva ei s+a aliat (u <ran)a, (are, de'i -utere (atoli($, %$(ea -e -lan e0tern -oliti($ -rotestant$, din ur$ %a)$ de (asa de Austria. #ro*Rell ,i lu$ 2-aniei 4a*ai(a 'i, 8-lant&nd8 a(olo (oloni engle1i, ,n%iin)a o (olonie -ros-er$. l, (el dint&i, a avut ideea de a tri*ite 'i *en)ine o %lot$ engle1$ ,n Mediterana 'i, (a s$+i asigure %lotei li/era tre(ere, de a %orti%i(a Ai/raltarulCCF. Puterea sa *ariti*$ 'i *editeranean$ i+a ,ng$duit lui #ro*Rell s$ intervin$ (u e%i(a(itate ,n tre/urile (ontinentale= el -rotegui -e -rotestan)ii valden1iCCL ,*-otriva du(elui de 2avoia, /o*/ard$ Tunisul 'i -utu (ere inde*ni1a)ii de la Tos(ana 'i de la -a-a. Ma1arin ($uta s$ se alie1e (u el 'i 8(oastele de %ier8 (/ronsides) o(u-ar$ 3un:erQue. 3ar r$1/oaiele a(estea (ostau s(u*- 'i, (u toate su((esele re-urtate -e *are 'i -e us(at, -oliti(a e0tern$ a lui #ro*Rell nu era -o-ular$.

''3

. fost ,ns) numai o idee, deoarece .nglia n$a intrat ,n st)p+nirea Aibraltarului dec+t la ,nceputul secolului al 5677$lea. ''% C)m)i*) a vechii secte eretice din evul media 6ezi nota ::.

B". 2t$-&n a trei regate, te*ut ,n toat$ uro-a, Prote(torul nu *ai avea (a du'*ani ] dar du'*ani ne,*-$(a)i ] de(&t -e %o'tii s$i -rieteni. A;uns la -utere gra)ie unei ar*ate re-u/li(ane, %anati(e 'i 8nivelatoare8, ar %i vrut s$ se serveas($ de ea -entru a resta/ili ve(.ea ierar.ie engle1$. 3ar o g$si re/el$. 3a($ -arla*entul voia s$+l %a($ rege al Angliei, solda)ii s$i ,l a*enin)au (u du'*$nia lor. 3a($, %iind -rin) de %a-t, )inea o adev$rat$ (urte, -uritanii *ur*urau ($ erau o (urte 8a -$(atelor 'i a vanit$)ii8, (u at&t *ai ori/il$ (u (&t se invo(a *ereu nu*ele 3o*nului a(olo. #&nd, ,n 16LM, #ro*Rell *uri, t&n$r ,n($ ?avea (in(i1e(i 'i nou$ de ani@, de triste)e 'i de %riguri totodat$, ,ntreg edi%i(iul, (l$dit ,n gra/$, -rin (are ,n(er(ase s$ ,nlo(uias($ Anglia tradi)ional$, se (l$tin$ ,ndat$. A-roa-e de a+'i da s%&r'itul, %u au1it *ur*ur&ndJ 8O-era *ea e ,*-linit$8. 3ar ea n+avea s$+i su-ravie)uias($. B"". #ro*Rell dese*nase (a ur*a' -e %iul s$u Ri(.ard, un o* li-sit de r$utate, dar 'i de .ar, (are se v$1u ,n ne-utin)$ de a re1olva (on%li(tul latent dintre ar*at$ 'i -uterea (ivil$, in(a-a/il s$ -otoleas($ resenti*entele, *ai grave ,n($, dintre 'e%ii de ar*at$ rivali. 5r*$ un an 'i ;u*$tate de anar.ie. Ri(.ard dis-$ru de -e s(en$ 'i (ur&nd nu r$*aser$ ,n aren$ de(&t doi generaliJ !a*/ert, re-u/li(an 'i Mon:, regalist ,n as(uns. Mon: veni la !ondra, 'i -oetul Milton, ,ntre al)ii, ,i -ro-use (a, -entru salvarea re-u/li(ii, s$ re,n%iin)e1e Parla*entul (el lung. 3ar era su%i(ient s$+)i arun(i -rivirile -rin ora' (a s$+)i dai sea*a de senti*entele engle1ilor. 6n %o(urile de /u(urie, or$'enii 'i u(eni(ii arun(au 8r$*$'i)e8CC6 si*/oli(e. 3e(&t un r$1/oi (ivil sau o di(tatur$ *ilitar$, grosul -o-ula)iei dorea o restaura)ie. Mon:, o* energi( 'i re1ona/il, a()iona (u o ,n(etineal$ -lin$ de ,n)ele-(iune. 6ntoar(erea regelui, dorit$ totodat$ de (avaleri 'i -res/iterieni, adi($ de o *are -arte a )$rii, era greu de -reg$tit legal*ente deoare(e nu*ai -arla*entul -utea s$+l re(.e*e -e rege 'i nu*ai regele -utea s$ (onvoa(e -arla*entul. Mon: gru-$ ,n ;urul lui at&)ia lor1i (&)i -utu reuni 'i invit$ -e ele(tori s$ aleag$ o #a*er$ a #o*unelor. Mai t&r1iu regele (on%ir*$ a(east$ (onvo(are 'i ;uri'tii *en)inur$ %i()iunea ($ *onar.ia nu 'i+a ,n(etat ni(iodat$ e0isten)a. 3e %a-t, regele %usese re-us -e tron de o adunare (onvo(at$ ,n *od neregulat, dar, (u* era vor/a de un rege legiti*, dese*nat -e /a1a dre-tului de su((esiune, .ot$r&rea era inata(a/il$. Restaura)ia se %$(u %$r$ r$1/oi (ivil, -entru ($ Mon: avu -revederea s$ garante1e tru-elor -lata soldei. 2olda)ii (uno'teau senti*entele -o-ula)iei, ei nu *ai erau de a(ord (u o%i)erii lor= erau %eri(i)i s$ se ter*ine odat$. Nu tre(user$ ni(i doi ani de la *oartea lui #ro*Rell 'i tot (eea (e (rease se %$(use -ra% 'i -ul/ere, (a 'i el ,nsu'i.

IX EFECTELE DURABILE ALE PURITANISMULUI

''!

.luzie la <r)m)i*a< 'rump( de parlament.

". >ia)a s-iritual$ a Angliei -e vre*ea s%in)ilor (onstituie unul din %eno*enele (ele *ai sur-rin1$toare ale istoriei. 5n ,ntreg -o-or o((idental a avut atun(i dre-t uni($ le(tur$, dre-t (onstitu)ie 'i (redin)$ -ovestiri 'i -oe*e orientale ve(.i de (&teva *ii de ani. 6n o(.ii a(estui -o-or legalist tre/uia totdeauna s$ %ie res-e(tat$ litera legii 'i, -entru ($ 9i/lia era legea lui 3u*ne1eu, %ie(are ur*a s$ du($ o via)$ ,n stri(t$ (on%or*itate (u litera 9i/liei. 3eoare(e israeli)ii ,i *asa(raser$ -e a*ale(i)i, #ro*Rell nu e1it$ s$+i *asa(re1e -e irlande1i. 3eoare(e ei la-idaser$ (&)iva (ul-a/ili, s+a au1it strig&ndu+se ,n #a*era #o*unelorJ 82$+l la-id$*W8 3eoare(e -sal*ii sunt -oe*e r$1/oini(e, -uritanii erau totdeauna gata s$+i (o*/at$ (u ar*a ,n *&n$ -e du'*anii lui "e.ova. 3eoare(e 9i/lia glori%i(a -o-orul lui "srael, so(otindu+l *ai -resus de(&t toate (elelalte, engle1ii, (onvin'i ($ erau noul -o-or al lui "srael, si*)ir$ (res(&ndu+le orgoliul, -e (are r$1/oiul de o sut$ de ani ,l n$s(use ,n su%letul lor. Milton, de -ild$, era de -$rere ($ da($ 3u*ne1eu ar avea de ,nde-linit vreo *isiune grea -e -$*&nt, ar %a(e a-el la engle1ii s$i. un senti*ent (are se va reg$si ,n se(olul al BlB+lea la #ur1on 'i la #e(il R.odesCC7. "". 3u-$ >e(.iul testa*ent, -uritanii (ites( (el *ai /u(uros -istolele s%&ntului Pavel 'i ($r)ile lui #alvin. 3u*ne1eul lor nu este 3u*ne1eul evang.eliei, *ort -entru to)i oa*enii, (i 3u*ne1eul ,ns-$i*&nt$tor 'i gelos, (are nu+i *&ntuie'te de(&t -e ale'ii s$i. Puritanul, (are ur*$re'te (u s-ai*$ (eea (e se ,nt&*-l$ ,n su%letul s$u, ,n(er(&nd s$ re(unoas($ se*nele .arului, nu -oate %i de(&t ostil -l$(erilor. 8#u* s$ tr$ie'ti ,n veselie, (u* s$ te /u(uri de %ar*e(ul -ri*$verii, (u* s$ su-or)i teatrele 'i s-e(ta(olele, (&nd si*)i g.iarele diavolului -e tine, (&nd te+au 'i atins %l$($rile iaduluiD8 #ro*Rell a lu-tat toat$ via)a sa ,*-otriva de*onului. 2e a-lea($ ,n %a)a lui 3u*ne1eu -&n$ ,n -ra%ul )$r&nii. A'tea-t$ de la ins-ira)ia divin$ s$ a%le tot (e+i este dat s$ %a($ ,n via)$. A %ost su-ranu*it 8un o* ,*/$tat de 3u*ne1eu8. 3ar a(east$ do(trin$ (are ,ntune($ via)a ,i %a(e %oarte -uterni(i -e (ei (are o -ro%esea1$. 2a(ri%i(area voluntar$ a tot (eea (e o*ul Rena'terii nu*ise -l$(ere sau %eri(ire %$ure'te %iin)e grave 'i (ura;oase. Au o %ri($ at&t de *are de -$(at ,n(&t se str$duie s$ %ie solda)i dis(i-lina)i, (o*er(ian)i (insti)i, *un(itori s&rguin(io'i. 0igen)i %a)$ de al)ii, sunt tot at&t de e0igen)i 'i %a)$ de ei ,n'i'i. #&nd, *ai t&r1iu, veteranii lui #ro*Rell au %ost de*o/ili1a)i, 8ni(i unul dintre ei nu s+a l$sat ade*enit ni(i de vaga/on1i, ni(i de /andi)i8. Regali'tii ,n'i'i au *$rturisit ($ 8,n toate ra*urile -ro%esiunilor (instite a(e'tia -ros-erau *ai *ult de(&t al)i oa*eni, ($ ni(i unul dintre ei n+a %ost a(u1at de vreo -ung$'ie sau .o)ie 'i ($ da($ un /rutar, un 1idar sau un ($ru)a' se %$(ea re*ar(at -rin (u*-$tarea sau *un(a sa, a-roa-e sigur era unul din %o'tii solda)i ai lui Oliver8. """. 5nele se(te *ergeau, ,n inter-retarea 9i/liei, *ai de-arte de(&t #ro*Rell 'i oa*enii lui. Partida (elei de+a #in(ea Monar.ii (redea ,n revenirea lui Hristos 'i ,n a-ro-ierea Milenniu*uiuiCCM. #a-itolul al 'a-telea din 3aniel, (a-itolul a-o(ali-ti(, era
CC7

Aeorge Nat.aniel, lord #ur1on ?1ML9^19CL@ 'i #e(il R.odes ?1MLE^19OC@ ] oa*eni, -oliti(i, re-re1entan)i ai i*-erialis*ului /ritani(.
CCM

Hilias*ul ] do(trin$ religioas$ se(tar$ (are -ro-ov$duia ideea a-ro-iatei reveniri a iui Hristos -rintre oa*eni 'i a instaur$rii unei do*nii -$*&ntene a a(estuia -e ti*- de o *ie

evang.elia lor 'i -entru ($ unul din versetele sale anun)a do*nia s%in)ilor, ei -retindeau (a Anglia s$ %ie guvernat$ de un san.edrin. Ana/a-ti'tii re/ote1au -e /$r/a)i 'i %e*ei, la a-usul soarelui, ,n a-a r&urilor. 6n vre*ea a(eea Aeorge <o0 ,n%iin)a 2o(ietatea -rietenilor, -rieteni (are ($-$tar$ (ur&nd -ore(la de @uakers ?tre*ur$torii@, deoare(e e0ta1ul (redin)ei lor se *ani%esta, ,n anu*ite reuniuni, -rin tre*ur$turi ale (or-ului. 6n o(.ii Qua:erilor, religia nu tre/uia s$ %ie de(&t o e0-erien)$ s-iritual$ interioar$. i so(oteau de -risos .irotonisirea -reo)ilor sau (onstruirea de /iseri(i. #ontrar -uritanilor, 8-rietenii8 erau de -$rere ($ %ie(are o* -oate re-urta ,n via)a sa o vi(torie (o*-let$ asu-ra -$(atului. i dovedeau *ai *ult$ /un$tate 'i *ai *ult$ senin$tate de(&t (ea *ai *are -arte dintre (elelalte se(te. 3ar re%u1ul de a -resta ;ur$*&ntul, re%u1ul de a lua -arte la r$1/oaie, (.iar ;uste, 'i re%u1ul de a re(unoa'te autoritatea %un()iilor e(le1iasti(e %$(eau din ei, %$r$ voia lor, ni'te re/eli. ">. 6n ti*-ul do*niei -uritanilor, via)a, ,n *$sura ,n (are o -uteau regle*enta, %u destul de trist$. "nter1i(eau -l$(erile %avorite ale engle1ilorJ teatrul, (ursele de (ai, lu-tele de (o(o'i. Tri-ourile 'i /ordelurile %ur$ inter1ise. 3u*ini(a (ir(ulau -atrule -e strad$ -entru a su-raveg.ea ,n(.iderea (&r(iu*ilor. <ie(are tre/uia s$+'i -etrea($ 1iua de du*ini($ ,n %a*ilie, (itind s(ri-tura 'i (&nt&nd -sal*i. 6n a(east$ 1i, ,n ora'ul !ondra nu se au1ea de(&t 8*ur*urul rug$(iunilor 'i al (&nt$rilor venind din /iseri(i8. 6n 16FF -arla*entul inter1ise (a ,n 1iua de sa/at s$ se v&nd$ *erinde, s$ se ($l$toreas($, s$ se trans-orte -overi, s$ se ad*it$ tragerea (lo-otelor, tirul, t&rgurile, /u%etele (u r$(oritoare, dansurile, ;o(urile, su/ -edea-sa unei a*en1i de (in(i 'ilingi -entru %ie(are -ersoan$ *ai *are de -ais-re1e(e ani. Pentru (o-iii (are (o*iteau ase*enea %a-te in%a*ante, -l$teau -$rin)ii sau tutorii. 2lu;/ele religioase erau li-site de tot (e -utea s$ rea*inteas($ -o*-a 'i %ru*use)ea (ere*oniilor (atoli(e sau (.iar angli(ane. velHnCC9, ,n ;urnalul s$u, -oveste'te ($ ,n 16L7 a %ost arestat ,n 1iua de (r$(iun, ,ntr+o (a-el$, -entru ($ a res-e(tat 8su-ersti)ia -rivind na'terea 3o*nului8. #redin(io'ii erau at&t de ,n%ri(o'a)i s$ nu -ar$ -a-i'ti, ,n(&t -ierduser$ ori(e *odera)ie 'i /una (uviin)$. 8#ites( 'i se roag$ %$r$ *etod$ ] *ai s-une velHn ], %$r$ res-e(t 'i %$r$ evlavie. A* v$1ut o ,ntreag$ (ongrega)ie st&nd (u -$l$ria -e (a- ,n ti*-ul (itirii -sal*ilor. 6n unele te*-le nu se (ites( de lo( s(ri-turile, (i se %a( ni'te rug$(iuni ser/ede, du-$ (are ur*ea1$ o -redi($, ne,n)eleas$ ni(i de (ei (e as(ult$ ni(i de (ei (are o )in, dar (are este e0traordinar de lung$... Multe /iseri(i sunt -line a(u* de /$n(i ,*-re;*uite, -e (are -arti(i-an)ii stau i1ola)i ,n gru-e de trei sau -atru in'i8. A(east$ /an($ ,*-re;*uit$ va r$*&ne unul din se*nele individualis*ului -uritan, unul dintre su/ie(tele de de1/ateri ,ntre 9iseri(a de sus 'i 9iseri(a de ;os. >. #u tot dis-re)ul lui -entru %ru*os, -uritanis*ul a -rodus doi *ari s(riitori, (are de alt%el au s(ris o-erele lor esen)iale du-$ ($derea ommon+ealth, ului. Pri*ul este Milton ?16OM^167F@, -oet deli(at ,n tinere)e, su((esorul i*ediat al *arilor elisa/etani, de ani.
CC9

4o.n velHn ?16CO^17O6@ ] s(riitor, o* -oliti( 'i gravor. 4urnalul s$u, -u/li(at -entru ,nt&ia dat$ ,n 1M1M, (u-rinde -erioada dintre 16F1 'i anul *or)ii autorului.

(are a renun)at la -oe1ia -$g&n$ ,n ti*-ul (on%li(telor -oliti(e 'i s+a arun(at ,n 8a-ele ,ng.e)ate ale -ro1ei8, el a %ost 8se(retarul latin al #onsiliului de stat8 'i unul dintre (redin(io'ii -arti1ani ai lui #ro*Rell= du-$ Restaura)ie, or/ind, a di(tat dou$ *ari -oe*e e-i(eJ 5aradisul pierdut 'i 5aradisul reg(sit, a-oi o dra*$, )amson Agonistes, auto/iogra%ie s-iritual$ ,n (are eroul, ,nvins 'i or/, (a 'i Milton, se t&nguie -rintre %ilistinii triu*%$tori. Milton este, ,ntr+o e-o($ devenit$ (lasi($, ulti*ul su-ravie)uitor al Rena'terii. l este singurul ,n (are s+au ,*/inat %ar*e(ul -$g&n (u su/li*a sole*nitate a -uritanis*ului. Al doilea este 9unHan ?16CM^16MM@, autorul a(elei (l(torii a pelerinului -u/li(at$ ,n 167M, tot at&t de (ele/r$ la engle1i (a /liada la gre(i, -ovestire si*/oli($ (are s(a-$ de ariditate datorit$ naivit$)ii sale. A(est ($ld$rar a*/ulant, (.inuit (&nd de vi1iuni in%ernale, (&nd de vi1iuni (ere'ti, a avut ideea si*-l$, dar genial$, de a ,nlo(ui 1ugr$virea a/stra(t$ a evolu)iei unui su%let de (re'tin -e (alea *&ntuirii -rintr+o des(riere a unei ($l$torii reale. re>tinul, -ersona;ul (entral al ($r)ii 'i (are, %$r$ ,ndoial$, nu+i alt(ineva de(&t 9unHan ,nsu'i, (aut$ dru*ul s-re (etatea etern$. 6n (ele din ur*$ 'i ,n -o%ida du'*anilor s$i, a;unge la lo(ul r&vnit. Naturale)ea -ovestirii 'i a dialogului, trans-unerea eveni*entelor s-irituale ,n dra*e (on(rete ,ng$duie (ititorilor si*-li 'i sin(eri s$ ,n)eleag$ *ai /ine de(&t din alte ($r)i -ioase esen)a vie)ii religioase. >". 2+a ,nt&*-lat (u tirania -uritan$ (eea (e se ,nt&*-l$ (u toate (elelalte tiranii (are au -reten)ia s$ s(.i*/e *oravurile. O *inoritate se su-une din (onvingere, *a;oritatea din tea*$, su-unerea a(esteia din ur*$ %iind *ai *ult a-arent$ de(&t real$. destul s$ se (iteas($ s(risorile lui 3orot.H Os/orne ($tre sir Gillia* Te*-leCEO -entru a vedea (u* /$r/a)ii 'i %e*eile de -e nu*eroase do*enii au ,n(er(at s$ du($, dis(ret, o via)$ o*eneas($, lini'tit$ 'i ,n)elea-t$, ,n a%ara ti*-ului lor. Regali'tii (ei *ai .ot$r&)i, (u toat$ oroarea lor de re/eli, du-$ (e+au r$t$(it o vre*e -e (ontinent, s+au str$duit s$ se ,ntoar($ la ei a(as$ 'i s$ se sta/ileas($ a(olo. #.iar 'i -retendentul ,i ,n(ura;a. ra *ai avanta;os -entru el s$ ai/$ -arti1anii la %a)a lo(ului. velHn -oveste'te (u* s+a .ot$r&t s$+'i redes(.id$ do*eniul, 8-entru ($ nu avea de(&t o sla/$ s-eran)$ ,ntr+o s(.i*/are %avora/il$, totul %iind a(u* ,n *&inile re/elilor8. #&t ti*- a tr$it #ro*Rell, Restaura)ia, de'i at&t de a-roa-e, n+a %ost -rev$1ut$ ni(i (.iar de *in)ile (ele *ai ,n)ele-te. >"". 3u-$ Restaura)ie s-iritul -uritan avea s$ %ie -rigonit la r&ndul s$u. 3ar era destinat s$ su-ravie)uias($. 3isidentul, o*ul (are nu+i de a(ord 8s$ se (on%or*e1e8, (are -retinde -entru (on'tiin)a sa dre-tul de a ;ude(a toate (a1urile, (are s+a o/i'nuit s$ %a($ -arte dintr+o *inoritate, s$ se (o*-la($ ,n a(east$ situa)ie 'i (are, du-$ (e 'i+a %$(ut alegerea, ,i r$*&ne (redin(ios (.iar (u ris(ul %eri(irii sau al vie)ii sale, va r$*&ne unul dintre (ele *ai re*ar(a/ile 'i statorni(e ti-uri engle1e'ti. <ie ($ se va (onsa(ra -ro/le*elor religioase, %ie ($ se va (onsa(ra -ro/le*elor -oliti(e, ori(are ar %i o/ie(tul -asiunii sale, el va %i -uterni(, ,n($-$)&nat, in(oru-ti/il. >a du(e lu-ta ,*-otriva s(laviei, ,*-otriva -rostitu)iei, ,*-otriva r$1/oiului 'i va *en)ine -&n$ ,n 1ilele noastre triste)ea
CEO

Gillia* Te*-le ?16CM^1699@ ] o* -oliti(, di-lo*at 'i s(riitor, a(tiv *ai ales ,n e-o(a Restaura)iei. 2o)ia sa, 3orot.H Os/orne ?16C7^167L@, %e*eie inteligent$ 'i (ult$, a l$sat o valoroas$ 'i interesant$ (ores-onden)$.

du*ini(ii engle1e. #ara(terului engle1 ,i va datora (&teva din tr$s$turile sale (ele *ai %ru*oase 'i (&teva din (ele (are vor st&rni ura ,*-otriva lui. 2erio1itatea, %idelitatea, integritatea *oral$ %igurea1$ ,ntre atri/utele sale, dar uneori 'i du-li(itatea, ($(i natura u*an$ e *ai (o*-le0$ de(&t voiau (alvini'tii. Adev$rul nu este ($ unii ,l au ,n su%let -e 3u*ne1eu 'i al)ii -e 2atana, (i ($ ,n %ie(are din noi se d$ o lu-t$ ,ntre 3u*ne1eu 'i 2atana. Nea((e-t&nd inevita/ilele lor g&nduri rele, -uritanii se vor s%or)a s$ le inter-rete1e -rin -ioase dis(ursuri. i vor i*-une o *as($ *oral$ intereselor lor -ersonale 'i (.iar na)ionale. 6n -rivin)a a(easta, (a 'i ,n *ulte alte -rivin)e, un *are nu*$r de engle1i erau sorti)i s$+'i -$stre1e %elul de g&ndire -uritan 'i, trei se(ole *ai t&r1iu, 3israeli va tre/ui s$ re(unoas($ ($ ni*eni n+ar -utea guverna Anglia ,*-otriva (on'tiin)ei ne(on%or*iste.

X RESTAURAIA ". A(est nou suveran, -e (are Anglia ,l a'te-ta (a -e un salvator, du-$ (e vre*e ,ndelungat$ ,l -ros(risese, nu avea ni*i( din -ersona;ul sera%i( i*aginat de 1elo'ii slu;/a'i ai tat$lui s$u, regele *artir. #u /u1ele groase 'i sen1uale, nasul viguros, o(.ii /at;o(oritori, el rea*intea *ai (ur&nd -e /uni(ul s$u, Henri( al ">+lea, de(&t o/ra1ul no/il 'i su*/ru al tat$lui s$u. 3e la /earne1 *o'tenise veselia, s-iritul, gustul -entru %e*ei. 6ndelungatul s$u e0il nu+l a(rise, (i ,i d$duse e0-erien)a s$r$(iei 'i .ot$r&rea %er*$ de a nu 8se *ai ,*/ar(a -entru ($l$torii8. 3e a(eea, s+a %erit, ,n -o%ida insisten)ei *a*ei 'i a surorii sale Henrieta, a*&ndou$ (atoli(e, s$ se (onverteas($. <usese atras de (atoli(is*, -oate 'i (onvins= dar ,'i a*intise de -asiunea -uritanilor 'i nu voise s$+'i (o*-ro*it$ tronul. Pentru a+l %eri de -eri(olele de la (urtea -a-ist$ din 2aint+Aer*ain, (redin(iosul s$u s%etni(, HHde, ,l (ondusese ,n Olanda, la sor$+sa Maria, so)ia lui Gil.el* de Orania. A(olo iu/ise o t&n$r$ re%ugiat$ din Nara Aalilor, !u(H Galters, 'i avusese de la ea un /astard, -e (are+l %$(u du(e de Mon*out.. Traiul unui -rin), e0ilat e greuJ #arol ,*-ru*utase /ani de la (urtea <ran)ei, de la (urtea 2-aniei. >ia)a lui -re(ar$ %$(use din el un /$r/at *ai (ur&nd %er*e($tor de(&t *aiestos, *ai (ur&nd a/il de(&t s(ru-ulos. ra %er* de(is, da($ via)a ,i va sur&de vreodat$, s$ se /u(ure de ea din -lin. #eea (e s+a v$1ut destul de /ine (&nd a devenit rege 'i (&nd *ini'trii s$i, ($ut&ndu+l (a s$+i vor/eas($ de tre/urile statului, ,l g$seau ;u(&ndu+se (u (&inii sau *&ng&indu+'i a*antele. #&nd a de/ar(at, la CL *ai 166O, -e -la;a de la 3over, -ri*arul i+a o%erit o 9i/lie. #arol a r$s-uns 8($+i to(*ai (eea (e+'i dorea *ai *ult -e lu*e8. 2u((esorul lui #ro*Rell avea si*)ul u*orului, dar s-iritul ireveren)ios. "". !ondra ,i %$(u o -ri*ire ($lduroas$. 8Ioselele erau -res$rate (u %lori, -e str$1i at&rnau -retutindeni ta-iserii= (lo-otele sunau, vinul (urgea ,n ur(ioare... ra* -e #alea ItranduluiCE1 ] s(rie velHn ], -rivea* la toate a(estea 'i+l /ine(uv&nta* -e 3u*ne1eu.
'/1

Gna din principalele c)i de acces ale >ondrei, paralel) cu 8amisa.

Ii totul s+a %$(ut %$r$ a se v$rsa o -i($tur$ de s&nge 'i de ($tre a(eea'i ar*at$ a ($rei re/eliune ,l alungase...8 #arol al "l+lea, ,ntor(&ndu+se 1&*/ind ($tre (ineva din suita sa, ,i s-useJ 8a %ost desigur, -ro-ria lui gre'eal$ ($ a li-sit at&ta vre*e, ($(i nu ,nt&lnea -e ni*eni (are s$ nu %i dorit ,ntoar(erea sa8. Nestatorni(ia -o-orului este sur-rin1$toare. Toat$ (o*-ortarea lui #arol ar %i tre/ui s$+i s(andali1e1e -e su-u'ii s$i. O dat$ (u /aga;ele adu(ea 'i o %ru*oas$ a*ant$, -e 9ar/ara >illiers, (are avea s$ devin$ ladH #astle*aine, (u (are 'i+a -etre(ut, ,n *od (ini(, -ri*a sa noa-te la G.ite.all. #ur&nd %u ,n(on;urat de un adev$rat .are* 'i *oravurile (urtenilor i*itar$ -e ale regelui. 3ar du-$ restri()iile -uritane, -u)in$ e0travagan)$ nu dis-l$(ea. 83es%r&ul deveni loialis*, serio1itatea deveni re/eliune8. Regele se de-rinsese ,n tinere)ea sa r$t$(itoare (u .oin$reala 'i li-sa de r$s-undere. l l$s$ toat$ -uterea real$ s%etni(ului s$u din e0il, duard HHde, -e (are+l %$(use lord #larendon. 6n(e-uturile a(estei guvern$ri n+au %ost li-site de a/ilitate. 5n a(t de 8inde*ni1a)ie 'i uitare8 lini'ti -e (ei (are luaser$ -arte la re/eliune. Au %ost e0e(uta)i nu*ai regi(i1ii, ,ntr+un *$(el de1gust$tor. Tru-urile lui #ro*Rell 'i ,n($ ale (&torva %ur$ de1gro-ate, s-&n1urate, a-oi ,ngro-ate la -i(iorul s-&n1ur$torii. #a la ori(e restaura)ie, -rietenii de 1ile grele se so(otir$ -rost trata)i. !egea a*nistiei ,i de(e-)ionase. 8"nde*ni1a)ii -entru du'*anii regelui, uitare -entru -rietenii s$i8, s-uneau ei (u a*$r$(iune. A(east$ -oliti($ *oderat$, (are su-$r$ -e (&)iva (avaleri e0tre*i'ti, ,i (&'tig$ re-ede de -artea *onar.iei -e s@uire+ii din -artida lui #ro*Rell. Restaura)ia -utea s$+'i ,ng$duie ($derea unor (a-ete (u (ondi)ia s$ res-e(te averile do/&ndite. #larendon avu inteligen)a s$ -l$teas($ solda tru-elor re-u/li(ane -&n$ la ulti*ul -ennH. <a-t (are i+a -er*is s$ lase la vatr$ a(east$ reduta/il$ ar*at$ %$r$ s$ ai/$ lo( ni(i un (on%li(t. #in(i1e(i de *ii de veterani ai lui #ro*Rell se ,*-r$'tiar$ -e tot ,ntinsul Angliei= s-re onoarea lor, s+a (onstatat ($ ni(i unul n+a %ost v$1ut (er&nd de -o*an$ 'i ni*eni dintre ei nu a %$(ut vreun r$u. Puritanis*ul avea 'i -$r)ile sale /une. 777. =a s) nu mai fie silit <s) se ,mbarce pentru c)l)torii<, =arol era decis s) guverneze ,n mod legal. 2are admirator al lui >udovic al 5l6$lea, dorin*a lui secret) era s) ,nt)reasc) <pe c+t posibil< prerogativele sale i s) preg)teasc) <pe c+t posibil< emanciparea catolicilor, dar totul f)r) a aBunge la vreun conflict. Hn 1!!1 convoc) parlamentul. Hn =onven*ia care$l rechemase, presbiterienii i cavalerii ,i ,mp)r*iser) locurile. @e ast)dat), *ara a adus un parlament <mai regalist dec+t regele i mai anglican dec+t episcopii<, foarte devotat intereselor propriet)*ii funciare i bisericii statornicite. .leii erau ,n cea mai mare parte tineri. <.m s)$i p)strez [ spuse regele [ p+n) ce vor c)p)ta barb)< i, ,ntr$adev)r, a p)strat parlamentul acesta timp de optsprezece ani, dar at+t de puternic) era acum la englezi nevoia instinctiv) de libertate, ,nc+t chiar i aceast) =amer) f)r) pereche se ar)t) hot)r+t) s) nu dea regelui nici armat) permanent), nici resurse suficiente pentru ca s) se poat) lipsi de parlament, nici tribunale de prerogativ). Cegele, pe de alt) parte, ,i amintea de cele ,nt+mplate tat)lui s)u i se feri s) treac) peste aceste limite. (ici o fr+n) constitu*ional) nu$i fusese impus), nici un cabinet responsabil nu se interpunea ,ntre monarh i =amer). @ar =arol a tiut

,ntotdeauna s)$i demit) la timp minitrii, c+nd deveneau impopulari, aa ,nc+t parlamentul era st)p+n de fapt, dac) nu de drept. .mbasadorul Fran*ei spunea c) regimul acesta nu era monarhic i se mira auzindu$i pe luntraii de pe 8amisa discut+nd politic) cu <milorzii<. Hn secolul urm)tor, 2ontes]uieu ,i va ar)ta surpriza de a vedea un zidar citind un ziar pe acoperi. 0duca*ia politic) a acestui popor a ,nceput mult mai devreme dec+t educa*ia na*iunilor de pe continent. ">. 3a($ -uritanii s+au a'te-tat la toleran)$ religioas$ din -artea regelui, au %ost de(e-)iona)i. Parla*entul 'i #larendon se ar$tar$ %oarte severi %a)$ de a(tele inde-endente 'i (.iar %a)$ de -res/iterieni. Patru legi al($tuiau #odul #larendon 'i i*-uneau un (on%or*is* riguros. Pri*a o/liga -e to)i -ri*arii 'i %un()ionarii *uni(i-ali s$ renun)e la ovenant, ul -res/iterian 'i s$ -ri*eas($ sa(ra*entele angli(ane= a doua o/liga -e to)i -astorii -rotestan)i s$ (ear$ .irotonisirea de ($tre un e-is(o-, s$ se serveas($ de (artea de rug$(iuni 'i s$ a((e-te liturg.ia engle1$= a treia inter1i(ea ori(e slu;/$ religioas$ neangli(an$ la (are ar -arti(i-a *ai *ult de -atru (redin(io'i= a -atra o/liga -reo)ii ne(on%or*i'ti s$ se retrag$ la (el -u)in (in(i *ile de -aro.ia unde au -redi(at. A(este legi avur$ e%e(te -ro%unde asu-ra vie)ii Angliei. le des$v&r'ir$ aderarea s@uire, ilor la angli(anis*, ($(i i*-osi/ilitatea -entru un disident de a o(u-a un -ost -oliti( sau (ivi( ,i (onstr&ngea la su-unere -e to)i (are aveau a*/i)ii sau interese. Alian)a, ,n %ie(are sat, dintre s@uire 'i parson, dintre /iseri($ 'i do*eniu, datea1$ din vre*ea a(eea. 3ar *ul)i dintre a(e'ti aderen)i ,'i -$strar$ su%letele de disiden)i 'i ei vor %i a(eia (are *ai t&r1iu, ,*-reun$ (u s(e-ti(ii 'i (u ra)ionali'tii, vor sus)ine ,n -oliti($ -artidul +hig. #odul #larendon %$(u a-roa-e i*-osi/il -res/iterianis*ul ,n Anglia= se(tele, *ai -u)in organi1ate, su-ravie)uir$. "1ol&nd o (ategorie de oa*eni ($rora le re%u1a dre-turile -oliti(e, (odul a(esta s%&r'i -rin a *odela ti-ulr at&t de i*-ortant ,n istoria Angliei, al disserater+ului, (are a a((e-tat, -entru a r$*&ne %idel ideilor sale, de a intra ,n (on%li(t (u -uterea 'i (are nu se va te*e ,n ni(i o ,*-re;urare s$ ,n%runte o-inia -u/li($. >o* reg$si -e a(est disident, su/ diverse ,n%$)i'$ri, ,n se(olele ur*$toare, 'i in%luen)a sa va %i *are, deoare(e (ura;ul s$u intele(tual va %i %$r$ *argini. >. #larendon se u1$ re-ede la -utere. 6ntre (urteni tineri 'i (ini(i, era un /$tr&n slu;/a' -o*-os, gutos 'i *orali1ator. <ru*oasele -rietene ale regelui ,'i /$teau ;o( de el= du(ele de 9u(:ing.a*CEC ,l i*ita ,n (er( restr&ns -e (an(elar= #arol, ingrat, r&dea 'i el. Nu rnai tre/uia -entru a se des(otorosi de a(east$ r$*$'i)$ din ve(.ea genera)ie de(&t un -rete0t. veni*entele aduser$ -rete0te (u g.ioturaJ a@ <ratele regelui, "a(o/, *o'tenitorul tronului, se ,ndr$gostise ,n ti*-ul e0ilului, de %ata lui #larendon, Anna HHde. 2e ($s$tori (u ea, *ai ,nt&i ,n se(ret, a-oi ,n *od -u/li(. 3in a(east$ ($s$torie aveau s$ se nas($ dou$ suverane engle1eJ Maria ?(are se *$rit$ (u Gil.el* al """+lea de Orania@ 'i regina Anna. #&nd avusese lo( ($s$toria, nu %usese -e -la(ul o-iniei -u/li(e 'i st&rnise s-iritele ,*-otriva lui #larendon, (are, totu'i, se %$(ea ($ se o-une= /@ #larendon a %ost r$s-un1$tor de ($s$toria lui #arol al ""+lea (u o -rin)es$ de 9ragan1a, o -ortug.e1$ (atoli($ 'i (are, ,n a%ar$ de a(easta, se dovedi (ur&nd steril$. O ($s$torie -ortug.e1$ nu
'/'

Fiul cunoscutului ministru din timpul lui 7acob 7 i =arol 7.

era o (ri*$ tot a'a de grav$ (a o ($s$torie s-aniol$, dar nu era greu s$ se s-un$, 'i s+a s-us (.iar, ,*-otriva ori($rei a-aren)e de adev$r, ($ #larendon alesese o regin$ steril$ -entru a asigura tronul ne-o)ilor s$i= (@ #larendon a v&ndut <ran)ei 3un:erQue -entru (in(i sute de *ii de -istoli 'i a %ost a(u1at ($ a -ri*it un (o*ision= d@ ,n 166L, ora'ul !ondra, ,n (are *i'unau (in(i -&n$ la 'ase sute de *ii de lo(uitori -e str$1ile ,nguste 'i *urdare, a %ost -ustiit, ,ntr+o lun$ de iunie -u)in *ai ($lduroas$, de o e-ide*ie de (iu*$ tot at&t de ,ngro1itoare (a (iu*a neagr$. Ia-te1e(i de *ii de (adavre tre/uir$ s$ %ie arun(ate ,n groa-a (o*un$= e@ (&teva luni *ai t&r1iu, un i*ens in(endiu a distrus dou$ trei*i din !ondra. 3intr+o dat$, /iseri(i, edi%i(ii -u/li(e, *ii de (ase %ur$ (u-rinse de+a val*a de %l$($ri. Ni*eni ne-ut&nd st$vili %o(ul, 2a*uel Pe-HsCEE 'i ve(inii s$i %ur$ sili)i s$ sa-e gro-i ,n gr$dinile lor (a s$ /age ,n ele vinul 'i /r&n1a de -ar*e1an. "n(endiul nu %u o-rit de(&t arun(&ndu+se ,n aer str$1i ,ntregi. Mul)i*ea, (are vrea (a *arile eveni*ente s$ ai/$ (au1e *ari 'i *isterioase -e deasu-ra, i+a a(u1at -e -a-i'ti, -e %ran(e1i 'i -e #larendon= %@ 6n s%&r'it, ,n 1667 o %lot$ olande1$ a ur(at Ta*isa 'i a a;uns -&n$ la #.at.a* (a s$ dea %o( navelor engle1e. 3e (&nd (u (iu*a 'i in(endiul, -ani(a, gata s$ i1/u(neas($ ,n ori(e *o*ent, lu$ din nou -ro-or)ii. Mul)i*ile (a-ri(ioase ale !ondrei ,n(er(au de+a(u* regrete du-$ vre*ea vitea1ului Oliver, (&nd (oastele erau ,n siguran)$ 'i e0ista o ar*at$ -uterni($. 6n 1adar tratatul de la 9reda, (are -use (a-$t r$1/oiului olande1, ,i d$du Angliei NeR Por:+ul 'i toat$ (oasta (are unea >irginia (u Noua Anglie. Po-orul engle1 se (re1u tr$dat 'i #larendon %u e0ilat (a du'*an -u/li(. >". N+a %ost ,nlo(uit de un singur *inistru, (i de un gru- de (on%iden)i -e (are adversarii l+au denu*it #a/ala= o (urioas$ (oin(iden)$ %$(ea din ini)ialele *e*/rilor gru-uluiJ #li%%ord, Arlington, 9u+(:ing.a*, As.leH, !auderdale, literele (uv&ntului cabal. Nu era un (a/inet, ,n sensul *odern al (uv&ntului= regele r$s-undea singur de -uterea e0e(utiv$= 'i, de alt%el, (ei (in(i /$r/a)i ni(i nu %$(eau a(eea'i -oliti($. #li%%ord 'i Arlington erau (atoli(i= (eilal)i trei s(e-ti(i. #el *ai re*ar(a/il, dar 'i (el *ai ur&t dintre to)i era As.leH, (are deveni (ur&nd (onte de 2.a%tes/urH 'i -e (are 3rHdenCEF, ,ntr+o (ele/r$ satir$, ,l va des(rie su/ nu*ele de A(.ito-.el, s%etni(ul regelui 3avid. #u s-ri;inul (a/alei, regele nu nu*ai ($ a do*nit, dar a 'i guvernat. 6n a-aren)$ (ontinu$ s$ 1/urde %$r$ ni(i o gri;$ (u a*antele 'i (&inii s$i= ,n %a-t ur*$rea (u o taini($ tena(itate un -lan *areJ s$+'i -ro(ure /ani 'i solda)i, gra)ie alian)ei (u !udovi( al Bl>+lea, a-oi, (u s-ri;inul a(estei %or)e str$ine, s$ resta/ileas($ (atoli(is*ul. >"". Ad*ira)ia lui #arol -entru <ran)a 'i guvernarea ei era sin(er$. A(olo se a%la (eea (e ar %i vrut el s$ %ie, dar nu ,ndr$1neaJ un *onar. a/solut= el ,n)elegea ($ nu*ai a(ordul dintre suveran 'i /iseri(a ro*an$ %$(use -osi/il$ a(east$ atot-uterni(ie= dorea s$ reali1e1e un ast%el de a(ord 'i s$+l i*ite -e v$rul s$u. O nou$ a*ant$ %ran(e1$, !ouise de Teroualle, (are+'i as(undea 'iretenia su/ un 1&*/et (o-il$res(, ,l ,nt$rea ,n -$rerile sale. #u toate ($ -arla*entul dorea alian)a (u 2uedia 'i Olanda, -uteri -rotestante, ,*-otriva
CEE

Me*orialist 'i istori( ?16EE^17OE@, autor al unui Murnal 3n (are des(ria via)a din !ondra ,ntre 166O 'i 1669.
'/3

John @ryden 1!/1\1"??& [ celebru poet din vremea Cestaura*iei.

<ran)ei, (are devenise de la ($derea 2-aniei statul (el *ai -uterni( de -e (ontinent, ,n 167O, -rin inter*ediul surorii sale Henrieta, #arol se*n$ un tratat se(ret (u !udovi( al Bl>+lea, denu*it Tratatul 3oa*nei, 'i, ,n 167C ,n(.eie o alian)$ (u %ran(e1ii ,*-otriva Olandei. Parla*entul /ritani( re%u1$ s$ vote1e su/sidii -entru a(est r$1/oi i*-o-ular 'i olande1ii se a-$rar$ (u su((es. 6n 167F #arol tre/ui, %$r$ voia lui, s$ trate1e (u olande1ii, 'i ,n 1677 ne-oata sa Maria ?%ii(a lui "a(o/ 'i a Annei HHde@ se *$rit$ (u Gil.el* al """+lea de Orania. Tratatul 3oa*nei, ulti*a ini)iativ$ -ersonal$ a lui #arol ,n do*eniul -oliti(ii e0terne, %u un e'e(. >""". l *ai s-era s$+'i ,*-lineas($ grandiosul s$u -roie(t -e -lan religios. !a ,n(e-utul do*niei ,n(er(ase s$ i*-un$ -arla*entului o Declara1ie de indulgen1(" (redea ($ se va a((e-ta e*an(i-area (atoli(ilor -ro%it&nd de a(eea a disiden)ilor. 3ar (.iar disiden)ii, -rotestan)i ,nainte de toate, se o-user$ *$surii 'i -arla*entul o res-inse. Mai t&r1iu, #arol ,n(er($ s+o i*-un$, ,n -o%ida -arla*entului, ,n virtutea -rerogativelor sale= dar ,'i alesese -rost *o*entul= (iu*a 'i in(endiul a)&)aser$ ura ,*-otriva -a-alit$)ii, (are se ,*/ina (u tea*a %a)$ de <ran)a. ra iar$'i una din a(ele e-o(i ,n (are -oliti(a e0tern$ era deter*inat$ de -oliti(a intern$. Odinioar$ 2-ania re-re1entase ,n o(.ii -rotestan)ilor s-iritul de -rigoan$= a(u* <ran)a -ersoni%i(a a/solutis*ul 'i li-sa de li/ert$)i -entru su-u'i. #$l$torii (o*-arau o dat$ *ai *ult /og$)ia %er*ierilor engle1i (u *i1eria )$ranilor %ran(e1i. 8Pa-is* 'i sa/o)i de le*n8, a*este(ul a(esta detestat o/seda s-iritele. Parla*entul se ar$t$ %er* 'i re%u1$ s$ re(unoas($ regelui dre-tul de a regle*enta ase*e+ nea (.estiuni -rin ordonan)e. #arol 'ov$i, ,'i a*inti de re/eliune, de -eregrin$rile sale 'i (ed$. 3e alt%el, o -arte din abal( luase atitudine ,*-otriva lui 'i+i i*-use a(el -est ActJNO, r$s-uns na)ional 'i -rotestant ,*-otriva alian)ei (u <ran)a 'i a Declara1iei de indulgen1(. A(east$ lege e0(ludea din ori(e %un()ie -u/li($ -e (ei (are nu ;urau (redin)$ su-re*a)iei regelui 'i (o*uniunii angli(ane. 5air, ii (atoli(i tre/uir$ s$ -$r$seas($ #a*era !or1ilor. 6nsu'i %ratele regelui se v$1u (onstr&ns s$+'i *$rturiseas($ (re1ul s$u (atoli(. Regele 'i toleran)a %useser$ ,nvin'i. "B. 3eoare(e #arol a((e-ta ,n%r&ngerea sa (u (u*-$tare, s+a -utut (rede un ti*- ($ lini'tea avea s$ %ie resta/ilit$. 3ar (.iar 'i ,n)ele-)ii sunt la (.ere*ul eveni*entelor. 6n ur*a unei *in(iuni 'i a unei a%a(eri *isterioase, ,n (&teva 1ile totul se s(.i*/$. Titus Oates era %ost -astor -rotestant, (onvertit la (atoli(is* *ai *ult din interes de(&t din (onvingere, (ara(ter ;osni(, de*n de dis-re) 'i (are+'i atr$sese ur$ -retutindeni -e unde tre(use. 3u-$ (e a tr$it o vre*e -rintre ie1ui)ii engle1i din 2aint+O*er, a %ost e0-ul1at de ei %$r$ ni(i un /an, s+a ,ntors ,n Anglia 'i, ,n 167M, s(orni un denun) ,n (are+i a(u1a -e ie1ui)i ($ au -us la (ale un (o*-lot ur*$rind in(endierea !ondrei, asasinarea regelui, ,ntronarea %ratelui s$u "a(o/, (u(erirea Angliei (u a;utorul olande1ilor 'i al %ran(e1ilor 'i resta/ilirea (atoli(is*ului. l adres$ un e0e*-lar du-$ a(est ra-ort regelui 'i un al doilea e0e*-lar unui (ele/ru ;ude($tor de -a(e, sir d*und 9errH Aod%reH. Pentru (a s$+'i -oat$ i*agina (ineva e0traordinara ru*oare -rodus$ atun(i, ar tre/ui s$+'i a*inteas($ starea de nervo1itate a !ondrei, 8(o*-lotul -ra%ului de -u'($8, (iu*a 'i in(endiul,
CEL

A(tul de *$rturisire ?a (redin)ei@.

teroarea ,nne/unitoare -e (are o ins-irau ie1ui)ii 'i -a-is*ul. 2e %$(u o -er(.e1i)ie la se(retarul du(elui de Por: ?viitorul "a(o/ al ""+lea@= ea s(oase la iveal$ o (ores-onden)$ %oarte (o*-ro*i)$toare (u -$rintele !a #.aise, (on%esorul lui !udovi( al Bl>+lea. 3enun)area (alo*nioas$ d$du la iveal$ o uneltire adev$rat$. 6n (li-a a(eea avu lo( o a doua lovitur$ de teatruJ Aod%reH %u g$sit asasinat -e un dru* din ,*-re;uri*ile !ondrei. #ine l+a u(isD A r$*as un *ister, 'i toat$ lu*ea nu *ai vedea -retutindeni de(&t ie1ui)i ,nar*a)i. #.iar 'i %e*eile nu *ai ie'eau din (as$ de(&t ,nar*ate (u un -u*nal. Regele, (are nu d$dea (re1are (o*-lotului ?8#ine ar %i at&t de ne/un s$ *$ asasine1e ] ,i s-use el %ratelui ] (&nd *oartea *ea te+ar adu(e -e tine ,n lo(ul *euD8@, %u silit s$ si*ule1e ($ se te*e 'i s$ du/le1e garda la G.ite.all. 6n 1adar (&teva s-irite re1ona/ile invo(ar$ ;osni(ia -ersonal$ a lui Titus Oates, a/surditatea unei (ri*e %$r$ o/ie(t, deoare(e Aod%reH nu avusese asu-ra lui de(&t o (o-ie du-$ un do(u*ent (are+'i -rodusese e%e(tul s$u de-lin= (ur&nd (.iar 'i a(e'tia, e0-u'i unui adev$rat 'anta; din -artea o-iniei -u/li(e, se v$1ur$ (onstr&n'i s$ a%ir*e ,n(rederea lor ,n Oates, su/ a*enin)area de a %i (onsidera)i -a-i'ti. 2e de1l$n)ui o teroare ne*ai-o*enit$. B. 3u-$ Restaura)ie se %or*ar$ ,n )ar$ (&teva nu(lee de -artide. le s+au n$s(ut din -ati*ile is(ate ,n vre*ea r$1/oiului (ivil. ngle1ii ($-$taser$ o/i(eiul de a se interesa de tre/urile -u/li(e= ni*i( nu+i *ai -utea le(ui. 5nii erau, -re(u* odinioar$ (avalerii, -rieteni ai regelui= adversarii lor ,i /ote1ar$ torH, sau /rigan1i irlande1i, -entru a insinua ($ nu erau de(&t -a-i'ti deg.i1a)i= ei ,'i ,nsu'ir$ nu*ele 'i+l -urtau (u *&ndrie. -oryi, la r&ndul lor, ,i /ote1ar$ +higi -e du'*anii regelui, +hig %iind o a/reviere a (uv&ntului +higamores, gru-uri de )$rani -uritani din vestul 2(o)iei. 'higii erau re/eli= -ri*ul +hig a %ost diavolul, al doilea 2.a%tes/urH= dar a(east$ re/eliune r$*&nea aristo(rati($. -oryi erau lega)i de -ro-rietatea %un(iar$ 'i de /iseri(a angli(an$= 'higii I de disiden)i 'i de negustorii din !ondra. #&nd, ,n 1679, -entru -ri*a oar$ du-$ 'a-tes-re1e(e ani, regele (onvo($ -e aleg$tori, noile -artide d$dur$ a(estei alegeri as-e(tul -e (are+l au ast$1i ase*enea (onsult$ri -o-ulare, (u *itinguri, (ortegii, dis(ursuri violente. A(este *etode erau 1go*otoase, dar, -rin %a-tul ($ d$deau vie)ii -oliti(e (ara(terul unui ;o( s-e(ta(ulos de ,ntre(ere, asigurau %$r$ ,ndoial$ un su((es dura/il guvern$rii -arla*entare. 8Ne+a* ;u(at ] s-une Hali%a0 ] arun(&ndu+ne unul altuia e-itete de +hig 'i tory, a'a (u* (o-iii ,'i arun($ /ulg$ri de 1$-ad$8. B". !a alegerile din 1679 /iruir$ R.igii, lu&ndu+'i dre-t 8-lat%or*$8, (u o -ro%und$ rea+(redin)$, *in(iunile lui Oates. 3u-$ a(est su((es ei %$(ur$ -ri*a e0-erien)$ a unei guvern$ri (onstitu)ionale. 5n #onsiliu -rivat, (o*-us din trei1e(i de *e*/ri tre/uia s$ serveas($ de inter*ediar ,ntre rege 'i -arla*ent. A(est (onsiliu era (ondus de 2.a%tes/urH, sir Gillia* Te*-le, lor1ii Russel 'i Hali%a0. A(tul s$u (el *ai (unos(ut a %ost (ele/ra lege 7abeas corpus ?1679@= de a(i ,nainte, ori(e engle1 arestat, ,n a%ar$ de tr$d$tori, -utea s$ se -l&ng$ unui ;ude($tor, (are tre/uia s$ dea ordin -a1ni(ilor -ri1onierului s$+l adu($ ,n %a)a tri/unalului ,n (el *ult dou$1e(i de 1ile. Pa1ni(ul (are ar %i re%u1at s+ar %i e0-us la o a*end$ enor*$= ;ude($torul la %el. A(east$ lege ,ngreuia *ult arest$rile ar/itrare. Ni(i o *$sur$ nu su/linia1$ *ai li*-ede %rontiera (are se-ar$ o gu+ vernare des-oti($ de un regi* de li/ertate.

B"". 2u((esul -artidului R.ig s+a datorat %ri(ii de (atoli(is*. Or, (au1a (atoli(is*ului era legat$ de a(eea a du(elui de Por:. G.igii, -arti1ani ai *$surilor radi(ale, so(oteau ($ %ratele regelui tre/uia ,nde-$rtat de la tron= torHi, legiti*i'ti, erau de -$rere ($ era destul s$ i se ,ngr$deas($ -uterea. 3a($ ar %i ,nde-$rtat, (ine avea s$+l ,nlo(uias($D 6n -rivin)a asta R.igii erau ei ,n'i'i ,*-$r)i)i. 5nii ,l sus)ineau -e -rin)ul de Orania, so)ul -rin)esei Maria 'i ginerele du(elui de Por:= al)ii erau de -artea du(elui de Mon*out., %iul nelegiti* al lui #arol al ""+lea. Regele ,l sus)inea -e %ratele s$u, ,*-o+ triva /astardului. <oarte (ur&nd, -o-orul, (u sur-rin1$toarea *o/ilitate a *ul)i*ilor engle1e, se -li(tisi de teroarea R.ig 'i uit$ de Titus Oates. 6n 16M1, #arol, (are nu *ai avea nevoie de #a*era #o*unelor -entru a o/)ine su/sidii, %iind($ le -ri*ea de la !udovi( al Bl>+lea, -utu s$ di1olve %$r$ a -rovo(a -rea *ult$ agita)ie -u/li($ ulti*ul -arla*ent din -erioada do*niei sale, ,ntrunit la O0%ord -entru a+l ,nde-$rta de *ul)i*ea din !ondra. 9iruiser$ torHi. B""". ngle1ii nu ,nv$)aser$ ,n($ ;o(ul -arla*entar, ale ($rui reguli, a((e-tate de to)i, ,ng$duie adversarilor -oliti(i s$ vin$ alternativ la -utere %$r$ (a -ri*ul e%e(t al vi(toriei s$ %ie *asa(rarea (elor ,nvin'i. Triu*%ul -artidului torH 'i al regelui %u ur*at de o -rigoan$ ,*-otriva -artidului R.ig. 2.a%tes/urH, ur*$rit -entru re/eliune, de'i a(.itat de ;uriu, tre/ui s$ %ug$ ,n Olanda, unde a 'i *urit. #eilal)i *ari R.igiJ sse0, Russel, 2idneH, -ieir$ ,n ,n(.isoare sau -e e'a%od. 5n adev$rat delir de devota*ent *isti( %a)$ de regalitate ,i (u-rinsese -e engle1i. TorHi -redi(au do(trina non+re1isten)ei %a)$ de rege, (are ,i o(rotea ,n a(ela'i ti*- ,*-otriva unei ,ntoar(eri o%ensive a R.igilor 'i ,*-otriva inde-enden)ei (alvini'tilor. <il*er -u/li($ 5atriarcha sa, ,n (are ar$ta ($ regele, %iind su((esorul -atriar.ilor 'i -$rintele su-u'ilor s$i, ori(e r$s(oal$ ,*-otriva lui (onstituia un -ari(id. 6n a(east$ rev$rsare de servilis*, toate ideile -re(on(e-ute %a)$ de "a(o/ %ur$ date uit$rii. 6n ulti*ii s$i ani, #arol a tr$it ne-ede-sit 'i %$r$ ru'ine din su/sidiile lui !udovi( al Bl>+lea 'i a tolerat, ,n dis-re)ul intereselor Angliei, (a <ran)a s$ se e0tind$ ,n <landra 'i -e Rin. Ast%el, regele a(esta, (are tr$dase (u at&ta gra)ie Anglia, dou$ religii, -e so)ia 'i toate a*antele sale, -utu s$+'i *en)in$ -&n$ la *oarte volu-tosul 'i -eri(ulosul s$u e(.ili/ru. 83u-$ (e voi *uri 'i n+a* s$ *ai %iu -rintre voi ] s-unea el ], nu 'tiu (e va %a(e %ratele *eu. Mi+e tare tea*$ ($ du-$ (e va a;unge rege, va %i o/ligat iar$'i s$ -eregrine1e... Ii totu'i, voi avea gri;$ s$+i las regatele *ele ,n ordine8. Pe -atul s$u de *oarte, -entru -ri*a oar$, (eru s$ se (.e*e un -reot (atoli( 'i -ri*i ulti*a *iruire.

XI IACOB AL II-LEA I REVOLUIA DIN ".(( ". #arol al ""+lea ,i l$sa *o'tenire %ratelui s$u o -utere des-oti($ 'i a-roa-e ne(ontestat$. 9iseri(a statorni(it$ -ro-ov$duia dre-tul divin 'i non+re1isten)a %a)$ de tiran. 5n -arla*ent torH era dis-us s$+i a(orde regelui i*-o1ite -e via)$. #arol ,n(e-use

s$ re(rute1e -e t$(ute o ar*at$ -er*anent$ de 1e(e *ii de oa*eni, e%e(tiv -e (are "a(o/ avea s$+l du/le1e, lu(ru (u totul neo/i'nuit -entru un suveran engle1. Nara ,l l$sa s$ %a($ (e voia 'i, du-$ (&t se -$rea, ea nu *ai dorea alt(eva de(&t lini'te. #.iar 'i (atoli(is*ul noului rege nu ridi(a vreo o-o1i)ie violent$. Angli(anii 'i disiden)ii erau de a(ord (a el s$+'i -ra(ti(e religia, nu*ai s$ nu ,n(er(e (onvertirea na)iunii. 3a($ ar %i %ost un o* al (o*-ro*isurilor, (a %ratele s$u, ar %i -utut do*ni ,n -a(e. 3ar "a(o/ al ""+lea era un o* ,n($-$)&nat, energi(, loial 'i nu -rea inteligent. #o*-ar&ndu+i -e (ei doi %ra)i, se s-uneaJ 8Regele ?#arol@ ar -utea ,n)elege lu(rurile da($ ar vrea, du(ele ?"a(o/@ ar vrea s$ le ,n)eleag$ da($ ar -utea8. Avu naivitatea s$ (read$ ($ /iseri(a Angliei, -ro-ov$duind non+re1isten)a, nu va o-une re1isten)$ (.iar da($ s+ar a-u(a s+o distrug$ 'i -e ea. 3ar ,n 1iua ,n (are do(trina ,n(et$ s$ *ai (oin(id$ (u interesele ei, /iseri(a angli(an$ avea s$+i des(o-ere sl$/i(iunile. Regele (re1u de ase*enea ($ ,*-otriva angli(anilor s+ar -utea s-ri;ini -e disiden)i, -entru ($ le %$g$duia toleran)$ at&t lor (&t 'i (atoli(ilor, dar era -e vre*ea revo($rii di(tului de la Nantes ?16ML@, (&nd .ug.eno)ii %ran(e1i se re%ugiau ,n Anglia. Relat$rile lor nu (onstituiau un e0e*-lu ,n(ura;ator -entru -rotestan)ii engle1i. "". 2+a -utut vedea ,ndat$ ($ re-resaliile vor %i (runte su/ noul regi*. R$s(oalele, (onduse ,n 2(o)ia de du(ele de ArgHll, ,n Anglia de Mon*out., %ur$ u'or re-ri*ate 'i 'e%ii lor u(i'i. 2ute de )$rani nevinova)i (are ,l ur*aser$ -e Mon*out. avur$ a(eea'i soart$. 4e%%reHs, 'e%ul 4usti)iei, %$(u un turneu s&ngeros. 2e s-&n1ura ,n drea-ta 'i ,n st&nga, se /i(iuia, se ,n)esau ,n(.isorile. P$rea ($ se ,ntorsese vre*ea Mariei Tudor. 3in -orun(a regelui, se instal$ ,n a-ro-ierea !ondrei o ta/$r$ *ilitar$, ast%el ($ "a(o/ se (redea la ad$-ost de ori(e r$1*eri)$ 'i viola legile %$r$ ni(i un s(ru-ul. Ne-ut&nd o/)ine din -artea -arla*entului a/rogarea Test A(t+ului, ,i dis-ens$ -e (atoli(i de res-e(tarea lui, nu*ai ,n virtutea -rerogativelor sale, 'i -utu ,*-&n1i ast%el (u o%i)eri 'i %un()ionari (atoli(i -osturile (ivile 'i *ilitare, ,n /iseri(a angli(an$ ,i %avori1a -e -rela)ii (ri-to+(atoli(i. 6n(er(a s$ %a($ -ro1eli)i ,n r&ndurile no/ili*ii. 3u(elui de Nor%ol:, (are, du(&nd ,n %a)$ s-ada statului, se o-ri la u'a (a-elei, regele ,i s-useJ 8Tat$l du*neavoastr$ ar %i *ers *ai de-arte8. 3u(ele ,i r$s-unseJ 8Tat$l du*neavoastr$, (are ,nse*na *ai *ult de(&t al *eu, nu ar %i *ers at&t de de-arte8. T&n$rul du(e de 2o*erset, -ri*ind ordin s$+l introdu($ -e nun)iul -a-al la rege, s-useJ 8A* %ost ,n(redin)at ($ nu -ot ,*-lini -orun(a *aiest$)ii voastre %$r$ a ,n%r&nge legea. ] Nu 'ti)i ($ eu sunt deasu-ra legiiD ] ,l ,ntre/$ "a(o/ r$stit. ] Poate *aiestatea voastr$, dar eu nu8, r$s-unse du(ele. 2-iritul de re1isten)$ se *ani%esta *ai (ur&nd -rintre pairi de(&t -rintre *e*/rii #a*erei #o*unelor. #.iar 'i *arile %a*ilii (atoli(e, (unos(&nd (ara(terul )$rii 'i -rev$1&nd -ri*e;dioasele rea()ii (are aveau s$ ur*e1e, re%u1au s$ a((e-te ,naltele *isiuni -e (are i le o%erea regele. Pa-a "nno(en)iu al Bl+lea d$dea s%aturi de *odera)ie. 3ar regele, entu1iast 'i or/, ,'i (ontinua dru*ul s$u ,ndr$1ne) s-re -r$-astie. """. Pentru a guverna era nevoie de s-ri;inul (laselor *i;lo(ii. le nu *ai nu*$rau ,n r&ndurile lor (atoli(i. "a(o/ (re1u ($ 'i+i va ralia -rintr+o Declara1ie de /ndulgen1( e0tins$ 'i asu-ra disiden)ilor. ra ve(.ea, ne(lintita ilu1ie ($ s+ar -utea o/)ine triu*%ul (atoli(is*ului, -ro%it&nd de (on%li(tele dintre -rotestan)i. Porun(i (lerului angli(an s$ (iteas($ la a*von din a(east$ de(lara)ie. 6ntreaga /iseri($ re%u1$. Ia-te e-is(o-i, -rintre

(are 'i ar.ie-is(o-ul de #anter/urH, adresar$ regelui o -eti)ie. l ,i tri*ise la Turn. Pe (ora/ia (are+i trans-orta a(olo, osta'ii ,ngenun(.eau 'i (ereau e-is(o-ilor s$ le dea /ine(uv&ntarea. 3u-$ (e ;uriul ,i a(.it$, ,ntreaga !ondr$ %u ilu*inat$ 'i la %ie(are %ereastr$ se v$1u un (andela/ru (u 'a-te /ra)e, dintre (are unul *ai lung -entru *Hlordul de #anter/urH. !a O0%ord regele voi s$ i*-un$ (a -re'edinte al (olegiului Magdalen un (atoli(. <iind re%u1at de %elloRsCE6, d$du a%ar$ dou$1e(i 'i (in(i dintre ei. #on%li(tul dintre dinastia 2tuart 'i -o-or ren$'tea, dar ,ntr+o lu*e e*an(i-at$, ,n (are re/eliunea ,*-otriva regelui, (u toate tratatele dog*ati(e, nu *ai a-$rea (a o a()iune ne*aiau1it$ 'i *onstruoas$. Totu'i, -o-orul engle1 ,'i -$str$ r$/darea at&ta ti*- (&t regele nu avu un *o'tenitor de se0 *as(ulin. Mo'tenitoarea tronului era -rin)esa Maria, o /un$ -rotestant$, *$ritat$ (u Gil.el* de Orania. !u*ea era de -$rere ($ a(east$ -ere(.e va resta/ili ,ntr+o 1i ordinea ,n regat. 3ar (&nd, ,n 16MM, a doua so)ie a regelui, (atoli(a Maria de Modena, n$s(u un %e(ior, -e "a(o/, engle1ii %ur$ (u-rin'i de des-erare. 2e r$s-&ndi 1vonul ($ /$iatul era nu*ai -re1u*at, ($ la na'tere n+au %ost de %a)$ *artori legali 'i ($ totul nu era de(&t un nou (o*-lot al "e1ui)ilor. Regele -$rea gata s$ tri*it$ o ar*at$ irlande1$ 'i (atoli($ ,*-otriva Angliei. Pe toate str$1ile se (&nta Lilli,bulleroJNH, re%ren (are avea s$ devin$ (ele/ru 'i s$ alunge un rege din regatul s$u. Mult *ai *ult de(&t ,n 16FO, revolu)ia %ier/ea ,n toate ini*ile. ">. Anga;at ,ntr+o lu-t$ des-erat$ (u <ran)a lui !udovi( al Bl>+lea, Gil.el* de Orania, ginerele regelui, se g&ndea ($ da($ Anglia nu va r$*&ne -rotestant$, s+a ter*inat (u li/ert$)ile din uro-a. Ni(i el, ni(i so)ia lui nu+'i %$(eau s(ru-ule din a se *ani%esta ,*-otriva tat$lui 'i so(rului lor= )ineau leg$tur$ dire(t$ (u -artidele engle1e 'i nu a'te-tau de(&t o invita)ie -re(is$ (a s$ intre ,n a()iune. 6n 1iua a(.it$rii (elor 'a-te e-is(o-i ?EO iunie 16MM@, a(east$ invita)ie %u se*nat$, ,n ora'ul ilu*inat al !ondrei, de (&)iva pairi ?3an/H, ,n)ele-tul 'i %er*e($torul Hali%a0@, (are ,'i ris(ar$ via)a 'i -e (are ,i sus)ineau nu*ero'i o%i)eri, -rintre (are lordul #.ur(.ill. !udovi( al B">+lea to(*ai invadase Pala+ tinatul, d&nd ast%el Olandei (&teva s$-t$*&ni de r$ga1. Gil.el*, de/ar(&nd la Tor/aH ?L noie*/rie 16MM@, -orni ,n *ar' asu-ra !ondrei. "a(o/ avea ar*at$, dar nu era sigur de ea. #u-rins de -ani($, %$(u (on(esii. ra -rea t&r1iu. 6n toate (o*itatele se adunau *ili)iile. #uv&ntul de ordine eraJ 85n -arla*ent li/er 'i o religie -rotestant$8. Marii seniori se de(larar$ -entru Gil.el*. Puterni(e interese erau ostile lui "a(o/J /iseri(a 'i universitatea se -uteau a'te-ta la ori(e din -artea a(estui rege (atoli(. Ana, (ea de+a doua %ii($ a regelui, se al$tur$ re/elilor. l se si*)i -$r$sit de to)i. 3a($ s+ar %i lu-tat, situa)ia lui Gil.el* ar %i devenit -oate di%i(il$, ($(i -o-orul engle1 n+avea de lo( -o%t$ s$ ,n(ea-$ iar un r$1/oi (ivil. A'a ,n(&t, ,n lo( s$ ,n(er(e (a-turarea lui "a(o/ al ""+lea, adversarii s$i se ,ngri;ir$ s$+i (ree1e -osi/ilitatea de a %ugi. l o %olosi 'i -le($ ,n <ran)a, arun(&nd ,n
CE6

Me*/ri ai (olegiului.

CE7

Mai e0a(tJ Lilli I !orlero !ullen I a ] la2 re%ren ono*ato-ei(, de(i intradu(ti/il, al unui (&nte( atri/uit lordului T.o*as G.arton, (o*-us -entru a+'i /ate ;o( de noul vi(erege al "rlandei, nu*it de "a(o/ al ""+lea ,n 16M7. A devenit (ur&nd %oarte -o-ular, un verita/il se*nal de re(unoa'tere ai du'*anilor lui "a(o/ al "l+lea.

Ta*isa *arele sigiliu al Angliei ,n s-eran)a ($ va ,*-iedi(a ast%el *ersul a%a(erilor de stat. 3ar un sigiliu nu+i greu de ,nlo(uit, /a ni(i (.iar un rege. >. Nu era u'or s$ se asigure ,n *od legal trans*iterea -uterii. Partidul R.ig sus)inea ($ *onar.ia, %iind un (ontra(t ,ntre -o-or 'i suveran, -o-orul sau ale'ii s$i aveau dre-tul s$+l ,nde-$rte1e -e "a(o/ al ""+lea 'i -e %iii s$i, -entru ($ nu ins-irau ni(i o ,n(redere, 'i s$+l adu($ la -utere -e Gil.el* -rin alegeri li/ere. -is(o-ii torH, (redin(io'i do(trinei dre-tului divin, nu -uteau %i de a(ord (u a(east$ *etod$ 'i -ro-uneau o regen)$. 5n (o*-ro*is legal, -re1entat de 3an/H, (onsidera ($ regele, -rin %uga sa, a a/di(at 'i -ro(la*a -e Maria (a *o'tenitoare a tronului. Planul a(esta se lovi de voin)a noii -ere(.i regaleJ Maria nu voia s$ do*neas($ %$r$ so)ul ei, ni(i a(esta s$ devin$ -rin) (onsort. 6n s%&r'it, o (onven)ie ,i re(unos(u -e a*&ndoi 'i ur*$ do*nia 8lui Gil.el* 'i a Mariei8 ?%e/ruarie 16M9@. 3u-$ a(est (o*-ro*is nu *ai -utea %i vor/a de dre-tul divin al regilor Angliei. 3ar gra)ie (o*-ro*isului a(east$ revolu)ie (onservatoare s+a %$(ut %$r$ r$1/oi (ivil, %$r$ -res(ri-)ii, %$r$ e0e(u)ii. ngle1ii ,nv$)au ,n(et, ,n(et arta di%i(il$ de a tr$i ,n so(ietate.

XII MORAVURI I IDEI ALE RESTAURAIEI. CONCLUZII ". <irea o*eneas($ e nevoit$ s$ os(ile1e ,n ;urul unor senti*ente destul de statorni(e. #onstr&ngerea -e (are -uritanii o i*-useser$ -asiunilor tre/uia s$ %ie ur*at$ de o destindere. 2e ,n)elege de (e (avalerii, -erse(uta)i ti*- de dou$1e(i de ani, au resi*)it o %ireas($ re-ulsie %a)$ de *oravurile 'i ideile din -ri(ina ($rora au avut at&ta de su%erit 'i de (e, ,n rea()ia lor, au de-$'it *$sura. !a (urtea lui #arol al ""+lea, ura %a)$ de i-o(ri1ie a *ers -&n$ la dis-re)ul de(en)ei. Pentru ($ se ter*inase (u %e)ele a(elea ,ntune(ate 'i (u *oda -$rului s(urt (are se ,nst$-&niser$ la Gest*inster, G.ite.all voia s$+'i savure1e revan'a. 6n -alatul a(esta, des(.is -entru toat$ lu*ea, ori(ine -utea %i *artorul des%r&ului regal. 6n %ie(e sear$ o'tenii din gard$ ,l vedeau -e rege str$/$t&nd gr$dinile -entru a se du(e la a*anta lui, atot-uterni(a 'i i*-udi(a ladH #astle*aine. 2u-u'ii ,'i i*itau st$-&nul. <e*ei ,*/r$(ate ,n .aine /$r/$te'ti, gru-uri (are se adunau (a s$ danse1e ,n -ielea goal$, (o*-ortarea (ini($ -e (are 'i+o ,ng$duiau unii %a)$ de (a*eriste, toate a(estea v$deau tr$s$turile o/i'nuite ale -erioadelor de de1*$) (are ur*ea1$ a-roa-e ,ntotdeauna du-$ *arile r$sturn$ri so(iale. Anglia Restaura)iei se ase*$na (u <ran)a 3ire(toratului 'i (u uro-a din Ouvert la %uitJNP. Memoriile (avalerului de Ara*ont o%er$ o i*agine a a(elor vre*uri, dar (u siguran)$ ($ realitatea a

'/#

"eschis noaptea ? roman de scriitorul francez contemporan 1aul 2orand.

%ost (u *ult *ai /rutal$ de(&t a des(ris+o Ha*iltonCE9. ngle1ul Ro(.esterCFO in%$)i'ea1$ lu*ea de atun(i 'i e-o(a a(eea *ai /ine de(&t %ran(e1ul Ara*ont. Prieten inti* (u regele, -e (are+l a*u1au vor/ele lui o/s(ene, *erg&nd (u li-sa lui de res-e(t -&n$ a(olo ,n(&t ,i %ura (&te un s$rut %avoritei suveranului, at&t de destr$/$lat ,n(&t ,n(.iria o tavern$ ,*-reun$ (u du(ele de 9u(:ing.a* -entru a (oru-e %e*eile (ele *ai res-e(ta/ile din ,*-re;uri*i, el este un %el de i*agine degradat$ a *arilor elisa+/etani. >iolen)a este a(eea'i, dar lu(rurile asu-ra ($rora se e0er(it$ sunt *ult *ai *edio(re.

"". Tinerii (avaleri din 166O nu au -ri*it, (a -$rin)ii lor, serioasa edu(a)ie -e (are le+o -utea da %iilor s$i o %a*ilie de s@uire,i, /ogat$ 'i %eri(it$. 6n ti*- (e -$rin)ii lor erau -le(a)i la r$1/oi, ei tr$iau al$turi de gra;duri= au (unos(ut s$r$(ia 'i. e0ilul= au r$t$(it -rin (artierele *$rgina'e din Paris 'i A*sterda*. 9e)ia era la *od$ -rintre ei. o(.ester se laud$ ($ (in(i ani de+a r&ndul a %ost /eat. 5n %un()ionar e0(elent (u* e Pe-Hs -oveste'te (u *ul)u*ire de sine des-re /e)iile 'i aventurile lui a*oroase. !a !ondra se ,n*ul)es( tavernele 'i lo(alurile r$u %a*ate. #a%eaua 'i (eaiul, introduse de (ur&nd ,n Anglia, sunt -rete0te -entru des(.iderea unor co**ee houses, unde se /ea *ai *ult ra(.iu de(&t (a%ea. 6n a(este co**ee houses 'i ,n lo(alurile (on(urente, ale housesJQF, se aud (uvinte instiga+ toare 'i (ir(ul$ ane(dote s(andaloase (u -rivire la 8MH !adH #astle*aine8. 2-e(ta(olele /rutaleJ lu-tele de (o(o'i, ale taurilor (u (&inii, nu reu'es( s$ sature de s&nge -e s-e(tatorii o/i'nui)i s$ se ,ng.esuie la e0e(u)ia regi(i1ilor. Teatrul re%le(t$ (inis*ul a(elor vre*uri. !ui Pe-Hs ,i *ai -la(e ,n($ .urtuna, dar (onsider$ &isul unei nop1i de var(JQJ (ea *ai ridi(ol$ -ies$ -e (are a v$1ut+o ,n via)a lui. Autorii la *od$ sunt, ,n (eea (e -rive'te dra*a, 9eau*ont 'i <le(.ter, iar ,n -rivin)a (o*ediei, #ongreve, GH(.erleH, oare reiau su/ie(tele lui MoliKre RMi0antropul, -artu**e), dar ,ntr+o *anier$ destul de (rud$ 'i /rutal$. 6ndr$1neala (o*ediilor dirs ti*-ul Restaura)iei va st&rni ui*ire ,n se(olul al BlB+lea= Taine se va ,ntre/a (u de1gust (u* le+a -utut tolera vreodat$ -u/li(ul. 2e(olul al BB+lea, *ai a*oral, va re*ar(a din nou vioi(iunea, nosti*ada lor, 'i ,n 19EL !ondra va a-lauda .emeia de la 1ar( a lui GH(.erleH, (are ,n 1M6L ar %i %ost g$sit$ intolera/il de s(andaloas$. A(estea sunt os(ila)iile -udorii, dar Taine are dre-tate atun(i (&nd (onsider$ (o*i(ul lui GH(.erleH *ai -u)in s$n$tos de(&t al lui MoliKre. 6n su%letul

'/:

.ntoine, conte de Hamilton 1!3!\1"'?& [ scriitor, originar dintr$o familie aristocratic) sco*iano$irlandez). Cegalist, a tr)it ,n Fran*a o mare parte a vie*ii i a scris ,n limba francez), ,nc+t figureaz) printre reprezentan*ii literaturii franceze. 6emoriile cavalerului de 5ramont, celebru om de lume al epocii, cumnat cu Hamilton, sunt ,n realitate opera celui din urm) i considerate drept una din lucr)rile memorialistice de valoare deosebit) ca fresc) de moravuri, unii merg+nd p+n) la a le compara cu scrisorile d$nei de Sevigne, cu <=aracterele< lui >a Bruyere sau cu memoriile lui Saint$Simon. '3? John Iilmot Cochester 1!3"\1!#?& [ poet satiric, foarte libertin at+t ,n scrieri c+t i ,n via*a sa privat).
CF1

!er(rii ?,n li*/a engle1$@. Piese de 2.a:es-sare.

CFC

a(estor engle1i de1l$n)ui)i de -e vre*ea Restaura)iei su-ravie)uie'te -e undeva -uritanul 'i, (u o violen)$ destul de su*/r$, s(riitorii de (o*edie se ,nver'unea1$ s$+l 'o(.e1e. """. 3a($ ,n se(olul al B>"+lea o *are in%luen)$ din a%ar$ a %ost e0er(itat$ asu-ra Angliei de "talia, ,n se(olul al B>""+lea ea va %i ,nlo(uit$ de <ran)a. Mul)i -oe)i din r&ndurile (avalerilor au tr$it ,n <ran)a ,n ti*-ul e0ilului lor= ei i+au (unos(ut 'i ad*irat -e 9oileau, MoliKre, 9ossuet. 2+au tradus atun(i ,n li*/a engle1$ -oe*e 'i ro*ane %ran(e1e. #.iar 'i #arol al ""+lea era %ran(e1, nu nu*ai du-$ *a*$, dar 'i -rin o/i(eiurile, -rin a*intirile sale. 3e la !udovi( al B">+lea -ri*ea 8/ani, o a*ant$ 'i -ilde8. Ori(e engle1 de -e vre*ea Restaura)iei vor/ea o li*/$ ,*-estri)at$ (u (uvinte %ran(e1e. 2+ar -$rea ($ era ,n($ un %el de a rea()iona ,*-otriva -uritanilor. Atun(i s+au introdus ,n li*/a engle1$ o serie de (uvinte (are se*ni%i($ di%erite nuan)e ale /at;o(uriiJ to bu*les@ue, to droll, to ridicule... su/stantivele travesty, badinage. Poe*ului religios ,i ur*ea1$ satira. 5nul dintre *arile su((ese ale ti*-ului a %ost 7udibras, de 9utler, din (are s+a %$(ut un 3on [ui;ote al -uritanis*ului, dar (are du(e (u g&ndul *ai (ur&nd la 2(arron de(&t la #ervantes. 3rHden, ,n str$lu(itele sale satire, a*este($ alu1iile /i/li(e (u %or*a %ran(e1$ 'i 1ugr$ve'te, su/ nu*ele de A/salon 'i A(.ito-.el, -e ne%eri(itul Mon*out. 'i -e -er%idul 2.a%tes/urH. Al$turi de satir$ ,n%lore'te 'i *adrigalul. Nenu*$ra)i -oe)i (avaleri (o*-un (&nte(e de dragoste, adesea %er*e($toare. !iteratura ti*-ului este o literatur$ aristo(rati($. Misti(is*ul unui Milton sau al unui 9unHan nu este %$(ut -entru (urtea de atun(i= ea 'tie -rea /ine (e *oravuri i+ar i*-une *isti(is*ul. Anglia o%i(ial$ din -rea;*a anului 167O se vrea gra)ioas$, s-rinten$, ager$, iu/itoare de su/tile dis(u)ii. ">. 3es(artes este %ilo1o%ul la *od$. 6n(e-e do*nia Ra)iunii, o divinitate at&t de -u)in /ritani($. 6n se(olul al B>""+lea 'tiin)a este ] 'i -oate %i ] (arte1ian$, -entru ($ tratea1$ des-re *ate*ati(i, astrono*ie, o-ti($. 3is(i-linele a(estea dau na'tere ,n Anglia unui o* de geniuJ NeRton, (are, des(o-erind unele legi ale *e(ani(ii, (on%ir*$ dre-turile Ra)iunii. Regele ,nsu'i 'i al doilea du(e de 9u(:in+g.a* sunt oa*eni de 'tiin)$. 6n 166C se a(ord$ )ociet(1ii $egale o (art$ -entru ,*/un$t$)irea (unoa'terii Naturii. A(olo se adun$ to)i (ei interesa)i de (er(et$ri 'tiin)i%i(e, de la rege -&n$ la ulti*ul or$'ean (ultivat. 2e %a( e0-uneri ale unor re*ar(a/ile lu(r$ri. HalleH vor/e'te a(olo de (o*eta (are+i -oart$ nu*ele, NeRton des-re lu*in$, RoH des-re (lasi%i(area /otani($, 9oHle des-re -ro-agarea sunetului. Prin(i-iile (er(et$rii 'tiin)i%i(e, %or*ulate *ai ,nainte de 9a(on ,n %ovum Organum, au dat ase*enea re1ultate ,n(&t oa*enii au -rins ,n(redere ,n s-iritul u*an. 6n(redere (are avea s$ sti*ule1e ,n se(olul al B>"""+lea ($utarea unor solu)ii ra)ionale ,n -oliti($, ,n *oral$, ,n e(ono*ie. Totu'i, ra)ionalis*ul engle1, ,nainte de !o(:e, este %oarte di%erit de (el din <ran)a. Marele g&nditor de -e vre*ea Restaura)iei din Anglia, Ho//es, (on(e-e so(ietatea u*an$ (a un siste* -ur *e(ani(, -us ,n *i'(are de -o%tele 'i dorin)ele noastre. gois*ul, ,n o(.ii lui, este singurul resort al legii *orale, dar via)a ,n so(ietate du(e la lu-ta dintre egois*e 'i, -rin a(east$ lu-t$, starea natural$, (are este starea de r$1/oi, se trans%or*$ ,ntr+un a(ord legal. <ilo1o%ia -oliti($ a lui Ho//es e %ilo1o%ia ($reia ,i -utea da na'tere o -erioad$ de r$1/oaie (ivile (a a(eea al ($rei *artor a %ost %ilo1o%ul. 3eoare(e oa*enii se ur$s( 'i sunt in(a-a/ili s$ tr$ias($ ,n -a(e, singurul lea( ,*-otriva anar.iei este o *&n$ %orte. Leviathan al lui Ho//es ?16L1@

nu este alt(eva de(&t statul totalitar al di(tatorilor *oderni, dar di(tatorul lui este *onar.ul. >. P&n$ 'i /iseri(a devine atun(i ra)ionalist$. #redin)a -$ti*a'$, .alu(inant$ a unui #ro*Rell r$s-undea la vre*ea ei nevoilor unor anu*i)i engle1i, a ($ror se*in)ie nu s+a stins, dar *a;oritatea lor dores( a(u* o religie *ai -u)in violent$. Marele g&nditor (re'tin al Restaura)iei, 9arroR, este -ro%esor de *ate*ati(i. Teologia lui este 'tiin)i%i($, *orala lui utilitar$. l de*onstrea1$ (e avanta;e evidente au oa*enii (are+'i asigur$, (u -re)ul unor sa(ri%i(ii destul de *odeste, o r$s-lat$ ve'ni($. Til+lotson, at&t de ad*irat ,n(&t un editor ,i d$ v$duvei sale dou$ *ii (in(i sute de livre (a dre-turi de autor -entru -redi(ile sale inedite, -redi($ des-re Sn1elepciunea de a *i religios 'i dovede'te a(east$ ,n)ele-(iune -rin argu*ente -ra(ti(e dis-use (a o de*onstra)ie geo*etri($. 8<$r$ verv$, %$r$ i*agi+ na)ie, %$r$ ni(i una din (alit$)ile de stil (are dau valoare esteti($ unui 9ossuet, unui 9ourdaloue, unui Massillon, dar un edi%i(iu /ine (onstruit, /ine ,n(.egat8.CFE >". A(east$ religie /l&nd$ 'i re1ona/il$ are o *are in%luen)$ asu-ra engle1ilor. Ni*i( *ai %als de(&t s$ ne i*agin$*, d&nd (re1are (o*ediilor 'i *e*oriilor de (urte, ($ -e vre*ea Restaura)iei )ara ,ntreag$ s+a dedat des%r&ului 'i (inis*ului. Ase*enea *oravuri sunt totdeauna ale unei *inorit$)iJ ale unor tr&ndavi (are+'i %oloses( -uterile -entru iu/iri arti%i(iale, deoare(e nu le -ot %olosi -entru ne(esit$)i reale. Pe do*eniile de la )ar$, ,n s-atele dug.enelor, la %er*e, via)a de %a*ilie a r$*as (e+a %ost ,ntotdeauna. #ores-onden)ele -arti(ulare s(ot la iveal$ ($sni(ii e0(elente /a1ate -e o tandre)$ grav$. Pe-Hs, ,n -li*/$rile sale, ,nt&lne'te la -or)ile !ondrei un (io/an /$tr&n, (itind din 9i/lie /$ie)elului s$u. 9i/liote(ile sunt -line de ($r)i de teologie 'i, ,n ti*-ul do*niei lui #arol al ""+lea, -redi(ile se v&nd *ai /ine de(&t -oe*ele. >"". Revolu)ia engle1$ din 16MM nu sea*$n$ de lo( (u revolu)ia %ran(e1$ din 17M9. 6n revolu)ia %ran(e1$ se d$ o lu-t$ ,ntre (lase. 9urg.e1ii 'i )$ranii se revolt$ ,*-otriva regelui 'i a no/ili*ii. Ni*i( din toate astea ,n Anglia. 6n a-aren)$ (ele dou$ *ari (on%li(te din ti*-ul revolu)iei engle1e au (onstat dintr+un (on%li(t religios 'i unul -oliti(. #ine va do*inaD Regele sau -arla*entulD #ine va *odela su%leteleD 9iseri(a ro*an$, /iseri(a angli(an$ sau /iseri(a inde-endent$D !a a(este dou$ (on%li(te tre/uie ad$ugat un al treilea, *ai -u)in *$rturisit, (are este un (on%li(t %is(al. #ine va -l$ti (.eltuielile statuluiD 9oga)ii, -rin i*-o1ite dire(te, sau *asele, -rin i*-o1ite indire(teD #arol " a %ost, va s-une 3israeli, 8o*ul i*-o1itului dire(t8. Revolu)ia este, %$r$ ,ndoial$, o i1/&nd$ a -arla*entului= de ase*enea 'i a (laselor -osedante. Ti*- de (&)iva ani, -e vre*ea nivelatorilor, s+a -utut (rede ($ se va na'te o o-o1i)ie egalitar$ 'i -uritan$. 3ar e%e(tul a(estor te*eri a %ost ($ *arii seniori -arti1ani ai -arla*entului 'i *arii seniori -rieteni ai regelui s+au a-ro-iat unii de al)ii. 3e'i (ei dint&i au intrat ,n -artidul R.ig 'i (eilal)i ,n -artidul torH, a e0istat ,ntre ei un a(ord ta(it -entru a ,nde-$rta de la -utere -e to)i (ei (u (on(e-)ii -ri*e;dioase. Puritanis*ul, (are nu re(unoa'te alt$ autoritate de(&t a(eea a (on'tiin)ei, va %i )inut de-arte de via)a -oliti($.
'3/

Jean$Baptiste 2assillon 1!!/\1"3'& [ celebru predicator francez.

