08/03/2014
MITC - 2013-2014
Cuprins
Abordare conceptuala - competitivitate Programele sectoriale Romania, POS CCE Tema de discutie BM 3 I, WEF CGI, IMD Yearbook
Studiu de caz Productivitatea muncii in Romania
08/03/2014
MITC - 2013-2014
Definitie - concepte
Competitivitatea
se definete ca acel set de instituii, politici i factori care determin nivelul prezent de productivitate al unei tri. - Este capacitatea unei firme, companii regiuni sau economii nationale de a isi pastra sau ameliora pozitia in raport cu concurenta altor entitati comparabile; este cel mai des vazuta din perspectiva unei natiuni si este asociata concurentei internationale => capacitatea unei natiuni de a produce bunuri si servicii care fac fata testului concurentei pe pietele internationale si de a spori simultan si in mod durabil nivelul de trai al populatiei - determin att nivelul de bunstare al unei economii la un moment dat, ct i potenialul de cretere a acesteia in viitor. Literatura i practica economic au evideniat faptul c dezvoltarea unei economii bazate pe cunoatere reprezint unul dintre factorii cheie ai creterii competitivitii unei economii. -
08/03/2014
MITC - 2013-2014
Competitivitatea - masurare
Competitivitate = productivitate, inteleas c valoarea realizat pe baza unei uniti de factor de producie[1]. In accepiunea Uniunii Europene, competitivitatea inseamn, cumulativ, productivitate i avantaj comparativ pe plan international. Productivitatea subsumeaz, in fapt, elementele intrinseci avantajului comparativ, ins include o gam mai larg de factori. In viziune comunitara, competitivitatea este determinata de creterea productivitii. Competitivitatea se creeaz la nivel microeconomic. Prosperitatea sustenabil este creata de ctre firme. In consecin, calitatea mediului de afaceri este un factor fundamental. Factorii care determin nivelul productivittii sunt multipli; critici cei care se refer la stimularea investiiilor, nivelul concurenial i capacitatea de a inova.
[1] Diverse alte accepiuni nivel redus al costului fortei de munca, fiscalitate sczut, deprecierea monedei nationale, exporturi crescute sau resurse naturale abundente sunt, fie rezultante ale unei competitivitti crescute, fie eventuale stadii ale (sub)dezvoltrii competitive, fr a fi factori sau nici mcar conditii necesare. Unele reprezint, chiar, elemente putin dezirabile din punct de vedere competitiv.
08/03/2014
MITC - 2013-2014
Competitivitate - productivitate
Cuantificarea obiectivului POS de competitivitate se poate realiza n termeni de cretere a productivittii muncii, calculat ca evoluie a PIB pe persoan ocupat.
Cresterea productivitatii muncii pe persoana ocupata poate fi aproximata si ca: % productivitatea muncii= %GDP real - %populatie ocupata unde : % reprezinta cresterea procentuala
Creterea productivitii muncii pe persoan ocupat poate fi descompus teoretic in contribuia a doi factori: contribuia creterii capitalului pe persoan ocupat i cea a modificrii rezidualului Solow, numit i productivitatea total a factorilor. Productivitatea total a factorilor suprinde contribuia altor factori dect capitalul i fora de munc la creterea PIB-ului pe persoan ocupat. Creterea PIB pe persoan ocupat este un indicator larg folosit n practica internaional.
08/03/2014
MITC - 2013-2014
Toate cele patru elemente trebuie privite in strns interdependent, avantajul competitiv bazndu-se pe diamant ca sistem, nu ca elemente disparate. Competitivitatea intregului sistem este afectata de orice veriga slaba intre elementele diamantului. Dupa aceast logic este construit si argumentul referitor la cluster-ele economice. Existena unui diamant competitiv duce la crearea unui cluster competitiv international, mai degrab dect a unui succes sustenabil izolat.
08/03/2014 MITC - 2013-2014 7
Evaluari ale competitivitatii The microeconomic business environment - the mechanisms of influence (Porters Model)
08/03/2014
MITC - 2013-2014
Obiectivul general al POS CCE este cresterea productivitatii intreprinderilor romanesti si reducerea decalajelor fata de productivitatea medie la nivelul UE. Tinta este o crestere medie anuala a PIB pe angajat de cca. 5,5 %. Aceasta va permite Romaniei sa atinga un nivel de aproximativ 55% din productivitatea medie a UE pana in anul 2015.
