Alexandru Negruzzi

Perioada pasoptisa este perioada culturala si literara cuprinsa intre anii 1830-1860,puternic influentata de Revolutia de la 1848 pentru emanicipare nationala. Pasoptismul romanesc coincinde cu perioada preromantismului.Perioada pasoptisa se remarca prin aparitia unor reviste culturale si literare Curierul romanesc,Ion Heliade Radulescu si Dacia literara a lui Mihai Kogalniceanu. Dacia literara apare la 30 ianuarie 1940,iar in primul numar al revistei apar Introductia,un program manifest al romantismului romanesc si nuvela istorica de factura romantica Alexandru Lapuseneanul de Costache Negruzzi. Opera Alexandru Lapuseanul devine un exemplu de scriere,in care se regasesc principiile impuse de Mihai Kogalniceanu in Introductie:se promoveaza operele orginiale; se resping traducerile; se promoveaza specifiul national; se promoveaza critica obiectiva. Alexandru Lapusneanul este o opera inspirata din letopisestele Tarii Moldovei scrise de Grigore Ureche si Miron Costin,suprinde o tema istorica,iar pesonalitatea istorica devine personaj. Titlul surprinde personajul eponim reliefand o trasatura a speciei, nuvela.Apartenenta la specie este justificata si de existenta unui fir narativ,aparatia unui conflict puternic,intriga devind cel mai important moment al subiectului. Opera desi este o nuvela romantic se imbina mai multe curente literare precum clasicismul si realismul.Clasica prin riguroasa structura si realista prin analiza psihologica si tehnica detaliului. Alexandru Lapusneanul este o nuvela romantica deoarece reflecta principiile manifestului romantismului romanesc,Introductie.Persoanjele nuvelei sunt romantice, unice, extreme, exceptionale in situatii exceptionale Procedeul specific romantismului este antiteza care ilustreaza opozitia dintre Alexandru Lapusneanul si domnita Ruxandra (demon-inger; negru-alb; puternic-slab)

Structura echilibrata,riguroasa,clasica este realizata prin inlantuirea secventelor narative cuprinse in capitole,al caror continui apare intr-un motto: Daca voi nu ma vreti,eu va vreu; Ai sa dai sama doamna; Capul lui Motoc vrem; De ma voi scula pre multi am sa popesc si eu. Se remarca simetria incipit-final determinate de faptul ca primul si ultimul motto sunt replici ale personajului eponim. Inciptul este de facture realista.Se prezinta reperele spatiotemporale,actiunea fiind plasata in Tara Moldovei,in secolul al XVI lea. Tot in incipit apare o parte introductiva, istorica prin intermediul careia se face trecerea la orientarea tematica-dorinta de razbunare a lui Alexandru Lapuseanul si a doua domnie a acestuia. Doua momente ale subiectului devin puncte de reper ale nuvelei, intriga si punctul culminant.Intriga este reprezentata de hotararea domnitorului de a reveni pe tronul Tarii Moldovei,cu scopul de a se razbuna pe boierii uneltitori.Caracterul vidicativ evidentiat in aceasta secventa reprezinta o trasatura esentiala a domnitorului si determina incadrarea personajului in categoria personajelor romantice. Punctul culminant este scena macelului ,reprezentativa pentru estetica romantica prin exceptionaltiranie,cruzime.Leacul de frica accentueaza antiteza dintre buna doamna si crudul si cumplitul domnitor. Personajul colectiv apare pentru prima data concret in nuvela Alexandru Lapuseanul. Multimea de targoveti adunati la curtea domneasca actioneaza sub acelasi impuls.La inceput dezorientati,ulterior amplificandu-si ulterior starile,targoveti vor capul lui Motoc si actioneaza ca unul. Ca tehnici narative se remarca inlantuirea,prin naratiunea cronologica respectand ordinea intamplarilor, elipsa narativa care se evidentiaza in capitolele trei-patru,iar suspansul este intretinut prin trecerea de la tehnica rezumarii la tehnica decupajului.