>""". Aventura 2tuar)ilor a ,nse*nat at&t o vi(torie a -arla*entului asu-ra (oroanei, (&t 'i i1/&nda dre-tului (o*un. 3u-$ 2tuar)i nu s+a *ai 'tiut de dre-tul ad*inistrativ 'i de (ur)ile -rerogativelor= legea devine a(eea'i -entru to)i, la %el de as-r$ %a)$ de stat 'i %a)$ de indivi1i= 7abeas corpus s%&r'e'te -rin a ,n(.ide 8ra)iunii de stat8 ori(e -orti)$ de intrare ,n do*eniul ;usti)iei. 6n <ran)a adun$rile revolu)ionare de la %inele se(olului al B>"""+lea 'i *ai t&r1iu Adunarea Na)ional$ din 1M71 se vor str$dui, du-$ (e vor %i r$sturnat o *onar.ie 'i un i*-eriu, s$ (ree1e din nou un stat -uterni(. 3i*-otriv$, revolu)ia engle1$ din 16MM n+are alt )el de(&t s$ li*ite1e -uterea statului ,n %avoarea dre-turilor su-u'ilor s$i. Parla*entul, (.e*&ndu+i -e Gil.el* 'i Maria, le i*-une (ondi)ii. Pentru ($ Anglia, %iind %erit$ de ar*atele str$ine datorit$ (enturii sale li(.ide 'i de de1ordini interne datorit$ legalis*ului (et$)enilor, nu e -reo(u-at$ ni(i de a-$rarea %rontierelor ,*-otriva unei inva1ii, ni(i de a-$rarea -rovin(iilor ,*-otriva anar.iei, 8(i de a-$rarea li/ert$)ii, a -ros-erit$)ii 'i a religiei su-u'ilor s$i ,*-otriva ata(urilor unei guvern$ri ar/itrare8. "B. 9ur:eCFF nu*e'te eveni*entul din 16MM 8o %eri(it$ 'i glorioas$ revolu)ie8 'i e ,ntr+adev$r o %eri(ire -entru Anglia ($ a -utut e%e(tua (ea *ai *are s(.i*/are din istoria sa 'i -asul de la des-otis* la *onar.ie (onstitu)ional$ %$r$ (a ,ntre engle1ii (elor dou$ ta/ere s$ se %i s$-at un 'an) de netre(ut. 3a($ #ro*Rell ar %i r$*as la -utere 'i ar %i ,nte*eiat o dinastie, e -ro/a/il ($ -entru *ult$ vre*e Anglia ar %i %ost divi1at$, a'a (u* avea s$ %ie <ran)a du-$ 17M9= ;e%ui)i, des(enden)ii (avalerilor n+ar %i iertat lesne des(enden)ilor (a-etelor rotunde ,n%r&ngerea su%erit$. O restaura)ie ,ng$duitoare -e vre*ea lui #arol al ""+lea, a-oi, ,n *o*entul (&nd a %ugit "a(o/ al "l+lea, a(ordul dintre (ele dou$ -$r)i -entru a-$rarea religiei -rotestante 'i, ,n s%&r'it, ,n(e-&nd din 1MO7, ralierea ulti*ilor legiti*i'ti -rin stingerea regilor legiti*iCFL e0-li($ relativa *odera)ie a lu-telor -oliti(e din se(olul al B>"""+lea 'i al BlB+lea. Pe (&nd ,n <ran)a, -e vre*ea Teroarei, ,ntre al/a'tri 'i al/i, sau, (u* se va s-une *ai t&r1iu, ,ntre st&nga 'i drea-ta, a i1/u(nit o vendetta (are n+a %ost uitat$ ni(i -&n$ a1i, ,n Anglia de du-$ 16MM -asiunile -oliti(e, de'i vii, n+au atins ni(iodat$ ardoarea senti*entelor religioase.

CFF

d*und 9ur:e ?17CM^1797@ ] (ele/ru s(riitor 'i o* -oliti( R.ig, adversar al revolu)iei %ran(e1e.
CFL

5lti*ul des(endent al lui ,a(o/ al ""+lea 2tuart, nu*it HenrH 9enedi(t, (ardinal de Por:, a *urit ,n 1MO7.

CARTEA A ASEA MONARHIE I OLIGARHIE

DOMNIA OLANDEZULUI ". Olande1ul -l$-&nd, (u -$r de (uloare ,n(.is$, (u o(.ii (enu'ii 'i -$trun1$tori (are deveni ,n 16ME regele Angliei nu era un str$in, ($(i -rin s&nge era ne-otul lui #arol ", iar -rin ($s$torie so)ul %ii(ei lui "a(o/ al ""+lea. 3ar engle1ilor, %ie ($ erau R.ig, %ie ($ erau torH, le -$ru str$in -rin (ara(terul, -rin gusturile 'i -rin ideile sale. 6ntr+o vre*e de veselie 'i des%r&u ,l g$seau, da($ nu -ur, (el -u)in grav 'i li-sit de voio'ie= ,ntr+o vre*e ,n (are se a-re(ia lo(va(itatea elegant$, el a %ost, (a 'i (el *ai *are dintre str$*o'ii s$i, un ta(iturnCF6. 6n ve(.ile (erturi ale engle1ilor (u -rivire la su-re*a)ia -arla*entului sau a /iseri(ii statorni(ite, el nu se a*este(a de(&t (u o indulgen)$ tru%a'$, a-roa-e dis-re+ )uitoare. A*enin)at ,n N$rile de 4os de ($tre %or)a *ereu (res(&nd$ a lui !udovi( al Bl>+lea, el va r$*&ne un o* al (ontinentului, al ($rui o/ie(tiv -rin(i-al va %i *en)inerea 8/alan)ei -uterii8 ,n uro-a. Prin a(easta se e0-li($ -arado0ul ($ suveranul, (are (redea (el *ai -u)in ,n -arla*ent 'i (are ,n )ara sa de origine ie'ise /iruitor %a)$ de de*o(ra)ie, devine ,n Anglia unul dintre %ondatorii *onar.iei -arla*entare. Preo(u-at s$ %a($ %a)$ unor -ri*e;dii *ai grave, el a((e-ta 'i %olosea instru*entul de guvernare (e i se o%erea. A ,n(er(at s$ a-ere (eea (e *ai r$*&nea din -uterea -ersonal$, dar du-$ *oartea sa toate -artidele re(unos(ur$ ($ -uterea real$ a-ar)inea regelui nu*ai ,*-reun$ (u -arla*entul s$u. Revolu)ia din 16FO dovedise ($ Anglia se ,*-otrivea s$ devin$ o *onar.ie a/solut$, iar a(eea din 166O ($ se ,*-otrivea s$ devin$ re-u/li($. "i r$*&nea s$ des(o-ere *i;loa(ele de a %i ,n a(ela'i ti*- 'i re-u/li($ 'i *onar.ie. "". 5r(&ndu+se -e tron, Gil.el* 'i Maria rati%i(ar$ 3e(lara)ia 3re-turilor, (are deveni a(el !ill o* $ights din 16M9. Te0tul a(esta, ,nto(*it ,n s-irit %oarte engle1es(, nu enun)a -rin(i-ii a/stra(te. nu*era a(tele ar/itrare ale lui "a(o/ 'i le de(lara ilegale= a%ir*a ($ regele nu -oate adu(e su/ ni(i un -rete0t vreo atingere legilor %unda*entale ale regatului= ,n s%&r'it, -entru a asigura res-e(tul a(estor legi, rea*intea ($ ni(i un i*-o1it nu -utea %i votat de(&t anual 'i ($ solda ar*atei nu va %i ni(iodat$ asigurat$ de(&t -entru un an. Mutiny ActJQH, ,nto(*it du-$ re/eliunea de la "-sRi(., singurul do(u*ent (are ,ng$duia s$ se a-li(e solda)ilor un (od de ;usti)ie *ilitar$, tre/uia 'i el s$ %ie votat ,n %ie(are an. 6n s%&r'it, ,n 169F se .ot$r, (a -arla*entul s$ %ie (onvo(at (el -u)in o dat$ la trei ani 'i ($ ni(i un -arla*ent nu va -utea dura *ai *ult de trei ani. O ,ndelungat$ e0-erien)$ ,i (onvinsese -e engle1i ($ li/ert$)ile lor esen)iale de-indeau de a(este *$suri si*-le, 'i *e(anis*ul -ra(ti( al li/ert$)ii ,i interesa *ai *ult de(&t elogiul ei teoreti(. 3u-$ (e regele a((e-tase 3e(lara)ia 3re-turilor, -u)ine *otive de (on%li(t *ai su/1istau ,ntre el 'i -arla*ent. Nu se g$sise ,n($ o *etod$ -rin (are s$ se asigure leg$tura dintre -uterea e0e(utiv$ 'i (ea legislativ$. Ni*eni nu+'i i*agina ($ unitatea guvern$rii ar -utea %i reali1at$ -rin al($tuirea unui gru- o*ogen de (onsilieri ai regelui ?(a/inetul@, (are, o(u-&nd (ele *ai ,nalte -osturi ,n stat 'i a-ar)in&nd *a;orit$)ii din #a*era #o*unelor, ar ur*a soarta a(estei *a;orit$)i. 3e (&te ori Gil.el*, su/ in%luen)a 8ingeniosului
CF6

Gil.el* de Orania ?1LEE^1LMF@ ] (ondu($tor al lu-tei -entru inde-enden)a Olandei, era su-ranu*it la(iturnul.
'3"

)ctul cu privire la re eliune ,n limba engleza&.

2underland8CFM, ,n(er($ s$ %or*e1e un ase*enea gru- de *ini'tri, -arla*entul, ,ns-$i*&ntat, vor/ea de 8unta, de cabal(, 'i a*enin)a (u ve(.ea sa ar*$J impeachment, ul. 3ar impeachment, ul nu asigura ni(i un (ontrol e%i(ient asu-ra -uterii e0e(utive. 6ng$duia, doar, -ede-sirea unor *ini'tri dup( un e'e(, dar nu -revenirea unei i*-ruden)e. 3e se(ole Anglia se ,nv&rtea ,n ;urul res-onsa/ilit$)ii *inisteriale %$r$ s$ g$seas($ o solu)ie la a(east$ di%i(il$ -ro/le*$. """. 3a($ Gil.el* al """+lea -$strea1$, (el -u)in ,n dre-t, -uterea e0e(utiv$, el e de-arte de a avea -restigiul -ersonal -e (are #arol " 'i l+a *en)inut -&n$ la e'a%od. 5n -artid ia(o/it, destul de nu*eros, ,i r$*&ne (redin(ios lui "a(o/ al ""+lea. Ori(e *are senior ($ruia Gil.el* ,i re%u1$ vreo %avoare intr$ i*ediat ,n (ores-onden)$ se(ret$ (u (urtea re%ugiat$ la 2aint+Aer*ain. #&)iva e-is(o-i 'i -atru sute de -reo)i, %ideli do(trinei dre-tului divin, re%u1$ s$ -reste1e ;ur$*&nt. 2unt a(ei non,8urors (are tre/uie s$+'i -$r$seas($ -osturile 'i -e (are Gil.el* ,i ,nlo(uie'te (u e-is(o-i 8toleran)i8, (a 9urnet 'i Tillotson. 3a($ ar %i -utut, Gil.el* le+ar %i i*-us engle1ilor neutralitatea religioas$. 6n %a)a o-o1i)iei -e (are o st&rne'te a(east$ idee -rea nou$, tre/uie s$ (ad$ la ,nvoial$. 5n edi(t din 16M9 (u -rivire la toleran)$ adu(e o relativ$ li/ertate a (ultelor, dar (atoli(ii 'i disiden)ii r$*&n e0(lu'i din %un()iile o%i(iale. #&)iva non(on%or*i'ti, -entru a %a(e -arte din *uni(i-alit$)i, a((e-t$ s$ adere la /iseri(a statorni(it$. (eea (e se nu*e'te 8(on%or*is*ul o(a1ional8, (are st&rne'te %uria tory+lor ,*-otriva a(estei (o*edii nelegiuite. ">. Arani)ele dintre -artide devin *ai -re(ise. Partidul torH este al -ro-rietarilor de -$*&nt (landed men), al s@uire, ilor ia(o/i)i 'i al ade-)ilor /iseri(ii angli(ane. Partidul R.ig se (o*-une din trei ele*enteJ %a*iliile aristo(rati(e de tradi)ie anti+ia(o/it$ ?#avendis., Russell, Pel.a*@= negustori din !ondra, na/a/i (oloniali, noi %inan(iari (moneyed men), (are ,n vre*ea a(eea se ,*/og$)eau re-ede 'i ,'i (u*-$rau lo(uri ,n -arla*ent= 'i, ,n s%&r'it, disiden)ii, (are n+au alt$ leg$tur$ (u -ri*ele dou$ gru-e de(&t tea*a (o*un$ de dinastia 2tuart 'i de intoleran)a religioas$. 6n e-o(a lui "a(o/ al ""+lea, -artidul torH s+a v$1ut, la des-erare, o/ligat s$ aleag$ ,ntre /iseri(a angli(an$ 'i rege= -entru a s($-a de Ro*a a s-ri;init Haga. 5nii regret$ 'i visea1$ la o restaura)ie i*-osi/il$. 3i*-otriv$, su/ do*nia lui Gil.el*, -artidul R.ig, -rintr+o (iudat$ r$sturnare a lu(rurilor, a devenit (el *ai (redin(ios sus)in$tor al *onar.ului. l s-ri;in$ %$r$ re1erv$. -e Gil.el* de Orania ,n r$1/oaiele sale ,*-otriva <ran)eiJ a@ -entru ($ le ,ntre-rinde (a 'e% al -rin)ilor -rotestan)i= /@ -entru ($ lu-ta ,*-otriva lui !udovi( al Bl>+lea ,nsea*n$ 'i lu-ta ,*-otriva -retendentului 2tuart, de la (are -artidul R.ig se -oate a'te-ta la ori(e= (@ -entru ($ -rietenii lor din !ondra (unos( ,n ti*-ul a(estui r$1/oi 'i din (au1a lui o in(redi/il$ -ros-eritate. >. 3in anul 16O9 e0ista la A*sterda* o /an($ renu*it$ la (are ori(e *are (o*er(iant din uro-a ,'i avea (ontul lui, ast%el ($, la rigoare, 'i da($ se su-unea unei
'3#

Cobert, conte de Sunderland 1!3?\1"?'& [ politician abil i intrigant, care ,n 1!## a trecut din tab)ra stuar*ilor ,n aceea a lui Iilhelm de -rania.

-ro(eduri (o*-li(ate, -utea -l$ti -rin 8trans%er8, (a -rintr+o /an($ *odern$. Anglia r$*$+ sese la /$n(ile -arti(ulare 'i la nenu*$ra)ii s$i 1ara%i din evul *ediu. Aurarii (goldsmiths) %$(eau (o*er) (u aur, d$deau ,*-ru*uturi regelui, -arti(ularilor 'i -ri*eau ,n de-o1it *etale -re)ioase ,n s(.i*/ul ($rora eli/erau re(i-ise (goldsmiths notes), (are (onstituit$ -ri*ele /ilete de /an($. >istieria ,ns$'i se ,*-ru*uta de la aurari. Pe vre*ea r$1/oaielor ,*-otriva lui !udovi( al Bl>+lea, i*-o1itele 'i ,*-ru*uturile deveniser$ insu%i(iente -entru a %a(e %a)$ (.eltuielilor. Atun(i -artidul R.ig invent$ datoria -u/li($, 9an(a Angliei 'i s-e(ula)ia asu-ra titlurilor. 8<inan)e olande1e8, s-uneau (u dis-re) (ei din -artidul torH, (are detestau a(este noi *etode, -oliti(e'te -entru ($ a;utau -artidul R.ig s$ se *en)in$ la -utere, e(ono*i(e'te -entru ($ u'urin)a ,n (ontra(tarea ,*-ru*uturilor %$(ea s$ (reas($ datoriile statului, *oral*ente -entru ($ *$reau -uterea oa*enilor (u /ani ,n dauna gentilo*ilor rurali, (oloana verte/ral$ a )$rii. >". 9an(a Angliei nu a %ost (reat$ de(&t -entru a da -osi/ilitate lui Gil.el* s$+'i (ontinue r$1/oaiele. 5n anu*it nu*$r de (a-itali'ti adunar$ o su*$ de un *ilion dou$ sute de *ii de livre (are a %ost ,n ,ntregi*e ,*-ru*utat$ statului, (u o do/&nd$ de o sut$ de *ii de livre -e an. 9an(a %ondat$ -entru a(east$ o-era)iune organi1$ ,n a(ela'i ti*?(a 'i 9an(a din A*sterda*@ des(.iderea unor (redite -entru -arti(ulari. 9an(a nu avea re1erve, deoare(e (a-italul ei %usese ,*-ru*utat guvernului, dar i se a(ord$ -rivilegiul de a e*ite /ilete de .&rtie -entru o su*$ egal$ (u (a-italul ei. 9iletele a(estea erau ra*/ursa/ile ,n aur. 9an(a reu'i s$ onore1e ra*/urs$rile gra)ie /ene%i(iilor 'i do/&n1ii de o sut$ de *ii de livre -e (are o -ri*ea anual de la guvern. !a ,n(e-ut /iletele a(estea st&rnir$ o *are ne,n(redere. A-oi -u/li(ul %u %eri(it ($ nu *ai tre/uia s$ ,*-ru*ute de la aurari, (are -retindeau do/&n1i %oarte *ari. 6*-ru*utul a(ordat statului ,n 169F a %ost ,n(e-utul datoriei -u/li(e (%ational Debt). l a avut (a ur*are (onsolidarea leg$turilor lui Gil.el* al """+lea (u lu*ea de a%a(eri din #itH 'i (u -artidul R.ig. 3a($ vreodat$ !udovi( al Bl>+lea 'i -retendentul ar %i ie'it /iruitori, era sigur ($ ,*-ru*uturile nu aveau s$ *ai %ie ra*/ursate. Ast%el 9an(a Angliei a (onstituit -entru (asa de Orania (eea (e ;e%uirea *$n$stirilor a %ost -entru (asa Tudor. a a ,*/inat -asiunile -oliti(e (u interesele e(ono*i(e. <ondarea /$n(ii, o/i'nuin)a *arilor a%a(eri, leg$turile str&nse (u A*sterda*ul au (ontri/uit s$ %a($ din !ondra (entrul %inan(iar 'i (o*er(ial al lu*ii. #u o -o-ula)ie de -atru ori *ai *i($ de(&t <ran)a, Anglia avea s$ devin$ *ai /ogat$ de(&t a(easta. <inan)a olande1$ a%l$ (ur&nd ($+'i %or*ase un rival -ri*e;dios. >"". Gil.el*, (are nu era general 'i des-re (are Massillon s-unea ($ 8era *ai %eri(it s$ a)&)e r$1/oaiele de(&t s$ lu-te 'i *ai de te*ut ,n taina (a/inetelor de(&t ,n %runtea ar*atelor8, a -urtat r$1/oaie toat$ via)a lui. #a rege al Angliei a tre/uit s$ se a-ere ,*-otriva regelui detronat "a(o/ al ""+lea, (are, sus)inut de %lota %ran(e1$, a ,n(er(at o de/ar(are ,n "rlanda 'i a o/)inut s-ri;inul (atoli(ilor irlande1i. #u o ar*at$ (atoli($, "a(o/ a ,n(er(at s$ o(u-e (o*itatele -rotestante din 5lster 'i i+a tratat ,n *od (rud -e lo(uitori. 6n 169O, Gil.el*, ,n (a-ul unei ar*ate anglo+olande1e, a re-urtat vi(toria de la 9oHne 'i l+a alungat -e "a(o/ din regat. 3u-$ (e a (u(erit "rlanda, Gil.el* ar %i vrut s$+i a(orde oare(are li/ertate, dar dorin)a sa de a %i tolerant s+a i1/it de senti*ente ve(.i 'i

a-rige. !egi %oarte as-re %ur$ ,nto(*ite ,*-otriva religiei 'i (.iar ,*-otriva (o*er)ului irlande1. Manu%a(turierii 'i (res($torii de vite engle1i se te*eau de (on(uren)a irlande1ilor. <a-tul ($ (ire1ile irlande1e (on(urau (ire1ile engle1e nu a %ost un o/sta(ol negli;a/il ,n (alea ,*-$($rii (elor dou$ insule. 6n 2(o)ia, Nordul, din (redin)$ %a)$ de %a*ilia s(o)ian$ 2tuart, se de(larase -arti1an al regelui "a(o/. 2udul, di*-otriv$, a((e-tase revolu)ia ,n 169O. A/ia su/ do*nia ur*$toare, ,n 17O7, s+a de(retat a(tul (are unea -arla*entul engle1 'i -arla*entul s(o)ian. A/ia atun(i 2(o)ia a ($-$tat dre-tul s$ %a($ nego) (u (oloniile /ritani(e. Ii a reu'it de *inuneJ AlasgoR a devenit rivalul !ondrei, #lHde tot at&t de a(tiv (a Ta*isa 'i s(o)ienii -rin)i ai #itH+ului. >""". 6n o(.ii lui Gil.el* al """+lea, nu*ai -ro/le*ele (ontinentului erau -ro/le*e i*-ortante. lisa/eta avusese de su%erit ,n tot ti*-ul do*niei sale din -ri(ina ve(in$t$)ii s-aniolilor, st$-&ni -este <landra. a ,i sus)inuse -e olande1i ,*-otriva 2-aniei 'i a(e'tia, ,n se(olul ur*$tor, sl$/iser$ -ortul Anvers ,n %avoarea A*sterda*ului 'i a Rotterda*ului. 3ar 2-ania nu *ai era la ,n(e-utul se(olului al B>"""+lea -uterni(a *onar.ie (are do*inase odinioar$ uro-a. "nvin(i/ila ei -edestri*e se redusese at&t de *ult, ,n(&t *ai r$*$sese doar (u (&teva *ii de oa*eni. Marina a;unsese la a 1e(ea -arte din (&t era -e vre*ea lui <ili- al ""+lea, arsenalele ,i erau distruse, vistieria goal$. !u-ta sa ,ndelungat$ ,*-otriva *aurilor -relungise (ara(terul ei %eudal, ni(i o (las$ *i;lo(ie nu s+a %or*at -e teritoriul ei= ,n *i;lo(ul unor state viguroase, ea r$*&nea un stat ,n %a1a adoles(en)ei -oliti(e. 3u-$ (e -uterea s-aniol$ %usese ani.ilat$, se ivise o alt$ -utere, a(eea a <ran)ei, *ult *ai -eri(uloas$ -entru Olanda 'i Anglia, -entru ($, ,n (a1ul <ran)ei, ,ntre grosul %or+ )elor na)ionale 'i N$rile de 4os nu *ai e0ista, (a ,n (a1ul 2-aniei, un *are stat+ta*-on. Or, !udovi( al Bl>+lea dorea (a %rontier$ a <ran)ei linia Rinului, /arier$ natural$ 'i sigur$. Negustorii olande1i 'i engle1i so(oteau ($ da($ Anvers ,n($-ea -e *ina <ran)ei, de)in$toare de alt%el a tuturor resurselor (ontinentului, *ergeau (u siguran)$ s-re ruin$. Gil.el* era .ot$r&t s$ se o-un$. l ur*$, a'adar, -oliti(a tradi)ional$ a AnglieiJ a-$rarea <landrei, su-re*a)ia -e *are 'i %or*area unei ligi ,*-otriva (elei *ai *ari -uteri de -e (ontinent. !a ,n(e-ut, e0(elenta %lot$ %ran(e1$, (o*andat$ de Tourville, /irui %lota engle1$ 'i (ea olande1$ (o*/inate. 3ar era o sar(in$ grea -entru <ran)a s$ )in$ -ie-t ,n a(eia'i ti*- ,n Mediterana 'i -e o(ean, -e *are 'i -e (ontinent. Nu *ai era #ol/ert (a s$ e(.i-e1e *arina %ran(e1$. Marinarii %ran(e1i s%&r'ir$ -rin a %i ,n%r&n)i ,n rada -ortului !a Hougue 'i !udovi( al Bl>+lea dori s$ nego(ie1e. l ar$t$ o *odera)ie din (ele *ai ,n)ele-te la #ongresul de la RHsRi(:. A((e-t$ s$ renun)e la N$rile de 4os 'i s$ re(unoas($, ,n Anglia, (asa de Orania. 2o(otea ($+i *ai /ine a'a de(&t s$ ,ng$duie 2-aniei re(onstituirea i*-eriului lui #arol [uintul (u s-ri;inul Angliei. 6n (e+l -rive'te, Gil.el* al """+lea reu'ise s$ resta/ileas($ un e(.ili/ru (ontinental ,ntre i*-eriu 'i <ran)a. 2e -$rea, du-$ RHsRi(:, ($ -a(ea euro-ean$ %usese asigurat$ ?1697@. "B. 3estinul se ,ns$r(in$ s+o tul/ure, 'i ,n)ele-(iunea oa*enilor %u /iruit$ de ;o(ul ne%ast al eveni*entelor. 2ingura -ro/le*$ -ri*e;dioas$ (are *ai r$*$sese era a(eea a su((esiunii la tronul 2-aniei. Regele 2-aniei, nevolni(ul #arol al ""+lea, avea s$ *oar$ (ur&nd %$r$ *o'tenitor ?17OO@. #ine ,i va ur*a la tronD 5n %iu al ,*-$ratului, un -rin) %ran(e1 sau ele(torul de 9avariaD #asa i*-erial$ ,n 2-ania 'i "talia ,nse*na, o dat$ *ai

*ult, ,n(er(uirea <ran)ei. !udovi( al Bl>+lea, doritor de -a(e, -ro-use s$ se lase 2-ania ele(torului de 9avaria, el *ul)u*indu+se, -entru del%in, (u Nea-ole, (ele dou$ 2i(ilii, Tos(ana 'i Aui-u1(oa, iar Austriei s$ i se (ede1e Milanul. 2olu)ie re1ona/il$, dar 8*oartea nu is($lise 'i ea tratatul8. le(torul de 9avaria, un (o-il de (in(i ani, *uri= del%inul 'i ar.idu(ele r$*&neau singurii ,n (o*-eti)ie= (o*-ro*isul devenea (adu(. Noi tratative ,n(e-ur$ ,ntre !udovi( al Bl>+lea 'i Gil.el* al """+lea. #ei doi suverani erau gata s$ de1*e*/re1e 2-ania -entru a *en)ine -a(ea. Mini'trii s-anioli se ,*-otrivir$ 'i, (onsider&nd ($ 2-aniei sl$/ite (el *ai -re)ios s-ri;in ,l -utea da <ran)a, (a %iind (ea *ai a-ro-iat$, o/)inur$ din -artea regelui, ,n a;unul *or)ii sale, un testa*ent (are dese*na (a su((esori -e du(ele de An;ou sau -e du(ele de 9errH. 3a($ a(e'tia re%u1au, ur*a s$ vin$ la r&nd -rin)ul austria(. A(easta ,nse*na %or)area *&inii lui !udovi( al Bl>+lea. Nu *ai -utea re%u1a regatul 2-aniei -entru ne-o)ii s$i %$r$ a restaura el ,nsu'i i*-eriul lui #arol [uintul. l a((e-t$ -ri*e;dioasa onoare, tri*ise -e <ili- al >+lea ,n 2-ania 'i introduse ,n %orti%i(a)iile de la %rontier$ garni1oane %ran(e1e al$turi de garni1oanele olande1e ?17O1@. <uria lui Gil.el* al """+lea %u *are. 2e (re1u -$($lit 'i intr$ ,n tratative (u ,*-$+ ratul= !udovi( al Bl>+lea, (a re-resalii, 'i (ontrar -revederilor -$(ii de la RHsRi(:, re(unos(u -e e0ilatul "a(o/ al """+leaCF9 (a rege al Angliei. B. Moartea ,l a;unse -e Gil.el* al """+lea to(*ai ,n *o*entul (&nd -reg$tea, ,*-reun$ (u i*-eriul 'i Prusia, un nou -lan de (a*-anie ,*-otriva <ran)ei ?17OC@. 2o)ia lui, Maria, *urise ,n 169F= a doua %ii($ a lui "a(o/ al ""+lea, Ana, devenise *o'tenitoarea tronului. Ana ,'i -ierduse to)i (o-iii la o v&rst$ %raged$ ?ulti*ul su-ravie)uitor *uri ,n 17OO@ 'i era -ro/a/il ($ nu va *ai avea al)ii. Ast%el, ,n ulti*ul an al do*niei lui Gil.el*, un a(t %oarte i*-ortant (Act o* )ettlement) regle*entase ordinea su((esiunii la tron. To)i *o'tenitorii *as(ulini, de religie (atoli($, %useser$ e0(lu'i 'i se .ot$r&se ($ du-$ Ana (oroana va reveni ele(toarei 2o%ia de Hanovra, ne-oata lui "a(o/ ", 'i des(enden)ilor s$i (u (ondi)ia s$ %ie -rotestan)i. A(tul a(esta *ai regle*entea1$ 'i ast$1i ordinea su((esiunii la tronul Angliei.

II EPOCA REGINEI ANA %"&+#/"&"'* ". Regina Ana nu a avut ni(iodat$ a(eia'i -rieteni -e (are i+a avut (u*natul ei Gil.el* al """+lea. A(esta ,i sus)inuse -e R.igi -entru ($ erau str$ini de ori(e ia(o/itis*, -entru ($ s-ri;ineau -oliti(a sa euro-ean$ 'i -entru ($ se dovedeau *ai toleran)i ,n (.estiunile religioase de(&t adversarii lor. Ana a %ost insular$, angli(an$ riguroas$ 'i %anati($ torH. Tre(ea dre-t -roast$= s(risorile ei o arat$ *ai (u+r&nd ,n($-$)&nat$. 2+a s(ris des-re ea ($ 'i+a -ro-us ,n via)$ trei o/ie(tiveJ s$ %ie regin$, s$ %avori1e1e ari-a drea-t$ a /iseri(ii 'i s$ dea so)ului ei, -rin)ul Aeorge de 3ane*ar(a ?des-re (are #arol al ""+lea
CF9

"a(o/+ duard 2tuart ?16MM^1766@ ] %iul lui "a(o/ al ""+lea, -retendent la tronul Angliei du-$ *oartea tat$lui s$u ?17O1@.

s-uneaJ 8!+a* ,n(er(at (&nd a %ost /eat 'i l+a* ,n(er(at (&nd a %ost trea1, dar nu+i ni*i( de %$(ut (u el8@, %un()ii -e (are era in(a-a/il s$ le ,nde-lineas($. !a a(este trei o/ie(tive tre/uie ad$ugat un al -atruleaJ s$ -la($ %avoritelor sale. 6n ti*-ul vie)ii sale a avut -entru dou$ %e*ei o -rietenie (are se*$na *ai *ult a dragoste. O/ie(tul -ri*ei dintre a(este -asiuni a %ost 2ara. 4ennings, (are -rin ($s$torie deveni ladH #.ur(.ill, a-oi du(es$ de Marl/oroug.. 8Te i*-lor nu+*i *ai s-une UAlte)a >oastr$V8, ,i s(ria ea 2arei 'i, -entru a ,nl$tura atitudinea res-e(tuoas$, ea ado-t$ ,n a(east$ (ores-onden)$ nu*ele de Mrs. MorleH, 2ara. #.ur(.ill devenind Mrs. <ree*an. 8Ni*i( nu -oate e0-ri*a, s(u*-$ Mrs. <ree*an, -asiunea -e (are o a* -entru du*neata8. 3ar Mrs. <ree*an, de'i a((e-ta -loaia de /ine%a(eri -e (are o r$s-&ndea asu-ra ei 'i asu-ra /$r/atului s$u *or/ida a%e()iune a reginei, o ;ude(a -e Ana (u severitateJ 86n dis(u)iile o/i'nuite ] s-unea ea ] vor/ele ei nu erau ni(i str$lu(ite, ni(i s-irituale= (&nd se dis(utau (.estiuni i*-ortante, vor/ea totdeauna la re-e1eal$ 'i se )inea ,ntr+un *od su-$r$tor de (eea (e a %ost s%$tuit$ s$ s-un$, %$r$ a da ni(i (el *ai *i( se*n de inteligen)$, ni(i de ;ude(at$8. 6n ti*-ul ulti*ei trei*i a vie)iiCLO reginei, 2ara. Marl/oroug. a %ost ,nlo(uit$ (u A/igail Hill, (are deveni Mrs. Mas.a*, a-oi ladH Mas.a* 'i distruse situa)ia so)ilor Marl/oroug.. "". #ariera lui 4o.n #.ur(.ill ?du-$ 17OC, du(e de Marl/oroug.@ o%er$ un (iudat a*este( de a*oralitate, di/$(ie 'i geniu. <iul unui s@uire, Ginston #.ur(.ill, de/uta (a -a; al du(elui de Por:, *ul)u*it$ -rote()iei surorii sale Ara/ella, (are era a*anta lui "a(o/ al ""+lea. l ,nsu'i deveni a*antul doa*nei #astle*a*e, du(es$ de #leveland, 'i a((e-t$ de la ea un dar de (in(i *ii de livre. 9anii a(e'tia do/&ndi)i ,n *od ne(instit %ur$ ,ns$ -lasa)i ,n *od onora/ilJ t&n$rul #.ur(.ill ,i (ed$ lordului Hali%a0 ,n s(.i*/ul unei anuit$)i de (in(i sute de livre. Ii a(esta %u ,n(e-utul unei i*ense averi. 2+a ,nt&*-lat (a a(est /un a*ant, a(est (a-italist -rudent s$ %ie 'i un *are o'tean. Pe vre*ea lui "a(o/ al ""+lea, #.ur(.ill s+a ridi(at -e (ele *ai ,nalte tre-te ale ierar.iei *ilitare. 6n ti*-ul revolu)iei din 16MM, (a *a;oritatea /$r/a)ilor -oliti(i din a(ea e-o($ di%i(il$, a dus o -oliti($ du-li(itar$, sus)in&ndu+l -e Gil.el* 'i asigur&ndu+'i, din -re(au)ie, 'i -o1i)iile la 2aint+Aer*ain. 5r(area -e tron a reginei Ana ?(are, din dragoste -entru so)ie, ,l -rote;a -e so)@ %$(u dintr+,nsul o*ul (el *ai -uterni( al regatului, 'i noro(ul a(esta ,nte*eiat -e %avoare 'i+l *en)inu -rin *erite. Marl/oroug. era nu nu*ai un e0(elent general, atent la detalii, -lin de gri;$ -entru s$n$tatea o'tenilor, dar 'i /$r/atul -oliti( (el *ai ,n)ele-t 'i (el *ai -u)in su/ie(tiv. TorH -rin na'tere 'i o/i'nuin)$, a((e-t$ s$ (ola/ore1e (u R.igii -entru ($ a(e'tia, deoare(e ,l s-ri;iniser$ -e Gil.el* al """+lea, ,l sus)ineau a(u* ,*-otriva lui !udovi( al B">+lea. #ei doi oa*eni *ari de -e vre*ea do*niei Anei, Marl/oroug. 'i Aodol-.in ?sau, (u* li se s-unea, generalul 'i vistierni(ul@ au %ost te.ni(ieni (are s+au -lasat deasu-ra -artidelor, ti-ul de oa*eni indis-ensa/ili ,n vre*uri grele, dar -e (are, du-$ (e a tre(ut -eri(olul, -ati*ile de -artid s%&r'es( -rin a+i do/or&. """. Pri*ul -arla*ent al Anei %u (o*-us din torH e0tre*i'ti. A-oi generalul 'i vistierni(ul se v$1ur$ ,*-in'i s-re R.igi din ne(esit$)i de -oliti($ e0tern$. i ,n(er(ar$ s$ guverne1e (u (a/inete de (on(entrare= ,nse*na 8s$ se a*este(e untdele*nul (u o)etul8.
CLO

ste o s($-areJ tre/uie s-us ,n ulti*a trei*e a domniei reginei.

#ontroversele -oliti(e 'i religioase devenir$ -e (&t de violente -e at&t de str$lu(ite. !i/er+ tatea -resei, de dat$ %oarte re(ent$, ,ng$duia s$ se -u/li(e -a*%lete, reda(tate de (ei *ai *ari s(riitori. 6n vre*ea a(eea, 2teele 'i Addison, R.igi, au (reat -atler 'i )pectator" 2Ri%t, -rieten al torHilor 'i al 9iseri(ii de sus, s(rise 5ovestea unui poloboc, -e (&nd 3aniel 3e%oe e0-ri*a -$rerile *odera)ilor. A(este 8o/u1e de .&rtie8, ,n($r(ate (u -ro1$ e0-lo1iv$, du(eau r$1/oiul dintre -artide ,n *edii ,n (are nu a;unsese -&n$ atun(i. Pasiunile se ,nd&r;ir$. A*este(ul untdele*nului 'i al o)etului, al R.igis*ului 'i al torHs*ului, -e (are+l -utuser$ i*-une #arol al ""+lea, "a(o/ al ""+lea 'i Gil.el* al """+lea, -$ru s(andalos. Nara *ergea de la sine s-re a(ea alternare a -artidelor (are %a(e din r$1/oiul (ivil o /oal$ (roni($ 'i deseori /enign$. ">. R$1/oiul de su((esiune la tronul 2-aniei dur$ -&n$ ,n 171E. O/ie(tivul engle1ilor r$*ase a(ela'iJ a@ s$ *en)in$ /alan)a -uterii ,n uro-a= /@ s$ ,*-iedi(e -e !udovi( al Bl>+lea s$ (oali1e1e %or)ele 2-aniei 'i ale <ran)ei= (@ s$+l (onstr&ng$ la eva+ (uarea Mandrei 'i a deltei Rinului. <ran)a avea avanta;ul ($ o(u-ase de la ,n(e-utul r$1/oiului teritoriile ,n litigiu, dar era e-ui1at$ de (in(i1e(i de ani de lu-te 'i, *ai ales, nu era st$-&na *$rilor. Aeneralii alia)ilor, Marl/oroug. 'i -rin)ul ugenCL1, -ro%it&nd de %a-tul ($ ar*atele lui !udovi( al Bl>+lea se aventuraser$ din(olo de liniile %orti%i(ate ale lui >au/an, se str$duir$, s-re *area groa1$ a *ilitarilor ortodo('i, s$ su/stituie r$1/oiului de asediu r$1/oiul de *i'(are. Pu'(a (u (re*ene 'i /aioneta ?inventat$ de >au/an ,n 16M7@ ,nlo(uiser$, -entru -edestri*ea (elor dou$ ar*ate, suli)a 'i *us(.eta. Pierderile, ,n a*/ele ta/ere, %ur$ groa1ni(e. Marl/oroug. ,i 1dro/i -e /avare1i 'i -e %ran(e1i la 9len.ei* ?17OF@, a-oi re(u(eri <landra la Ra*illies ?17O6@. 3ar R.igii, (are au 'tiut s$ (&'tige r$1/oiul, n+au 'tiut s$ %a($ -a(e. ngle1ii ar %i -utut o/)ine ,n 17O9 un tratat (are i+ar %i s(utit de ori(e te*eri ,n <landra. i voir$ ,ns$ *ai *ult, av&nd -reten)ia s$ i*-un$ lui !udovi( al Bl>+lea (a el ,nsu'i, s$+l alunge -e ne-otul s$u din 2-ania. A(east$ insult$ ,i a-ro-ie -e %ran(e1i de regele lor. O %ru*oas$ s(risoare a lui !udovi( al Bl>+lea ($tre -o-orul s$u red$du a(estuia (ura;ul. 9$t$lia de la Mal-laQuet %u de-arte de a %i tot at&t de %eri(it$ -entru alia)i (a (ea -re(edent$= ,nving$torii -ierdur$ a(olo *ai *ult de o trei*e din e%e(tivele lor 'i *are'alul de >illars se retrase ,ntr+o ordine at&t de -er%e(t$ ,n(&t ori(e ur*$rire deveni i*-osi/il$. >. Rea()ia torHlor avu *ai *ulte (au1e= s-iritele erau -li(tisite de r$1/oi. 2Ri%t -u/li($ un -a*%letJ omportarea alia1ilor. 83u-$ 1e(e ani de r$1/oi triu*%al, -are sur-rin1$tor s$ ni se s-un$ ($+i i*-osi/il de o/)inut o -a(e %avora/il$8. 6i (riti(a -e (ei (are voiau s$ i*-un$ <ran)ei (ondi)ii de -a(e -rea as-re. 83u-$ /$t$lia de la Ra*illies, %ran(e1ii erau at&t de des(ura;a)i de -ierderile su%erite 'i at&t de ner$/d$tori s$ %a($ -a(e, ,n(&t regele lor era .ot$r&t s$ se*ne1e ori(e %el de (ondi)ii re1ona/ile. 3ar (&nd su-u'ii s$i %ur$ in%or*a)i de (ererile noastre e0or/itante, devenir$ at&t de 1elo'i s$ a-ere onoarea regelui, ,n(&t ($1ur$ (u to)ii de a(ord s$+i dea s-ri;inul ne(esar -entru a (ontinua r$1/oiul (u ori(e -re), *ai (ur&nd de(&t s$ se su-un$8. 5n eveni*ent ne-rev$1ut ,nt$ri dorin)a
CL1

ugen de 2avoia ?166E^17E6@ ] (ele/ru general de origine %ran(e1$, ,n servi(iul "*-eriului .a/s/urgi(.

engle1ilor de a trata (u <ran)a. 3u-$ *oartea nea'te-tat$ a ,*-$ratului Austriei, e0ista -eri(olul, ,n (a1ul (&nd <ili- al >+lea ar %i a/di(at, (a ar.idu(ele s$ -oarte si (oroana 2-aniei 'i -e a(eea a Austriei. #eea (e ,nse*na ru-erea 8e(.ili/rului -uterii8, tre(erea <landrei ,n st$-&nirea 2-aniei, adi($ tot (eea (e -rovo(a s-ai*a Angliei de un se(ol ,n(oa(e. A-li(&nd ;o(ul de+a /alan)a, (are ur*a s$ devin$ *etoda %avorit$ a -oliti(ii sale e0terne, ea ,'i -$r$si alia)ii, (are %ur$ /$tu)i de %ran(e1i la 3enain ?171C@. >". Tratatul se*nat la 5tre(.t ,n 171E avea s$ %ie as-ru ata(at de R.igi, dar nu era un tratat r$u. 6*-$ratul -ierdea ori(e s-eran)$ de re(onstituire a i*-eriului lui #arol [uintul, !udovi( al Bl>+lea a(eea de a reuni (ele dou$ (oroane. Anglia o/)inea ,n Mediterana dou$ /a1e i*-ortanteJ Ai/raltarul 'i -ortul Ma.on din insula Minor(a. 6'i *$rea i*-eriul (u Terra+Nova 'i Aol%ul Hudson, -e (are i le (eda <ran)a. 6n s%&r'it, ne-ut&nd s*ulge 2-aniei a(el i*ens teritoriu (olonial -e (are de at&ta vre*e ,l r&vneau negustorii engle1i, ea o/)inea a(olo o serie de -rivilegii. 3e ai(i ,nainte Anglia va avea dre-tul s$ introdu($ ,n A*eri(a de 2ud un anu*it nu*$r de s(lavi. 6n a%ar$ de asta, ea va -utea tri*ite a(olo, ,n %ie(are an, o nav$ ,n($r(at$ (u -rodusele sale, (eea (e, -rin a/u1 'i ,n'el$torie, se va trans%or*a ,ntr+o %lot$ ,ntreag$. 6n s%&r'it, -rin tratatul de la 5tre(.t, <ran)a se anga;a s$ nu *ai dea a1il -retenden)ilor engle1i ?"a(o/ al """+lea 'i %iul s$u #arol+ duard@. 3e la a(est tratat datea1$ -o1i)ia -re-onderent$ a Angliei ,n uro-a. 6'i sl$/ise to)i rivalii euro-eni. 3o/&ndise, (.iar 'i ,*-otriva Olandei, 8'alu-$ -e ur*ele a(estei nave8, su-re*a)ia -e *are, (el -u)in te*-orar$. A(east$ )ar$ *i($ devenea ar/itrul lu*ii. Pa(ea de la 5tre(.t, -e (are R.igii o so(oteau -rea %avora/il$ <ran)ei, era o -a(e ti-i( engle1$, destul de su-l$ (a s$ nu du($ -e adversar la des-erare, destul de as-r$ (a s$ ,*/og$)eas($ Anglia 'i s$ de1volte (o*er)ul ei. !udovi( al Bl>+lea se dovedise ,n a(east$ ,ntoar(ere a noro(ului un -oliti(ian *odest 'i -rudent. 2a(ri%i(&nd la ti*- (u(eririle -e (are nu le -utea a-$ra, las$ (el -u)in %rontierele <ran)ei *ai sigure de(&t le g$sise. >"". Pentru a o/)ine votarea tratatului de la 5tre(.t de ($tre #a*era !or1ilor, al($tuit$ ,n *a;oritate din R.igi, regina tre/ui s$ dea o adev$rat$ lovitur$ de stat 'i s$ (ree1e dois-re1e(e -airi torH, -re(edent ilustru ,n istoria (onstitu)ional$ a Angliei. At&t de violente erau -asiunile -oliti(e, ,n+(&t Marl/oroug., vi(toriosul general, a %ost .uiduit -e str$1ile !ondrei. 8Aresta)i+l -e .o)8, se striga, ($(i era a(u1at ($ ar %i ,n(asat (o*isioane de la %urni1orii ar*atei. <u nevoit s$ se re%ugie1e -e (ontinent. Rea()iunea se *ani%esta -retutindeni. Me*/ri li/er+(uget$tori ai -artidului torH se %$(eau (a*-ionii /iseri(ii statorni(ite 'i a*enin)au (u -rigoana -e non+(on%or*i'ti. O0%ord, -rea *oderat du-$ gustul -artidului s$u, era do*inat de 9oling/ro:e, A(esta -reg$tea o lege ele(toral$ (are, du-$ -$rerea lui, ar %i -er*is instalarea -artidului torH la -utere -entru ve'ni(ie. 3ar el lu-ta ,*-otriva unui adversar *ult *ai -uterni( de(&t -artidul R.ig, 'i anu*e ti*-ul. Regina Ana era /$tr&n$ 'i se -utea -revedea ($ nu va *ai tr$i *ult. Pruden)a i*-unea s$ i se %a($ (urte viitorului rege, Aeorge de Hanovra= nu era un lu(ru u'or -entru *ini'trii reginei Ana. Re1ultatul a %ost ($ nu*ai R.igii i+au %$(ut (urte. #ur&nd deveni evident ($, da($ *oare regina, vor veni la -utere R.igii. #e -uteau %a(e *ini'triiD 2$ se ,n)eleag$ (u -retendentul "a(o/ al """+leaD Ni(iodat$ s@uire, ii torH n+ar %i sus)inut un rege (atoli(. ra

o situa)ie %oarte %als$ a(eea a unor *ini'tri legiti*i'ti (are 'tiu ($ regele legiti* este ina((e-ta/il. 2%&r'itul veni (u o re-e1i(iune dra*ati($. Regina, du-$ o dis(u)ie (u O0%ord, ,n (are ea ,i (eruse s$+i re*it$ /astonul al/, inse*nul -uterii, avu un ata( de a-o-le0ie. 6n ti*- (e ea ,'i d$dea su%letul, avu lo( o ,n%runtare ,ntre (ele dou$ -artide. Marl/oroug., (are se a%la la A*iens, re(ruta solda)i -entru a-$rarea (au1ei -rotestante. 9oling/ro:e, (are e0er(ita -uterea %$r$ s$ %i %ost ,nvestit ,n *od o%i(ial, -reg$tea un guvern legiti*ist, sus)in&nd ($ nu+i tre/uiau de(&t 'ase s$-t$*&ni (a s$ %ie gata. 2$ %ie gata -entru (eD 2$+l -ro(la*e rege -e "a(o/ al """+leaD Nu s+a *ai -utut a%la, ($(i 9oling/ro:e n+a intrat ni(iodat$ ,n Nara %$g$duin)ei. 8HarleHCLC a %ost alungat *ar)i, regina a *urit du*ini($ ] s(ria 2Ri%t= (e lu*e e lu*ea ,n (are tr$i*, 'i (u* se ;oa($ soarta (u noiW8 >""". 3in Hanovra sosi un suveran (iudat. 9oling/ro:e, -e (are noul rege ni(i nu voi s$+l -ri*eas($, s+a e0ilat, din -ruden)$, ,n <ran)a. 3e a(i ,nainte va tr$i retras, (&nd la #.antelou-, a-roa-e de A*/oise, (&nd ,n Anglia, unde (ur&nd su((esorii s&i, (onsider&ndu+l -rea -u)in -eri(ulos, ,i vor ,ng$dui s$ se ,ntoar($. 6*-iedi(at s$ *ai intre ,n #onsilii, el ,'i %$(u (unos(ut$ do(trina -rin s(rierile sale -oliti(e, dintre (are una, $egele patriot, a r$*as (ele/r$, ,ntru(&t a ins-irat a()iunile lui Aeorge al """+lea 'i do(trina lui 3israeli. 9oling/ro:e a-$ra ,n s(rierile sale un torHs* re,nnoit. 2e str$duia s$ eli/ere1e -artidul s$u de idei ,nve(.iteJ dre-tul divin, nonre1isten)$, dar sus)inea ($ guvernarea unui rege -uterni(, (are se s-ri;in$ -e *asele -o-ulare, -oate %i *ai %avora/il$ a(estora de(&t guvernarea unei oligar.ii -arla*entare. #e au adus -o-orului engle1 *arii R.igiD 8O guvernare vene)ian$, %inan)e olande1e 'i ostilitatea <ran)ei8, avea s$ r$s-und$ *ai t&r1iu, ,n *od destul de nedre-t, 3israeli. ra a-roa-e 'i te1a lui 9oling/ro:e. Mai *ult de(&t -rin s(rierile sale de(on(ertante, 9oling/ro:e s+a re*ar(at -rin %a-tul ($ a ;u(at ,n se(olul al B>"""+lea rolul de agent de leg$tur$ s-iritual$ ,ntre <ran)a 'i Anglia. !a 9oling/ro:e l+a ,nt&lnit >oltaire -e Po-e, -e 2Ri%t= la d&nsul a %$(ut (uno'tin)$ t&n$rul %ran(e1 (u institu)iile ($rora vi(+toriile lui Marl/oroug. le d$duser$ un at&t de *are -restigiu ,n uro-a.

III EPOCA LUI -ALPOLE ". Medio(ritatea ,ns$'i a -ri*ilor regi .anovrieni le (on%er$ i*-ortan)a lor istori($. <iind($ ea des$v&r'e'te trans%or*area *onar.iei /ritani(e ,ntr+o *onar.ie -arla*entar$. Pe (a-ul a(estor regi str$ini, (oroana nu va *ai st&rni vre*e de *ai /ine de un se(ol ad&n(a -ietate a su-u'ilor. A *ai vor/i de a(i ,nainte de dre-tul divin ar %i %ost ridi(ol. Aeorge " era desigur str$ne-otul lui "a(o/ ", dar ,n (li-a ur($rii sale -e tron se a%lau nu*ero'i al)i -rin)i (are ar %i avut *ai *ulte dre-turi de(&t el la tronul Angliei da($ A(tul de 2u((esiuneCLE n+ar %i dat -arla*entului -osi/ilitatea s$ aleag$ dintre *e*/rii %a*iliei
CLC CLE

Ro/ert HarleH, (onte de O0%ord ?1661^17CF@ ] o* -oliti( torH. Act o* )ettlement I ve1i #artea a >"+a, (a-. ". ` B.

regale. 3a($ do*nea el, %a-tul se datora (onsi*)$*&ntului li/er al na)iunii. Originea sa engle1$ nu l$sase ni(i o ur*$ ,n su%letul a(estui ger*an. 3a($ ar %i tre/uit s$ aleag$ ,ntre Regatul Angliei 'i le(toratul Hanovrei, ar %i -re%erat -e a(esta din ur*$. l ,'i iu/ea *i(a sa (a-ital$ din Hano+vra, *i(ul s$u >ersailles ?(are se nu*ea 7erren,hausen), *i(a sa ar*at$. Totu'i, o tragedie (on;ugal$ s+ar %i (uvenit s$+i ,ntune(e a*intirile din Hanovra. 6'i re-udiase so)ia, -e 2o%ia+3oroteea, -entru adulterul (o*is (u suede1ul Toenigs*ar:, (are %usese sugru*at, du-$ (&t se s-unea, 'i ,ngro-at su/ o du'u*ea din (astel. 3u-$ a(east$ dra*$, -rin)esa deveni -ri1onier$ de stat. Aeorge " se (onsolase (u a*ante (are (o*-letau s-iritul lor greoi (u un %ar*e( %i1i( ro/ust. Ori(e %e*eie era /un$, nu*ai s$ se ,nvoias($ 'i s$ %ie gras$. Ast%el ,n(&t (ele (e doreau s$+i -la($ se u*%lau (&t -uteau *ai /ine. Po-ula)ia din Hanovra le su-ortase -entru ($ nu atingeau -rea *ult vistieria. #&nd .are*ul noului rege sosi ,n Anglia, st&rni *ai *ult .a1 de(&t indignare. 5na din %e*ei era sla/$, alta enor*$. <ur$ -ore(lite 8-r$;ina 'i ele%antul8. 6n o(.ii suitei ger*ane a lui Aeorge ", Anglia nu era de(&t )ara ,n (are aveai s$ te ,*/og$)e'ti. 3e una din %avoritele lui, Gal-ole s-unea ($ -entru un 'iling ,n -lus ar %i v&ndut 'i onoarea regelui. Ni*eni din suita lui nu 'tia engle1a 'i singura li*/$ (unos(ut$ 'i de (urte 'i de guvern era latina. Mentiris impudentissimeJOQ, se au1ea strig&ndu+se -e (uloarele -alatului. Ar -utea sur-rinde ($ na)iunea 'i+a dat (onsi*)$*&ntul la a(east$ %ars$. G.igii au %$(ut -osi/il a(est *ira(ol -entru ($ aveau nevoie de .anovrian. <$r$ el, n+ar %i avut de(&t un regat %$r$ rege= %$r$ ei, el n+ar %i %ost de(&t un rege %$r$ regat. Aeorge " venise ,n /a1a unei (onven)ii destul de a/surde, dar de a((e-tarea a(estei (onven)ii de-indea -a(ea intern$. "". 6n *o*entul ur($rii sale -e tron, regele Aeorge era tre(ut de (in(i1e(i de ani. l nu+'i *ai -utea ie'i din o/i(eiuri, iar ideile sale erau rutinare. Pentru ori(e tre/uri ,n a%ar$ de (ele ger*ane se /i1uia -e *ini'trii engle1i. A/ia (uno'tea (onstitu)ia 'i legile noului s$u regat. #u*, -e deasu-ra, nu (uno'tea ni(i li*/a engle1$, ,n s(urt$ vre*e ,n(et$ s$ *ai -arti(i-e la 'edin)ele #onsiliului de (a/inet. 3in a(east$ ,*-re;urare %ortuit$ avea s$ se nas($ o %or*$ de guvern$*&nt destinat$ unei e0isten)e ,ndelungateJ un (a/inet r$s-un1$tor ,n %a)a #a*erei #o*unelor. 6naintea lui Aeorge ", ideea res-onsa/ilit$)ii *inisteriale nu -utuse -rinde via)$ deoare(e, regele -arti(i-&nd la de1/ateri, de(i1iile #onsiliului erau -resu-use a %i totodat$ 'i ale sale. 3e alt*interea, deseori *ini'trii erau ale'i de rege din a*/ele -artide, (eea (e %$(ea i*-osi/il$ o res-onsa/ilitate (ole(tiv$. O dat$ (u .anovrienii ,n(e-e o lung$ -erioad$ de guvernare e0er(itat$ e0(lusiv de R.igi. !a ,ns($unarea (asei de Hanovra R.igii au redus la ne-utin)$ -artidul torH, e0il&ndu+l -e 9oling/ro:e -entru (&teva luni 'i tri*i)&ndu+l -e O0%ord la Turn, unde a stat doi ani. A-oi ,'i (onsolidar$ -o1i)ia ,n #a*era #o*unelor *anevr&nd (u t&rgurile -utredeCLL 'i (oru-&nd -e aleg$tori. 2iguri de ai(i ,nainte de s-ri;inul #a*erei #o*unelor, -relungir$
CLF CLL

Min1i cu neru>inare ?,n li*/a latin$@. T&rgurile sau /urgurile -utrede erau nu*ite ,nainte de re%or*a ele(toral$ din 1MEC lo(alit$)ile (are aveau dre-tul de a tri*ite un de-utat ,n -arla*ent, de'i nu*$rul aleg$torilor din (u-rinsul lor era %oarte *i(, ast%el ($ voturile a(estora -uteau %i u'or (u*-$rate.

durata *andatului -arla*entar de la trei la 'a-te ani ?lege *odi%i(at$ ,n 1911, (&nd durata *andatului a %ost redus$ la (in(i ani@. """. #&t des-re (a/inet, gru- de *ini'tri solidar res-onsa/il ,n %a)a #a*erei #o*unelor, va %i, (a toate institu)iile /ritani(e, nu un (on(e-t apriori, (i o-era ti*-ului, a .a1ardului, a (o*-ro*isului 'i a /unului+si*). #a/inetul nu+i de(&t un gru- de (onsilieri -arti(ulari 'i *ini'trii ni(i nu au alt titlu o%i(ial. Ni*eni nu se g&nde'te la (rearea unui -ost de -ri*+*inistru= -arla*entului ,i este groa1$ 'i. de (uv&nt 'i de idee, dar, regele ne(unos(&nd li*/e 'i ne*ai-ut&nd -re1ida #onsiliul, e %oarte ne(esar (a unul dintre *ini'tri s$+l ,nlo(uias($. 2+a ,nt&*-lat (a a(est *inistru, Gal-ole, s$ %ie un *aestru in arta guvern$rii. #olegii s$i se o/i'nuir$ s$+i re(unoas($ autoritatea. l ,nsu'i ad*ite ($ de)ine a(east$ autoritate ,n /a1a a(ordului (u *a;oritatea #a*erei #o*unelor 'i se retrage, (ontrar tuturor -re(edentelor, (&nd -ierde ,n(rederea nu a regelui, (i a #a*erei. Retragerea a(easta (onstituie ,n o(.ii regelui o ,n($l(are a -rerogativelor (oroanei 'i (eilal)i *ini'tri nu se retrag 'i ei o dat$ (u Gal-ole. Mult$ vre*e ,n($ regele va -utea *en)ine ,n #onsiliu *ini'tri (are nu %a( -arte din e(.i-a -ri*ului *inistru. A/ia o dat$ (u Pitt+;unior o%i(iul de -ri*+*inistru va ,n(e-e s$ se*ene (u (eea (e este ast$1i 'i va tre/ui s$ se a'te-te -&n$ ,n se(olul al BB+lea -entru (a titlul 'i institu)ia s$ %ie o%i(ial re(unos(ute. ">. 6n(e-utul erei Ral-oliene nu (oin(ide e0a(t (u a(eea a do*niei. 5n -ri*+*inistru R.ig ?2tan+.o-e+ToRns.end@ re-ri*$ (u su((es o r$s(oal$ a -arti1anilor lui "a(o/ din 171L, dar guvernul a(esta (o*ite erori (are ,n s(urt$ vre*e i+adu( -ieireaJ a@ Pentru a asigura sta/ilitatea R.igilor at&t ,n #a*era !or1ilor (&t 'i ,n #a*era #o*unelor, -ro-une s$ se li*ite1e dre-tul regelui de a nu*i noi -airi= *$sura era -ri*e;dioas$, ($(i i+ar %i %$(ut -e lor1i (o*-let inde-enden)i de (oroan$ 'i de )ar$, ar %i %$(ut -osi/il a((esul la rangul de -air 8nu*ai -rin inter*ediul unui (o'(iug8 'i ar %i -reg$tit terenul -entru (on%li(te %$r$ ie'ire ,ntre (ele dou$ (a*ere. Gal-ole (o*/$tu a(east$ *$sur$ 'i reu'i s$ o/)in$ res-ingerea ei. /@ 6n 17CO i1/u(ni un *are s(andal %inan(iarJ )outh )ea !ubble dis(redit$ o ,ntreag$ genera)ie de oa*eni de stat. O (o*-anie a *$rilor de 2ud -ri*ise ,n 1711 *ono-olul (o*er)ului /ritani( (u A*eri(a de 2ud. A-oi (ondu($torii ei o%eriser$ s$ ia ,n sar(ina lor ,ntreaga datorie de stat ,n s(.i*/ul unor anu*ite (on(esii 'i anuit$)i. 6n (e -utea (onsta /ene%i(iul lorD 6*-ru*utau (u do/&n1i *ai *i(i de(&t statul 'i se g&ndeau s$ dea (reditorilor a(estuia, ,n s(.i*/ul titlurilor lor de (rean)$, a()iuni ale so(iet$)ii la (ursul 1ilei. ?Or, de la 1C1 1aC la ,n(e-utul anului, a()iunile se ur(aser$ ,n iulie -&n$ la 1OOO.@ A(east$ %e/r$ a s-e(ula)iei, analog$ a(eleia (are -usese st$-&nire -e <ran)a ?siste*ul lui !aR@ ,n a(eea'i e-o($, se s%&r'i tot at&t de re-ede -e (&t se -ro-agase. 6n august a()iunile au s($1ut la 1EL. Mii de engle1i s+au ruinat. An(.eta a dovedit ($ unii *ini'tri, -rintre (are 'i (an(elarul %inan)elor, %useser$ (u*-$ra)i. Gal-ole ,nsu'i s-e(ulase (u su((es 'i v&nduse a()iunile sale la -re)ul *a0i*, dar, -rin dis(ursurile sale, vestise -ri*e;dia. A'a (u* s+a ,nt&*-lat *ai t&r1iu 'i ,n <ran)a, ,n ur*a s(andalului Pana*a, unii tineri se v$1ur$ deodat$ a;un'i la -utere ,n ur*a %ali*entului 'i i*-ruden)ei (elor *ai v&rstni(i. A(esta a %ost 'i (a1ul lui Gal-ole du-$ )outh )ea !ubble. A %ost l$udat$ ,n)ele-(iunea (uv&nt$rilor sale 'i invidiat$ (o*-ortarea

sa. Ii ast%el a devenit -ri*+lord al vistieriei 'i (an(elar al %inan)elor. >a -urta a(este titluri ti*- de dou$1e(i 'i unu de ani, dar de %a-t va e0er(ita %un()ia de -ri*+*inistru. >. 2ir Ro/ert Gal-ole a %ost unul dintre (ei *ai *ari *ini'tri engle1i, de'i ,i erau str$ine toate atri/utele *$re)iei. <iu al unui s@uire din Nor%ol:, avea gusturile 'i *anierele unui -ro-rietar de la )ar$. #&nd -ri*ea s(risori, le des(.idea *ai ,nt&i -e a(e+ lea venite de la -$durarul s$u 'i a-oi -e (ele ale (olegilor. 3etesta *u1i(a. 6i -l$(ea (urtoa1ia, ,i -l$(eau *esele ,nsu%le)ite 'i -utea s$ sus)in$ o (onversa)ie de -atru ore (u regele Aeorge ,ntr+o latineas($ a-ro0i*ativ$. #ini(, nu se te*ea de ni*i( *ai *ult (a de dis(ursurile ,n$l)$toare 'i r&dea de adversari (&nd se l$udau (u -atriotis*ul lor. 3etesta do(trinele, (a*-aniile 'i se %erea de to)i a(ei (are ar %i vrut s$+i di(te1e (onduita du-$ ($r)ile de istorie. Ad*inistra tre/urile de stat a'a (u* un /un negustor 'i le ad*inistrea1$ 1i de 1i -e+ale sale. !u(ra ,ntr+un *od at&t de a/il, ($ -$rea a nu %a(e ni*i(, de'i, de %a-t, el %$(ea totul. Marele s$u -rin(i-iu eraJ @uieta non movere, adi($ s$ %ie l$sa)i ,n -a(e (&inii (are dor*. Nu (redea ,n %idelitatea -arti1anilorJ 82%$tuies( -e tinerii *ei (olegi s$ nu s-un$ ni(iodat$ totdeauna6. " s+a re-ro'at ($ a s-us odat$J 8<ie(are o* are un -re)8, dar el s-useseJ 8<ie(are din a(e'ti oa*eni are un -re)8, vor/ind de ni'te adversari des-re (are a%ir*a)ia era adev$rat$. 8Auverna -rin (oru-)ie ] s-une Ma(aulaH ], deoare(e ,n e-o(a lui era i*-osi/il s$ guverne1i alt%el8. >". Gal-ole nu a -ro-us na)iunii sale ni(i un -lan, ni(i un -rogra*, dar 8/unul s$u si*) atingea genialitatea8. 6n ti*-ul (elor dou$1e(i de ani (&t a stat la -utere, siste*ul sau -oliti( a %ost si*-luJ era de -$rere ($ un stat sla/ tre/uie s$ se %ereas($ de aventuri 'i ($, -entru a (onsolida o dinastie %$r$ -restigiu, datoria sa era s$ (&'tige ti*-. #$ut$ de(i s$ *en)in$ -a(ea -rin ,n)elegere (u <ran)a, s$ redu($ i*-o1itele, s$ evite unirea /iseri(ii Angliei (u -arti1anii lui "a(o/ 'i, ,n s%&r'it, s$+i o-reas($ -e torH de a a;unge la -utere. Nelurile a(estea erau -oate li-site de *$re)ie, dar, reali1&ndu+le, el o%eri )$rii sale (&)iva ani de -ros-eritate %$r$ sea*$n. Ara)ie lui, lu-tele dintre -artide 'i+au -ierdut (ara(terul s$l/ati( -e (are+l avuseser$ at&ta vre*e. #&nd, ,n (ele din ur*$, va ($dea de la -utere, el se va l$sa ,nvins 8de oa*eni ($rora i+ar %i %ost u'or s$ le taie (a-etele8. 3eoare(e -rivea -oliti(a (u s(e-ti(is* 'i s-e)a u*an$ (u res-e(t, (&t ti*- a avut -uterea ,n *&n$ a %$(ut (&t *ai -u)in r$u (u -utin)$, dar li-sa lui de entu1ias* n+a %ost -e -la(ul (elor (u ini*a t&n$r$ 'i -lin$ de ardoare. >"". Pa(i%is*ul lui Gal-ole ,n -oliti(a interna)ional$ a %ost servit de ,*-re;ur$ri. Tratatul de la 5tre(.t nu -rovo(ase ase*enea r$ni ,n a*orul -ro-riu (are s$ (ear$ revan'e 1adarni(e 'i (rude. -o(a r$1/oaielor religioase tre(use 'i e-o(a r$1/oaielor na)ionale nu venise ,n($. >re*e de dou$1e(i 'i (in(i de ani, de tea*a 2-aniei, -e (are (iudatul Al/eroni1FE o re,nviase, *ini'trii %ran(e1i 3u/ois 'i <leurH au ($utat alian)a (u Anglia.
1FE

Aiulio Al/eroni ?166F^17LC@ ] (ardinal de origine italian$, devenit -rin(i-alul *inistru al regelui 2-aniei, ,ntre 171F 'i 1719. Te0tul original e -osi/il s$ (u-rind$ o gre'eal$J Al/eroni n+a %ost un -ersona; 8(iudat8 ?trange@, (i a %ost un 8str$in8 ?tranger@ la (urtea 2-aniei.

#oali1ate, <ran)a 'i Anglia au %ost a-roa-e totdeauna, ,n tot (ursul istoriei, invin(i/ile. le au *en)inut atun(i o -a(e relativ$. Prin(i-iul non+interven)iei -e (ontinent nu -utea %i a-li(at %$r$ re1erve de Gal-ole, ai ($rui suverani aveau interese .anovriene ,n uro-a, iar aleg$torii interese (o*er(iale ,n (oloniile s-aniole. 8Politi(a *ea ] va s-une el (a un o* -rudent ] este s$ nu *$ las ,n($tu'at de ni(i un anga;a*ent at&ta ti*- (&t ne vo* -utea -er*ite8. >""". 6n vara anului 17C7, Aeorge " *uri de o a-o-le0ie. 2+ar %i -utut (rede ($ Gal-ole va ($dea ,n di1gra)ie. Prin)ul de Gales nu se ,n)elesese ni(iodat$ (u tat$l s$u= devenind Aeorge al ""+lea, -$rea -ro/a/il ($ va dori s$+i s(.i*/e -e *ini'tri. 3ar ,n s(urt$ vre*e (urtenii avur$ sur-ri1a de a+l vedea -e sir Ro/ert /u(ur&ndu+se la (urte de o (onsidera)ie *ai *are (a ori(&nd. Ii noul rege nu era totu'i u'or de atras. Avar, *es(.in, *etodi( -&n$ la *anie, a'te-ta ,n %ie(e sear$, (u (easul ,n *&n$, (li-a (&nd s$ se du($ la a*anta sa, -entru ($ voia s$ %ie la d&nsa la ora nou$ -re(is. 3ovedise ,n via)$ oare(are (ura; %i1i(, 8dar era ] s-unea Gal-ole ] (el *ai *are -oltron -oliti( (are a -urtat vreodat$ o (oroan$ -e (a-8. 3in %eri(ire -entru *inistru 'i -entru )ar$, Aeorge al ""+lea se l$sa (ondus de regina #arolina, 8%e*eie inteligent$, (ultivat$, stoi($ 'i *ai ales r$/d$toare8. As(ulta, %$r$ s$ o/oseas($, 'a-te+o-t ore -e 1i torentul de (uvinte al /ietului rege, (are vor/ea (u e*%a1$ des-re r$1/oi sau des-re genealogie. 2ingura (o*-ensa)ie -e (are o avea regina ,n s(.i*/ul a(estei nes%&r'ite -li(tiseli era ($ ea guverna )ara 'i ($ -utea s$+l sus)in$ -e s(u*-ul ei sir Ro/ert. Mul)u*it$ a(estui s-ri;in, Gal-ole se *en)inu la -utere. 2ingura *are %urtun$ din ti*-ul *inisteriatului s$u a %ost e0traordinara revolt$ a o-iniei -u/li(e ,*-otriva legii i*-o1itului indire(t. ra vor/a -ur 'i si*-lu de un dre-t de va*$ intern$ asu-ra (o*er)ului de tutun 'i vin. Nara se su-$r$ at&t de tare 8de -ar($ Gal-ole ar %i vrut s$ a/oleas($ Marea #art$8. !ondra urlaJ 8Nu vre* s(lavie, nu vre* i*-o1ite indire(te, nu vre* sa/o)i de le*nW6 2a/o)ii a(e'tia de le*n ,i o/sedau -e engle1i ,n($ de -e vre*ea lui sir 4o.n <ortes(ue. Gal-ole, (are avea de o *ie de ori dre-tate, so(oti ($ trea/a nu *erit$ v$rsare de s&nge. 8H$r*$laia asta nu va )ine -rea *ult8, s-use el. 2+a a%ir*at des-re guvernarea R.igilor ($ era o oligar.ie te*-erat$ de r$s(oale. 6n realitate ,ns$ a;ungea 'i nu*ai a*enin)area (u r$s(oala. 6n seara (&nd Gal-ole a (edat, !ondra a %ost ilu*inat$ (a de s$r/$toare. 3ar *inistrul a r$*as la -utere. "B. 3u-$ dou$1e(i de ani de destindere, *arele -a(i%ist s%&r'i -rin a %i (onstr&ns la r$1/oi. Iovinis*ul (o*er(ial (re'tea. 2u/ -av$1a tratatului (are+i d$duse Angliei dre-tul de a introdu(e s(lavi ,n (oloniile s-aniole 'i de a tri*ite a(olo o nav$ ,n %ie(are an, %usese organi1at$ o ,ntreag$ (ontra/and$. 5ni(a nav$ era ,nso)it$ de o %lotil$, (are du-$ %ie(are es(al$ su/ -rete0tul a-rovi1ion$rii (u ali*ente, se u*-lea de *$r%uri noi. 2ervi(iile s-aniole de (oast$, %urioase, -er(.e1i)ionau toate navele engle1e. O-o1i)ia se servea de a(este 8atro(it$)i8 -entru a ata(a iner)ia lui Gal-ole 'i (eea (e nu*ea ea 8%uria nego(ierilor8. 5n oare(are ($-itan 4en:ins a venit la /ara #a*erei #o*unelor s$ relate1e (u* /ri(ul s$u, $ebecca, a %ost (ontrolat de s-anioli, (u* i+au t$iat o ure(.e 'i (u* 8'i+a ,n(redin)at su%letul lui 3u*ne1eu 'i (au1a sa -atriei8. Pentru a -une (a-$t a(estor tul/ur$ri, Gal-ole ,n(.eie (u s-aniolii o (onven)ie e(.ita/il$. a %u ,n%ierat$ de un t&n$r

-arla*entar, Gillia* Pitt, (a de1onorant$. Adev$rul era ($ adversarii *inistrului doreau r$1/oi (u 2-ania, nu %$r$ g&ndul as(uns de a+i r$-i a(esteia (oloniile. 8>a %i r$1/oiul vostru ] le+a s-us Gal-ole ,n 17E9, (&nd a tre/uit s$+l a((e-te ] 'i, din -artea *ea, s$ v$ %ie de /ine8. B. A(est 8r$1/oi -entru ure(.ea lui 4en:ins8 a %ost, a'a (u* a -rev$1ut Gal-ole, un r$1/oi greu. O-o1i)ia, (are+l (eruse, re%u1a guvernului *i;loa(ele ne(esare -entru a+l (&'tiga. 82ir Ro/ert vrea s$ ai/$ o ar*at$, nu vrea r$1/oi 'i nu -oate avea -a(e8. Ministrul, /olnav de litia1$, e-ui1at, ,nvins ,n #a*era #o*unelor ,n ur*a s-ri;inului a(ordat adversarilor s$i de ($tre de-uta)ii s(o)ieni 'i de (ei din #ornRall, ,'i d$du ,n s%&r'it de*isia 'i tre(u ,n #a*era !or1ilor (u titlul de lord Or%ord. Ple(area sa d$du lo( unei (iudate *ani%esta)ii ,*-otriva o%i(iului de -ri*+*inistru. Trei1e(i 'i unu de -airi %or*ular$ un -rotest ,n (are ar$tau ($ a(est titlu, ne%iind -rev$1ut de legile engle1e, nu era (o*-ati/il (u (onstitu)ia )$rii. Pitt avea s$ re(unoas($ *ai t&r1iu ($ %usese nedre-t %a)$ de Gal-ole 'i avea s$+l laude -e a(est ,n)ele-t 'i e0(elent *inistru. 3ar, 8,n)ele-tul 'i e0(elentul *inistru8 ,'i ter*inase o-era. Ara)ie unei lungi -erioade de (al*, el a a;utat dinastia s$ -rind$ r$d$(ini 'i a dus la ,*/og$)irea )$rii. A(east$ /og$)ie ,ns$'i (erea oa*eni noi. Anglia, avid$ de (u(eriri, r&vnea la un i*-eriu. a nu *ai dorea a(u* -a(ea, /unul+si*), ni(i *$(ar %eri(irea, (i 'tiri des-re vi(torii, lista ora'elor (u(erite, su((ese 'i aventuri. >re*ea lui Gal-ole tre(use. B". O dat$ (u Gal-ole se e(li-sar$ dou$ din ideile sale %avoriteJ (a/inetul o*ogen 'i alian)a (u <ran)a. Mini'trii R.ig (are au ur*at lui Gal-ole ?#arteret, (ei doi Pel.a*@ luar$ ,n (a/inetul lor (&)iva torH -entru a ter*ina (u 8a(este ne%eri(ite deose/iri de -artid8. 2e redes(.idea ast%el o de1/atere ?(are ni(i -este dou$ sute de ani nu va %i luat ,n($ s%&r'it@ (u -rivire la statul totalitar 'i statul -arla*entar. #arteret, /$r/at de o real$ valoare 'i str$in de ori(e ;osni(ie, nu se -utu *en)ine. 3is-re)uind (oru-)ia -ra(ti(at$ de Gal-ole, el l$s$ s$ se ,n)eleag$ ($+l interesa nu*ai -oliti(a ,n stil *are 'i nu voia s$+'i -iard$ ti*-ul o(u-&ndu+se de -osturi 'i de /ene%i(ii. #ei (are voiau -osturi 'i /ene%i(ii 8se adresar$ unor oa*eni (are aveau *ai *ult ti*-8. #ontrar *a0i*elor lui Gal-ole, #arteret se anga;$ ,n tre/urile (ontinentale. 6*-$ratul #arol al >l+lea ,i l$sase *o'tenire %ii(ei sale Maria+Tere1a, -rin 5ragmatica sanc1iune, toate statele sale ? uro-a (entral$, 9elgia, "talia@. O ase*enea su((esiune avea s$ tre1eas($ invidii. !a *oartea lui #arol, <rederi( al ""+lea al Prusiei -retinse 2ile1ia. #are erau dre-turile luiD 8Tru-e *ereu ,*-ros-$tate, vistierie -lin$ de aur 'i un su%let avid8. Anglia, legat$ %$r$ voia ei, -rin dinastia sa, de interesele Hanovrei, lu$ -o1i)ie ,*-otriva Prusiei 'i ,n %avoarea Austriei= <ran)a, ostil$ Austriei -rin tradi)ie, se arun($ 'i ea ,n a(east$ ,n($ierare. #ur&nd, ,nto(*ai (a ,n duelurile de alt$dat$, 8se(un1ii8 s%&r'ir$ -rin a se /ate. 6n *ai 17FF i1/u(ni r$1/oiul ,ntre <ran)a 'i Anglia= ,n iunie, t&n$rul -retendent #arol+ duard, ne-otul lui "a(o/ al ""+lea, sosit din <ran)a, de/ar($ ,n 2(o)ia.