Consolidarea si dezvoltarea sectorului productiv din Romania Constituirea unui mediu favorabil dezvoltarii intreprinderilor Cresterea capacitatii de cercetare si dezvoltare (C&D) si stimularea cooperarii intre institutii de CDI si sectorul productiv Valorificarea potentialului TIC si aplicarea acestuia in sectorul public (administratie) si cel privat (cetateni, intreprinderi) Cresterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului energetic, promovarea surselor regenerabile de energie Promovarea potentialului turismului romanesc
Obiective specifice:
Creterea contribuiei IMM la PIB cu 20% in 2015. Creterea valorii cheltuielilor totale de C-D (GERD) pn la 3% din PIB n 2015. Creterea penetrrii serviciilor de Internet (ntreprinderi/ populaie) de la 52% / 19% in 2004 la 70%/ 55% in 2015. Reducerea intensitii energetice primare cu 40 % pn in anul 2015, comparativ cu 2001. 08/03/2014 MITC - 2013-2014 10
08/03/2014
MITC - 2013-2014
11
Prioritatea I
Creterea competitivitatii prin imbunttirea accesului pe piaa al intreprinderilor, in special al celor mici i mijlocii Sustinerea investitiilor productive si pregatirea intreprinderilor romanesti pentru concurenta pe piata interna europeana Dezvoltarea accesului la finanare al ntreprinderilor, n special al IMM Dezvoltarea infrastructurii de afaceri si a serviciilor de consultanta pentru afaceri Cresterea accesului pe piete externe si sprijinirea eforturilor de internationalizare ale intreprinderilor, in special ale IMM Promovarea potentialului turistic romanesc - factor de imbunatatire a imaginii Romaniei ca destinatie turistica si de antrenare a cresterii competitivitatii economice
08/03/2014
MITC - 2013-2014
12
PRIORITATEA I: Cresterea competitivitatii prin imbunatatirea accesului pe piata al intreprinderilor, in special al celor mici si mijlocii
Intreprinderile sunt motorul cresterii economice si de performanta lor depinde competitivitatea intregii economii. Cresterea investitiilor productive si imbunatatirea accesului pe piata, pe baza principiilor dezvoltarii durabile, reprezinta conditiile esentiale pentru functionarea competitiva a economiei romanesti in cadrul UE. -Necesitatea imperativa ca intreprinderile romanesti sa fie pregatite pentru a face fata presiunilor concurentiale din cadrul Pietei Unice europene. Concurenta pietei interne va fi benefica inteprinderilor autohtone doar in masura in care ele vor reusi sa fructifice avantajul dat de libera circulatie a bunurilor, serviciilor, persoanelor si capitalului. Accesul la piata devine astfel o conditie sine qua non a succesului competitiv.
In procesul de stabilire a prioritatilor, au fost trecute n revista strategiile similare de competitivitate din majoritatea tarilor noi membre ale UE, i s-a constatat ca nu exista o abordare metodologica unitara. Toti indicatorii au fost selectati astfel incat sa fie finantabili prin fondurile structurale. Dupa obtinerea datelor pentru fiecare indicator, pentru toate tarile UE si pentru Romania, a fost calculata media UE25. Apoi au fost scalati indicatorii hard, pentru comparabilitate, pe acelasi tip de scala folosit pentru indicatorii soft (de la 1-minim la 7maxim). La scalare, s-a folosit formula: indicator scalat = 6*(valoarea originala minim)/(maxim minim) + 1. Minimul i maximul au inclus datele pentru Romnia. Pasul urmator a constat in calcularea decalajelor ntre valorile atribuite Romaniei si cele ale mediei UE-25. 08/03/2014 MITC - 2013-2014 13
Prioritatea II
Dezvoltarea economiei bazate pe cunoatere, prin promovarea cercetarii i inovrii i accelerarea dezvoltarii societatii informationale Sprijinirea aplicarii CDI in sectorul productiv si cresterea diseminarii in domeniul inovarii si marketingului Stimularea investitiilor in infrastructura CDI Consolidarea cooperarii in domeniul cercetarii intre universitati, institutii de cercetare si industrie Sustinerea utilizarii tehnologiei informatiei Dezvoltarea si eficientizarea serviciilor publice electronice moderne (eGuvernare, e-Educatie si e-Sanatate) Promovarea e-business
08/03/2014
MITC - 2013-2014
14
PRIORITATEA II: Dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere, prin promovarea cercetarii si inovarii si accelerarea dezvoltarii societatii informationale
sprijinirea CDI si a societatii informationale nu reprezinta doar un deziderat ci si o conditie sine-qua-non pentru dezvoltarea Romaniei in conditiile concurentiale impuse de procesul de globalizare cu toate ca obiectivele stabilite la Lisabona in 2000 s-au dovedit a fi prea ambitioase chiar pentru tarile dezvoltate ale UE.La nivelul tarilor OECD s-a constatat ca domeniul TIC contribuie semnificativ la cresterea economica, atat prin industria conexa cat si prin ramurile care utilizeaza tehnologia informatiilor. Desi Romania a micsorat in ultimii ani decalajele privind implementarea societatii informationale prin dezvoltarea industriei TIC, a infrastructurii (hardware, software, miloace de comunicatii) si a aplicatiilor si serviciilor specifice, penetrarea tehnologiei informatiei si comunicatiilor are un nivel destul de redus.
