Alexandru Ioan Cuza

Nscut 20 martie 1820 n Municipiul Brlad, judetul Vaslui, Romnia - decedat 15 mai 1873, Heidelberg, Germania - a fost fondatorul Romniei moderne, domnul Unirii, domnul al Romniei (1859 - 1866). Acesta se trgea dintr-o veche familie moldovean, din prtile Falciului, familie de cluceri, sptari, comisi, ispravnici. A nvtat pn n 1831 la Iasi, unde a avut colegi pe ctiva dintre viitorii si colaboratori (ntre ei Vasile Alecsandri). E trimis apoi la Paris, unde si ia bacalaureatul n litere. S-a ntors apoi n tar si a intrat n armat. S-a cstorit n 1844 cu Elena Rosetti. n timpul evenimentelor din 1848 Cuza a fost n primele rnduri. A luat cuvntul la adunarea de la hotelul "Petersburg" din Iasi, cernd nfptuirea unor reforme democratice. Printre fruntasii adunrii arestati din ordinul domnitorului Mihai Sturza s-a aflat si Cuza; a reusit apoi s scape de sub paza si s fug n Transilvania. Cuza are ocazia s participe la Marea Adunare de la Blaj de la 3/15 mai 1848, dup care se retrage n Bucovina. n timpul domnitorului Grigore Ghica s-a rentors n tar si n perioada pregtirii unirii ndeplinea functia de prclab de Galati. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales cu unanimitatea voturilor deputatilor prezenti n Moldova. n drum spre Constantinopol, delegatia Moldovei s-a oprit si la Bucuresti influentnd pe reprezentantii Partidei Nationale din adunarea electiv. n ziua de 24 ianuarie 1859, Cuza a fost ales si domn al Tarii Romanesti. Alegerea sa a produs n ntreaga tar o puternic explozie de entuziasm. 1863 - secularizarea averilor mnstiresti, prin care pmntul detinut de mnstirile nchinate a reintrat n patrimoniul statului roman; legea agrar din 1864; legea administrativ; legea judecatoreasc; legea instructiunii publice. Nemultumirile cercurilor politice romnesti fat de regimul autoritar al princepelui vor creste n intensitate mai ales dup 1865. Miznd pe izolarea politic a lui Cuza pe plan politic intern si extern, "monstruoasa coalitie" organizeaz complotul din noaptea de 11 februarie 1866, obligndu-l s abdice. Cuza prseste tronul si tara, iar dup plecarea lui se instituie o locotenent domneasc ce preia conducerea trii.