B"". Reg$si a(olo, o dat$ *ai *ult, ui*itoarea %idelitate a highlander, ilor1FF %a)$ de %a*ilia sa= 'i o dat$ *ai *ult se v$di ($ s(o)ienii sunt (ei *ai /uni solda)i ai insulei. #u 'ase *ii de oa*eni #arol+ duard -utu intra ,n Anglia 'i ,nainta -&n$ la 3er/H. 3a($ ar %i %ost a;utat de o r$s(oal$ engle1$, ar %i -utut s$ readu($ -e tron, ,n -ersoana sa, dinastia 2tuart, (eea (e ar %i %ost -un(tul de -le(are al unor *ari tul/ur$ri. 3ar lu(rurile dovedir$ uluitoarea indi%eren)$ a -o-ula)iei engle1e %a)$ de a(est di%erend dinasti(. #&teva *ii de *unteni %useser$ de a;uns -entru a invada Anglia= o *i($ ar*at$ re(.e*at$ de -e (ontinent %u de a;uns s$ salve1e !ondra 'i #arol+ duard /$tu ,n retragere. 6n <landra r$1/oiul lu$ o ,ntors$tur$ %avora/il$ -entru <ran)a. 2($-&nd de a*enin)area austria($ ,n ur*a vi(toriei lui <rederi( al Prusiei, *are'alul de 2a0a o/)inu la <ontenoH o vi(torie str$lu(it$ asu-ra Angliei ?17FL@, o vi(torie a artileri'tilor. 3a($ Anglia n+ar %i %ost st$-&na *$rii, da($ (orsarii ei n+ar %i ruinat (o*er)ul %ran(e1 'i da($ -rotestan)ii nu l+ar %i alungat -e #arol+ duard, !udovi( al B>+lea ar %i -utut nutri *ari s-eran)e. 3ar ,n a-rilie 17F6, #arol+ duard, ,nvins la #ulloden, %ugi ,n <ran)a 'i *untenii %ur$ adu'i ,n s%&r'it la su-unere, nu %$r$ /rutalitate. #urind regi*entele re(rutate ,n Hig.lands ?9la(: Gat(.+Aordon Hig.landers@ aveau s$ %ie -rintre (ele *ai vite1e 'i loiale din regat. B""". 3in 17FO -&n$ ,n 17FM, Anglia 'i <ran)a %ur$ ,n stare de r$1/oi nu nu*ai ,n uro-a, (i 'i ,n #anada 'i "ndia. 2t$-&ni ai #anadei, %ran(e1ii doreau s$ o(u-e v$ile O.io 'i Mississi--i, (eea (e ar %i des-$r)it de .interlandul lor (oloniile de -e (oast$. 6n "ndia (ele dou$ (o*-anii rivale ,ntre)ineau *i(i ar*ate -e (are le -uneau ,n servi(iul -rin)ilor indigeni ori de (&te ori ,ntre1$reau vreo 'ans$ de a+'i *$ri teritoriul. Ai(i se (io(nir$ doi oa*eni *ari, %ran(e1ul 3u-lei0 'i engle1ul #live. 3u-lei0 ie'i ,nving$tor la ,n(e-ut 'i lu$ ,n st$-&nire ora'ul engle1 Madras. #&nd s+a ,n(.eiat tratatul de la Ai0+la+#.a-elle ?17FM@, tre/ui s$+l restituie. 3ar -a(ea n+a ,*-iedi(at (o*-aniile rivale s$ (ontinue lu-ta, su/ -rete0tul s-ri;inirii suveranilor lo(ali. #live, (u toat$ e0tre*a sa tinere)e 'i nu*$rul *i( al solda)ilor s$i, o/)inu str$lu(ite vi(torii asu-ra suveranilor indigeni. Prin a-$rarea sa la Ar(ot ?17L1@ 'i *ai t&r1iu -rin /$t$lia de la PlasseH ?17L7@, el -use /a1ele unui i*-eriu engle1 ,n "ndia. Averea sa -ersonal$ 'i teritoriul #o*-aniei "ndiilor orientale (res(ur$ ,n *od uluitor. ngle1ii des(o-erir$ ,n "ndia (o*ori (o*-ara/ile (u a(elea -e (are le+au adus odinioar$ s-aniolii din A*eri(a de 2ud. Prin)ii indieni, (a s$ (&'tige /un$voin)a (u(eritorilor, ,i u*-lur$ de aur 'i -ietre -re)ioase. Averile (&'tigate ,n "ndia vor ;u(a de a(i ,nainte un rol (a-ital ,n alegerile engle1e. B">. Pa(ea de la Ai0+la+#.a-elle ?17FM@ nu satis%$(u -e ni*eni. A'a (u* se ,nt&*-la de *ult$ vre*e, de %ie(are dat$ (&nd se ter*ina un r$1/oi ,ntre <ran)a 'i Anglia, %ie(are dintre (ei doi adversari tre/uia s$ restituie (e+a (u(erit, -entru ($ (el$lalt de)inea+ga;uri -re)ioase. Pentru a o/)ine retragerea tru-elor %ran(e1e (are -useser$ st$-&nire -e <landra, guvernul engle1 tre/ui s$ eva(ue1e insula #a-+9reton, (are do*ina #anada. 6n "ndia 'i #anada (on%li(tele %ran(o+engle1e nu s+au ,n(.eiat. Ni(i una dintre *arile -uteri euro-ene nu a((e-ta .arta lu*ii a'a (u* era. Toate ve(.ile siste*e de alian)$ erau -e du($... <ran)a 'i Austria se ,ntre/au da($ du'*$nia lor tradi)ional$ era
1FF

!o(uitori din 7ighlands, -$r)ile *untoase, de nord, ale 2(o)iei.

,ntr+adev$r ;usti%i(at$ -rin reale o-o1i)ii de interese sau da($, di*-otriv$, -rogresele reali1ate de Prusia nu (onstituiau -entru a*&ndou$ un -eri(ol (o*un 'i de te*ut. <ran)a 'i Anglia ,n(e-eau s$ ,n)eleag$ ($ nu vor (unoa'te o -a(e dura/il$ at&ta ti*- (&t nu va %i regle*entat$ ,ntre ele -ro/le*a su-re*a)iei -e *are 'i a (oloniilor.

IV STAREA MORAVURILOR %"&++/"&)+* ". Ni(iodat$ Anglia nu avusese ,n uro-a un -restigiu *ai vast. 2u((esul ar*atelor sale, -ruden)a revolu)iei sale ins-irau (elorlalte -o-oare o dorin)$ res-e(tuoas$ de a+i studia ideile 'i institu)iile. <ilo1o%ul R.igilor, 4o.n !o(:e, avea s$ devin$ *aestrul tuturor %ilo1o%ilor euro-eni. 2(o-ul s$u era s$ o-un$ dre-tului divin al dinastiei 2tuart (eea (e el nu*ea dre-tul natural. Pe (&nd Ho//es so(ote'te o*ul ,n starea lui natural$ dre-t o /rut$ -eri(uloas$ 'i dedu(e din (ara(terul r$u al s-e(iei ne(esitatea unui stat -uterni(, sau !eviat.an, !o(:e arat$ ($ 'i ,n starea lui natural$ o*ul, %iin)$ ra)ional$, res-e(t$ ni'te legi, (are sunt legile *oralei. Pentru Ho//es, (ontra(tul dintre suveran 'i su-u'ii s$i le este i*-us a(estora de ,ns$'i sl$/i(iunea lor= ,n o(.ii lui !o(:e, e un (ontra(t %$(ut ,n *od li/er de ni'te oa*eni li/eri (are au dre-tul s$+'i i*-un$ (ondi)iile. 5n teolog ar -utea s-une ($ Ho//es (rede ,n -$(atul originar 'i ($ !o(:e neag$ a(east$ do(trin$. 3in o-ti*is*ul o%i(ial al lui !o(:e avea s$ ia na'tere ontractul social al lui Rousseau, 3e(lara)ia dre-turilor o*ului 'i (et$)eanului 'i 3e(lara)ia de inde-enden)$ a*eri(an$. 2-iritul ra)ionalist, anti+istori( al se(olului al B>"""+lea e datorat ,n *are -arte eseurilor 'i tratatelor lui 4o.n !o(:e. "". 2+ar -utea is(a ,ntre/area (u* se %a(e ($ or$'eni 'i )$rani engle1i, -e (are %ilo1o%ia la *od$ ,i ,nv$)a ($ s+au n$s(ut li/eri, au a((e-tat at&t de u'or autoritatea unei aristo(ra)ii agrare (are nu -oseda, (a odinioar$ (avalerii %eudali, o %or)$ *ilitar$. Mai ,nt&i, engle1ul d$ *ai *ult$ i*-ortan)$ realit$)ilor (on(rete de(&t dre-turilor a/stra(te= !o(:e a avut o in%luen)$ *ai -ro%und$ ,n <ran)a de(&t ,n Anglia -entru ($ ideile se /u(ur$ de *ai *ult$ (onsidera)ie 'i au *ai *ult$ -utere ,n <ran)a. A-oi engle1ii de -e vre*ea lui !o(:e nu aveau *otive grave de ne*ul)u*ire. i vedeau ($ institu)iile lo(ale, (u toate nedre-t$)ile inevita/ile, erau e%i(iente 'i su-orta/ile. 4ude($torul de -a(e, *ai totdeauna s@uire, ul do*eniului lo(al, d$dea *ai *ult$ *l$diere legilor votate de -arla*ent= era 'i silit s$ %a($ astaJ (u* ar %i -utut s$ le a-li(e %$r$ (onsi*)$*&ntul -aro.iilor atun(i (&nd singura sa -oli)ie era e0er(itat$ de a(ei constables din satD 2l$/i(iunea sa -$rea o garan)ie a relativei sale e(.it$)i. Nu ,n(a-e ,ndoial$ ($ legile -enale erau de o as-ri*e ar.ai($, %$r$ rost 'i (rud$. 9ra(onierii 'i vaga/on1ii erau trata)i (a ni'te (ri*inali -ri*e;dio'i. 3ar -ro-rietarii lo(uiau -e -$*&nturile lor 'i res-e(tau -e %er*ierul (instit. #o*-etent ,n agri(ultur$, sQuire+ul engle1 *un(ea -e do*eniul s$u -rintre v$(arii 'i -$storii s$i. 2-or+ tul tre1ea un interes tot at&t de viu la o*ul din -o-or (a 'i -rintre lor1i. 83u(ele ;u(a (ri(:et (u gr$dinarul s$u8. !eg$turile -ersonale ,nlo(uiau leg$turile ad*inistrative.

Anglia se(olului al B>"""+lea nu+i nu*ai 8o aristo(ra)ie te*-erat$ de r$s(oale8, ea e 'i o oligar.ie te*-erat$ de %a*iliaritate. """. Negustorii 'i /urg.e1ii, at&t de des u*ili)i -e (ontinent, ,'i -$strea1$ ,n Anglia toat$ *&ndria lor. No/ilii 'i oa*enii de r&nd se o(u-$ de a(elea'i a%a(eri= se ,n(.eie ($s$torii ,ntre %a*iliile lor. A* *ai se*nalat a(east$ revolu)ie, (ea *ai di%i(il$ din toate 'i (are ,n Anglia datea1$ de (&teva se(ole. R$*&ne un *artor al ei, (are este li*/a;ul. 83e (&teva se(ole ] s(rie To(Queville1FL ] (uv&ntul gentilom 'i+a s(.i*/at ,n ,ntregi*e sensul ,n Anglia 'i (uv&ntul om de r4nd ni(i nu *ai e0ist$. Ar %i %ost i*-osi/il s$ se tradu($ literal*ente ,n engle1$ versul a(esta din -artul*e, -e (are MoliKre l+a s(ris ,n 166FJ UIi a'a (u* ,l ve1i e un /un gentilo*V. #ine vrea s$ %a($ 'i o alt$ a-li(are a 'tiin)ei lingvisti(e la 'tiin)a istoriei s$ ur*$reas($ de+a lungul ti*-ului 'i al s-a)iului destinul a(estui (uv&ntJ gentlemen, al ($rui -$rinte este (uv&ntul %ran(e1 gentilhomme. 2e va vedea (u* ,n Anglia se*ni%i(a)ia lui se l$rge'te -e *$sur$ (e distan)a dintre (ategoriile so(iale se *i('orea1$. 6n %ie(are se(ol (uv&ntul se a-li($ unor oa*eni a%la)i din (e ,n (e *ai ;os -e s(ara so(ial$. 6n <ran)a, gentilhomme a r$*as tot ti*-ul str&ns legat de sensul s$u -ri*itiv. A %ost -$strat inta(t (uv&ntul (are era %olosit -entru a dese*na -e *e*/rii (astei, -entru ($ a %ost -$strat$ (asta ,ns$'i, se-arat$ de restul so(iet$)ii, (u* %usese din totdeauna8. ">. Persoana s@uire+ului, ,*/r$(at ,n .aine (u nasturi de argint, (u -eru($, (u e(.i-a;ul s$u de v&n$toare, (u /an(a re1ervat$ ,n /iseri($, ,n (are dor*itea1$, toate a(estea, (.iar ,n o(.ii )$ranilor, %a( -arte ne(esar$ din de(orul vie)ii. A/ia du-$ revolu)ia industrial$, *asele, trans-lantate ,n alt *ediu, vor ,n(eta s$ ad*it$ un -arla*ent (o*-us din s@uire+i (a un %eno*en natural. !a ,n(e-utul se(olului se vor *ul)u*i s$ g$seas($ o anu*it$ identitate de *oravuri ,ntre (el (e lo(uie'te -e un do*eniu 'i (el (e lo(uie'te ,ntr+o (o(ioa/$. )@uire, ul a(esta e un )$ran= ,n;ur$ (a )$ranii, la nevoie /ea ,*-reun$ (u ei= ,n 1iua alegerilor, a(e'tia ,i insult$ %iul, arun($ ,n el (u noroi, a-oi ,l a(la*$. 8!u-tele ele(torale sunt un s-ort na)ional, tot a'a de -o-ular, /a ,n($ 'i *ai -o-ular de(&t (ursele de (ai8. O*ul de la )ar$ de -e vre*ea a(eea nu+i -rea nenoro(it. /ine .r$nit, du(e a(eea'i via)$ (a str$*o'ii s$i 'i, de %a-t, ni(i nu (unoa'te alta= satul r$*&ne universul s$u. #.iar 'i ,n ora'e, u(eni(ul e (onsiderat de nu*ero'i negustori 'i *e'te'ugari (a un *e*/ru al %a*iliei. 8Po-orul de ;os ] s(rie un ($l$tor elve)ian ] nu are nevoie ,n Anglia de o des(riere deose/it$= ,n (ea *ai *are -arte a (a1urilor *i se -are ($ se (on%und$ (u ,ntreaga na)iune. Are a-roa-e a(elea'i /u(urii (a 'i no/ilii, negustorii 'i (lerul, a(elea'i virtu)i 'i (.iar a(elea'i vi(ii8. 6n a doua ;u*$tate a se(olului, e(.ili/rul a(esta e distrus -rin de1voltarea *a'inis*ului 'i -rin e*igrarea s-re ora'e. >. 2ta/ilit$)ii %or*elor so(iale ,i (ores-unde ,n se(olul al B>"""+lea sta/ilitatea %or*elor literare. #lasi(is*ul este ,n vre*ea a(eea o /iseri($ ai ($rei s%in)i -$rin)i sunt Hora)iu 'i 9oileau. Marele -oet al ti*-ului, Po-e, (o*-une un -oe* ,n genul -oe*ului
1FL

Ale0is de To(Queville ?1MOL^1ML9@ ] di-lo*at 'i -u/li(ist %ran(e1.

)tranaFQL ?-e (are+l intitulea1$ Dunciada), e-istole 'i satire, ,ntr+o %or*$ tradi)ional$ 'i, de alt%el, ad*ira/il$. 2e si*te ($ e o/sedat de 9oileau. Mai originali, -rin ur*are *ai engle1i, 2Ri%t 'i 3aniel 3e%oe dau dou$ din (ele *ai des$v&r'ite -ovestiri ,n -ro1$ -e (are le+a -rodus literatura tuturor ti*-urilorJ (l(toriile lui Buliver 'i $obinson rusoe. 6n -aginile revistelor -atler 'i 2-e(tator1F7, 2teele 'i Addison i*-un eseului engle1 %or*a -e (are o va -$stra *ult$ vre*e. Arta nu este *ai -u)in (lasi($ de(&t literatura. Ara)ia, si*-litatea liniei sunt (ara(terele esen)iale ale (era*i(ei lui GedgRood, ale *o/ilelor #.i--endale 'i 2.eraton, ale (aselor ,n stilul Ada*1FM. Mari -i(tori engle1iJ Aains/oroug., Ro*neH, ReHnolds, (ontinu$ ,n %a*iliile aristo(rati(e ?(a la %a*ilia 2-en(er@ galeriile de -ortrete ,n(e-ute de Hol/ein 'i >an 3H(:. Haendel, venind ,n 171O din Hanovra, unde era ?apellmeister, devine ,n Anglia (o*-o1itor de oratorii /i/li(e -entru ($ a(esta era ti-ul de o-ere la *od$ atun(i 'i, ,n 17FC, i se (&nt$ la 3u/lin oratoriul Messia. 6n anul -re(edent ?17F1@, Aarri(: de/utase ,n $ichard al ///,lea al lui 2.a:es-eare, a%i'ul des(riindu+l, %$r$ a+l nu*i, 8un gentle*en (are n+a a-$rut ,n($ -e s(en$8. A(est *are a(tor era 'i un ora *are, 8-ri*ul din lu*e ^ va s-une 4o.nson1F9 ] -rin str$lu(ita lui (onversa)ie8. 6n a(est nou se(ol al lui Augustus, -i(tori, *u1i(ieni, a(tori, s(riitori, oa*eni -oliti(i %or*ea1$ o adev$rat$ 8so(ietate8 (are, ,n %ie(are 1i, se ,nt&lne'te ,n o**ee 7ouses, 3n lo(aluri ,n (are se /ea (a(ao, 'i ,n (lu/uri. Atun(i iau na'tere (ele *ai (ele/re (lu/uriJ Tit+Tat, 9ea%stea(: #lu/, O(to/er #lu/. Addison le des(rie, (u o %er*e($toare gravitate, ,n 2(risoarea nu*$rul "B din )pectator. >". 2-iritul de (onversa)ie se %or*ea1$ ,n (a%enele 'i (lu/uri, (are ;oa($ ,n Anglia rolul -e (are l+au avut ,n <ran)a saloanele, dar gustul lor este *ai -ri*itiv. 3a($ e-o(a are o latur$ Aains/oroug.+ReHnolds, are ,ns$ 'i o latur$ Hogart.. 8Pl$(erile (ele *ai o/i'nuite ale engle1ilor ] s-une ($l$torul nostru elve)ian ] sau (el -u)in ale lo(uitorilor din !ondra, (onstau din vin, %e*ei, ;o(uri de noro(, ,ntr+un (uv&ntJ des%r&ul. i nu (aut$ %ine)ea, ,n ori(e (a1 nu ,n (e -rive'te vinul 'i %e*eile, -e (are le -la(e s$ le (onsu*e ,*-reun$, dar nu (u -rea *are ra%ina*ent 'i %$r$ s$ se distre1e -rea *ult= s+ar s-une ($ nu /eau de(&t (a s$ /ea. i vor (a 'i (urte1anele lor s$ /ea 'i se ,nd&r;es( da($ vreuna se o-une8. 3e la tratatul Met.uen1LO, (lasele avute a/u1ea1$ de vinul de Porto. 9oling/ro:e, #arteret, Gal-ole sunt *ari /$utori, de o sti(l$, de dou$, de trei, ($(i ast%el se (lasi%i(au atun(i oa*enii de stat. 5n *inistru nu se ru'inea1$ s$ se -re1inte /eat ,n %a)a reginei, un s@uire s$ se ,*/ete ,n %a)a %ii(ei sale. Po-orul /ea gin= ,n 171F se distilea1$ dou$ *ilioane de galloni1L1, iar ,n 17EL (in(i *ilioane.
13!

/e /utrin ? poem eroicomic al lui Boileau.

1F7

Reviste satiri(e, editate de Ri(.ard 2teele ?167C^17CO@ 'i 4ose-. Addison ?167C^ 1719@, -rin (are a(e'tia au -us /a1ele ;urnalisti(ii literare. 1FM Nu*it ast%el du-$ %ra)ii Ro/ert ?17CM^179C@ 'i 4a*es Ada* ?17EO^179F@, ar.ite()i (are au de1voltat ,n Anglia un stil de %a(tur$ neo(lasi($.
1F9

2a*uel 4o.nson ?17O9^17MF@ ] re-utat 'i %oarte in%luent s(riitor, (u un vast 'i *ultilateral (&*- de a(tivitate. 1LO Tratat anglo+-ortug.e1 din 17OE, asigur&nd Angliei i*-ortante avanta;e (o*er(iale. Nu*it ast%el du-$ di-lo*atul (are l+a nego(iat. 1L1 M$sur$ anglo+sa0on$ de (a-a(itate= 1 gallon b F,LF l.

>"". O dat$ (u /e)ia se r$s-&nde'te 'i violen)a, (u at&t *ai -ri*e;dioas$ (u (&t nu e0ist$ -oli)ie, iar ar*ata a %ost redus$ ,n ur*a tratatului de la 5tre(.t la o-t *ii de oa*eni -entru ,ntreaga Mare 9ritanie. Pe str$1ile !ondrei, o /and$ de tineri s(andalagii de soi, Mo.o(:s+ii, *olestea1$ -e tre($tori. Pe dru*uri, (are sunt adev$rate *la'tini, .o)i ($l$ri devali1ea1$ -e ($l$tori. #a* -rin 17CL nu se vor/ea la !ondra de(&t de 4a(: 2.e--ard, un %el de Al #a-one al se(olului al B>"""+lea. A(est t&l.ar de dru*ul *are era -o-ular= nu+i ata(a de(&t -e (ei /oga)i, le lua /anii (u *aniere de gentilo*, a-oi ,i (.eltuia (u genero1itate. #&nd /anditul a traversat -entru ulti*a oar$ str$1ile !ondrei, %$(&nd dru*ul de la ,n(.isoarea NeRgate la s-&n1ur$toarea din (artierul TH/u*, s+a %or*at un %el de (ortegiu triu*%al. >ia)a a(estui .o) i+a ins-irat -oetului 4o.n AaH o -astoral$ (o*i($, -arodie a o-erei italiene, a ($rei a()iune s+ar %i -etre(ut ,n ,n(.isoarea NeRgate, des(ris$, s-re ui*irea -u/li(ului, dre-t un lo( unde -u'($ria'ii erau trata)i de te*ni(eri (a ni'te *ari seniori, (u (ondi)ia s$ ai/$ /ani. Piesa lui AaH, !eggar9s OperaFOJ st&rni %urori. >ioaie, s-rinten$, (ini($, /rutal$, Opera de trei parale este, (a 'i %unta lui .igaro, una din a(ele lu(r$ri (are+'i datorea1$ (ele/ritatea at&t reu'itei sale esteti(e (&t 'i i*-ortan)ei sale istori(e. a 1ugr$ve'te o so(ietate i*oral$, (are nu+i -oate st$-&ni -e /andi)i 'i (are, din (au1a unei r$*$'i)e de s$l/$ti(ie, ,i ad*ir$. >""". 5n alt *are vi(iu al ti*-ului ,l (onstituie ;o(urile de noro(. 6n toate (lu/urile, (a 'i ,n (er(urile de %e*ei se ;u(a. 6ntr+o singur$ noa-te o %e*eie ,'i -ierde /i;uteriile 'i -ro-riet$)ile. G.ist+ul, (are -&n$ atun(i %usese *ai ales un ;o( al -astorilor -rotestan)i, a;unge la *od$. rau 'i -ro%esori (are+l -redau, o guinee1LE -entru o le()ie. #ei (are nu ;u(au ($r)i %$(eau s-e(ul$. Po%ta de (&'tig era at&t de *are, ,n(&t es(ro(ii nu du(eau li-s$ de vi(ti*e. <inan(iari vero'i ,n%in)au so(iet$)i (u s(o-uri din (ele *ai a/surde. 5nul dintre a(e'tia *erse -&n$ a(olo ,n(&t -retinse dou$ guinee de (a- -entru o o-era)ie al ($rei se(ret nu+l -utea divulga de(&t du-$ su/+s(ri-)ie. 6ntr+o singur$ 1i str&nse dou$ sute de guinee, su*$ (u (are %ugi. ra un (li*at -rielni( -entru e0travagantele a%a(erii )outh )ea !ubble. "B. 9$utura, ;o(ul, intrigile a*oroase erau -ri(ina unor (erturi (are adesea se ter*inau -rin dueluri. Oa*enii se /$teau -retutindeni, ,n s$lile de /al, ,n o**ee 7ouses, -&n$ 'i -e (uloarele teatrelor. O/i(eiul de a u(ide un o* -entru un (uv&nt a dis-$rut a/ia -e la s%&r'itul se(olului. 6n 177L 8ti($losul lord8 9Hron1LF avea s$+l *ai u(id$, ,ntr+o lu-t$
1LC

Opera cer>etorului, 3n li*/a ro*&n$J titlul ei 'i al altor lu(r$ri literare sau *u1i(ale -e (are le+a ins-irat a %ost (onsa(rat ,n %or*aJ O-era de trei -arale ?,n li*/a %ran(e1$ ] L9Op:ra de Auatre )ous).
1LE

Moned$ de aur valor&nd C1 de 'ilingi, nu*it$ ast%el deoare(e ini)ial, su/ Restaura)ie, a %ost /$tut$ din aur -rovenit din Auineea. 3in 1M17 a %ost ,nlo(uit$ (u alt$ e*isiune, de a(eea'i valoare no*inal$, ale ($rei *onede erau nu*ite sovereign. 1LF 5n(.i al (unos(utului -oet, a (o*-$rut -entru a(east$ %a-t$ ,n %a)a #a*erei !or1ilor, ,ntr+un -ro(es (are a st&rnit vilv$. MarH #.aRort. a %ost iu/it$ de -oetul 9Hron ,n

din (ele *ai ne/une'ti, -e un(.iul Mariei #.aRort.. Totu'i, din 17EO duelul tindea s$ dis-ar$ gra)ie unui /$r/at (are a e0er(itat asu-ra *oravurilor engle1e (ea *ai (iudat$ in%luen)$J Ri(.ard Nas., (unos(ut *ai *ult su/ nu*ele de 8<ru*osul Nas.8. 6n 17OL Nas. %usese nu*it *aestru de (ere*onii la 9at.= ,n($ de -e vre*ea ro*anilor ora'ul a(esta /alnear avea o *are re-uta)ie, dar (ei veni)i la /$i se -li(tiseau a*arni(. Nas. ,'i -use ,n g&nd s$ tre1eas($ ora'ul la via)$. 6nvestit ?de el ,nsu)i@ (u o autoritate neli*itat$, el i*-use (ele *ai stri(te, dar 'i (ele *ai ,n)ele-te reguli. l a %ost -ri*ul (are i+a o/i'nuit -e engle1ii din di%erite -aturi so(iale s$ se a*este(e unii (u al)ii ,n ti*-ul se1onului de /$i, de ase*enea el a inter1is -ortul s-adei la 9at.. O/i(eiul a(esta, *ai ,nt&i -ro-riu lo(alit$)ii 9at., se generali1$ a-oi, su-ri*&ndu+se (el -u)in duelurile in(identale. Nas. i*-use /$r/a)ilor s$ -oarte (iora-i de *$tase 'i -anto%i de(olta)i. 8A %ost (el dint&i ] s-une Oliver Aolds*it.1LL ] (are a dat o anu*it$ de1involtur$ ,n -urt$ri, 'i asta unui -o-or -e (are str$inii aveau o/i(eiul s$+l /la*e1e -entru re1erva 'i ti*iditatea sa... #ei din gentry duser$ -&n$ la !ondra de1involtura do/&ndit$ la 9at., ast%el ($ -u)in (&te -u)in ,ntregul regat deveni *ai ra%inat, gra)ie le()iilor U<ru*osului Nas.V8. Ar -utea %i luat ,n der&dere *aestrul de (ere*onii (u -$l$rie al/$ 'i (alea'($ lu0oas$ (u 'ase (ai= dar 8de'i (ere*onia se deose/e'te *ult de -olite)e, ni(i o na)iune nu a devenit -oliti(oas$ %$r$ s$ %i %ost *ai ,nt&i (ere*onioas$8. 6n a(ele -is(ine din 9at. ,n (are /$r/a)ii 'i %e*eile ] l$s&ndu+'i /atista, /u(.etul sau ta/a(.era s$ -luteas($ ,n %a)a lor -e o t$vi)$ de le*n ] ,'i alungau, %lirt&nd, -li(tiseala unui se1on de /$i, tonul grosier al (o*ediilor lui GH(.erleH sa trans%or*$ ,n tonul s-iritual 'i %rivol al -ersona;elor lui 2.eridan. B. Oa*enii din ,ntreaga uro-$, ,n a(ea -ri*$ ;u*$tate a se(olului al B>"""+lea, au *ulte tr$s$turi (o*une. <rivolitatea, sen1ualitatea, s(e-ti(is*ul, toate (ara(terele so(iet$)ilor -rea %eri(ite se ,nt&lnes( la !ondra, (a 'i la Paris. MontesQuieu notea1$ ,n 17C9J 8Nu e0ist$ religie ,n Anglia. #ineva s-un&nd ,n #a*era #o*unelorJ U#red a(est lu(ru (u* (red ,n 3u*ne1euV, toat$ lu*ea a ,n(e-ut s$ r&d$8. 3avid Hu*e, %ilo1o% la *od$ ,n (ele dou$ (a-itale, este un s-irit ti-i( al se(olului s$u 8-rin ura %a)$ de entu1ias*, (ea *ai *are re-ulsie -rodu(&ndu+i entu1ias*ul religios. l nu -utea ,n)elege de (e (onvingerile religioase -ot %i -ri(ina unui antagonis*, du-$ (u* n+ar %i -utut ,n)elege -e ni'te oa*eni (are ar %i re%u1at s$ se ,n(ru(i'e1e (u al)ii -e dru*ul *are8. #onte*-oranul s$u >oltaire avea s$ re(unoas($, la s%&r'itul vie)ii, ($ o*ul nu -oate tr$i %$r$ entu1ias* 'i ($ tre/uie s$ trea($ *ereu 8de la (onvulsiile nelini'tii la letargia -li(tiselii8. 6n Anglia, (a 'i ,n <ran)a, -li(tiseala 'i nevoia de entu1ias* aveau s$ adu($, du-$ o ;u*$tate de se(ol de s(e-ti(is* 'i egois*, o revolu)ie senti*ental$. !a dre-t vor/ind, s(e-ti(is*ul ,nsu'i %usese deseori *as(a unui nou *isti(is*. 8 o .i*er$ ] s(rie 9ernard <aH1L6 ] s$ ne i*agin$* se(olul al B>"""+lea do*inat de o logi($ i*-la(a/il$, adoles(en)$ 'i (&ntat$ ,ntr+unui din -oe*ele sale, -he Dream ?>isul@. 1LL 2(riitor ?17CM^177F@, (unos(ut *ai ales -rin ro*anul &icarul din 'ake*ield.
1L6

"stori( 'i -u/li(ist %ran(e1, autor al unei te1e de do(torat intitulat$ 6L9#sprit r:volutionnaire en .rance et aux #tats, Enis T la *in du U&/lle siVcle6 ()piritul revolu1ionar 3n .ran1a >i )tatele Enite la s*4r>itul secolului al U&///,lea), a-$rut$ ,n 19CF, la (are -ro/a/il se re%er$ Andr Maurois.

st$-&n$ -e ini*i 'i i*agina)ie= (a toate (elelalte e-o(i, 'i a(easta a %ost *&nat$ de visuri 'i de -asiuni (are au *odelat %or*a inteligen)ei 'i i+au i*-us reguli8. A'a (u* do(trina lui !o(:e, ,n a-aren)$ %oarte logi($ 'i ra)ional$, le+a ,ng$duit R.igilor s$ )in$ ,n %r&ul ra)iunii ,n%o(atele lor -ati*i -oliti(e, tot ast%el, du-$ ,n%iin)area Marii !o;i din !ondra ?171L@, %ran(*asoneria, de1volt&ndu+se (u re-e1i(iune ,n toat$ Anglia, o%er$ un ad$-ost s-iritual dei'tilor, (are 'i+au -$strat nevoia unui ritual 'i a unui *isti(is*. 3ar %ran(*asoneria engle1$ r$*&ne aristo(rati($ 'i /urg.e1$= nevoile senti*entale ale -o-orului vor %i *ai /ine satis%$(ute de *isiunile lui GesleH, du-$ (u* se va vedea la ti*-ul s$u.

V EPOCA LUI PITT ". 8Prost (a -a(ea8, se s-unea ,n <ran)a du-$ ,n(.eierea tratatului de la Ai0+la+#.a-elle, 'i ,ntr+adev$r a(east$ -a(e nu a regle*entat ni*i(. 6n (olonii, r$1/oiul (ontinua. #u* s+ar %i -utut o-une guverneleD Pe vre*e rea era nevoie de dou$ luni -entru a a;unge la NeR Por:, de 'ase luni -entru a a;unge la #al(utta. Ordinele din !ondra sau Paris a;ungeau du-$ (e /$t$liile %useser$ (&'tigate sau -ierdute, ,n "ndia, Pondi(.rH rivali1a (u Madras, #.andernagor (u #al(utta. 6n A*eri(a, guvernatorii %ran(e1i s$ str$duiau s$ lege !ouisiana de #anada, Mississi--i de 2%&ntul !auren)iu, tre(&nd -rin s-atele (oloniilor /ritani(e, (are s+ar %i tre1it ast%el %$r$ .interland 'i ,n(er(uite ,ntre Alegani 'i o(ean. 6n -lin$ -a(e s+a anga;at o lu-t$ ,n valea O.io, 'i %ran(e1ii, alung&ndu+i -e (oloni'ti, 'i+au (onstruit a(olo %ortul 3uQuesne. "". 6n -o%ida a(estor vi(torii, -o1i)ia %ran(e1ilor ,n #anada era de-arte de a %i sigur$. #oloniile engle1e ] du-$ venirea lui #arol al "l+lea, (are do/&ndise #arolinele 'i statul NeR Por: ?ulti*ul %iind (edat de Olanda -rin tratatul de la 9reda@ ] %or*au de+a lungul (oastei un /lo( o*ogen 'i /ine -o-ulat. le aveau (ir(a 1 COO OOO de lo(uitori, -e (&nd nu*$rul (oloni'tilor %ran(e1i ,n #anada nu de-$'ea (i%ra de 6O OOO. Anglia, )ar$ ,n (are negustorii erau -uterni(i, )inea -$ti*a' la (oloniile sale 'i era gata, (a s$ le -$stre1e, s$ %a($ sa(ri%i(ii la (are <ran)a n+ar %i (onsi*)it. 6n s(.i*/ anglo+sa0onii din A*eri(a erau *ai divi1a)i de(&t %ran(e1ii. A(este state, -o-ulate de disiden)i, (ara(tere di%i(ile 'i su-u'i -rea -u)in loiali, erau invidioase unele -e altele 'i nu -$reau ,n stare s$ se uneas($ -entru o a()iune (o*un$, ,n ti*- (e (oloniile %ran(e1e, /ine ad*inistrate de (redin(io'ii solda)i ai regelui, -uteau s$+'i al($tuias($ -lanuri *ari 'i s$ le e0e(ute. """. Nu nu*ai ($, ,n dis-re)ul tratatelor, (oloni'tii (elor dou$ )$ri se /$teau ,n ori(e (ol) al glo/ului, dar es(adrele engle1e (ontrolau 'i ata(au -e *are navele %ran(e1e. 3eoare(e doi /uni *ini'tri ai *arinei, Rou.ier 'i Ma(.ault, re%$(user$ %lota <ran)ei, a*iralitatea nelini'tit$ -orni, %$r$ -reala/il$ de(lara)ie de r$1/oi, s$ v&ne1e /asti*entele %ran(e1e. !udovi( al B>+lea, o* -a'ni(, se *ul)u*ea s$ tri*it$ note, *etod$ (are, de

'a-te *ii de ani ,n(oa(e de (&nd e0ist$ oa*eni (are r&vnes( la /unul altuia, a ,n(&ntat 'i i+a ,n(ura;at -e agresori. 6n realitate, de la ur(area -e tron a lui Gil.el* al """+lea re,n(e+ -use un r$1/oi de o sut$ de ani. Mi1a nu *ai era i*-eriul angevin, i*-eriul anglo+%ran(e1, (i i*-eriul *ondial. l avea s$ a-ar)in$ a(eluia dintre adversari (are va deveni st$-&nul *$rilor. Or, -entru a+'i (onsa(ra toate %or)ele ,n vederea re(onstru()iei *arinei, <ran)a ar %i avut nevoie de -a(e -e (ontinent= di*-otriv$, Angliei ,i a;ungea s$ g$seas($, du-$ tradi)ia sa, un soldat -e (ontinent. Se(e e0-erien)e dovediser$ ($ vi(toriile navale 'i (oloniale erau 1adarni(e da($ <ran)a -utea o(u-a <landra, ($(i atun(i tre/uiau, ,n *o*entul nego(ierilor, restituite (oloniile -entru a se o/)ine eva(uarea Anvers+ului. R$*&nea s$ %ie ($utat soldatul. P&n$ ,n 17FM Anglia (o-le'ise Austria (u su/sidiile ei. <rederi( al ""+lea (erea *ai -u)ini /ani de(&t Maria+Tere1a 'i era un strateg *ai /un. Anglia 'i+a -er*utat alian)ele. 6n a(ela'i ti*-, 'i ,n -arte din -ri(ina a(estei s(.i*/$ri, <ran)a 'i le r$sturn$ -e ale sale. Tradi)ionala rivalitate dintre 9our/oni 'i Ha/s/urgi, s-re *area nelini'te a *aselor %ran(e1e, se trans%or*$ ,n alian)$. 83e la alian)a (u Austria datea1$ ,n <ran)a divor)ul dintre *onar.ie 'i na)iune8. A(east$ regru-are nu s(.i*/$, de alt%el, ni*i( din -rin(i-iile -oliti(ii /ritani(eJ %or*area unei (oali)ii (ontinentale, ,n1estrarea ei (u /ani 'i tru-e 'i -urtarea r$1/oiului -entru (olonii. 3ar, ,n (ursul a(estei lu-te (u <ran)a, avea s$ se iveas($ un o* de stat engle1 (are nu va vedea ,n r$1/oiul euro-ean de(&t o diversiune 'i va (onsa(ra %or)ele -rin(i-ale ale )$rii r$1/oiului (olonial. ">. Gillia* Pitt s+a n$s(ut ,n 17OM. 9uni(ul s$u %usese guvernator la Madras, 'i (u averea do/&ndit$ ,n "ndia (u*-$rase 8t&rguri8, -rintre (are %ai*osul Old 2aru*, (ir(u*s(ri-)ie %$r$ aleg$tori. Ne-otul, stegar de (avalerie, a intrat ,n #a*era #o*unelor (a de-utat de Old 2aru*, ,n 17EL, 'i ,n s(urt$ vre*e ,i ui*i -e *e*/rii -arla*entului -rin elo(ven)a lui teatral$, ironi($ 'i -asionat$. 2tr$lu(irea din o(.ii a(estui t&n$r, nasul s$u *are 'i a*enin)$tor ,i ,ngro1eau -e o-o1an)i. Puteau s$+i deteste grandilo(ven)a, tre/uiau s$+i re(unoas($ autoritatea. 8Ar tre/ui ,*/l&n1it stegarul a(esta ,n%ior$tor8, s-usese Gal-ole. 3ar *etodele o/i'nuite ale lui Gal-ole nu aveau ni(i un e%e(t asu-ra lui Gillia* Pitt, (are era in(oru-ti/il. O -ro/le*$ do*ina ,n *intea a(estuia toate (elelalteJ %or*area unui i*-eriu engle1 din(olo de o(eane. Hanovra, Prusia, Austria, ;o(urile a(estea (ontinentale aveau -rea -u)in$ i*-ortan)$ intrinse($ ,n o(.ii lui Pitt. Pioni utili -entru a salva -iesele i*-ortanteJ "ndia 'i A*eri(a. Ni*i( *ai *ult. 6ndeose/i un %a-t i se -$rea ina((e-ta/ilJ ($ 2-ania a -us *&na -e (o*er)ul A*eri(ii de 2ud. At&ta ti*- (&t 2-ania tolerase (ontra/anda engle1$, r$ul *ai -$rea su-orta/il. 3ar (&nd voir$ s$ a-li(e ,n *od riguros tratatele, negustorii engle1i se indignar$ 'i *oli(iunea lui Gal-ole atrase ($derea lui de la -utere. Pitt lu$ -o1i)ie ,*-otriva lui. 8#&nd e vor/a de (o*er) ] le+a s-us el (o*-atrio)ilor s$i ], a(easta+i ulti*a voastr$ linie de a-$rare, ulti*a voastr$ tran'ee, -e (are tre/uie ori s+o a-$ra)i, ori s$ -ieri)i8. !i*/a;ul a(esta -l$(ea !ondrei. Gal-ole, r$sturnat de Pitt, ,i s%$tui i*ediat -e su((esorii s$iJ HenrH Pel.a* 'i du(ele de NeR(astle ?%ratele a(estuia@, s$ %a($ lo( 'i a(estui t&n$r ,n (o*/ina)iile lor. 8Toat$ lu*ea ] le s-use el ] ,'i ,n(.i-uie ($ Pitt e (a-a/il, ($+i gro1av. 6n(er(a)i+l 'i dovedi)i (&te -arale %a(e8. Pitt o/)inu atun(i -ri*ul s$u -ost i*-ortant, a(ela de (asier general al ar*atei. #instea lui %u sur-rin1$toare. P&n$ atun(i, (asierii, *&nuind tot anul su*e i*-ortante, ,n(asau do/&n1ile ,n -ro%itul lor -ersonal. Pitt v$rs$ a(este do/&n1i la stat. l re%u1$ (o*isioanele -e (are le -ri*iser$ -rede(esorii s$i asu-ra ,*-ru*uturilor. Ti*- de (&)iva

ani s+a -utut (rede ($ va r$*&ne ,n a(est -ost su/altern. Regele Aeorge al ""+lea ,l detesta -entru ($ t&n$rul *inistru, ostil %a)$ de anga;a*entele (ontinentale, se o-unea ori($rei -o+ liti(i .anovriene= de alt%el, a((ese de gut$ a(ut$ ,l re)ineau la 9at. 'i durerile ,l ,*-iedi(au s$ u*/le. #.e*area la -utere a lui Pitt deveni -osi/il$ 'i ne(esar$ a/ia du-$ (e Anglia (unos(u o serie de *ari e'e(uri. >. Pel.a*, (a 'i Gal-ole, dorea -a(ea. <ratele s$u 'i *inistru al a%a(erilor e0terne, NeR(astle, -rin)ul (oru-$torilor -arla*entari 'i (el *ai ne-ri(e-ut geogra% ?a %ost at&t de sur-rins (&nd a des(o-erit ($ ,n realitate #a-+9reton este o insul$, ,n(&t s+a re-e1it s$+l in%or*e1e 'i -e rege@, tri*itea /utoaie (u /ere 'i (o*-li*entele sale doa*nei de Po*-adour. 3ar -irateriile *arinarilor engle1i de1*in)eau aten)iile *inistrului. 5n a(ord (u <ran)a ar %i %$(ut ne(esare re-ara)ii, s(u1e= na)iunea n+ar %i ,ng$duit+o ni(iodat$. Pitt des(ria gro1$viile unei inva1ii %ran(e1e la !ondra 'i (riti(a li-sa de energie a guvernuluiJ 8sta nu+i guvern ] a%ir*a el. ] 5nul arun($ -ovara ,n s-atele (eluilalt. 5nul s-uneJ UNu sunt generalV. >istierni(ul *ur*ur$J UNu sunt a*iralV. A*iralitatea r$s-undeJ UNu sunt *inistruV. 5nul, doi, trei, -atru, (in(i lor1i se adun$ laolalt$= nu se -ot -une de a(ord. UA.W s-un ei, ne vo* revedea s&*/$t$. ] Nu, r$s-unde unul, nu voi %i ,n ora' ,n 1iua a(eeaV. 3in ,*/inarea a(estor %or)e deose/ite, %$r$ o do(trin$ (o*un$, re1ultatul este nul8. >". 6n %elul a(esta ,'i /$tea ;o( Pitt 'i, ,ntr+adev$r, ,n *ai 17L6, (&nd a i1/u(nit r$1/oiul, a(esta a ,n(e-ut su/ aus-i(ii -roaste -entru Anglia. Minor(a, /a1a naval$ din Mediterana, a %ost (u(erit$ de *are'alul Ri(.elieu. A*iralul 9Hng, )a- is-$'itor, ur*a s$ %ie *ai t&r1iu ,*-u'(at -e nedre-t -entru ($ n+a %$(ut tot (e+a %ost o*ene'te -osi/il (a s$ salve1e insula. 6n "ndia, a ($1ut #al(utta. 6n uro-a, <ran)a, Austria, Rusia 'i 2uedia s+au aliat ,*-otriva Prusiei 'i au silit -e anglo+.anovrieni s$ (a-itule1e la #losterseven. 6n A*eri(a, indigenii indieni s+au aliat (u %ran(e1ii. 3e toate a(este de1astre, Pitt ,i a(u1a -e R.igi. NeR(astle (u siguran)$ ($ 'tia s$ (u*-ere 8t&rguri8, dar nu -rin (oru-)ie -uteau %i ,nvin'i %ran(e1ii. Po-orul ,l voia -e Pitt, 'i a(esta era gata s$ -reia -uterea. 8Itiu ($ -ot salva )ara a(easta 'i ($ ni*eni altul n+ar -utea s+o %a($8, s-unea el. Ii *ai s-uneaJ 8#&nd ve1i un (o-il (ondu(&nd s-re -r$-astie o (a/riolet$ ,n (are se a%l$ un rege /$tr&n 'i %a*ilia a(estuia, e'ti dator s$ -ui *&na -e .$)uri8. Ti*- de (&teva s$-t$*&ni, (o-ilul (ontest$ dre-tul salvatorului de a lua .$)urile. 3ar, ,n (ele din ur*$, Pitt avu *&n$ li/er$. >"". 6ntr+o -erioad$ (riti($, ori(e na)iune evo($ un *it na)ional 'i i*aginea tradi)ional$ a unui salvator. #le*en(eau, ,n 191M, ,i lini'ti -e %ran(e1i -entru ($ a()iona 'i vor/ea (a *arii ia(o/ini. Gillia* Pitt a r$*as *odelul o*ului de stat de (are Anglia dore'te s$ %ie guvernat$ ,n ti*- de r$1/oi. A ridi(a *oralul na)iunii, a %olosi %$r$ -re(u-e)ire oa*eni 'i /ani -entru a atinge )inta, a -une (a-$t -e toat$ durata r$1/oiului e0tern ori($rei rivalit$)i ,ntre -artide, a(easta a %ost *etoda lui. "ar )inta era *en)inerea 'i *$rirea i*-eriului -rin su-re*a)ia -e *are. Ti*- de -atru ani, av&nd o-inia -u/li($ de -artea sa, Pitt -utu s$ (ondu($ r$1/oiul (a un des-ot, dar 8ni*eni n+a -le(at vreodat$ de la el %$r$ s$ se si*t$ *ai vitea18. Ordinele sale erau li*-e1i, alegerea oa*enilor

e0(elent$, voin)a sa de ne,n%r&nt. l nu 'ov$i s$ risi-eas($ toate /og$)iile Angliei, nu*ai s$ ,nving$. 8Tre/uie s$ str&nge* gr$*e1i -este gr$*e1i de *ilioane8. 6n 17LM o/)inu -rin vot 1e(e *ilioane de livre= ,n 17L9 ] dou$s-re1e(e *ilioane, ,n 176O ] (in(is-re1e(e *ilioane. l ,nsu%le)ea ,n a(ela'i ti*- #a*era #o*unelor, -e 8solda)ii (are ($rau tunurile ,n v&r%ul (olinelor de la [u/e(, -e *arinarii (are+'i ris(au navele ling$ st&n(ile din 9retania. P$rea ($ le trans*ite tuturor -ro-ria sa i*-etuo1itate 'i voin)a sa de a ,nvinge8. >""". Pitt ini)ie ,n a(ela'i ti*- /lo(area -orturilor %ran(e1e, distrugerea i*-eriului (olonial al <ran)ei 'i salvarea Prusiei. #u tot erois*ul lui Mont(al*, Gol%e lu$ [u/e(ul 'i, (u toat$ %ru*oasa re1isten)$ a lui !allH+Tollendal, #live re-urt$ o vi(torie ,n "ndia. <ortul 3uQuesne, luat de regi*entele .ig.+lander+ilor 'i ale (oloni'tilor a*eri(ani, -ri*i denu*irea de Pitt 'i deveni leag$nul Pitts/urgului. Pe (ontinent, Pitt sus)inu Prusia, 'i <rederi( re-ar$ -rin vi(toria de la Ross/a(. ,n%r&ngerea anglo+.anovrienilor. 6n 17L9, Hora(e Gal-ole1L7 -utea s(rie ($ tre/uia ,n %ie(are di*inea)$, la /rea:%ast, s$ ,ntre/e (are au %ost vi(toriile din a;un. Ministrul %ran(e1 #.oiseul avu ,n)ele-(iunea de a re(unoa'te ($ ,n r$1/oiul a(esta -rin(i-alul adversar nu era -e (ontinent. 6n(.eind (u 2-ania un Pa(t de %a*ilie1LM, -reg$ti o de/ar(are ,n Anglia= dar, -entru a reu'i ,n a(east$ o-era)ie, ,i tre/uia, (a 'i odinioar$ du(elui de Par*a1L9, s$ %ie st$-&n -e #analul M&ne(ii (el -u)in (&teva ore= or, %lota %ran(e1$ %u ,nvins$ 'i, du-$ 81iua do*nului de #on%lans816O, insulele /retone ,nse'i %ur$ o(u-ate de engle1i. #.oiseul ,n)elese ($ nu *ai era alt(eva de %$(ut de(&t s$ nego(ie1e. "B. 3a($ Pitt ar %i r$*as la -utere, ar %i i*-us <ran)ei o -a(e %oarte as-r$. 8Ni(i un alt tratat de la 5tre(.t nu va *ai -$ta istoria noastr$8, s-unea el. 3ar Aeorge al ""+lea *uri ,n 176O 'i %u ,nlo(uit ?-rin)ul de Gales, <rederi(, *urise ,n 17L1@ de ne-otul s$u Aeorge al """+lea, un t&n$r de dou$1e(i 'i doi de ani. Aeorge al """+lea, ostil aventurilor e0terne -entru ($ voia s$ instaure1e o nou$ -oliti($ intern$ 'i s$ resta/ileas($ -uterea -ersonal$ a regelui, dori de (u* se ur($ -e tron s$ se ter*ine r$1/oiul= el su-orta greu o*ni-oten)a lui Pitt. A(esta era gata ,n 1761 s$ de(lare r$1/oi 2-aniei, (are to(*ai ,n(.eiase (u <ran)a un tratat de asisten)$ *utual$= sus)inea ($ tre/uie s$ se ter*ine o dat$ (u (asa de 9our/on 'i ($ 2-ania era un adversar ino%ensiv, deoare(e resursele ,i veneau din (olonii, de (are va %i se-arat$ (u a;utorul %lotei engle1e. 8A(east$ atitudine ,ndr$1nea)$, dar ne(esar$, va ,nv$)a *inte nu nu*ai 2-ania, (i ,ntreaga uro-$,
1L7

2(riitor 'i *e*orialist, re*ar(a/il -rin (ultur$ 'i ra%ina*ent ?1717^1797@= %iu al o*ului -oliti( Ro/ert Gal-ole. 1LM Pa(t %ran(o+s-aniol de alian)$, ,n(.eiat la 1L august 1761 'i nu*it ast%el din (au1a ,nrudirii a-ro-iate a dinastiilor (elor dou$ )$ri. 1L9 Alessandro <arnese, du(e de Par*a ?1LFL^1L9C@ ] talentat general, guvernator s-aniol al N$rilor de 4os, (are a avut *isiunea s$ de/ar(e ,n Anglia, su/ -rote()ia "nvin+ (i/ilei Ar*ada ?1LMM@.
16O

Hu/ert de 9rienne, (onte de #on%lans ?169O^1777@ ] a*iral %ran(e1, (are a su%erit ,n 17L9 un de1astru naval ,n %a)a %lotei engle1e, la [uiveron, -e (oasta 9retaniei.

de*onstr&nd (e ,n%u*urare -ri*e;dioas$ este s$ -retin1i a di(ta (ondi)ii Marii 9ritanii8. #u o sut$ (in(i1e(i de vase de linie, (&nd ,n toat$ lu*ea nu e0ista ni(i o alt$ *are %lot$, Pitt se si*)ea ,n stare s$ re(la*e *ono-olul (oloniilor. 3ar #onsiliul tre*ura, regele nu+l sus)inea -e Pitt 'i )ara ,n(e-u s$ re%le(te1e la %a-tul ($, a(a-ar&nd -rea *ulte teritorii, Anglia ar st&rni (ur&nd ,*-otriva ei o (oali)ie a (ontinentului. #olegii lui Pitt re%u1ar$ s$ s-ri;ine noile sale -lanuri r$1/oini(e. #&nd a*enin)$ (u de*isia, unul dintre ei r$s-unse 8($ nu va %i ni(i o su-$rare da($ gentle*anul i+ar -$r$si, ($(i alt*intrelea ar tre/ui s$+l -$r$seas($ ei8. B. 6n o(to*/rie, Pitt ,'i d$du de*isia. Regele ,l ,nlo(ui (u lordul 9ute, unul din %avori)ii s$i 'i, du-$ (&t se 1vonea, %ostul a*ant al -rin)esei de Gales. Pa(ea de la Paris, se*nat$ ,n 176E, d$dea Angliei #anada, 2aint+>in(ent, 3o*ini(a, To/ago 'i 2enegal= <ran)a se o/liga s$ eva(ue1e Hanovra, Prusia 'i, (ondi)ie -eni/il$, s$ de*ilitari1e1e 3un:erQue. Anglia ,i restituia 9elle+"sle, Auadelu-a, Martini(a, Maria+Aalanta, 2anta+!u(ia, (o*-tuarele (o*er(iale %ran(e1e din "ndia, 2aint+Pierre 'i MiQuelon, 'i+i reda dre-tul la -es(uit ,n Terra Nova. 2-aniei, (are (eda engle1ilor <lorida, <ran)a ,i d$+ dea ,n (o*-ensa)ie !ouisiana. Regele Prusiei, ne*ai%iind util, se v$1u a/andonat. Pa(e grea -entru <ran)a, *ai /un$ totu'i de(&t ar %i dorit+o Pitt, (are ar %i vrut s$ -$stre1e toate (oloniile %ran(e1e 'i s-aniole. l veni ,n -arla*ent s$ -roteste1e ,*-otriva ter*enilor tratatului se*nat de su((esorul s$u. 2us)inut de servitori, s-ri;init ,n (&r;e, (u -i(ioarele ,nvelite ,n %lanel$ 'i (u *$nu'i groase -e *&ini, vor/i trei ore ,n 'ir, (u toate ($ su%erea (u*-lit, (er&nd -entru )ara sa *ono-olul (o*er)ului *ondial, -redi(&nd ura ,*-otriva (asei de 9our/on, -revestind *$re)ia a-ro-iat$ a (asei de 9randen/urg. A %ost o s(en$ tragi($ 'i grandioas$, dar dis(ursul %u 1adarni(, ($(i tratatul %u rati%i(at. 8A(u* ] a e0(la*at -rin)esa de Gales ] %iul *eu este regele Angliei8. B". #a1ul lui Pitt -are a %i unul din a(elea ,n (are %er*itatea unui singur o* a s(.i*/at *ersul istoriei. #e s+ar %i ,nt&*-lat %$r$ elD 5n istori( engle1 'i+l i*aginea1$ -e 3u-lei0 (onsolid&nd ,n "ndia i*-eriul <ran)ei, -e Mont(al* e0tin1&nd (ontrolul a(esteia -&n$ ,n valea Mississi--i, <ran)a devenind -atria+*a*$ a 2tatelor 5nite. 6n 17LL eveni+ *entele a(estea -$reau -osi/ile, ,n 1761 deveniser$ de ne(on(e-utJ Pitt traversase ,ntre ti*- s(ena istoriei. 3ar o-era oa*enilor *ari nu este dura/il$ de(&t ,n *$sura ,n (are ei au )inut sea*a de *arile (urente. Or, Pitt avusese dre-tate so(otind ($ Anglia avea, ,n se(olul al B>"""+lea, *ai *ulte 'anse de(&t ori(are alt$ )ar$ s$ o/)in$ su-re*a)ia -e *areJ a@ -entru ($, -utere insular$ 'i s(utit$ -rin /arierele sale li(.ide de a ,ntre)ine ar*ate, ea -utea s$ (.eltuias($ -entru *arina sa *ai *ult de(&t -uterile (ontinentale= /@ -entru ($ %or*a de guvern$*&nt -e (are 'i+a dat+o ,i ,ng$duia s$ -er(ea-$ de ia (lasele /ogate 'i in%luente i*-o1itele (ele *ai grele. Pe (&nd -arla*entul engle1 vota %$r$ s$ *ur*ure su/sidiile (erute de Pitt, -arla*entele %ran(e1e161 ?-arla*ente nealese@ re%u1au s$ ridi(e i*unitatea %is(al$ a (laselor -rivilegiate= (@ ,n s%&r'it, negustorii din !ondra, (are 'tiau (e valoare *are au -entru ei "ndia 'i (oloniile, sus)ineau (u /anii lor, (u voturile lor, (u ad*ira)ia lor -asionat$ -e Gol%e 'i #live, -e (&nd interesele (o*er(iale aveau -rea -u)in
161

6n <ran)a ve(.iului regi*, -arla*ente se nu*eau (ur)ile su-erioare de ;usti)ie, -e (are regele le (onsulta ?%$r$ a %i o/ligat@ ,n anu*ite (.estiuni de stat, *ai ales %inan(iare.

-re) ,n o(.ii no/ili*ii (ontinentale. A(este (au1e generale, (are ar %i -rodus *ai devre*e sau *ai t&r1iu e%e(tele lor, asigurar$ vi(toriile lui Pitt. uro-a (unos(use o -erioad$ de do*ina)ie s-aniol$, a-oi o -erioad$ de do*ina)ie %ran(e1$. #u r$1/oiul de 'a-te ani ,n(e-e o -erioad$ de do*ina)ie engle1$. 3ar ,*/$ta)i de vi(toriile lor, engle1ii devenir$ atun(i *ai orgolio'i de(&t ori(&nd. Nu se te*eau s$+'i ,nstr$ine1e ,n a(ela'i ti*- 'i <ran)a, 'i 2-ania, 'i Austria. <ran)a, ;e%uit$, r$*&nea totu'i o *are -utere. Poate ($ ,ntr+o 1i va voi s$+'i ia revan'a %a)$ de a(ei -e (are #.oiseul ,i nu*ea 8tiranii *$rilor8.

VI GUVERNAREA PERSONAL A LUI GEORGE AL III-LEA. PIERDEREA COLONIILOR AMERICANE ". !orn and educated in this country, / glory in the name o* !ritain...FLJ 3e la a(este (uvinte 'i de la a(east$ ,*-re;urare, -e Aeorge al """+lea ,l a'te-ta o -o-ularitate -e (are n+au (unos(ut+o ni(iodat$ str$*o'ii s$i. Pre%erase s$ s(rie !ritain 3n lo( de #ngland -entru a nu su-$ra -e -rietenii s$i s(o)ieni, dar de %a-t era engle1 (a ,n%$)i'are, (a *aniere, (a li*/a; 'i (ara(ter. Hanovra nu *ai era -entru el de(&t o a*intire de %a*ilie. 2e -oveste'te ($ nu reu'ea s$ g$seas($ le(toratul -e .art$. Totu'i, de'i -ri*ii doi Aeorge, regi str$ini 'i grote'ti, au avut do*nii u'oare, al treilea, in%init *ai de*n de sti*$, avea s$ intre de *ai *ulte ori ,n (on%li(t (u -o-orul s$u. du(at de -$rintele s$u, <rederi(, a-oi de *a*a sa, -rin)esa de Gales, ,n dis-re)ul %a)$ de nevolni(ul s$u /uni(, %usese .r$nit (u do(trinele e0-use de 9oling/ro:eJ 8Regele -atriot tre/uie s$ do*neas($ 'i s$ guverne1e. 3e (e ar as(ulta el de ordinele unui (a/inet, de (&teva *ari %a*ilii, de un -arla*ent, (are nu re-re1int$ )araD 3in (ontr$, el tre/uie s$ devin$ (a*-ionul su-u'ilor s$i ,*-otriva oligar.iilor. O(.ii unui ,ntreg -o-or sunt ,ndre-ta)i s-re el, -lini de ad*ira)ie 'i de dragoste8. "". A(east$ do(trin$, in(it&ndu+l -e rege s$ instaure1e o -utere -ersonal$, ,l e0-unea la grave (on%li(te (u -arla*entul s$u. 3ar Aeorge al """+lea se g&ndea ($, da($ R.igii do*inaser$ #a*era #o*unelor (u*-$r&nd (ir(u*s(ri-)ii 'i voturi, ar -utea 'i el s$ %a($ ;o(ul a(esta tot a'a de /ine (a 'i d&n'ii. 2e str$dui, a'adar, s$ ,n%iin)e1e ,n )ar$ un -artid ] 8Prietenii regelui8 ] 'i s-era s$ %ie a;utat de noua stare de s-irit a torHlor. )@uire, ii -rovin(iali 'i clergymen, ii angli(ani renun)aser$, ,n (ele din ur*$ ] du-$ r$sun$torul e'e( al lui #arol+ duard ] la ia(o/itis*ul lor. 3e(&t s$ *ai (ede1e lo(ul ] a'a (u* %$(eau de la 16MM ,n(oa(e, din %idelitate %a)$ de o do(trin$ -eri*at$ ] unui -u*n de *ari seniori R.igi, s-ri;ini)i -e oa*eni ai /anului, torHi doreau s$ devin$ de ai(i ,nainte un -artid de guvern$*&nt. 6*-otriva R.igilor, de1/ina)i ,n ur*a unui -rea lung *ono-ol al -uterii, regele s+ar %i -utut s-ri;ini ,n *od util -e a(east$ nou$ %or*$ a torHs*ului. 3ar (ara(terul s$u e0(ludea ori(e sor)i de i1/&nd$. O* (instit, so) /un, auster, (ast, 8%er*ierul Aeorge8
16C

%(scut >i crescut 3n aceast( 1ar(, sunt m4ndru de numele de britan ?,n li*/a engle1$@.

era vanitos, r$1/un$tor. 8#eea (e nu uit nu iert8, s-unea el 'i avea o *e*orie -rea /un$. 3in *o*entul ur($rii sale -e tron, r$1/oiul, (are *$rea -restigiul lui Pitt, ,i dis-l$(u. Anglia avea un rege -atriot, dar 8(are se nu*ea Gillia*, 'i nu Aeorge8. At&t de tare ,l ura Aeorge -e Gillia*, ,n(&t ar %i a((e-tat ,n%r&ngerea e0tern$ da($ i+ar %i dat -rile;ul unei vi(torii interne. #.iar ,n -ri*ul s$u dis(urs ar %i vrut s$ vor/eas($ des-re 8a(est r$1/oi s&ngeros 'i (ostisitor8 'i a %ost nevoie de toat$ autoritatea lui Pitt -entru a+l %a(e s$ a((e-te %or*ula 8;ust 'i (ostisitor8. """. Hot$r&t s$+'i aleag$ singur *ini'trii, Aeorge al """+lea avu -reten)ia s$ i*-un$ a(estei )$ri ne/une du-$ Pitt -e lordul 9ute, o* integru, (instit, dar -rea -u)in %$(ut -entru a guverna, des-re (are se 1vonea ($ ar %i %ost a*antul -rin)esei v$duve de Gales. Huiduit de *ul)i*ile din !ondra, de dou$ ori indignate de a vedea idolul lor -us su/ autoritatea altuia, a(est altul %iind s(o)ian, 9ute se de1gust$ re-ede. 6n %o(uri a-rinse ,n se*n de /u(urie, (et$)enii !ondrei arun(au tartane, /onete, ,n s%&r'it toate si*/olurile 2(o)iei. Ministrul, ,ns-$i*&ntat, ,'i d$du de*isia. Arenville, (are+l ,nlo(ui, nu %u *ai /ine tratat de -u/li(. #&nd se -l&nse de ne(esitatea ,*-ru*uturilor i*-use de r$1/oi 'i ,ntre/$ #a*era unde ar -utea g$si /ani, teri/ilul Pitt, i*it&nd glasul -l&ng$(ios al lui Arenville, *ur*ur$ re%renul unui (&nte( la *od$J 83r$gu)ule -$stor, s-une+*i unde...8 Arenville -urt$ toat$ via)a -ore(la de 83r$gu)ul -$stor8. 5n *e*/ru al #a*erei #o*unelor, Gil+ :es, str$lu(it 'i s-iritual -a*%letar, (riti(&nd, ,n nu*$rul FL din %orth !ritain, dis(ursul tronului din 176E, %u arestat, la (ererea regelui, ,n virtutea unui *andat ,n al/ lansat 8,*-otriva ori($rei -ersoane r$s-un1$toare de a(east$ -u/li(a)ie8. Arestarea se %$(use ,n dis-re)ul -rivilegiilor -arla*entare. #ur)ile de ;usti)ie ,i d$dur$ (&'tig de (au1$ lui Gil:es ?(are %u totu'i e0-ul1at ,n anul ur*$tor de #a*era #o*unelor 'i se re%ugie ,n <ran)a@ 'i (onda*n$ -e se(retarul de stat, -entru arestare ar/itrar$, la o-t sute de livre daune+interese. !ondra %u ilu*inat$ s$r/$tore'te, -e toate (asele str$lu(ea (i%ra FL. 3u-$ dinastia 2tuart, Aeorge al """+lea ,'i d$du 'i el sea*a de ne(esitatea, %ie 'i -entru (el *ai -atriot dintre regi, de a res-e(ta li/ert$)ile tradi)ionale ale engle1ilor. ">. veni*ente *ult *ai grave aveau s$ i1/u(neas($ ,n (olonii din -ri(ina a-$r$rii li/ert$)ilor. 6n A*eri(a (ele treis-re1e(e 8-lanta)ii8 %or*au a(u* un -o-or de trei *ilioane de lo(uitori, un -o-or -ros-er, dorni( de inde-enden)$ 'i (are, -u)in (&te -u)in, i+a (onstr&ns -e guvernatorii regali s$ lase -uterea real$ adun$rilor lo(ale. 6n a(east$ lu-t$ -eri-e)iile au %ost (a* a(elea'i (a ,n Anglia. Adun$rile au ,nvins %iind($ ele )ineau /$ierile -ungii. 3ar (oloniile %ur$ silite s$ se a-ere, ,n ti*-ul r$1/oiului de 'a-te ani, ,*-otriva #anadei %ran(e1e. Tru-ele ne(esare ,n r$1/oiul a(esta au %ost %urni1ate de *e+ tro-ol$ 'i tot ea a su-ortat (.eltuielile de (a*-anie. 3u-$ r$1/oi a %ost nevoie s$ se *en)in$ ,n A*eri(a o %or)$ -er*anent$ de 1e(e *ii de oa*eni, (are s$ %a($ %a)$ unei -osi/ile revolte a (anadienilor %ran(e1i. Arenville -ro-use (a o trei*e din su*a ne(esar$ -entru ,ntre)inerea a(estei ar*ate s$ %ie -er(e-ut$ ,n (olonii su/ %or*a ta0elor de ti*/ru. M$sura nu era *onstruos de nedrea-t$, dar a*eri(anii, (a to)i (ontri/ua/ilii, detestau i*-o1itele 'i g$sir$ s-ri;in ,n a(east$ (.estiune -&n$ 'i ,n *etro-ol$. 8Ni(i o ta0$ %$r$ re-re1entare8 %usese, ,n(e-&nd din evul *ediu, una din *a0i*ele -oliti(e -er*anente ale Angliei. Or, ,n -arla*entul din Gest*inster, (oloniile nu erau re-re1entate. adev$rat ($

(ea *ai *are -arte din *arile ora'e engle1e nu aveau ni(i ele de-uta)i= dar (el -u)in toate 8interesele8 engle1e g$seau a(olo un -urt$tor de (uv&nt, (eea (e nu era (a1ul -entru interesele (oloniale de(&t -e o (ale *ult -rea o(olit$. >. 3e alt*interi, ,n %avoarea -un(tului de vedere (olonial e0istau 'i alte argu*ente. #oloniile (ontri/uiser$ la -ros-eritatea (o*er)ului engle1= ele %useser$ e0-loatate du-$ -rin(i-iile *er(antilis*ului, adi($ ,n interesul na)iunii+*a*e. 3o(trina *er(antilist$ (erea de la %ie(are (olonieJ 1. s$ -ri*eas($ 'i s$ e0-edie1e *$r%urile -e vasele (onstruite ,n Anglia sau ,n (olonii ?A(tul de Naviga)ie@= C. (o*er)ul (olonial s$ trea($ -rin -orturile engle1e, (.iar da($ *$r%urile (oloni'tilor s+ar %i -utut -lasa la -re)uri *ai /une ,n <ran)a 'i ,n Olanda= E. s$ %ie inter1is$ (onstruirea ,n (olonii a unor u1ine (are ar -utea (on(ura (ele din Anglia. Pitt ,nsu'i de(larase ($ 8da($ A*eri(a ar %a/ri(a un singur %ir de l&n$, o singur$ -ot(oav$, ar ,n)esa+o (u solda)i8. !a ta0ele dire(te votate de Adun$ri, tre/uia s$ se adauge, a'adar, -entru a (al(ula (ontri/u)ia real$ a (oloniilor la veniturile regatului, -ro%iturile industria'ilor 'i (o*er(ian)ilor engle1i, i*-o1a/ili 'i ei. >". 2iste*ul *er(antilist -utea, la rigoare, s$ %ie su-ortat de (oloniile din sud= a(estea (ultivau tutun 'i alte -roduse -e (are Anglia tre/uia s$ le (u*-ere= ele o/)ineau ast%el aur, (are le ,ng$duia s$ do/&ndeas($ la r&ndul lor -rodusele *anu%a(turate -e (are le tri*itea *etro-ola. Regi*ul a(esta era, di*-otriv$, insu-orta/il -entru (oloniile din nord, ale ($ror -roduse nu erau (o*-li*entare, (i rivali1au (u (ele din Anglia. Ai(i e (au1a i*ediat$ a r$1/oiului de inde-enden)$ a*eri(an$. ngle1ii so(otiser$ -&n$ atun(i (oloniile (a un -lasa*ent i*ediat re*uneratoriu. Ni(i unul dintre ei nu (on(e-use ideea unui i*-eriu. Or, (u(erirea #anadei nu -utea 8s$ rente1e8. Pitt do/&ndise teritoriul a(esta (u toat$ ,*-otrivirea unor s-irite *es(.ine (are 8,n virtutea ideii de (o*er) v&nd tot (e -ot, -&n$ 'i onoarea, adev$rul 'i (on'tiin)a8. Mer(antili'tii, in(a-a/ili s$ a((e-te, /a ni(i *$(ar s$+'i i*agine1e o (olonie (are, de-arte de a %i o surs$ de venituri, s$ devin$ -entru Anglia -ri(ina unor (.eltuieli, g$sir$ (u (ale s$ sileas($ ve(.ile (olonii s$ sus)in$ (.eltuielile noului i*-eriu. Nu *ai -u)in egoiste de(&t *etro-ola, a(estea voiau s$ -arti(i-e la avanta;ele i*-eriului, dar nu la (.eltuielile sale. 5n i*-o1it asu-ra *elasei ,i ,nd&r;i -e distilatorii a*eri(ani, (are vindeau ro*ul lor indienilor. A-oi )tarnp Act, statorni(ind un dre-t de ti*/ru, ,ndre-t$ s-re (asieriile %is(ului -u)inul aur -e (are+l -osedau (oloniile 'i %$(u i*-osi/il (o*er)ul lor. >"". !a ,n(e-utul lui 1766, interveni Pitt. 3u-$ retragerea sa, se instalase la 9at., %iind at&t de (.inuit de gut$ ,n(&t nu *ai era /un de ni*i(. 3e'i nu *ai -utea *erge %$r$ (&r;e, ni(i s$ )in$ %ur(uli)a la *as$, ni(i s$ s(rie (ite), veni ,n *o*entul dis(ursului tronului s$ re(o*ande 8su-ri*area ta0ei8. 3u-$ -$rerea sa, Anglia nu avea ni(i un dre-t s$ -retind$ ta0e (oloniilor. 8Ni se s-une ($ (eea (e %a(e A*eri(a e o re/eliune ] de(lar$ el ]= v$ r$s-und ($ *$ /u(ur$ ,*-otrivirea A*eri(ii... 6ntr+o ase*enea lu-t$ *$ te* *ai (ur&nd de vi(torie de(&t de ,n%r&ngere. A*eri(a, da($ ar ($dea ,n lu-t$, ar ($dea (a 2a*sonJ s+ar a-u(a de (oloanele te*-lului 'i ar d$r&*a o dat$ (u ele 'i (onstitu)ia... A*eri(anii nu au a()ionat totdeauna (u -ruden)$, dar nedre-tatea (e li s+a %$(ut i+a ,*-ins

la ne/unie. 6i ve)i -ede-si oare -entru ne/unia ai ($rei autori sunte)i voi<6 A(tul %u anulat 'i Aeorge al """+lea tre/ui, ,*-otriva voin)ei sale, s$ o%ere guvernul lui Pitt. #&nd in%ir*ul a(esta se -re1ent$ regelui, era din nou o*ul (el *ai -uterni( 'i idolul regatului. 3ar o gre'eal$, un gest, un (uv&nt sunt de a;uns -entru a -ierde %avoarea -o-orului. Pitt, -e ;u*$tate ne/un din (au1a durerilor %i1i(e, -$r$si #a*era #o*unelor 'i lu$ titlul de (onte de #.at.a*. #&nd se a%lase ($ a((e-t$ *inisteriatul, *ul)i*ea se -reg$tise s$ ilu*ine1e s$r/$tore'te !ondra= (&nd se r$s-&ndi vestea ($ tre(e ,n #a*era !or1ilor, se renun)$ la ilu*ina)ie. ra a/surd s$ se s-un$ ($ Pitt a tr$dat. A tre(e din #a*era #o*unelor ,n #a*era su-erioar$ nu era o (ri*$= dar -entru *arele ommoner era o gre'eal$. Poate ($ #.at.a* ar %i -utut ,nvinge o-o1i)ia 'i s$+'i re(u(ereas($ -o-ularitatea, da($ n+ar %i %ost sleit de -uteri, dar /oala ,l aduse ,ntr+o ase*enea stare nervoas$ ,n(&t deveni ina((esi/il. 6n 1adar ,i tri*ise regele e*isariJ ei d$dur$ -este un ne/un (are nu %$(ea alt(eva de(&t s$ a*enin)e (u (&r;a. 5n rege ,n($-$)&nat, un (a/inet de(a-itat, un -re*ier -arali1at, iat$ (e a %ost ti*- de (&teva luni guvernarea Angliei. >""". !ordul Nort., (are a a((e-tat ,n 177O, ,n (alitate de -ri*+*inistru, s$ a(o-ere guvernarea -ersonal$ a lui Aeorge al """+lea, avea (inis*ul lui Gal-ole %$r$ s$ ai/$ ni(i ,n)ele-(iunea 'i ni(i vigoarea sa. 6n a%a(erea (oloniilor, regele (ed$ de %a-t 'i su-ri*$ legea ti*/rului, dar *en)inu, -entru a salva -rin(i-iul, (&teva dre-turi %oarte reduse asu+ -ra unor arti(ole se(undare (a sti(la 'i (eaiul. A(easta ,nse*na s$ nu+i (uno'ti -e (oloni'ti. Mul)i dintre ei -$straser$ s-iritul violent de disiden)$ al str$*o'ilor lor= to(*ai 8-rin(i-iul8 nu+l -uteau ad*ite. 6n s%&r'it, (u *a;oritate de un vot, (a/inetul Nort. .ot$r, s$ nu *en)in$ de(&t o singur$ ta0$, a(eea asu-ra (eaiului. Pentru o /iat$ su*$ de 'ais-re1e(e *ii de lire, Anglia -ierdu un i*-eriu. 6ntru(&t a*eri(anii re%u1aser$ s$ (u*-ere (eai, da($ tre/uia ta0at, #o*-ania "ndiilor Orientale, (are avea sto(uri i*ense, -ri*i ordin s$ tri*it$ o nav$ ,n($r(at$ (u (eai la 9oston. A%a(erea s+ar *ai %i -utut aran;a da($ v&n1area (eaiului ar %i %ost ,n(redin)at$ negustorilor o/i'nui)i, dar (o*-ania voi s$+l v&nd$ dire(t (onsu*atorilor. a ,i ;igni ast%el -e (o*er(ian)i, du-$ (u* ,i st&rni -e oa*enii li/eri. Preveni)i de -rietenii lor din !ondra, -rotestan)ii a*eri(ani, deg.i1a)i ,n indieni, d$dur$ n$val$ -e nav$ 'i arun(ar$ ,n *are l$1ile de (eai. A(tul a(esta de re/eliune atrase du-$ sine re-resalii, 'i tea*a de a le vedea e0tin1&ndu+se ,*-inse (oloniile s$ se uneas($ ,n vederea re1isten)ei. 5n ast%el de (on%li(t nu -utea du(e de(&t la r$1/oi, 'i -este un an 'i ;u*$tate de la a%a(erea din 9oston ,n(e-ur$ ostilit$)ile. 5n ovenant sole*n ,i (oali1$ -e (oloni'ti, a'a (u* se uniser$ odinioar$ -res/iterienii s(o)ieni. 3e alt%el, erau de-arte de a %i unani*i. 3in 'a-te sute de *ii de /$r/a)i de v&rst$ *ilitar$, nu*ai a o-ta -arte se ,nrol$ ,n ar*at$. 6n ni(i o /$t$lie Gas.ington nu a avut su/ (o*anda sa *ai *ult de dou$1e(i de *ii de oa*eni. Aristo(ra)ia din >irginia, oa*enii de r&nd 'i (lasele *i;lo(ii se de(larar$ -entru re1isten)$, dar %er*ierii /oga)i 'i (ei *ai -ondera)i li/eri+-ro%esioni'ti r$*aser$ loiali'ti. "B. To)i e0-er)ii erau de -$rere ($ ,n s(urt ti*- (oloni'tii vor %i ,nvin'i. 8N+aveau ni(i un ora' %orti%i(at, ni(i un regi*ent dis(i-linat, ni(i un vas de r$1/oi, n+aveau (redite. Ni(i din -un(t de vedere %inan(iar, ni(i din -un(t de vedere *ilitar nu erau -reg$ti)i (a s$ sus)in$ un r$1/oi ,*-otriva Angliei 'i, ,n a%ar$ de a(easta, da($ ea ,n(eta s$+i *ai o(ro+

teas($, aveau s$ %ie e0-u'i unor ata(uri din -artea tuturor -uterilor *ariti*e din lu*e... A*eri(anii ] s-uneau e0-er)ii ] sunt un -o-or sla/ (are tre/uie s$ %ie o(rotit ti*- de ,n($ vreo (&teva se(ole de o -utere naval$8. Poate ($, ,n -o%ida geniului lui Gas.ington, ar %i %ost ,ntr+adev$r /$tu)i da($ <ran)a, %eri(it$ de -rile;ul (are i se o%erea de a se r$1/una ,*-otriva tratatului din 176E 'i sti*ulat$ de entu1ias*ul -u/li(, nu i+ar %i sus)inut. Pentru *onar.ia %ran(e1$ interven)ia a(easta a %ost un a(t nes$/uit= a des$v&r'it ruina ei %inan(iar$= le+a o%erit tuturor %ran(e1ilor i*aginea unei re-u/li(i vi(torioase 'i i+a ,nv$)at li*/a;ul de*o(rati(. 6n Anglia interven)ia <ran)ei a trans%or*at natura (on%li(tului. Pitt, -e *oarte, si*)i tre1indu+se ,n el ura ,*-otriva (asei de 9our/on 'i veni ,n -arla*ent s$ -ronun)e (el *ai dra*ati( dis(urs din istorie. Totul a %ost 1adarni(. <lota %ran(e1$, re%$(ut$ de #.oiseul, do*ina *area. 9ailivul de 2u%%ren, a*iralii de Arasse, de !a Motte+Pi(Quet, d' staing au re-urtat vi(torie du-$ vi(torie. 2u((esul *ilitar al a*eri(ani+ lor a %ost deter*inat de o lu-t$ naval$, lu-ta de la #.esa-ea:e. B. #&nd lordul Nort. a a%lat de (a-itularea de la Por:toRn a generalului engle1 #ornRallis 'i a ,ntregii sale ar*ate, s+a (l$tinat (a un o* lovit de un glonteJ 8O, 3u*ne1eule ] rosti el ], totul s+a s%&r'it8. O-inia -u/li($ engle1$, de1a*$git$, dorea s$ se re(unoas($ inde-enden)a (oloniilor. Parla*entul ,nsu'i, de'i al($tuit din -rote;a)ii regelui, ,l -$r$si. 6n 17MO, 4o.n 3unning16E a o/)inut *a;oritatea ,n #a*era #o*unelor ,n %avoarea unei *o)iuni ,n (are se de(lara ($ 8in%luen)a (oroanei a (res(ut, *ai (re'te ,n($, 'i ar tre/ui *i('orat$8. Tentativa -uterii -ersonale a lui Aeorge al "l"+lea se ter*ina (u un de1astru. "rlanda, gata 'i ea s$ se revolte, a tre/uit (al*at$, a(ord&ndu+se -arla*entului din 3u/lin o (o*-let$ inde-enden)$ legislativ$. Parla*ent de alt%el (iudat al($tuit, din (are (atoli(ii %useser$ e0(lu'i 'i 'ai1e(i de lo(uri erau o(u-ate de trei %a*ilii. 6n Anglia, (.iar 'i *arile ora'e -rotestau ,*-otriva siste*ului ar.ai( de arondare a 8/urgurilor816F (are le li-sea de re-re1entan)i. 'e(ul din A*eri(a sl$/i guvernul. !a ,n(e-utul lui noie*/rie 17MC, lordul Nort. nu *ai avea de(&t o *a;oritate de un vot. 6n 17ME tre/ui s$+'i dea de*isia, (u toate ($ regele era de-arte de a dori s$ renun)e la el. Regele se v$1u silit s$ a-ele1e la du'*anii s$i, R.igii, ai ($ror 'e%i erau Ro(:ing.a*, 9ur:e, 2.el/urne 'i t&n$rul %iu al lordului Holland, #.arles+4a*es <o0. Ad*ira/il ,n1estrat, *are orator 'i *are o* de litere, -rieten %er*e($tor 'i generos, <o0 ad$uga la a(este (alit$)i unele de%e(te 'i vi(ii (are l+au ,*-iedi(at s$ guverne1e vreodat$ ,n Anglia. Tat$l s$u, un (ini(, %$(use din el (u /un$ 'tiin)$ un ;u($tor 'i un li/ertin, (eea (e l+a deter*inat -e virtuosul Aeorge al "l"+lea s$+l )in$ la distan)$. >iolen)a 1elului s$u ,n %avoarea insurgen)ilor a*eri(ani sau irlande1i *ergea -&n$ la a dori ,n%r&ngerea -atriei sale. Totdeauna -lin de datorii, totdeauna /ogat ,n -rieteni, tre(&nd de la *asa de ;o( de la 9roo:s la Teo(rit sau la >irgiliu, era un /$r/at adorat, dar nu sti*at. l 'i 2.el/urne au nego(iat -a(ea -rin (are s+a -us (a-$t a(estui r$1/oi nenoro(it.

16E

4o.n 3unning, /aron de As./urton ?17E1^17MC@ ] (ele/ru avo(at al vre*ii, *e*/ru al -arla*entului, orator elo(vent al -artidului R.ig. 16F >e1i nota CLL.