Sprijinirea aplicarii CDI in sectorul productiv si cresterea diseminarii in domeniul inovarii si marketingului Indicatori de decalaj: Vanzarea de produse noi la nivelul firmei, dar nu si la nivelul pietei (% din cifra de afaceri) (decalaj -4,2) Capacitatea de inovare (decalaj de 1,0) Vanzarea de produse noi la nivelul pietei (% din cifra de afaceri) (decalaj de 2,1) Existenta serviciilor de cercetare si de pregatire profesionala specifica (decalaj de -0,9) Indicator compozit - Capacitatea de diseminare si exploatare a inovatiilor[1] (decalaj de 1,8)
[1] acest indicator compozit este obtinut ca medie a celor 4 indicatori: EPO (UE) aplicatii patentate (per 1 mil/loc) (decalaj: -2,6), USPTO (USA) aplicatii patentate (per 1 mil/loc) (decalaj: -1,9), nivelul de utilizare al propriilor marci patentate (decalaj 1,2), protejarea proprietatii intelectuale (decalaj:-1,5).
08/03/2014
MITC - 2013-2014
15
Tema de discutie: Banca Mondial a pus punctul pe 3 "i": INOVARE, INCLUZIUNE I INTEGRARE - Afacerile de tranziie din Romnia, caracterizate prin "nvare i experimentare"
In perioada de tranziie, mediul de afaceri din Romnia a fost orientat ctre experimentare i nvare, iar elementele ce au impulsionat competitivitatea au fost reprezentate de intrrile i ieirile de firme de pe pia, potrivit unui studiu eliberat de Banca Mondial (BM). Sursa: Curierul National, Anul 13, nr. 5203. Joi, 03 Iulie 2008
Oficialii BM au dat publicitii, la data de 2 iunie 2008, un studiu intitulat "Inovare, incluziune i integrare: De la tranziie la convergen n Europa Rsritean i fosta Uniune Sovietic", ce include concluziile Bncii Mondiale referitoare la perioada de tranziie a rilor din Europa de Est i fostul bloc sovietic, precum i sugestii legate de msurile ce vor trebui s fie luate de aceste state odat cu finalizarea procesului de tranziie. Printre concluziile la care au ajuns analitii BM se numr creterea productivitii, considerat ca fiind singura cale viabil ctre o prosperitate de durat, existena "n aspecte fundamentale ale mediului de afaceri precum concurena i finanarea, care determin comportamentul firmelor" a unui proces de maturizare i convergen n direcia celor existente n economiile de pia dezvoltate din Europa Occidental, precum i creterea slab a ocuprii pretutindeni, reflectnd interaciunea dintre creterea numrului de locuri de munc n noile firme private care au putut ocupa nie de pia inexistente n economia centralizat planificat, i reducerea acestuia n ntreprinderile de stat i privatizate. O idee final la care a ajuns Banca Mondial susine faptul c "rile din Europa Rsritean i fosta Uniune Sovietic se confrunt acum cu o a treia tranziie - mbtrnirea populaiei lor, care va ncetini ritmul creterii economice dac numrul participanilor la fora de munc nu se va mri, dac resursele nu vor fi mai eficient utilizate i dac sistemele de pensii i sntate nu vor fi reformate pentru a nu deveni surse de acute presiuni fiscale".