B". N$rile euro-ene 2-ania, Olanda 'i (.iar Rusia s+au de(larat ,*-otriva Angliei, dar a(easta a g$sit ,n RodneH un *are a*iral 'i, (u tot asediul %ran(o+s-aniol, a -utut s$ salve1e Ai/raltarul. Pa(ea de la >ersailles ?17ME@ a (onstituit (u toate a(estea o %ru*oas$ revan'$ -entru <ran)a asu-ra tratatului de la Paris, iar -entru Anglia a %ost o -a(e u*ilitoare. a re(uno'tea inde-enden)a (oloniilor a*eri(ane, restituia 2-aniei Minor(a, <ran)ei 2aint+Pierre 'i MiQuelon, 2anta+!u(ia, To/ago, Aoreea 'i 2enegalul. 82oarele gloriei engle1e a a-us8, s-unea t&n$rul %iu al lui #.at.a*, Gillia* Pitt, 'i *ul)i oa*eni de sea*$ de atun(i erau de -$rere ($ s+a ter*inat (u Anglia. 6n interior Anglia -$rea ,n des(o*-unere= siste*ul -arla*entar devenise tirani(, (oru-t, ne-utin(ios= guvernarea -ersonal$ dusese la de1astru. Ni*eni nu+'i -utea ,n(.i-ui atun(i ($ Anglia va ie'i vi(torioas$ ,n 1M1L. B"". #onse(in)ele i*ediate ale r$1/oiului (u A*eri(a au %ost graveJ a@ Anglia -rinse o ur$ -ro%und$ ,*-otriva *onar.iei %ran(e1e 'i+i dorea -ieirea= /anii engle1ilor vor ;u(a un *are rol ,n -reg$tirea revolu)iei %ran(e1e, /@ #ele dou$ *ari de*o(ra)ii anglo+sa0one se v$1ur$ des-$r)ite 'i, -entru o vre*e, ostile. Mul)i istori(i sunt de -$rere ($ a %ost o ,nt&*-lare %eri(it$, deoare(e ni(i o *inte o*eneas($ n+ar %i %ost (a-a/il$ s$ (ondu($ o ase*enea -o-ula)ie 'i la o ast%el de distan)$. adev$rat, dar se -oate (on(e-e 'i (a 2tatele 5nite s$ %a($ -arte dintr+un ommon+ealth /ritani( 'i s$ e0er(ite a(olo o in%luen)$ -re-onderent$. O atare solu)ie ar %i %ost -oate *ai %avora/il$ -entru -a(ea ve(.iului (ontinentD (@ 3eoare(e (o*er)ul Angliei (u 2tatele 5nite, de-arte de a se *i('ora, se *$ri a doua 1i du-$ Tratatul de la >ersailles, nu*ero'i (o*er(ian)i engle1i ,n(e-ur$ s$ se ,ntre/e da($ -osesiunea unui i*-eriu (olonial era ,ntr+adev$r de dorit, d@ 6n s%&r'it, -ierderea A*eri(ii %$(u din "ndia ?(are %usese a-$rat$ (u (ura;, ,n ti*-ul r$1/oiului, de ($tre Garren Hastings@ (entrul vital al (o*er)ului engle1 'i unul dintre (ele *ai i*-ortante ele*ente ale -oliti(ii e0terne a )$rii. B""". -ro/a/il ($ ,n%r&ngerile su%erite de engle1i ,n A*eri(a au salvat *onar.ia (onstitu)ional$ din Anglia. 3a($ regele 'i #a*era sa in(o*-ara/il$ ar %i re-urtat o vi(torie, s+ar %i *en)inut guvernarea -ersonal$, 'i a(easta ar %i dus, (a ,n <ran)a, la un (on%li(t revolu)ionar. 3ar e'e(ul *ilitar a gr$/it ($derea lordului Nort., iar du-$ el Anglia nu va *ai avea guverne (are s$ r$s-und$ nu*ai ,n %a)a regelui. #a/inetele se vor na'te 'i vor ($dea din voin)a *a;orit$)ii #a*erei #o*unelor. O (o*/ina)ie <o0+Nort., alian)$ i*oral$, a durat s(urt$ vre*e. T&n$rul Pitt, al doilea %iu al lui #.at.a*, (are se ar$tase la dou$1e(i 'i unu de ani 8nu nu*ai (a o a'(.ie (are nu sare de-arte de trun(.i, (i trun(.iul ,nsu'i8, avea s$ redea guvern$rii -arla*entare -restigiul -ierdut. du(at din (o-il$rie de tat$l s$u, el ,'i %$(u intrarea ,n #a*era #o*unelor ,ntr+un *od at&t de str$lu(it ($ a 'i ,n(e-ut s$ se vor/eas($ ,n leg$tur$ (u el de (ele *ai ,nalte %un()ii. 6n (ontrast (u <o0, el a-$rea, (u toat$ tinere)ea sa, de o de*nitate 'i o -ruden)$ *inunate. 3e la *arele #.at.a*, Pitt *o'tenise o (inste ire-ro'a/il$ 'i o autoritate ire1isti/il$. 3e'i i se o%ereau tot %elul de sine(ure, el 'tiu s$ r$*&n$ s$ra(. #&nd, (u toat$ ,*-otrivirea R.igilor, regele ,l %$(u -e Pitt ?atun(i ,n v&rst$ de dou$1e(i 'i -atru de ani@ -ri*+*inistru, -restigiul 'e%ului de guvern ,ntune($ ,n s(urt$ vre*e -restigiul suveranului. Pitt avea s$

guverne1e Anglia %$r$ ,ntreru-ere *ai /ine de dou$1e(i de ani 'i s$ adu($ ,n via)a -oliti($ o nou$ 'i -re)ioas$ (alitateJ -uritatea. B">. 3e n+ar %i st$ruit a*intirea lui #.at.a*, ar %i %ost -oate de ne(on(e-ut a(east$ -reluare a -uterii de ($tre un adoles(ent. 3ar virtu)ile -ersonale ale lui Pitt ar %i %ost de a;uns s+o ;usti%i(e. !a dou$1e(i 'i -atru de ani avea ,n)ele-(iunea unui o* *atur. l a %$(ut din torH un adev$rat -artid, inde-endent de (oroan$, av&nd %ondurile sale ele(torale, t&rgurile 'i -rogra*ul s$uJ 8Pa(e, e(ono*ii, re%or*e8. l a redat %un()iei de -ri*+*inistru %or)a 'i -restigiul (u (are o ,n1estrase Gal-ole. 2+a str$duit s$ taie R.igilor s-ri;inul a(ordat de moneyed men. A (o*/$tut (oru-)ia, a ad;ude(at ,*-ru*uturile (elor *ai -uterni(i li(itan)i 'i a st$vilit (re'terea datoriei -u/li(e -rin ,n%iin)area unei (ase de a*orti1are. 9ugetele lui sunt 'i ast$1i (itate (a *odele de ingenio1itate. Re%or*a siste*ului ele(toral i+a reu'it *ai -u)in. #a*era #o*unelor, era evident, nu *ai re-re1enta )ara. Pitt a -ro-us o re%or*$ *oderat$. l a voit s$ re-arti1e1e 'a-te1e(i 'i dou$ de lo(uri !ondrei 'i (o*itatelor (elor *ai *ari, a(este lo(uri %iind o/)inute -rin des%iin)area t&rgurilor %$r$ aleg$tori. 3ar un ast%el de -roie(t le1a -rea *ulte interese= a %ost res-ins. Pitt guvernase -&n$ atun(i %$r$ *a;oritate. !a alegerile din 17MF ,i ,nvinse ?,n -arte *ul)u*it$ aurului *agna)ilor anglo+indieni@ -e <o0 'i -rietenii s$i, (are au ($1ut (u 1e(ile 'i au %ost su-ranu*i)i, ,n a*intirea (r1ii Martirilor lui <o0J *artirii lui <o0. Adversarii lui Pitt au (re1ut ($+i -ierdut atun(i (&nd regele Aeorge al """+lea a ,n(e-ut s$ dea se*ne evidente de ne/unie. #&nd suveranul a a;uns s$ ia (o-a(ii din -ar( dre-t regele Prusiei, a tre/uit s$ se nu*eas($ un regent. Prin)ul de Gales ,l -re%era -e <o0 lui Pitt. 3in %eri(ire -entru a(esta din ur*$, ne/unia regelui era (i(li($, 'i suveranul ,n(e-use s$+'i revin$ (&nd s+a -rodus eveni*entul des-re (are s+a s-us ($ a %ost (el *ai i*-ortant din istoria Angliei se(olului al B>"""+leaJ ($derea 9astiliei.

VII REVOLUIA SI IMPERIUL ". Ori(&t de ,n)ele-)i ar %i, oa*enii de stat sunt *ai (urind t&r&)i de eveni*ente de(&t le (ondu( ei. Pitt, (are avea s$ devin$, (a 'i -$rintele s$u, un *are *inistru de r$1/oi, nu dorea ni*i( *ai *ult de(&t -a(ea. 0(elent %inan(iar, se -reo(u-a *ai *ult de /ugete de(&t de ar*at$. 6n toat$ -erioada de ,n(e-ut a *inisteriatului s$u, Anglia a (unos(ut o e-o($ de -ros-eritate (o*er(ial$. 3in 17MF -&n$ ,n 179E, e0-ortul engle1 s+a ridi(at de la 1e(e *ilioane la o-ts-re1e(e *ilioane de lire. 6n 17ME o/liga)iile -u/li(e (u do/&nd$ de EZ erau la (ota 7F, ,n 179C la -este 96. 6n a(eea'i -erioad$, Pitt ,n(er(a s$ i*-un$ -rietenilor s$i torH o -oliti($ generoas$. 3a($ n+ar %i de-ins de(&t de el, (atoli(ii 'i non+(on%or*i'tii ar %i %ost s(uti)i de (lau1ele ,nve(.ite din -est Act. l a o/)inut (&teva *$suri -ar)iale ,n %avoarea lor, dar s+a lovit, (&nd a vrut s$ *earg$ *ai de-arte, de o-o1i)ia e-is(o-ilor angli(ani. #&nd, ,n 1MO1, a %$(ut unirea "rlandei 'i a Marii 9ritanii, %$urind Regatul 5nit al Marii 9ritanii, 'i al "rlandei, ar %i vrut s$ -ro(la*e 'i a(olo

e*an(i-area (atoli(ilor 'i s$+i autori1e s$ %ie re-re1enta)i ,n -arla*entul din Gest*inster= din ne%eri(ire nu a -utut (onvinge ni(i -e suveran, ni(i -artidul s$u 'i o *inoritate -rotestant$ a (ontinuat, ,n dis-re)ul ori($rei ;usti)ii 'i al ori($rei -ruden)e, s$ re-re1inte "rlanda. 3ar o rea()ie antiia(o/in$ a (reat atun(i ,n -arla*entul engle1 o stare de s-irit ostil$ tuturor re%or*elor. "". Revolu)ia %ran(e1$, la ,n(e-uturile ei, a %ost greu de ,n)eles -entru engle1i. i nu s+au a'te-tat la ase*enea violen)$, deoare(e ni(i natura, ni(i (au1ele revolu)iei nu le erau (unos(ute. 6n Anglia, ,ntre aristo(ra)ia %un(iar$ 'i arenda'i, -e de o -arte, ,ntre (urte 'i negustorii din #itH, -e de alta, nu se n$s(use a(ea ur$ -uterni($ -e (are o -rovoa($ e0is+ ten)a (astelor ,n(.ise. "negalitatea era *are, dar talentele aveau (alea des(.is$ ,n %a)a lor 'i legile erau a-li(a/ile tuturor. 3in 17M9 -&n$ ,n 179C, engle1ii ,'i ,n(.i-uir$, de /un$ (redin)$, ($ %ran(e1ii vor ado-ta, %$r$ grave tul/ur$ri, institu)iile analoge (elor din Marea 9ritanie. #&nd a%l$ de ($derea 9astiliei, <o0 de(lar$J 8"at$ eveni*entul (el *ai i*-ortant din istoria lu*ii 'i (el *ai %eri(it8. Ii (a d&nsul g&ndeau *ul)i %ilo1o%i, savan)i 'i s(riitori. #.iar 'i Pitt a re%u1at la ,n(e-ut s$ ia -o1i)ie ,*-otriva revolu)iei, a'a (u* %$(eau suveranii de -e (ontinent. 3in (ontra, e -osi/il ($ a 'i %avori1at+o. 6n 17M9, -$rerea lui, (a 'i a ,ntregii Anglii torH, a %ost ($ o -utere rival$ avea s$ %ie sl$/it$ din (au1a disensiunilor interne 'i ($ va ie'i regenerat$ din a(east$ %urtun$. 9ur:e g&ndea 'i s(ria ($ -entru *ult$ vre*e %or)ele r$1/oini(e ale <ran)ei vor %i ani.ilate. Mai erau (&teva luni -&n$ la >al*H16L, (&)iva ani -&n$ la 9ona-arte. 6n 179C, Pitt redu(ea %lota engle1$ la dou$ *ii de *arinari 'i s-uneaJ 8#u siguran)$ ($ ni(iodat$ ,n istoria a(estei )$ri n+a e0istat o e-o($ ,n (are situa)ia uro-ei s$ ,ng$duie *ai *ult s-eran)a ,ntr+o -a(e de (in(is-re1e(e ani (a ,n (li-a de %a)$8. Pro%e)iile sunt -ri*e;dioase -entru -ro%e)i. """. 0e(utarea lui !udovi( al B>"+lea 'i o(u-area 9elgiei au trans%or*at a(east$ /un$voin)$ o-ti*ist$ ,ntr+o ostilitate de(larat$. O dat$ (u teroarea, toate si*-atiile (laselor guvernante din Anglia se ,ndre-tar$ s-re *onar.ia r$sturnat$ 'i -uterile euro-ene (are ata(au revolu)ia. Nu r$*&n %avora/ili <ran)ei revolu)ionare de(&t re-u/li(anii radi(ali (a Paine 'i un *i( nu(leu de R.igi re%or*i'ti, gru-a)i ,n ;urul lui <o0, 2.eridan 'i AreH. 6nsu'i 9ur:e a resi*)it atun(i %a)$ de revolu)ie un senti*ent de ur$, (are -$rea uneori a se trans%or*a ,ntr+o idee %i0$. Atitudinea (laselor diriguitoare s+ar *ai -utea e0-li(a -rin groa1$ 'i tea*$. 3ar atitudinea -o-orului e de+a dre-tul sur-rin1$toare. 3e (e oare *un(itorii 'i )$ranii engle1i s+au l$sat at&t de greu (onta*ina)i de ideile revolu)ionareD ">. Nu ,n %eri(irea -o-orului engle1, %eri(ire (are, la s%&r'itul se(olului al B>"""+lea, %usese (o*-ro*is$ -rintr+o revolu)ie agri(ol$ 'i industrial$, tre/uie ($utat$ e0-li(a)ia a(estui %eno*en, (i -rintre ur*$toarele (au1eJ a@ #u* s+a *ai ar$tat, ,n Anglia o anu*it$ identitate de *oravuri a-ro-ia -e seniori de )$rani. 2eniorul %ran(e1 ,'i -$strase
16L

!o(alitate din r$s$ritul <ran)ei unde, la CO se-te*/rie 179C, %or)ele revolu)ionare au res-ins inva1ia ar*atei austro+-rusiene.

-rivilegiile atun(i (&nd ,'i -ierduse %un()iile. 8 l nu *ai (ondu(ea ] s-une To(Queville ], dar -re1en)a sa ,n -aro.ie ,*-iedi(a s$ se sta/ileas($ ,n lo(ul ad*inistra)iei sale o /un$ ad*inistrare -aro.ial$8. N$ranul engle1 era -oate tot a'a de s$ra( (a 'i )$ranul %ran(e1= dar, (u siguran)$, se (redea *ai li/er, /@ <ran)a %iind du'*anul ereditar, ori(e idee (are -ornea de la ea -$rea sus-e(t$, ori(e inve(tiv$ ,*-otriva ei g$sea o re1onan)$ ,n ini*ile engle1ilor, (@ Natura -rin(i-iilor de la 17M9 era (ontrar$ s-iritului engle1. 6n adun$rile %ran(e1e oa*eni ai legii 'i oa*eni de litere reda(taser$ de(lara)ii a/stra(te, enu*eraser$ dre-turile o*ului, -ara%ra1aser$ ontractul social. 8Nu intru ,n a(este distin()ii *eta+ %i1i(e ] s-unea 9ur:e. ] 5r$s( -&n$ 'i (uvintele (are le dese*nea1$8. Ii alt$ dat$J 8Ni(i o -ro/le*$ *oral$ nu -oate %i o -ro/le*$ a/stra(t$8. d@ Revolu)ia %ran(e1$ distrugea edi%i(iul (onstruit ,n (ursul se(olelor de ($tre *onar.ie 'i voia s$ ridi(e un alt edi%i(iu, %olosind nu*ai *aterialele %urni1ate de ra)iune. Or, g&ndirea engle1ului a %ost ?'i r$*&ne@ esen)ial*ente istori($. 9ur:e re-eta su/ *ii de %or*e ($ o*ul nu -oate tr$i din *i(ul (a-ital al ra)iunii sale 'i ($ individul tre/uie s$ (ear$ oare(are (redit de ,n)ele-(iune /$n(ii %ondate, ,n (ursul vre*urilor, de nenu*$ratele genera)ii de oa*eni, e@ 6n s%&r'it, o revolu)ie religioas$ ?revolu)ia *etodist$@ venea s$ dea o nou$ .ran$ s-iritelor ,n Anglia. Revolu)ia %ran(e1$ era deist$, anti(re'tin$= a(east$ tr$s$tur$ o (onda*na ,n o(.ii (laselor *i;lo(ii 'i -o-ulare, 8($rora le era %ri($ s$+'i -iard$ religia8, a'a (u* violen)a ei o (onda*na ,n o(.ii aristo(ra)ilor, ($rora le era %ri($ s$+'i -iard$ via)a. >. 6n(e-&nd din 179E, -artidul R.ig, des-$r)it ,n dou$, ,n(et$ s$ *ai (onte1e 'i se %or*$ o (oali)ie na)ional$ ,n ;urul lui Pitt -entru a lu-ta ,*-otriva (ontagiunii ideilor revolu)ionare 'i ,*-otriva s-iritului (u(eritor al revolu)iei %ran(e1e. !a !ondra, agentul %ran(e1 #.auvelin (o*-lota ,*-reun$ (u (ei ne*ul)u*i)i, ,i a)&)a -e irlande1i, ,n(er(a s$ de1organi1e1e ar*ata 'i se str$duia s$ -reg$teas($ o revolu)ie engle1$. Rea()ia a %ost -uterni($. 2+au restr&ns -rin lege dre-turile str$inilor= 7abeas corpus a %ost sus-endat= -u/li(area -a*%letelor as-ru -ede-sit$. 6n %ie(are sat se %or*au aso(ia)ii loialiste. Totu'i, engle1ii n+ar %i de(larat, (u* au %$(ut *onar.ii (ontinentali, un r$1/oi de -rin(i-iu revolu)iei %ran(e1e da($ a(easta n+ar %i %ost agresiv$. At&ta ti*- (&t lu(rul a -$rut -osi/il, Pitt ,'i a%ir*$ dorin)a de a r$*&ne s-e(tator 'i 8de a se /u(ura de neutralitate8. A dat dovad$ de o *are r$/dare ne%$(&nd un (a1 de r$1/oi din ($derea Anvers+ului. #&nd #onven)ia i+a asigurat -e delega)ii revolu)ionari engle1i ($ se a-ro-ie 1iua (&nd <ran)a va -utea da a;utor unei Adun$ri na)ionale a Angliei, Pitt a tolerat 'i a(east$ -rovo(are. 3ar (&nd <ran)a a .ot$r&t s$ des(.id$ naviga)ia -e 2(.elde, r&ul Anvers+ului, 'i s$ ruine1e ast%el -orturile olande1e. a tre/uit s$ a()ione1e. 5n tratat sole*n d$dea asigur$ri Olandei ,*-otriva unei ase*enea a*enin)$ri. Pitt ,nsu'i ,l (on%ir*ase ,n *od sole*n ,n 17M1166, iar guvernul %ran(e1 ,n 17ML. #onven)ia na)ional$ %ran(e1$ nu nega e0isten)a tratatului, dar sus)inea ($ ne(esit$)ile %ire'ti sunt *ai tari de(&t (ontra(tele. R$1/oiul (u <ran)a devenea inevita/il. Pitt se *&ng&ia (u ideea ($, din *otive %inan(iare, o ast%el de (a*-anie va %i de s(urt$ durat$. 3ar r$1/oiul avea s$ )in$ dou$1e(i de ani.

166

3e %a-t, tratatul s+a ,n(.eiat ,n luna *ai 17MF. 6n 17M1 Pitt ni(i nu era la -utere.

>". Natura a(estui r$1/oi este destul de si*-l$. !a ,n(e-ut, Anglia, ur*&ndu+'i -oliti(a tradi)ional$, ia a-$rarea alia)ilor olande1i. 2e o-une (a Anvers+ul 'i 9elgia s$ r$*&n$ ,n *&inile unei *ari -uteri euro-ene. #u(ere'te (olonii noi 'i le a-$r$ -e (ele ve(.i. 6ndeose/i sus)ine o (a*-anie grea ,n Antile, unde -ierde -atru1e(i de *ii de oa*eni, *ai *ult din -ri(ina /olilor de(&t ,n lu-tele -ro-riu+1ise, (a*-anie (are se ;usti%i($ nu*ai -rin i*-ortan)a a(ordat$ atun(i -lanta)iilor de trestie de 1a.$r, -uterni($ surs$ de /og$)ie. A-oi, ,n(e-&nd din *o*entul ,n (are Na-oleon do*in$ s(ena, o/ie(tivul Angliei nu *ai este vi(toria asu-ra (ut$rei sau (ut$rei )$ri, (i ,n%r&ngerea (u(eritorului (are a*enin)$ s$ distrug$ ,n uro-a 8e(.ili/rul -uterii8. Pentru a treia oar$ ,n istorie, ea (o*/ate (ea *ai *are -utere de -e (ontinent= lu-ta ,*-otriva lui Na-oleon devine ur*area %ireas($ a lu-telor ,*-otriva lui <ili- al ""+lea 'i a lui !udovi( al Bl>+lea. >"". Metodele de r$1/oi ale Angliei nu se s(.i*/$ *ai *ult de(&t o/ie(tivele sale. 6nainte de toate ea ur*$re'te su-re*a)ia -e *are. Ii o o/)ine -entru ($ are o *arin$ -uterni($ 'i un (or- de e0(elen)i a*iraliJ Hood, 4arvis, Nelson, (are au do/&ndit (u to)ii, ,n r$1/oiul (u A*eri(a, e0-erien)a lu-telor navale. #ontrar (elor (e se ,nt&*-l$ ,n ar*ata /ritani($, ,n *arin$ (o*-eten)a, 'i nu originea so(ial$, d$ dre-tul la (o*anda su-re*$. #ollingRood este %iul unui negustor din NeR(astle, Nelson al unui -astor de )ar$. <lota engle1$ avea o su-erioritate (a-ital$ asu-ra (elorlalte *arine ale (ontinentuluiJ Te*-er%eldt o dotase re(ent (u a(ea 8(arte de se*nale8, gra)ie ($reia devenea, ,n s%&r'it, -osi/il (a un a*iral s$ (ondu($ vasele sale (.iar ,n ti*-ul lu-telor. 2u-re*a)ia asu-ra *$rilor avea s$ ,ng$duie Angliei s$ res-ing$ ori(e inva1ie= s$+'i trans-orte tru-ele ori+ unde g$se'te ($+i util= 'i, ,n s%&r'it, s$ ,*-iedi(e ori(e nav$ de a-rovi1ionare s$ a;ung$ ,n -orturile ina*i(e. >""". 6n a(ela'i ti*- ,n (are re(urge la %lot$, Anglia re(urge 'i la o alt$ ar*$ %avorit$J su/ven)iile a(ordate unor (oali)ii (ontinentale. Metoda -are -eni/il$ 'i 9ona-arte a vor/it (u dis-re) de 8aurul lui Pitt8. 3ar Anglia nu avea de(&t 1e(e *ilioane de lo(uitori, -e (&nd <ran)a avea dou$1e(i 'i 'a-te de *ilioane. Mai -u)in /ogat$ ,n oa*eni, avea nevoie de *arinari (.iar *ai *ult de(&t de solda)i= era destul de %ires( (a -entru r$1/oiul -e (ontinent s$ ,n(er(e a g$si *er(enari. a a;ut$ statele (oali1ate ,n dou$ %eluriJ -rin daruri dire(te 'i ,*-ru*uturi autori1ate. 6n realitate, (ele dou$ *etode erau identi(e, ($(i ni(iodat$ n+au %ost a(.itate ni(i do/&n1ile, ni(i (a-italul datoriilor de r$1/oi. 6n total, su/ven)iile a(ordate de Pitt uro-ei s+au ur(at din 179C -&n$ ,n 1MOL la 1e(e *ilioane de lire. 3atoria -u/li($ a Angliei a (res(ut din 179E -&n$ ,n 1MOC (u trei sute trei1e(i 'i -atru de *ilioane, din (are vistieria nu a ,n(asat de(&t dou$ sute de *ilioane, ($(i o/liga)iile -u/li(e (u do/&nd$ de EZ nu *ai (otau ,n 1797 de(&t F7Z din valoarea lor. Pitt a tri-lat toate i*-o1itele, a %$(ut a-el la o (ontri/u)ie voluntar$ 'i, ,n s%&r'it, a %i0at un i*-o1it asu-ra veniturilor, -e o /a1$ e0tre* de larg$, al ($rui (uantu* se ridi(a la (ir(a 1OZ. 6n vederea a(estui r$1/oi, )ara a tre/uit din nou s$ se ,n(orde1e din r$s-uteri 'i nu*ai i*ensele sale /og$)ii i+au ,ng$duit s$ *en)in$ un e%ort (are a -us+o, ,n unele *o*ente, %a)$ ,n %a)$ (u ,ntregul (ontinent.

"B. 6n(e-utul r$1/oiului a %ost ne%eri(it -entru Anglia. Revolu)ia (rease un nou 'i -uterni( ti- de ar*at$. 82iste*ul %ran(e1 de re(rutare aduna s-e(i*enele *i;lo(ii din toate (lasele, -e (&nd ar*ata noastr$ era (o*-us$ din dro;dia so(iet$)ii8, a s-us *ai t&r1iu Gellington. Pe *are, s-aniolii 'i a-oi olande1ii s+au al$turat %ran(e1ilor= Anglia se vedea e0(lus$ din Mediterana, (eea (e o -riva de o *are -arte din *i;loa(ele sale de -resiune asu-ra -uterilor (ontinentale. A)&)a)i de ideile de egalitate -redi(ate ,n uro-a, *arinarii din %lota engle1$ s+au r$s(ulat. <useser$ totdeauna -rost -l$ti)i, -rost .r$ni)i, -rost trata)i. 6n 1797 (&teva e(.i-a;e i+au alungat -e o%i)eri 'i au ar/orat dra-elul ro'u. ra *o*entul ,n (are, du-$ -atru ani de r$1/oi, (ontinentul %$(ea -a(e (u <ran)a. Anglia era i1olat$, "rlanda ,n -lin$ revolt$, %lota r$1vr$tit$. 3a($ a(east$ insure()ie ar %i %ost (unos(ut$ de du'*ani, Anglia ar %i %ost -ierdut$. Pitt, insultat -e str$1ile !ondrei, a tre/uit s$+'i asigure o -a1$. 3ar situa)ia a %ost resta/ilit$ gra)ie unui a*este(, destul de engle1es(, de as-ri*e 'i indulgen)$. R$1vr$ti)ii se trans%or*ar$ ,n ,nving$tori. 9$t$lia de la #a-ul 2co >i(ente ?1797@ ii s($-$ -e Pitt de %lota s-aniol$, (ea de la #a*-erdoRn de %lota olande1$. >a -utea el oare s$ re(u(ereas($ MediteranaD 3e (&nd -ierduse Minor(a, Anglia nu *ai avea ni(i o /a1$ ,n *area a(easta, de unde i*-ortan)a -e (are o avea -entru ea -ortul Toulon, -e (are+l (a-tur$, dar (are %u reluat de %ran(e1i. 9ona-arte, ,n dru* s-re gi-t, (u(eri insula Malta, (ea *ai /un$ dintre /a1ele navale ale a(elor ti*-uri, 'i se (re1u asigurat ($ va -utea re%a(e, ,n Orient, i*-eriul lui Ale0andru. 3ar ni(i o (u(erire din(olo de *$ri nu -oate %i -$strat$ de o -utere (are 'i+a -ierdut su-re*a)ia naval$. <lota lui 9ona-arte %iind distrus$ de Nelson ,n rada -ortului A/u:ir, Anglia a ($-$tat ,n ur*a a(estei /$t$lii Malta 'i Orientul. 2-ri;inindu+se -e Malta 'i -e alia)ii s$i din Nea-ole, Nelson a -utut e0er(ita o -resiune asu-ra Austriei, ale ($rei -osesiuni ita+ liene le a*enin)a. O dat$ *ai *ult st$-&nirea Mediteranei avea s$+i ,ng$duie Angliei s$ %or*e1e o (oali)ie (ontinental$. B. 3a($ Anglia era ,nving$toare -e *are, 9ona-arte r$*&nea invin(i/il -e us(at. 6n($ din 1MO1 se g&ndea s$ inter1i($ 8-er%idului Al/ion8 a((esul la -ie)ele (ontinentale. 2e ,n;g.e/$ o lig$ de neutralitate ar*at$ ,ntre -uterile s(andinave, Prusia 'i Rusia, -entru a -rotesta ,*-otriva dre-tului de -er(.e1i)ie -e (are+l -retindeau engle1ii. Pentru a de+ 1agrega a(east$ lig$, (are -utea li-si Marea 9ritanie de *aterii -ri*e indis-ensa/ile %lotei sale ?(.erestea, -&n1$, %r&ng.ii@, Nelson a ata(at %lota dane1$. !iga nordului s+a -r$/u'it, -roie(tul /lo(adei a devenit .i*eri(. Pri*ul #onsul 'i -ri*ul *inistru ,'i (u+ no'teau a(u* li*itele %or)elor lor res-e(tive. Pa(ea se i*-unea. a era ,ngreuiat$ de -o1i)ia (riti($ 'i do(trinar$ a Angliei %a)$ de siste*ul %ran(e1. Nu*ai <o0 ,'i d$dea sea*a de *$re)ia lui 9ona-arte. 6n o(.ii torHlor el nu era de(&t un /andit (orsi(an, des-re (are (ir(ulau (ele *ai a/surde legende. Arenviile ,i s(ria -e un ton insolent lui TalleHrand ($ guvernul *aiest$)ii sale nu -utea avea ,n(redere ,n asigur$rile de -a(e ale -ri*ului (onsul. Politi($ -u)in re1ona/il$J da($ 9ona-arte nu era sin(er ,n dorin)a sa de -a(e, singurul *i;lo( de a dovedi nesin(eritatea sa era a((e-tarea -$(ii. 6n 1MO1, Pitt, ne-ut&nd o/)ine a(ordul regelui -entru ad*iterea (atoli(ilor irlande1i ,n -arla*ent, a -$r$sit -uterea. Addington, (are i+a ur*at ?8Pitt e %a)$ de Addington (u* e !ondra %a)$ de Paddington8 se (&nta -e atun(i@, a dus tratative 'i a se*nat -a(ea de la A*iens ?1MOC@. ra o grav$ ,n%r&ngere di-lo*ati($ a Angliei. a -$str$ (&teva (u(eriri *ai ,nde-$rtate, (a #eHlonul, dar <ran)a r$*&nea ,n -osesia *alului st&ng al Rinului 'i a 9elgiei, situa)ie -e

(are Anglia o su-orta (u at&t *ai -u)in (u (&t 9ona-arte ,n(e-u s$ (aute i*ediat *i;loa(ele de a trans%or*a -ortul Anvers ,ntr+o /a1$ naval$ 'i *ilitar$. 6n Mediterana, Anglia renun)a la Minor(a 'i %$g$duia s$ restituie #avalerilor167 Malta, (eea (e ar %i li-sit+o din nou de ori(e /a1$ naval$. a a tre/uit s$ du($ tratative (u ori(e -re), 8($(i avea nevoie de un r$ga1, ori(&t de s(urt8. 3ar, -e (&nd ,n o(.ii lui 9ona-arte -a(ea de la A*iens era 8o -a(e %inal$8, ,n o(.ii lui Pitt ea nu era de(&t un ar*isti)iu. 3o/&ndirea de ($tre <ran)a a !ouisianei, e0-edi)ia din 2an+3o*ingo, alian)a (u Olanda au s%&r'it -rin a+i su-$ra -e engle1i. B". 3e %a-t, ni*eni n+a res-e(tat tratatul de la A*iens. Anglia a -$strat Malta= 9ona-arte, de'i -ro*isese ($ va res-e(ta st$tu Quo+ul euro-ean, devenit 'e%ul Re-u/li(ii "talia, ane0$ Pie*ontul, i*-use -rote(toratul s$u lve)iei 'i -re1id$ la trans%or*area Aer*aniei. Monitorul a -u/li(at un ra-ort a*enin)$tor (u -rivire la o 8*isiune (o*er(ial$8 a (olonelului 2/astiani ,n Orient. ngle1ii au a%lat ast%el ($ -ri*ul+(onsul nu renun)a ni(i la gi-t, ni(i la "ndia= .ot$r&rea lor de a -$stra Malta, ,n dis-re)ul tratatelor, a devenit 'i *ai %er*$. 3u-$ un ulti*atu* al lui Addington, ,n 1MOE, ostilit$)ile %ur$ reluate. 3e ast$ dat$, 9ona-arte, vis&nd s$ loveas($ dire(t ,n Anglia, a adunat la 9oulogne o ar*at$ de de/ar(are de dou$ sute de *ii de oa*eni 'i a e(.i-at o %lotil$ de nave (u %undul -lat -entru a+'i trans-orta ar*ata din(olo de #analul M&ne(ii. Pentru a reu'i i+ar %i tre/uit ] (a odinioar$ du(elui de Par*a 'i, *ai re(ent, lui #.oiseul ] o es(adr$ (are s$ o(roteas($ ti*- de (el -u)in (&teva ore trans/ordarea tru-elor. Or, %lotele %ran(e1$ 'i s-aniol$ erau /lo(ate ,n -orturile Toulon, Ro(.e%ort, 9rest, #adi0 de ($tre Nelson, #ornRallis 'i #ollingRood. P&n$ ,n vara anului 1MOL ele r$*aser$ a(olo ne-utin(ioase, in(a-a/ile s$ as(ulte de ordinele de (on(entrare -e (are le d$dea ,*-$ratul. ?3evenise ,*-$rat ,n *artie 1MOL16M.@ 6n o(to*/rie, du-$ (e Na-oleon renun)ase la -roie(tele sale de invadare a Angliei 'i ,l %or)a -e austria(ul Ma(: s$ (a-itule1e la 5l*, ,n%r&ngerea naval$ %ran(o+s-aniol$ de la Tra%algar, ulti*a *are /$t$lie a (or$/iilor (u -&n1e, ,n (ursul ($reia a -ierit Nelson, a dat Angliei -entru un se(ol st$-&nirea ne(ontestat$ asu-ra *$rilor. ?<lota dane1$ a %ost (a-turat$ ,n 1MO7, la #o-en+ .aga, ,n ti*- de -a(e, de ($tre engle1i, (are au ni*i(it ast%el ulti*ele %or)e *ariti*e din uro-a.@ B"". 3u-$ Tra%algar 'i ,n tot de(ursul se(olului al BlB+lea, ideea de a ata(a %lota engle1$ va a-$rea a/surd$ tuturor 'e%ilor de stat 'i (.iar 'i lui Na-oleon. 3ar da($ su-re*a)ia naval$ a *etro-olei este o (ondi)ie ne(esar$ de sta/ilitate a i*-eriilor (oloniale, a(east$ su-erioritate nu a;unge -entru a re1olva -ro/le*ele (ontinentale. !a Tra%algar, Na-oleon 'i+a -ierdut (oloniile 'i ori(e s-eran)$ de a -une *&na -e dru*ul s-re "ndia= el va r$*&ne totu'i st$-&nul uro-ei. 6n 1adar, Pitt, (are revenise la -utere, va
167

Ordinul (avalerilor ioani)i ?sau os-italieri@ se retr$sese -e r&nd din %a)a tur(ilor selgiu(i1i, a-oi a (elor oto*ani, ,n insula #i-ru, a-oi R.odos ?1E1O^1LCC@ 'i, ,n (ele din ur*$. -e la 1LEO, ,n insula Malta, de unde 'i nu*ele de ordinul #avalerilor de Malta.
1!#

Sc)pare ine9plicabil) pentru un autor francez. (apoleon s$a proclamat ,mp)rat printr$un senatus$consult din 1# mai 1#?3, urmat de un plebiscit al c)rui rezultat favo$ rabil a fost anun*at oficial la ! noiembrie 1#?3, urm+nd celebrul act al ,ncoron)rii la ' decembrie 1#?3.

-une -e -i(ioare o (oali)ie du-$ alta. A doua 1i du-$ Austerlit1 a tre/uit s$+'i re(unoas($ ne-utin)a. Atun(i a s-us el, ar$t&nd o .art$ a uro-eiJ 82tr&nge)i .arta asta, nu va *ai %i /un$ ti*- de 1e(e ani de a1i ,nainteW8 6n 1MO6 *uri de sur*ena; 'i a*$r$(iune, *ur*ur&ndJ 8O )ara *eaW ,n (e stare ,*i las )araW8 B""". 6n duelul dintre Pitt 'i Na-oleon, Pitt ,nvinsese -e *are, ,*-$ratul -e us(at. 2t$-&n -e Austria 'i Prusia, aliat (u Rusia, Na-oleon avea s$ ,n(er(e a(u* s$ ating$ ,n *od indire(t -uterea naval$ 'i (o*er(ial$ a Angliei, inter1i(&nd vaselor engle1e a((esul ,n -orturile (ontinentale. 3e(retului din 9erlin, (are -ro(la*a /lo(ada (ontinental$, An+ glia i+a re-li(at -rin Ordinele ,n #onsiliu 'i a o-rit ori(e (o*er) *ariti* (are nu tre(ea -rin -ro-riile sale -orturi, (.iar 'i (o*er)ul 2tatelor 5nite. M$surile a(estea au %ost, de o -arte 'i de alta, -ri(ina unor *ari su%erin)e. le au dus la un r$1/oi ,ntre Anglia 'i 2tatele 5nite ?1M1C@. uro-a nu se -utea li-si de -rodusele engle1e'ti 'i (oloniale, (ontra/anda se des%$'ura -e s(ar$ universal$ 'i -ro%iturile erau at&t de *ari ,n(&t (ele *ai as-re -ede-se n+au -utut s+o st$vileas($. 6*-$ratul ,nsu'i a tre/uit s$ i*-orte -rin %raud$ *antale *ilitare destinate Marii Ar*ate. "ndustriile (ontinentale, (a de -ild$ (ea de /u*/a(, (are aveau nevoie de *aterii -ri*e aduse din alte )$ri s+au v$1ut ruinate ,n %olosul (on(uren)ei engle1e. 6n s(.i*/ Anglia su%erea de o (ri1$ industrial$ 'i (o*er(ial$. uro-a, li-sit$ de -roduse (u (are se o/i'nuise ?tutun, 1a.$r@, ,n(ear($ s$ le (ultive ea ,ns$'i. Sa.$rul din s%e(l$ a ,nlo(uit -e (el din -lanta)iile Antilelor, adu(&nd i*ense -agu/e (oloniilor /ritani(e. 6n 1M1O+1M11 Anglia a %ost /&ntuit$ de un 'o*a; de -ro-or)ii grave 'i au avut lo( r$s(oale (are a*enin)au s$ ia -ro-or)ii. 3a($ )arul n+ar %i ru-t ,n 1M11 siste*ul (ontinental, -oate ($ Angliei i+ar %i a;uns (u)itul la os. B">. 3ar /lo(ada (ontinental$ a adus du-$ ea ($derea lui Na-oleon, -entru ($ l+a (onstr&ns -e ,*-$rat, (are voia -a(e, s$ (ontinue r$1/oiul. 6n(er(&nd s$ atrag$ 2-ania la reali1area -lanurilor sale, a g$sit o )ar$ de lu-t$tori de gueril$ 86n (are o *are ar*at$ *urea de %oa*e, 'i o *i($ ar*at$ se l$sa /$tut$8. 6n Portugalia, )ar$ util$ Angliei (a -un(t de de/ar(are ,n uro-a, sosir$ tru-e engle1e su/ (o*anda lui GellesleH ?du-$ 1MOL lord Gellington@169, silindu+i -e %ran(e1i s$ se (on(entre1e, (eea (e, ,ntr+o ase*enea )ar$, tre/uia s$ du($ la -ieirea ori($rui (u(eritor. 3e %ie(are dat$ (&nd 2oult 'i 2u(.et17O se vedeau o/liga)i, -entru a re1ista lui Gellington, s$ -$r$seas($ o -rovin(ie s-aniol$, a(easta se r$s(ula. Mare'alii ,*-$ratului au reu'it s$+l ,*-ing$ -e Gellington din(olo de linia de a-$rare de la Torres >edras. 3ar el a 'tiut s$ %oloseas($ ,*-re;ur$rile 'i, -rintr+o re*ar(a/il$ utili1are a ar*elor de %o(, -rin (rearea unui vast (&*- de tragere, re1ist$ vi(torios -e a(ea linie. Ta(ti(a lui Gellington (onsta ,ntr+o de%ensiv$ a(tiv$. Arosul tru-elor o(u-a o -o1i)ie a(o-erit$= nu*ai tr$g$torii, ,n avan-osturi, st$teau ,n a'te-tarea (oloanelor ina*i(e. 2ir 4o.n Moore instruise -e (&*-ul de la 2.orn(li%%e unele regi*ente engle1e ,n ta(ti(a lu-telor 8de linie8= a(este tru-e au ,nvins la 3usa(o, la 2ala*an(a 'i *ai t&r1iu la Gaterloo. 6n 1M1F 2-ania era -ierdut$ -entru Na-oleon. 6n a(ela'i ti*%usese nevoit s$ ata(e Rusia, (are re%u1a 'i ea s$ *en)in$ /lo(ada. Ii au -ierit a(olo (ei
169 17O

"ne0a(tJ titlul de lord Gellington i s+a (on%erit ,n 1MO9. Aenerali ai lui Na-oleon.

*ai /uni solda)i ai s$i. #u a;utorul su/ven)iilor engle1e, Rusia, Prusia 'i Austria, du-$ /$t$lia de la !ei-1ig ?o(to*/rie 1M1E@, ,l res-inser$ -&n$ ,n <ran)a, unde ,*-$ratul, ,n -o%ida ui*itoarelor su((ese ale (a*-aniei de -e solul %ran(e1, s+a v$1ut -&n$ la s%&r'it (onstr&ns s$ a/di(e ?1M1F@. 6n ti*- (e alia)ii dis(utau la #ongresul de la >iena soarta <ran)ei, Na-oleon, (are %usese doar e0ilat -e insula l/a, se ,ntoarse, ,i alung$ %$r$ lu-t$ -e 9our/oni 'i -orni un *ar' asu-ra 9ru0elles+ului. Gellington, (u o *i($ ar*at$ anglo+ger*an$, ,l ,nvinse la Gaterloo ?1M1L@. B>. 9$t$lia de la Gaterloo re-re1enta ,n%r&ngerea revolu)iei ,nar*ate. 3e'i Na-oleon se ($s$torise (u o ar.idu(es$, nu %usese ni(iodat$ (onsiderat de 8/unii s$i %ra)i, ,*-$ra)ii 'i regii8, de(&t un -eri(ulos aventurier. 2(o-ul suveranilor Rusiei, Austriei 'i Prusiei la #ongresul de la >iena a %ost s$ ,n(on;oare (u o /arier$ de state+ta*-on na)iunea (are le -rodusese at&tea te*eri. i %ondar$ un regat al N$rilor de 4os ?Olanda+9elgia@, (are dur$ -&n$ ,n 1MEO= ,n(redin)ar$ Prusiei -a1a *alului st&ng al Rinului= -a1a %rontierei Al-ilor reveni regatului Pie*ontului 'i al 2ardiniei, iar a "taliei de nord Austriei. TalleHrand, (are se str$duia s$ li*ite1e sa(ri%i(iile <ran)ei, a g$sit un s-ri;in destul de nea'te-tat ,n -ersoana -leni-oten)iarului engle1J #astlereag.. Anglia, o dat$ *ai *ult, -entru a *en)ine e(.ili/rul -uterii, lua -arte ,nvinsului, du-$ vi(toria unei (oali)ii -e (are ea o ani*ase. a nu voia (a <ran)a s$ %ie -rea sla/$, ni(i Rusia -rea -uterni($= ea nu era, (a -uterile (entrale, ,ntr+o -ani($ -rovo(at$ de s-iritul de (onservare= o/)inuse (e voiaJ Malta, #a-ul 9unei 2-eran)e, #eHlonul 'i, *ai ales, ,l do/or&se -e o*ul (are i+a re1istat 'i (are a ,n(er(at s$ o/)in$ .ege*onia asu-ra uro-ei= era satis%$(ut$. Totu'i, nu l+a tratat (u genero1itate -e Na-oleon, (are, du-$ a doua a/di(are, venise 8s$ se a'e1e la vatra (elui *ai no/il dintre ina*i(ii s$i8, 'i l+a l$sat -&n$ la *oarte -e insula 2%&nta lena, ,ntr+o stare de s$r$(ie de*n$ de *il$. A(east$ (o*-ortare li-sit$ de no/le)e a -rovo(at -rotestele a nu*ero'i engle1i, -rintre (are 'i 9Hron. B>". !i/erat de te*erile sale, guvernul engle1 s+ar %i de1interesat /u(uros de (ontinent. 3ar n+a -utut. 2e %or*ase o aso(ia)ie a na)iunilor vi(torioase -entru *en)inerea -$(ii de la >iena 'i a -rin(i-iului legiti*it$)ii. Anglia se v$1u silit$, ,*-otriva dorin)ei sale, s$ %a($ -arte din a(east$ 2%&nt$ Alian)$. 3ar nu du-$ *ult$ vre*e intr$ ,n (on%li(t (u -artenerii s$i. 6n (e -rive'te o-era #ongresului de la >iena, de'i a durat *ai *ult de(&t o/i'nuies( s$ dure1e ase*enea edi%i(ii di-lo*ati(e, era destinat$ s$ se destra*e ,n (ursul se(olului al BlB+lea. Nego(iatorii de la >iena au )inut sea*a de dou$ idei (are le -$reau esen)ialeJ legiti*itatea 'i e(.ili/rul euro-ean. Negli;aser$ senti*entele na)ionale, a ($ror %or)$ (res(&nd$ avea, du-$ -atru1e(i de ani, s$ arun(e ,n aer ,ntreg e'a%oda;ul (l$dit de ei.

VIII

REVOLUIA AGRICOL I INDUSTRIAL ". 6n se(olul al Bl>+lea, (iu*a neagr$, redu(&nd ,n *od /rus( -o-ula)ia Angliei (u o trei*e, %avori1ase, se -are, e*an(i-area )$ranilor 'i divi1area e0-loat$rilor agri(ole= ,n a doua ;u*$tate a se(olului al B>"""+lea, o su/it$ (re'tere a -o-ula)iei a adus (u sine, di*-otriv$, o re(rudes(en)$ a -ro-riet$)ilor 8,*-re;*uite8. Prin 17OO nu*$rul lo(uito+ rilor Angliei %usese evaluat la (in(i *ilioane 'i ;u*$tate= -&n$ ,n 17LO a(east$ (i%r$ a (res(ut %oarte ,n(et, a-oi, deodat$, nu*ai ,n ti*-ul do*niei lui Aeorge al """+lea, s+a du/lat, ating&nd ,n 1MC1 (i%ra de -ais-re1e(e *ilioane. #au1ele *$ririi -o-ula)iei au %ost *ulti-le. 3e1voltarea ra-id$ a industriei, asigur&nd 'i %olosirea (o-iilor ?'i, din ne%eri(ire, (.iar 'i a (elor *ai *i(i dintre ei@, a ,n(ura;at %a*iliile s$ra(e s$ se ,n*ul)eas($, iar *utarea lu(r$torilor de la )ar$ la ora' i+a ,ng.esuit ,n (ase -rea *i(i, su-ra-o-ulate, ,n (are senti*entele tradi)ionale de -udoare 'i re)inere au sl$/it. 6n ti*- (e se *$rea nu*$rul na'terilor, -rogresele *edi(inii *i('orau -e (el al de(eselor. 2e ter*inase (u ,ntinsele e-ide*ii (are se(erau dintr+o lovitur$ o trei*e din lo(uitorii !ondrei= (o-iii 'i *a*ele erau *ai /ine ,ngri;i)i ,n *o*entul na'terii= ,n (ea *ai *are -arte a ora'elor s+au des(.is s-itale. Pentru o -o-ula)ie *ai *are era nevoie 'i de *ai *ult$ .ran$. 3e unde ne(esitatea e0tinderii su-ra%e)elor (ultivate 'i a veniturilor sigure -entru -ro-rietarii de -$*&nt. "". 3e -ros-eritatea agri(ulturii aveau s$ -ro%ite nu*ai *arii landlor0i. Ori(e guvernare %avori1ea1$ anu*ite interese e(ono*i(e. 3inastia Tudor ,i sus)inuse -e negustori. #arol al ""+lea asigurase -re-onderen)a gentilo*ilor de la )ar$, ($rora le datora ,ntoar(erea sa. Parla*entele din se(olul al B>"""+lea au %ost al($tuite din *ari seniori 'i s@uire,i, 'i legile -e (are le+au votat nu -rea erau %avora/ile -o-ula)iei s$te'ti. Arenda'ii (u (ontra(te de lung$ durat$ se v$1ur$ ,nlo(ui)i (u *i(i arenda'i, la (are se -utea renun)a ori(&nd, d&ndu+li+se un -reavi1 de 'ase luni. Toate redeven)ele %un(iare %ur$ *a;orate. Pentru a deveni *agistrat, -entru a ($-$ta un grad ,n *ili)ia (o*itatului, -entru a o/)ine dre-tul de a v&na, tre/uia s$ %ii *ai /ogat de(&t ,nainte. >e(.ilor institu)ii -o-ulare ale -aro.iei li se su/stituir$ institu)ii ale (o*itatului, (u (ara(ter aristo(rati(. 6n ti*-ul re+ volu)iei %ran(e1e, ;ude($torii de -a(e devenir$ *ai severi. 6n s%&r'it, *arii -ro-rietari %ur$ is-iti)i s$ se serveas($ de -uterea lor -oliti($ 'i ad*inistrativ$ -entru a+'i rotun;i do*eniile 'i au reu'it (u at&t *ai u'or (u (&t interesele lor -ersonale -$reau a (oin(ide (u interesul na)ional. """. #&*-urile (o*une, ,n($ %oarte nu*eroase ,n 17LO, (onstituiau ,ntr+adev$r o *etod$ de e0-loatare %oarte -ri*itiv$. 5n agri(ultor negli;ent (are nu distrugea /uruienile %$(ea inutil$ *un(a (elorlal)i. N$ranul ,'i -etre(ea toat$ vre*ea alerg&nd de la o -ar(el$ la alta. <olosirea ,ngr$'$*intelor 'i a *arnei era ,ngreuiat$ de %a-tul ($ de)in$torii -ar(elelor nu aveau /ani (a s$ (u*-ere a(este -roduse noi. Totu'i, ,n Olanda, ,n <ran)a se n$'tea o agri(ultur$ 'tiin)i%i($, -e (are oa*eni (a 4et.ro Tull 'i lordul ToRns.end o r$s-&ndeau ,n Anglia. !ordul ToRns.end, -$r$sind via)a -oliti($, deveni un savant ,n agri(ultur$. 6n lo( s$ lase, la %ie(are al treilea an, ogoarele ,n -&rloag$, a alternat

r$d$(inile -ivotante ?na-, s%e(l$@ (u (ereale 'i %,ne)e arti%i(iale ?s-ar(et$, tri%oi@, -reg$tindu+'i ast%el re1erve -entru .rana ani*alelor ,n ti*-ul iernii. N$ranii d$deau din u*eriJ 85n gentilo* ,'i -oate ,ng$dui s$ se*ene tri%oiW 3ar noi (u (e+o s$ -l$ti* arendaD8 N$ranii, ,ns$, se ,n'elau 'i *etoda (ea *ai -rodu(tiv$ avea s$ /iruie. #o:e din Nor%ol:, agri(ultor ilustru al ($rui do*eniu *odel atr$gea ($l$tori din ,ntreaga uro-$, reu'ea -rintr+o -rudent$ %olosire a ,ngr$'$*intelor s$ (ultive gr&u -e terenuri -&n$ atun(i sterile. 9a:eRell a*eliora rasele de vite, (a-re, oi. Prev$1&nd ($ nevoia de (arne avea s$ (reas($ o dat$ (u *$rirea -o-ula)iei, ($uta s$ -rodu($ ] ,n lo(ul ani*alelor (u -i(ioare lungi, (are %useser$ %olositoare -e vre*ea (&nd Anglia nu era de(&t *la'tini, .&rtoa-e 'i s-ini ] rase /ogate ,n (arne. 6ntr+o e-o($ avid$ de 'tiin)$ 'i de lu(ruri noi, e0-erien)ele a(estea a*u1au. #ultivarea -$*&ntului 'i (re'terea ani*alelor a %ost la *od$ de+a lungul ,ntregului se(ol al B>"""+lea. 6*/og$)i)ii ,'i -lasau /anii ,n terenuri. Medi(i, -astori, oa*eni ai legii, (u* aveau oare(are r$ga1, se %$(eau %er*ieri. 8Tri/ul %er*ierilor ] s-une Poung171 ] e %or*at a(u* din toate (lasele, de la du(e -&n$ la u(eni(8. ">. !a ,n(e-utul se(olului al B>"""+lea, -$*&nturile (o*une, -$*&nturile ,n -aragin$, /$r$ganele a(o-ereau ,n($ i*ense su-ra%e)e. 2u/ do*nia lui Aeorge al """+lea, *arii -ro-rietari se str$duir$ s$+i (onving$ -e 8de)in$torii8 -$*&nturilor lor s$+'i ,*+-re;*uias($ (&*-urile. i ,n'i'i do/&ndir$ ,n (ursul o-era)iei nu nu*ai -$*&nturi arate, (i 'i o -arte din 8(o**ons8. A(easta se %$(u -rin a(te 8-arti(ulare8 ale -arla*entului. 6n ti*-ul do*niei lui Aeorge al """+lea, E.ELF de ase*enea a(te %ur$ tre+ (ute -rin -arla*ent 'i (ir(a -atru *ilioane de a(ri devenir$ dis-oni/ili -entru noile *etode de (ultur$. ra su%i(ient, -entru a o/)ine (a -arla*entul s$ vote1e un ast%el de a(t, (a (ererea s$ %i %ost sus)inut$ de trei -$tri*i din nu*$rul -ro-rietarilor unei -aro.ii. 3ar (ele trei -$tri*i erau so(otite ,n su-ra%e)e, 'i nu (a nu*$r de -ersoane, ,n a'a %el ,n(&t, ,n *ulte -aro.ii, s@uire, ul (onstituie el singur *a;oritatea. Pentru *ai *ult$ de(en)$ se *ai al$turau (&)iva *ari -ro-rietari, se de-unea o (erere ,n -arla*ent, 'i )$ranii a%lau ($ -$*&nturile lor (o*unale %useser$ su-ri*ate %$r$ s$ %i %ost *$(ar ,ntre/a)i. 6*-re;*uirile (enclosures) ,ng$duir$ al($tuirea unor *ari %er*e -rin gru-area -$*&nturilor, ado-tarea de *etode 'tiin)i%i(e 'i o -rodu()ie in%init *ai *are. Anglia deveni unul din gr&narele uro-ei. 3ar )$ranii s$ra(i su%erir$ a*arni( din (au1a a(estei s-olieri. 3is-ari)ia -$*&nturilor (o*une ,i li-sea de (ol)ul de -$'une, (are le ,ng$duise s$ )in$ o va($, 'i de (ol)ul de -$dure, ,n (are -or(ii lor g$seau g.ind$ 'i de unde luau le*ne -entru /u($t$rie 'i ,n($l1it. i ,'i -ierdur$ (ura;ul, ,n(etar$ s$ *ai *un(eas($ (u tragere de ini*$, se l$sar$ ,n voia tr&nd$viei, a /e)iei sau *igrar$ s-re ora'ele din nord, unde noile industrii ($utau *&n$ de lu(ru. Atun(i %u a/rogat$ e0(elenta lege a lisa/etei (are inter1i(ea s$ se (onstruias($ vreo ($su)$ la )ar$ %$r$ s$ i se lase (el -u)in -atru a(ri de gr$din$. A(east$ a/rogare a ,ng$duit de1voltarea slums+urilor, a(ele (artiere de (o(ioa/e (are aveau s$ de1onore1e -&n$ ,n se(olul al BB+lea *arile ora'e engle1e. >. 6n alte vre*uri yeoman, ul s+ar %i o-us 'i s+ar %i ag$)at de -$*&ntul lui. 3ar, ,n a%ar$ de ora'e, ,l atr$geau 'i (oloniile. 6ntre 17FO 'i 176E Anglia o/)inuse (ea *ai *are -arte din teritoriul (olonial %ran(e1. #anada, -u)in -o-ulat$, 'i (oloniile a*eri(ane, %oarte
1"1

.rthur Toung 1"31\1#'?& [ renumit agronom englez.

-ros-ere, o%ereau un a1il %er*ierilor (ura;o'i. #ei r$*a'i intrar$ ,n slu;/a landlor0, ilor. #o//ett17C a o/servat ($ ,n 1MC1, -e tot ,ntinsul Angliei, se *ai g$sea nu*ai (&te o singur$ %er*$ a(olo unde ,nainte %useser$ trei. 6n 1MC6 el notea1$ ($, ,ntr+un sat oare(are, din -ais-re1e(e %er*e nu *ai r$*$sese de(&t una. #uv&ntul yeoman tinde s$ dis-ar$. 86n se(olul al B>+lea, (uv&ntul a(esta dese*nase 'i -e -ro-rietarul inde-endent 'i -e %er*ierul (are ia (u arend$ -$*&ntul= ,n se(olul al B>"""+lea, di*-otriv$, (uv&ntul %er*ieri dese*nea1$ 'i -e unii 'i -e al)ii, ,ntreaga (las$ %iind (ara(teri1at$ -rin de-enden)a sa %a)$ de gentry6. 3e-enden)$ (are *ai t&r1iu devine i*ita)ie. Marele %er*ier din 1MCO nu *ai este -ri*ul dintre *un(itorii s$i, (i un /og$ta' (are vrea s$ du($ traiul unui gentleman 'i s$ se du($ la v&n$toare (u gona(i. 8#&nd %er*ierii devin gentlemeni, *un(itorii lor devin s(lavi8, s(rie #o//ett. 6n ti*-ul r$1/oaielor na-oleoniene, -re)urile ridi(ate ale -roduselor agri(ole *ai ,ng$duiau *i(ilor %er*ieri (are+'i -utuser$ salva inde-enden)a s$ tr$ias($. Gaterloo le+a dat lovitura de gra)ie 'i a dus la dis-ari)ia a-roa-e (o*-let$ a (lasei *i;lo(ii rurale, (are (onstituise at&ta vre*e %or)a *ilitar$ 'i *oral$ a Angliei. >". #&t des-re *un(itorul agri(ol, la ,n(e-utul se(olului al BlB+lea tr$ia ,n *i1erie. 2alariile (res(user$ *ai ,n(et de(&t -re)urile. Odinioar$ %ie(are sat 'i a-roa-e %ie(are (as$ -utea tr$i ,n (ir(uit ,n(.is. O dat$ (u de1voltarea *arii industrii, *e'te'ugarii satelor dis-$rur$. #ur&nd se vor vedea %er*ieri (are vor re%u1a nu nu*ai s$ dea, dar s$ 'i v&nd$ gr&u salaria)ilor lor agri(oli. 3ivor)ul dintre -rodu()ie 'i -rodu($tori va (rea o e(ono*ie a/stra(t$, (u totul ne(unos(ut$ ,n evul *ediu 'i (are va %avori1a a-ari)ia (elei *ai ,ngro1itoare s$r$(ii. #ei *ai /uni *agistra)i au ,n(er(at s$ re*edie1e a(east$ situa)ie, a-li(&nd (u *ai *ult$ genero1itate legea s$ra(ilor, dar /unele lor inten)ii au avut ur*$ri ,n%ri(o'$toare. 6n 179F, un gru- de ;ude($tori de -a(e ,ntruni)i la 2-een.a*land au de(is s$ %i0e1e o su*$ (are s$ %ie (onsiderat$ (a un *ini*u* ne(esar -entru traiul unei %a*ilii. A(east$ su*$ tre/uia s$ %ie e(.ivalentul a dou$1e(i 'i 'ase de livre de -&ine -e s$-t$*&n$ -entru %ie(are /$r/at adult, -lus (&te treis-re1e(e livre -entru %e*eie 'i -entru %ie(are (o-il. 3a($ salariul (a-ului de %a*ilie nu atingea a(est *ini*u*, tre/uia s$ %ie (o*-letat -rintr+o alo(a)ie %urni1at$ de %ie(are -aro.ie su/ %or*a unui i*-o1it -entru s$ra(i (rates). #onse(in)ele i*ediate ale a(estor *$suri au %ost vredni(e de -l&nsJ -ro-rietarii 'i arenda'ii au g$sit *un(itori gata s$ le lu(re1e -entru ni'te salarii in%i*e, 'tiind ($ salariile erau (o*-letate de (o*un$= *i(ii %er*ieri, (are nu lu(rau de(&t (u *e*/rii %a*iliei, au %ost ruina)i de (on(uren)a a(estor lu(r$tori nevoia'i, -e (are tre/uiau s$+i ,ntre)in$ (.iar ei, ,n (alitatea lor de (ontri/ua/ili. 2iste*ul 2-een.a*land a avut (a ur*are trans%or*area -o-ula)iei rurale a )$rii ] 8vesela Anglie8 de odinioar$ ] ,ntr+o *as$ de ne+ noro(i)i .r$ni)i ?dar -rost .r$ni)i@ din *ila -u/li($. >"". O dat$ (u *area agri(ultur$ s+a de1voltat 'i *area industrie. Revolu)ia industrial$ n+a %ost, (a o revolu)ie -oliti($, un 'ir de eveni*ente (are se (on(entrea1$ ,ntr+un ti*- destul de s(urt, (i o trans%or*are ] *ai ,nt&i lent$, a-oi, ,ntre 176O 'i 1M1L, *ai ra-id$ ] a e(ono*iei. 3is-ari)ia siste*ului ghildelor a ,n(e-ut (u de1voltarea (a-ita+ lis*ului, adi($ e0-loatarea de ($tre un antre-renor a *un(ii (ole(tive. A(east$ tendin)$
1"'

Iilliam =obbett 1"!'\1#/%& [ publicist i om politic radical.

s-re ,ntre-rinderea *are a %ost a((elerat$ ,n se(olul al B>"""+lea -rin (re'terea nu*$rului de (onsu*atori ,n Anglia, -rin des(.iderea de -ie)e noi ?,ndeose/i a -ie)elor (oloniilor a*eri(ane@ 'i -rin inven)iile *e(ani(e. 6n industria te0til$, suvei(a 1/ur$toare, inventat$ ,n 17EE, *$ri -rodu()ia de )es$turi 'i nevoia de %ire. P&n$ atun(i l&na %usese toars$ la do*i(iliu de nevasta 'i %ii(ele )es$torului. ?3e a(eea, ,n engle1$, %ata /$tr&n$ se nu*e'te spinster, tor($toare.@ Pentru a satis%a(e nevoile *ai *ari ale )es$torilor, Hargreaves, Ar:Rrig.t, #ro*-ton reu'ir$ s$ -un$ ,n *i'(are (on(o*itent 1e(e %usuri 'i a-oi o sut$, -e (are le su-raveg.ea un singur *un(itor, av&nd (&teva a;utoare -entru legarea %irelor. Ii ast%el, %ilatura reali1a o -rodu(tivitate *ult *ai *are de(&t )es$toria. "nventarea r$1/oaielor *e(ani(e de )esut r$s-undea to(*ai a(estei noi ne(esit$)i. A-oi *a'ina (u a/uri a ,nlo(uit %or)a oa*enilor sau a r&urilor 'i *inele de ($r/uni au devenit -rin(i-ala /og$)ie a )$rii. <ran)a, (are ,n a(east$ lu-t$ -entru (u(erirea -ie)elor -utea s$ %ie o rival$ %eri(it$ a Angliei, s+a v$1ut tras$ ,na-oi ,n *o*entul (el *ai (riti(J a) de v$*ile sale interne= b) de li-sa de ($r/une ?,n 1MFL <ran)a nu -rodu(ea de(&t (in(i *ilioane de tone, %a)$ de trei1e(i 'i (in(i de *ilioane -roduse ,n Anglia@= c) a-oi de r$1/oaiele na-oleoniene 'i de /lo(ada (are a li-sit+o de /u*/a(. Noua industrie de /u*/a( a devenit o industrie -ur engle1eas($. 6n 17MF Anglia (onsu*a -atru *ilioane de livre de /u*/a(= ,n 1MEE, trei sute de *ilioane. 6nlo(uirea, ,n *etalurgie, a ($r/unelui de le*n (u .uila a avut dre-t (onse(in)$ *utarea *arilor u1ine din sud, -atria -$durilor, ,n nord, -atria *inelor. >""". Marea agri(ultur$ 'i *area industrie i*-uneau a*eliorarea *i;loa(elor de trans-ort. 6n se(olul al B>"""+lea, ,ntr+o /un$ -arte a )$rii nu se -utea (ir(ula ,n($ de(&t ($lare. 2tarea -roast$ a dru*urilor se datora %a-tului ($ %ie(are -aro.ie r$*$sese, (a ,n evul *ediu, r$s-un1$toare -entru ($ile sale de a((es. Autono*ia lo(al$, util$ alt$dat$, -riva Anglia de o re)ea de dru*uri, re)ea (u (are <ran)a, de -ild$, era ,n1estrat$, deoare(e %usese (on(e-ut$ 'i reali1at$ de o ad*inistra)ie (entral$. 6n(e-&nd din 176O, siste*ul dru*urilor (u ta0e de tre(ere (turnpike roads) (on(esionate unor trusturi17E (are, -entru a+'i re(u-era (.eltuielile, aveau dre-tul ?(u* se %a(e ast$1i la intrarea -e anu*ite autostr$1i@ s$+i su-un$ la -lat$ -e ($l$tori a dat totu'i destul de /une re1ultate. 3ar a/ia din 1M1L arta de a (onstrui dru*uri a %$(ut reale -rogrese. Ma(Ada*, inginer s(o)ian, a avut ideea s$ a(o-ere dru*urile (u un ,nveli' -rote(tor i*-er*ea/il. >ite1a diligen)elor 'i a -o'talioanelor (coaches), *ul)u*it$ lui, a tre(ut de la -atru *ile -e or$ la 'a-te, a-oi la 1e(e. >ite1ele a(estea o/oseau (aii, (are erau %oarte *ult %olosi)i atun(i. Hanuri -l$(ute, (u %ir*e -i(tate, se ridi(ar$ de+a lungul dru*urilor. 6n 1ME1, anul a-ogeului -o'talioanelor, erau %olosi)i o sut$ (in(i1e(i de *ii de (ai -e trasee (e ,nsu*au trei *ii de *ile. ?3e atun(i, ,ns$, au ,n(e-ut s$ se de1volte ($ile %erate, 'i -o'talioanele au intrat -e -anta de(linului.@ 3e ase*enea, la s%&r'itul se(olului al B>"""+lea nordul )$rii 'i (o*itatele (entrale au %ost ,*-&n1ite de (anale destinate trans-ortului ($r/unelui. Tot atun(i s+au de1voltat 'i institu)iile au0iliare ale (o*er)uluiJ /$n(ile 'i so(iet$)ile de asigurare. 6n (a%eneaua (co**ee house) lui dRard !loHd, (&)iva in'i ,'i luaser$ o/i(eiul,
17E

Ter*en *oderni1at, a-li(at de autor unor aso(ia)ii (are, (.iar da($ de *ari -ro-or)ii, nu se a-ro-ie de rolul 'i di*ensiunile 8trusturilor8 ,n a((e-)iunea real$, (onte*-oran$, a (uv&ntului.

,n(e-&nd de -rin 16M9, s$ se adune 'i s$ o%ere ar*atorilor asigur$ri (ontra ris(urilor -e *are. "nstitu)ia a(easta avea s$ devin$ (ea *ai *are so(ietate de asigur$ri din lu*e, dar, ,n virtutea o/i'nuitului (onservatoris* engle1es(, a (ontinuat -&n$ nu de*ult s$ -oarte denu*irea de Lloyd9s o**ee 7ouse. "B. Revolu)ia industrial$ -reg$tea 'i %$(ea ne(esar$ o revolu)ie -oliti($. 2atele dis-$reau= ora'ele se *$reau. !iver-ool, (are de la (ei F OOO de lo(uitori din 16ML a;unsese la FO OOO ,n 176O, avea s$ ating$ (i%ra de L17 OOO ,n 1M91 'i MOE OOO ,n 19E6= Man(.ester, de la 6 OOO ,n 16ML, a a;uns la FO OOO ,n 176O, la 9E OOO ,n 1MO1, la LOL OOO ,n 1M91 'i la MOO OOO ,n 19E6. Harta -oliti($ a )$rii nu *ai (oin(idea (u .arta sa de*ogra%i($. Nordul, odinioar$ -u)in -o-ulat, ia(o/it 'i (atoli(, era ,n)esat a(u* de *ineri 'i )es$tori radi(ali. 3e1voltarea *arii industrii a dat na'tere la dou$ (lase noiJ a *anu%a(turierilor /oga)i, a ($ror avere, -ro-or)ional$ (u e0tinderea noilor -ie)e, devenise egal$ (u a(eea a *arilor seniori rurali 'i (are aveau s$ revendi(e -artea lor de in%luen)$= 'i a(eea a *un(itorilor din ora'e, (u totul deose/i)i de %o'tii *e'te'ugari de la )ar$, *ai a((esi/ili agitatorilor, deoare(e erau gru-a)i *ai *ul)i la un lo(, 'i (are, (on'tien)i de %or)a lor, erau gata s$ revendi(e -uterea -oliti($. 6ntre a(este 8dou$ na)iuni8, e(ono*ia -oliti($ la *od$ trasase o %rontier$ de netre(ut. B. Ori(e *are s(.i*/are so(ial$ ,'i g$se'te teoreti(ienii ei, (are i*aginea1$ (au1e -er*anente -entru a e0-li(a e%e(te tre($toare. Teoreti(ianul revolu)iei industriale din Anglia a %ost Ada* 2*it.. "ns-ir&ndu+se din %i1io(ra)ii %ran(e1i, a(est -ro%esor din AlasgoR a s(ris !og(1ia na1iunilor, (arte (are a devenit ti*- de *ai /ine de un se(ol 9i/lia e(ono*i'tilor. l -redi(a a(el 8laisser %aire8, li/era (on(uren)$, ,n(rederea ,n *i'($rile s-ontane ale e(ono*iei. 6n o(.ii lui 2*it. 'i a dis(i-olilor s$i, un 3u*ne1eu /ine%$($tor a reglat ast%el universul ,n(&t li/erul ;o( al legilor naturale asigur$ (ea *ai *are %eri(ire -entru (el *ai *are nu*$r de oa*eni. -osi/il (a li/ertatea s$ %ie (au1a unor su%erin)e te*-orare, dar e(.ili/rul se va resta/ili ,n *od auto*at. A(east$ teorie avea s$ lini'teas($ s(ru-ulele (elor /oga)i, %$(&nd din *i1erie 'i 'o*a; re*edii %ire'ti 'i divine. a nu sea*$n$ ni(i (u do(trina evului *ediu, at&t de stri*t (or-oratist$, ni(i (u a(eea a se(olului al B>""+lea, (are avea un (ara(ter *er(antilist. Mer(antili'tii (redeau ($ -ros-eritatea unui stat se *$soar$ -rin /alan)a -o1itiv$ a (o*er)ului s$u e0terior. 2tatul, ,n siste*ul *er(antilist, tre/uia s$ intervin$ ne,n(etat -entru a %avori1a /alan)a (o*er(ial$ ?a(estei do(trine ,i datorea1$ Anglia -ierderea (oloniilor a*eri(ane@. 6n se(olul al BlB+lea *er(antilis*ul este dis(reditat= triu*%$ li/eralis*ul e(ono*i(, deoare(e (onvine unei -erioade de e0-ansiune, o%erind o -ia)$ %ie($rui -rodu($tor nou. l va deveni -ri*e;dios ,ndat$ (e -ie)ele /ra)elor de *un($ sau a(elea ale -rodu()iei vor %i saturate. Atun(i li/era (on(uren)$ va da na'tere unor ra(ile evidente 'i se va vedea (u* ,n(e-e ,n Anglia, (a ,n tot restul lu*ii o((identale, un re%lu0 -rote()ionist, etatist 'i autar.i(, (are i+ar %i *irat -este *$sur$ -e [uesnaH 'i Ada* 2*it..

IX

REVOLUIA SENTIMENTAL ". 82-iritul se(olului al B>"""+lea (onsta ,n ordine 'i unitate= era des$v&r'it= era si*-lu. !iteratura 'i arta sa (onstituie li*/a;ul unei so(iet$)i de /$r/a)i 'i %e*ei (are se *i'(au ,n$untrul unui singur siste* de idei, (are se ,n)elegeau unii -e al)ii 'i (are nu erau (.inui)i de ni(i o -ro/le*$ angoasant$ sau tul/ur$toare... #lasi(ii al($tuiau %ran(*asoneria lor8. 2+a v$1ut la ti*-ul s$u ($ a(east$ des(riere, destul de a((e-tat$ ,n general, nu de1v$luie de(&t su-er%i(ial ideile 'i *oravurile. Nu -are verosi*il (a s-iritele u*ane s$ nu %i %ost tul/urate de ni(i o -ro/le*$ angoasant$. 3e'i Ai//on 'i 4o.nson sunt adev$rate s-irite ale se(olului al B>"""+lea, -asiunile lor -ro%unde sunt %oarte violente= este adev$rat ($ ei se str$duie s$ ;usti%i(e a(este -asiuni -rin e0-li(a)ii ra)ionale 'i s$ dea ideilor lor o %or*$ (lasi($. 3ar e(.ili/rul intele(tual -e (are (ei *ai ,n)ele-)i dintre aristo(ra)i 'i /urg.e1i ,l ($utau atun(i, ,nto(*ai (a s(riitorii, nu -utea satis%a(e (lasele, *ult *ai nu*eroase, ($rora revolu)ia agri(ol$ 'i industrial$ le distrusese e(.ili/rul e(ono*i( 'i (are aveau nevoie de o (redin)$ religioas$ sau -oliti($ -entru a se sustrage insu-orta/ilei realit$)i. "". 9iseri(a angli(an$ era ea ,ns$'i -rea ra)ionalist$ -entru a satis%a(e su%letele ,n%o(ate 'i su%erinde. Teologii angli(ani ai se(olului al B>"""+lea se str$duiau ,nainte de toate s$ de*onstre1e ($ nu e0ist$ ni(i un *otiv de (on%li(t ,ntre religie 'i ra)iune. Providen)a a vrut (a *orala lui Hristos s$ %ie 'i (alea (ea *ai sigur$ de *&ntuire lu*eas($. Gillia* PaleH ?17FE^1MOE@, at&t de iu/it de -$rintele lui 2.elleH 'i de at&tea s-irite avide de (ertitudini lini'titoare 'i si*-le, este ti-ul a(elor %ilo1o%i o-ti*i'ti (are de*onstrea1$ e0isten)a lui 3u*ne1eu a'a (u* ar de*onstra ori(e teore*$ de geo*etrie. 9iseri(a angli(an$ devenise atun(i o /iseri($ 8de (las$8. -is(o-ii a-ar)ineau a-roa-e to)i %a*iliilor aristo(rati(e, R.ig sau torH, du-$ -artidul (are se a%la la -utere. #lerul su/altern era ales (&nd de rege, (&nd de s@uire+ul lo(al. 3in uns-re1e(e *ii de -aro.ii, (in(i *ii 'a-te sute erau la dis-o1i)ia 8-atronilor8. <ire'te ($ a(e'tia -ro-uneau oa*eni din *ediul lor so(ial 'i adesea din %a*ilia lorJ %ii, ne-o)i, veri. Pastorii angli(ani nu aveau nevoie s$ trea($ -rintr+un se*inar s-re a %i .irotonisi)i. #ea *ai u*il$ di-lo*$ din O0%ord sau #a*/ridge a;ungea. #ultura lor, da($ aveau vreuna, era *ai *ult (lasi($ de(&t (re'tin$. rau gentlemeni, (u gusturile 'i de%e(tele ] (a, de alt%el, 'i (u virtu)ile ] (lasei lor. Ni*eni nu era sur-rins da($ ,nt&lnea un -astor v&n$tor -asionat. 3eseori era ;ude($tor de -a(e 'i se a%la -e /an(a *agistra)ilor al$turi de un(.iul 'i verii s$i. Ast%el ar*atura religioas$ a )$rii su/linia 'i du/la ar*atur$ -oliti($. 6n una (a 'i ,n (ealalt$, (lasa *o'ierilor %or*a -rin(i-alul ele*ent. 9iseri(a Angliei se g$sea ast%el aso(iat$ (u -uterea lo(al$ a (laselor st$-&nitoare, dar -ierdea ori(e (onta(t (u (lasele -o-ulare. Mul)i re(tori17F /oga)i nu se a%lau la re'edin)a lorJ erau 8-luralistW8, adi($ titulari ai *ai *ultor venituri e(le1iasti(e 'i ,nlo(ui)i -retutindeni de vi(ari s$ra(i. 6n 1M1C, din uns-re1e(e *ii de titulari, 'ase *ii nu erau re1iden)i. #.iar 'i vi(arul se str$duia s$ du($ un trai de gentle*en 'i s$ intre ,n gra)iile s@uire+ului, (a s$+l aleag$ ,ntr+o 1i titular.

1"3

8itulari ai unor func*ii ecleziastice.