08/03/2014 MITC - 2013-2014 16
Tema de discutie: Afacerile de tranziie din Romnia, caracterizate prin "nvare i experimentare (cont.)
Analitii Bncii Mondiale au sesizat "productivitatea sczut a firmelor nou intrate pe pia n Ungaria i Romnia, comparativ cu cele deja existente". Mai mult dect att, aceasta este urmat de "o inversare a situaiei n circa doi ani de la nceperea activitii", fapt ce "poate semnala un mediu de afaceri orientat ctre nvare i experimentare. In cazul Romniei, datele incluse n raportul BM arat c n primul an de la nceperea activitii firmele aveau o pierdere de productivitate de peste 30%, pentru ca n doi ani de la intrarea pe pia s obin un ctig de circa 20%. Conform statisticilor, profitul se meninea relativ constant nc doi ani, pentru ca ulterior, la apte ani de la intrarea pe pia, companiile s aib un ctig de productivitate cu puin peste 10%. Rata de supravieuire a noilor afaceri depea 80% pentru primii doi ani, pentru a ajunge la circa 70% n primii patru ani de la intrarea pe piaa din Romnia a unei firme. Acelai raport arat c firmele cu "via" de 7 ani aveau cota de supravieuire de doar aproximativ 60% (raportul "Inovaie, incluziune i inovare" vizeaz perioada 1993-2005). Firmele au fost forate s gseasc metode de supravieuire. n sprijinul ideilor menionate anterior, studiul efectuat de Banca Mondial, "Inovare, incluziune i integrare: De la tranziie la convergen n Europa Rsritean i fosta Uniune Sovietic", subliniaz faptul c "n Romnia i Ucraina, ratele de supravieuire pentru primii patru ani erau relativ asemntoare, de circa 70%. Nou intraii erau cu aproximativ 30% mai puin productivi n Romnia, comparativ cu firmele existente, n timp ce n Ucraina erau cu 30% mai productivi". Raportul BM arat c n timpul procesului de tranziie de la o economie centralizat la una de pia, companiile au fost forate s gseasc diverse metode noi de a rezista pe pia. n cazul celor ce nu au reuit s se adapteze n perioada menionat au ieit de pe pia, pe cnd firmele care au continuat activitatea au identificat noi metode de supravieuire, un exemplu elocvent fiind realocarea resurselor. Astfel, ideea c intrrile i ieirile de pe pia au contribuit, n statele din regiune, la creterea competitivitii mediului de afaceri devine perfect valabil.
08/03/2014 MITC - 2013-2014 17
Tema de discutie: Afacerile de tranziie din Romnia, caracterizate prin "nvare i experimentare (cont.)
Intrrile i ieirile de firme au sporit productivitatea i au creat locuri de munc n ara noastr, aceste ieiri i intrri de firme au avut un aport de peste 15% la sporirea productivitii, numai n intervalul 1992-1997. ns n cazul n care considerm perioada 2000-2005, ctigul de productivitate generat de micrile firmelor a fost mai sczut, pstrndu-se cu toate acestea peste procentul 10%. Acest fenomen al intrrilor i al ieirilor de firme a avut i un alt aport, anume crearea de locuri de munc. Astfel, la nceputul perioadei de tranziie, contribuia acestora a fost de 70-90% n Ungaria i Romnia, 60-80% n Slovenia i Ucraina, pe cnd n Rusia a atins doar procentul de 50-70%. Cu toate acestea, dup trecerea unei perioade mai ndelungate de timp, ponderea a sczut la 20-25% n Ungaria, Romnia i Slovenia. Astfel, este perfect vizibil c firmele care au gsit soluiile necesare pentru supravieuire i i-au continuat activitatea au nfiinat cea mai mare parte a locurilor de munc. Problema demografic n ceea ce privete evoluia populaiei, Banca Mondial prognozeaz o scdere de peste 10% pn n 2025, comparativ cu anul 2000. Cele mai accentuate scderi ale populaiei ar urma s se nregistreze n Ucraina, Bulgaria i Georgia. Mai mult, Pradeep Mitra, economist-ef pentru Regiunea Europa i Asia Central din Banca Mondial i autor al raportului, a subliniat referitor la aceast chestiune c "provocarea pe care mbtrnirea rapid a populaiei, ntr-un mare numr de ri n tranziie din Europa Central i de SudEst, precum i n Rusia, Ucraina i Belarus, o reprezint pentru creterea economic este serioas i sistemic".