""". 3a($ religia 8/l&nd$ 'i ra)ional$8 a angli(anilor din se(olul al B>"""+lea (onvenea de *inune -$r)ii (elei *ai %eri(ite a na)iunii, ea nu adu(ea ni(i o .ran$ s-iritual$ *un(itorilor 'i )$ranilor, ,n$(ri)i 'i %r$*&nta)i de s$r$(ia lor. Revolu)ia agri(ol$ 'i revolu)ia industrial$ (reau un senti*ent de nedre-tate 'i de nesiguran)$. 5nor su%lete r$nite 'i ne%eri(ite, argu*entele ra)ionale (u -rivire la e0isten)a unui 3u*ne1eu a/stra(t nu le -uteau a;unge. 2e(tele disidente 'i non+(on%or*iste, *ai egalitare, (u(eriser$ odinioar$ *asele. 3ar, la ,n(e-utul se(olului al B>"""+lea, (ele trei ve(.i denu*iri ?-res/iterieni, inde-enden)i, -a-i'ti@ nu *ai s-uneau -rea *ult. Prigoana a)&)$ (redin)a= toleran)a o adoar*e. 3e'i *ai e0istau legi ,*-otriva disiden)ilor, ele nu *ai erau a-li(ate. 8#on%or*is* o(a1ional8 era tot (e li se (erea -entru a le ,ng$dui s$ %a($ -arte din (or-ora)ii 'i *uni(i-alit$)i. 3og*a (alvinist$ a -redestina)iei, religie ,ns-$i*&nt$toare (are+i *ar(ase at&t de -ro%und -e s(o)ieni, se atenuase ,n )ara a(easta a (o*-ro*isurilor. Mai e0istau, %$r$ ,ndoial$, (alvini'ti (onvin'i ,n Anglia, dar a(e'tia, %iind siguri ($ ei erau 8ale'ii8, nu %$(eau ni(i un %el de -ro1elitis*. ">. 8Posi/ilul este a-roa-e de ne(esar8. 3eoare(e e0istau nu*eroase su%lete ,n r&ndurile (laselor *i;lo(ii 'i s$ra(e (are aveau nevoie de o religie *ai ,n%l$($rat$ 'i deoare(e disiden)ii 'i angli(anii se dovediser$ la %el de ne-utin(io'i (a s$ satis%a($ a(east$ nevoie, tre/uia s$ se g$seas($ un o* (are s$ dea *aselor -o-ulare o ast%el de religie. A(est o* a %ost 4o.n GesleH. !a ,n(e-utul vie)ii sale %usese, la O0%ord, un angli(an tolerant, (are (onsidera (redin)a un (onsi*)$*&nt ra)ional. 3ar a(east$ do(trin$ nu+l satis%$(ea -e de-lin. 8Ra)iunea ,n(etea1$ oare vreodat$ s$ ra)ione1eD ] se ,ntre/a el. ] #u* -o)i %i sigur ($ ai g$sit ,n s%&r'it adev$rul 'i *&ntuireaD Oare n+a* -utea si*)i .arulD Pentru a+l do/&ndi, nu tre/uie s$+l ($ut$* (u *ai *ult$ ardoareD8 6n 17C6 O0%ordul a v$1ut (u sur-rindere (&)iva tineri ,n%iin)&nd un 7oly lub ?#lu/ al s%in)eniei@, ai ($rui *e*/ri -osteau, se rugau, ,i vi1itau -e s$ra(i, -redi(au ,n -lin$ strad$ 'i ,'i *$rturiseau unul altuia -$(atele. !u*ea 'i+a /$tut ;o( de GesleH 'i de -rietenii s$i, (are au %ost /ote1a)i 8*etodi'ti8. Pore(la a(easta avea s$ devin$ denu*irea unei /iseri(i (are nu*$r$ ast$1i *ilioane de (redin(io'i. 6n 1adar -$rintele lui GesleH, re(tor angli(an, l+a rugat -e %iul s$u s$ renun)e la ne/uniile lui 'i s$ %ie ur*a'ul s$u la -aro.ie, 4o.n GesleH se si*)ea (.e*at -entru o *isiune *ai ,nalt$J a(eea de a (onverti la (re'tinis* o lu*e (u-rins$ de *ole'eal$. >. Ti*- de (&)iva ani a avut o via)$ agitat$. Mai ,nt&i a -le(at (u %ratele s$u ,n (oloniile a*eri(ane. As(ult&ndu+i -ovestirile des-re nenoro(irile -rin (are a tre(ut, se -oate g.i(i ($ a %ost un te*-era*ent violent 'i sen1ual. Ardoarea -e (are 4o.n GesleH o -unea ,n (onvertirea unor %e*ei tinere 'i dr$gu)e )inea de (el *ai sin(er 1el religios, dar 'i de dorin)i %i1i(e, de (are, -oate, ni(i el nu+'i d$dea sea*$. #re'tinilor din (olonii nu le -l$(ea a(east$ religie agresiv$, -redi(ile a(estea -ersonale 'i a-rige. Res-ins de ei, GesleH tre/ui s$ se ,ntoar($ ,n Anglia. 6n($ nu+'i g$sise (alea. 8A* %ost ,n A*eri(a (a s$+i (onvertes( -e indieni, dar (ine *$ va (onverti -e *ineD8 Pe vas intr$ -entru -ri*a oar$ ,n (onta(t (u *e*/rii unei se(te ger*ane, 8%ra)ii *oravi817L, 'i (re1u ($ a g$sit la ei
17L

2e(t$ religioas$ %or*at$ ,n 9oe*ia -e la *i;lo(ul se(olului al B>+lea, (ontinu&nd tradi)iile .usitis*ului radi(al ?(urentul ta/orit@, dar ,ntr+un s-irit a((entuat *isti( 'i

(eea (e ($uta. A -le(at ,n Aer*ania s$ vi1ite1e (o*unit$)ile *orave, dar a so(otit (redin)a lor -rea senin$. 2u%letul lui GesleH avea nevoie de (eva *ai ,n%o(at. 6ntr+o 1i ?CF *ai 17EM@, ,ntr+un %el de revela)ie, ,ntrev$1u adev$rata (redin)$, (are este o leg$tur$ vie, 'i nu o o-era)ie a ra)iunii. Atun(i 'i+a dat sea*a ($ adev$rata sa *isiune era de a+i adu(e -e oa*eni ,n starea de trans$ 'i de (o*uniune total$ (u 3u*ne1eu. l a ,n(er(at *ai ,nt&i s$ -redi(e ,n /iseri($, dar violen)a sa nu le -l$(u e-is(o-ilor, (are+l alungar$ de la a*voanele (onsa(rate. 5nul dintre -rietenii s$i, G.ite%ield, l+a adus la 9ristol 'i a(olo, -entru -ri*a oar$, a -redi(at ,n aer li/er, ,n %a)a unui auditoriu -o-ular 'i a avut un e0traordinar su((es. >". Atun(i a ,n(e-ut -entru el o via)$ de adev$rat -redi(ator. #ei doi -rieteni, GesleH 'i G.ite%ield, vor/eau oa*enilor -e (&*-, ,n .a*/are, ,n *a.alalele *un(itore'ti. 4o.n GesleH singur a )inut -atru1e(i de *ii de -redi(i 'i a -ar(urs dou$ sute (in(i1e(i de *ii de *ile. !a ,n(e-ut a %ost uneori -rost -ri*it de *ul)i*ea ostil$= dar %oarte (ur&nd s+a r$s-&ndit 1vonul des-re ui*itoarele (onvertiri -e (are le %$(ea. "n%luen)a sa %i1i($ era sur-rin1$toare. 9$r/a)i 'i %e*ei tre*urau, le'inau, a-oi se tre1eau -$trun'i de s%&ntul du.. #&t des-re GesleH, ($l$torind -e ori(e vre*e, dor*ind -e a-u(ate, du(&nd o via)$ (are -e ori(ine altul l+ar %i u(is, ,'i -utea, ,n s%&r'it, st$-&ni un te*-era*ent *ai *ult de(&t o*enes(. #u* ,'i (on(e-ea el *isiuneaD Ar %i vrut s$ r$*&n$ ,n (adrul /iseri(ii angli(ane 'i s$+i in;e(te1e *ai *ult$ vigoare. 2e (redea un angli(an -er%e(t, dar (are+'i ,nde-linea datoria (eva *ai /ine de(&t (eilal)i. 3ar e-is(o-ii re1ona/ili 'i aristo(ra)i din 17LO nu -uteau s$ vad$ de(&t (u dis-re) 'i -li(tiseal$ a(ele *itinguri ,n aer li/er 'i a(ele *ul)i*i nervoase. Nu nu*ai ($ i+au ,n(.is lui GesleH u'ile /iseri(ilor, dar au re%u1at s$+'i asu*e -redi(ile lui 'i s$+i .irotoniseas($ -e -redi(atorii s$i. A/ia s-re s%&r'itul vie)ii, GesleH, -ier1&ndu+'i s-eran)a s$ se *ai ,*-a(e (u /iseri(a statorni(it$, s+a rese*nat s$ .irotoniseas($ el ,nsu'i -e -reo)i, 'i -rin a(easta a %ondat, %$r$ voia lui, se(ta disident$ a *etodi'tilor ResleHeni, (are ,n 1M1O nu*$ra dou$ sute trei1e(i de *ii de *e*/ri. >"". "n%luen)a *etodis*ului asu-ra atitudinii religioase a -o-orului engle1 a %ost i*ens$. Pentru *ii de su%lete 'i -entru (ei (are aveau (ea *ai a(ut$ nevoie, religia a re($-$tat via)$. #a 'i -ri*ii -uritani, (ei dint&i ResleHeni (onda*nau %ilo1o%ia indulgent$ 'i volu-toas$ a e-o(ii lor. i au (ontri/uit la *en)inerea tradi)iei du*ini(ii engle1e. Pen+ tru a lu-ta ,*-otriva unei (on(uren)e senti*entale (are+i ,ns-$i*&nta, ei au ,nt&r1iat e*an(i-area (atoli(ilor. 6n /iseri(a angli(an$ ,ns$'i, a(east$ *i'(are 8evang.eli($8 a invadat toat$ 9iseri(a de ;os. Pastorii angli(ani evang.eli(i, (a 'i -redi(atorii lui GesleH, au -ornit ,n -o-or. 2e(tele disidente, ,n%ri(o'ate de -rogresele ResleHenilor, au renun)at la -ioasa lor anar.ie 'i s+au gru-at ,n /iseri(i. Toate religiile au devenit *ai e*o)ionale. 3eoare(e (re'tinis*ul a/sor/ea -rin a(east$ 8tre1ire8 %or)ele vii ale (elor s$r*ani, a(e'tia au %ost *ai -u)in is-iti)i de(&t -le/ea de -e (ontinent de do(trinele revolu)ionare. 2$r$(ia 'i inegalitatea au %ost -rivite ,n Anglia, (el -u)in o vre*e, (a ni'te -l$gi tri*ise de 3u*ne1eu, (are adu(eau ,n s(.i*/ %eri(irea interioar$ 'i *&ntuirea. !a s%&r'itul se(olului -a(i%ist.

al B>"""+lea, aristo(ra)ia 'i *area /urg.e1ie engle1$ au -utut %i (ini(e, i*orale 'i adesea atee= (lasele -o-ulare res-e(tau 9i/lia. >""". Revolu)ia senti*ental$ n+a %ost nu*ai religioas$. 6n Anglia, (a 'i ,n <ran)a, se(olul al B>"""+lea a ,n(e-ut -rin (ultul unei (ivili1a)ii ra%inate, dar arti%i(iale, a-oi a des(o-erit (o*-le0itatea o*ului, -uterea senti*entului 'i a dorit ,ntoar(erea la natur$. Pe (&nd <ielding a -rivit oa*enii de -e -o1i)ia unui *are ro*an(ier (lasi(, Ri(.ardson, (a 'i Rousseau, a 1ugr$vit nelini'tile 'i -asiunile lor 'i a des(o-erit -rintre (ei dint&i %ar*e(ul e(.ivo( al unui a*este( de *oralitate 'i sen1ualitate. Aolds*it., a-oi 2terne au introdus *oda unei sensi/ilit$)i *ol(o*e, lini'tite, 8un tre*olo (ontinuu8, un u*anitaris* nou. 2(ott a -er*is (ititorilor s$i evadarea ,n tre(ut. 3u-$ -oe1ia *onden$ a ur*at o -oe1ie inti*$ 'i *isti($= #oR-er, GordsRort., 9la:e, #oleridge au -reg$tit 'i au vestit ro*antis*ul. i sunt de;a ro*anti(i, ($(i nu au e0istat %rontiere -re(ise ,ntre (ele dou$ ,n%$)i'$ri ale se(olului, iar do(torul 4o.nson era ,n($ t&n$r ,n anul ,n (are Ri(.ardson a -u/li(at 5amela. #&nd a i1/u(nit revolu)ia %ran(e1$, da($ ea i+a sur-rins -e unii %ilo1o%i -oliti(i (a 9ur:e, i+a e*o)ionat ,ns$ -e (&)iva dintre (ei *ai *ari -oe)i engle1i. 2.elleH a luat a-$rarea -rin(i-iilor ei= 9Hron, a%l&nd de vi(toria lui Gellington la Gaterloo, a s(risJ 'ell, / am damned sorry *or itFHL. 6n a*/ele )$ri tineretul a %ost ,n(er(at de dorin)a unei re,nnoiri. Tineretul %ran(e1 a trans%or*at o so(ietate -rin a()iunile sale 'i uro-a -rin r$1/oaiele sale. A(east$ trans%or*are real$ l+a s(utit de eva1iunea literar$. Tineretul engle1, di*-otriv$, s+a si*)it o-ri*at ,ntr+o so(ietate al ($rei (adru devenise *ai rigid de %ri(a ia(o/inis*ului. l a evadat ,n i*agina)ie= /a a evadat (.iar de+a /inelea, "talia -ri*indu+i -e *arii re/eli ai ro*antis*ului engle1. A.T. #.esterton a re*ar(at ($ a(est s%&r'it al se(olului al B>"""+lea, (are ,n <ran)a revolu)ionar$ a -rodus -i(tura at&t de (lasi($ a lui 9oillH 'i 3avid, a %ost ,n Anglia e-o(a vi1iunilor ro*anti(e ale lui 9la:e, ($ Teats 'i #oleridge l+ar %i sur-rins desigur -e 3anton 'i ($, da($ #o*itetul 2alv$rii Pu/li(e nu l+ar %i e0e(utat -e 2.elleH (a aristo(rat, l+ar %i ,n(.is (a ne/un. Ni(i o e-o($ n+a ,ng$duit s$ se o/serve *ai /ine (ara(terul 8(o*-li*entar8 al ori($rei a(tivit$)i artisti(e. 5na din (ele dou$ )$ri a %$(ut o revolu)ie -oliti($= (ealalt$ o revolu)ie esteti($. 2(riitorii engle1i 8,l -l&ng -e -ri1onier, dar nu si*t ni(i o dorin)$ s$ d$r&*e 9astilia8. "B. 3i%eritele revolu)ii din se(olul al B>"""+lea ] industrial$, -oliti($, senti*ental$ ] ,'i g$ses( oglindirea ,n li*/a;. 6ntre 17OO 'i 17LO au a-$rut, ne relatea1$ !ogan Pearsell 2*it., (uvinteleJ bankruptcy ?/an(rut$@ banking, bulls and bears ?s-e(ulant de /urs$ asu-ra a()iunilor ,n ur(are 'i s-e(ulant de /urs$ asu-ra a()iunilor ,n s($dere@= du-$ 17LO, consols ?(onsolidate@, *inance, bonus, capitalist. #uv&ntul minister datea1$ de -e vre*ea reginei Ana, /udget de -e ti*-ul lui Aeorge al ""+lea. Revolu)iei %ran(e1e, Anglia ,i datorea1$ (uvinteleJ aristocrat, democrat, royalism, terrorism, consription, guillotine. 2e1onul londone1, (lu/, *aga1in, -res$ sunt (uvinte din se(olul al B>"""+lea. /nte,resting ?interesant@ a-are -entru -ri*a oar$ ,n ,n)elesul lui a(tual ,n (l(toria sentimental( a lui 2terne ?176M@ 'i a-roa-e ,n a(ela'i ti*- se na'te (uv&ntul boring ?-li(ti(os@. >o(a/ularul arat$ ($ o*ul a devenit atun(i *ai (on'tient de -ro-riile sale
176

#i bine, sunt al dracului de sup(rat pentru astaC ?,n li*/a engle1$@.

e*o)ii, 'i a(east$ o/serva)ie se a-li($ (uv&ntului sentimental 3nsu'i, (are s+a n$s(ut ,n Anglia ,n *i;lo(ul se(olului al B>"""+lea. GesleH, ,n ti*-ul uneia dintre -eregrin$rile lui (a -redi(ator, (itise (l(toria sentimental( 'i se ,ntre/aseJ 82enti*entalD #e+i astaD Nu+i -e engle1e'te. Ar %i -utut s$ s-un$ tot a'a de /ineJ (ontinental8. #$(i era greu atun(i s$ se -revad$ ($ 'i (uv&ntul 'i atitudinea ?8a(east$ stare su%leteas($ (are %a(e din triste)e un lu0 'i din si*-atie un s(o- *ai (ur&nd de(&t un *i;lo(8@ vor deveni at&t de -ro%und engle1e.

CONCLUZII ". 0ist$ nu*eroase tr$s$turi ase*$n$toare ,ntre se(olul al B>"""+lea engle1 'i se(olul al B>"""+lea %ran(e1. 6n a*/ele )$ri li/ertina;ul 'i (inis*ul se a*este($ (u senti*entalis*ul. 3ar te*-era*entele (elor dou$ -o-oare, *odelate de (li*at 'i de istorie, r$*&n -ro%und deose/ite. greu s$+'i i*agine1e (ineva ,n <ran)a anului 176O un do(tor 4o.nson, *are rea()ionar torH, (are+'i -ro(la*$ -asiunea lui -entru ierar.ii, ura sa %a)$ de li/ertate, 8no)iune /un$ doar s$ a*$geas($ -o-orul8, 'i (are totu'i este -rietenul lui 9ur:e, (o*eseanul lui Gil:es, ad*iratorul lui <o0. Protestantul -uritan, s-e(ie rar$ ,n <ran)a 'i (are nu e0er(it$ ni(i un %el de in%luen)$, r$*&ne ,n stru(tura Angliei unul dintre ele*entele (ele *ai i*-ortante. Religia lui (olorea1$ religia tuturor (laselor, (.iar 'i a a(elora (are ,n alte )$ri erau -e atun(i (ele *ai -u)in religioase. 2$ se (o*-are via)a unei Adrienne !e(ou+vreur sau a(eea a unei 2o-.ie Arnould (u a(eea a unei Mrs. 2iddons, a(tri)$ e*o)ionant$, virtuoas$, res-e(tat$ 'i totdeauna -u)in sole*n$. 3a($ ,n e-o(a lui #arol al ""+lea 'i ,n /e)ia Restaura)iei s+a -utut (rede ($ Anglia a %ost (onvertit$ la (inis*, -e vre*ea regentului177, (u toate ,ndr$1nelile (&torva dandys, Anglia evang.eli($ 'i+a reluat ,ntreaga sa su-re*a)ie. (iudat s$ o/servi ,n su%letul lui 9Hron, -e *oarte, triu*%ul si*/oli( al unui (alvinis* ereditar, (are 'i+a ,n%i-t ad&n( r$d$(inile, asu-ra (inis*ului s$u de esen)$ -ur intele(tual$. "". #ele *ai i*-ortante trei %eno*ene din -erioada 16MM^1M1L suntJ a) tre(erea de la o guvernare *onar.i($, ,n (are -arla*entul nu avea de(&t un rol legislativ, la o guvernare oligar.i($, ,n (are -arla*entul este, (ontrar -$rerilor lui MontesQuieu, 'i i1vorul -uterii e0e(utive. Tre(erea se %a(e gra)ie invent$rii ?sau *ai (ur&nd a a-ari)iei s-ontane@ a (a/inetului r$s-un1$tor ,n %a)a #a*erelor, inven)ie (are %a(e -osi/il$ alternan)a -a'ni($ a -artidelor= b) r$1/oiul (u <ran)a, (are are dre-t -ri* o/ie(tiv s$ ,*-iedi(e %or*area -e (ontinent a unei .ege*onii de te*ut -entru Anglia ] %ie din -artea
177

8Regent8 a %ost nu*it ,n Anglia viitorul rege Aeorge al ">+lea ?1MCO^1MEO@, deoare(e a de)inut a(east$ %un()ie ,ntre anii 1M11 'i 1MCO, (&nd tat$l s$u, Aeorge al """+lea, a %ost in(a-a/il s$ e0er(ite atri/u)iile regale din -ri(ina v&rs+tei 'i a unei avansate *aladii nervoase.

lui !udovi( al Bl>+lea, %ie din -artea lui Na-oleon ] 'i, (a al doilea o/ie(tiv, s$ asigure Angliei su-re*a)ia -e *are= ,n s%&r'it, (a o (onse(in)$ indire(t$, a/ia dorit$, %or*area unui nou i*-eriu (olonial= (@ revolu)ia agri(ol$ 'i industrial$, (are, at&t -rin %a-tul ($ a ruinat -e *i(ii -ro-rietari, (&t 'i -rin %a-tul ($ a *asat ,n ora'e un -roletariat, a %$(ut inevita/il$ o revolu)ie -oliti($. 8Ori($rei %or*e e(ono*i(e ,i (ores-unde un regi*.8 (ono*ia -astoral$ (o*-ort$ o guvernare %a*ilial$ sau tri/al$= e(ono*ia agri(ol$ -ri*itiv$ -resu-une un oare(are *od de %eudalis*, -entru ($ agri(ultorii, %iind r$s-&ndi)i, au nevoie s$ %ie a-$ra)i= e-o(a negustorilor este a(eea a -luto(ra)iei= e-o(a industriei va %i, (el -u)in ,n se(olul ai BlB+lea, a(eea a de*o(ra)iei. """. 6n se(olul al B>"""+lea -uterea a-ar)inuse ,n Anglia unei (lase *i0te, %or*at$ din aristo(ra)ie ?-rovenit$ din %eudalitatea de%un(t$@ 'i din -luto(ra)ie, a/ia n$s(ut$. A(east$ (las$ uni($, divi1&ndu+se, a dat na'tere la dou$ -artide. 6n 1MOO, din 6LM de *e*/ri ai #a*erei #o*unelor FM7 erau nu*i)i de a(easta. A* ar$tat ($ regi*ul %usese a((e-tat -entru ($ a(ei (are+l re-re1entau -$strau (onta(t (u )$ranii, -entru ($ institu)iile lo(ale atenuaser$ ,ntr+o oare(are *$sur$ nedre-t$)ile 'i, ,n s%&r'it, -entru ($ a(est gru- de -rivilegia)i era a((esi/il talentului sau (el -u)in su((esului. 2iste*ul avea avanta;ul ($ deter*ina (lasele diriguitoare s$ a((e-te autoritatea -arla*entului. 3a($ ,n se(olul al BlB+lea, -arla*entul, devenit *ai de*o(rati(, nu se va iovi ni(iodat$ de vreo -re;ude(at$ a elitei engle1e ,n de%avoarea lui, a(easta se dato+re'te %a-tului ($ elita ($-$tase o/i'nuin)a ,n($ ,n se(olul al B>"""+lea s$+" (onsidere dre-t (asa ei. A(easta este una din (au1ele, -oate (ea *ai i*-ortant$, a su((esului re-urtat ,n Anglia de -arla*entaris*= (are ,n alt$ -arte a e'uat (o*-let din li-sa unor ast%el de r$d$(ini. 3ar a(est *ono-ol aristo(rati( a ,n(etat s$ *ai %ie via/il atun(i (&nd revolu)ia industrial$, *as&nd -e *un(itori ,n ora'e, a (o*-ri*at ,n volu*e *i(i %or)e i*ense, (are au tre/uit s$ g$seas($ vreo su-a-$ des(.is$, ,n li-sa ($reia ar %i %$(ut s$ sar$ regi*ul ,n aer. )@uire, ii #a*erei nu *ai du( ni(i a(ela'i trai, nu *ai au ni(i a(ela'i *od de g&ndire (a *un(itorii din 9ir*ing.a* sau din !eeds. #e -oate %i o 8-aro.ie8 ,n o(.ii unui lo(uitor al slums+urilorD Po-ula)ia Angliei du/l&n+du+se ,n 'ai1e(i de ani, tineretul oare ,n 1M1L -o-ula *arile ora'e n+a (unos(ut ni(iodat$ via)a rural$ (are a dat na'tere (onstitu)iei )$rii 'i (are o e0-li($. %ires( (a tineretul a(esta s$ %ie (u-rins de nelini'te, de iras(i/ilitate 'i s$ -retind$ re%or*e. ">. Nelini'te 'i iras(i/ilitate (u at&t *ai vii (u (&t te*erile tre1ite de revolu)ia %ran(e1$ au %$(ut aristo(ra)ia engle1$ *ai -u)in su-l$ 'i *ai -u)in ,n(linat$ s-re (o*-ro*isuri. #ontagioas$, agresiv$, revolu)ia a tre1it ,n Anglia resenti*ente dura/ile. R$1/oaiele -e (are le+a -rovo(at au tul/urat de1voltarea nor*al$ a )$rii. Ora'ele engle1e s+au *$rit ,ntr+un *o*ent ,n (are guvernul, -reo(u-at de r$1/oi, nu a -utut i*-une ar.ite()ilor regulile de igien$ (are ar %i %ost indis-ensa/ile. Ori(e -erioad$ de trans%or*$ri 'i de inven)ii atrage *ai ,nt&i du-$ sine *ari nenoro(iri, dar *i1eria (elor s$ra(i, (are a %ost atun(i insu-orta/il$, ar %i -utut ,n *are *$sur$ s$ %ie evitat$, *ai ales la )ar$. Ast%el ($ au e0istat vii ne*ul)u*iri. Monar.ia ,ns$'i ,'i -ierduse ori(e -restigiu. A doua 1i du-$ Pro%esorul Pollard. ] n.a.

vi(toria din 1M1F, regentul a %ost .uiduit -e str$1ile !ondrei. !oialis*ul na)ional a s-ri;init *ult$ vre*e -artidul torH ,*-otriva ($-($unului (orsi(an= -a(ea va da %r&u li/er (on'tiin)elor, 'i ne*ul)u*irile a(u*ulate ti*- de dou$1e(i 'i (in(i de ani vor )&'ni su/ %or*a unor insure()ii. >. Auvernul nu avea %or)a ne(esar$ -entru a -utea s$ re1iste unei -resiuni -o-ulare. adev$rat ($ dis-unea de (ea *ai *are %lot$ din lu*e, dar (u %lota nu se -oate *en)ine ordinea intern$. 3u-$ r$1/oi, ar*ata va tre/ui -ar)ial l$sat$ la vatr$, iar -artea *en)inut$ su/ ar*e va %i de+a dre-tul in(a-a/il$ s$ (u-rind$ toat$ )ara. Deomanry nu *ai r$s-unde la a-el= constables voluntari re%u1$ s$ -reste1e ;ur$*&nt= *agistra)ii sunt de1ar*a)i. 2e va vedea ($ Anglia va s($-a totu'i de (io(nirile s&ngeroase 'i %$r$ rost ale unei revolu)ii 'i ale unei rea()ii. Trei %or)e ,i vor asigura a(east$ i*unitateJ -uterea o-iniei, (are, -rin -res$, ;urii, aso(ia)ii, va i*-une unui -arla*ent oligar.i( re%or*ele ne(esare= e0isten)a ,n -artidul R.ig ?gra)ie in%luen)ei dura/ile a lui #.arles 4a*es <o0@ a unor ele*ente li/erale destul de *&ndre de -rivilegiile na'terii -entru a (eda (u larg.e)e -rivilegiile -oliti(e, destul de no/ile -entru a %i -o-ulare= ,n s%&r'it, (urentul evang.eli(, (are a ,*/l&n1it *oravurile 'i a a/$tut -ati*ile. "nde-enden)a ;ude($torilor, tru%a'ul li/eralis* al R.igilor 'i *ilostenia (re'tin$ vor ,ng$dui )$rii s$ trea($ %$r$ r$1/oi (ivil -rin -erioada (ea *ai di%i(il$ a istoriei sale.

CARTEA A APTEA DE LA ARISTOCRAIE LA DEMOCRAIE

I DIFICULTILE POSTBELICE ". %ires( (a un r$1/oi ,ndelungat, (.iar vi(torios, s$ %ie ur*at, du-$ s(urta destindere -e (are o d$ triu*%ul, de 1ile de ne*ul)u*ire 'i de de1ordine. Po-orul (are a a((e-tat s$ %a($ *ari sa(ri%i(ii a a'te-tat de la vi(torie *ari /ine%a(eri. Or, -a(ea a adus (u sine, o dat$ (u ru-erea e(.ili/rului arti%i(ial (are s+a sta/ilit ,n ti*-ul r$1/oiului, o (ri1$ e(ono*i($ (are s+a trans%or*at re-ede ,ntr+o (ri1$ -oliti($. 3in 1M16 -&n$ ,n 1MC1, Anglia a (unos(ut (in(i ani grei. 6ndat$ du-$ ,n(.eierea -$(ii, s($1ur$ toate -re)urile. Ar&ul, (are a;unsese -&n$ la o sut$ dou$1e(i de 'ilingi @uarter, ul17M, s($1u su/ 'ai1e(i de 'ilingi. A(east$ s($dere ,i ruina -e %er*ierii (are, ,n(.i-uindu+'i ($ -re)urile *ari din ti*-ul r$1/oiului sunt ve'ni(e, se*naser$ (ontra(te de arend$ ,*-ov$r$toare. )@uire+ii 'i %er*ierii (ereau redu(erea i*-o1itelor. #an(elarul >ansittart tre/ui s$ renun)e la
1"#

1 ]uarter, m)sur) de capacitate anglo$sa9on) ^ ':?,"#1 litri.

i*-unerile -e venit 'i s$ re(urg$ la ,*-ru*uturi. #&nd o re(olt$ sla/$ -rovo($ ur(area su/it$ a gr&ului la o sut$ trei, -rotestar$ *un(itorii. Manu%a(turierii a(u1ar$ guvernul ($, -rin -oliti(a s(u*-irii -&inii, ,i (onstr&nge s$ ur(e salariile. 2e ter*inase (u -ros-eritatea ] at&t a %a/ri(ilor (&t 'i a do*eniilor. Nu *ai e0istau (o*en1i *ilitare. 2+a (re1ut ($ )$rile (ontinentale ar -utea a/sor/i -rodu()ia noilor *a'ini, dar (ontinentul, sleit de r$1/oi, re%u1a *$r%urile engle1e. 3ou$ sute (in(i1e(i de *ii de solda)i de*o/ili1a)i ($utau 1adarni( de lu(ru. #u* se ,nt&*-l$ totdeauna ,n -erioadele de *ulti-le 'i ra-ide inven)ii, *a'ina ,l -riva -e o* de *un($. Nes$torii *anuali, des-era)i, distrugeau r$1/oaiele *e(ani(e 'i de *ulte ori d$deau %o( %a/ri(ilor. 2$r$(ia 'i 'o*a;ul atinseser$ ase*enea -ro-or)ii ,n(&t i*-o1itul -entru s$ra(i se ur($ de la (in(i *ilioane la nou$ *ilioane de lire. A(estea erau oare /ine%a(erile -$(ii at&t de *ult dorit$D "". 2e -$rea ($ interesele %a/ri(ii 'i a(elea ale do*eniului erau (ontradi(torii, dar atun(i (&nd agita)ia -o-ular$ deveni violent$, (&nd, du-$ (e+au %ost distruse )es$toriile, au ,n(e-ut s$ %ie in(endiate *orile, s-ai*a ,i ,*-$($ -e *anu%a(turieri (u -ro-rietarii agri(oli. !u(r$torii industriali 'i agri(oli, ne%iind aleg$tori, se %$(ur$ agitatori. Ni(i unul din (ei (are le a-$rau interesele n+avea 'ansa s$ intre ,n -arla*ent. 6n (o*itate votau nu*ai %er*ierii de)in$tori de -$*&nt (u un venit de -atru1e(i de 'ilingi= ,n (e -rive'te t&rgurile, lista nu *ai %usese ,*-ros-$tat$ din e-o(a dinastiei Tudor, ast%el ($ ora'e *ari a ($ror de1voltare era de dat$ re(ent$ r$*&neau %$r$ de-uta)i. !i-sit$ de re-re1entan)i ale'i, -e (ine se -utea s-ri;ini -o-ula)ia ora'elorD Pe suveranD 3in 1M1O /$tr&nul rege Aeorge al """+lea era or/ 'i ne/un. adev$rat ($ de*en)a, %$(&nd din el (el *ai (onstitu)ional dintre *onar.i, ,i asigurase, ,n s%&r'it, o -o-ularitate %$r$ re1erv$. 3ar tronul, de %a-t, era o(u-at de %iul s$u, regentul ?viitorul Aeorge al ">+lea@, %a)$ de (are engle1ii nu aveau ni(i un res-e(t. Nu era o* r$u 'i ni(i -rost= ,i -rote;a -e arti'ti, o a-re(ia -e *iss Austen, ,i sus)inea -e 9Hron 'i 2(ott, ,'i %$(use din 2.eridan (el *ai /un -rieten, -o1a -entru !aRren(e 'i i+a tri*is dou$ sute de livre lui 9eet.oven. !a -orun(a lui, s+a (onstruit Regent 2treet, el a dat indi(a)ii -entru Regent Par:, -entru re(onstruirea 9u(:ing.a* Pala(e+ului 'i -entru restaurarea (astelului Gindsor. 3es$v&r'itele sale *aniere au %$(ut din el, da($ nu 8-ri*ul gentilo* al uro-ei8, (el -u)in -ri*ul dintre dandy. 3ar era egoist, *es(.in 'i via)a lui des%r&nat$, ,ntr+o -erioad$ de -rudent$ virtute, ,l %$(u ne-o-ular. !u&nd de so)ie ,n *od se(ret -e (atoli(a Maria <it1.er/ert, ,nainte de a se ($s$tori o%i(ial (u #arolina de 9runsRi(:, de (are de alt%el a divor)at du-$ un an, el ,n'ela ,n a(ela'i ti*- dou$ neveste, ne-ut&ndu+se a/)ine de la li/ertina; ni(i atun(i (&nd era /iga*. 6n li-sa unui suveran, (are s$ ;oa(e rolul de inter*ediar, -o-orul -utea s$ ai/$ ,n(redere ,n *ini'triD #a/inetul la -utere era al($tuit din torH, ostili ori($rei re%or*e 'i des-re (are s+ar %i -utut s-une, (a des-re Metterni(., ($, da($ ar %i %ost de %a)$ la %a(erea lu*ii, i+ar %i (erut lui 3u*ne1eu s$ lase .aosul a'a (u* e. 2e -utea ,n(rede -o-orul ,n o-o1i)ieD Marii seniori R.ig nu ,n(.eiaser$ ,n($ alian)$ (u re%or*i'tii. R$*&nea insure()ia, (el *ai ve(.i 'i indis(uta/il dre-t al engle1ilor, ar*$ (u at&t *ai reduta/il$ (u (&t Anglia nu avea ni(i un %el de -oli)ie, iar ra-ida de1voltare a ora'elor nu ,ng$duise autorit$)ilor lo(ale s$ do/&ndeas($ e0-erien)a (o*-ort$rii %a)$ de *area *ul)i*e. !ordul !iver-ool, -ri*+*inistru, i+a r$s-uns odat$ lui #.ateau/riand, (are+i vor/ea de soliditatea institu)iilor engle1eJ 85nde *ai e soliditatea de (&nd e0ist$ *arile ora'eD O insure()ie serioas$ la !ondra, 'i totul e -ierdut8.

""". Po-orul era instigat la insure()ie de *ai *ulte gru-uri radi(ale. 5nii, (a HenrH Hunt, ,l -ov$)uiau s$ (ear$ su%ragiul universal= al)ii, (a sir <ran(is 9urdett 'i *aiorul #artRrig.t, ,l s%$tuiau s$ (ear$ dre-t de vot -entru ori(e engle1 (are -l$te'te i*-o1it dire(t= #o//ett, %iu de yeoman, devenit radi(al du-$ (e v$1u (ondi)iile *i1era/ile ,n (are tr$ies( )$ranii engle1i ,n ur*a 8,*-re;*uirilor8, -u/li($ un *i( 1iar re%or*istJ 5olitical $egister, reda(tat de el ,ntr+o ad*ira/il$ li*/$. Anglia se ,*-&n1ea de 7ampden lub+uri 'i, i*it&nd *etoda (are+i reu'ise at&t de /ine lui GesleH, nenu*$ra)i -redi(atori -oliti(i (utreierau )ara. Mitingurile lor, violen)a *un(itorilor (are distrugeau *a'inile, ,n(er($rile de r$s(oale )$r$ne'ti ,ns-$i*&ntau guvernul. A*intirile din ti*-ul revolu)iei %ran(e1e r$*&neau *ereu vii 'i a*enin)$toare. #&nd (lasele -osedante v$1ur$ la *itinguri -e HenrH Hunt, -re(edat de doi oa*eni, dintre (are unul -urta -e un v&r% de suli)$ /ereta %rigian$, iar (el$lalt dra-elul tri(olor ?verde, al/astru 'i ro'u@ al viitoarei re-u/li(i /ritani(e, ,n(e-ur$ s$ tre*ure. <ri(a e ,ntotdeauna ne*iloas$J *un(itorii 'i )$ranii revolta)i %ur$ s-&n1ura)i.

">. #u* s$ se *en)in$ ordinea ,n ora'eD 6n *ulte (o*itate ;ude($torii de -a(e %$(ur$ a-el la solda)i. 2e re-arti1ar$ (o*itatelor ($l$re)i de -a1$. 3e *ulte ori a (urs s&nge. #el *ai grav dintre a(este *asa(re a avut lo( la Man(.ester, ,n anul 1M19, (&nd solda)ii au tras ,n *ul)i*e, o*or&nd uns-re1e(e -ersoane 'i r$nind nu*eroase altele. 3eoare(e lu(rurile s+au -etre(ut ,n -ia)a 2aint+Pe+ter, o-o1i)ia a s-us ($ 8da($ du(ele de Gellington a re-urtat o vi(torie la Gaterloo, lordul 2id*out. a re-urtat o vi(torie la Peterloo8, 'i 1i(ala a r$*as. 3u-$ a(este tul/ur$ri se .ot$r,, -rin %ai*oasele Wase Acte ale lordului 2id*out., s$ se inter1i($ ori(e ,ntrunire sau adunare av&nd dre-t s(o- e0er(i)ii (u (ara(ter *ilitar, s$ se dea ;ude($torilor de -a(e dre-tul de a (on%is(a ar*ele -eri(uloase -entru siguran)a -u/li($ 'i de a aresta -e de)in$torii lor, ,n s(o-ul de a restr&nge dre-tul de ,ntrunire 'i li/ertatea -resei. O (ons-ira)ie -entru asasinarea *ini'trilor ?(ons-ira)ia din #ato 2treet@, ,n(ura;at$ de agen)i -rovo(atori, s%&r'i -rin a 1$-$(i s-iritele din a*/ele ta/ere. #ei /oga)i doreau o guvernare *ilitar$ 'i (ontau -e du(ele de Gellington= (ei s$ra(i -reg$teau ,n *od des(.is revolu)ia. !a (in(i ani du-$ vi(torie, Anglia -$rea ,n -rea;*a r$1/oiului (ivil. >. Anglia a %ost salvat$ de dou$ %a-te i*-revi1i/ileJ un s(andal 'i un av&nt e(ono*i(. Av&ntul e(ono*i( s+a -rodus, (u* se ,nt&*-l$ ,ntotdeauna, ,n (li-a ,n (are e(ono*i'tii a;unseser$ la des-erare 'i -ro-uneau solu)iile (ele *ai radi(ale, ,ntre (are 'i in%la)ia. 2(andalul a i1/u(nit (&nd /$tr&nul rege Aeorge al """+lea a *urit 'i (&nd i+a ur*at regentul, su/ nu*ele de Aeorge al ">+lea. 2o)ia lui, #arolina de 9runsRi(:, (are du(ea de *ult$ vre*e o via)$ -rea -u)in *oral$ -e (ontinent, se .ot$r, /rus(, din vanitate 'i din ur$ %a)$ de so)ul ei, s$ (ear$ a %i ,n(oronat$ odat$ (u el. !egal*ente, era ,n dre-t s+o %a($= dar *oral*ente #arolina n+avea ni*i( reges(. Regele, ,ns$, vulnera/il 'i el, s+ar %i dovedit -rudent da($ evita ori(e de1/atere de ordin *oral. Or, regele, vr&nd s+o ,nde-$rte1e -e #arolina, se ar$t$ at&t de ,n($-$)&nat 'i at&t de st&nga(i ,n(&t *ini'trii se

,ntre/au adesea da($ n+a *o'tenit (u*va de la -$rintele s$u o dat$ (u tronul 'i ne/unia lui. Merse -&n$ a(olo ,n(&t -use la (ale un -ro(es de divor) ,n %a)a #a*erei !or1ilor, unde se -orni s$ vor/eas($ de des%r&ul reginei. #a*eriste italiene 'i s-ioni orientali venir$ s$ istoriseas($ %el de %el de -ove'tiJ ($ regina #arolina a %ost a*anta (urierului ei, ($ a %ost v$1ut$ ie'ind di*inea)a, (u -erna su/ /ra), din odaia a(estui (urier, -e (are l+a %$(ut *are *aestru al Ordinului #arolina. 6ntreaga !ondr$, savur&nd o/s(enit$)ile, uit$ de re%or*a ele(toral$. Po-orul luase -artea reginei 'i o a(la*a (&nd tre(ea -e strad$. M$rturiile de-use ,*-otriva ei ni(i nu+i i*-resionar$ -e engle1i, deoare(e -roveneau de la ni'te str$ini. A(east$ e0(esiv$ ad*ira)ie %a)$ de regin$ %u, de alt%el, de s(urt$ durat$, ($(i ea *uri ,n 1MC1, s-re *area u'urare a so)ului ei. >". Totu'i, datorit$ a(estei diversiuni, s-iritele se (al*aser$ -u)in. TorH intransigen)i -ri*iser$ ,n r&ndurile lor o serie de tineri (are doreau s$ ,ntoar($ -artidul la tradi)ia re%or*atoare a lui Pitt. Printre a(e'ti noi veni)i se re*ar(au ,ndeose/i Ro/ert Peel, Hus:inson 'i #anning. Peel, %iul unui *anu%a(turier din !an(as.ire, unul din (ei 'a-te /og$ta'i *ai *ari ai Angliei, %usese edu(at, -re(u* odinioar$ Gillia* Pitt, (a s$ devin$ -ri*+*inistru. !a (in(i ani, tat$l s$u ,l (o(o)a -e o *as$ 'i+l -unea s$ re-ete dis(ursuri= la dou$1e(i 'i unu de ani o/)inuse un lo( ,n #a*era #o*unelor= la dou$1e(i 'i trei de ani devenise se(retar de stat. Res-e(ta/il 'i res-e(tat, servea de ar/itru ,ntre (ei (u vederi ,naintate din -artid, (u* era #anning, 'i retrogra1i, (u* era du(ele de Gellington. #a *inistru de interne, Peel a dus o a(tivitate (u totul deose/it$= s+a re*ar(at, ,n s-e(ial, -rin %a-tul ($ a des%iin)at -edea-sa (u *oartea -entru nu*eroase (ri*e 'i deli(te (are nu *eritau o san()iune at&t de as-r$. "n(redi/ila severitate a legilor, (are+'i g$sea o oare(are s(u1$ -e vre*ea (&nd o guvernare sla/$ se -utea a'te-ta la ori(e de -e ur*a anar.iei, devenea inutil$ 'i s(andaloas$ ,ntr+o -erioad$ de *ai /un$ ad*inistrare a )$rii 'i (u *oravuri *ai /l&nde. #o-iii, *ai ales, %useser$ -&n$ atun(i trata)i de ;usti)ie (u o (ru1i*e -e (&t de revolt$toare -e at&t de inutil$. Peel aduse re%or*e 'i ,n do*eniul a(esta. 6n a(ela'i ti*-, Hus:inson ,i s-ri;inea -e *anu%a(turieri, su-ri*&nd ta0ele -rote()ioniste asu-ra *ateriilor -ri*e, a l&nei 'i a *$t$sii= ar %i su-ri*at /u(uros 'i ta0ele asu-ra griului, dar s+a lovit de gentilo*ii de la )ar$, at&t de nu*ero'i ,n -artidul s$u, (are o-uneau re1isten)$. 6n s%&r'it, #anning, lu&nd (ondu(erea <oreign O%%i(e+ului, du-$ sinu(iderea lui #astlereag., -ro*ov$ o -oliti($ 8li/eral$8 ,ntr+un guvern torH. ?#uv&ntul 8li/eral8 era nou, %usese -us ,n (ir(ula)ie de revolu)ia s-aniol$, ,n ti*-ul ($reia -arti1anii *onar.iei a/solute -ri*iser$ -ore(la de servili, iar adversarii lor de liberali). Nu %$r$ oare(are tea*$ i+au ,n(redin)at torH a(east$ ,nalt$ %un()ie lui #anning, 8talent li-sit de *oralitate8, aventurier -oliti( (are i+a tr$dat de *ulte ori 'i 'i+a /$tut ;o( de ei= dar era un o* de geniu, (eea (e li-sea (el *ai *ult -artidului. >"". 2itua)ia lui #astlereag., du-$ ($derea lui Na-oleon, %usese di%i(il$. 2uveranii de -e (ontinent ] nelini'ti)i de -re1en)a ,n at&tea )$ri euro-ene a unui tineret re/el, %or*at din 8lo(otenen)i ,n se*i+sold$, studen)i dis(i-oli de+ai lui 9Hron 'i (ons-iratori ro*anti(i8 ] se (onstituiser$ ,ntr+o 2%&nt$ Alian)$ -entru a ,*-iedi(a o ,ntoar(ere o%ensiv$ a revolu)iei %ran(e1e. #u toate ($ Anglia %$(ea -arte din gru-ul ,nving$torilor, interesele sale erau di%erite, te*erile sale *ai -u)in a(ute. A tre/uit s$ se anga;e1e ($ are

s$ reia ] ,*-reun$ (u Austria, Prusia 'i Rusia ] ostilit$)ile ,*-otriva <ran)ei da($ a(easta ar restaura un 9ona-arte sau ar (o*ite o agresiune ,*-otriva ve(inilor s$i. 3ar #astlereag. nu voia s$ se trans%or*e ,ntr+un ;andar* al (ontrarevolu)iei euro-ene. A ,n(er(at s$ se o-un$ tendin)elor des-oti(e ale alia)ilor s$i= n+a reu'it ,ntotdeauna. #anning ,nsu'i, atun(i (&nd <ran)a a -ri*it din -artea 2%intei Alian)e *isiunea de a ,n$/u'i revolu)ia s-aniol$, nu s+a -utut o-une, neav&nd ar*ata ne(esar$ -entru o nou$ e0-edi)ie ,n -eninsul$. #astlereag., (a /un euro-ean, (redea ,n res-onsa/ilitatea (ole(tiv$= #anning, voia s$ ai/$ *&n$ li/er$. 3ar (onse(in)ele re-uta)iei lor au %ost ($ -u/li(ul a uitat ,n (e+l -rive'te -e #astlereag., (are tre(ea dre-t rea()ionar, a()iunile sale li/erale, iar ,n (a1ul lui #anning, (are tre(ea dre-t li/eral, nu s+a *ai )inut sea*$ de (on(esiile %$(ute (onservatorilor. Or, da($ #anning detesta 2%&nta Alian)$, n+o %$(ea at&t din -ri(ina (ara(terului ei rea()ionar, (i -entru ($ nu era /ritani($. 86n lo( de Alian)$ (iti)i Anglia I s(ria el ] 'i ve)i avea (.eia -oliti(ii *ele8. >""". 3a($, din li-s$ de ar*at$, nu -utuse o(roti revolu)ia de la Madrid, ,'i lu$ revan'a atun(i (&nd (oloniile s-aniole din A*eri(a de 2ud se de(larar$ inde-endente. Tinerele re-u/li(i a*eri(ane ,'i datorar$ salvarea lor at&t %lotei /ritani(e (&t 'i s-ri;inului *oral al -re'edintelui Monroe. A(east$ a()iune i+a atras lui #anning o i*ens$ -o-ularitate. ra unul din a(ele (a1uri %eri(ite (&nd interesele (o*er(iale ale #itH+ului au (oin(is (u si*-atiile -o-orului engle1. 6n($ de -e vre*ea lui 3ra:e 'i a lisa/etei, negustorii din !ondra avuseser$ de su%erit v$1&nd ($ li se inter1i(e a((esul la una din (ele *ai %ru*oase -ie)e din lu*e. Pro%it&nd de r$1/oiul din -eninsul$ 'i de /lo(ad$, ,n(e-user$ s$ -$trund$ a(olo. Ministrul (are des(.idea -ie)ele, a-$r&nd li/ert$)ile, satis%$(ea ,n a(ela'i ti*- -e do(trinarii R.ig 'i -e /u*/$(arii din !an(as.ire. Nu*ai /$+tr&nii torH, (a Gellington, (are se te*eau 'i de de*agogia e0tern$ 'i de (ea intern$, ,l re-ro/au. #&nd, ,n 1MC7, #anning, ,n -o%ida %uriei 2%intei Alian)e, re(unos(u -e re/elii gre(i ata(a)i de egi-teni 'i de tur(i, a(est *inistru torH deveni *arele %avorit al li/eralilor din toate )$rile. #&nd, du-$ de*isia lui !iver-ool, lovit de a-o-le0ie, %or*$ guvernul ($ruia Gellington 'i Peel ,i re%u1ar$ (on(ursul, %u sus)inut de R.igi, ,*-reun$ (u (&)iva -rieteni -ersonali de+ai lui. 3ar venit la -utere ,n %e/ruarie 1MC7, #anning, a ($rui s$n$tate l$sa *ult de dorit, *uri ,n august, ,n ur*a unei (ri1e de de+1interie, %$r$ a+'i %i dovedit ,ntreaga lui (a-a(itate. "B. Moartea lui #anning d$du na'tere unei situa)ii (on%u1e. 3in 1M1L, de (&te ori un suveran engle1 se a%la ,ntr+o ,n(ur($tur$, se g&ndea la du(e. 6nving$torul de la Gaterloo se /u(ura de un res-e(t %$r$ *argini din -artea -artidului torH= iar o-o1i)ia, du-$ (e se te*use o vre*e ,ndelungat$ ($ Gelling+ton va voi s$ instaure1e o di(tatur$ *ilitar$, s%&r+'ise -rin a re(unoa'te ($ du(ele, (a 'i *a;oritatea *arilor o'teni, avea groa1$ de r$1/oi (ivil, iar ,n -arla*ent se -re1enta (a un adversar onest, st&n+ga(i 'i -rea -u)in -eri(ulos. 3u(ele, (a 'i /$tr&nul rege, se te*ea de toate re%or*ele la *od$J e*an(i-area (atoli(ilor, e0tinderea su%ragiului, li/erul s(.i*/. "dealul s$u era de a nu s(.i*/a ni(iodat$ ni*i(. 3ar (a*-aniile sale -oliti(e au (onstat nu*ai din retrageri. 3eoare(e, ,n lo( s$ a((e-te lu-ta, -re%era s$ (ede1e, s-iritul li/eral g$si ,n -ersoana lui, 'i %$r$ voia lui, (el *ai /un aliat. 6n ti*-ul guvern$rii sale, a*iralul #odrington, a-li(&nd ve(.ile

instru()iuni ale lui #anning ] %$r$ a (ere noi ordine ], distruse la Navarin %lota tur($, -e (&nd du(ele, ,n a(est (on%li(t, era %avora/il tur(ilor. Ii tot du(ele a((e-t$ ] de'i ,n *are sil$ ] su-ri*area a(elor -est and orporations Acts 'i+i s(uti -e disiden)i s$ se ,*-$rt$'eas($ du-$ ritul angli(an, ,nainte de a lua ,n -ri*ire un -ost *uni(i-al sau vreo %un()ie de stat. 6n s%&r'it, tot el, du-$ (e a ,n(e-ut (u e*an(i-area disiden)ilor, s+a tre1it %a)$ ,n %a)$ (u -ro/le*a, 'i *ai grav$, a e*an(i-$rii (atoli(ilor. B. 3re-tul (atoli(ilor de a vota 'i a %i ale'i ,n -arla*ent %usese -ro*is irlande1ilor ,n *o*entul ,nto(*irii A(tului de unire a "rlandei (u Marea 9ritanie ?1MOO@. Nu*ai o-o1i)ia lui Aeorge al """+lea, (are+'i %$(use din a(easta o -ro/le*$ de (on'tiin)$, ,*-iedi(ase ,*-linirea %$g$duin)ei. #atoli(ii irlande1i au %ondat atun(i o lig$, au str&ns %onduri 'i au ales un 'e% elo(ventJ -e O'#onnell. ra ne,ndoios ($ aveau de-lin$ dre-tate. 6n Anglia, ,ntreg tineretul din (ele dou$ -artide, o/osit de a(este (erturi (are i se -$reau -eri*ate, era 'i el %avora/il e*an(i-$rii. Totu'i, (atoli(ii aveau -rintre *e*/rii (a+ /inetului adversari .ot$r&)i, dintre (are (ei *ai -uterni( era Peel, alesul 5niversit$)ii %oarte angli(ane din O0%ord. "rlanda tr$i ti*- de (&)iva ani ,ntr+o at*os%er$ de r$1/oi (ivil= aso(ia)ia (atoli($ 'i s@uire+ii -rotestan)i din nord+est erau gata s$ se ,n(aiere. O'#onnell, ,n -o%ida legii, reu'i s$ se %a($ ales *e*/ru al -arla*entului 'i sheri*ul nu ,n+ dr$1ni s$+l -ro(la*e ales ni(i -e el, ni(i -e adversarul s$u. Gellington so(oti ($ situa)ia era -ri*e;dioas$. l, -ersonal, nu era ostil (atoli(ilor= r$1/oiul (ivil i se -$rea 'i *ai -u)in de dorit de(&t s(.i*/area= ,l s%$tui -e rege s$ (ede1e 'i reu'i nu %$r$ greutate s$+l (onving$. Peel ,'i o%eri de*isia. 6n s%&r'it, -restigiul du(elui ,nl$tur$ toate ,*-otrivirile din -ro-ria sa ta/$r$ 'i ,n($ o dat$ /$tu ,n retragere ,n *od vi(torios. A(tul de e*an(i-are %u votat ,n 1MC9. 3u-$ (&teva a*&n$ri, O'#onnell -utu intra ,n Gest*inster= ,n #a*era !or1ilor, du(ele de Nor%ol: 'i (eilal)i -airi (atoli(i ,'i reluar& lo(urile. 3intre toate inegalit$)ile religioase nu *ai r$*$sese ,n Anglia de(&t a(eea (are ,i -rivea -e evrei. Pri*a lege (are se re%eri la ei %u -re1entat$ -arla*entului ,n 1MEO= ei o/)inur$ dre-turi integrale de (et$)eni /ritani(i ,n 1MMO. Pri*ul -air evreu ?ne(onvertit la (atoli(is*@ a %ost lordul Rots(.ild ?1MM6@. 3u-$ e*an(i-area (atoli(ilor, du(ele %u /leste*at de -rieteni 'i l$udat de adversari. 8"at$ ] s(ria -he #dinburgh $evie+ I un /$r/at *ai *are de(&t #e1ar. N+a distrus ,n ti*- de -a(e )ara -e (are a salvat+o ,n ti*-ul r$1/oiului8W

II REFORMA ELECTORAL DIN "($# ". Regele Aeorge al ">+lea *uri ,n iunie 1MEO= -ri*ul gentilo* al uro-ei nu l$s$ regrete ,n su%letul -o-orului s$u. 3u(ele, (are organi1a %uneraliile, g$si la g&tul suveranului un *edalion (u -ortretul ,n *iniatur$ al doa*nei <it1.er/ert 'i lu$ *$suri (a regele s$ %ie ,n*or*&ntat ,*-reun$ (u -ortretul. Aeorge al ">+lea %u ,nlo(uit de %ratele s$u, du(ele de #laren(e, (are do*ni su/ nu*ele de Gil.el* al ">+lea. ra un /$tr&n destul de -o-ular, destul de ridi(ol, (are %$(use o vre*e ,ndelungat$ servi(iu la *arin$, a(.it&ndu+se ,n *od destul de onora/il. Anul 1MEO %u -entru uro-a un an revolu)ionar.

6n <ran)a, du-$ %ai*oasele 1ile din iulie, !udovi(+<ili-, regele %ran(e1ilor, ,l ,nlo(ui -e #arol al B+lea, regele <ran)ei. Pentru a -rotesta ,*-otriva unirii (u Olanda, (are+i %usese i*-us$ -rin tratatele din 1M1L, 9elgia se r$s(ul$. a ar %i dorit sau unirea total$ (u <ran)a sau, (el -u)in, un rege %ran(e1J -e du(ele de Ne*ours. 3ar Anglia era de(is$ s$ nu *ai lase ni(iodat$ s$ se instale1e iar ,n <landra o *are -utere euro-ean$. Pentru a evita r$1/oiul, !udovi(+<ili- a((e-t$ (a noul regat s$ %ie atri/uit de *arile -uteri lui !eo-old de #o/urg ?ginerele lui Aeorge al ">+lea, a-oi al lui !udovi(+<ili-@, (are %u un rege ,n)ele-t 'i a(tiv ?1ME1@. "". 6n(e-&nd din 1MEO, agita)ia revolu)ionar$ se r$s-&ndi ,n 2-ania, "talia 'i (.iar ,n Anglia, unde i1/u(ni ,n (o*itatele de sud o nou$ r$s(oal$ a )$ranilor. Mun(itorii agri(oli -retindeau un salariu de *ini*u* -ais-re1e(e 'ilingi, (eea (e era ,ndre-t$)it, dar ,l (ereau (onstitui)i ,n (ete, (eea (e ,i %$(ea ;usti)ia/ili (on%or* legii asu-ra r$s(oalelor ($iot Act). #etele distrugeau /ato1ele, ;e%uiau de (&teva livre -e unii sau al)ii dintre -ro-rietarii -e (are+i urau, (ereau -astorilor s$ renun)e la o -arte din di;*a lor, de*olau %ai*oasele +orkhouses, dar nu %$(eau ni*$nui ni(i un r$u. 3u-$ (e+au %ost ,nvin'i, trei au %ost e0e(uta)i 'i -atru sute de-orta)i= dintre a(e'tia din ur*$, *ul)i au *urit de des-e+ rare. Re-resaliile au %ost *ult *ai ne*iloase de(&t insure()ia= dar a(easta dovedea sl$/i(iunea real$ a guvern$rii oligar.i(e. ra (lar (.iar 'i -entru s-iritele (ele *ai *oderate ($ o re%or*$ ele(toral$ devenise inevita/il$. """. Auvernul Gellington+Peel %iind r$sturnat, unul dintre ve(.ii 'e%i R.ig, lordul AreH, a((e-t$ s$+'i -$r$seas($ re%ugiul de la )ar$, unde ,'i (re'tea (ei (in(is-re1e(e (o-ii ai s$i, 'i al($tui un guvern de (oali)ie, %or*at din R.igi 'i -rieteni ai lui #anning. Auvernul a(esta %$(u alegeri. G.igii, %ideli tradi)iei lor de %a*ilie, .ot$r&r$ s$ se alie1e (u radi(alii re%or*i'ti 'i (u /urg.e1ii ne(on%or*i'ti, (eea (e le d$dea (ara(terul unui -artid -o-ular. #&nd un valet din Holland House179 des(.ise o u'$ 'i anun)$J 8Mr. Ma(aulaH8, se(olul ai BlB+lea, s-une #.esterton1MO, %$(u o (otitur$ de(isiv$. 6n ta/$ra o-us$, du(ele, ne*ul)u*indu+i -rin *odera)ia sa -e adev$ra)ii torH, nu %u sus)inut (u toat$ vigoarea de -artidul s$u. ra iu/it -entru de%e(tele sale= dar i se ;ude(au (u as-ri*e virtu)ile. #u toa'.e 8t&rgurile -utrede8, torH -ierdur$ *a;oritatea. 6n (o*itate, unde alegerile erau *ai li/ere, 'ai1e(i de de-uta)i din o-t1e(i 'i doi erau R.igi. 3e (in(i1e(i de ani torH guvernau )ara. A %ost un *are eveni*ent -oliti( 'i *onden (onstituirea unei noi e(.i-e 'i (re'terea in%luen)ei e0er(itate de 3evons.ire1M1 'i Holland House. G.igii *ai -u)in (larv$1$tori
179

Re'edin)$ a %a*iliei aristo(rati(e (u a(ela'i nu*e devenit$, ,n -ri*ele de(enii ale se(olului al BlB+lea, un renu*it salon literar, artisti( 'i -oliti( de (olorit R.ig. 2.e+ridan, Ma(aulaH, 3i(:ens au %re(ventat a(est (er(. 1MO Ail/ert Teit. #.esterton ?1M7F^19E6@ ] %e(und 'i in%luent ;urnalist, ro*an(ier, istori( 'i (riti( literar. 1M1 3evons.ire House ] salon literar 'i artisti( R.ig. e*ul al (elui de la Holland House ?ve1i nota C9C@. Re'edin)$ a %a*iliei #avendis., du(i de 3evons.ire, 'i+a datorat notorietatea *ai ales (elor dou$ so)ii ale lui Gillia* #avendis., al (in(ilea du(e de 3evons.ire ?17FM^1M11@. A*/ele, Aeorgiana 2-en(er 'i li1a/et. <oster, au (ultivat -e arti'ti ?Aains/oroug.@ 'i s(riitori, i*-ri*&nd 'i un anu*it stil *ai li/er, *ai natural,

(re1ur$ ($ s+a ,ntors vre*ea %eri(it$ a se(olului al B>"""+lea 'i a 8guvern$rii vene)iene81MC. 6n -ri*a lor %or*a)ie *inisterial$, din -ais-re1e(e *ini'tri, 1e(e erau pairi, 'i nu*ai -atru commoners. 3a($ *arii R.igi se .ot$r&ser$ s$ se ralie1e revolu)iei, -$reau (el -u)in de(i'i s$ %a($ a(east$ revolu)ie ,n %a*ilie. 3ar (lasele *i;lo(ii, a'a (u* a re*ar(at TrevelHan, 8doreau o re%or*$ at&t -entru a (al*a s-iritul revolu)ionar, (&t 'i -entru a a-$ra -ro-riile lor dre-turi ,*-otriva unei aristo(ra)ii ,n (are nu *ai aveau ,n(redere8. Nu*ai revolu)ia %ran(e1$, r$1/oaiele na-oleoniene 'i (onse(in)ele lor au ,n+t&r1iat a(east$ re%or*$ (u o genera)ie. ">. !ordul AreH %$(u (unos(ut de ,ndat$ ($ -ri*ul o/ie(tiv al ad*inistra)iei sale va %i re%or*a ele(toral$. #$ era indis-ensa/il$ -$rea evident, dar era sigur ($ -roie(tul se va lovi de o violent$ o-o1i)ie. Posesorii 8t&rgurilor -utrede8, a*enin)a)i s$+'i -iard$ lo(urile ,n -arla*ent, erau .ot$r&)i s$ se a-ere 'i 'tiau ($ vor %i sus)inu)i de #a*era !or1ilor. 6n s(.i*/ erau ,n %avoarea re%or*ei /urg.e1ii din *arile ora'eJ negustorii, /an(.erii, rentierii, (are so(oteau a/surd$ 'i u*ilitoare -rivarea lor de dre-tul de vot atun(i (&nd, ,n anu*ite t&rguri rurale, ori(e -ro-rietar al unei ($su)e era (et$)ean 'i (&nd, ,n altele, votau -&n$ 'i -ietrele. Mi'(area -entru re%or*$ %u, ,n(e-&nd din 1MEO 'i -&n$ in 1MEC, o *i'(are a (laselor *i;lo(ii, (are doreau s$ o/)in$ vi(toria -rin *etode legale. 5n -ri* -roie(t, -re1entat de lordul 4o.n Russell, %u votat in #a*era #o*unelor (u o *a;oritate de a/ia un vot. Nu era destul -entru a i*-une lor1ilor o *$sur$ at&t de i*-ortant$. !ordul AreH, (u a(ordul regelui, .ot$r, s$ di1olve #a*era 'i s$ %a($ noi alegeri. >. Reveni (u o *a;oritate R.ig de o sut$ trei1e(i 'i 'ase de voturi. Nara (re1u ($ re%or*a era sigur$ 'i se /u(ur$. 6n toate (lasele -o-ula)iei se a'te-tau *inuni de la legea ele(torala. 9urg.e1ii s-erau s$ dea ,n %elul a(esta ni'te satis%a()ii -latoni(e *aselor -o-ulare a ($ror agita)ie violent$ din ulti*ii (in(is-re1e(e ani ,i ,ns-$i*&nta. Asu-ra a*-lorii re%or*ei *un(itorii 'i *anu%a(turierii nu ar %i ($1ut, desigur, de a(ord= asu-ra ne(esit$)ii ei toat$ lu*ea se ,n)elegea u'or. greu s$ str&ngi oa*eni ,n vederea unei a()iuni (onstru(tive, e destui de lesne s$+i (oali1e1i ,*-otriva unei *inorit$)i. Pro-rietarii 8t&rgurilor -utrede8 ?'a-te1e(i de %a+*ilii@ ;u(ar$ la ,n(e-utul se(olului al BlB+lea, rolul (are la ,n(e-utul se(olului al BB+lea avea s$ %ie atri/uit *arilor industria'i 'i /an(.erilor interna)ionali. 8Toate tinerele %ete ] s(ria 2idneH 2*it.1ME ] 'tiu ($, ,ndat$ (e se va vota legea, ,'i vor g$si un /$r/at. levii (red ($ se vor a/oli versurile latine 'i ($ -r$;iturelele se vor ie%tini. #a-oralul 'i sergentul sunt siguri ($ li se va du/la solda. Poe)ii sla/i se a'tea-t$ s$ li se (iteas($ versurile... 'i -ro'tii de ei vor %i de1a*$gi)i, a'a (u* sunt, de alt*interea, totdeauna8. *anierelor din ,nalta so(ietate. 1MC 0-resie design&nd e-o(a de a/solut$ do*ina)ie -oliti($ a R.igilor ,n se(olul al B>"""+lea ?Gal-ole, Pitt+se+nior@ 'i (ara(terul ei oligar.i(, ase*$nat, nu %$r$ oare(are r$utate, (u regi*ul -atri(iatului negustores( din >ene)ia ,n evul *ediu.
1ME

2idneH 2*it. ?1771^1MFL@ ] -u/li(ist, a-ro-iat (er(ului de la Holland House, %ondator al -eriodi(ului 8T.e din/urg. RevieR'+ ?ve1i (artea a >""+a. (a-. ", ` B@.

>". TorH se g&ndiser$ ($ R.igii, oa*eni din (lasa lor, vor -re1enta ni'te -roie(te de re%or*$ ino%ensive. <ur$ ului)i 'i indigna)i (&nd luar$ (uno'tin)$ de te0tul lordului 4o.n Russell. 6n *od deli/erat, R.igii, alt$dat$ at&t de e0(lusivi'ti, %$(eau ;o(ul (laselor *i;lo(ii. 8T&rgurile -utrede8 (u *ai -u)in de dou$ *ii de lo(uitori %ur$ su-ri*ate= ora'ele de la dou$ la -atru *ii de lo(uitori -ierdeau un re-re1entant din doi= (ele o sut$ -atru1e(i 'i -atru de lo(uri dis-oni/ile erau ,*-$r)ite ,ntre ora'ele (ele *ai i*-ortante. !ondra (&'tiga 1e(e lo(uri, ora'ele !iver-ool, Man(.ester, 9ir*ing.a*, NeR(astle o/)ineau %ie(are (&te doi de-uta)i. Re-arti1area lo(urilor %avori1a ,n general Nordul industrial ,n dauna 2udului agri(ol. ra evident ($ o ast%el de re-re1entare va atrage ,ntr+o /un$ 1i a/rogarea ta0elor -rote()ioniste asu-ra griului. 6n ora'e ($+-$t$ dre-t de vot ori(e lo(atar al unei (ase a ($rei valoare lo(ativ$ anual$ era de (el -u)in 1e(e livre, ,n (o*itate se a(ord$ dre-t de vot %er*ierilor a ($ror arend$ anual$ se ur(a la (el -u)in 1e(e livre, -re(u* 'i de)in$torilor %$r$ arend$ al ($ror -$*&nt (rodu(ea anual (el -u)in (in(i1e(i de livre. 6n %ond, legea (rea un (or- ele(toral %or*at din *i(ii /urg.e1i ai ora'elor 'i %er*ierii de la )ar$. Mun(itorii din u1ine, (a 'i *un(itorii agri(oli r$*&neau %$r$ re-re1entan)i. G.igii re%u1aser$ s$ ad*it$ votul se(ret -entru ($ s(rutinul -u/li( *en)inea la )ar$ autoritatea -oliti($ a s@uire, ului asu-ra %er*ierilor. >"". !or1ii ar %i %ost dis-u'i s$ tolere1e o re%or*$ *oderat$= a(east$ revolu)ie ele(toral$ ,i e0as-era. 6n o(to*/rie 1ME1 ei res-inser$ -roie(tul. A-oi, ,n %a)a agita)iei din )ar$, (&nd a-roa-e -retutindeni se au1eau strig$teleJ 8!egeaW !egea ,ntreag$W Ni*i( de(&t legeaW8, votar$ o -arte din a(east$ lege, dar nu 8legea ,ntreag$8= arti(olele (are des%iin)au 8t&rgurile -utrede8 %ur$ su-ri*ate. !ordul AreH, -us ,n *inoritate ,n #a*era !or1ilor, ,'i d$du de*isia. 6ndat$ (e du(ele, (are r$*$sese, (u toate de(e-)iile -rovo(ate, ulti*a s-eran)$ a torHlor, ,n(er($ s$ %or*e1e un guvern, )ara ,ntreag$ se r$s(ul$. 6n /iseri(i se tr$geau (lo-otele (a -entru alar*$, ,n u1ine ,n(et$ lu(rul. !a 9ristol -ri*$ria %u in(endiat$ 'i -alatul e-is(o-al devastat. !ordul 2tanleH, (el *ai str$lu(it dintre tinerii R.igi, s$ri -e o *as$ 'i strig$J 83a($ lor1ii o-un re1isten)$, *aiestatea sa -oate -une (oroane de -air -e (a-etele unei (o*-anii ,ntregi din garda sa8. Sidurile se a(o-erir$ (u a%i'e (are invitau -e engle1i s$+'i retrag$ /anii de la /an($J 8Pentru a -une stavil$ du(elui, relua)i+v$ aurulW8. 9an(a Angliei era singura institu)ie *ai res-e(tat$ de(&t du(ele. "nsure()ia de-un$torilor o /irui -e a(eea a seniorilor. 3u(ele, du-$ o/i(eiul s$u, evit$ r$1/oiul (ivil. #&nd, du-$ s%atul s$u, Gil.el* al ">+lea, (are se 'i vedea -e dru*ul e0ilului, -oate (.iar -e e'a%od, a-el$ din nou la lordul AreH, a(esta nu (onsi*)i s$ -reia -uterea de(&t da($ regele ,i %$(ea o -ro*isiune ,n s(ris ($ va (rea, ,n (a1 de ne(esitate, at&)ia pairi (&)i vor %i ne(esari -entru a vota re%or*a. A*enin)area a(easta %u de a;uns. Gellington 'i -rietenii s$i se a/)inur$ s$ a-ar$ la 'edin)ele -arla*entare 'i, ,ntr+o #a*er$ *ai *ult de ;u*$tate goal$, /ill+ul %u, ,n s%&r'it, ad*is (u o sut$ 'ase voturi -entru 'i dou$1e(i 'i 'a-te (ontra ?F iunie 1MEC@. !a dre-t vor/ind, noua lege era de-arte de a %i (eea (e se nu*e'te ast$1i o 8*$sur$ de*o(rati($8. Ne&ndoios ($ -rin a(ordarea (&torva de-uta)i (entrelor industriale ea di*inua -u)in in%luen)a aristo(ra)iei rurale. 3ar introdu(ea ,n (or-ul ele(toral un *are nu*$r de %er*ieri (are de-indeau de a(east$

aristo(ra)ie. G.igii ,'i serviser$ interesele de -artid %$r$ a -une ,n *are -ri*e;die interesele lor de (las$. >""". Re%or*a ele(toral$, at&t de dorit$ de *ase, 'i de (are se te*user$ at&t de *ult (lasele diriguitoare, nu -roduse ni(i *ira(olele a'te-tate de -arti1ani, ni(i de1astrele -revestite de adversari. 9$t$lia %iind (&'tigat$, agita)ia ,n(et$. Noul (or- ele(toral se ar$t$ re1ona/il 'i, s-re *area de1a*$gire a radi(alilor, (.iar (onservator. <a*iliile tradi)ionale r$*$seser$ la -utere. #&nd, -u)in *ai t&r1iu, o nou$ (a*-anie, a(eea a (arti'tilor ?1MEL^ 1MF1@, ,n(er($ -rin giganti(e -eti)ii, -rin *itinguri 'i -rin (ortegii s$ re,nsu%le)eas($ entu1ias*ul ,n %avoarea unui -rogra* *ai revolu)ionar ?su%ragiu universal, vot se(ret, (ir(u*s(ri-)ii egale, -arla*ent anual, inde*ni1a)ii -entru *e*/rii -arla*entului@, (a*-ania re-urt$ (&teva su((ese -e l&ng$ (lasa *un(itoare, (are -&n$ ,n 1MLO r$*$sese de ne,*-$(at 'i regretase e'e(ul revolu)iei= dar (lasele *i;lo(ii luar$ -o1i)ie ,*-otriva (arti'tilor. #&nd a(e'tia re(urser$ la o r$s(oal$, (&nd, la NeR-ort, o *ul)i*e ,nar*at$ (u (oase ,n(er(ase s$ -un$ st$-&nire -e -ri*$rie 'i tre/ui s$ %ie ,*-r$'tiat$ de solda)i, *asa noilor aleg$tori se ar$t$ (redin(ioas$ guvernului. 3in %eri(ire, tru-ele %ur$ (o*andate, ,n regiunea (ea *ai -ri*e;dioas$, a(eea din nord, de un e0(elent general, sir #.arles Na-ier, (are 'tia s$ ,*/ine %er*itatea (u o*enia. Mul)u*it$ lui, %u evitat un *asa(ru a-roa-e inevita/il. #&nd, *ai t&r1iu, ,n 1MFM, (arti'tii a*enin)ar$ s$ i*ite noua revolu)ie %ran(e1$ din %e/ruarie, dou$ sute de *ii de (et$)eni a-ar)in&nd (laselor *i;lo(ii se anga;ar$ (a 6constables voluntari8 'i *en)inur$ ordinea. ngle1ii din se(olul al BlB+lea erau *ai legali'ti (a ni(iodat$ 'i tot at&t de (a-a/ili (a 'i str$*o'ii lor de a se organi1a ,n *od s-ontan. >or/ind (u lordul 2tan.o-e des-re revolta din NeR-ort, du(ele, al ($rui /un+si*) atingea uneori, (a 'i la Gal-ole, genialitatea, s-useJ 8 un lu(ru de (are tre/uie s$+)i a*inte'ti *ereu ,n )ara asta 'i asu-ra ($ruia nu s+ar -utea insista ,ndea;unsJ (&nd -o-orul 'tie ($ nu are dre-tate 'i ($ *erge ,mpotriva legii, devine teri/il de ,n%ri(o'at 'i %uge. Asta nu+i adev$rat -entru <ran)a. Alt%el, (u* a)i -utea e0-li(a %a-tul ($ la NeR-ort trei1e(i de oa*eni au -us -e %ug$ al)i 1e(e *iiD8. "B. Tre/uia totu'i (a R.igii 'i noii lor -arti1ani, industria'ii, s$ vin$ (u unele re%or*e ,n %a)a -o-orului (are a'te-ta at&t de *ult de la ei. #ea *ai i*-ortant$, dar 'i (ea *ai i*-er%e(t$ re%or*$, a %ost a(eea re%eritoare la legea s$ra(ilor. 2+a v$1ut la vre*ea sa ($ ,n e-o(a elisa/etan$ se %$(use o distin()ie ] -rin a(tele din 1L97 'i 16O1 ] ,ntre 'o+ *a;ul voluntar, al vaga/on1ilor in(origi/ili, 'i a(ela al nenoro(i)ilor (are, din *otive inde-endente de voin)a lor, (aJ *i1erie, /$tr&ne)e, ne/unie, /oal$, se vedeau in(a-a/ili s$+'i (&'tige e0isten)a= a-oi, (u* ,n se(olul al B>"""+lea, -rin siste*ul a/surd din 2-een.a*land1MF, se .ot$r&se (o*-letarea salariilor du-$ un /are* %i0, (eea (e a dus la re1ultatul u'or de -rev$1utJ trans%or*area ,n s$ra(i a-roa-e a tuturor *un(itorilor agri(oli, ruinarea %er*elor *i(i 'i ridi(area (uantu*ului (ontri/u)iilor lo(ale (rates). Pe vre*ea $e*orm !ill+ului, situa)ia s$ra(ilor, ,n ora'e (a 'i la )ar$, era (u*-lit$. 3israeli 'i
1MF

2iste* de salari1are ado-tat ,n 179L, *ai ,nt&i ,n 9er:s.ire 'i generali1at a-oi ,n sudul 'i (entrul Angliei ?nu ,ns$ ,n nord, du-$ (u* ni(i ,n 2(o)ia@. #onsta ,n (o*-letarea salariilor agri(ole *i(i din %ondurile -entru s$ra(i. Re1ultatul a %ost ($ londone1ii 'i arenda'ii au -utut redu(e 'i *ai *ult salariile, di%eren)a %iind a(o-erit$ de (ontri/ua/ili.

3i(:ens au 1ugr$vit ,n ro*anele lor a(este 8dou$ na)iuni8J (ea a /oga)ilor 'i (ea a s$+ ra(ilor, (are tr$iau (ot la (ot, ignor&ndu+se una -e alta. #$su)ele *un(itorilor agri(oli erau adesea adev$rate (o(ioa/e, ,n ;urul ($rora alergau (o-ii ,n 1dren)e. !o(atarii din a(este ($su)e a/ia ,'i du(eau e0isten)a din salariile lor insu%i(iente, din /ra(ona; 'i din *ilostenii. <eri(i)ii yeomen, (are %useser$ o sut$ 'ai1e(i de *ii ,n 16MM, dis-$ruser$ a-roa-e (u to)ii. Auvernul lordului AreH nu*i o (o*isiune de an(.et$. l ,n(redin)$ (ondu(erea ei lui Nassau 2enior 'i lui dRin #.adRi(:, a*&ndoi av&nd ,n a(east$ -ro/le*$ idei apriori, -e (&t de %er*e -e at&t de (ontesta/ile. B. Nassau 2enior era de -$rere ($ (el *ai /un *i;lo( de a su-ri*a s$r$(ia era de a nu a;uta ni(iodat$ -e s$ra(i. 86ntr+adev$r ] s-unea el (u o (ru1i*e in(on'tient$ 'i senin$ ], da($ s$ra(ii 'tiu ($ au de ales ,ntre a *un(i 'i a *uri de %oa*e, ei *un(es(. 3a($ tinerii 'tiu ($ nu vor avea ni(i un a;utor la /$tr&ne)e, %a( e(ono*ii. 3a($ /$tr&nii 'tiu ($ vor avea nevoie de (o-iii lor, se siles( s$ se %a($ iu/i)i de ei. 3e(i ni(i un %el de a;utor de(&t a(elora (are ,ntr+adev$r nu au ni(i %a*ilie, ni(i *i;loa(e de e0isten)$. Ni(i o alo(a)ie -ar)ial$. Totul sau ni*i(8. Pentru -ersoanele (are aveau v&rsta sau (a-a(itatea de a *un(i se (rea #asa de *un($ ('orkhouse) 'i -entru (a a(east$ 'orkhouse s$ nu devin$ un a1il r&vnit, era i*-ortant, ad$uga Nassau 2enior, 8(a via)a de a(olo s$ %ie *ai -u)in de invidiat (a via)a (elor *ai nenoro(i)i dintre *un(itorii inde-enden)i8. 3a($ se iau ,n (onsidera)ie (ondi)iile de via)$ ale *un(itorilor (elor *ai nenoro(i)i de atun(i, era a-roa-e i*-osi/il s$ se (ree1e un gen de trai 'i *ai -u)in de dorit. Totu'i, -rogra*ul a(esta (rud a %ost a-li(at 'i 'orkhouse a devenit 8o 9astilie a s$ra(ilor8, ur&t$ 'i de te*ut= e su%i(ient s$ se (iteas($ Oliver -+istFPO 'i )atul de #ra//e1M6 'i ori(ine se va -utea (onvinge. 6n 1MEM, -atru1e(i 'i o-t de *ii de (o-ii ,n v&rst$ de *ai -u)in de 'ais-re1e(e ani tr$iau ,n 'orkhouse, de %oarte *ulte ori al$turi de adul)i de soiul (el *ai -u)in re(o*anda/il 'i (.iar -e ;u*$tate ne/uni. 3u-$ (e s+a votat 5oor La+ Amendment ActFPH ?1MEF@, nu*$rul s$ra(ilor ,ns(ri'i la -aro.ii se *i('or$ ,n *od uluitor. 2u*ele (.eltuite s($1ur$ de la 'a-te *ilioane de livre ?,n 1ME1@ la -atru *ilioane (in(isute de *ii ?,n 1ME6@. #o*isarii erau *&ndri de o-era lor, dar ni*i( nu ;usti%i(a a(east$ *&ndrie. Re1ultatul se datora groa1ei -e (are o ins-irau a(ele 'orkhouse, -re(u* 'i de1volt$rii industriei. Ii, de alt%el, re1ultatul era oare un -rogres ,n sineD Ori(u* ar %i %ost, su%erin)ele i*-use nevinova)ilor ,n nu*ele unor -rin(i-ii de e(ono*ie s$n$toas$ erau de neiertat. Tre/uie (itat 3i(:ensJ 8#red ($ ni(iodat$ nu a e0istat ,n Anglia, ,n(e-&nd din e-o(a dinastiei 2tuart, o lege ad*inistrativ$ (u un (ara(ter at&t de in%a*, o lege at&t de %$)i' ($l(at$ ,n -i(ioare, o lege a ($rei a-li(are s$ %i %ost at&t de -u)in su-raveg.eat$8. B". 3intre (elelalte re%or*e ale R.igilor tre/uie re)inuteJ a@ O lege asupra corpora1iilor municipale (are a ,nlo(uit ve(.iul siste* -rin *uni(i-alit$)i *ai de*o(rati(e, alese de to)i (ei (are -l$teau ta0e lo(ale. Te0tul a(esta nu se a-li(a de(&t ora'elor, iar satele r$*aser$ su/ autoritatea ad*inistrativ$ a ;ude($torilor de -a(e -&n$ (e
1ML
1#!

Ro*an de #.arles 3i(:ens ?1MEM@.

Aeorge =rabbe 1"%3\1#/'& [ scriitor, cunoscut mai ales ca poet epic.

1M7

Actul pentru 3ndreptarea legii s(racilor ?,n li*/a engle1$@.

o alt$ lege, din 1MMM, institui (onsiliile (o*itatelor. Pu)in (&te -u)in (or-ora)iile *uni(i-ale, a;utate de stat, luar$ ,n ad*inistrare *i;loa(ele de trans-ort, '(olile, distri+ /u)ia lu*inii, a a-ei= /@ Abolirea sclava8ului 3n colonii. "storia a(estei re%or*e ,n(e-e ,n 177C, dat$ la (are o sentin)$ a lordului Mans%ield de(lar$ ($ dre-tul (o*un engle1 nu re(unoa'te (ondi)ia de s(lav, eli/er&nd dintr+un (ondei (in(is-re1e(e *ii de negri -e (are st$-&nii lor ,i i*-ortaser$ ,n "nsulele 9ritani(e. Mult *ai greu de o/)inut %u des%iin)area (o*er)ului (u s(lavi, (o*er) (are ,*/og$)ise -orturile 9ristol 'i !iver-ool 'i %$r$ de (are ,nsu'i Nel+son sus)inea ($ *arina (o*er(ial$ engle1$ n+ar -utea su-ravie)ui. 2-re onoarea -arla*entului engle1, e-is(o-ul Gil/er%or(e1MM 'i #.arles 4a*es <o0, ,n -o%ida -resiunii unora ale ($ror interese erau ,n ;o(, sus)inu)i de -uterni(a *i'(are de o-inie -u+ /li($ a @uaker+ilor 'i a *etodi'tilor 'i a;uta)i de alt*intrelea 'i de Pitt, au -utut o/)ine inter1i(erea a(estui (o*er) ] 'i a(easta ,n 1MO7, ,n toiul r$1+/oaielor na-oleoniene. R$*&neau s(lavii din (olo+niile /ritani(e 'i, ,n -rivin)a a(easta, -lantatorii din Antile ('est /ndian /nterest) au (ontinuat lu-ta (u o ,nver'unare des-erat$, (onsa(r&nd i*ensele lor a veri (u*-$r$rii de 8t&rguri -utrede8. Antis(lavagis*ul deveni ast%el o (.estiune -oliti($, deoare(e era legat de re%or*a ele(toral$, 'i o (.estiune religioas$, ($(i -lantatorii -erse(utau -e *isionari, (are+i ,nv$)au -e negri ($ rasele sunt egale ,n %a)a lui Hristos. 2us)inut$ ,n a(ela'i ti*- de li/erali 'i de ne(on%or*i'ti, re%or*a a %ost, ,n s%&r'it, votat$ ,n 1MEE 'i -ri*it$ de /iseri(ile disidente (a o *are vi(torie. O inde*ni1a)ie de dou$1e(i de *ilioane de lire %u a(ordat$ -lantatorilor, dar -rodu()ia de 1a.$r s($1u (u o trei*e, a(eea de (a%ea (u o ;u*$tate, 'i insulele %ur$ ruinate -entru *ult$ vre*e. B"". !ordul AreH ,'i d$du de*isia ,n 1MEF, ,n -arte din -ri(in$ ($ O'#onnell 'i gru-ul lui de de-uta)i irlande1i -rea ,i %$(eau via)a a*ar$, dar *ai ales -entru ($ ,ntre R.igii *odera)i 'i radi(alii non+(on%or*i'ti, (are %$(user$ (oali)ia vi(torioas$ din 1MEC, alian)a nu *ai -utea dura. 3u-$ un s(urt interi*at al lui Peel, %u ,nlo(uit de lordul Mel/ourne. Gillia* !a*/, lord Mel/ourne, era un R.ig de '(oal$ ve(.e. 9$r/atul -rea (ele/rei #arolina !a*/ ?a(eea a lui 9Hron@ era ,nrudit -rin alian)$ (u %a*ilia 3evons.ire. O* al se(olului al B>"""+lea, s(e-ti(, s-iritual, el ad*inistra %$r$ 1arv$ ,n *aniera lui Gal-ole, o )ar$ r$s(olit$ ,n($ de agita)ia din ;urul re%or*ei ($e*orm !ill). 3ar entu1ias*ul, (are+i un -rost s%etni(, este din ne%eri(ire un /un -arti1an. 3a($ Mel/ourne, (a (ea *ai *are -arte dintre s(e-ti(i, nu a %$(ut -rea *ult r$u, el 'i+a sl$/it ,ns$ -artidul. Aleg$torii engle1i ,n(etar$ su/ guvernarea lui Mel/ourne s$+i *ai (onsidere -e R.igi ni'te oa*eni 8avansa)i8. Marele eveni*ent din ti*-ul guvern$rii sale a %ost *oartea re+ gelui Gil.el* 'i ur(area -e tron a tinerei regine >i(toria, (are avea s$ do*neas($ din 1ME7 -&n$ ,n 19O1. A %ost /ine -ri*it$ de engle1i, -e (are ,i salva de un(.iul ei #u*/erland, e0tre* de i*-o-ularul %rate al regelui. 3o*nia ei avea s$ %a($ din loialis*, vre*e de o ;u*$tate de se(ol, o datorie (avalereas($. 5r(area -e tron a unei regine avu 'i un alt e%e(t %eri(it. Regatul Hanovrei nu era trans*isi/il -e linie %e*inin$= 'i ,l *o'teni #u*/erland, de/aras&nd ast%el )ara de un -rin) detestat 'i de o -eri(uloas$ si*/io1$, (are (o*-ro*itea Anglia ,n a%a(erile (ontinentale. 3u-$ (e o ru-sese (u interna)ionala s-iritual$, Anglia o ru-ea 'i (u interna)ionala dinasti($. 6n s(urt$ vre*e t&n$ra regin$
1##

Iilliam Iilberforce 1"%:\1#//& [ om politic, filantrop, cu mari merite ,n combaterea sclavaBuluiD n$a fost niciodat) <episcop<, cum afirm) autorul, ci numai adept fervent al unei secte evanghelice.

dovedi o voin)$ tena(e, (are *ergea -&n$ la ,n($-$)&nare. !a ,n(e-ut, Mel/ourne s-era ($ o va (onverti la %rivolitate, dar ,ndat$ (e se ($s$tori (u v$rul ei, Al/ert de 2a0a+#o/urg, ,nv$)$ de la a(esta *eseria de suveran$ 'i res-e(tul %a)$ de virtu)ile de %a*ilie, (are vor salva *ai t&r1iu *onar.ia engle1$. 6ntr+un regat ,n (are tre/uiau a-$rate institu)iile ,*-otriva ideilor re-u/li(ane 'i ada-tate la gustul /urg.e1iei industriale, 8regii din dinastia 2tuart, *onar.i a/soluti'ti, sau regii din Hanovra, -rin)i de($1u)i, n+ar %i -utut -$stra (oroana8. 6n Anglia, (a 'i ,n 9elgia, gra)ie %a*iliei #o/urg, *onar.ia %u din nou res-e(tat$. O dat$ (u regina >i(toria, engle1ii ,'i luar$ o/i(eiul de a (onsidera via)a de %a*ilie a suveranului (a o -arte din via)a %a*ilial$ 'i -ersonal$ a su-u'ilor. "n%luen)a rigidit$)ii *orale a -rin)ului Al/ert 'i a severit$)ii (ur)ii asu-ra *oravurilor engle1e %u tot at&t de -ro%und$, dar si *ai r$s-&ndit$ de(&t odinioar$ in%luen)a lui GesleH.

III TRIUMFUL LIBERULUI SCHIMB ". G.igii %$g$duiser$ -o-orului ($ re%or*a ele(toral$ va -une (a-$t tuturor nea;unsurilor. Po-orul ,i silise -e lor1i s$ a((e-te a(east$ re%or*$, dar nea;unsurile erau *ai insu-orta/ile (a ori(&nd. Po-orul *or*$ia ne*ul)u*it. G.igii 'ov$iau. Pentru a le r$-i si*-atiile noului (or- ele(toral, torH nu erau li-si)i ni(i de ar*e, ni(i de 'e%i. 3u(ele -re%erind de a(i ,nainte -o-ularitatea ,n lo(ul -uterii, (ondu(erea -artidului tre(u ,n *&inile lui Ro+/ert Peel, (are nu se *ai intitula torH, (i (onservator, (uv&nt *ai -otrivit -entru a ade*eni (lasele *i;lo(ii. 2ir Ro/ert, el ,nsu'i *ai a-ro-iat de u1in$ 'i -r$v$lie de(&t de do*eniul rural 'i de (oli/$, tre/uia s$ %ie -e -la(ul a(estor (lase. Al$turi de Peel, 'i (&teodat$ ,*-otriva lui, *i(ul gru- al Tinerei Anglii ] ai ($rui -urt$tori de (uv&nt erau 9en;a*in 3israeli, orator genial, %iul unui s(riitor evreu, dar (onvertit la angli(anis* din (o-il$rie, 'i lordul 4o.n Manners, %iul du(elui de Rutland ] re-re1enta un (onservatoris* 1is 8-o-ular8. 3israeli 'i -arti1anii lui reluau te1ele lui 9oling/ro:e (u -rivire la (onstitu)ia tradi)ional$ a Angliei. i ,n%ierau o do(trin$ (are, ,n lo( s$ *en)in$ o ierar.ie %ireas($ a (laselor, (o*-ort&nd dre-turi 'i datorii, l$sa legilor *e(ani(e ale e(ono*iei gri;a de a regle*enta ra-orturile dintre *un(itori 'i -atroni. i sus)ineau ($ salvarea ar (onsta ,n re,ntoar(erea la o so(ietate (onstruit$ ,n %elul a(eleia din evul *ediu, (&nd %ie(are, de la senior la )$ran, ,'i (uno'tea lo(ul lui 'i+l a((e-ta. 3u-$ 3israeli 'i -arti1anii s$i, rolul -artidului (onservator era s$ -$stre1e (eea (e r$*&nea via/il din tre(ut 'i s$ -re+ g$teas($ ,n a(ela'i ti*-, -rintr+o -oliti($ generoas$, viitorul. "". T&n$ra Anglie ,l a*u1a -e 4o.n 9ull1M9. #li(a a(easta de tineri gentilo*i (u ;ilet($ al/$, (are aveau -reten)ia s$+i (onverteas($ -e *un(itori la ideile %eudale, -$rea (o*i($. Politi(ienii de -ro%esie nu+i a(ordau ni(i un (redit. Pentru ei ideile lui 9ent.a*, Malt.us, Ri(ardo, #o/den, 4a*es Mill erau liter$ de evang.elie. To)i oa*enii serio'i, sau a-roa-e to)i, erau de -$rere, (a 'i se(ta utilitarist$, ($ so(iet$)ile u*ane (aut$ (ea *ai
1M9

Pore(l$ dat$ -o-orului engle1.

*are %eri(ire -entru (el *ai *are nu*$r de oa*eni 'i ($ n+o -ot g$si de(&t l$s&nd s$ a()ione1e interesul -ersonal al %ie($ruia. !u-ta dintre interese nu adu(e ;usti)ia -er%e(t$, (i -e (ea *ai -er%e(t$ ,n li*itele -osi/ilului. Tre/uia de(i evitat$ ori(e interven)ie a statului. #ea *ai u'oar$ restri()ie i*-us$ (on(uren)ei -$rea o ere1ie. Pre)urile tre/uiau %i0ate auto*at -rin legea (ererii 'i a o%ertei= -ro%iturile ,ntre-rin1$torilor 'i salariile *un(itorilor aveau s$ a;ung$ ,n *od auto*at, gra)ie (on(uren)ei, la un nivel (onvena/il. 82alariile se ur($ ] s-unea #o/den ] (&nd doi -atroni alearg$ du-$ a(ela'i *un(itor 'i s(ad (&nd doi *un(itori alearg$ du-$ a(ela'i -atron8. Proletarii nu -uteau avea ni(i o in+ %luen)$ asu-ra salariilor de(&t -rin redu(erea voluntar$ a -o-ula)iei. #eea (e era adev$rat des-re indivi1i era adev$rat 'i des-re stat. 8Regula (are (onsist$ ,n a (u*-$ra (&t *ai ie%tin 'i a vinde (&t *ai s(u*-, regul$ -e (are o a-li($ %ie(are (o*er(iant ,n (o*er)ul s$u -arti(ular, este 'i (ea *ai /un$ regul$ -entru (o*er)ul unei na)iuni ,ntregi8. Ori(e /arier$ va*al$ viola legea (ererii 'i a o%ertei. Oa*eni de /un$+(redin)$, (a Ri(.ard #o/den, in+ dustria' 'i o* de stat, -ro%et al '(olii din Man(.ester19O, ,n(er(au s$ (onving$ -o-orul engle1 ($ s$r$(ia lui se datora ta0elor -rote()ioniste 'i ,n s-e(ial ta0elor asu-ra gr&nelor. """. #a*-ania ,*-otriva -rote()ionis*ului a %ost una dintre -ri*ele (a*-anii din Anglia -urtat$ -rin *i;loa(e de -ro-agand$ ?-res$, (a*-anie de dis(ursuri@ (are aveau s$ trans%or*e via)a -oliti($ din se(olul al BlB+lea. !a ,ntrunirile -u/li(e oratorii a-ar)in&nd Asocia1iei contra legilor privitoare la gr4neFGF ar$tau trei -&ini'oare rotunde de di%erite *$ri*i (are (ostau a(ela'i -re) ,n trei )$riJ <ran)a, Anglia 'i Rusia. Anglia era )ara ,n (are -&ini'oara era (ea *ai *i($, -rin ur*are -o-orul engle1 era ,n'elat. A(este de*onstra)ii aveau un deose/it su((es la unii industria'i, (u* erau (ei din Man(.ester, (are i*-ortau 'i /u*/a( 'i gr&u. 6n s(.i*/ ,i ,ns-$i*&ntau -e (ei interesa)i ,n agri(ultur$. 83a($ su-ri*a)i ta0ele asu-ra gr&nelor, ve)i asasina agri(ultura engle1$8, s-uneau %er*ierii 'i s@uire, ii. 8Pu)in ne i*-ort$ -e noi ] r$s-undea '(oala din Man(.ester. ] 3a($ alte )$ri au -osi/ilitatea de a -rodu(e gr&u *ai ie%tin de(&t noi, s$ lu(re1e -$*&ntul -entru noi, iar noi vo* toar(e 'i vo* )ese -entru ele. 6ntregul (o*er) tre/uie s$ (onstituie un (i(lu unitar. Nu -ute* vinde da($ nu (u*-$r$*. A ,n(.ide grani)ele noastre i*-ortului ar ,nse*na s%&r'itul e0-ortului nostru8. ">. Partidul (onservator, al($tuit *ai ales din gentilo*i de la )ar$, nu -utea %i de(&t ostil li/erului s(.i*/ 'i -rielni( *en)inerii ta0elor asu-ra gr&+nelor. Totu'i, 'e%ul -artidului, sir Ro/ert Peel. ar$ta o -ri*e;dioas$ si*-atie do(trinei adversarilor s$i. ra un o* de /un$+(redin)$, de un *are (ura; intele(tual, ad*ira/il %inan(iar 'i ad*inistrator, dar autoritar 'i %$r$ un (onta(t *ai a-ro-iat (u #a*era. 6n 1MFC ata($ tari%ul 'i reduse nu*$rul arti(olelor la (are se -l$teau ta0e de la o *ie dou$ sute la 'a-te sute (in(i1e(i. Pentru a (o*-ensa -ierderile su%erite de /uget din a(east$ -ri(in$, ,n%iin)$ un i*-o1it de 'a-te -ennH la o lir$ asu-ra veniturilor *ai *ari de o sut$ (in(i1e(i de lire. 6n 1MFL reduse tari%ul va*al la -atru sute (in(i1e(i de arti(ole. 2e ,ndre-t$ ast%el (u -a'i *ari s-re li/erul s(.i*/. %e(tele a(estor redu(eri su((esive %ur$ sur-rin1$toare. Nu nu*ai ($ veniturile statului nu s+au *i('orat, (i, datorit$ (re'terii volu*ului (o*er)ului 'i
19O
1:1

I(oala e(ono*i($ (e -ro%esa do(trina li/eralis*ului total, nu*it ulterior 8(lasi(8.

)nti1 Corn /a8 /eague.

/ene%i(iilor i*-o1a/ile, s+au *$rit. A(este re1ultate ,l ,n(ura;ar$ -e Peel. Totu'i, nu ,ndr$1nea s$ se ating$ de agri(ultur$, (itadela -artidului s$u. Mai ales ($ 3israeli glu*ise -e so(oteala -re*ierului (u -rivire la (onvertirea sa la li/erul s(.i*/J 8Prea onora/ilul gentle*an ] s-usese el ] i+a sur-rins -e R.igi ,n /aie 'i le+a luat ,*/r$($*intea. "+a l$sat s$ se /u(ure -e de-lin de -o1i)ia lor li/eral$, iar el ,nsu'i este un rigid (onservator ,*/r$(at ,n .ainele lor8. #a*era a r&s 'i a a-laudat. 6n 1MFL 'i ,n 1MF6 "rlanda a avut una du-$ alta dou$ re(olte -roaste de (arto%i. Ii Peel a ,n(e-ut de ,ndat$ s$ %oloseas($ (uv&ntul 8%oa*ete8, ($(i ;u*$tate din insula a(easta su-ra-o-ulat$ nu tr$ia de(&t din (arto%i. Anglia du(ea li-s$ de gr&u, ast%el ($ nu -utea veni ,n a;utorul "rlandei. 3e(i nu e0ist$ alt$ solu)ie, s-unea el, de(&t s$ se su-ri*e ta0ele asu-ra gr&nelor 'i s$ se autori+ 1e1e, ,n s%&r'it, li/era intrare a ori($ror ali*ente ,n Marea 9ritanie. >. >iolen)a a(easta, -ani(a a(easta sur-rinser$. !ordul 2tanleH, (el *ai in%luent *e*/ru al (a/inetului du-$ Peel, *$rturisea ($ nu+l ,n)elegea -e 'e%ul s$u, ($ nu se va -utea 'ti ni*i( sigur (u -rivire la re(olt$ ,nainte de dou$ luni, ($ i*-ortul de gr&ne din str$in$tate nu i+ar -utea .r$ni -e irlande1i, (are n+aveau ni(i un -ennH de (.eltuit, ($ Peel vor/ea, de alt%el, de *en)inerea unor ta0e *oderate ti*- de trei ani 'i ($ -este trei ani %oa*etea va %i de-arte. 3ar .ot$r&rea lui Peel era *ai *ult senti*ental$ de(&t ra)ional$. #eea (e torH nu*eau tr$dare nu era ,n o(.ii s$i de(&t o -ioas$ (onvertire. Regina 'i -rin)ul Al/ert, a*&ndoi -arti1ani ai li/erului s(.i*/, ,i s-uneau *ereu ($ era salvatorul )$rii. 6n interiorul -ro-riului s$u -artid se %or*$ un gru- de (onservatori -rote()ioni'ti (are era ,*-otriva lui, ata(ul %iind sus)inut de doi /$r/a)i %oarte di%eri)i unul de altul, Aeorge 9en+tin(: 'i 9en;a*in 3israeli. Ni*eni nu 'i+ar %i ,n(.i-uit ($ a(est t&n$r evreu, (unos(ut nu*ai (a un orator sar(asti( 'i str$lu(it, ar -utea deveni 'e%ul gentilo*ilor de la )ar$ 'i s$+l r$stoarne -e atot-uterni(ul sir Ro/ert. Totu'i a'a s+a ,nt&*-lat. 6ntr+o serie de s(&nteietoare %ili-i(e, -res$rate de %iguri de stil, 3israeli denun)$ 8tr$darea8 -ri*ului *inistru19C. A/olirea ta0elor asu-ra gr&nelor a %ost votat$ -entru ($ o-o1i)ia R.ig 'i -arti1anii li/erului s(.i*/ s+au raliat ,n vederea a(estui s(rutin (u -rietenii lui Peel, dar ,n a(eea'i sear$ Peel a %ost r$sturnat de o (oali)ie de -arti1ani ai li/erului s(.i*/ ingra)i 'i de -rote()ioni'ti r$1/un$tori. >". A(east$ s(i1iune avea s$ )in$ -artidul (onservator de-arte de -utere ti*- de dou$1e(i de ani, ,n a%ar$ de s(urte -erioade inter*ediare. Ni(iodat$ -rietenii lui Peel nu aveau s$ se *ai ,*-a(e (u a(ei (are+l r$sturnaser$ -e 'e%ul lor de la -utere "ar Peel, ,ntre ti*-, *uri ,ntr+un a((ident de ($l$rie ?1MLO@. Prin(i-alii s$i -arti1ani 'i ,n s-e(ial (el *ai re*ar(a/il dintre ei, Gillia* Aladstone s+au aso(iat (u R.igii 'i (u li/eralii. Ie%ii (onservatorilor vor %i de ai(i ,nainte lordul 2tanleH ?*ai t&r1iu lord 3er/H@, *are senior, inteligent, (ultivat, %$r$ a*/i)ii, 'i 3israeli, (are, (u tot geniul s$u, a tre/uit s$ a'te-te *ult$ vre*e (a s$ se i*-un$ (a leader al -artidului, dar a s%&r'it -rin a+i ins-ira o ,ndre-t$)it$ ,n(redere. #a s$ guverne1e )ara, lordul 4o.n Russell, a-oi lordul A/erdeen 'i lordul Pal*erston -re1idar$ (oali)ii de R.igi 'i de -arti1ani ai lui Peel. 3e alt*intrelea, (u o sur-rin1$toare ra-iditate, li/erul s(.i*/ 'i -rote()ionis*ui ,n(etaser$ s$ *ai %ie
1:'

>a miBloc era i o ranchiun) personal) din partea lui @israeli, care sperase s) devin) ministru, onoare pe care 1eel i$o refuzase net.

o/ie(t de (ontrovers$ -oliti($. 2u-ri*area ta0elor asu-ra gr&nelor nu ruinase agri(ultura, a'a (u* -re1isese 3israeli 'i -arti1anii s$i. >re*e ,ndelungat$ ,n($ Anglia nu i*-ort$ de(&t un s%ert din gr&ul -e (are+l (onsu*a. #u toate (ri1ele inevita/ile, -erioada 1MLO+1M7L a %ost o -erioad$ de re*ar(a/il$ -ros-eritate a )$rii, datorat$ (re'terii -o-ula)iei, de1volt$rii ($ilor %erate, ,n1estr$rii i*-eriului (u *aterial industrial. <er*ierii, (a 'i restul na)iunii, avur$ de -ro%itat de -e ur*a a(estei situa)ii 'i nu se *ai -l&nser$. 8Prote()ionis*ui nu nu*ai ($ a *urit, dar a a;uns ,n in%ern8, s-unea 3israeli. 2u((esorii s$i -oliti(i aveau s$ des(o-ere ($tre s%&r'itul vea(ului ($ de %a-t nu se a%la de(&t ,n -urgatoriu. Totu'i Aladstone, devenit *arele %inan(iar al R.igilor, a trans%or*at siste*ul %is(al al )$rii -rintr+o serie de /ugete (onsiderate re*ar(a/ile -entru ($ au (oin(is (u anii de a/unden)$. 2u-ri*&nd a-roa-e toate ta0ele va*ale, el nu a *ai l$sat ,n 1M6O de(&t -atru1e(i 'i o-t de arti(ole ,n tari% ] din o *ie dou$ sute. A si*-li%i(at i*-o1itele 'i n+a -$strat de(&t i*-o1itul asu-ra venitului, asu-ra dre-turilor de *o'tenire, i*-o1itul %un(iar 'i ta0ele asu-ra /$uturilorJ (eai, (a%ea, al(ool. 3in 1MCL -&n$ ,n 1M7O, i*-o1itele au s($1ut de la dou$ livre nou$ 'ilingi 'i trei -ennH -e (a- de lo(uitor la o livr$ o-ts-re1e(e 'ilingi 'i (in(i -ennH 'i ;u*$tate. >"". 5ost hoc, ergo propter hocFGN. Ado-tarea li/erului s(.i*/ a (oin(is (u ,*/og$)irea )$riiJ li/ertatea e(ono*i($ a devenit ,n Anglia liter$ de evang.elie. Totu'i, de1voltarea ra-id$ a industriei a dat na'tere la *ari a/u1uri. Ni*eni nu se -utea a'te-ta de la #a*era #o*unelor ] (are nu era ,n($ de(&t un (lu/ de gentlemen *armers, -reo+ (u-at$ s$ lu-te ,*-otriva lui Na-oleon ] (a ea s$ i*-un$ u1inelor 'i ora'elor, ,n -erioada de1volt$rii lor, ni'te reguli s$n$toase 'i riguroase. 3ar re1ultatul a %ost nede*n de o )ar$ /ogat$ 'i li/er$. <oa*etea irlande1$ arun(ase, nu*ai ,n -ortul !iver-ool, *ai *ult de o sut$ de *ii de ,n%o*eta)i, a ($ror -re1en)$ a *$rit 'i *ai *ult *i1eria slums+urilor. ngles, vi1it&nd Man(.esterul ,n 1MMF, a g$sit trei sute (in(i1e(i de *ii de *un(itori ,n+ g.esui)i ,n *ag.erni)e u*ede 'i *urdare, res-ir&nd un aer (are %$(ea i*-resia ($+i un a*este( de a-$ 'i ($r/une. 6n *ine, %e*ei -e ;u*$tate goale erau %olosite (a adev$rate ani*ale de tra()iune= (o-iii ,'i -etre(eau toat$ via)a ,n ,ntune(i*ea galeriilor, (a s$ des(.id$ 'i s$ ,n(.id$ o u'$ de ventila)ie. 6n industria dantel$riei se %oloseau (o-ila'i de -atru ani. Adev$rul este ($ a(este (ala*it$)i nu erau generale 'i s(riitorii vre*ii au 1ugr$vit -oate (u oare(are -redile()ie (a1urile (ele *ai ,ngro1itoare, dar e0ager$rile lor au %ost ne(esare -entru a tre1i o-inia -u/li($. >""". #u toate -re;ude($)ile lui 6laisse0, *aire6. -arla*entul s%&r'i -rin a interveni. 5n .actory Act din 1M19 regle*ent$ *un(a (o-iilor su/ nou$ ani, (are la ,n(e-utul se(olului *un(eau -&n$ la (in(is-re1e(e 'i 'ais-re1e(e ore -e 1i ,n u1inele de /u*/a(. 5n a(t din 1MEE li*it$ *un(a lu(r$torilor su/ o-ts-re1e(e ani 'i ,n%iin)$ -ri*ele -atru -osturi de ins-e(tori ai u1inelor. 6n 1MF7 *un(a %e*eilor %u li*itat$ la 1e(e ore, (eea (e a atras (ur&nd 'i o li*itare analog$ -entru /$r/a)i. #ele/ra 8s$-t$*&n$ engle1$8 a %ost ado-tat$ ,n industria te0til$ ,n anul 1MLO= ea avea s$ trans%or*e via)a *un(itorului engle1, ,ng$duindu+i s$ se interese1e 'i de s-orturi s&*/$ta du-$+a*ia1$. #a*-ania -en+
1:/

"up aceasta, deci din cauza aceasta ,n limba latin)&. 09presie care vrea s) previn) ,mpotriva stabilirii unor leg)turi cauzale superficial fondate.

tru redu(erea orelor de *un($ a %ost (ondus$ de lordul As.leH ?*ai t&r1iu lord 2.a%tes/urH@, (are a i*-us de ase*enea ado-tarea ,n 1MFC, du-$ -u/li(area unui ra-ort a ($rui le(tur$ a -rovo(at -u/li(ului un a*este( de de1gust 'i ru'ine, a unei legi (are inter1i(ea %olosirea ,n *un(ile din *ine a %e*eilor 'i a (o-iilor su/ 1e(e ani. As.leH, (are a tr$it din 1MO1 -&n$ ,n 1MM1, era un torH (re'tin (are 'i+a (onsa(rat via)a ,*/un$t$)irii traiului s$ra(ilor. A %ost unul dintre %ondatorii a(elei Doung Men9s hristian Association19F. A(este legi *ai u*ane, -ros-eritatea general$ la (are (ontri/uiau, al$turi de atra()ia (a-elelor, ,i s*ulser$ din 1MLO -e *ul)i lu(r$tori engle1i din *i'(area -ro-riu+1is revolu)ionar$. 6n a(east$ )ar$ s+au v$1ut n$s(&ndu+se so(iet$)ile (oo-eratiste 'i uniunile *un(itore'ti re%or*atoare. Trade+unionuri e0istau ,n($ din se(olul al B>"""+lea, dar nu erau legale. le au %ost re(unos(ute de lege ,n 1MCF. 5na dintre (ele *ai re*ar+ (a/ile a %ost Amalgamated )ociety o* #ngineers19L, %ondat$ ,n 1ML1 'i (are ,n 1M6L avea trei1e(i de *ii de *e*/ri= era ,n a(ela'i ti*- un sindi(at 'i o so(ietate de a;utor *utual. Pri*ul ei leader a %ost Gillia* Allen, -rototi-ul sindi(alistului engle1 re%or*ist din e-o(a vi(torian$. "B. A-li(area noilor legi (u -rivire la u1ine, *ine, .igien$, ,n%iin)area de ($tre Peel, ,n 1MC9, a unei -oli)ii (rear$ ne(esitatea de1volt$rii unei /iro(ra)ii (entrale, (are li-sise -&n$ atun(i ,n Anglia, )ar$ de institu)ii lo(ale. 6n 1M1L 7ome O**ice ?Ministerul de interne@ nu %olosea de(&t o-ts-re1e(e %un()ionari. O dat$ (u -o'ta, ($ile %erate, ins-e()ia *un(ii, nu*$rul %un()ionarilor s+a ridi(at ,n 1MLE la 'ais-re1e(e *ii. Pro/le*a re(rut$rii %un()ionarilor este, ,ntr+o de*o(ra)ie, una dintre (ele *ai greu de re1olvat. 3a($ -osturile sunt -use la dis-o1i)ia oa*enilor -oliti(i -entru a re(o*-ensa -e -arti1anii lor, ni(i un guvern nu -oate -$stra asu-ra %un()ionarilor s$i o autoritate dura/il$. 6n A*eri(a siste*ul 8-r$1ilor8196 (are tul/ur$, du-$ %ie(are alegere, ad*inistra)ia )$rii, ,n <ran)a a/u1ul de re(o*and$ri -oliti(e sunt e0e*-le de gre'eli -ri*e;dioase. 6n%iin)area unui e0(elent ivil )ervice a %ost unul din te*eiurile su((eselor Angliei ,n se(olul al BlB+lea. 6n -ri*a ;u*$tate a se(olului, regi*ul re(o*anda)iilor %$(ea ravagii. 9$tr&nii R.igi (onsiderau 8(lientela8 (a unul din atri/utele -uterii= (&nd s+a de(is ($ nu*ai du-$ un e0a*en i*-ar)ial se va -utea intra ,n ivil )ervice, a(east$ idee nou$ ,i sur-rinse (u at&t *ai *ult (u (&t di-lo*ele 'i 8*andarinis*ul8197 erau de-arte de a ;u(a ,n via)a engle1ilor a(ela'i rol (a ,n via)a %ran(e1ilor. Tre/uir$ s$ re(unoas($ %oarte (ur&nd ($ re1ultatele erau /une. A(e'ti civil servants se dovedir$ slu;/a'i (redin(io'i ai ori($rui guvern engle1, ori(are ar
19F

Asocia1ia cre>tin( o tinerilor ?,n li*/a engle1$@ (unos(ut$ -&n$ ast$1i su/ ini)ialele P.M.#.A., a(tivea1$ -entru unele s(o-uri %ilantro-i(e 'i -edagogi(e, dar -ro%es&nd ( ideologie (re'tin+*orali1atoare 'i antirevolu)ionar$.
1:% 1:!

)socia+ia unit a mecanicilor ,n limba englez)&. 0he spoils s#stem, pus ,n practic) de pe la 1#':, consta ,n numirea aderen*ilor partidului aflat la putere ,n toate posturile administrative, *in+nd seama de serviciile aduse partidului i aproape de loc de capacitatea personal) i calificarea ,n ,ndeplinirea func*iei. Hncep+nd cu anul 1##/, sistemul a ,nceput a fi limitat prin legi care prev)d selec*ionarea unui personal administrativ calificat, verificat prin e9amene i inamovibil pe motive politice.
197

0-resie (are designea1$ (or-ul %un()ionarilor de -ro%esie= e(.ivalent$ 'i (u 8/iro(ra)ie8.

%i %ost nuan)a sa -oliti($ 'i, )in&ndu+se (u s(ru-ulo1itate de-arte de lu-tele -arti1ane, asigurar$ (ontinuitatea tradi)iilor na)ionale.

IV POLITICA EXTERN A LUI PALMERSTON ". A* v$1ut ($ Anglia a %$(ut totdeauna nu*ai ,n sil$ o -oliti($ gen Metterni(. 'i ($ o-inia -u/li($ l+a a-ro/at -e #anning (&nd a ,*/inat a-$rarea na)iunilor o-ri*ate (u interesele /ritani(e 3u-$ #anning, *arele *inistru al a%a(erilor e0terne a %ost, vre*e de dou$1e(i de ani, lordul Pal*erston. A(esta nu era un R.ig, dar sus)inuse re%or*a ele(toral$, din (are -ri(in$ se ,nvr$;/ise (u -artidul torH. Pal*erston adu(ea ,n -ro/le*ele de -oliti($ e0tern$ a/ilitate, /un$ dis-o1i)ie, o idee %oarte -re(is$ a o/liga)iilor Angliei %a)$ de (elelalte )$ri 'i o tena(itate -entru (are (o*-atrio)ii s$i ,l ,ndr$geau. 3in 1M1L ni(i o -ri*e;die real$ nu *ai a*enin)a Marea 9ritanie. Nu e0ista -utere (are s$ ai/$ -reten)ia de a lu-ta (u Anglia -e *are= iar -e us(at *ai erau (&teva -un(te nevralgi(e unde tradi)ia 'i -ruden)a o sileau s$ stea de veg.e. Anglia dorea o 9elgie inde-endent$= reu'ise s+o ,n%$-tuias($= era .ot$r&t$ s+o a-ere. Nu voia un -rin) %ran(e1 -e tronul 2-aniei 'i, da($ Pal*erston nu a -utut s$ ,*-iedi(e ($s$toria du(elui de Mont-ensier (u o s-aniol$19M, ($derea lui !udovi(+<ili- ,l eli/er$ de ori(e tea*$ ,n -rivin)a a(easta. 6n s%&r'it, o-inia -u/li($ engle1$ ,n)elegea s$ sus)in$ -o-oarele (are lu-tau -entru li/ertate= Pal*erston lu$ de(i -artea ungurilor, a italienilor 'i+i s-ri;ini -e si(ilieni ,*-otriva regelui Nea-olelui, (a 'i -e -ie*onte1i ,*-otriva Austriei ,n dis(u)iile interna)ionale, argu*entul o/i'nuit al lordului Pal*erston era a*enin)area (u %lota /ritani($. l e0as-era ast%el (urtea, -e (are o ,nvr$;/ea (u (elelalte (ur)i, nelini'tea s-iritele -a'ni(e, (are se te*eau (a a(est /lu% s$ nu du($ ,ntr+o 1i la r$1/oi, dar ,l ,n(&nta -e engle1ul *i;lo(iu (are vedea -avilionul engle1 res-e(tat %$r$ lu-t$ 'i as(ulta (u des%$tare dis(ursurile lordului Pal*erston (u te*aJ ivis romanus sumFGG, i*agin&ndu+'i (u /un$+(redin)$ ($ este 8a-$r$torul dre-t$)ii8 (&nd lordul Pal*erston tri*itea un ulti*atu* Are(iei -entru -rote;area unui oare(are 3on Pa(i%i(oCOO, (are ni(i nu era *$(ar engle1, 'i un alt ulti*atu* #.inei -entru a-$rarea onoarei negustorilor, dintre (are (ei *ai *ul)i erau tra%i(an)i de o-iu*. #&nd, ,n 1ML1, Pal*erston ,'i -er*ise ] %$r$ a (onsulta -e regin$, ni(i (a/inetul ] s$ a-ro/e lovitura de stat a lui Na-oleon al """+lea,
19M

Antoine+Marie+P.ili--e+!ouis d'Orlans. du(e de Mont-ensier ?1MCF^1M9O@ ] al (in(ilea %iu al regelui <ran)ei !udovi(+<ili- ?1MEO^1MFM@, s+a ($s$torit ,n 1MF6 (u in%anta Maria+!ui1a <ernanda, sora reginei 2-aniei "sa/ela a ""+a ?1MEE^1M6M@. 199 )unt cet(1ean roman ?,n li*/a latin$@.
'??

@avid 1acifico 1"#3\1#%3& [ negustor din Aibraltar care ,n 1#%? a formulat nite preten*ii fa*) de guvernul grec, pe care .nglia le$a sus*inut printr$o demonstra*ie naval), d+nd natere unei tensiuni diplomatice cu Fran*a i Cusia .tacat ,n parlament pentru acest act, 1almerston a r)spuns printr$un discurs faimos ,n care a dezvoltat ideea c) un supus britanic are dreptul, oriunde i ,n orice ,mpreBurare, la protec*ia for*ei britanice. Hn acest conte9t a f)cut el paralela cu 7mperiul roman i a men*ionat e9presia <=ivis romanus sum< vezi nota precedent)&.

lordul 4o.n Russell ,i retrase -orto%oliul. 3ar in(identul ,l %$(u 'i *ai -o-ular -e Pal*erston, ast%el ($ -u)in *ai t&r1iu deveni el ,nsu'i -ri*+*inistru ?1MLL@. "". #ert este ($ -oliti(a autoritar$ a lui Pal*erston n+a atras Anglia ,n ni(i un r$1/oi 'i ($ -oliti(a 'ov$itoare a lordului A/erdeen a %$(ut -osi/il r$1/oiul din #ri*eea. <ai*oasa 8(.estiune a Orientului8 era ,nainte de toate o (.estiune a Tur(iei. Mul)i oa*eni de stat euro-eni de -e la *i;lo(ul se(olului al BlB+lea erau de -$rere ($ "*-eriul oto*an din uro-a nu -utea su-ravie)ui *ult$ vre*e. 83u(e* ,n s-inare un o* /olnav ] s-unea )arul a*/asadorului Angliei ]= nu tre/uie s$+l l$s$* s$ su(o*/e ,nainte de a de(ide (u -rivire la su((esiune8. "deea -e (are 'i+o %$(ea )arul des-re ,*-$r)irea *o'tenirii era ur*$toareaJ el va lua -rovin(iile dun$rene 'i va o%eri -rote()ia sa statelor /al(ani(e inde-endente= Angliei ,i va o%eri gi-tul 'i #reta. 83a($ vo* reu'i, Anglia 'i (u *ine, s$ ne ,n)elege* ,n a(east$ -ro/le*$, -u)in ne -as$ (e vor g&ndi 'i vor %a(e al)ii8, de(lar$ el. 3ar Anglia dorea *ai (ur&nd ,ns$n$to'irea (elui /olnav de(&t *o'tenirea lui 'i ea vedea (u nelini'te (re'terea -uterii Rusiei, -utere asiati($ reduta/il$ -entru "ndia, -utere auto(rati($ ostil$ na)iunilor li/erale. Pe de alt$ -arte, <ran)a avea ne,n(etate (erturi (u )arul re%eritor la !o(urile s%inte, ($(i %ie(are din (ele dou$ )$ri -retindea s$ le ai/$ su/ -rote()ia ei. <urtuna se de1l$n)ui atun(i (&nd )arul (eru sultanului s$+i ,n(redin)e1e lui -rote()ia tuturor (re'tinilor din !evant. A*/asadorul Angliei la #onstantino-ol, 2trat%ord #anning, se al$tur$ <ran)ei -entru a ,n(ura;a -e sultan s$ o-un$ re1isten)$. Politi(a e0tern$ a Angliei devenise un (iudat i*/roglio. Pri*ul *inistru, lordul A/erdeen, voia -a(e= .oreign O**ice+ul voia -a(e= a*/asadorul din #onstantino-ol voia r$1/oi= o-inia -u/li($, indignat$ de arogan)a )arului, voia o vi(torie di-lo*ati($. Pentru -ri*a oar$ o (a*-anie senti*ental$ i*-unea .oreign O**ice+ului s$ ado-te o anu*it$ atitudine. ra una din (onse(in)ele inevita/ile ale l$rgirii su%ragiului 'i ale li/ert$)ii -resei. !a C7 *artie 1MLF, <ran)a 'i Anglia de(larar$ r$1/oi Rusiei, (are invadase -rovin(iile tur(e'ti. Navele %ran(e1e 'i engle1e intrar$ ,n 9os%or 'i (onstr&nser$ %lota ruseas($ s$ se re%ugie1e la 2evasto-ol. """. O-inia -u/li($ o/)inuse r$1/oiul -e (are+l dorise. Avea dre-tateD Ne&ndoios ($ nu se -utea ,ng$dui )arului s$ (io-&r)eas($, du-$ /unul s$u -la(, "*-eriul oto*an, dar -oate ($ ar %i %ost -osi/il$ ,nl$turarea r$1/oiului -rintr+o di-lo*a)ie *ai a/il$. 2u((es -arado0alJ triu*%ul li/eralis*ului senti*ental %$(ea din Anglia aliata unui 8des-ot8, Na-oleon al """+lea, (a s$ sus)in$ un alt des-ot, -e sultan. #a*-aniile engle1e ,n(e-user$ *ai totdeauna -rin re*ar(a/ile e0.i/i)ii de li-s$ de -revedereJ dintre toate, r$1/oiul din #ri*eea a %ost (ea *ai str$lu(it$. 2ervi(iul de a-rovi1ionare 'i servi(iul *edi(al se dovedir$ at&t de in%erioare sar(inilor lor ,n(&t ,n r$1/oiul a(esta ,n (are nu s+au %olosit de(&t e%e(tive *i(i au *urit dou$1e(i 'i (in(i de *ii de engle1i, ,n ti*- (e )ara a (.eltuit ,n 1adar 'a-te1e(i de *ilioane de lire. Noua -utere a -resei st&rni (u %olos o-inia -u/li($. 5n *are ga1etar, Gillia* Russel, de la 1iarul -imes, ur*$rea o-era)iile ,n (alitatea lui de (ores-ondent de r$1/oi 'i )inea -u/li(ul la (urent (u su%erin)ele ,ndurate de solda)i. !ordul A/erdeen, re-ro/at de toate -artidele, tre/ui s$ -$r$seas($ -uterea 'i %u ,nlo(uit de lordul Pal*erston, (are avu noro(ul s$ intre ,n s(en$ ,n (li-a ,n (are ,*-re;ur$rile erau ,n s%&r'it %avora/ile alia)ilor. 3u-$ un lung asediu %u (u(erit 2evasto-olul ?1MLL@. Na-oleon

se ,*-$($ ,ndat$ (u ru'ii= el dorea -a(e s-re a -utea ur*$ri alte -lanuri grandioase, ,n s-e(ial uni%i(area "taliei. !ordul Pal*erston ar %i vrut s$+i ,n%r&ng$ -e ru'i 'i s$+i alunge de la )$r*urile M$rii Negre. 3a($ 'i+ar %i i*-us -un(tul s$u de vedere, r$1/oiul ar %i -utut dura 8tot at&ta ti*- (&t (el din Pelo-one1 sau (&t r$1/oiul de trei1e(i de ani8, 'i asta -entru un o/ie(tiv ,nde-$rtat 'i destul de e(.ivo(. 3ar o-inia -u/li($, %oarte s(.i*/$toare, 'ov$ia 'i ,n(e-use s$ se ,ntre/e da($ nu (u*va 8a *i1at -e un (al -rost8. ">. 6n 1ML6 %u se*nat tratatul de la Paris, ($ruia (ei ne*ul)u*i)i ,i s-uneau (a-itularea de la Paris. 8A* ,n(.eiat o -a(e, dar nu -a(ea8, de(lara lordul #larendonCO1. 2e .ot$r&se s$ se *en)in$ integritatea "*-eriului oto*an 'i i se inter1i(ea Rusiei dre-tul de a ,ntre)ine o %lot$ ,n Marea Neagr$. 2ultanul %$g$dui re%or*e, *ai *ult$ /un$voin)$ %a)$ de su-u'ii (re'tini, 'i o ,ntreag$ genera)ie de engle1i (re1u ($ a %$(ut din 8o*ul /olnav8 un o* *ai /un. >re*ea de1ilu1iei se a-ro-iaJ e'e(ul a*/i)iilor euro-ene ale )arului avu e%e(tul de a+l arun(a asu-ra Asiei, (eea (e nu era li-sit de -ri*e;dii -entru "ndiaJ (&t des-re sultan, (on%li(tele sale (u -rovin(iile /al(ani(e aveau s$ tul/ure uro-a vre*e de *ai /ine de o ;u*$tate de se(ol. >. Hot$r&rea (ea *ai i*-ortant$ a #ongresului de la Paris a %ost ado-tarea unor noi reguli interna)ionale (u -rivire la li/ertatea *$rilor ,n ti*- de r$1/oi. 2+au ado-tat -atru -rin(i-ii esen)ialeJ 8Pirateria este 'i r$*&ne a/olit$. Pavilionul a-$r$ *ar%a, (u e0(e-)ia (ontra/andei de r$1/oi. M$r%urile neutre trans-ortate su/ -avilion du'*an nu -ot %i (on%is(ate. 9lo(ada, (a s$ %ie o/ligatorie, tre/uie s$ %ie e%e(tiv$8. A(este garan)ii a(ordate (o*er)ului neutru ,n ti*- de r$1/oi (on)ineau ger*enii unor grave in(idente 'i (.iar ale unor r$1/oaie viitoare. O (onse(in)$ nea'te-tat$ 'i ,nde-$rtat$ a r$1/oiului din #ri*eea a %ost su%ragiul %e*eilor din Anglia. 6n *o*entul (&nd servi(iul sanitar %un()iona at&t de -rost ,n Rusia, singura %iin)$ (are se dovedise (a-a/il$ s$+l reorgani1e1e %usese o %e*eie, <loren(e Nig.tingale, 8(eea (e aduse la *od$ idei (u totul noi -rivitoare la edu(a)ia %e*eilor, lo(ul lor ,n so(ietate 'i -reg$ti ,n *od indire(t *i'(area su%ragetelor8. >". 6n ti*-ul r$1/oiului din #ri*eea, Na-oleon al """+lea insistase *ult (a 2ardinia s$ %ie autori1at$ s$ se al$ture alia)ilor. 6*-$ratul, ro*anti(, aderase la -rin(i-iul na)ionalit$)ilor. 3orea s$+i a;ute -e italieni s$ se eli/ere1e de Austria 'i s$ %a($ din (asa de 2avoia, (are do*nea 'i ,n 2ardinia 'i ,n Pie*ont, st&l-ul noii "talii. Pal*erston 'i o-inia -u/li($ engle1$ erau %avora/ile a(estei idei= (urtea nu avea ,n(redere ,n ,*-$rat. 8 un (ons-irator, s-unea ,ntr+una -rin)ul Al/ert= (uv&ntul a(esta (onstituie (.eia tuturor a()iunilor sale8. 6n 1ML9 Na-oleon al """+lea -orni (a*-ania sa ,n "talia. 3a($ voia s+o eli/ere1e, dorea ,n a(ela'i ti*- s+o *en)in$ divi1at$, (a s$+'i %a($ si*)it$ a(olo -ro-ria sa -utere, 'i, *ai ales, ,n)elegea s$ salve1e autoritatea te*-oral$ a -a-ei. Pal*erston 'i *inistrul s$u de a%a(eri e0terne, Russell, %or)ar$ *&na lui Na-oleon al """+lea, d$dur$ s-ri;inul lor e0-edi)iei si(iliene a lui Aari/aldi 'i %$(ur$ -osi/il$ reali1area (o*-let$ a unit$)ii italiene. O/ie(tivul a(estei -oliti(i eraJ s$ %ie -e -la(ul o-iniei -u/li(e li/erale 'i
CO1

Ministrul de e0terne al Angliei ,ntre 1MLE 'i 1MLM.

-rotestante= s$+'i asigure -rietenia 'i re(uno'tin)a "taliei noi= s$ nu ,ng$duie <ran)ei s$ (&'tige -rea *ult$ autoritate ,n -eninsul$. Ane0area la <ran)a a Nisei 'i a 2avoiei, ,n ur*a unui -le/is(it, ,l alar*ase -e Pal*erston. Ast%el ,n(&t ,i %$(u -l$(ere s$+l ,nving$ -e Na-oleon (u ar*ele %$urite (.iar de a(esta. >"". 6n 1M6O, (&nd ,n A*eri(a statele din 2ud anun)ar$ inten)ia lor de a se se-ara de (ele din Nord, -$rerile engle1ilor %ur$ ,*-$r)ite (u -rivire la a(east$ dis-ut$. #&)iva radi(ali 'i /iseri(ile disidente se aso(iar$ la (a*-ania antis(lavagist$ -e (are o du(ea Nordul= ,nalta so(ietate, lu*ea /un$ din !ondra, *$runta (li($ aristo(rati($ (are diri;a -oliti(a engle1$ %ur$ din toat$ ini*a al$turi de 2ud. A(olo, ,ntr+adev$r, *anierele erau *ai alese, a((entul *ai ra%inat= de a(olo venea 'i /u*/a(ul de (are Anglia avea o nevoie at&t de *are. #&nd !in(oln de(lar$ ($ s(o-ul r$1/oiului era nu de a a/oli s(lava;ul, (i de a *en)ine unitatea )$rii, senti*entalis*ul /ritani( ,n(et$ s$ *ai intre ,n (on%li(t (u -re;ude($)ile at&t de %avora/ile 2udului. 3eoare(e statele din 2ud nu (ereau de(&t li/ertate, a(easta nu tre/uia s$ le %ie a(ordat$ (on%or* -rin(i-iului na)ionalit$)ilorD 6n 1M61^1M6C, deoare(e !an(as.ire su%erea de o adev$rat$ %oa*e de /u*/a(, guvernul Pal*erston era -e -un(tul de a re(unoa'te 2udul (a un stat inde-endent. Nu*ai vi(toriile de(isive din Nord, din 1M6E, ,*-iedi(ar$ a(est a(t de*en)ialCOC. 3ar atitudinea -resei engle1e ,n(e-use *ai de *ult s$+i irite -e nordi'ti. A(east$ iritare era s$ -rovoa(e un r$1/oi atun(i (&nd, ,n *od %oarte i*-rudent, guvernul engle1 autori1$ (onstruirea ,n Anglia a unor a'a+1ise vase destinate (o*er)ului= vase de r$1/oi, (a*u%late, (a Alabama, %ur$ -use ,n servi(iul (on%edera)iilor 'i -rovo(ar$ *ulte nea;unsuri (o*er)ului (elor din Nord. 3u-$ vi(toria a(estuia din ur*$, Anglia, -entru a re(&'tiga a*i(i)ia a*eri(an$, tre/ui s$ -l$teas($ o su*$ i*-ortant$, (u titlul de re-ara)ii, -entru enor*ele -agu/e -ri(inuite de Ala/a*a. -isodul a ,nveninat -entru *ult$ vre*e rela)iile dintre (ele dou$ )$ri= de alt%el, ,n (ursul ur*$torilor (in(i1e(i de ani, A*eri(a de Nord a -ri*it o a/undent$ e*igra)ie slav$, latin$, irlande1$ 'i a ,n(etat de a %i o (o*unitate anglo+sa0on$, -entru a deveni (reu1etul -o-oarelor, (eea (e a 'i r$*as -&n$ la r$1/oiul din 191F. >""". 8 u dau un e0e*-lu -e (are, -ro/a/il, ,n %oarte -u)in ti*-, Prusia va %i %eri(it$ s$+l i*ite8, s-usese #avour la (urtea din 9erlin, (are nu -rotest$. Peri(olul -oliti(ii na)ionalit$)ilor era ($ -er*itea s$ se re-un$ ,n dis(u)ie .arta uro-ei ,n %ie(e (li-$ 'i ($ tre1ea si*-atii de ordin senti*ental, (are se e0-ri*au (u *ai *ult$ ve.e*en)$ de(&t e%i(a(itate. Polone1ii, asu-ri)i de ru'i, se r$s(ulaser$ ,n 1M6E. O-inia -u/li($ engle1$ ,i sus)inea (u ($ldur$. Na-oleon al """+lea, %avora/il -rin(i-iului na)ionalit$)ilor, veni ,n s-ri;inul Angliei, (are tri*ise )arului o not$ -ere*-torie. Narul r$s-unse -e un ton sar(asti( 'i tru%a'. Toat$ lu*ea se a'te-ta la r$1/oi. #&nd guvernul engle1 *$rturisi ($ o eroare *o*entan$ l+a %$(ut s$ ia .ot$r&ri ne(.i/1uite ,n ti*-ul ulti*elor trei+-atru luni 'i ($ ni(iodat$ nu a avut inten)ia s$ *earg$ *ai de-arte de un s(.i*/ de note, Na-oleon se v$1u -us ,n una din (ele *ai %alse -o1i)ii. Re1ultatele (ele *ai (ategori(e ale a(estei agita)ii au %ost ($J a) *inistrul rus Aor(ea:ov, r$s-un1$tor -entru re-ri*area /rutal$ a
COC

!a (are tre/uie s$ se adauge -resiunea unor *ari -$r)i din o-inia -u/li($ engle1$, ,n -ri*ul r&nd a (lasei *un(itoare.

r$s(ula)ilor 'i (are, ,nainte de interven)ia lui 4o.n Russell, %usese (riti(at de 'e%ul s$u 'i ur*a s$ %ie s(.i*/at, a devenit deodat$ (el *ai -uterni( 'i (el *ai -o-ular o* de stat din )ara sa= b) -ie)ele din >ar'ovia au %ost a(o-erite (u *or*ane de *or)i 'i r$ni)i. 8A(estea au %ost e%e(tele unei -oliti(i (are nu era ni(i (arne, ni(i -e'te8, s-unea 3israeli. "B. #&teva luni *ai t&r1iu, -rusa(ii 'i austrie(ii a*enin)ar$ s$ invade1e 3ane*ar(a 'i s$+i r$-eas($, tot ,n virtutea -rin(i-iului na)ionalit$)ilor, du(atele 2(.lesRig 'i Holstein. !ordul Pal*erston de(lar$ ,n -arla*ent ($ 8da($ inde-enden)a 3ane*ar(ii ar %i a*enin)at$, agresorii ar vedea ($ nu aveau s$ se *$soare nu*ai (u 3ane*ar(a8. 3ane1ii, (itind dis(ursul a(esta, se si*)ir$ %oarte ,n(ura;a)i 'i luar$ (ea *ai %er*$ atitudine. Pal*erston (eru s-ri;inul ar*atei %ran(e1e, dar ,*-$ratul, (are %usese a/andonat de Anglia ,n -ro/le*a -olone1$, ,'i -ierduse ,n(rederea. 6n ti*- (e <ran)a 'i Anglia (&ntau ,n (ontrati*-, ar*ata -rusa($ intr$ ,n 3ane*ar(a. 3ane1ii se ,ndre-tar$ -lini de siguran)$ s-re lordul Pal*erston= nu s-usese ($ Prusia nu avea s$ se *$soare nu*ai (u 3ane*ar(aD 3ar o-inia -u/li($ des(o-erea ,n (easul al uns-re1e(elea (e -eri(ole -re1enta interven)ia. #a/inetul se ,ntruni 'i se -ronun)$ ,*-otriva r$1/oiului. #e s$ r$s-und$ dane1ilorD !i se %$(u (unos(ut ($ lordul Pal*erston vor/ise ,nainte de a (onsulta (a/inetul 'i, -rin ur*are, nu anga;ase o-inia a(estuia. 6n 1M6F 2(.lesRig 'i Holstein %ur$ ane0ate la Prusia. O nou$ -utere, e0igent$ 'i viguroas$, (re'tea ,n uro-a 'i as-ira ,n *od se(ret la .ege*onie. a avea s$ %ie a;utat$ de e1it$rile -oliti(ii /ritani(e, (are, *o'tenind ,n a(ela'i ti*- i*-erialis*ul do*inator al lui Pitt, li/eralis*ul agresiv al lui #anning sau Pal*erston 'i -a(i%is*ul '(olii de la Man(.ester, a os(ilat ,n *od -ri*e;dios ti*- de o ;u*$tate de se(ol ,ntre atitudini (ontradi(torii.

V ANGLIA VICTORIAN ". 6n ni(i o -erioad$ a istoriei o*enirii des(o-eririle 'tiin)i%i(e nu au s(.i*/at at&t de re-ede *oravurile, ideile 'i (.iar -eisa;ele (a ,n a(est ,n(e-ut al se(olului al BlB+lea. Metoda 'tiin)i%i($, a(eea a lui <ran(is 9a(on, -rodusese deodat$ ni'te e%e(te -e (are engle1ii de -e vre*ea lui 9a(on le+ar %i (onsiderat *ira(ole. O*ul -$rea s$ %i devenit st$-&nul naturii. A/urul ,nlo(uia ,n a(ela'i ti*- %or)a /ra)elor, a(eea a ani*alelor 'i a v&ntului. 6n 1M1C o nav$ (u a/uri ur($ %luviul #lHde= ,n 1M19 un vas (u a/uri travers$ Atlanti(ul= ,n 1MLC %u lansat Agamemnon, -ri*ul va-or de r$1/oi (u eli(e 'i (uiras$. 6n 1MC1 2te-.enson (onstruia -ri*a sa lo(o*otiv$= ,n 1MEO du(eleCOE inaugur$ (alea %erat$ de la Man(.ester la !iver-ool= ,n 1MEM 3israeli ($l$tori de la !ondra la Maiden.ead (u o vite1$ de trei1e(i 'i 'ase de *ile -e or$, ,n(er(&nd o sur-rin1$toare sen1a)ie= ,n 1MFC, -rin)ul Al/ert, *erg&nd de la Gindsor la !ondra (u trenul, la ter*inarea ($l$toriei se adres$ (ondu(toruluiJ 8>$ rog, do*nule, data viitoare s$ nu *ai *erge* at&t de re-ede8. A*-loarea g$rilor, (artierele (are se n$'teau ,n ;urul lor uluiau 'i s-iritele (ele *ai
'?/

0ste vorba de ducele de Iellington.

,ndr$1ne)e. 2e ,n%iin)ar$ so(iet$)i de e0-loatare a inven)iei= engle1i de toate -ro%esiunile, %o'ti o%i)eri, negustori, ,nv$)$tori deveneau ad*inistratori ai (o*-aniilor de ($i %erate= ,n 1MFC ,n(e-u un boom" a()iunile 'i salariile ur(au vertiginos. 6n 5unchJKQ a-$ru o lo(o*otiv$ 82-e(ula8 (are+i 1dro/ea -e adoratorii ei, 'i ea i+a strivit ,ntr+adev$r, ($(i ,n 1MF7 ansa*/lul a()iunilor ($ilor %erate su%eri o s($dere, nu *ai -u)in vertiginoas$, de 'a-te1e(i 'i o-t de *ilioane de lire. 2-e(ula)ia asu-ra titlurilor, (are ,n se(olul al B>"""+lea nu %usese de(&t o /oal$ tre($toare, deveni o *eserie= ,n *ulte ,ntre-rinderi *ari, so(ietatea anoni*$ ?inventat$ odinioar$ -entru (o*-aniile (oloniale@ ,nlo(uia -e -atronul uni( 'i r$s-un1$tor. "". #a* ,n a(eea'i e-o($, s(risoarea %ran(at$ nu*ai (u un -ennH des(.ise noilor (lase -o%ta de a s(rie. Siarele, *ai -u)in s(u*-e, -entru ($ ta0a de ti*/ru %usese s($1ut$ de R.igi de la (in(i la un -ennH, v$1ur$ tira;ul *$rindu+se. (-imes e0ista din 17ML, Morning 5ost din 177C, Daily %e+s %u %ondat de 3i(:ens ,n 1MF6@. 6n(e-&nd din 1ME7, telegra%ul s(urta distan)ele dintre ora'e 'i (ontinente. Planeta 8se g.e*ui -&n$ la di*ensiunile unui sta/ili*ent de (o*er) engle18. P$ian;en 8-itit ,n insula sa8 ,n (entrul (o*er)ului *ondial, Anglia arun($ o i*ens$ re)ea de (a/luri ,n ;urul -$*&ntului. Pentru ($ tr$ia ,n -a(e, -entru ($ avea (ea *ai *are %lot$ 'i *inele de ($r/uni (ele *ai a((esi/ile, -entru ($ /urg.e1ia ei, -ros-er$ 'i li/er$, 'tia s$ trag$ %oloase din noile inven)ii, Anglia se ,*/og$)ea *ai re-ede de(&t ori(e alt$ )ar$. 6n 1MEO, ,n -lin$ (ri1$ e(ono*i($, *arele istori( Ma(aulaH intona un i*n triu*%al 'i anun)a ($ ,n 19EO, tot -e a(elea'i insule, o -o-ula)ie du/l$ se va /u(ura de o /og$)ie du/l$. 2e 'tie ($ -ro%e)ia sa, (are -$ruse ,ndr$1nea)$ atun(i, a %ost (u *ult de-$'it$ de realitate. """. -o(a vi(torian$ din Anglia, (a 'i ,n <ran)a do*nia lui !udovi(+<ili-, a a-ar)inut (laselor *i;lo(ii. 6*/og$)ite ,n ur*a des(o-eririlor 'tiin)i%i(e 'i a a-li(a)iilor lor, ele ar %i -utut (u(eri atun(i -uterea, gra)ie %or)ei /anului, da($ R.igii nu le+ar %i -redat %$r$ lu-t$ (itadela aristo(rati($. 8#a-odo-era -oliti(ii engle1e din se(olul al BlB+lea ] s(rie dlie HalvHCOL ] este -er-etuarea tradi)iei -arla*entaris*ului aristo(rati(. 3ar (u (e (ondi)ie se o-erea1$ a(est tur de %or)$D #u (ondi)ia de a ada-ta %$r$ ,n(etare a(east$ -oliti($ nevoilor unei so(iet$)i (are se industriali1ea1$ 'i se de*o(rati1ea1$8. Alian)a dintre R.igi 'i /urg.e1ie va avea e%e(te -ro%unde 'i dura/ile asu-ra *oravurilor din Anglia. Mul)i *ari /urg.e1i, (are al($tuiau noua oligar.ie industrial$, -roveneau din %a*ilii ne(on%or*iste. #.iar 'i a(eia dintre ei (are -ierduser$ (redin)a -uritanilor *ai -$strau austeritatea lor, 'i (oin(iden)a dintre rigoarea *oral$ 'i reu'ita ,n a%a(eri nu era (eva ,nt&*-l$tor. 8A du(e o via)$ serioas$, a se a/)ine de la /$utur$ 'i ;o(uri de noro(, a nu uita de 1iua sa/atului, a redu(e -l$(erile si*)urilor la *&ng&ierea unei singure %e*ei, a(eea luat$ de so)ie ,n (on%or*itate (u legea, sunt virtu)i (are+'i g$ses( r$s-lata nu nu*ai ,n (eruri8. 5neori religia %usese (.iar -ri(ina dire(t$ 'i se(retul su((eselor lu*e'tiJ da($ T.o*as #oo: a %ondat (ea *ai (ele/r$ dintre agen)iile de voia;, se datorea1$ %a-tului ($,
'?3

=unoscut s)pt)m+nal satiric londonez, fondat Hn 1#31.

COL

2(riitor -oliti( %ran(e1 ?1M7O^19E7@ ] autor al unei 8"storii a -o-orului engle1 ,n se(olul al BlB+lea8, a-$rut$ ,ntre 191E 'i 19CE.

%iind *isionar /a-tist, ,n(e-use -rin a organi1a e0(ursii -entru *itingurile de te*-eren)$ 'i '(olile de du*ini($= da($ <rH 'i #ad/urH, Qua:eri, au -us /a1ele (elor *ai -ros-ere 'i virtuoase %a/ri(i de (io(olat$, e -entru ($, ,n lu-ta ,*-otriva al(oolului, -redi(atorii au g$sit ,n (ea'(a de (a(ao aliata lor (ea *ai e%i(a(e. 3e dragul aso(ia)ilor lor -oliti(i, R.igii ,'i sa(ri%i(ar$ atun(i (inis*ul 'i, (el -u)in ,n a-aren)$, -l$(erile. 8Aristo(ra)ia ] s(rie ,n 1M67 9age.otCO6, tr$ie'te (u %ri(a ,n s&n din (au1a (laselor *i;lo(ii, a /$(anilor 'i a ori($ror negustori8. 6n 1MLO o (ores-onden)$ (a a(eea dintre 9Hron 'i ladH Mel/ourne devenise a-roa-e de ne(on(e-ut. O dat$ (u re%or*a ele(toral$ 'i li/erul s(.i*/, R.igii tre(user$ ,n -rogra*ul lor ] ,n sil$, desigur ] 'i virtutea. ">. #$s$torindu+se (u virtuosul 'i -udi(ul Al/ert, regina ,ns$'i se s(.i*/ase. #urtea ei devenise grav$ 'i %a*ilial$. 89leste*ata asta de *oralitate are s$ -r$-$deas($ totul8, s-unea /o*/$nind lordul Mel/ourne. 3ar lordul Mel/ourne a-ar)inea unei e-o(i dis-$rute, 'i Aladstone, evlavios 'i -ros-er, grav 'i %a*ilial, re-re1enta *ult *ai /ine regi*ul. 2+au s(ris atun(i ro*ane 'i -iese de teatru -entru o t&n$r$ regin$, virtuoas$ *a*$ de %a*ilie. Ni*i( nu tre/uie 8s$ ,*/u;ore1e de ru'ine o/ra;ii unei tinere -ersoane8. 5unch era l$udat ($ -utea %i (itit 8de (o-iii 'i so)iile noastre8. Nu nu*ai vi(iul, (i 'i (ri*a au %ost -ros(rise din ori(e literatur$, ,n a%ar$ de (a1ul (&nd erau ,nv$luite ,n senti*entalis* 'i u*or. Monar.ia, aristo(ra)ia 'i literatura ,n)ele+seser$ ($ ,n a(east$ lu*e nou$ e0(esele de li/ertina; sau de sin(eritate ar %i -us ,n -eri(ol -rivilegiile lor. Pentru a i*-une *aselor o res-e(ta/ilitate lini'titoare, (lasele diriguitoare a((e-tar$ ] da($ nu totdeauna realitatea, (are ar %i %ost uneori inu*an$ ^ (el -u)in (onvenien)ele 'i a-aren)ele. 3e alt*in+terea, a(este a-aren)e devenir$ -entru *ul)i, ,n s(urt$ vre*e, adev$rate o/i(eiuri. #ine (ite'te -at( >i *ii de d*und Aosse (onstat$ ($ starea de s-irit a unor vi(torieni n+a %ost de-arte de a(eea a s%in)ilor lui #ro*Rell. 6*/inarea gravit$)ii, a re1ervei 'i a %or)ei, -ro-rie a(elei e-o(i, se *ani%est$ a(u* ,n redingota neagr$ 'i (ravata /$r/a)ilor, (a 'i ,n ro(.iile de *$tase neagr$ 'i /onetele legendare ale reginei >i(toria. >. 3a($, ,n a(east$ alian)$, R.igii sa(ri%i(aser$ li/ertatea *oravurilor, /urg.e1ii a/andonaser$ radi(alis*ul g&ndirii. 9urg.e1ia vi(torian$ -ra(ti($ un sno/is* (are este esen)ial*ente (onservator= ea a((e-t$ (adrul so(iet$)ii aristo(rati(e= ea o res-e(t$ (u at&t *ai *ult (u (&t o g$se'te *ai a((esi/il$. <ie($rui ins din (lasele *i;lo(ii ,i -la(e s$ ai/$ de+a %a(e (u -ersoane (are au titluri no/iliare 8'i da($ s-une ($ nu )ine de lo( la a'a (eva, nu tre/uie s$ %ie (re1ut8. >re*e ,ndelungat$ servilis*ul noilor aleg$tori a anulat e%e(tele re%or*ei ele(torale. 8<eudalis*ul ] s(rie #o/den ] ,'i reia ,n %ie(e 1i 'i din (e ,n (e *ai *ult lo(ul ,n via)a -oliti($, -re(u* 'i ,n via)a so(ial$8. 9age.ot anali1ea1$ (iudata 8de%eren)$8 a na)iunii engle1eJ 8Ori(&t de (urios ar -$rea ] s-une el ], e0ist$ na)iuni ,n (are *a;oritatea ignorant$ dore'te s$ %ie guvernat$ de *inoritatea (o*-etent$. a a/di($ ,n %avoarea elitei sale. Anglia este ti-ul a(estor na)iuni de%erente8. Ii ,ntr+adev$r, -e la
CO6

Galter 9age.ot ?1MC6^1M77@ ] e(ono*ist engle1, reda(tor, din 1M6O, la -eriodi(ul 8T.e (ono*ist8, autor ?1M7O@ al unor lu(r$ri de *are e(ou, -rintre (are 8T.e nglis. #onstitution8 'i 8!o*/ard 2treet8 ?1M7E@, ulti*a o(u-&ndu+se de via)a %inan(iar$ londone1$.

1MLO se -$rea ($ -o-orul a((e-t$ s$ lase (laselor *i;lo(ii -rivilegiul votului 'i ($ a(este (lase -ri*es( (u /u(urie s$ le re-re1inte aristo(ra)i de -ro%esie. 2+ar 1i(e ($ /urg.e1ii se (onsiderau atun(i -rivitori ($rora le %$(ea -l$(ere s$ vad$ ni'te a(tori e0(elen)i ;u(&nd s-e(ta(olul unei vie)i %astuoase -e o s(en$ ad*ira/il$. Ast%el *arile %a*ilii engle1e -$s+ trea1$ -entru *ult$ vre*e ,n($, %$r$ a ,nt&lni vreo ostilitate ve.e*ent$, %ru*oasele lor -ar(uri, *odul de via)$ reges(, lo(uin)ele lor (onstruite de "nigo 4ones, 4o.n >an/rug. sau #.risto-.er GrenCO7. !a #.atsRort., ,n (asa du(elui de 3evons.ire, la 9el+voir, ,n (asa du(elui de Rutland, la Go/urn, ,n (asa du(elui de Gellington, se )in adev$rate (ur)i. 6n iunie 1MEC, a doua 1i du-$ re%or*$, 3israeli s(riseseJ 8Regi*ul du(ilor, (are -$rea etern, s+a -r$/u'it8. 3israeli avea s$ re(unoas($, du-$ s(urt$ vre*e, ($ du(ii, ,n*or*&nta)i de el, erau ,n($ te%eri 'i el ,nsu'i va ($uta s$ se ralie1e (u ei. >". 2u-ravie)uirea unei %a/uloase /og$)ii, tolerat$ de to)i, e (u at&t *ai sur-rin1$toare (u (&t (ondi)ia s$ra(ilor a-are atun(i *ai ;alni($. <ru*oasei rase engle1e din se(olul al B>""+lea, (are tr$ise la )ar$, /ine .r$nit$, viguroas$ 'i vesel$, i+a ur*at ti-ul -roletarului -alid din ora'e. 6n (artierele -o-ulare ale *arilor ora'e, *ortalitatea se *en)ine la un nivel ,ns-$i*&nt$tor. !a !ondra, ,n #ast #nd ?(artier s$ra(@ *ortalitatea este de dou$ ori *ai *are de(&t ,n 'est #nd ?(artier /ogat@. !a 9at. durata nor*al$ a vie)ii unui gentle*an este (in(i1e(i 'i (in(i de ani, a unui *un(itor dou$1e(i 'i (in(i de ani. 2+a des(rise *i1eria 'i *urd$ria ,n (are tr$iau atun(i *ii de %a*iliiJ a-$ -ota/il$ -lin$ de *aterii %e(ale, (ur)i in%e(te ,n (are nu -utea (re'te ni(i iar/$, -ivni)e ,n (are dor+ *eau 1e(e+dou$s-re1e(e -ersoane 'i (are erau inundate de a-$ (lo(it$. 3esigur Anglia rural$ nu *urise de+a /inelea. 6n 1M61 ra-ortul dintre -o-ula)ia ur/an$ 'i (ea rural$ este de L la F 'i a/ia ,n anul 1MM1 -o-ula)ia ora'elor va %i de dou$ ori *ai *are de(&t a(eea de la )ar$. 3ar -o-ula)ia rural$ ,ns$'i nu+'i reg$sise e(.ili/rul. Mun(itorul agri(ol va %i de ai(i ,nainte *ai %eri(it (&nd va lu(ra -e *arile do*enii, unde 8du(ii8 (onstruies( ($su)e solide, de(&t -e *i(ile e0-loat$ri -arti(ulare, (are, ,n a%ar$ de unele -erioade de (re'tere a -re)urilor, a/ia de+i asigur$ traiul. 6n (e -rive'te *un(itori de la ora'e, (ondi)iile lor se ,*/un$t$)es( ,n(et de+a lungul do*niei reginei >i(toria. 3+l #la-.a*COM a ar$tat ($ *o*entul (el *ai greu a %ost ,n(e-utul se(olului. P&n$ la Peel, .rana -o-ula)iei %usese s(u*-$. !i/erul s(.i*/ %$(u s$ s(ad$ (ostul vie)ii, 'i la ,n(e-utul de(adei 1MLO salariile ,n(e-ur$ s$ se ur(e. 2alariile din 1M6L de-$'es( (u CO -&n$ la CLZ -e (ele din 1MFL= -re)urile se ur(aser$ 'i ele (on(o*itent, dar -&inea, de -ild$, nu (osta de(&t (u 1CZ *ai *ult. Puterea de (u*-$rare a *un(itorilor (res(use de(i. 6n a(ela'i ti*- (asele de e(ono*ii, so(iet$)ile (oo-eratiste ,i a;utau s$ su-orte *ai u'or -erioadele de (ri1$. 3e alt*intrelea e un %a-t (ert ($, ,n(e-&nd din 1MLO, *un(itorii renun)aser$ la a()iuni dire(te 'i ($, ,nto(*ai (a /urg.e1ii, *un(itorii engle1i ,n(e-user$ s$ s-ere, -e vre*ea (&nd Renan s(ria &iitorul >tiin1ei, ($ *a'inile 'i des(o-eririle 'tiin)i%i(e vor adu(e o nou$ e-o($ de aur.

CO7

Mari ar.ite()i engle1i din se(olul al B>""+lea 'i ,n(e-utul se(olului al B>"""+lea. e A. M. PoungJ arlH >i(torian ngland. ] n.a.
'?#

John Harold =lapham 1#"/\1:3!& [ istoric al economiei engleze.

>"". Ast%el, to)i vi(torienii, /oga)i 'i s$ra(i, a;ungeau s$ (read$ ,n -rogres. Itiin)a le ins-ira un res-e(t religios. vul *ediu nu v$1use ,n univers de(&t e%e(tul voin)ei li/ere a lui 3u*ne1eu= se(olul al B>"""+lea ,n(er(ase s$ ,*-a(e siste*ul legilor naturii (u o (redin)$ ra)ional$= ,n se(olul al BlB+lea *ul)i savan)i (re1ur$ ($ au des(o-erit o lu*e -e de+a ,ntregul *e(ani($. 5rincipiile de geologie a lui !Hell 'i Originea speciilor a lui 3arRin 1drun(inar$ teoriile /i/li(e 'i d$dur$ oa*enilor din a(ea e-o($ ilu1ia ($ au des(o-erit legi -rivitoare la evolu)ia %iin)elor vii tot at&t de -re(ise (a a(elea re%eritoare la lu*ea *aterial$. <ilo1o%ia ,ns$'i deveni 8*aterialist$8. Her/ert 2-en(er, s-irit si*-lu (are nu vedea realitatea lu(rurilor, tot at&t de universal (a 'i Auguste #o*te, dar tot at&t de rudi*entar -e (&t era #o*te de genial, 'i ,n1estrat (u 8un talent e0traordinar de a (onstrui idei generale ,n ;urul unor %a-te -u)in i*-ortante8, (u(eri nu nu*ai -u/li(ul engle1, dar 'i (ititorul *i;lo(iu din lu*ea ,ntreag$ -rintr+o %ilo1o%ie a evolu)iei a-li(at$ la toate 'tiin)ele, in(lusiv *orala 'i -oliti(a. -o(a a(eea de universalitate, de (redin)$ ,n -rogresul 'tiin)i%i( 'i *aterial, de -a(i%is* 'i de industriali1are g$si un si*/ol -er%e(t ,n 0-o1i)ia din 1ML1, organi1at$ de -rin)ul Al/ert, (u o serio1itate 'i o -er%e()iune (u totul ger*ane. M$re)ia rystal 5lace+ului, entu1ias*ul *ul)i*ilor, at*os%era de re(on(iliere na)ional$ du-$ r$s(oalele -entru re%or*$ 'i (artis* %$(ur$ o -ro%und$ i*-resie asu-ra engle1ilor, dintre (are *ul)i, (a s$ vin$ la !ondra, luar$ -entru -ri*a oar$, (u a(east$ o(a1ie, trenul. >""". ra inevita/il s$ se -rodu($ rea()ii ,*-otriva *aterialis*ului 'tiin)i%i( 'i so(ial. -o(a a avut, a'adar, valurile sale ro*anti(e, (are au %ost (&nd religioase, (&nd literare. 6n do*eniul religiei nu nu*ai ($ a (ontinuat *i'(area *etodist$, dar (lerul angli(an a ini)iat, -lin de devota*ent, evang.eli1area noilor ora'e industriale. Mi'(area de la O0%ord, (are a ,n(e-ut -rin 1MEE, a ,n(er(at s$ dea religiei angli(ane -restigiul istori( 'i -oeti( al (atoli(is*ului. #el *ai (ele/ru dintre ade-)ii s$i, NeR*an, s%&r'i -rin a se (onverti la (atoli(is* 'i, s-re %inele vie)ii sale, deveni (ardinal. #arlHleCO9 (onduse ata(ul -rotestant ,*-otriva utilitaris*ului 'i dovedi ($ 8nu Man(.ester+ul devenea *ai /ogat, a'a (u* se (redea -e atun(i, (i nu*ai (&)iva oa*eni, 'i dintre (ei *ai -u)in si*-ati(i din Man+(.ester8. Rus:inC1O ,ndre-t$ lu-ta sa ,*-otriva ur&)eniei industrialis*ului 'i d$du na'tere -rera%aeli)ilor, dintre (are unii %ondar$, al$turi de Gillia* MorrisC11, un so(ialis* esteti(. 6n s%&r'it, 3i(:ens d$du el singur (el *ai %or*ida/il asalt 'i %$(u *ai *ult de(&t to)i %ilantro-ii de -ro%esie (a s$+i ,nve)e -e engle1ii din vre*ea sa adev$rata genero1itate, (are st$ -e /a1e i*aginative. 3ar 3i(:ens ,nsu'i a tre/uit, -entru a ,nlesni a((e-tarea realis*ului s$u, s$+l atenue1e -rin u*or 'i senti*entalis* 'i s$ dea tragi(elor sale -ovestiri e-iloguri %eri(ite. #$(i ,ntr+asta (onsta (o*-ro*isul vi(torian.

CO9 C1O

T.o*as #arlHle ?179L^1MM1@ ] %ilo1o% idealist engle1. 4o.n Rus:in ?1M19^19OO@ ] esteti(ian engle1= a des%$+'urat 'i o a(tivitate -u/li(isti($ -e te*e so(iale, (u idei naiv+%ilantro-i(e. C11 Gillia* Morris ?1MEF^1M96@ ] -oet 'i -i(tor -rera%ae+lit= de -rin 1MME a aderat la so(ialis*, un so(ialis* intele(tual, %$r$ leg$tur$ (u *asele *un(itoare engle1e.

VI DISRAELI I GLADSTONE ". Re%or*a din 1MEC satis%$(use *i(a /urg.e1ie= ea nu d$duse *aselor -o-ulare ni(i un *i;lo( de a se e0-ri*a. >iolentele (a*-anii ale (arti'tilor ar$taser$ ($ -ri*e;dia -e (are o i*-li(a o ast%el de situa)ie r$*&nea grav$. adev$rat ($ %r$*&ntarea (artist$ %usese ,ne(at$ de valul de -ros-eritate (e se ivise -rin 1MLO= (ei ,n)ele-)i nu uitau ,ns$ ($ agita)ia -utea rena'te ori(&nd 'i ($ ar %i de dorit de(i s$ e0iste o su-a-$. Totu'i, noii st$-&ni legali ai )$rii, (are, de alt%el, *en)inuser$ la -utere -e ve(.ii st$-&ni ai a(esteia, nu resi*)eau ni(i un %el de dorin)$ de a *ai l$rgi dre-turile ele(torale= dar oa*enii de stat (ei *ai (lar+v$1$tori din (ele dou$ -artideJ Aladstone la li/erali, 3israeli la (onservatori, erau de -$rere ($ a(esta era singurul re*ediu. <ie(are dintre ei dorea onoarea 'i /ene%i(iile -oliti(e ale unei noi re%or*e. 5unch -u/li(a ,n 1MLC un desen re-re1ent&nd un leu ador*it -e (are -oliti(ienii se str$duiau s$+l tre1eas($ ,*-ung&ndu+l (u /are de %ier ,nro'it. Pe %ie(are /ar$ era s(ris (uv&ntulJ $e*orm(. 3ar (e re%or*eD #&nd un guvern torH -ro-unea s$ se dea dre-t de vot tuturor a(elora (are -l$teau o (.irie *ai *are de 1e(e livre, o-o1i)ia R.ig )i-a ($+i o ru'ine 'i ($ li*ita ;ust$ a 8dre-turilor o*ului8 era de o-t livre. #&nd un -arla*ent R.ig -ro-unea 'a-te livre, 3er/H, -rin gura -ro%etului s$u 3israeli, a%ir*a ($ a(easta ,nse*na s$ se arun(e Anglia ,n /ra)ele -ri*e;diilor de*agogiei. Pro/le*a real$ era de a 'ti (are dintre (ele dou$ *ari -artide va (&'tiga %avoarea noilor aleg$tori. 3ar Aladstone vor/ea (u indignare de (ei (are (er(etau statisti(ile ele(torale la *odul a(esta 'i (&nt$reau %or)ele -o-ulare a'a (u* a+i (&nt$ri %or)a unei ar*ate de invadatori. 8Persoanele des-re (are se %a( ase*enea o/serva)ii sunt %ra)ii no'tri, (re'tini (a 'i noi, (arne 'i s&nge din (arnea 'i s&ngele nostru8. !a (are un torH ,l ,ntre/$ de (e (arnea 'i s&ngele nostru s+ar o-ri la o (.irie de 'a-te livre. "". >reo trei1e(i de R.igi, ostili ori($rui -as ,nainte -e dru*ul de*o(ra)iei, re%u1ar$ s$ vote1e ?,n 1M66@ re%or*ele lui Aladstone. i %ur$ /ote1a)i adulla*i)i, deoare(e 8regele 3avid retr$g&ndu+se ,n (avernele de la Adulla*, to)i datorni(ii 'i to)i ne*ul)u*i)ii s+au str&ns ,n ;urul lui8C1C. 3er/H 'i 3israeli, (u s-ri;inul -asiv al adulla*i)ilor, ,i r$sturnar$ -e Russel 'i Aladstone 'i, g$sindu+se la -utere ,n *inoritate, -ornir$ s$ %a($ din -artidul (onservator un -artid *odern, nu (u totul ostil ori($rei s(.i*/$ri, (a ve(.iul -artid torH, (i ata'at de ve(.ile institu)ii engle1e ?*onar.ie, #a*era !or1ilor, /iseri(a angli(an$@ 'i (a-a/il ,n a(ela'i ti*- s$ le *odi%i(e da($ ,*-re;ur$ri noi o (ereau. %orturile lui 3israeli -entru 8a+'i edu(a -artidul8 reu'ir$ 'i -artidul (onservator ,i dator$ o a doua 'i lung$ tinere)e. Rea*intindu+i aristo(ra)iei ($ rolul ei tradi)ional nu era de a ,n%r&na -o-orul, (i de a+l (ondu(e, el ,ng$dui %a*iliilor (are guvernaser$ at&t de *ult$ vre*e Anglia s$ (ontinue a ;u(a un rol ,ntr+o so(ietate trans%or*at$. #ed&nd li/eralilor ,n unele (.estiuni de a*$nunt, el reu'i (a o nou$ re%or*$ ele(toral$ s$ %ie votat$ de #a*era #o*unelor ,n 1M67. 3re-tul de vot de-indea, (a 'i ,n 1MEC, de -ro-rietatea i*o/iliar$ sau de (uantu*ul (.iriei, dar li*itele erau *ai ;oase, *ai ales ,n t&rguri, 'i re1ultatul re%or*ei a %ost ($ s+a
C1C

3in >e(.iul testa*ent, #artea " a lui 2a*uil, (a-. CC, ` 1^C.

*ai ad$ugat (or-ului ele(toral ,n($ un *ilion de votan)i, a-roa-e to)i *un(itori de la ora'e. #are va %i atitudinea -oliti($ a noilor aleg$toriD ra de ne-rev$1ut, 'i 3er/H ,nsu'i era de a(ord ($ noua lege va %i 8un salt ,n ne(unos(ut8. 3ar era *&ndru ($ le luase R.igilor una din te*ele lor %avorite 'i, (a 'i 3israeli, avea ,n(redere ,n /unul si*) al *un(itorilor engle1i. #onservatorii nu au avut de (e s$. regrete *ai t&r1iu gestul a(esta, dar -ri*ele alegeri du-$ re%or*$ ?1M6M@ au (onstituit un su((es li/eral. """. Pu)in ti*- du-$ votarea re%or*ei, 3er/H, ,*/oln$vindu+se, (ed$ lo(ul de leader al -artidului (onservator lui 3israeli. #a* ,n a(ela'i ti*-, Aladstone deveni 'e%ul ne(ontestat al -artidului li/eral, 'i (ei doi /$r/a)i de stat, (are de la ($derea lui Peel %useser$ totdeauna ,n o-o1i)ie unul %a)$ de (el$lalt, intrar$ ,ntr+un (on%li(t dire(t. !u-ta dintre 3israeli 'i Aladstone, ,n a%ara interesului s$u u*an, are o valoare e0e*-lar$ -entru ($ ilustrea1$ i*-ortan)a, -entru reu'ita regi*ului -arla*entar, a unui anu*it -restigiu dra*ati(. 3a($ r$s(oala real$ a (et$)enilor unei )$ri tre/uie ,nlo(uit$ -rin revolu)ii ,n in(inta #a*erei, se i*-une ,ns$ (a /$t$liile oratori(e s$ %ie la r&ndul lor ni'te s-e(ta(ole ,n$l)$toare. Ara)ie talentelor ] %oarte di%erite, dar a*&ndou$ re*ar(a/ile ] ale lui Aladstone 'i 3israeli, lu-tele -arla*entare de la Gest*inster %ur$ ti*- de dou$1e(i de ani lu-te ,ntre gigan)i. 2e (io(neau dou$ %ilo1o%ii 'i dou$ -o1i)ii s-irituale. 3e o -arte gravitatea, serio1itatea, virtutea (on'tient$= de (ealalt$ str$lu(irea, s-iritul 'i, su/ a-aren)a unei su-er%i(iale %rivolit$)i, o (redin)$ nu *ai -u)in vie de(&t a(eea a lui Aladstone. A(esta din ur*$ (redea ,n guvernarea de c(tre -o-or, voia s$ -ri*eas($ de la -o-or ins-ira)iile sale 'i se de(lara gata -entru ori(e re%or*e ar dori -o-orul, (.iar da($ s+ar atinge de (ele *ai ve(.i tradi)ii ale Angliei. 3israeli (redea ,n guvernarea pentru -o-or, ,n ne(esitatea de a *en)ine osatura )$rii 'i nu ad*itea re%or*e de(&t ,n *$sura ,n (are ele res-e(tau anu*ite institu)ii esen)iale legate de tr$s$turile -er*anente ale naturii u*ane. A(este dou$ atitudini sunt /ine si*/oli1ate ,n i*aginea lui Aladstone (are do/oar$ el ,nsu'i (o-a(i la HaRarden 'i ,n (ea a lui 3israeli (are nu las$, la Hug.endenC1E, s$ se do/oare ni(i un (o-a(.

">. Aladstone a %ost -ri*+*inistru din 1M6M -&n$ ,n 1M7F, 3israeli din 1M7F -&n$ ,n 1MMO, 'i din nou Aladstone din 1MMO -&n$ ,n 1MML. 6n ti*-ul a(estor o-ts-re1e(e ani s+au -rodus *ari s(.i*/$ri -e (ontinent. Ni(i 3israeli, ni(i Aladstone nu 'tiuser$ s$ vad$ ($ 8e(.ili/rul -uterii8 avea s$ %ie distrus ,n uro-a de o %or)$ nou$J Prusia. Pal*erston tole+ rase s$ se ane0e1e 2(.lesRig+Hodstein= 3israeli 'i Aladstone asistaser$ %$r$ s$ rea()ione1e la r$1/oiul austro+-rusa(, a-oi la r$1/oiul %ran(o+ger*an, (are (onsa(rar$ .ege*onia Prusiei 'i duser$ la %or*area i*-eriului ger*an. Rusia, la r&ndul ei, denun)$ tratatul de la Paris, (u (are se ,n(.eiase r$1/oiul din #ri*eea, 'i ,'i re(onstitui %lota din Marea Neagr$. Ii ai(i Aladstone se arat$ ,ng$duitor. 3ar (on(esiile (onstituie un *are -eri(olJ ele des(.id -o%ta 'i *$res( ,ndr$1neala a(elora ($rora li s+au %$(ut. Anglia -$rea a*or)it$ 'i (ele *ai sla/e )$ri se g&ndeau ($ de ai(i ,nainte -uteau s$ s&(&ie leul /ritani( %$r$ a %i -ede-site. #u vre*ea ,ns$ o-inia -u/li($ ,n(e-u s$ se *&nie din (au1a a(estei
C1E

HaRarden, Hug.enden ] nu*ele re'edin)elor -rivate ale (elor doi oa*eni de stat.

sl$/i(iuni. 6ntr+o -ies$ de teatru, Aladstone a-$rea -ri*ind o a*/asad$ (.ine1$ (are+i -retindea 2(o)ia. Pri*ul *inistru re%le(ta 'i g$sea trei r$s-unsuri -osi/ileJ s$ (ede1e i*ediat 2(o)ia, s$ a'te-te -u)in 'i s$ s%&r'eas($ -rin a o (eda sau s$ de(id$ nu*irea unui ar/itru. Pu/li(ul g$sea satira destul de ,ndre-t$)it$.

>. Politi(a e0tern$ a lui 3israeli a %ost *ai ,ndr$1nea)$, *ai -itoreas($, dar ,n a(ela'i ti*- *ai -ri*e;dioas$ de(&t a lui Aladstone. 6n ti*- (e a(esta din ur*$ voia -a(e (u ori(e (.i-, nu+l interesa i*-eriul 'i dorea (a )ara lui s$ ai/$ *ai (u+r&nd un -restigiu *oral de(&t un -restigiu i*-erial, atr$g&ndu+'i, lui 'i -arti1anilor s$i, -ore(la de Little #nglanders ?-arti1ani ai unei Anglii *i(i@, 3israeli 'i -rietenii s$i se -ro(la*au 8i*-eriali'ti8. 6n i*agina)ia ro*anti($ a lui 3israeli ren$'tea ideea de i*-eriu, idee *ult sl$/it$ du-$ *oartea lui #.at.a* 'i -ierderea (oloniilor a*eri(ane. l ,i -ro-unea Angliei, ,naintea lui #.a*/erlain, ,naintea lui R.odes, ,naintea lui Ti-ling, o (on(e-)ie de+a dre-tul ro*an$ des-re rolul 'i datoriile sale ,n lu*e. 6*-otriva dorin)ei *a;orit$)ii -artidului s$u, (are avea oroare de s(.i*/$ri, ori(are ar %i %ost natura lor, ,i d$du reginei, (are ,l a'te-ta (u ,n%rigurare, titlul de ,*-$r$teas$ a "ndiei. 6n 1M7L (u*-$r$ ,n se(ret de la :.edivC1F 177 OOO a()iuni ale #analului de 2ue1 -entru su*a de -atru *ilioane de livre. Ma;oritatea a()iunilor o de)inea <ran)a, dar Anglia a(.i1i)ionase o -arte din a(east$ ,ntre-rindere, de o deose/it$ i*-ortan)$ -entru ea, deoare(e (analul era dru*ul (el *ai s(urt s-re "ndia 'i s-re #.ina. 6n a(ela'i an, 3israeli, /$tr&n 'i o/osit, tre(u ,n #a*era !or1ilor, su/ nu*ele de lord 9ea(ons%ield. uro-a era ,n (ontinuare nelini'tit$ din -ri(ina (on%li(tului dintre Tur(ia 'i -rovin(iile sale (re'tine, -e (are le a-$ra Rusia (u s(o-ul de a le ane0a. Nu e0ista ni*i( -e lu*e de (are 3israeli s$ se tea*$ *ai *ult (a de -re1en)a ru'ilor ,n Mediterana. Pri*a a0io*$ a -oliti(ii /ritani(e era, du-$ d&nsul, *en)inerea unui dru* de li/er a((es s-re "ndia. Or, -e us(at nu e0ista alt dru* -osi/il de(&t -rin Tur(ia, )ar$ a*i($= iar dru*ul -e *are ur*a s$ trea($ -rin #analul de 2ue1, (are -utea deveni %oarte vulnera/il ,n (a1ul ,n (are -rovin(iile tur(e'ti din Asia s+ar %i g$sit ,n *&inile unei na)iuni ostile. l lu$ de(i a-$rarea Tur(iei. 3ar ,ntru(&t tur(ii (o*iseser$ atro(it$)i ,n 9ulgaria, Aladstone st&rni ,*-otriva lor o-inia -u/li($ engle1$, ,n (ursul unei (a*-anii de dis(ursuri -e (are 3israeli le (onsidera ridi(ole, dar (are i*-resionar$ -o-ula)ia religioas$ -rin %ervoarea lor. Mi'(area lu$ ase*enea -ro-or)ii ,n(&t 9ea(ons%ield renun)$ s$ intervin$. >". #ur&nd Rusia -utu s$+i i*-un$ Tur(iei tratatul de la 2an 2te%ano. Tur(ia euro-ean$ dis-$rea a-roa-e (o*-leta*ente 'i o 9ulgarie *are ,i ,nlesnea Rusiei a((esul la Mediterana. !ordul 9ea(ons%ield so(oti tratatul a(esta ina((e-ta/il -entru Anglia 'i+i tri*ise Rusiei un ulti*atu*. A(easta, e-ui1at$ ,n ur*a r$1/oiului, ,ns-$i*&ntat$ de adu(erea tru-elor din "ndia 'i de sosirea %lotei /ritani(e la #onstantino-ol, se ,n(lin$. Nego(ierile (onduse ,n stilul lui Pal*erston, -un&nd %lota ,nainte 'i venind (u di-lo*a)ia ,n ur*a ei, %ur$ -e -la(ul orgoliului /ritani(. #ongresul de la 9erlin ?1M7M@ revi1ui
C1F

Titlul -urtat de suveranii, gi-tului ?de %a-t vi(eregi ,n nu*ele sultanului oto*an@ ,ntre 1M67 'i 191F. #uv&ntul e de origine -ersan$ 'i ,nsea*n$ 8st$-&nitor8.

tratatul de la 2an 2te%ano. 9ulgaria %u t$iat$ ,n dou$, 9osnia -ro*is$ Austriei, Anglia o/)inu insula #i-ru. Tratatul de la 9erlin -$rea s$ re-re1inte un su((es de-lin -entru lordul 9ea(ons%ield, (are -ri*i dre-t re(o*-ens$ Ordinul 4aretierei. 3e %a-t, #i-rul n+a -re1entat ni(iodat$ vreo utilitate -entru Anglia= Tur(ia (ontinua s$ *altrate1e -e su-u'ii (re'tini (are i+au %ost restitui)i, 'i din -ri(ina 9osniei avea s$ i1/u(neas($ r$1/oiul din 191F. 6n 1M79, ostilitatea Rusiei, ai ($rei *ini'tri se ,ntorseser$ de la 9erlin %oarte *&nio'i ,*-otriva Angliei, -re(i-it$ (on%li(tele -e %rontiera "ndiei. #&nd ur*$ un r$1/oi ,n A%ri(a de sud ,*-otriva 1ulu'ilor, -u/li(ul %u -us -e g&nduriJ da($ -oliti(a -a(i%ist$ a lui Aladstone era li-sit$ de glorie, -oliti(a i*-erialist$ a lui 3israeli nu era li-sit$ de -ri*e;dii. 6n 1M79, Aladstone ,ntre-rinse din nou un *are turneu oratori( ,n 2(o)ia 'i o/)inu un i*ens su((es. l s-unea aleg$torilor s$i ($ nu era vor/a de a a-ro/a (utare sau (utare *$sur$ -oliti($, (i de a alege ,ntre dou$ *orale. 3e (in(i ani de 1ile nu li se vor/ea de(&t de interesele i*-eriului /ritani(, de %rontiere 'tiin)i%i(e, de noi Ai/raltare, 'i (are era re1ultatulD Rusia *$rit$ 'i ostil$, uro-a tul/urat$, "ndia ,n r$1/oi, iar ,n A%ri(a o *are de s&nge. 3e (eD Pentru ($ -e lu*ea asta *ai e0ist$ 'i alt(eva de(&t ne(esit$)ile -oliti(e, s-unea Aladstone, e0ist$ ne(esit$)i *orale. 8A&ndi)i+v$ ($ via)a -lin$ de s*erenie din satele A%ganistanului, ,n *i;lo(ul 1$-e1ilor iernii, este tot at&t de inviola/il$ ,n o(.ii Atot-uterni(ului (a 'i via)a din ora'ele voastre8. <ru*osul o/ra1 de -as$re de -rad$, o(.ii -$trun1$tori 'i -uterni(i, glasul a ($rui -er*anent$ vigoare -$rea un *ira(ol, ,n$l)$toarea lui do(trin$ religioas$ u*-leau ini*ile s$tenilor s(o)ieni, oa*eni evlavio'i, de ad*ira)ie 'i a-roa-e de tea*$J li se -$rea ($ aud (uvinte divine 'i (onte*-l$ un -ro%et. !a alegerile din 1MMO, 3israeli 'i -artidul s$u %ur$ ,n%r&n)i. >"". *ult *ai u'or s$ -redi(i -a(ea de(&t s+o *en)ii. Aladstone era sin(er ,n oroarea sa %a)$ de violen)$, dar avea s$ %ie silit s+o %oloseas($, 'i asta (u at&t *ai *ult (u (&t sl$/i(iunea sa ini)ial$ *$rea -retutindeni -eri(olele 'i tul/ur$rile. Pri*ele ne(a1uri venir$ din A%ri(a de sud. A(olo, de (&nd engle1ii ane0aser$, ,n ti*-ul r$1/oaielor na+ -oleoniene, #olonia #a-ului, (olonie olande1$, se iviser$ (on%li(te ,ntre %er*ierii olande1i 'i (oloni'tii engle1i. 6n 1M77 engle1ii ane0aser$ re-u/li(a olande1$ Transvaal= ,n 1MM1 /urii se r$s(ular$ 'i ,nvinser$ la Ma;u/a Hill *i(a ar*at$ engle1$ de o(u-a)ie. Aladstone a((e-t$ %a-tul ,nde-linit 'i red$du /urilor inde-enden)a. 6n "rlanda se de1volta ,n se(ret un -artid re-u/li(an, re/el 'i antiengle1. O-t1e(i de de-uta)i (ondu'i de *isteriosul 'i str$lu(itorul Parnell, -arti1ani ai autono*iei (7ome $ule), adi($ ai se-aratis*ului irlande1, ,i %$(eau 1ile grele guvernului ,n #a*era #o*unelor. "ar ,n "rlanda a()iunea -arla*entar$ era s-ri;init$ de o a()iune dire(t$ (are *ergea -&n$ la o*u(ideri. N$ranii re%u1au s$ -l$teas($ arenda. 6n 1adar Aladstone ,n(er($ s$+i s-ri;ine -rintr+un Land Act, lege agrar$ (are ,ns$r(ina unele tri/unale s-e(iale (u revi1uirea (ontra(telor de arend$= ,n 1adar ,l eli/er$ -e Parnell 'i -e -rietenii s$i, aresta)i -entru instigare la r$s(oal$. 3u-$ (&teva 1ile atentatele ,n(e-ur$ din nou. O-inia -u/li($ engle1$, indignat$, sili guvernul s$ -ro-un$ o lege de re-resiune (are d$du oare(are re1ultate. >""". 3u-$ Transvaal 'i "rlanda, gi-tul. Proasta ad*inistra)ie a :.edivului a deter*inat <ran)a 'i Anglia s$ asigure ,*-reun$ (ontrolul %inan)elor 'i ad*inistrarea

datoriei egi-tene. Ni'te euro-eni %iind *asa(ra)i la Ale0andria, guvernul %ran(e1, *ai *ult din ti*iditate de(&t din ,n)ele-(iune, 'i+a retras %lota. Aladstone ar %i re(.e*at 'i el /u(uros %lota engle1$, dar -resa 'i -u/li(ul nu+i ,ng$duir$. Ar*ata engle1$ intr$ ,n #airo. A(east$ (u(erire 8,ntre-rins$ ,ntr+un *o*ent de neaten)ie8 ,i red$du lui Aladstone, (are a re-ro/at+o, -o-ularitatea, ,n dre-t, o(u-area gi-tului avea un (ara(ter te*-orar 'i era )inut$ su/ o/serva)ie (u gelo1ie de <ran)a. 6n %a-t, sir velHn 9aring ?*ai t&r1iu lord #ro*er@ ,n(e-u de ,ndat$, su/ suveranitatea no*inal$ a :.edivului, s$ ad*inistre1e )ara. O ar*at$ de o(u-a)ie engle1$ r$*$sese 8-rovi1oriu8 ,n gi-t. #&nd, ,n 2udanul egi-tean, un *usul*an %anati( se -ro(la*$ *a.diC1L, ,i adun$ -e dervi'i 'i alung$ -e solda)ii egi-teni, generalul engle1 Hi(:s, tri*is a(olo, %u (o*-let 1dro/it. Aladstone .ot$r, (a 2udanul s$ %ie eva(uat 'i ,ns$r(in$, din i*-ruden)$, (u a(east$ o-era)ie -e generalul Aordon, -ersona; (are+'i %$(use o larg$ re-uta)ie ,n ti*-ul r$1/oaielor din #.ina 'i (are, ,n %elul s$u, era tot at&t de %anati( (a 'i *a.diul. 6n lo( s$ eva(ue1e 2udanul, el se /ari(ad$ la T.artu* 'i (eru ,nt$riri, dar ,n 1adar. #&nd Aladstone se de(ise s$ i le tri*it$, era -rea t&r1iu. Ma.diul ,l *asa(rase -e general 'i (ei uns-re1e(e *ii de oa*eni din garni1oan$. Aordon avea toate virtu)ile ne(esare (a s$ devin$ un erou na)ional= tena(itatea sa -l$(ea i*-eriali'tilor, -asiunea lui -entru 9i/lie -l$(ea -rotestan)ilor 'i %ante1ia sa -l$(ea ,ntregului -o-or engle1. Moartea lui a -rovo(at ($derea guvernului. 3ar a/ia ,n 1M9M u(iderea lui a %ost r$1/unat$, de ($tre e0-edi)ia (ondus$ de Tit(.ener. "B. 6n interior, Aladstone (ur*$ (&teva nedre-t$)i religioase= se-ar$ de stat /iseri(a angli(an$ din "rlanda, -e (are (atoli(ii irlande1i n+aveau ni(i un *otiv s+o ,ntre)in$= ordon$ s$ se des(.id$ -entru ne(on%or*i'ti ?(are ,n($ din 1ME6 aveau a((esul li/er la noua 5niversitate din !ondra@ -or)ile universit$)ilor din O0%ord 'i #a*/ridge. Prin #duca,tion Act din 1M7O ?legea <orster@, Anglia ($-$t$ ,n s%&r'it e*/rionul unui siste* na)ional de '(oli. Prin)ul Al/ert %usese sur-rins de nu*$rul *are de anal%a/e)i engle1i, *ult *ai *are de(&t nu*$rul de anal%a/e)i ger*ani sau %ran(e1i. !a Man(.ester, din o sut$ de -ersoane (are se ($s$toreau, -atru1e(i 'i (in(i is($leau ,n registru (u degetul, ne'ti+ind s$ s(rie= ,n 1MFL, EEZ din /$r/a)i 'i F9Z din %e*ei erau anal%a/e)i= ,n 1M61, res-e(tiv CLZ 'i ELZ. Regina >i(toria, ,ng$duitoare, so(otea ($ nu era ne(esar s$ se i*ite (ontinentul ,n a(east$ -rivin)$. #lasele no/iliare 'i *i;lo(ii ,'i tri*iteau (o-iii la '(olile -u/li(e ?5ublic )chools)" vre*e ,ndelungat$ n+au e0istat -entru -o-or de(&t '(oli sus)inute de /iseri(i. !egea <orster ,n%iin)a, ,n s%&r'it, la sate, unde nu e0istau '(oli li/ere, o '(oal$ de stat, (are era (re'tin$, %$r$ a %i (on%esional$. 6n 1M91 ,nv$)$*&ntul deveni o/ligatoriu ,n Anglia, iar in 191C deveni gratuit. Tre/uie notat ($ Anglia, unde 'tiin)ele erau *ai -u)in studiate ,n '(oli de(&t ,n ori(are )ar$ din lu*e, a dat na'tere (&torva dintre (ei *ai *ari savan)i ai se(olului al BlB+leaJ 3arRin, Hu0leH, lordul Telvin, #ler: Ma0Rell, !ister, T.o*son. Oare -rogra*ele '(olare, *ai -u)in ,n($r(ate, s$ %i -$strat -ros-e)i*ea geniilorD B. 6n 1M67, 3israeli d$duse dre-t de vot *un(itorilor din ora'e= ,n 1MMF, Aladstone ,l a(ord$ *un(itorilor agri(oli. O lege (u -rivire la s(rutinul se(ret 'i o alta re%eritoare la
C1L

#uv&nt ara/ ,nse*n&nd 8(el dre-t ($l$u1it8 ] -ro%et.

(oru-)ie ,n alegeri -use (a-$t -luto(ra)iei. 6n(e-&nd din 1MMF, din 'a-te *ilioane de /$r/a)i adul)i votea1$ (in(i *ilioane. Nu *ai sunt e0(lu'i de(&t (ei (e lo(uies( ,n (asa st$-&nului lor ?servitorii@ 'i (ei (e lo(uies( ,n (asa -$rinteas($ ?tinerii (are tr$ies( ,n %a*ilie@, -re(u* 'i toate %e*eile. #.iar 'i ad*inistra)ia lo(al$ %u ,n(redin)at$ atun(i unor (or-uri alese, 'i ;ude($torii de -a(e ,'i -ierdur$ -uterea ad*inistrativ$, -e (are o de)ineau de -e vre*ea dinastiei Tudor. Anglia tre(use ,ntr+o ;u*$tate de se(ol, %$r$ 1guduiri -ro%unde, de la oligar.ie la de*o(ra)ie. 3ar, ,n a(ela'i ti*-, inde-enden)a #a*erei #o*unelor %u %oarte sl$/it$. 6n ve(.iul siste* aristo(rati(, un *are senior ,n t&rgul s$u ?sau a(ela ($ruia ,i d$ruise t&rgul@ se si*)ea invulnera/il= votul lui ,n -arla*ent era li/er -entru ($ -ri*ul *inistru nu avea asu-ra lui ni(i o in%luen)$, de(&t doar -rin (oru-)ie, la (are re1istau de-uta)ii one'ti sau -rea /oga)i. 6n siste*ul de*o(rati(, toate lo(urile devenir$ insta/ile= de-utatul ne%iind ni(iodat$ sigur ($ va %i reales de ($tre un (orele(toral vast 'i (a-ri(ios, a*enin)area -ri*ului *inistru (u di1olvarea -arla*entului deveni un *i;lo( de a+i sili -e (ei 'ov$itori s$ se de(id$. O aso(ia)ie li/eral$, %ondat$ de 4ose-. #.a*/erlain. la 9ir*ing.a*, (onstitui un e0e*-lu de (eea (e a %ost nu*it, i*&t&ndu+i -e a*eri(ani, un caucusJFL. Partidele devenir$ -uterni(e organi1a)ii (are -ro-uneau -e (andida)i, adunau %onduri ele(torale ?o/)inute adesea ,n ur*a v&n1$rii de titluri de no/le)$@ 'i i*-uneau suveranului s$ nu*eas($ -e 'e%ul lor ,n -ostul de -ri*+*inistru. 3in (e ,n (e *ai *ult ] ,n a%ar$ de a((idente i*-revi1i/ile, grave gre'eli -ersonale sau s(i1iunea unui -artid ] -re*ierul, du-$ reu'ita ,n alegeri, era a-roa-e sigur ($ va -$stra -uterea -e toat$ durata -arla*entului. Ast%el, (a o (onse(in)$ ne-rev$1ut$ a re%or*elor ele(torale, -uterea e0e(utiv$ ie'ea ,nt$rit$ 'i siste*ul engle1 se a-ro-ia de siste*ul a*eri(an, eli/erat ,ns$ de -eri(olul -e (are+l -re1int$ ,n A*eri(a su-ra-unerea alegerilor -re1iden)iale 'i a alegerilor -entru #ongres. B". #ele dou$ *ari -artide tradi)ionale -$reau atun(i eterne, 'i (ineva (are ar %i -re1is ,n 1M9C ($ ,ntr+o /un$ 1i -uterea va %i -reluat$ de un -artid al *un(ii ar %i -$rut e0tre* de ,ndr$1ne). 2o(ialis*ul engle1, de la T.o*as More la Gillia* Morris, a %ost uto-i( 'i ine%i(a(e. 5n evreu ger*an, Tarl Mar0, (are de la revolu)ia din 1MFM tr$ia la !ondra, -u/li(ase ,n 1M6F apitalul, #oranul so(ialis*ului, a'a (u* !og(1ia na1iunilor %usese 9i/lia li/eralis*ului= el (onstata e%e(tele, (u totul ne-rev$1ute -entru Ada* 2*it., ale li/erei (on(uren)e= el anun)a ($, a'a (u* /urg.e1ia a ,nvins %eudalis*ul, -roletariatul va e0-ro-ria ,ntr+o 1i /urg.e1ia. 3ar lu-ta de (las$ (onta -e -rea -u)ini lu-t$tori ,n Anglia -ros-er$. A tre/uit s$ vin$ (ri1a e(ono*i($, lung$ 'i dureroas$, (are a ur*at du-$ 1M7L, (a s$ se nas($ o %edera)ie so(ial+de*o(rat$, ,n%iin)at$ de /urg.e1ul HHnd*an, 'i (.iar 'i atun(i a(easta a ;u(at ,n via)a *un(itorilor engle1i un rol in%init *ai *i( de(&t trade+unioni'tii -ra(ti(i. 2o(ialis*ul a luat totdeauna ,n Anglia %or*e originale. A %ost re%or*ator 'i -aternalist (u Ro/ert ORen, esteti( (u Rus:in 'i (u -rera%aeli)ii= intele(tual, -arado0al 'i tergiversant (u 2o(ietatea %a/ian$= -arla*entar, evang.elist (u Ra*saH Ma(donald. Ara)ie a(estei din ur*$ (ara(teristi(i, avea s$ atrag$ *ai t&r1iu, al$+ turi de *un(itori, o /un$ -arte a *i(ii /urg.e1ii ne(on%or*iste. A'a -re(u* 9ent.a* 'i Mill i*-regnaser$ (u do(trina lor -e intele(tualii vi(torieni 'i %$(user$ s$ triu*%e li/eralis*ul individualist, %a/ienii, 'i ,n s-e(ial 9ernard 2.aR 'i so)ii Ge//, au dat dre-t
'1!

Comitet electoral ,n limba englez)&.

de (et$)enie (ole(tivis*ului ,n s-iritul intele(tualilor de -e vre*ea lui duardC17. #ole(+ tivis*ul %a/ian se deose/ea de so(ialis*ul (ontinental -rin dou$ tr$s$turiJ *ai (ur&nd de(&t (a-italul industrial, ata(a renta %un(iar$ 'i *area -ro-rietate agri(ol$= 'i *ai (ur&nd de(&t s$ -ro-ov$duias($ o guvernare dire(t$ -rin alegeri -o-ulare, r$*&nea (redin(ios -rin(i-iilor guvern$rii re-re1entative. "deile %a/ienilor aveau s$ ins-ire ,n s(urt$ vre*e -oliti(a %inan(iar$ 'i so(ial$ a unor li/erali avansa)i (u* a %ost !loHd Aeorge.

VII IMPERIUL N SECOLUL AL XIX-LEA ". 3u-$ -ierderea (oloniilor a*eri(ane, negarea valorii e(ono*i(e a (oloniilor deveni ,n Anglia o atitudine destul de o/i'nuit$. Pe de alt$ -arte, Ges+leH tre1ise ,n su%letele religioase s(ru-ule %a)$ de rasele indigene, *ai ales (&nd ele se (onverteau la (re'tinis*. "ndi%eren)a 'i s(ru-ulele e0-li($ sur-rin1$toarea genero1itate (u (are Anglia a retro(edat de dou$ ori. 6n 1MOC 'i 1M1L, <ran)ei 'i Olandei (oloniile -e (are su-re*a)ia -e *are ,i ,ng$duise s$ le (u(ereas($. <ran)ei i+a ,na-oiat Antilele %ran(e1e, insula 9our/on, dre-tul de -es(uit la Terra Nova 'i di%erite alte -osesiuni. Olandei ,i restitui lava, #ura\ao 'i 2urina*. Totu'i, ,n anu*ite -un(te un instin(t o/s(ur i+a o-rit -e nego(iatori, ,nde*+n&ndu+i s$ -$stre1e *$(ar osatura i*-eriului. "ndia 'i #anada au r$*as (ele dou$ ele*ente de /a1$. #a-ul 9unei 2-eran)e, (u(erit de la olande1i ,n 1796, %usese -$strat (a o sta)ie util$ -e dru*ul s-re "ndia. Ai/raltarul, Malta 'i "nsulele "oni(e do*inau Mediterana. 6n Pa(i%i(, se ,n%iin)ase o (olonie de de-orta)i -e -$*&ntul Australiei, ,n 17E9C1M. 6n %elul a(esta se s(.i)a s(.eletul viitorului "*-eriu /ritani(, dar ni*eni nu+'i ,n(.i-uia ($ toate a(este teritorii ,*-r$'tiate vor -utea ,ntr+o 1i %or*a un ommon+ealth, sau o %edera)ie de state autono*e reunite -rintr+o leg$tur$ li/er (onsi*)it$. "". Pentru (a noul i*-eriu s$ nu ,*-$rt$'eas($ *ai (ur&nd sau *ai t&r1iu soarta (oloniilor a*eri(ane, era a/solut ne(esar s$ o/)in$ o %or*$ oare(are de autono*ie, (el -u)in a(olo unde s+au sta/ilit (o*unit$)i ,ntinse de ras$ al/$. A* v$1ut, studiind istoria Angliei, (u* s+a n$s(ut 'i a (res(ut dragostea anglo+sa0onilor -entru li/ert$)ile lor. un senti*ent -e (are aveau s$+l du($ -retutindeni (u ei. #olonistul engle1, (are de (ele *ai *ulte ori nu -$r$sea *etro-ola de(&t (a s$ s(a-e de (onstr&ngerea religioas$ 'i so(ial$, nu era o*ul (are s$ a((e-te -ierderea, -rin e0il, a dre-tului de -arti(i-are la guvernarea )$rii unde avea s$ tr$ias($. 6n (olonii, (a 'i ,n *etro-ol$, era ne(esar s$ %ie res-e(tate (ele dou$ *ari -rin(i-ii (are, du-$ (u* s-une H.A.!. <is.erC19, sunt -olii rasei anglo+sa0one, 8dintre (are -ri*ul este ($ ori(e guvernare tre/uie s$ se /a1e1e -e (onsi*)$*&ntul (elor guverna)i, al doilea ($ rolul o*ului de stat este s$ evite revolu)ia (u a;utorul re%or*elor8. 3ar (u* s$ se %a($ din (olonii state li/ere *en)in&nd ,n a(ela'i ti*- unitatea i*-eriuluiD
'1" '1#

Cegele 0duard al 677$lea 1:?1\1:1?&. Hn fapt, prima colonie de deporta*i ,n .ustralia s$a ,nfiin*at ,n 1"##.

C19

Her/ert Al/ert !aurens <is.er ?1M6L^19FO@ ] istori(, -ro%esor la O0%ord.

Ar %i %ost (ontrar geniului rasei (a a(east$ -ro/le*$ s$ %ie re1olvat$ -rin vi(toria unui ra)iona*ent a/stra(t asu-ra unui alt ra)iona*ent. 5n a((ident %eri(it d$du na'tere -ri+ *ului do*inion= reu'ita ,n(ura;$ i*ita)iile= ast%el %u (reat ommon+ealth, ul /ritani(. A((identul %eri(it %u -re1en)a, ,ntr+o -rovin(ie a #anadei, a unei -o-ula)ii %ran(e1e, (are ?du-$ 1791@ alegea o Adunare legislativ$ a-roa-e ,n ,ntregi*e %ran(e1$ (a li*/$ 'i si*)ire, -e (&nd -uterea e0e(utiv$ a-ar)inea unui guvernator engle1, ,n(on;urat de un #onsiliu (o*-us din %un()ionari engle1i. 6n (a1 de ne,n)elegere ?date %iind ,*-re;ur$rile, ne,n)elegerile erau inevita/ile@ ren$'tea din(olo de o(ean ve(.iul (on%li(t dintre *onar. 'i -arla*ent, (on%li(tul (are dusese ,n Anglia la ($derea dinastiei 2tuart. """. 6n 1ME7 i1/u(ni ,n #anada %ran(e1$ o re/eliune (are se e0tinse 'i ,n -rovin(iile engle1e. Re-ri*area ei s+a %$(ut u'or, dar nu*ai un guvern ,n($-$)&nat sau or/ ar %i -utut s$ nu )in$ sea*a de a(ele se*ne de ne*ul)u*ire. G.igii avur$ inteligen)a s$ tri*it$ ,n #anada un o* de stat (are nu se te*ea de e0-erien)e. !ord 3ur.a* avea ini*a generoas$ 'i un (ara(ter detesta/il, o (o*/ina)ie destul de reu'it$ -entru un 'e%. 3u-$ o 'edere de (&teva luni, se ,ntoarse (u un re*ar(a/il ra-ort asu-ra situa)iei din #anada. A;ungea la (on(lu1ia ($ era ne(esar s$ se instaure1e ,n a*/ele -rovin(ii ] %$(&ndu+se totodat$ s%or)$ri -entru o unire *ai str&ns$ ,ntre ele ] o oare(are %or*$ de re-re1entare *inisterial$. 8Nu vreau s$ *$ ating de ni(i una din -rerogativele (oroanei, dar (oroana tre/uie s$ se su-un$ (onse(in)elor ne(esare ale institu)iilor re-re1entative 'i ea tre/uie s$ guverne1e -rin inter*ediul a(elora ,n (are (or-ul re-re1entativ are ,n(redere8. "deea a(easta -$ru revolu)ionar$ *ultora dintre (onte*-oranii lui 3ur.a*. Aveau i*-resia ($ asta ,nse*na ru-erea tuturor leg$turilor dintre (olonie 'i *etro-ol$. Ii (e s+ar ,nt&*-la da($ s+ar ivi un (on%li(t ,ntre re-re1entantul regelui 'i guvernul lo(alD Ris(ul %u a((e-tat. Noul guvernator general, lordul lgin, al($tui (u (ura; un (onsiliu de *ini'tri (o*-us din (anadieni re%or*i'ti, (are aveau atun(i *a;oritatea ,n )ar$ 'i dintre (are (&)iva luaser$ (.iar -arte la re/eliune. 0-erien)a reu'i. 6n(rederea d$du na'tere devota*entului. 6n(e-&nd din a(est *o*ent, %u ad*is -rin(i-iul sel*, government, ului. 6n dre-t, nu se s(.i*/a ni*i(, ($(i tre/uiau res-e(tate %or*ele. Auvernul engle1 ,'i -$stra -rivilegiul de a+i nu*i -e *ini'tri. 6n %a-t, nu+i alegea de(&t -e a(ei oare aveau ,n(rederea #a*erelor (anadiene. Ast%el, (ea *ai *are revolu)ie (olonial$ %u ,n%$-tuit$ %$r$ te0te 'i %$r$ 1arv$. ra o solu)ie %oarte /ritani($. ">. 3i%eritele state (are (o*-uneau Australia 'i Noua Seeland$ -ri*ir$ 'i ele, ,ntre 1MLO 'i 1M7L, dre-tul de a+'i a(orda (onstitu)ii li/erale. Pro/le*a era ,ns$ (o*-le0$ ,n )$rile ,n (are tr$iau (ot la (ot un *i( nu*$r de (oloni'ti al/i 'i nu*ero'i indigeni. 6n ase*enea (a1uri a da *inorit$)ii al/e toate dre-turile de (ontrol ar %i %ost -eri(ulos, ($(i ea ar %i -utut a/u1a de -uterea sa -entru a o-ri*a -e indigeni. 6n A%ri(a de sud -re1en)a a dou$ rase euro-ene a -us o -ro/le*$ 'i *ai di%i(il$. 2+a v$1ut la ti*-ul s$u ($, atun(i (&nd Anglia a o(u-at #olonia #a-ului, (oloni'tii -e (are i+a g$sit a(olo erau %er*ieri olande1i, ($ a(e'ti )$rani ?sau /uri@ e*igraser$, *ai ,nt&i ,n Natal, a-oi ,n re-u/li(ile Orange 'i Transvaal, %ondate de ei= ($ ,n 1MM1 o revolt$ a /urilor ni*i(ise %or)ele engle1e la Ma;u/a 'i, ,n s%&r'it, ($ Aladstone renun)ase atun(i la Transvaal. #oloni1area engle1$ ,n A%ri(a de sud %u totu'i (ontinuat$ de o 8(o*-anie8 -arti(ular$ al ($rei su%let era #e(il

R.odes, un #liveCCO al a(estui (ontinent. #&nd, *ai t&r1iu, au %ost des(o-erite ,n Transvaal *ine de aur 'i de dia*ant, un val de e*igran)i engle1i n$v$li ,n re-u/li(ile olande1e, unde le+a %ost a(ordat dre-tul de a do/&ndi (on(esiuni, dar li se re%u1ar$ dre-turile (ivile. 6n 1M9L, un engle1, -rieten (u R.odes 'i *anevrat de ($tre el, do(torul 4a*eson, ,ntre-rinse ,n -lin$ -erioad$ de -a(e un raid ar*at ,n Transvaal. 6nvins 'i %$(ut -ri1onier ,n s(urt$ vre*e, 4a*eson (o*-ro*ise ,n ,n *od grav, -rin aventura sa, guvernul /ritani(, -e (are /urii ,l /$nuiau ($ a ,n(ura;at raidul. >. 6n tot ti*-ul (elei de+a doua ;u*$t$)i a se(olului al BlB+lea, A%ri(a, 8(ontinent inventat de -roviden)$ -entru a s&(&i .oreign,O**ice, ul6, %u (io-&r)it$ de -uterile euro-ene. 3in 1MLE -&n$ ,n 1M7E, !ivingstone e0-lor$ regiunea la(ului Tangani(a, a-oi 2tanleH travers$ ,ntregul (ontinent. 6ndat$ (e noile teritorii %ur$ a((esi/ile, Aer*ania, 9elgia 'i <ran)a, *ai tir1iu "talia 'i le dis-utar$. Anglia o%i(ial$ r$*ase *ult$ vre*e ,n a%ara ;o(ului a%ri(an. Noile (olonii engle1e din Nigeria, R.odesia, TenHa, 5ganda %ur$ ,n%iin)ate de *arile (o*-anii, nu nu*ai de a(eea a lui #e(il R.odes (!ritish )outh A*rica ompany), (i 'i de a(eea a Nigerului, -re(u* 'i de (o*-ania #ast A*rica. A(east$ (iudat$ ,ntoar(ere la siste*ul (o*-aniilor -rivilegiate (chartered) -oate %i e0-li(at$ -rin avanta;ele -e (are le avea guvernul i*-erial l$s&ndu+i -e (a-itali'tii ,ntre-rin1$tori s$ %a($ (.eltuielile de investigare 'i ale -ri*ei instal$ri. 3a($ ini)iativa d$dea gre', era -$r$sit$= da($ reu'ea, guvernul i*-erial se su/stituia (o*-aniei. Ast%el, -u)in (&te -u)in s+a %or*at ,n A%ri(a un i*-eriu at&t de vast ,n(&t ,i ,ng$dui lui R.odes s$ (on(ea-$ -roie(tul unei ($i %erate (are s$ *earg$ de la #a-etoRn la #airo %$r$ a -$r$si teritoriul /ritani(. !inia era ,ntret$iat$ nu*ai de estul a%ri(an ger*an, -e (are Anglia avea s$+l do/&ndeas($ ,n ur*a r$1/oiului din 191F. >". 6n "ndia, du-$ (e %usese destr$*at i*-eriul *ongolilor, (o*-ania -rivilegiat$ (#ast /ndia om,pany) (ontinuase, a-roa-e %$r$ voia ei, (u(erirea )$rii. a adusese un (or- de %un()ionari (are lu-tau din r$s-uteri ,*-otriva %oa*etei 'i a anar.iei. Re%or*atorii din 1MEC voiser$ s$ a-li(e 'i ai(i -rin(i-iile lor, 'i ,n /ndian harter Act din 1MEE se de(lara ($ ori(e su-us al *aiest$)ii sale -oate o(u-a ori(e %un()ie, indi%erent de ras$, lo( de na'tere sau (uloarea -ielii. ra o te1$ ,ndr$1nea)$, dar greu de a-li(at atun(i. 6n 1ML7 i1/u(ni o violent$ re/eliune *ilitar$ a tru-elor indigene ($rora (o*-ania le ,n(redin)ase, (a odinioar$ "*-eriul ro*an, se(uritatea )$riiCC1. Re-ri*area lor %u /rutal$ 'i avu un e%e(t de-lin. Auvernul /ritani( lu$ el ,nsu'i ,n *&n$ ad*inistrarea "ndiei= garni1oana euro-ean$ %u ridi(at$ la 'a-te1e(i 'i (in(i de *ii de oa*eni. 3u-$ noi (a*-anii ,*-otriva *a.ra)ilor, a si:.ilor, a gur:.a'ilor 'i, ,n s%&r'it, a /ir*anilorCCC, -eninsula %u (u(erit$ ,n ,ntregi*e ?1MML@.
CCO

Alu1ie la (u(eritorul "ndiei, Ro/ert #live.

CC1

Mi'(area din 1ML7 n+a %ost nu*ai o re/eliune *ilitar$= ea a %ost (ea *ai *are r$s(oal$ na)ional$ a -o-orului indian. CCC #u e0(e-)ia (a*-aniei (ontra 9ir*aniei ?1MML@, (elelalte s+au des%$'urat ,nainte de 1ML7.

>"". Ti-ling a %$(ut elogiul /ndian ivil )ervice, ului= al)i s(riitori, di*-otriv$, au re-ro'at *e*/rilor s$i orgoliul de ras$ 'i li-sa de (onta(t (u indigenii. <a-t (ert este ($ ,n "ndia, o )ar$ de trei sute (in(i1e(i de *ilioane de lo(uitori, du-$ re/eliune 'i a-oi du-$ (&teva inevita/ile r$s(oale, lini'tea a %ost *en)inut$ de 'a-te1e(i 'i (in(i de *ii de solda)i euro-eni 'i o sut$ (in(i1e(i de *ii de solda)i indigeni= %a-t (ert este ($ nu*$rul ad*inistratorilor, engle1i n+a de-$'it (in(i *ii 'i ($ su-ra%a)a -$*&nturilor des)elenite, irigate 'i asanate de ei a %ost i*ens$= e de ase*enea un %a-t (ert ($ su/ do*ina)ia engle1$ -o-ula)ia "ndiei a (res(ut (u dou$ sute trei1e(i de *ilioane de lo(uitori= 'i, ,n s%&r'it, ($ engle1a a %ost singura li*/$ (o*un$ a nenu*$ratelor -o-oare ale "ndiei 'i li*/a (are se %olosea la (ongresele -anindiene. O i*ens$ -$tur$ de indieni instrui)i ,n s-irit euro-ean au -utut o(u-a nu*eroase -osturi ad*inistrativeCCE. ra %ires( (a "ndia, la r&ndul s$u, s$+'i doreas($ ,n (ele din ur*$ un sel*,government, a'a (u* a %ost a(ordat do*inioa+nelor, /a (.iar o inde-enden)$ total$. 3e la r$1/oiul ruso+;a-one1, Orientul n+a *ai su-ortat de(&t ,n sil$ do*ina)ia O((identului. 2+au -rodus *i'($ri na)ionale, destul de -rost -rivite de ad*inistra)ia anglo+indian$, dar tolerate de guvernul i*-erial, (are, ai(i (a 'i ,n alte -$r)i, a ur*$rit (o*-ro*isul, ,n(et, ,n(et, autoritatea guverna*ental$ a %ost trans%erat$ .indu'ilor. 6n 1917 instru()iunea -u/li($ 'i (ea *ai *are -arte din servi(iile interne au tre(ut ,n sar(ina (a/inetelor -rovin(iale indiene, r$s-un1$toare ,n %a)a unor #a*ere alese= nu*ai ar*ata 'i -oli)ia au r$*as ,n *&inile %un()ionarilor /ritani(i. >""". Tragedia ori($rei ad*inistra)ii (oloniale este ($, da($ reu'e'te -rea /ine, ea sl$/e'te, (a o (onse(in)$ a su((esului ,nsu'i, leg$turile sale (u *etro-ola. 6n gi-t, (a 'i ,n "ndia, asanarea %inan)elor, de1voltarea instru()iunii, a /og$)iei, a ordinea, aveau, *ai devre*e sau *ai t&r1iu, s$ ins-ire -o-ula)iilor indigene o *ai *are nevoie de inde-enden)$. Totu'i nu -$rea i*-osi/il de (on(e-ut (a ni'te -o-oare li/ere s$ %ie unite -rintr+un anga;a*ent (o*un de a-$rare *utual$, -rin tari%e -re%eren)iale, -rin rela)ii de li*/$ 'i (ultur$. Noul (ara(ter al i*-eriului avea s$ %ie ,n se(olul al BB+lea una din -ro+ /le*ele -ost/eli(e. 6n se(olul al BlB+lea tre/uia *ai ,nt&i (a a(est i*-eriu s$+'i (a-ete %or*a de%initiv$ 'i a-oi s$ o/)in$ re(unoa'terea de ($tre na)iunile rivale. 3u/la sar(in$ (erea un guvern (are s$ (read$ ,n i*-eriu= a(easta a (onstituit 'ansa (onservatorilor.

VIII DECLINUL LIBERALISMULUI

CCE

6n realitate, intrarea indienilor ,n ad*inistra)ie s+a %$(ut %oarte lent 'i (el -u)in -&n$ du-$ 191M nu se -oate vor/i de 8o i*ens$ -$tur$ de indieni8 /ene%i(iind de ase*enea dre-t.

". Regina >i(toria ,l a-re(ia -e Aladstone, dar ,l (onsidera -ri*e;dios (a o* de statJ 8 l a sl$/it ] s-unea regina ] autoritatea a(estei )$ri ,n lu*e8. Or, >i(toria avea o (iudat$ %a(ultate de a -rivi *ai toate -ro/le*ele ,nto(*ai (a 8-o-oarele sale8. 3u-$ u(iderea lui Aordon, *ul)i aleg$tori ,n(etaser$ s$ *ai (read$ ,n Aladstone, (u toat$ -rodigioasa lui elo(in)$. !a alegerile din 1MM6, du-$ un s(urt inter*ediu torH, o/)inu o *i($ *a;oritate, dar nu*ai datorit$ s-ri;inului irlande1ilor. #a o (onse(in)$ -arado0al$ a ;o(ului -arla*entar, str$inii a(e'tia deveneau ar/itri ,n Anglia. #ur&nd se r$s-&ndi 1vonul ($ Aladstone ,'i asigurase s-ri;inul lor ,n s(.i*/ul -ro*isiunii de a le a(orda autono*ia (7ome $ule). ra adev$rat= ,n a-rilie 1MM6, -ri*ul *inistru de-use ,n -arla*ent un -roie(t ,n (are se -revedea (a "rlanda s$ devin$ autono*$ 'i s$ se ,n%iin)e1e la 3u/lin un -arla*ent irlande1. #a*erei uni(e ?dar (o*-us$ din dou$ (ategorii de *e*/ri, unii ale'i de t&rguri 'i (o*itate, al)ii ina*ovi/ili@ ur*au s$+i %ie ,n(redin)ate toate a%a(erile interne ale "rlandei, guvernul i*-erial -$str&nd nu*ai (ontrolul asu-ra ar*atei, asu-ra v$*ilor 'i a -oliti(ii e0terne. "rlanda avea s$ -l$teas($ i*-eriului o (ontri/u)ie anual$, re-re1ent&nd -artea sa din (.eltuielile (o*une. 4ose-. #.a*/erlain, lordul Hartington 'i nu*ero'i (ondu($tori ai -artidului li/eral -rotestar$= ei ar %i a((e-tat la rigoare o solu)ie %ederalist$, dar nu ad*iteau o solu)ie se-aratist$. 8Tre(utul lui Parnell 'i al -rietenilor s$i nu ;usti%i(a ,n(rederea lui Aladstone8, s-uneau ei. #ur&nd a(e'ti unioni>ti, sau (a*-ioni ai unirii (u "rlanda, -$r$sir$ -artidul li/eral 'i, %$r$ a se al$tura ,n($ -artidului (onservator, se anga;ar$ s$+l s-ri;ine ,*-otriva lui Aladstone. A(esta %$(u a-el la aleg$tori, dar r$s-unsul )$rii %u ostil. 2e aleser$ -atru sute de unioni'ti, dintre (are trei sute o-ts-re1e(e erau (onservatori. Parti1anii lui Aladstone %useser$ ,nvin'i 'i -uterea tre(u ,n *&inile lordului 2alis/urH, 'e%ul (oali)iei unioniste. "". Ro/ert #e(il, *ar(.i1 de 2alis/urH, -rivea a%a(erile u*ane (u o ,n)ele-(iune re(e 'i -ro%und$. Pe vre*ea (&nd %usese *inistrul lui 3israeli, (onda*nase (u a(eea'i t$rie at&t vis$rile ro*anti(e ale 'e%ului s$u, (&t 'i idealis*ul lui Aladstone. Avea oroare de argu*entele de ,nalt$ *oralitate -e (are (ea *ai *are -arte a oa*enilor -oliti(i le adu( ,n s-ri;inul intereselor lor. l (onsidera so(iet$)ile u*ane (a ni'te organis*e %ragile de (are tre/uie s$ te atingi (&t *ai -u)in -osi/il. #&nd, du-$ dou$1e(i de ani, -$r$si -uterea, nu re1olvase ni(i -ro/le*ele so(iale, ni(i (.estiunea "rlandei, dar le ,*-iedi(ase s$ dea na'tere la de1ordini ,n toat$ a(east$ -erioad$. 6n -oliti(a e0tern$, (a 'i ,n (ea intern$, a ($utat s$ se %ereas($ de senti*ente 'i s$ g&ndeas($ 8,n *od (.i*i(8. Nu voia s$ ai/$ -entru na)iunile str$ine ni(i si*-atie, ni(i anti-atie. 2olitar ,n via)a -arti(ular$, el a((e-ta -entru )ara sa 8o s-lendid$ i1olare8. A(east$ atitudine a %ost -osi/il$ 'i (.iar re1ona/il$ ,n ti*-ul (&nd lordul 2alis/urH a %ost la -utere, adi($ -&n$ ,n 19OC. 3u-$ el avea s$ vin$ un ti*- ,n (are Anglia, a*enin)at$, tre/uia s$ g$seas($, (a -e vre*ea lui Pitt, un soldat -e (ontinent. """. 6ndelungata guvernare a lordului 2alis/urH n+a %ost ,ntreru-t$ de(&t o s(urt$ -erioad$. !a alegerile din 1M9C, *a;oritatea #a*erei se al($tui din nou din li/erali gladstonieni 'i din irlande1i autono*i'ti (home rulers). Aladstone, ne,*/l&n1it la o-t1e(i 'i trei de ani, sili din nou #a*era #o*unelor s$ vote1e autono*ia. 3ar lor1ii res-inser$ legea, (are era -rea -u)in -o-ular$ (a s$ se anga;e1e -e a(east$ te*$ o lu-t$ -e via)$ 'i -e

*oarte (u ,nalta #a*er$. Retragerea lui Aladstone l$s$ -artidul li/eral %$r$ 'e%. 2ir Gillia* Har(ourt 'i lordul Rose/erH, (are ar %i -utut, ori(are dintre ei, s$ ia (ondu(erea -artidului, nu se ,n)elegeau destul de /ine (a s$ -oat$ (ola/ora. 6n -re1en)a unor adversari at&t de ,nvr$;/i)i, rolul (onservatorilor devenea u'or. 3e ast$ dat$ li/eralii unioni'tiJ Hartington ?*ai t&r1iu du(e de 3evons.ire@, 4ose-. #.a*/erlain 'i -rietenii lor a((e-tar$ s$ intre ,n guvern al$turi de 2alis/urH 'i ne-otul s$u Art.ur 9al%our. ra o vre*e de (on%li(te ,ntre -uterile i*-erialiste, de gelo1ii 'i de intrigi. 6n A*eri(a o (io(nire la %rontiera dintre >ene1uela 'i AuHana /ritani($ ,l sili -e -re'edintele 2tatelor 5nite s$ a*inteas($ de do(trina Monroe 'i s+ar %i a;uns la r$1/oi da($ 2alis/urH nu ar %i a((e-tat un ar/itra;. 6n A%ri(a, e0-edi)ii %ran(e1e, ur(&nd -e v$ile Nigerului 'i ale #ongoului, ane0au i*ense teritorii (are des-$r)eau (oloniile engle1e de hinterland, urile lor. <ran)a nu avea atun(i ni(i un *otiv (a s$ renun)e la gi-t. 2-era s$ intre a(olo -rin Nilul de sus 'i o *isiune, su/ ordinele (o*andantului Mar(.and, se ,ndre-ta s-re 2udan. Anglia, -e de alt$ -arte, nu renun)ase la Maro( 'i un aventurier s(o)ian, (aidul Ma(!ean, ,n(ura;a (urtea sultanului s$ o-un$ re1isten)$ in%luen)ei %ran(e1e. <rontiera sia*e1$, Madagas(ar, Terra Nova, erau alte -ri(ini de dis(ordie ,ntre (ele dou$ )$ri. ">. A(east$ ne*ul)u*ire latent$ se trans%or*$ ,ntr+un (on%li(t as(u)it atun(i (&nd generalul Tit(.ener, du-$ (e l+a ,nvins -e *a.di, r$1/un&ndu+l -e Aordon 'i o(u-&nd 2udanul, ,nt&lni *isiunea Mar(.and -e Nilul de sus, la <a(.oda. Ti*- de (&teva 1ile, r$1/oiul -$ru inevita/il. !a !ondra 1iarele (onservatoare erau (u-rinse de un -eri(ulos a((es de %e/r$ *ilitar$= 1iarele li/erale vor/eau -e un ton grav de datoria *oral$ (are in(u*/a engle1ilor de a re(u(eri 2udanul -entru egi-teni. A*/ele -$r)i *o/ili1ar$ %lotele. Anglia de-lasa ,n gra/$ vasele sale, (are se g$seau ,*-r$'tiate ,n *od -eri(ulos, %lota sa din Mediterana %iind -arte la Malta, -arte ,n Ai/raltar, -ut&nd %i ori(&nd t$iat$ ,n dou$ de %lota %ran(e1$ de la Toulon. 6*-$ratul Aer*aniei nutrea s-eran)a ($ va i1/u(ni un r$1/oi. 3ar 3el(assCCF (re1u ($+i *ai ,n)ele-t s$ (ede1e 'i s$ -reg$teas($ ast%el o ,*-$(are dura/il$ ,ntre (ele dou$ )$ri. 6n (ursul anilor (are ur*ar$ a(estui e-isod, Anglia a %ost %oarte ne-o-ular$ ,n <ran)a. >. !a dre-t vor/ind, ea era atun(i ne-o-ular$ ,n ,oat$ lu*ea, ($(i tre(ea -rintr+una din a(ele -erioade de orgoliu 'i eu%orie (are sunt tot at&t de -ri*e;doase -entru -o-oare (a 'i -entru indivi1i. 3o(trina i*-erialist$, -redi(at$ -e la 1M7L de 3israeli unor (onservatori destul de re/eli, devenea o religie na)ional$. 3u-$ (u* e0-o1i)ia de la rystal 5alace *ar(ase ,n 1ML1 a-ogeul -ros-erit$)ii industriale a engle1ilor, 4u/ileul de 3ia*ant din 1M97 *ar($ a-ogeul gloriei lor i*-eriale. Regina 'i lordul 2alis/urH ($1user$ de a(ord s$ %a($ din a(east$ s$r/$toare o (ere*onie intern$ a i*-eriului. Ni(i un suveran str$in, (i nu*ai -rin)i, oa*eni de stat 'i solda)i veni)i de -e toate teritoriile engle1e. 3e (&)iva ani, un -oet de geniu, RudHard Ti-ling, d$dea o %or*$ de neuitat senti*entelor at&tor engle1i (are. 6*-r$'tia)i -e -lanet$, se str$duiau s$ *en)in$ su/ toate (erurile solidele (alit$)i ale (ara(terului /ritani(, a'a (u* ,l %or*au, de la ArnoldCCL
CCF
''%

T.o-.ile 3el(ass ?1MLC^19CE@ ] *inistru de e0terne al <ran)ei ,ntre 1M9M 'i 19OL.

.utorul are, probabil, ,n vedere pe 2attheU .rnold 1#''\1###&, poet. critic literar i inspector general colar ,ntre 1#%' i 1##!.

,n(oa(e, '(olile -u/li(e (5ublic )chools). A(estui -o-or *oral, Ti-ling ,i d$dea *otive *orale (a s$+'i iu/eas($ gloria= (u(erirea devenea ,n o(.ii s$i o datorie= i*-eriul devenea 8-ovara o*ului al/8. 5n alt o* de geniu, *inistrul (oloniilor, 4ose-. #.a*/erlain, radi(al trans%or*at ,n aliat al (onservatorilor, sus)inea ($ ar tre/ui s$ se (o*/at$ *i1eria 'i 'o*a;ul -rin de1voltarea (o*er)ului (u i*-eriul. 6n(er(a -rin toate *i;loa(ele s$ dea do*i+nioanelor, (oloniilor 'i'*etro-olei senti*entul a(elei unit$)i -e (are o (&nta Ti-ling. O s(risoare %ran(at$ (u un -ennH -utea s$ a;ung$ nu nu*ai ,n Regatul+5nit. dar 'i ,n lo(urile (ele *ai ,nde-$rtate ale i*-eriului. 3o*inioanele %ur$ ,n(ura;ate s$+'i %a($ (unos(ute -rodusele la !ondra. #.a*/erlain a %ost (el dint&i (are a ,n)eles ($ ,n (a1 de r$1/oi #anada 'i Australia -uteau (ola/ora la a-$rarea i*-eriului. idee (are (in(i1e(i de ani *ai devre*e ar %i -$rut o a/era)ie 'i (are (in(is-re1e(e ani *ai t&r1iu deveni o realitate. >". Ti-ling, ,n ti*-ul ;u/ileului, -u/li(ase ,n Ti*es un -oe* de o gravitate a*enin)$toare, (are -roduse sur-rindere. 6n *i;lo(ul %estinului, s(rise -e -erete un (&nte( /i/li(J 83u*ne1eu al Ar*atelor, %ii (u noi, (a s$ nu uit$*W8. Avertis*ent -ro%eti(. 6n *ai -u)in de trei ani du-$ glorioasa -ro(esiune a ;u/ileului, ,n v&r%ul (ontinentului a%ri(an, dou$ *i(i re-u/li(i de )$rani, Transvaal 'i Orange, )ineau ,n 'a. (el *ai -uterni( i*-eriu din lu*e. 2-re *area sur-rindere a Angliei 'i a uro-ei, a(est r$1/oi inegal )inu *ai /ine de un an. l eviden)ie sl$/i(iunea ar*atei /ritani(e, -roasta organi1are a 'ar O**ice+ului, -re(u* 'i ini*i(i)iile -e (are le tre1ise Anglia ,n lu*ea ,ntreag$ -rin -oliti(a sa de egois* i*-erial. 2ilindu+i -e (ei *ai ,n)ele-)i /$r/a)i ai Angliei s$ re%le(te1e asu-ra a(estei situa)ii 'i s$+i (aute un re*ediu, r$1/oiul din Transvaal a avut o -uterni($ in%luen)$ asu-ra -oliti(ii euro-ene de la ,n(e-utul se(olului ur*$tor. a ,i de1gust$ -entru o /un$ /u(at$ de vre*e -e engle1i de di-lo*a)ia autoritar$, a ($rei *od$ o introduseser$ #anning 'i Pal*erston 'i -e (are nu o *ai -uteau ;usti%i(a ra-orturile reale ale %or)elor e0istente. #&nd, ,n s%&r'it, vi(toriile lui Ro/erts 'i Tit(.ener ,ng$duir$ s$ se se*ne1e o -a(e vi(torioas$ (u /urii, -a(ea %u destul de *oderat$. #ele dou$ re-u/li(i %ur$ ane0ate, dar Anglia a(ord$ %er*ierilor ,nvin'i o generoas$ inde*ni1a)ie (are le -er*ise s$+'i re(onstruias($ %er*ele 'i s$+'i re-un$ la -un(t ogoarele. #&nd generalii /uri, du-$ (&teva luni, venir$ la !ondra, %ur$ -ri*i)i (u un entu1ias* (are+i sur-rinse. 6n 19O6 a*/ele re-u/li(i -ri*ir$ dre-tul de a+'i al($tui guverne -arla*entare 'i, ,n 191O, lu$ %iin)$ 5niunea 2ud+A%ri(an$, (o*-us$ din #olonia #a-ului, Orange 'i Transvaal. Ni*i( nu %a(e *ai *ult$ onoare -oliti(ii engle1e de(&t loialis*ul (u (are re-u/li(ile sud+a%ri(ane au -arti(i-at la a-$rarea i*-eriului ,n ti*-ul *arelui r$1/oi. Aeneralul 9ot.a 'i generalul 2*uts, veterani ai r$1/oaielor ,*-otriva Angliei, se nu*$rar$ ,ntre 191F 'i 1919 -rintre (onsilierii s$i (ei *ai as(ulta)i 'i -rintre (ei *ai de*ni de a %i as(ulta)i. >"". Regina >i(toria n+a v$1ut s%&r'itul r$1/oiului. a *urise ,n 19O1, du-$ o do*nie de 'ai1e(i 'i trei de ani, (ea *ai %eri(it$ -oate din istoria Angliei, (ea ,n (ursul ($reia )ara a((e-tase %$r$ r$1/oi (ivil, %$r$ su%erin)e grave o revolu)ie *ult *ai -ro%und$ de(&t a(eea din 16MM, ,n ti*- (e regatul devenea nu nu*ai (u nu*ele, dar 'i ,n %a-t un i*-eriu. a avusese (a su-u'i -eJ 3i(:ens, T.a(:eraH, Aeorge liot, surorile 9ronte, Ma(aulaH, #arlHle, NeR*an, TennHson, Rus:in, Gillia* Morris, Rossetti, 9roRning,

T.o*as HardH 'i, s-re s%&r'itul do*niei, -eJ Meredit., 2Rin/urne, Os(ar Gilde, 2tevenson, Ti-ling= dar literatura n+o interesase de(&t ?'i -u)in de tot@ -e vre*ea (&nd tr$ia 8s(u*-ul ei Al/ert8. #urio1itatea 'i *$re)ia ei s+au *ani%estat ,n alte do*enii. a resta/ilise 'i ,n$l)ase de*nitatea regal$, (o*-ro*is$ de ulti*ii .anovrieni. Ara)ie ei, *onar.ia (onstitu)ional$ devenise o %or*$ de guvernare a((e-tat$, ,n(er(at$, de dorit. 6n a%ar$ de -erioada at&t de ,nde-$rtat$ a adoles(en)ei sale, a avut totdeauna ,n)ele-(iunea s$ (ede1e atun(i (&nd se g$sea ,n de1a(ord (u *ini'trii s$i, 8dar ,'i re)inuse 'i (eruse trei dre-turi esen)ialeW dre-tul de a %i (onsultat$, dre-tul de a ,n(ura;a 'i dre-tul de a averti1a8. ra destul -entru un suveran, *ai ales du-$ o lung$ do*nie, (a s$ -oat$ e0er(ita o in%luen)$ *oderatoare asu-ra unor *ini'tri res-e(tuo'i. !a ,n(e-utul do*niei 'i din nou -e la 1M7O ] (&nd regina, devenit$ 8v$duv$ -ro%esional$8, -$ruse a se de1interesa de regat ] se ridi(aser$ valuri de re-u/li(anis*= ,n (li-a *or)ii reginei, dragostea engle+ 1ilor -entru *onar.ie era tot at&t de *are, -oate *ai *are ,n($ de(&t -e vre*ea lisa/etei. <iul 'i ne-otul >i(toriei aveau, -rin ,n)elegerea *eseriei de rege, s$ ,n($l1eas($ 'i s$ ,nr$d$(ine1e a(est senti*ent. >""". >i(torianis*ul *urise ,naintea >i(toriei. 6n ;urul -rin)ului de Gales se %or*ase o so(ietate nou$, antivi(torian$ -rin rea()ie, *ai li/er$ ,n *oravuri 'i ,n dis(u)ii, *ai a((esi/il$ de(&t (urtea noilor oa*eni ai /anului (moneyed men), a*eri(ani 'i evrei. Ni(i (lasele *i;lo(ii nu se *ai ag$)au (u at&ta -asiune de (o*-ro*isul vi(torian. Moda (onda*na -e *arii -oe)i 'i ro*an(ieri ai e-o(ii vi(toriene. Pe vre*ea (&nd Mar(el Proust, adoles(ent, o ad*ira -e Aeorge liot, Anglia ,l (itea -e Os(ar Gilde. #a 'i ,n <ran)a, ro*antis*ului 'tiin)i%i( 'i religiei -rogresului, le+au ur*at ,ndoielile 'i des+ (ura;area. 2e*i1eii vi(torianis*ului, 2-en(er 'i (.iar 3arRin, ,'i v$1ur$ altarele d$r&*ate. 2a*uel 9utler ,'i /$tea ;o( ,n a(ela'i ti*- ?,n #re+hon) 'i de evolu)ionis* 'i de (re'tinis*. 5nii ($utau re%ugiu ,n estetis*ul de(adent al Dello+ !ook+uluiCC6. Al)ii, *ai viguro'i, nu (riti(au de(&t (a s$ re(onstruias($. 2e ridi(a re-ede o nou$ genera)ie de s(ri+ itori, (are, -rin 9ernard 2.aR, H.A. Gells, Arnold 9ennett, 4o.n AalsRort.H, avea s$ ,nve)e /urg.e1ia engle1$ (are sunt noile valori *orale. Daily Mail, 1iar de ;u*$tate de -ennH, %ondat de Har*sRort. ?*ai t&r1iu lord Nort.(li%%e@ ,n 1M9M, se r$s-&ndi i*ediat ,n *asele largi -o-ulare. !o(ul s-orturilor ,n via)$ 'i ,n -reo(u-$rile engle1ilor se *$rea. >i(torienii din 1MLO ;u(aser$ (ro(.et, tr$seser$ (u ar(ul= (ei din 19OO ;u(au tenis, gol%= (ri(.etul, %ot/alul, (ursele, v&n$toarea erau distra()ii -er*anente. 2%&r'itul do*niei %u *area e-o($ a /i(i(letei. 2e n$'tea auto*o/ilul 'i Gells vestea unui -u/li( in(redul ($ ,ntr+o /un$ 1i auto*o/ilul va alunga (aii de -e dru*uri. O-t ani du-$ *oartea >i(toriei, ,n 19O9, 9lriot avea s$ traverse1e #analul M&ne(ii -e un a-arat de 1/urat. 3u-$ ;u/ileul din 1M97, (onstru(torii unei (iudate *a'ini, (ine*atogra%ul, -utur$ ar$ta reginei -ro-ria sa i*agine ,n *ers. Ni(i o (li-$, ,n tot ti*-ul a(estei ,ndelungate do*nii, ingenio1itatea savan)ilor 'i a inventatorilor nu+'i ,n(etinise av&ntul. <e/ra de genialitate, (are (u-rinsese u*anitatea ,n(e-&nd din 176O, ,'i -$stra (ara(terul a(ut= -$rea greu de (re1ut (a ,ntr+o /un$ 1i ea s$ nu -rodu($ un a((ident grav.

CC6

Revist$ ilustrat$. A a-$rut tri*estrial ,ntre 1M9F 'i 1M97.

IX PACEA ARMAT ". Noul rege avea ,n *o*entul ur($rii sale -e tron a-roa-e 'ai1e(i de ani. #a -rin) de Gales, *a*a sa ,l )inuse de-arte de tre/urile statului. O-inia -u/li($, 'i *ai ales su-u'ii s$i ne(on%or*i'ti, ;ude(a (u as-ri*e via)a lui, (are -&n$ atun(i -$ruse a %i ,n(.inat$ nu*ai -l$(erilor. 3ar duard al >""+lea avea /un+si*), /ono*ie 'i ta(t. #$l$to+ rise *ult 'i (uno'tea /ine uro-a, oa*enii de stat din toate )$rile, -re(u* 'i li*itele -uterii Angliei. 6n ti*- (e la Paris avea nu*ero'i -rieteni, 'i (.iar -rintre oa*enii de stat re-u/li(ani, ne-otul s$u, Gil.el* al ""+lea, ,*-$rat al Aer*aniei ,n(e-&nd din 1MMM, nutrea %a)$ de el o adev$rat$ ur$. 6n o(.ii ,*-$ratului, (are era (a-ri(ios, sus(e-ti/il, ro*anti(, -rin)ul de Gales re-re1enta -rototi-ul engle1ului (al* 'i sigur de sine, (are+l des(u*-$nea 'i+l irita. 6n ur*a unor o%ense -u/li(e 'i -arti(ulare, un(.iul s%&r'i -rin a resi*)i 'i el o v$dit$ re-ulsie %a)$ de ne-otul s$u. Anti-atia dintre (ei doi /$r/a)i avea s$ ;oa(e un rol se(undar, dar e%e(tiv ,n evolu)ia -oliti(ii euro-ene ,ntre anii 19OO 'i 191O. 6ndeose/i dorin)a ,*-$ratului de a+i ului -e engle1i 'i de a+i /ate -e -ro-riul lor teren gr$/i (onstruirea unei *ari %lote ger*ane (are avea s$ nelini'teas($, ,n (ur&nd, Anglia. "". R$1/oiul din Transvaal dovedise (elor *ai (larv$1$tori dintre engle1i ($ s-lendida i1olare, du-$ (e (onstituise o %or)$, devenea un -eri(ol, 8i1olarea %iind *ult *ai v$dit$ de(&t s-lendoarea8. 6ntinderea i*-eriului era at&t de vast$ ,n(&t ,n ori(e (li-$ Anglia se -utea vedea (onstr&ns$ s$ %oloseas($ o *are -arte a %or)elor sale ,n vreo regiune de-$rtat$ de -e glo/. 3a($ unul dintre ina*i(ii -e (are 'i+i %$(user$ ,n uro-a -rin arogan)a lor un Pal*erston sau un Rose/erH ar alege un ast%el de *o*ent -entru a o lovi ,n "ndia, ,n gi-t sau (.iar la ea a(as$, (ine ar a-$ra+oD 3ou$ -uteri a-$reau (a aliate -osi/ileJ Aer*ania 'i <ran)a. #.a*/erlain, unul din -ri*ii (are au ,n)eles -ri*e;diile a(estei situa)ii, 'ov$ia ,ntre (ele dou$ )$ri. l %$(use avansuri Aer*aniei, dar a(estea %useser$ res-inse. 3u-$ ,nlo(uirea lordului 2alis/urH -rin ne-otul s$u 9al%our la 3oRning 2treet 'i -rin lordul !ansdoRne la .oreign O**ice, o ,*-$(are (u <ran)a deveni *ai lesni(ioas$. #u at&t *ai *ult (u (&t oa*enii de stat din (ele dou$ )$ri, ,ns-$i*&nta)i de -uterea ger*an$, doreau o a-ro-iere. 3u-$ o ($l$torie, ,n 19OE, a regelui duard la Paris, ($l$torie (are a s(.i*/at a*/ian)a senti*ental$ a nego(ierilor, tratativele ,n(e-ur$. Tr$s$tura lor esen)ial$ a %ost renun)area <ran)ei la ori(e -reten)ie asu-ra gi-tului, ,n s(.i*/ul re(unoa'terii de ($tre Anglia a intereselor <ran)ei ,n Maro(, ve(inul Algeriei. A(ordul se*nat ,n 19OF, -un(tul de -le(are al unei 8Antante (ordiale8, se re*ar(a -rin a(eea ($ satis%$(ea ,n *od egal a*/ele -$r)i. <useser$ regle*entate toate ve(.ile litigii (u -rivire la Terra Nova, A%ri(a, Asia. #ele dou$ guverne ,'i -ro*iteau unul altuia s-ri;inul lor di-lo*ati( %a)$ de ter)i, ,n vederea e0e(ut$rii a(estei (onven)ii. Ast%el se ter*ina ,n *od %eri(it lunga rivalitate (are, de la (u(erirea nor*and$, des-$r)ise (ele dou$ )$ri. "nterese dinasti(e, interese religioase, interese i*-eriale, totul le situase -e -o1i)ii o-use. A(u* (erturile se ter*inaser$= %ie(are dintre (ele dou$ -uteri avea de ai(i ,nainte un i*-eriu /ine ada-tat %irii sale 'i %or)elor sale. Ni(i una din ele nu *ai r&vnea la

teritoriile (eleilalte. P$rea %oarte -ro/a/il (a a(este dou$ na)iuni, saturate, s$ a;ung$ (ur&nd s$+'i a(orde s-ri;in re(i-ro( ,*-otriva -uterilor *ai -u)in /ine ,n1estrate. """. Auvernul ger*an vedea (u nelini'te a-ro-ierea dintre <ran)a 'i Anglia 'i -rivea (u *&nie a(ordul re%eritor la Maro(, )ar$ ,n (are avea unele interese. 3ar a'te-ta o o(a1ie %avora/il$ -entru a -rotesta. O(a1ia i+o o%eri, ,n 19OF, r$1/oiul ruso+;a-one1. Rusia, (u toate e1it$rile )arului, se a-ro-iase de vreo 1e(e ani de <ran)a. 3u-$ ,n%r&ngerea sa ,n(etase, (el -u)in -entru o vre*e, s$ *ai (onte1e (a -utere *ilitar$. <ran)a, du-$ a%a(erea 3reH%us. -$rea -rea ,nvr$;/it$ de (erturi interne (a s$ *ai -oat$ sus)ine vreo lu-t$ ,n a%ar$. Anglia o va s-ri;ini, oare, da($ Aer*ania va lua o -o1i)ie %er*$D Auvernul ger*an (redea ($ nu. >enise (li-a %avora/il$ -entru a se de/arasa de a(el 3el(asse -e (are Aer*ania ,l (onsidera %$uritorul unei (oali)ii ,ndre-tat$ ,*-otriva ei. O de/ar(are a ,*-$ratului Aer*aniei la Tanger, a-oi un ulti*atu* a/ia deg.i1at d$dur$ lo( la te*eri de r$1/oi. !ordul !ansdoRne ,i o%eri lui 3el(asse nu o alian)$, (i o str&ngere a leg$turilor (are uneau (ele dou$ )$ri. Rouvier, -re'edintele #onsiliului %ran(e1, ,n%ri(o'at de a*enin)$rile Aer*aniei, -re%er$ s$ (a-itule1e. 3el(ass %u sa(ri%i(at. Ti*- de (&teva s$-t$*&ni, oa*enii de stat /ritani(i se ,ntre/ar$ da($ -oliti(a Antantei (ordiale %usese o -oliti($ ,n)elea-t$ ?*ai^ iunie 19OL@. ">. 3ar Anglia ,n(e-e s$ se a-ro-ie de (easul al dois-re1e(elea. Auvernul (onservator, -rin -oliti(a sa (u -rivire la ,nv$)$*&nt, ,'i ne*ul)u*ise alia)iiJ radi(alii unioni'ti. I(olile ] religioase, dar nu (on%esionale ], ,n%iin)ate -e /a1a legii <orster din 1M7O, satis%$(user$ -e ne(on%or*i'ti, dar deserviser$ -e angli(ani 'i -e (atoli(i. #a/inetul unionist, (o*-us ,n *a;oritate din angli(ani, de(ise (a toate '(olile, li/ere sau nu, s$ -ri*eas($ su/ven)ii de la stat, ,nstr$in&ndu+'i ast%el -e aleg$torii ne(on%or*i'ti, aleg$torii lui #.a*/erlain 'i ai -rietenilor s$i. 2i*)ind ($ se de1l$n)uie o %urtun$, 4ose-. #.a*+ /erlain se str$dui s+o ,n$/u'e lans&nd o idee nou$J ideea tari%elor -re%eren)iale, (are ar uni *ai str&ns (o*er)ul *etro-olei (u al (oloniilor. 82unte)i un -o-or i*-erial ] s-use el engle1ilor ] l$sa)i s$ intre ,n *od li/er -rodusele i*-eriului 'i su-une)i la ta0e *$r%urile venite din alte )$ri8. 3ar a -rotegui gr&ul (anadian, oile australiene, /u*/a(ul din "ndia ,nse*na a redes(.ide ,ntreaga (ontrovers$ re%eritoare la li/erul s(.i*/. Or, religia ai ($rei -ro%e)i %useser$ #o/den 'i 9rig.t, iar sir Ro/ert Peel *artirul ,'i -$strase ,n *od (iudat vitalitatea. Anglia se *$rise 'i -ros-erase ,ntr+un regi* al li/erului s(.i*/= ea datora a(estui regi* un se(ol de %eri(ire, o ali*enta)ie a/undent$ 'i variat$, -ie)e -entru -rodusele *anu%a(turilor sale. a ,'i -$stra (redin)a ,n a(est regi*. 6n 1adar #.a*/erlain de*onstra eroarea lui #o/den. 8#o/den le+a s-us engle1ilor din vre*ea lui ($ s(o-ul s$u era s$ %a($ din Anglia atelierul lu*ii, iar din restul universului gr&narul Angliei. 3ar restul lu*ii nu (on(e-ea ,n %elul a(esta soarta ei, Ii i+a r$s-uns li/erului s(.i*/ engle1 -rintr+un -rote()ionis* a(tiv. Aer*ania 'i 2tatele 5nite au (onstruit u1ine, (are au lu-tat (u su((es ,*-otriva (elor engle1e. 6n *ulte industrii Anglia era /$tut$. 3a($ nu voia s$ -iard$ ,n a(ela'i ti*- 'i do*inioanele sale 'i industriile sale, tre/uia s$ rea()ione1e8. A(este do(trine i+au sur-rins, %$r$ s$+i (onving$, -e -arti1anii li/erului s(.i*/ din (a/inet. A-elul la senti*entul i*-erial ,i e*o)ionase -rea -u)in -e aleg$tori, 'i (.iar le dis-l$(ea, -entru ($ entu1ias*ului din -ri*ele 1ile ale r$1/oiului /urilor ,i ur*ase, atun(i

(&nd a(esta s+a -relungit, un %el de -a(i%is* 'i de antii*-erialis*. To)i -arti1anii li/erului s(.i*/ din (a/inet ,i -re1entar$ lui 9al%our de*isia lor. 5nionis*ul se destr$*ase. >enise (easul al dois-re1e(elea. >. Partidul li/eral avu oare(are greut$)i ,n %or*area unui guvern. Pentru a evita (erturile, ve(.ii leaderi %ur$ ,nde-$rta)i 'i -ri*+*inistru %u nu*it sir HenrH #a*-/ell 9anner*an, de la (are nu se a'te-ta *are lu(ru, dar (are se (o*-ort$ ad*ira/il. l *uri ,n 19OM 'i+i su((ed$ Mr. AsQuit., *are -arla*entar, de o indis(uta/il$ no/le)e de (ara(ter. .oreign O**ice+ul ,i reveni lui sir dRard AreH, des(endent din ve(.ea 'i (ele/ra %a*ilie R.ig. 8Parsi%al ,n(ur(at ,ntr+o -artid$ de -o:er8, a(est *are senior idili( 'i loial avea s$ (ondu($ destinele Angliei s-re (ea *ai grav$ (ri1$ din istoria sa. Printr+o ironie a soartei, -a(i%istul (a/inet li/eral, adversar al i*-erialis*ului 'i al (.eltuielilor *ilitare, *o'tenea, ,nto(*ai (a Aladstone ,n 1MMO, o situa)ie (are+l o/liga s$ ado-te o -o1i)ie %er*$. AreH, a/ia instalat la .oreign O**ice, tre/ui s$ se o(u-e de (on%erin)a de la Algesiras, (onvo(at$ -entru a regle*enta soarta Maro(ului, 'i s$ autori1e1e (onvor/iri ,ntre statele+*a;ore ale <ran)ei, Angliei 'i 9elgiei. #on%erin)a se ter*in$ %$r$ ni(i o (atastro%$, ,ntru(&t do*nul von 9XloRCC7 (ed$ ,n %a)a atitudinii %er*e a Angliei 'i a ostilit$)ii ,ntregii uro-e. 3ar din 19O6 -&n$ ,n 191F st$rile de alert$ se su((edar$ una du-$ alta. <lota ger*an$ (re'tea at&t de ra-id ,n(&t se -utea -revedea *o*entul (&nd va egala, a-oi va de-$'i %lota engle1$. 8 (.ili/rul -uterii8 ,n uro-a se ru-sese. Ori(&t de -a(i%i( ar %i %ost guvernul li/eral, el se (onsidera res-onsa/il -entru se(uritatea )$rii 'i 'tia ($ Anglia, li-sit$ de su-re*a)ia -e *are, ar %i o )ar$ -ierdut$. 3u-$ 1adarni(e e%orturi -entru a se a;unge la un a(ord naval (u ,*-$ratul 'i (u a*iralul Tir-it1, (a/inetul lu$ *$suri de a-$rare. 5n a(ord (u Rusia, (are (o*-leta -e a(ela ,n(.eiat ,n 19OF (u <ran)a, gru-$ (ele trei -uteri ,n Tri-la Alian)$. Aer*ania -retinse ($ este ,n(er(uit$. 'i %$r$ ,ndoial$ ($ o 'i (redea. !ordul Haldane, titular la 'ar O**ice, reorgani1$ ar*ata, ,n%iin)$ o ar*at$ teritorial$ 'i al($tui un stat+*a;or. !a a*iralitate, a*iralul <is.er, sus)inut de Ginston #.ur(.ill, se str$dui s$ regru-e1e %lotele -rea ,*-r$'tiate 'i s$ (onstituie ,n Marea Nordului o -uterni($ *as$ de *anevr$. Poli)ia ,n Mediteran$ %u l$sat$ ,n (ea *ai /un$ -arte ,n gri;a <ran)ei. >". #ursa ,nar*$rilor ,ng.i)i resursele -e (are -artidul li/eral ,'i -ro-usese s$ le (onsa(re re%or*elor so(iale. a ne*ul)u*i 'i de(e-)ion$ -e aleg$tori. 3a($ -artidul s+ar %i -ornit s$ %a($ noi alegeri %$r$ (a ,n -reala/il s$ se %i rea/ilitat -rintr+o -ro-agand$ ,n s&nul -o-orului, ar %i *ers la de1astru. !loHd Aeorge, un t&n$r radi(al din Nara Aalilor, agresiv 'i sedu($tor, devenit *inistru al %inan)elor, g$si o te*$ -otrivit$ -entru a(east$ -ro-agand$J sus(itarea ostilit$)ii %a)$ de lor1i. Prestigiul a(estora %usese atins de (&nd ori(e engle1 'tia ($ unele titluri de pair se v&nduser$ ,n -ro%itul %ondurilor ele(torale. Partidul li/eral avea %a)$ de ,nalta #a*er$ un resenti*ent destul de ,ndre-t$)it, deoare(e *$surile sale -re%erateJ se-ara)ia /iseri(ii ,n Nara Aalilor, de1voltarea '(olilor ne(on%or*iste, 7ome $ule, %useser$ ,*-iedi(ate de ea. 3ar ,ntr+o )ar$ at&t de %idel$ tradi)iilor, -entru a+i ,nvinge -e pairi, ei tre/uiau -u'i ,n *od indis(uta/il ,ntr+o situa)ie -roast$= de e0e*-lu, s$ %ie -u'i ,n situa)ia, ,*-otriva ori($rui -re(edent, de a res-inge
''"

Bernhard von B_loU [ cancelar al Aermaniei ,ntre 1:?? i 1:?:.

/ugetul. !loHd Aeorge -ro-use un ansa*/lu de i*-o1ite noi 'i de legi so(iale -e (are+l intitul$J /ugetul -o-orului, 8,*i tre/uie /ani ] s-unea el ] -entru a -l$ti noile (uirasate, -entru (.eltuieli *ilitare, -entru -ensiile /$tr&nilor. 6i voi (ere (elor /oga)i8. l ,'i ,nsu'i ,ndeose/i ideile %a/ienilor 'i institui noi i*-o1ite asu-ra *arilor -ro-riet$)i rurale 'i asu-ra a(u*ul$rilor de /unuri 8ne(&'tigate -rin *un($8. 6n 19O9, lor1ii a'a (u* dorea !loHd Aeorge, res-inser$ /ugetul 'i -arla*entul %u di1olvat. #a*-ania ele(toral$ ar$t$ (&t de (onservatoare r$*$sese Anglia lui duard. Masa aleg$torilor tre/uia s$ o-te1e ,n+ tre o adunare aristo(rati($ 'i un /uget de*agogi(. Re1ultatul %u sur-rin1$tor. !i/eralii -ierdur$ un *are nu*$r de lo(uri. AsQuit. avea ,n #a*era #o*unelor o situa)ie ase*$n$toare (u a(eea -e (are o avusese odinioar$ Aladstone. Nu -utea s$ o/)in$ votarea /ugetului %$r$ s-ri;inul irlande1ilor 'i tre/ui s$ (u*-ere s-ri;inul lor -rintr+o -ro*isiune de autono*ie (7ome $ule). 3ar (a -ro*isiunea s$ ai/$ oare(are valoare, tre/uia a/olit veto+ul lor1ilor, deoare(e era sigur ($ o #a*er$ de pairi nu va vota ni(iodat$ de1*e*/rarea i*-eriului. Ii ast%el, -ro/le*a /ugetului tre(u -e al doilea -lan, iar li*i+ tarea dre-tului de veto -e -ri*ul. #u* s$ %ie deter*ina)i lor1ii s$ vote1e -ro-ria lor de($dere din dre-turiD Nu era -osi/il de(&t -rin *etoda %olosit$ ,n 171F 'i ,n 1MEC, 'i anu*eJ a*enin)area (u o nou$ -ro*o)ie de pairi. 3ar (.iar 'i a(east$ a*enin)are avea nevoie de s-ri;inul regelui= era sigur ($ el nu+l va a(orda de(&t du-$ noi alegeri. >"". !or1ii, -ruden)i, votar$ /ugetul lui !loHd Aeorge. Moartea lui duard al >""+lea ?191O@ ,ntreru-se lu-ta dintre -artide, dar -rea a-rig$ era violen)a senti*entelor -entru (a (earta s$ se %i *$rginit la at&t. Noile alegeri d&nd a(elea'i re1ultate (a (ele -re(edente, adi($ o *a;oritate li/eralo+irlan+de1$, noul rege, Aeorge al >+lea, (onstr&nse #a*era !or1ilor, su/ a*enin)area (re$rii unei noi -ro*o)ii de pairi, s$ vote1e ea ,ns$'i li*itarea -uterilor sale. 6n(e-&nd din 1911, ori(e *$sur$ %inan(iar$ votat$ de #a*era #o*unelor devenea lege du-$ o lun$, (.iar da($ lor1ii re%u1au s+o vote1e. 6n (e -rive'te (elelalte legi, #a*era !or1ilor -$stra un dre-t de veto sus-ensiv, dar du-$ votul %avora/il al #a*erei #o*unelor, dat ,n trei sesiuni su((esive, #a*era Pairilor tre/uia s$ se ,n(line. A(este *$suri, de alt%el, nu au li-sit #a*era !or1ilor de ori(e -restigiu. a (ontinu$ s$ ;oa(e un rol *oderator 'i de1/aterile ei au adesea *ai *ult$ valoare intele(tual$ 'i oratori($ de(&t ale #a*erei #o*unelor. >""". A(east$ lege drea-t$ a %ost votat$ ,ntr+o at*os%er$ de ur$. !u-tele -oliti(e din Anglia luar$ ,ntre 1911 'i 191F un (ara(ter at&t de violent (u* nu avuseser$ de *ult ,n a(east$ )ar$. !loHd Aeorge ,nvr$;/ise (lasele ,ntre ele, /a 'i /iseri(ile. 6n *ine, la ($ile %erate, -uterni(e (or-ora)ii *un(itore'ti se ridi(au ,*-otriva auto(rati(elor (or-ora)ii -atronale. 6n -erioada a(easta s+au de1l$n)uit nu*eroase greve. Progresele 'tiin)ei au dus la ,n*ul)irea /unurilor de (onsu*. #lasa *un(itoare ,'i re(la*a -artea ei. O nou$ a;ustare ,ntre dre-turile -atronului 'i a(elea ale salaria)ilor se -utea %a(e %$r$ tul/ur$riD 3a($ regi*ul -arla*entar tre/uia s$ *ai dure1e, era ne(esar (a trade,union, urile s$ %ie 'i ele re-re1entate ,n -arla*ent. Partidul li/eral avu ,n)ele-(iunea s$ -reg$teas($ a(east$ tran1i)ie -rintr+o ,ntreag$ serie de legi, dintre (are (ea *ai i*-ortant$ a %ost a(eea (are, a(ord&nd de-uta)ilor o re*unera)ie, %$(ea #a*era s$+'i -iard$ (ara(terul ei de (lu/ aristo(rati(. Partidul la/urist, (are ,n 19O1 nu avea de(&t doi de-uta)i, nu*$ra ,n 19O6

(in(i1e(i de re-re1entan)i. Al$turi de -artidul li/eral, a votat (&teva legi de asigurare ,n %avoarea *un(itorilor. Totu'i, %e*eile, (are doreau s$ o/)in$ dre-tul de vot ?su%ragetele@, e0as-erate de atitudinea guvernului 'i a #a*erei #o*unelor %a)$ de ele, renun)ar$ la *etodele legale 'i ,n(er(ar$ *ai *ult s$+i s-erie -e /$r/a)i -rin ve0a)iuni de(&t s$+i (onving$ -rin argu*ente. !egea 7ome $ule, votat$ ,n 191C, se i1/i ,n "rlanda de re1isten)a -$ti*a'$ a -rotestan)ilor din 5lsterCCM. A(e'tia de(larar$ ($ nu vor a((e-ta s$ se des-art$ de Anglia 'i ($, la nevoie, se vor a-$ra (u %or)a. Ie%ul lor, sir dRard #arson, 'i -rietenii s$i al($tuir$ un guvern -rovi1oriu 'i ,'i organi1ar$ o ar*at$= du-$ *ani%est$rile o%i)erilor din ta/$ra de la #urrag., era de te*ut ($ o -arte din ar*ata regulat$ /ritani($ ar -utea re%u1a s$ *earg$ ,*-otriva 5lsterului. Renun)&nd la o/i'nuita -ruden)$ a -artidului s$u, leader+ul unionist 9onar !aR ,l sus)inu -e #arson. AsQuit., -entru a evita un r$1/oi (ivil, -ro-use s$ dea 5lsterului un r$ga1 de 'ase ani. 8Nu vre* o sentin)$ de *oarte (u o sus-endare de 'ase ani8, r$s-unse #arson. 6n 191F -eri(olul deveni i*inent. !egea ur*a s$ %ie a-li(at$. !i-sea nu*ai asenti*entul (oroanei. 2e %$(eau *ari e%orturi -entru a+l deter*ina -e Aeorge al >+lea s$ nu+'i dea asenti*entul 'i s$ (ear$ di1olvarea -arla*entului. !a C1 iulie 191F, regele ,nsu'i des(.ise o (on%erin)$ a re-re1entan)ilor guvernului, o-o1i)iei, "rlandei 'i 5lsterului. 6n CF ale lunii, a(east$ (on%erin)$, ne,ntre+ 1$rind ni(i o s-eran)$ de ,n)elegere, lu$ s%&r'it. 6n a(eea'i 1i Austria tri*ise un ulti*atu* 2er/iei. "B. 6n uro-a, (a 'i ,n Anglia, du-$ o -erioad$ de relativ$ lini'te, a ur*at o e-o($ agitat$, tul/ure, a%lat$ su/ i*-ulsul unei %ilo1o%ii a violen)ei. #onservatoris*ului stati( al 2%intei Alian)e, idealis*ului ine%i(a(e al revolu)ionarilor din 1MFM, li se su/stituia a(u* -oliti(a realist$ a lui #avour, a lui 9is*ar(: 'i -uterni(a lu-t$ de (las$, -e (are o -re+ 1iseser$ Tarl Mar0 'i Aeorges 2orel. #u toate ($ li/eralis*ul era la -utere ,n Anglia, do(trina sa idealist$, re%or*ist$, ra)ional$ 'i *oral$ era -retutindeni )inut$ ,n 'a. de su%ragete e0as-erate, de grevi'ti ner$/d$tori, de irlande1i revolta)i, de o%i)eri re/eli. 6n a(est *o*ent, unul din (ele *ai ,ngro1itoare r$1/oaie ,ntreru-se, -e ti*- de -atru ani, dureroasele 'i in(on'tientele (a1ne ,n (are /$tr&na na)iune d$dea na'tere unei Anglii noi.

X MARELE RZBOI ". !a *i;lo(ul se(olului al BlB+lea 'i -&n$ -rin 1M9O, un r$1/oi -e via)$ 'i -e *oarte ,ntre Aer*ania 'i Anglia ar %i -$rut de ne(on(e-ut. A(este dou$ )$ri, (are+'i a*inteau (u -l$(ere de originea 'i religia lor (o*un$, nu aveau interese o-use= dinastiile lor erau unite -rin (ele *ai str&nse leg$turi de %a*ilie. Rival$ a Rusiei ,n Asia, a <ran)ei ,n A%ri(a, Anglia nu ,nt&lnea ,n dru*ul s$u, ni($ieri ,n lu*e, vreo -iedi($ din -artea
CCM

Nu*ele ve(.i al (elei *ai se-tentrionale -rovin(ii a "rlandei= a1i "rlanda de Nord, (are (ontinu$ a %i unit$ (u Anglia.

Aer*aniei. !a ,n(e-utul se(olului al BB+lea, situa)ia se s(.i*/$. 2e ivise un nou suveran ] du-$ <ili- al ""+lea, du-$ !udovi( al Bl>+lea, du-$ Na-oleon ] (are as-ira la .ege+ *onia -e (ontinent 'i dorea s$+'i %$ureas($ o %lot$ (a-a/il$ s$ ,n%runte %lota engle1$= o dat$ *ai *ult -oliti(a 8e(.ili/rului -uterii8 -$rea a (ere Angliei s$ se o-un$ unor ast%el de -reten)ii. 6n)elegerea (u <ran)a, a-oi (u Rusia, a devenit, ,n(e-&nd din 19OL o rea()ie de%ensiv$, -rovo(at$ de a*enin)$rile a*iralului Tir-it1. 8Tre/uie s$ -une* *&na -e tridentul lui Ne-tun8, s-unea ,*-$ratul Aer*aniei. #eea (e ,i -use -e g&nduri -e de)in$torii de atun(i ai tridentului. "". 3ar da($ -artidul (onservator, a*iralitatea 'i (&)iva li/erali de geniu (a Ginston #.ur(.ill -resi*)eau tradi)ionalul -eri(ol, guvernul Angliei era -e atun(i -ro%und -a(i%ist. Ast%el ($ nu i s+a %$(ut ni(i <ran)ei, ni(i Rusiei ni(i un %el de -ro*isiune %or*al$, -&n$ ,n august 191F. O-inia -u/li($, st$-&n$, suveran$ a .ot$r&rilor /ritani(e, n+ar %i tolerat un r$1/oi al ($rui *otiv uni( ar %i %ost ne(esitatea de a -$stra su-re*a)ia -e *are. #au1a i*ediat$ a r$1/oiului din 191F ?un ulti*atu* austria( adresat 2er/iei, ,n ur*a asasin$rii ar.idu(elui *o'tenitor@ nu+i -utea e*o)iona -e aleg$torii engle1i. A tre/uit (a ger*anii s$ intre ,n 9elgia, ,n -o%ida tratatelor de neutralitate, -entru a de(lan'a a(el val senti*ental (are, u*%l&nd valul de realis*, a ridi(at a-roa-e ,ntreaga Anglie ,n -i(ioare. 3e alt*interea, (.iar da($ Aer*ania ar %i res-e(tat neutralitatea 9elgiei, Anglia tot s+ar %i v$1ut silit$ s$ intre ,n r$1/oi, dar (eva *ai t&r1iu. #u toate ($ nu+'i luase ni(i un an+ ga;a*ent dire(t %a)$ de <ran)a, *ul)i /$r/a)i de stat engle1i erau de -$rere ($ ni(i onoarea, ni(i se(uritatea -ro-riei lor )$ri nu ,ng$duiau s$ lase (a <ran)a s$ %ie 1dro/it$. #u at&t *ai -u)in -uteau tolera (eea (e ni(iodat$ Gil.el* de Orania sau Pitt n+ar %i -er*isJ -re1en)a Aer*aniei la Anvers 'i la #alais. AsQuit., -ri*ul *inistru, 'i AreH, *inistrul a%a(erilor e0terne, erau .ot$r&)i s$+'i dea de*isia ,n (a1ul ,n (are Anglia ar %i r$*as neutr$. >iolarea de ($tre Aer*ania a %rontierei /elgiene, la F august, deter*in$ tri*iterea unui ulti*atu* la 9erlin. """. 3e'i se reg$ses( ,n *arele r$1/oi anu*ite (ara(teristi(i ale r$1/oaielor (ontinentale sus)inute de Anglia ,n tre(ut ] -oli)ia *$rilor, (oali)ie (ontinental$, su/sidii -entru alia)i 'i, la ,n(e-ut, tri*iterea unui *i( (or- e0-edi)ionar ,n <landra ], sunt ,ns$ 'i tr$s$turi noiJ a) Pentru -ri*a oar$ %or)ele *o/ili1ate erau at&t de nu*eroase 'i -eri(olul at&t de grav ,n(&t Anglia ,ns$'i, ,*-otriva tuturor tradi)iilor sale, tre/ui s$ re(urg$ la re(rutare. Masa (et$)enilor /ritani(i, -&n$ atun(i ad$-ostit$ ,n s-atele solda)ilor de -ro%esie, su-ort$ greu (ala*it$)ile r$1/oiului= b) Pentru -ri*a oar$, dease*enea, su/+ *arinul era s$ vin$ de .a( re1isten)ei engle1e. <lota asigurase %$r$ greutate trans-ortul (or-ului e0-edi)ionar, dar nu*$rul 'i ra1a de a()iune a su/*arinelor ger*ane (re'teau din (e ,n (e *ai *ult. 6n 191F e0istau ,n lu*e a-roa-e o-t *ii de vase (o*er(iale de (urs$ lung$, dintre (are -atru *ii erau engle1e. 3in 191F -&n$ ,n 191M, Aer*ania s(u%und$ (in(i *ii. 3in dou$1e(i de *ilioane de tone, o-t *ilioane a;unser$ -e %undul o(eanului. !a ,n(e-ut 'antierele de (onstru()ie ,nlo(uir$ destul de u'or -ierderile= ,n(e-&nd din 1917, rit*ul tor-il$rilor se a((eler$ 'i de-$'i rit*ul ,nlo(uirilor. 3a($ nu s+ar %i g$sit un re*ediu, alia)ii ar %i %ost la -$*&nt (a* -rin luna august 1917 din li-s$ de trans-orturi.

">. A(east$ situa)ie, (unos(ut$ de ger*ani, i+a deter*inat s$ tor-ile1e vasele, (.iar neutre, (u ris(ul de a sili 2tatele 5nite s$ se al$ture alia)ilor, (eea (e s+a 'i ,nt&*-lat ,n 1917. R$1/oiul su/*arin a %ost ani.ilatJ -rin organi1are de (onvoaie a-$rate de tor-iloare= -rin %olosirea navelor de r$1/oi (a*u%late ,n vase (o*er(iale ,n s(o-ul distrugerii su/*arinelor= -rin /lo(area -orturilor /elgiene, (are serveau de /a1e ger*anilor. 6n 191M a*enin)area su/*arinelor %usese at&t de /ine ,nl$turat$ ,n(&t trans-ortul a -atru1e(i 'i dou$ de divi1ii ale 2tatelor 5nite s+a soldat (u o -ierdere total$ de dou$ sute de oa*eni. #u toate ($ singura *are /$t$lie naval$ din ti*-ul r$1/oiului, a(eea din a-ele "utlandei, a r$*as inde(is$, se -oate s-une ($ Anglia 'i+a -$strat su-re*a)ia -e *are ,n ti*-ul r$1/oiului din 191F deoare(e %lota ger*an$, ,n a%ar$ de (&teva re*ar(a/ile is-r$vi ale unor vase i1olate, n+a -utut -$r$si -orturile. <$r$ %lota /ritani($ a-rovi1ionarea alia)ilor ar %i %ost i*-osi/il$. >. Pri*ul o/ie(tiv %i0at de guvernul engle1 (or-ului s$u e0-edi)ionar a %ost a-$rarea -orturilor de la #analul M&ne(ii 'i Marea Nordului. 3ar o/ie(tivul nu a -utut %i atins de(&t ,n *od i*-er%e(t, deoare(e ger*anii au (u(erit Anvers, Ostende 'i See/rugge= -rin /$t$lia de la P-res, ,ns$, #alais 'i 9oulogne au %ost salvate. #&nd %rontul o((idental a %ost ,n ,ntregi*e /r$1dat de liniile (ontinue ale tran'eelor, de la *are -&n$ la %rontiera elve)ian$, *ulte s-irite ;udi(ioase, at&t din Anglia (&t 'i din <ran)a, intervenir$ (u s%aturile lor de a se o(oli a(east$ linie, e%ortul *ilitar ur*&nd a se ,ndre-ta ,n alt$ -arte. 5nii sugerau 2aloni(ul 'i o viguroas$ (a*-anie ,n 9al(ani, (are ar ralia la (au1a alia)ilor unele -o-oare 'ov$ielni(e, -re(u* gre(ii, /ulgarii 'i tur(ii= al)ii -ro-uneau o de/ar(are ,n 3ardanele, -entru a %or)a tre(erea -rin str&*tori 'i a a-rovi1iona Rusia. <u a((e-tat$ ideea a(estora din ur*$, dar, (u toate e%orturile eroi(e 'i i*ensele -ierderi de nave 'i oa+ *eni, -eninsula Aalli-oli nu -utu %i (u(erit$. Puterile aliate tre/uir$ s$ revin$ la ta(ti(a s&ngeroas$ a ata(ului %rontal ,*-otriva -o1i)iilor %orti%i(ate. Pentru a veni ,n a;utorul ar*atei %ran(e1e, ata(at$ la >erdun, ar*ata engle1$ d$du (ostisitoarea /$t$lie de -e 2o**e. P&n$ ,n iunie 191M re1ultatul -e %rontul o((idental era ,ndoielni(. Tan(urile ?sau (arele de asalt@, (are, %olosite ,n *as$, ar %i -utut -er*ite s$ se o/)in$ o ru-ere a %rontului ger*an, %ur$ ,n(er(ate -rea devre*e 'i ,ntr+un nu*$r -rea *i(. Tan(urile au %ost inven)ia (ea *ai original$ a r$1/oiului 'i ri-osta e%i(a(e a tru-elor de 'o( %a)$ de -rogresul -roie(tilelor= ele sunt -entru in%anteria *odern$ (eea (e %usese ar*ura -entru r$1/oiul din evul *ediu. 5n alt as-e(t al r$1/oiului din 191F a %ost rolul (vadru-lu -e (are l+a avut avia)iaJ re(unoa'tere, /o*/arda*ent, v&n$toare, lu-t$ dire(t$ ,*-otriva in%anteriei. >". <er*itatea tuturor -o-oarelor din i*-eriul /ritani( a %ost de ne1drun(inat. Anga;a*entele voluntare 'i a-oi re(rutarea au dat o-t *ilioane de oa*eni. Toate do*inioanele 'i "ndia ,ns$'i venir$ ,n a;utorul *etro-olei. Nu*ai "rlanda de 2ud, (are la ,n(e-utul r$1/oiului -$ruse totu'i i*-resionat$ de soarta 9elgiei (atoli(e, a %ost vi(ti*a, (el -u)in ,n -arte, a -ro-agandei ger*ane. O r$s(oal$ la 3u/lin a tre/uit s$ %ie re-ri*at$, (u *ari -ierderi de a*/ele -$r)i. Partidul re/elilor ?sau )inn,.ein) deveni *ai t&r1iu -artid de guvern$*&nt ,n "rlanda. #ostul r$1/oiului, din 191F -&n$ ,n 191M, atinse

a-roa-e nou$ *iliarde de lire, -lus dou$ *iliarde ,*-ru*utate alia)ilor, ,n ti*- (e r$1/oaiele na-oleoniene n+au (ostat, ,n dou$1e(i 'i doi de ani, de(&t o-t sute trei1e(i 'i unu de *ilioane de lire. 3in a(este nou$ *iliarde, -atru au %ost %urni1ate de i*-o1itele -er(e-ute ,n ti*-ul r$1/oiului. /ncome, tax s+a ridi(at la 'ase 'ilingi -entru o lir$= un i*-o1it su-li*entar asu-ra veniturilor *ari -utea atinge singur 'ase 'ilingi. #ur&nd ali*entele tre/uir$ s$ %ie ra)ionali1ate. Auvernul -ro(ed$ (u *are gri;$ -entru a i*-une restri()iile ,n egal$ *$sur$ 'i (elor s$ra(i 'i (elor /oga)i. 2ar(inile de r$1/oi au %ost re-arti1ate *ult *ai ;ust de(&t -e vre*ea lui Pitt= 'i li/ert$)ile -u/li(e, -e (&t -osi/il, au %ost res-e(tate. 5n -o-or unit sus)inu a(est r$1/oi -&n$ la vi(torie nu -entru ($ i s+ar %i i*-us de ($tre (ondu($tori, (i -entru ($ (et$)enii s$i ,l (onsiderau un r$1/oi dre-t. >"". !a ,n(e-ut, ar*ata se -l&ngea, -e /un$ dre-tate, de li-s$ de *uni)ii. R$1/oiul era ,nainte de toate un r$1/oi de artilerie 'i ni(i unul dintre -o-oarele /eligerante ?,n a%ar$ -oate de Aer*ania@ nu era -reg$tit. 6ntre <ren(., (o*andantul (or-ului e0-edi)ionar, 'i Tit(.ener, *inistrul de r$1/oi, rela)iile devenir$ di%i(ile. 5n (a/inet de (oali)ie atri/ui Ministerul Muni)iilor lui !loHd Aeorge, (are. (u o(a1ia unei noi re*anieri, %u nu*it -ri*+*inistru. #ondu(erea r$1/oiului %u ,n(redin)at$ unui (a/inet de r$1/oi (o*-us din (in(i *e*/ri, un %el de 3ire(torat e0e(utiv, -e (are+l -re1ida !loHd Aeorge. <u de ase*enea (onvo(at un (a/inet de r$1/oi 8i*-erial8, al($tuit din -ri*+*ini'trii do*inioanelor 'i "ndiei. A(este institu)ii de r$1/oi dis-$rur$ o dat$ (u resta/ilirea -$(ii. >""". <or)a Aer*aniei 'i (ura;ul ar*atelor sale a-ar ,n *od (lar da($ se o/serv$ ($ ,n 191M, du-$ -atru ani de r$1/oi ,*-otriva unei (oali)ii euro-ene, Aer*ania era de-arte de a %i ,nvins$. Poate ($ ni(i n+ar %i %ost da($ nu interveneau 2tatele 5nite. Printr+un ata( ,ndre-tat ,*-otriva -un(tului de sudur$ al ar*atelor %ran(e1e (u (ele engle1e, (o*an+ da*entului ger*an nu i+a li-sit *ult, ,n *artie 191M, -entru a se-ara a(este ar*ate una de alta 'i a+i ,*-inge -e engle1i s-re *are. !a C6 *artie 191M, la 3oullens, *are'alul <o(. %u nu*it (o*andant su-re* al ar*atelor aliate. Ata(urile ger*ane (ontinuau s$ %ie reduta/ile, dar sosirea ra-id$ a divi1iilor a*eri(ane avea s$ -er*it$ redresarea alia)ilor 'i %or*area unor i*-ortante re1erve. 'e(ul ata(ului ger*an din 1M iulie din #.a*-agne ?ata( de;u(at -rintr+o *anevr$ (on(e-ut$ de Ptain, e0e(utat$ de Aouraud 'i ins-irat$ de %elul (u* a -ro(edat Gellington la Torres >edras@ 'i (ontraata(ul lui Mangin la >illers+#otterfts ?1M iulie 191M@ *ar(.ea1$ *o*entul ,n (are 8s-eran)a a tre(ut dintr+o ta/$r$ ,n (ealalt$8. !a M august ,n(e-u (ontrao%ensiva /ritani($, -ornit$ de engle1i, (anadieni 'i australieni. 6ntre a(east$ dat$ 'i 11 noie*/rie, data ar*isti)iului, (are -use (a-$t r$1/oiului, *ar'ul alia)ilor %u (ontinuu 'i vi(toriile lor ne,ntreru-te. 6n%r&ngerea, a-oi revolu)ia ger*an$ ,l silir$ -e ,*-$ratul Gil.el* s$ se re%ugie1e= el se ad$-osti ,n Olanda. Marinarii din %lota ger*an$, -ri*ind ordin s-re s%&r'itul lui o(to*/rie s$ ,n(er(e o ie'ire dis-erat$ ,n larg, se r$s(ular$. 3e(&t s$ -redea vasele lor engle1ilor, o%i)erii ger*ani le s(u%undar$ la 2(a-a <loR. ngle1ii s($-ar$ de un (o'*arJ o %lot$ rival$ ,n u+ ro-a. Pentru Anglia a(esta era o/ie(tivul -rin(i-al al r$1/oiului. a atinsese 'i alteleJ 9elgia 'i (oasta M$rii Nordului s($-aser$ de ori(e a*enin)are= Meso-ota*ia, Palestina, (oloniile ger*ane din A%ri(a %useser$ (u(erite de ar*atele sale sau ale alia)ilor= su/

di%erite %or*e, a(este teritorii aveau s$ %ie de atun(i ,n(olo ,n(or-orate ,n i*-eriu sau s$ gravite1e ,n ;urul lui. "B. ra %ires( (a o vi(torie at&t de (o*-let$, du-$ un r$1/oi at&t de greu, s$ %i %ost se*nalul unei orgii 8de 'ovinis*8. Alegerile (are avur$ lo( ,n Anglia du-$ ar*isti)iu se ter*inar$ -rintr+o 8#a*er$ :a:i8, aleas$ -e /a1a unui -rogra* vindi(ativ. #a/inetul /ritani(, ad$ug&nd la re-ara)iile daunelor -ri(inuite 'i (ontravaloarea -ensiilor de r$1/oi, a ridi(at des-$gu/irile (erute Aer*aniei la ni'te (i%re a/surde. <u, de alt%el, -ri*ul (a/inet (are -ro*ise -arla*entului s$u -ede-sirea 8vinova)ilor de r$1/oi8. Pentru a deter*ina -o-oarele s$ ,ndure su%erin)ele ,ngro1itoare 'i -ierderile inu*ane, to)i 'e%ii de guvern au tre/uit s$ a)&)e s-iritele -&n$ la ne/unie= nu le+a %ost ,ns$ u'or s$ le lini'teas($. Pa(ea de la >ersailles a %ost, a'adar, o -a(e nereu'it$CC9. <ran)ei, ($reia !loHd Aeorge ,i re%u1ase %rontiera Rinului, i se -ro-use ,n s(.i*/ un tratat de alian)$, (are n+a %ost ni(iodat$ rati%i(at. "talia, %a)$ de (are s+au luat anga;a*ente -re(ise ,n *o*entul intr$rii ei ,n r$1/oi, %u tratat$ de a*eri(ani 'i de engle1i (u o rea+voin)$ ve(in$ (u ostilitatea. 6n s%&r'it, Aer*ania %u adus$ la des-erare -rintr+un tratat 8-rea /l&nd ,n -artea lui dur$ 'i -rea dur ,n -artea lui /l&nd$8. Nu era a(ea pax britannica (u (are se ter*inaser$ alte r$1/oaie.

XI PERIOADA DINTRE CELE DOU RZBOAIE ". R$1/oiul din 191F^191M a 1guduit *ult *ai ad&n( -laneta de(&t r$1/oaiele na-oleoniene. 2tate *ilenare au dis-$rut= noi state au %ost (reate. Tratatele din 1M1L negli;aser$ %or)ele na)ionale= (el din 1919 a tre1it na)ionalis*e des-re (are s+ar %i -utut (rede ($ s+au stins. Rase 'i li*/i au ie'it din *or*intele se(olelor. 6n ti*- (e Rusia devenea un stat (o*unist, s+au v$1ut n$s(&ndu+se ,n "talia 'i ,n Aer*ania di(taturi 'i state totalitare (are au ,nlo(uit regi*urile -arla*entare. Toate a(este trans%or*$ri au avut asu-ra Angliei o in%luen)$ *ai *i($ de(&t s+ar %i -utut (rede. Na)iune (u un (ara(ter -rea original -entru a %i sensi/il$ la ,nr&uriri din a%ar$, ea a g$sit -entru -ro/le*ele e-o(ii solu)ii ada-ta/ile naturii sale. Ii, totu'i, Anglia nu a %ost s(utit$ ni(i ea de s(.i*/$ri -oliti(e 'i e(ono*i(e i*-ortante.

'':

8ratatul de la 6ersailles i celelalte tratate de la sf+r$itul primului r)zboi mondial sunt criticabile ,n multe punete. 7gnorarea voit) i complet) a primului stat socialist [ Cusia sovietic) [, repara*iile de r)zboi stabilite la sume astronomice, nerealiste, i re,mp)r*irea coloniilor ,ntre ,nving)tori sunt c+teva e9emple concrete. @ei unele cercuri burgheze occidentale au vorbit i mai vorbesc de <balcanizarea< 0uropei, istoria i$a spus definitiv cuv+ntulD statele na*ionale unitare, independente, suverane, sunt o realitate viabil) i Hn m)sura ,n care autorii tratatelor din 1:1:\1:'? au favorizat constituirea sau des)v+rirea construirii lor, ei nu pot fi condamna*i pentru aceasta.

"". 6n -oliti(a intern$, (ea *ai re*ar(a/il$ dintre s(.i*/$ri a (onstituit+o legea ele(toral$ (are a (onsa(rat universalitatea real$ a votului. A-ro/at$ ,n -lin r$1/oi 'i si*/oli1&nd unitatea na)ional$, $epresentation o* the 5eople Act ?191M@ a dat dre-t de vot tuturor /$r/a)ilor, -re(u* 'i %e*eilor de la v&rsta de trei1e(i de ani ,n sus. A(east$ lege a (reat o-t *ilioane de aleg$tori noi, din (are 'ase *ilioane %e*ei. a a %ost (o*-letat$ ,n 19CM -rintr+un te0t (are a e*an(i-at %e*eile la a(eea'i v&rst$ (u /$r/a)ii. #eea (e su%ragetele nu -utuser$ o/)ine -rin violen)$ a %ost (u(erit ,n ti*-ul r$1/oiului -rin de+ vota*entul 'i *un(a %e*eilor engle1e. 5n al doilea %a-t -oliti( i*-ortant= este dis-ari)ia a-roa-e total$ a -artidului li/eral, (are, su/ nu*ele de -artid R.ig, avea o ve(.i*e de trei se(ole. <eno*enul a(esta are (el -u)in trei (au1eJ a) s(rutinul (u un singur tur nu -er*ite -artidelor de o-o1i)ie s$ se divid$CEO. 5n s(rutin (u dou$ tururi sau *ai degra/$ re-re1entarea -ro-or)ional$ ar %i -utut salva -artidul li/eral. 3ar un ast%el de regi* ele(toral, ,n teorie *ai e(.ita/il, ar %i adus la -utere guverne sla/e, -e (are Anglia nu le agreea1$= b) -artidul la/urist, (u toate ($ la origine a %ost un -artid so(ialist 'i *un(itores(, nu este un -artid revolu)ionar. Mul)i intele(tuali li/erali 'i+au g$sit lo(ul lor a(olo= c) 3n Anglia, *arile -ro/le*e -oliti(e %iind re1olvate sau a-roa-e re1olvate ,n (.isatis%$($tor -entru to)i, (ele *ai i*-ortante -ro/le*e devin -ro/le*ele *un(ii, ale 'o*a;ului, ale re-arti)iei /unurilor. Partidul la/urist, s-ri;init de trade,union, uri, re-re1enta *ai /ine de(&t -artidul li/eral -$rerile *aselor *un(itore'ti (u -rivire la ase*enea su/ie(te. """. 6n ti*-ul anilor (are au ur*at r$1/oiului, ,n Anglia e(ono*ia a deter*inat -oliti(a. #a 'i r$1/oaiele na-oleoniene, r$1/oiul din 191F a %ost ur*at de o grav$ de-resiune industrial$. #au1ele tul/ur$rilor au %ost a(elea'i (a ,n 1M16J de*o/ili1area su/it$ a unui *are nu*$r de oa*eni (are nu+'i *ai g$seau lo(ul ,ntr+o e(ono*ie trans%or*at$= de1voltarea -rodigioas$ a *a'inis*ului datorit$ ne(esit$)ilor de r$1/oi= /ugetul u*%lat de enor*itatea datoriilor (ontra(tate ,n ti*-ul (a*-aniei. #ri1a din 19CO ^19E1, (u toate ($ n+a dat lo( la violen)e, ni(i la r$s(oale, a %ost *ai -ro%und$ 'i *ai -eri(uloas$ de(&t (ea din 1M16^1MC1. O /u(at$ de vre*e, (&)iva /uni o/servatori se ,ntre/au da($ nu (u*va Anglia era (onda*nat$. Avansul -e (are+l luase ,n se(olul al BlB+lea %a)$ de rivalii s$i %usese -ierdut. "ndustria sa, nu at&t de /ine e(.i-at$ (a a(eea a Aer*aniei 'i a 2tatelor 5nite, era, ,n a%ar$ de a(easta, -arali1at$ din -ri(ina salariilor *ai ridi(ate de(&t a(elea de -e (ontinent 'i de (are trade, union, urile nu ,ng$duiau s$ se ating$ (ineva. #o*er)ul s$u e0terior su%erea din (au1a s$r$(irii lu*ii 'i a dis-ari)iei (onsu*atorilor= %lota (o*er(ial$ era l$sat$ %$r$ ni(i o ,ntre/uin)are. Pentru a+'i -$stra rolul s$u de /an(.er al lu*ii, ea ,n(ear($, -&n$ ,n 19E1, s$ *en)in$ valoarea+aur a lirei sterline, 'i a(east$ -oliti($ *onetar$, (are ,n teorie se -utea sus)ine, dar (are ,n -ra(ti($ se dovedi ne%ast$, %$(u s$ (reas($ 'i *ai *ult 'o*a;ul. ">. Pro/le*a 'o*a;ului engle1 era (o*-le0$. Nu*$rul oa*enilor o(u-a)i ,n Anglia du-$ r$1/oi ,n realitate a (res(ut, nu s+a *i('orat. 6n 1911 *un(eau 1C 9C7 OOO de /$r/a)i 'i L FCF OOO de %e*ei. 6n 19C1, 1E 6L6 OOO de /$r/a)i 'i L 7O1 OOO %e*ei. 3ar nu*$rul
'/?

.utorul vrea s) spun) c) scrutinul cu un singur tur nu permite combina*iile, cartelurile electorale ,ncheiate pe plan local.

total al (et$)enilor ,n ($utare de lu(ru era *ai *are 'i, *ai ales, se -rodusese o de-lasare a *&inii de lu(ru. Minele, ($ile %erate, industria te0til$ %oloseau *ai -u)ini *un(itori= (o*er)ul, ra*urile de agre*ent ?s-orturi, .oteluri et(@, trans-orturile rutiere %oloseau di*-otriv$ un nu*$r *ai *are. !a a(este s(.i*/$ri legate de natura industriilor (ores-und (urioase *igra)iuni. 6n ti*-ul revolu)iei industriale, (entrul de greutate al Angliei se de-lasase de la sud la nord= ast$1i trans-ortul energiei ele(tri(e, *otoarele a()ionate (u /en1in$ atrag -o-ula)ia s-re sud 'i, ,n s-e(ial, ,n regiunea !ondrei. <olosirea a(estor noi %or)e e0-li($ 'o*a;ul grav al *inerilor, datorit$ 'i *$ririi -rodu()iei ,n alte )$ri *ai /ine utilate, ,n s-e(ial ,n Polonia. 6n 19C6 o ,n(er(are de a s($dea salariile *inerilor -rovoa($ o grev$ general$. Siarele ,n(et&nd s$ a-ar$, guvernul -u/li($ o *i($ %oaie o%i(ial$J !ritish Ba0ette, 'i ,'i ane0$ ,n *od te*-orar !ritish !roadcasting orporation ?singura (o*-anie autori1at$ ,n Anglia s$ %a($ e*isiuni de radio@. 2t$-&n -e o-inia -u/li($, s-ri;init de *a;oritatea )$rii, sus)inut de nu*ero'i voluntari (are (ola/orau (u -oli)ia 'i asigurau a-rovi1ionarea *arilor ora'e, guvernul (onservator a ,nvins greva. >. #&nd nu*$rul 'o*erilor de-$'i un *ilion 'i ;u*$tate, asigurarea (ontra 'o*a;ului ne*ai-ut&nd %a(e %a)$, tre/ui s$ %ie ,nlo(uit$ -rintr+o su/ven)ie, dole, siste* ruin$tor -entru /uget. 5n guvern la/urist, -re1idat de Ra*saH Ma(donald, venind la -u+ tere ,n 19C9, nu reu'i *ai *ult de(&t guvernul (onservator s$ ,nving$ 'o*a;ul 'i (ri1a. 6n 2tatele 5nite, ,n uro-a, (a-itali'tii -ierdeau ori(e ,n(redere ,n viitorul Angliei. Aurul evada din )ar$. 6n ti*-ul (elei de+a doua ;u*$t$)i a lunii iulie 19E1, trei1e(i 'i (in(i de *ilioane de lire se s(urser$ ast%el din !ondra. 6n rit*ul a(esta, /an(ruta nu era de-arte. Ra*saH Ma(donald se g&ndi ($ un (a/inet na)ional ar ins-ira *ai *ult$ ,n(redere. <$r$ a %i -us ,n *inoritate de -arla*ent, (are de alt%el era ,n va(an)$, el ,i o%er$ regelui de*isia. <u ,ns$r(inat s$ %or*e1e, (u (on(ursul (onservatorilor, un (a/inet de (oali)ie, -e (are ,l -re1id$ tot el ,n 19EL, dat$ la (are 2tanleH 9aldRin, leader, ul (onservatorilor, ,i ur*$ la -utere. >". Redresarea ra-id$ a e(ono*iei /ritani(e ,n -erioada 19E1^19EL ,i sur-rinse 'i -e (ei *ai o-ti*i'ti. Pe de o -arte ] 'i ,ntr+o larg$ *$sur$ ] ea se datora s&ngelui re(e al na)iunii, -e de alta energi(ului *inistru al %inan)elorJ Neville #.a*/er+lain. Metodele %olosite au %ost destul de si*-leJ a) Anglia a renun)at s$ *en)in$ valoarea+aur a lirei. #ursul ei a s($1ut ,n <ran)a de la 1CL la 7L de %ran(i. "nsularitatea *un(itorilor 'i a %un()ionarilor /ritani(i a %$(ut (a a(east$ s($dere s$ nu %ie ur*at$ de o (re'tere i*-ortant$ a salariilor. Pre)urile engle1e au s($1ut *ai *ult de(&t a(elea ale /lo(ului+aur, %avori1&nd e0-ortul. N$rile s(andinave, A*eri(a de 2ud 'i, ,ntr+o anu*it$ *$sur$, A*eri(a de Nord ur*&nd %lu(tua)iile lirei, se (onstitui o 1on$ a lirei, ,n interiorul ($reia -ia)a !ondrei -utea s$+'i (ontinue rolul s$u de (entru /an(ar= b) !i/erul s(.i*/ a %ost a/andonat. !a (on%erin)a de la OttaRa ?19EC@, oa*enii de stat /ritani(i invitaser$ do*inioanele s$ ,n(.eie (u *etro-ola a(orduri e(ono*i(e. 3ar do*inioanele se ar$tar$ -u)in entu1ias*ate 'i e'e(ul a(esta ,i ,n(ura;$ -e *ini'trii engle1i s$ (aute re1olvarea -ro/le*elor lor *ai (ur&nd ,ntr+o reorgani1are intern$. Tari%e -rote()ioniste ,ng$duir$ in+ dustria'ilor ] ,n dauna <ran)ei 'i a Aer*aniei ] s$ re(u(ereas($ -ia)a engle1$. Galter

lliotCE1 %$(u un *are e%ort -entru a reani*a agri(ultura 'i (re'terea vitelor= c) 6n s%&r'it, /ugetul a %ost e(.ili/rat gra)ie e(ono*iilor, a((e-tate (u (ura;, 'i a unor noi i*-o1ite. O -oliti($ de (redite ie%tine -er*ise industriei de (onstru()ii s$ (unoas($ o *are -ros-eritate. 3ou$ *ilioane de (ase noi %ur$ (l$dite ,ntre 1919 'i 19EE. Toate a(este *$suri au -rodus re1ultate %eri(ite. 3e'i 'o*a;ul era ,n($ de-arte de a %i ,nvins, a ,n(e-ut s$ des(reas($. >"". (a1ul oare s$ se (onse*ne1e s%&r'itul li/erului s(.i*/ ,n Anglia, *oartea Angliei individualiste 'i i*-erialeD (a1ul s$ se ad*it$ ($ s+a n$s(ut o nou$ Anglie 8autar.i($8 'i -rote()ionist$D Adev$rul e *ult *ai si*-lu. 6n se(olul al BlB+lea, di%eren)a de nivel ,ntre (ivili1a)ia euro-ean$ 'i restul lu*ii (rease un larg (urent de s(.i*/uri, (are asigurase ,n a(ela'i ti*- /iruin)a unui (ontinent 'i a unei do(trine. <or)a a(estui (urent nu -utea de(&t s$ se *i('ore1e= r$1/oiul a a((elerat s(.i*/area siste*ului. 6nt&lnind deodat$ un tai%un e(ono*i(, Anglia a str&ns velele. 6ntr+o e-o($ de de1ordine *ondial$, ea g$si ($+i avanta;os s$ reuneas($ -rodu()ia 'i (onsu*a)ia ,ntr+un gru- *i(, u'or de (ontrolat. vor/a de un (o*-ro*is 'i nu de o (onvertire. >""". Tot un (o*-ro*is a -er*is engle1ilor s$+'i salve1e i*-eriul, a ($rui de1*e*/rare era anun)at$ de *ul)i euro-eni -rin 19CL. 3o*inioanele ] #anada, Australia, Noua Seeland$, A%ri(a de 2ud ] d$duser$ ,n ti*-ul r$1/oiului, %$r$ -re(u-e)ire, oa*eni 'i /ani (a s$ a;ute *etro-ola. 3ar ,n)elegeau s+o %a($ ,n (alitate de state inde-endente. #&nd %u (reat$ 2o(ietatea Na)iunilor, (erur$ s$ ai/$ re-re1entan)i deose/i)i de (ei ai Angliei. Al doilea statut de la Gest*inster ?19E1@ sti-ula ($ -arla*entul /ritani( nu va *ai avea dre-tul s$ legi%ere1e -entru do*inioane= ($ dre-tul de -a(e sau de r$1/oi, (a 'i a(ela de a ,n(.eia tratate, ,n (eea (e le -rive'te va a-ar)ine do*inioanelor= 'i, ,n s%&r'it, -ri*+*ini'trii do*inioanelor de-indeau dire(t de suveran. 3e a(i ,nainte regele este singura leg$tur$ o%i(ial$ dintre Anglia 'i na)iunile (are %or*ea1$ ommon+ealth, ul. Printr+un tratat din 19C1 se .ot$r&se (a 'i "rlanda s$ %ie do*inion. 2e (rease un stat li/er al "rlandei de 2ud, -rovin(iile 5lsterului r$*&n&nd, a'a (u* doreau, engle1e. 3in 19CC -&n$ ,n 19E1, "rlanda, su/ -re'edin)ia d+lui #osgrave, a((e-t$ a(east$ situa)ie, dar ,n 19E1 de >alera, (are+l ,nlo(ui -e #osgrave, ru-se (o*-let toate leg$turile (u Anglia. 3in a(el *o*ent, "rlanda nu *ai re(unoa'te ni(i leg$tura *onar.i($, nu tri*ite re-re1entan)i la (ere*oniile /ritani(e 'i se (o*-ort$ (a un stat inde-endent. "B. Tre(erea de la via)a rural$ la via)a ur/an$ %usese la ,n(e-utul se(olului al BlB+lea (au1a unor *ari su%erin)e= la ,n(e-utul se(olului al BB+lea, de1voltarea trans-orturilor rutiere 'i a(eea a distra()iilor -o-ulare a adus, di*-otriv$, o rena'tere a vie)ii rurale. Pe largi autostr$1i (ir(ulau ,n toat$ Anglia auto(are, *a'ini, *oto(i(lete, ale ($ror valuri, a(o-erind rarele auto*o/ile de lu0, erau se*nul unei ra-ide nivel$ri a (laselor. Pe *alul *$rilor, al r&urilor, al -is(inelor, se ridi(a o nou$ Merry #ngland,
'/1

-m politic conservator 1###\1:%#&4 ,ntre 1:/? i 1:3? a de*inut i func*ii guvernamentale.

-entru (are gra*o%onul 'i radioul ,nlo(uiser$ viola d'a*oreCEC 'i (lave(inul. !i/ertatea *oravurilor le ,ng$duia tinerilor 'i tinerelor s$ guste ,*-reun$ a(este -l$(eri. 2avan)ii, ro*an(ierii, dra*aturgii e*an(i-aser$ de reti(en)ele vi(toriene o *are -arte din tineretul engle1. Teatrul din !ondra a %ost ,ntre (ele dou$ r$1/oaie tot at&t de ,ndr$1ne) (a -e vre*ea lui #ongreve sau a lui GH(.erleH. 2e -utea o/serva (on(o*itent la ro*an(ieri (a !aRren(e 'i Aldous Hu0leH sin(eritatea e-o(ii -ri*ilor regi .anovrieni, su-ravie)uirea -uritanis*ului 'i trans%or*area radi(alis*ului religios ,ntr+un radi(alis* -oliti(, -a(i%ist 'i se0ual. Nu tre/uie uitat, de alt%el, ,n inter-retarea a(estor autori ($ o-erele lor nu erau (itite de(&t de o *inoritate 'i ($, ,n ,ntreg i*-eriul, *iriade de /$r/a)i 'i %e*ei r$*&neau (redin(io'i dis(i-linelor religioase 'i *orale ale se(olului -re(edent. B. #urentul de o-inii (are a dus -e nea'te-tate la a/di(area regelui duard al >"""+lea ?de(e*/rie 19E6@ a %$(ut evident -entru toat$ lu*ea e0isten)a 'i %or)a a(estei Anglii tradi)ionale. P$rintele s$u, Aeorge al >+lea, 'i *a*a sa, regina Maria, ,nt$riser$ 'i *ai *ult, -rin si*-litatea 'i de*nitatea vie)ii lor, -restigiul *onar.iei. 4u/ileul regelui Aeorge 'i, du-$ (&teva luni, %uneraliile sale ,ng$+duiser$ -o-oarelor din i*-eriu s$+'i *ani%este loia+lis*ul. duard al >"""+lea ,nsu'i %usese ,n(on;urat la ,n(e-utul do*niei sale de o si*-atie a-roa-e unani*$. Anglia -$rea %eri(it$ ($ a g$sit un suveran *odern 'i de via)$ (are, ,n 1iua ur($rii -e tron, a venit (u avionul la !ondra 'i (are vi1ita ,n egal$ *$sur$ (astelele pairilor 'i (asele 'o*erilor. 3ar -imes avea s$+i a-li(e lui duard al >"""+lea, ,nainte de a %i tre(ut *$(ar un an, (uvintele lui Ta(itJ Omniura consensu capax /mperii nisi imperassetJNN. B". 3o*nia nu durase ni(i 1e(e luni, (&nd (et$)enii engle1i 'i (ei din do*inioane a%lar$ ] din 1vonuri -ersistente, -re(u* 'i din 1iarele a*eri(ane ] ($ regele se -reg$tea s$ ia de so)ie o a*eri(an$, Mrs. 2i*-son, (are era -e -un(tul de a o/)ine al doilea divor) al ei. 3e -retutindeni soseau la -ri*ul *inistru, 2tanleH 9aldRin, *esa;e de averti1are 'i de nelini'te= a(esta ,i (eru regelui o audien)$ 'i ,i e0-use -ri*e;diile unei ast%el de .ot$r&ri. Ni*eni nu i+ar %i (ontestat suveranului dre-tul de a lua de so)ie, a'a (u* au %$(ut at&)ia str$*o'i ai s$i, o str$in$, dar o *are -arte a su-u'ilor re%u1au s$ re(unoas($ o ($s$torie (u o %e*eie de dou$ ori divor)at$. Regele ,nsu'i, (on'tient de a(este di%i(ult$)i, suger$ o ($s$torie *organati($. Ni(i o lege engle1$ nu -er*itea s$ se re(urg$ la un ast%el de e0-edient 'i ni(i guvernul /ritani(, ni(i guvernele do*inioanelor n+ar %i (onsi*)it s$ -ro-un$ votarea unei legi noi ,n a(east$ -rivin)$. To)i a-re(iau ($ o ast%el de ($s$torie ar 'tir/i ,n *od grav autoritatea (oroanei. 2+ar %i %or*at %a()iuni de ne,*-$(at. Regele, de-arte de a r$*&ne ar/itrul unani* a((e-tat 'i leg$tura (u statele i*-eriului, -utea deveni, di*-otriv$, o -ri(in$ de ,nvr$;/ire+ 'i s(andal.
CEC

"nstru*ent *u1i(al (u (oarde a-$rut ,n se(olul al B>""+lea 'i r$s-&ndit ,n se(olul al B>"""+lea, av&nd un ti*/ru dul(e, -otrivit -entru e0e(utarea -ieselor liri(e. CEE 83u-$ -$rerea tuturor, vredni( de do*nie, da($ n+ar %i do*nit8 ?,n li*/a latin$@. Ta(itus, 7istoriae, ", F9, M= (uvintele istori(ului ro*an se re%er$ la ,*-$ratul Aal/a ?anul 6M e.n.@.

B"". !a ,n(e-utul lunii de(e*/rie 19E6, de1/aterea deveni -u/li($ 'i, ti*- de dou$ 1ile, o-inia londone1$ os(il$. Siarele -o-ulare a(u1au guvernul, /iseri(ile 'i aristo(ra)ia ($ a-$rau (u i-o(ri1ie o *oral$ ,nve(.it$= *ani%estan)ii strigau -e strad$J 8>re* -e regele nostruW8 3ar (.iar la !ondra *ul)i*ile a(estea erau -u)in nu*eroase, 'i *asele *ai t$(ute din -rovin(ie, a(elea din Nara Aalilor, din 2(o)ia, din do*inioane ,i ,n'tiin)ar$ (ur&nd -e re-re1entan)ii lor ($ ,*-$rt$'eau -$rerea (a/inetului /ritani(. Ma;oritatea (et$)enilor din regat 'i din i*-eriu (ereau (a regele s$ aleag$ ,ntre (oroan$ 'i ($s$torie. Parla*entul, (are ,n tot ti*-ul (ri1ei a dovedit o dis(i-lin$ voluntar$, de*n$ de toat$ lauda, a a-ro/at %$r$ re1erve %er*itatea -ri*ului *inistru. duard al >"""+lea ,nsu'i dorea s$ a/di(e. 82unt gata s$ -le(8, ,i s-usese lui 9aldRin. Ni(i o (li-$ el nu s-ri;ini -e (ei (are ar %i vrut s$ trans%or*e a(east$ dra*$ senti*ental$ ,ntr+o intrig$ -oliti($. #.iar ,n 1iua (&nd, du-$ a/di(are ?11 de(e*/rie 19E6@, ,i ur*$ la tron %ratele s$u, su/ nu*ele de Aeorge al >l+lea, el adres$ din Gindsor %o'tilor lui su-u'i un *esa; ,n (are le e0-li(a .ot$+r&rea luat$ 'i ,'i a%ir*a ,n ter*eni *i'($tori loia+lis*ul %a)$ de noul suveran. Bod save the ?ing although / be not heJNQ, s(risese 2.a:es-eare ,n $ichard al //, lea. B""". O dra*$ at&t de (iudat$ (u* Anglia nu *ai (unos(use -&n$ atun(i a dovedit ($ rolul *onar.iei r$*&ne destul de i*-ortant -entru (a -o-orul s$+i (ear$ %a*iliei regale virtu)i e0e*-lare, ($ institu)iile -arla*entare ,'i -$strea1$ (a-a(itatea lor de a asigura (ele *ai *ari s(.i*/$ri ,n s-irit de ordine, ,n)ele-(iune 'i de*nitate 'i, ,n s%&r'it, ($ na)iunea+*a*$ 'i do*ini(anele -ot, ,n (a1uri grave, s$ se -un$ de a(ord ] re-ede 'i dis(ret ] ,n vederea unei a()iuni (o*une. A'a (u* un /olnav ,ns$n$to'it se si*te uneori *ai viguros (a ,nainte de /oal$, i*-eriul /ritani( a ie'it din a(east$ (ri1$ *ai ,n(re1$tor ,n legile sale 'i ,n el ,nsu'i. 8#o-a(ul a %ost violent 1guduit de %urtun$= s+a v$1ut ast%el 'i *ai /ine (&t de tari ,i sunt r$d$(inile8. B">. 6ntre (ele dou$ r$1/oaie, tradi)iile Angliei, (are i+au servit at&t de /ine ,n -oliti(a intern$, au deservit+o ,n -oliti(a e0tern$, atun(i (&nd a ,n(er(at s$ a-li(e *etode ve(.i la o situa)ie nou$. "deea (are o o/seda era *en)inerea 8e(.ili/rului -uterii8 ,n uro-a. 3e a(eea, la %el (u* ,n 1M1L sus)inuse <ran)a ,*-otriva alia)ilor, ,n 1919 s+a te*ut ($ Aer*ania a ie'it -rea sl$/it$. Ii (&nd <ran)a (eru (a 2o(ietatea Na)iunilor s$ %ie -reg$tit$ s$ a-li(e, la nevoie (u %or)a, .ot$r&rile sale, *ini'trii engle1i ,i o-user$ ideea (onstr&ngerii *orala. #onstr&ngerea *oral$ nu -utea avea vreun e%e(t ,ntr+o vre*e (&nd *ari )$ri euro-ene, (a "talia, a-oi Aer*ania, se l$sau do*inate de di(tatori ?Adol% Hitler, 9enito Mussolini@, -orni)i, ,n virtutea do(trinei lor, s$ u1e1e de violen)$. Po-orul engle1 a ,n)eles lu(rul a(esta (.iar ,naintea guvernului s$u. Pu)in (&te -u)in, -ro-aganda %$(ut$ ,n toat$ )ara de 5niunea -entru 2o(ietatea Na)iunilor, s-ri;init$ de /iseri(i, (re$ o 8*isti($ a Aenevei8. #&nd, ,n 19EL, "talia (u(eri tio-ia, un val de si*-atie sus)inu /rus(a rea()ie i*-erial$ 'i, -entru -ri*a oar$ din 1919, Marea 9ritanie -ro-use s$ se a-li(e san()iunile -rev$1ute de -a(t. Anglia 'i <ran)a *ergeau ,n (ontrati*-. 2an()iunile, insu%i(iente, %ur$
CEF

Dumne0eu s(,l apere pe rege, de>i nu sunt eu acela ?,n li*/a engle1$@. $ichard al //, lea, a(tul al ">+lea, s(ena ".

li-site de e%e(t. "talia se tre1i arun(at$ ,n ta/$ra Aer*aniei (Axa $oma^ !erlin) 'i (a/inetul lui Neville #.a*/erlain ?(are ,i ur*$ ,n 19E7 lui 9aldRin@ ,n(er($ s$ du($ o 8-oliti($ de ,*-$(iuire8. B>. Politi(a a(easta nu -utea reu'i (u aventurieri (are nu res-e(tau de(&t %or)a. 6n(ura;at de un tratat naval -e (are+l -ro-usese 'i asu-ra ($ruia Marea 9ritanie ($1use de a(ord, -re(u* 'i de %a-tul ($ <ran)a 'i Anglia ,i ,ng$duiser$ s$ re*ilita+ri1e1e, ,n 19E6, *alul st&ng al Rinului, Hitler ,ntre-rinse o serie de (u(eriri de r$1/oi. Ast%el, ,n *artie 19EM %u ane0at$ Austria. A-oi veni r&ndul #e.oslova(iei. 3+l #.a*/erlain 'i -rietenii s$i (redeau ($ da($ se va da satis%a()ie Aer*aniei ,n anu*ite -un(te, ea va %i dis-us$ a-oi s$ (oo-ere1e la *en)inerea ordinii euro-ene. !a (on%erin)a de la MXn(.en, din se-te*/rie 19EM, Marea 9ritanie 'i <ran)a a/andonar$ #e.oslova(ia. 8>$ adu( -a(ea 'i onoarea8, s-use #.a*/erlain (&nd se ,ntoarse la !ondra. rau (uvintele lui 3israeli du-$ #ongresul de la 9erlin. Ginston #.ur(.ill r$s-unseJ 8Anglia 'i <ran)a aveau de ales ,ntre -a(e 'i de1onoare. le au ales de1onoarea 'i vor avea r$1/oi8. #.ur(.ill avea dre-tate, deoare(e Hitler, v$1&nd la MXn(.en (e sla/e erau de*o(ra)iile, nu se *ai te*u de a(u* ,n(olo de ni*i(. 3e'i se anga;ase s$ res-e(te (eea (e *ai r$*&nea din #e.oslova(ia, ,n *artie 19E9 se .ot$r,, ,n dis-re)ul anga;a*entelor luate %a)$ de #.a*/erlain, s$ invade1e toat$ )ara. B>". Hitler nu -rev$1use s(.i*/area -e (are un ast%el de s-er;ur ,l va adu(e ,n atitudinea lui #.a*/erlain. 6ntr+o (li-$, o*ul de stat (are ($utase at&t de *ult -rietenia Aer*aniei, deveni adversarul ei. 3eoare(e totul l$sa s$ se -revad$ ($ vi(ti*a (ea *ai a-ro-iat$ va %i Polonia, el in%or*$ guvernul -olone1 ($ ,n (a1ul ,n (are va %i ata(at, guvernul *a;est$)ii sale ,i va da guvernului -olone1 ,ntreaga asisten)$ (are+i va sta ,n -utin)$. Ii atun(i un nou r$1/oi euro-ean deveni inevita/il. O dat$ *ai *ult, Anglia se a%la ,n %a)a unei -uteri .ot$r&te s$ do*ine uro-a 'i -oate lu*ea= o dat$ *ai *ult ea se de(isese s$ se o-un$= o dat$ *ai *ult avea solda)i -e (ontinentJ <ran)a 'i Polonia. Poate ar %i -utut s$ atrag$ ,n ;o(ul s$u 'i Rusia, dar nego(ierile au e'uat 'i Rusia se*n$ un -a(t de neagresiune (u Aer*ania. Al doilea r$1/oi *ondial ,n(e-ea su/ aus-i(ii -roaste. Polonia %u invadat$ 'i, la E se-te*/rie, d+l #.a*/erlain anun)$ ,n #a*era #o*unelor intrarea ,n r$1/oi a )$rii sale. 82-er s$ tr$ies( destul ] s-use el ] (a s$ *ai a-u( 1iua ,n (are va %i distrus .itleris*ul 'i va %i resta/ilit$ li/ertatea ,n uro-a8. Hitleris*ul avea s$ %ie distrus 'i li/ertatea resta/ilit$, dar du-$ *oartea lui #.a*/erlain. Ginston #.ur(.ill, o* de geniu 'i i*agina)ie, %$(ut s$ guverne1e -e vre*e de %urtun$, ne,*/l&n1it 'i -ito+ res(, va deveni *arele -re*ier al r$1/oiului 'i el va %i a(ela (are va (ondu(e )ara sa la vi(torie.

XII AL DOILEA RZBOI MONDIAL

". Mai *ult de(&t r$1/oaiele na-oleoniene, *ult *ai *ult de(&t r$1/oiul din 191F, al doilea r$1/oi *ondial a %ost -entru Anglia o (.estiune de via)$ 'i de *oarte. 6n(e-&nd de la (u(erirea nor*and$, Anglia, a-$rat$ de %lota sa, de ar*ata sa, de /og$)ia 'i de alia)ii s$i, se si*)ea ,n siguran)$ (.iar 'i atun(i (&nd se a%la ,n toiul /$t$liilor. >i(toriile 'i le (&'tiga -e (ontinent sau -e (ine 'tie (are o(ean ,nde-$rtat. 3u-$ 19CO -rogresul avia)iei ani.ilase ,n /un$ -arte /ene%i(iile insularit$)ii. 6n (ursul r$1/oiului din 19E9^19FL, !ondra avea s$ a-ar$ (a o )int$ %oarte vulnera/il$. !u*ea avea s$ vad$ (eea (e n+ar %i (re1ut -osi/ilJ o serioas$ a*enin)are de inva1ie a Angliei de ($tre Aer*ania, dru*urile Mediteranei t$iate de A0$, ,n ti*- (e alian)a 4a-oniei (u di(tatorii -unea ,n -eri(ol "ndia, 2inga-ore 'i (.iar Australia. P&n$ la ur*$, gra)ie anti(elor virtu)i de tena(itate, de (al* 'i de (ura;, gra)ie de ase*enea s-ri;inului 2tatelor 5nite, al Rusiei 'i al *i'($rilor de re1isten)$ din uro-a, Marea 9ritanie va ie'i onora/il din a(ele 8guri de in%ern8, *&ndr$ de %or)a sa *oral$, de unitatea sa, de %idelitatea do*inioanelor, dar nelini'tit$ ,n -rivin)a viitorului 'i 'tiind ($, de a(i ,nainte, di-lo*a)ia sa tradi)ional$ va tre/ui s(.i*/at$ ,n *od radi(al. "". !a ,n(e-utul r$1/oiului avea (a alia)i Polonia 'i <ran)a, dar nu le -utea da un s-ri;in su%i(ient ni(i -e us(at, ni(i ,n aer. O lung$ -erioad$ de -a(i%is* sl$/ise -oten)ialul s$u de r$1/oi. 6n a-rilie 19FO ea nu -usese ,n($ ,n stare de lu-t$ de(&t 1e(e divi1ii. A tre/uit s$ vin$ #.ur(.ill la -utere -entru a da -rodu()iei i*-ulsul -uterni( de (are avea nevoie. "nsu%i(ient sus)inut$, insu%i(ient e(.i-at$, Polonia nu -utuse re1ista de(&t o lun$. <ran)a, (ont&nd -e linia Maginot, -reg$ti un r$1/oi de%ensiv, dar linia nu a(o-erea %rontiera de nord 'i a(easta %u tre(ut$ ,n *ai 19FO de ($tre divi1iile /lindate ale lui Hitler, (are a violat neutralitatea Olandei 'i a 9elgiei. Ar*atele %ran(o+/ritani(e se v$1ur$ t$iate de /a1ele lor -rin (ursa s-re *are a (arelor de asalt ger*ane. 6n (&teva 1ile, de1organi1area -rodus$ de Lu*t+a**eJNO, st$-&na aerului, de tan(urile (e ata(au statele+*a;ore, ,naint&nd -&n$ ,n s-atele %rontului, de *ilioanele de re%ugia)i (are ,n(ur(au (ir(ula)ia -e dru*uri deveni at&t de *are ,n(&t ori(e (ontraata( 'i (.iar ori(e *anevr$ erau i*-osi/ile. """. Atun(i, o %lot$ de a-roa-e o *ie de vase, de toate (ategoriile 'i toate *$ri*ile ] (ru(i'$toare, -a(.e/oturi, ia(.turi, /$r(i, 'alu-e ], sosi din Anglia la 3un:erQue, noa-tea, su/ o -loaie de /o*/e, (a s$ (uleag$ r$*$'i)ele ar*atelor aliate. <ur$ ,*/ar(a)i a-roa-e -atru sute de *ii de oa*eni, su/ -rote()ia eroi(elor divi1ii %ran(e1e, (are se sa(ri%i(ar$ -entru a a-$ra ora'ul de ina*i(, 'i a avia)iei de v&n$toare /ritani(e, (are, de la /a1ele sale din Anglia, -rote;a 3un:erQue+ul. Ast%el Anglia ,'i re(u-er$ oa*enii, dar nu 'i e(.i-a*entul, (are a tre/uit s$ %ie a/andonat. Atun(i (&nd <ran)a, ale ($rei ar*ate %useser$ (o*-leta*ente de1organi1ate, se*n$ un ar*isti)iu, Marea 9ritanie se tre1i singur$, (u ar*e ,nve(.ite, ,n %a)a unei a*enin)$ri (u inva1ia. a se -use (ura;os -e lu(ru, ,n%iin)$ o nou$ ar*at$, (onstrui tran'ee 'i instala)ii *ilitare -e toate -la;ele 'i %ale1ele sale 'i -reg$ti 1iduri de %l$($ri ali*entate de o i*ens$ re)ea de )evi (u /en1in$.
'/%

)rma aerian ? numele oficial al avia*iei germane ,n timpul celui de$al doilea r)zboi mondial.

Ni(i un *o*ent ea nu %u atins$ de *or/ul dis-er$rii. Anglia nu %usese ni(iodat$ /$tut$ 'i nu voia s$ (read$ ($ ar -utea %i vreodat$. >enir$ ,n Anglia guvernele ,n e0il din Norvegia, din 9elgia, din Polonia, din #e.oslova(ia, venise 'i generalul de Aaulle, ,*-reun$ (u voluntarii s$i, din <ran)a. 2avan)ii engle1i %$(eau *inuni 'i se(ondau -rin inven)iile lor *arina 'i avia)ia ?lu-ta ,*-otriva *inelor *agneti(e, radarul@. #.ur(.ill, (are se dovedi atun(i un *inistru de talia lui Pitt, ani*$ e%orturile tuturor. 89$t$lia <ran)ei s+a ter*inat= (red ($ /$t$lia Marii 9ritanii este -e (ale s$ ,n(ea-$. 3e a(east$ /$t$lie de-inde salvarea (ivili1a)iei (re'tine... 2$ ne ,nt$ri* ini*ile (a s$ ne ,nde-lini* datoria 'i s$ ne (o*-ort$* ast%el ,n(&t, da($ "*-eriul /ritani( 'i (o*unitatea sa de na)iuni vor *ai d$inui *ii de ani, oa*enii a(elor vre*uri viitoare s$ -oat$ s-uneJ UA %ost (ea *ai *$rea)$ (li-$ din istoria lorV8. ">. Ii iat$ ($ ,ntr+adev$r Anglia a (unos(ut atun(i (li-a ei (ea *ai *$rea)$, dar 'i (ea *ai -ri*e;dioas$. Ata(ul a venit -e (alea aerului. Aoering, (are (redea ($ are, 'i avea e%e(tiv, o 1dro/itoare su-erioritate aerian$, voia s$ %r&ng$ -rin /o*/arda*ente *asive a-$rarea 'i (ura;ul engle1ilor, ast%el (a inva1ia s$ devin$ u'oar$. Pri*a *are /$t$lie ae+ rian$ din istorie a durat de la s%&r'itul lui august -&n$ ,n noie*/rie 19FO. Pilo)ii din avia)ia engle1$ ] $oyal Air .orce I erau de -atru ori *ai -u)in nu*ero'i de(&t (ei din Lu*t+a**e, dar erois*ul 'i di/$(ia lor au -ri(inuit avia)iei na1iste ast%el de -ierderi ,n(&t ,n (ele din ur*$, a renun)at la ini)iativa sa. 8Ni(i(&nd ,n istorie, at&)ia oa*eni n+au datorat at&t de *ult at&tor de -u)ini...8, s-use #.ur(.ill. R$1/oiul+%ulger ?9lit1:rieg@ distrusese (artiere ,ntregi din !ondra, in(endiase do(urile, r$sese de -e su-ra%a)a -$*&ntului ora'e ,ntregi, (u* a %ost #oventrH, dar a-rinsese 8,n ini*ile /ritani(e 'i ,n ,ntreaga lu*e un ase*enea %o(8 ,n(&t avea s$ ard$ 8(u o %la($r$ vie 'i drea-t$ -&n$ ,n 1iua ,n (are ulti*ele vestigii ale tiraniei na1iste8 din toat$ uro-a vor %i -re%$(ute ,n (enu'$. >. 3ar -&n$ s$ a;ung$ a(olo, Anglia a traversat o lung$ 'i dureroas$ -erioad$ de ,n%r&ngeri. a nu a reu'it s$ ,*-ing$ "ugoslavia 'i Are(ia la re1isten)$ ,*-otriva Aer*aniei de(&t -entru a vedea a(este )$ri re-ede ,nvinse 'i o(u-ate. 6n Mediterana, (a 'i -e o(eane, su/*arinele ,i -ri(inuir$ -ierderi ne*ai-o*enite, -e (are (onstru()ia de noi vase era de-arte de a le (o*-ensa. Aer*anii (u(erir$ #reta -e (alea unei inva1ii aeriene ] -ri*a din istorie ], (eea (e -utea ins-ira te*eri *ari -entru gi-t. 6n de'ert, ,ntre Tri-olitania 'i Ale0andria, divi1iile italiene %useser$ ,nt$rite de A*rika ?orps al *are'a+ lului Ro**el 'i tru-ele /ritani(e din To/ru: se a%lau ,n(er(uite. 3ar *arii aventurieri se e-ui1ea1$ totdeauna %iind($ nu 'tiu s$ se o-reas($ la ti*-. 6n lo( s$ e0-loate1e, (u toate %or)ele sale, vi(toria a%ri(an$, Hitler (o*ise ,n iunie 19F1 ne/unia %$r$ sea*$n de a ata(a Rusia. 3in a(ea 1i r$1/oiul era (&'tigat de #.ur(.ill, ($(i el avea, -e de alt$ -arte, s-ri+ ;inul %$r$ re1erve al lui Roosevelt, (are, %er* .ot$r&t s$ intre ,n r$1/oi, dar s$ n+o %a($ de(&t ,n 1iua (&nd A*eri(a va %i gata s$+l ur*e1e, d$dea -&n$ atun(i Angliei a;utorul *aterial (el *ai e%i(a(e su/ %or*$ de 8,*-ru*ut+,n(.iriere8, adi($ %$r$ (a Anglia s$ ai/$ de v$rsat devi1e. 6*-ru*utul+,n(.iriere ree(.i-$ ,n -arte Ar*ata a o-ta, devenit$ ulterior (ea *ai glorioas$ ar*at$ /ritani($ ?din ea %$(eau -arte eroii %ran(e1i de la 9ir+Ha:ei*@ 'i ($reia noile sale tan(uri 'i un nou 'e%, Montgo*erH, ,i aduser$, ,n s%&r'it, ,n 19FC vi(toria de la l+Ala*ein, (are salv$ gi-tul.

>". !a s%&r'itul anului 19F1, 2tatele 5nite intrar$ ,n r$1/oi ,n ur*a ata(ului dat de ;a-one1i la Pearl Har/or. 6n(e-utul r$1/oiului din Pa(i%i( %u ne%eri(it -entru 2tatele 5nite, (are -ierdur$ <ili-inele= -entru Anglia, (are -ierdu 2inga-ore 'i 9ir*ania= -entru Olanda, (are -ierdu "ava 'i 2u*atra= 'i -entru Australia, (are v$1u ar*ata ;a-one1$ la -or)ile sale. 3ar %or)a de -rodu()ie a A*eri(ii era at&t de *are, ,n(&t ori(e o/servator /ine in%or*at -utea s$ -revad$ ($ du-$ doi sau trei ani ni(i 4a-onia, ni(i Aer*ania nu vor %i ,n stare s$ re1iste ar*atelor aliate, (are vor avea atun(i su-re*a)ia total$ ,n aer 'i -e *are. 6n (eea (e -rive'te uro-a, un ata( %rontal ,n 19FC -$rea i*-osi/il. O de/ar(are e%e(tuat$ la 3ie--e, (u un *are (ura;, de ($tre (anadieni revelase %or)a dis-o1itivelor de a-$rare ale ger*anilor. Planul sta/ilit de (o*un a(ord ,ntre Anglia 'i A*eri(a -revedea s$ se ia dre-t -lat%or*$ de -le(are A%ri(a de nord %ran(e1$. Ar*atele aliate de/ar(ar$ a(olo la M noie*/rie 19FC. #ur&nd ar*ata %ran(e1$ din A%ri(a, ,n($ nu*eroas$, li se al$tur$ 'i, ,*-reun$, ele 1dro/ir$ ar*atele ger*ane din Tunisia, la (are se al$turase Ro**el, %u+ g$rit de Montgo*erH 'i -rins ,ntre dou$ %o(uri. #a-itularea total$ a %or)elor ger*ane 'i italiene din A%ri(a de nord a %ost -ri*a *are vi(torie a alia)ilor. Nu era ,n($, s-use #.ur(.ill, ,n(e-utul s%&r'itului, dar era s%&r'itul ,n(e-utului. >"". 8>enise ti*-ul s$ se re(u(ereas($ uro-a, unde, ,n toate )$rile o(u-ate, *i'($rile de re1isten)$ ,i a'te-tau -e alia)i. Ne(esitatea de a asigura a(o-erirea aerian$ a de/ar($rilor i*-unea salturi din -lat%or*$ ,n -lat%or*$. 3in Tunisia, isen.oRer, (o+ *andant su-re*, tre(u ,n 2i(ilia, din 2i(ilia ,n "talia. Tre/uia (ontinuat e%ortul ,n a(east$ dire()ie, %$(&ndu+se din Mediterana (entrul o%ensiveiD ra -$rerea lui Ginston #.ur(.ill. 3ar o-inia lui Roosevelt 'i a lui 2talin /irui 'i se .ot$r, (a -rin(i-alul ata( ,*-otriva 8%ort$re)ei uro-a8 s$ ai/$ (a /a1$ "nsulele 9ritani(e 'i s$ %ie ,ndre-tat s-re (oasta nor*and$, -ri*ele o/ie(tive %iind #.er/ourg 'i -eninsula #otentin. A(east$ o-era)ie, -reg$tit$ (u in%init$ gri;$ ?(onstru()ie de -orturi arti%i(iale, pipeline su/ #analul M&ne(ii@, %u ,n(er(at$ la 6 iunie 19FF 'i reu'i ,n *od ra-id. 3ar, ri-osta ger*an$ %u un nou !lit0krieg ,*-otriva Angliei, 'i ,n s-e(ial ,*-otriva !ondrei. 3e ast$ dat$ -roie(tilele, lansate de -e (oasta euro-ean$, erau -urtate de ra(.ete %$r$ -ilo)i. A(east$ ar*$ nou$, >1 ?> -entru &ergeltung I r$1/unare@, %usese studiat$ de *ult$ vre*e de ger*ani 'i $oyal Air .orce arun(ase *ii de tone de e0-lo1ive -e ra*-ele de lansare. Totu'i, -agu/ele %ur$ enor*e 'i tot at&t de grave (a a(elea -ri(inuite ,n ur*a ata(ului din 19FO. Mai *ult de un *ilion de (ase %ur$ distruse sau deteriorate de /o*/ele 1/ur$toare. >C, o ra(.et$ stratos%eri($, av&nd o vite1$ *ai *are de(&t sunetul, de;u($ siste*ul de a-$rare organi1at ,*-otriva lui >1. Pare sigur ($, da($ ger*anii ar %i %ost ,n *$sur$ s$ ,n(ea-$ a(east$ o%ensiv$ de(isiv$ *ai devre*e, ea ar %i sting.erit %oarte *ult -reg$tirile -entru inva1ie. >""". 3ar reu'ita inva1iei ,i li-si %oarte (ur&nd de ra*-ele lor de lansare. Ar*atele /ritani(e ur(ar$ de+a lungul (oastei s-re 9elgia, ,n ti*- (e ar*atele a*eri(ane se ,ndre-tau s-re est, 'i divi1ia !e(ler( intra ,n Paris. !a 1L august o nou$ de/ar(are %u e%e(tuat$ ,n sudul <ran)ei 'i -rogres$, %$r$ a ,nt&*+-ina greut$)i, s-re nord. 6n se-te*/rie totul era gata -entru ata(area liniei 2ieg%ried, dar un ata( %rontal ar %i -utut %i u(ig$tor.

6nainte de a+l -orni, isen.oRer ,n(er($ s$ ,nv$luias($ -rin Olanda e0tre*itatea nordi($ a liniei, lans&nd asu-ra ei, -rin sur-ri1$, (&teva divi1ii aero-urtate. A(east$ *anevr$ e'u$ 'i r$1/oiul *ai dur$ o iarn$ ,ntreag$, dar avia)ia /ritani($ 'i a*eri(an$ %$(eau -ra% industria ger*an$ 'i nu *ai e0ista ni(i o ,ndoial$ ,n (e -rive'te re1ultatul. 6n s%&r'it, ar*ata venit$ din vest se ,nt&lni (u ar*ata rus$, Hitler se sinu(ise 'i, la 7 *ai 19FL, ina*i(ul se*n$ (a-itularea ne(ondi)ionat$. #.ur(.ill a-$ru ,ntr+un /al(on din !ondra 'i %u a(la*at= el evo($ vre*ea (&nd lu*inile erau stinse, (&nd ($deau /o*/ele 'i (&nd ni(i un o*, ni(i un /$r/at, ni(i o %e*eie, ni(i un (o-il, nu vor/ea de ,n(etarea lu-tei. A(u*, Anglia, du-$ ani ,ndelunga)i, s($-ase din 8gurile in%ernului 'i din g.earele *or)ii8. Mai r$*&nea de ,nvins 4a-onia, dar 'i a(east$ vi(torie era -e (alea (ea /un$.

XIII CONCLUZII ". "storia Angliei este istoria uneia dintre (ele *ai re*ar(a/ile /iruin)e ale s-e)ei u*an$. #&teva tri/uri sa0one 'i dane1e, r$t$(ite -e o insul$ din *arginea uro-ei, a*este(ate (u (&)iva su-ravie)uitori (el)i 'i ro*ani, organi1ate de aventurieri nor*an1i, au devenit ,n (&teva se(ole st$-&ne -e o trei*e din -lanet$. interesant de a%lat se(retul unui destin tot at&t de ui*itor (a, odinioar$, a(ela al Ro*ei. "". A*este(ul raselor era /ine do1at, (li*atul s$n$tos, -$*&ntul %ertil. Adun$ri lo(ale introduser$ la sate gustul -entru dis(u)iile -u/li(e 'i -entru tran1a()ii. 3ar a(este o/i(eiuri ar %i ($1ut, %$r$ ,ndoial$, ,n desuetudine, a'a (u* s+a ,nt&*-lat ,n alte )$ri, da($ nu ar %i intervenit (u(erirea nor*and$. Ara)ie autorit$)ii #u(eritorului 'i a ur*a'ilor s$i nor*an1i 'i angevini, engle1ii au (unos(ut, ,naintea ori($rui -o-or din evul *ediu, /ine%a(erile unei /une ;usti)ii 'i au ,nv$)at s$ res-e(te legile. A-$ra)i %a)$ de ve(inii lor (ontinentali de a-a *$rii 'i eli/era)i, *ul)u*it$ ei, de ori(e te*eri, (are au -arali1at ,n <ran)a at&)ia oa*eni de stat, ei au -utut, %$r$ a ,nt&*-ina *ari -ri*e;dii, s$+'i organi1e1e -e ,ndelete institu)ii originale. 5n 'ir de ,nt&*-l$ri %eri(ite le ,nlesni s$ des(o-ere -e ,n(etul (ondi)iile si*-le (are s$ le asigure totodat$ se(uritatea 'i li/ertatea. """. 3e -e vre*ea regatelor sa0one, regii engle1i guvernaser$ ,n (ola/orare (u un #onsiliu 'i se str$duiser$ s$ o/)in$ -entru a(tele lor a-ro/area (elor *ai -uterni(i /$r/a)i ai )$rii. A(east$ *etod$ a %ost ,*/r$)i'at$ de ur*a'ii lor, 'i Anglia n+a (unos(ut ni(iodat$ *onar.ia a/solut$CE6. #&nd %or)ele reale s+au de-lasat, suverani a/ili au (onsultat toate 8st$rile8 din regat 'i 'i le+au raliat. #ei *ai /uni dintre (leri(i au %ost *ini'trii lor= /aronii,
CE6

Nu ,n sensul ,n (are a(est regi* s+a de1voltat, de -ild$, ,n <ran)a= totu'i regii din dinastia Tudor ?1FML^16OE@ 'i (ei din dinastia 2tuart de dinainte de revolu)ie ?16OE^ 16FO@ sunt (onsidera)i *onar.i a/solu)i.

a-oi s@uire, ii au devenit %un()ionarii lor= or$'enii lor s+au gru-at ,n 8(o*une devotate8. Pe *$sur$ (e se a-ro-iau de *aturitatea -oliti($, r&nd -e r&nd, seniorii, (avalerii, *i(ii -ro-rietari, negustorii, *eseria'ii, %er*ierii au %ost (.e*a)i s$ -arti(i-e la res-onsa/ilit$)ile -uterii, -&n$ (e, ,n s%&r'it, -artidul *un(itores( ?sau la/urist@ deveni -artidul de guvern$*&nt al *aiest$)ii sale. Trans%or*&nd ast%el toate gru-ele su((esive de ne*ul)u*i)i virtuali ,n (ola/oratori reali, guvernele engle1e au -utut a(orda -o-orului li/ert$)i (u at&t *ai largi (u (&t se si*)eau *ai -u)in a*enin)ate. ">. 3ou$ virtu)i -re)ioase ,ntre toateJ (ontinuitatea 'i su-le)ea, au asigurat Angliei o evolu)ie lini'tit$. 8 *ai /ine ] s-unea lordul 9al%our ] s$ %a(i un lu(ru a/surd, dar (are s+a %$(ut ,ntotdeauna, de(&t s$ %a(i un lu(ru (are nu s+a %$(ut ni(iodat$8. Anglia este 'i a(u*, a'a (u* a %ost totdeauna, guvernat$ de -re(edente. 3u-$ 1e(e se(ole aristo(ra)ia %un(iar$ se *en)ine (a o *agistratur$ /enevol$. Monar.ia, -arla*entul, universit$)ile au r$*as (redin(ioase tradi)iilor 'i o/i(eiurilor din evul *ediu. !egile -$durii, edi(tate de #u(eritor, -roteguies( 'i a1i (u e(ourile lor din (e ,n (e *ai rare -e ulti*ii v&n$tori (u gona(i. 3ar -uterea de ada-tare a -o-orului engle1 este egal$ (u (onservatoris*ul s$u. 6ntotdeauna institu)ia ve(.e re(unoa'te, a((e-t$ 'i asi*ilea1$ %or)ele noi. Ast%el ($ ,n Anglia n+a %ost ni(iodat$ o adev$rat$ revolu)ie. 2(urtele r$s(oale (are+i ;alonea1$ istoria n+au %ost de(&t ni'te v$lurele -e su-ra%a)a unui o(ean 'i 8glorioasa revolu)ie din 16MM8 n+a %ost de(&t un s(.i*/ de se*n$turi. >. Oa*enii de stat ai Angliei au %olosit e%e(tele .a1ardului a'a (u* *arii arti'ti re)in o e0-resie sau o tr$s$tur$ %eri(it$. A* ar$tat *ai ,nainte (u* a-ro-ierea dintre (avaleri 'i or$'eni, a-oi a/)inerea voluntar$ a (lerului au dus la %or*area unui -arla*ent (o*-us din dou$ #a*ere distin(te. #ur&nd du-$ a(eea, regii, ,n -rivin)a resurselor lor %inan(iare, de-inser$ de /u+ n$voin)a a(estui -arla*ent, ,n ti*- (e suveranii <ran)ei 'i ai 2-aniei -uteau -er(e-e, -rin %or)$, i*-o1ite ne(onsi*)ite. Ii ,n s(urt$ vre*e engle1ii ,n)eleser$ ($ li/ert$)ile lor erau legate de *en)inerea a dou$ reguli i*-erativeJ ni(i i*-o1ite -er-etue, ni(i ar*at$ regal$ -rea -uterni($. Asu-ra a(estor dou$ -un(te au intrat ,n (on%li(t (u dinastia 2tuar)ilor 'i au /iruit. Parla*entul ie'ind ,nving$tor, *ai r$*&nea s$ se g$seas($ *i;lo(ul de a atri/ui a(estei adun$ri legislative 'i o -utere e0e(utiv$. Ii atun(i, o nou$ ,nt&*-lare, ur(area -e tron a dinastiei .anovriene, a %$(ut -osi/il$ (rearea unui (a/inet r$s-un1$tor ,n %a)a #a*erelor. 6n s%&r'it, -ruden)a aristo(ra)iei engle1e 'i ,n)ele-(iunea -oliti($ a 'e%ilor s$i ,ng$duir$ s$ se trans%or*e %$r$ revolu)ie un (lu/ de -ro-rietari rurali ,ntr+o adunare na)ional$. Ast%el s+a (onturat ,n *od lent o *etod$ de guvernare (are nu este, a'a (u* a (re1ut adesea uro-a, un siste* a/stra(t, vala/il ori'iunde, (i un ansa*/lu de re)ete (are, ,n a(east$ )ar$ 'i din anu*ite *otive istori(e, au reu'it. >". "nsularitatea, distan)a 'i, -oate, (li*atul au dus la o ru-tur$ religioas$ (u Ro*a 'i a(east$ ru-tur$, la r&ndul ei, a %ost (au1a ini)ial$ a %or*$rii unui "*-eriu /ritani(CE7.
CE7

Ru-tura religioas$ (u Ro*a a %ost o (au1$ se(undar$ a %or*$rii "*-eriului /ritani(= (au1a ini)ial$ a %ost de1voltarea e(ono*i($ din se(olul al B>"+lea, (are a dus la

6ndelungate lu-te religioase au (reat ,n Marea 9ritanie un ti- de -rotestant disident, (ura;os 'i ,n($-$)&nat, (are, ,n lo( de a se su-une, a e*igrat 'i a -o-ulat )$ri ,nde-$rtate (u anglo+sa0oni. 2u-re*a)ia -e *are, -e (are Anglia a (u(erit+o ,n *od su((esiv, ,n lu-t$ (u 2-ania, <ran)a, Olanda 'i, ,n s%&r'it, (u Aer*ania 'i -e (are a (&'tigat+o deoare(e a -utut, gra)ie -o1i)iei sale geogra%i(e, s$ (onsa(re %lotei (ea *ai *are -arte a resurselor sale, a asigurat su-ravie)uirea a(estui i*-eriu. 2+ar %i -utut (rede ($ va dis-$rea, da($ nu ,n ur*a unor (u(eriri str$ine, (el -u)in ,n ur*a unei e0-lo1ii interne, dar -ierderea (oloniilor a*eri(ane ,nv$)ase guvernul din !ondra s$ ado-te *odestia. 3u-$ (e inventase -arla*entul 'i (a/inetul, Anglia des(o-eri din ,nt&*-lare, 'i+o a-li($ (u /unul s$u si*), (on(e-)ia des-re o %edera)ie i*-erial$ de state li/ere. 6n i*-eriu, (a 'i ,n Anglia, guvernul /ritani( nu dore'te alt i1vor al autorit$)ii sale de(&t (onsi*)$*&ntul (elor guverna)i. >"". Reu'ita (o*-ro*isurilor engle1e va %i ea oare dura/il$D R$s-unsul la a(east$ ,ntre/are nu intr$ ,n sar(ina istori(ului, (are (onst$ ,n des(rierea tre(utului, 'i nu ,n -re1i(erea viitorului. 3ar el -oate o/serva ($ o-o1i)ia dintre (lase 'i -artide, *ortal$ ,n alte )$ri, este *ai -u)in -ri*e;dioas$ ,n Anglia, -entru ($ o/i(eiul de a se ,n(lina ,n *od dis(i-linat ,n %a)a .ot$r&rii *a;orit$)ii este tot at&t de str$ve(.i (a 'i (ur)ile de ;ude(at$ ale regilor nor*an1i 'i totodat$ -entru ($, su/ su-er%i(ialele (on%li(te de o-inii, e0ist$ o unitate %unda*ental$ a )$rii, (are -are de ne1drun(inat. #lasele sunt des-$r)ite ai(i nu de a*intiri 'i ni(i de -ati*i, (i de interese asu-ra ($rora se -oate u'or tran1a()iona. "nteligen)a 'i elo(ven)a, (are ,nvr$;/es( at&t de -uterni( alte -o-oare, au *ai -u)in$ in%luen)$ asu-ra engle1ilor de(&t ,n)ele-(iunea instin(tiv$ 'i tradi)ional$. Res-e(tul tre(utului este la ei generali1at 'i istoria este -re1ent$ ,n *ii de o/i(eiuri. <or)a -o-orului engle1 st$ at&t ,n %lotele sale navale 'i aeriene, (&t 'i ,n (ara(terul dis(i-linat, /inevoitor, ,n(re1$tor 'i tena(e -e (are l+au *odelat 1e(e se(ole de %eri(ire.

e0-an+siunea (o*er(ial$ 'i la su-re*a)ia *ariti*$ a Angliei.