08/03/2014
MITC - 2013-2014
18
Tema de discutie: Creterea economic n rile UE11 ("EU11 Regular Economic Report Banca Mondial)
Creterea economic nregistrat la nivelul statelor UE11 (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Romnia, Slovacia, Slovenia i Ungaria i Croaia) din regiune a sczut n anul 2012 i se va menine la nivele sczute i n anul 2013 pe fondul continurii recesiunii manifestate n zona Euro care erodeaz cererea la nivel intern; cererea la nivel intern, n special investiiile, s-au contractat n majoritatea rilor, consecina fiind aceea c exporturile nete au reprezentat singurul factor de cretere n regiunea UE11. Activitatea economic slab la nivelul rilor UE11 a avut drept consecin pierderea unor locuri de munc. Incertitudinea prelungit, restructurrile la nivel de organizaii precum i recesiunea nregistrat n unele ri UE11 au condus la creteri ale valorilor omajului n toat aceast regiune. Chiar i n situaia n care exporturile nete au sprijinit creterea economic din 2012, raportul observ c performanele comerciale n UE11 au fost dezamgitoare. Att exporturile ct i importurile au nregistrat o frnare, n condiiile n care comerul mondial a staionat din cauza creterii economice lente n rile cu venituri mari, precum i din cauza perioadelor recurente de nencredere n viitorul monedei Euro. Fluxurile de investiii strine directe nete (FDI) ctre rile UE11 au rmas stabile, iar datoria extern brut a crescut doar cu valori modeste datorit mprumuturilor suverane. Raportul dintre datoria public i PIB a nregistrat i el o cretere uoar la nivelul anului 2012, pe fondul unor consolidri fiscale mai sczute dect cele planificate.
19 19
Convergenta veniturilor
Pornind de la 144 de scenarii privind schimbrile tehnologice i acumularea de capital uman i fizic considerate cu probabilitate egal, experii Bncii Mondiale conchid c probabilitatea ca EU11 s ajung la convergen venitului mediu per capita cu EU15 este foarte mare, ns procesul de convergen total va avea nevoie de cteva decenii. Grupul UE11 include Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Romnia, Slovacia, Slovenia i Ungaria i Croaia. Grupul UE15 include: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Frana, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii, Spania, i Suedia. Banca Mondial, instituie care se ocup cu precdere de tendinele economice calitative, nu de cele strict cantitative, cere msuri de contracarare a celui mai nelinititor fenomen adus de criz: dup ce standardele de via n Europa ncepuser s se armonizeze n deceniul trecut, decalajele de calitate a dezvoltrii (deci nu de cretere economic) dintre UE15 i nou-venitele din Est s-au accentuat din nou i se vor accentua pe mai departe, urmnd ca revenirea la convergen, cel puin din punctul de vedere al veniturilor pe cap de locuitor, s devin vizibil abia prin 2050.
08/03/2014 MITC - 2013-2014 20
21 21
08/03/2014
MITC - 2013-2014
22
08/03/2014
MITC - 2013-2014
23
Cunoasterea
Inovarea este unul dintre principalii factori care conduc la bunstare economic. n Comunicarea Comisiei Europene privind Politica Inovrii, inovarea este definit pe larg ca producerea, asimilarea sau exploatarea cu succes a noutilor n sfera economic i social. Conform legistaiei romne, inovarea este definit c activitatea orientat ctre generarea, asimilarea i valorificarea rezultatelor cercetrii-dezvoltrii n sfera economic i social.
diferentiaza
Evaluari ale Bancii Mondale: diferitele traiectorii de dezvoltare pentru Coreea si Mexic
08/03/2014
MITC - 2013-2014
24
08/03/2014
MITC - 2013-2014
25
Raportul asupra competitivitatii in lume in viziunea Forumului Economic Mondial (WEF - World Economic Forum)
08/03/2014
MITC - 2013-2014
26
Competitiveness is defined as the set of institutions, policies, and factors that determine the level of productivity of a country; Productivity of an economy -is measured by the value of goods and services produced per unit of the nations human, capital, and natural resources. - depends both on the value of a nations products and services, measured by the prices they can command in open markets, and the efficiency with which they can be produced. The level of productivity sets the sustainable level of prosperity that can be earned by an economy; more competitive economies tend to be able to produce higher levels of income for their citizens. - determines the rates of return obtained by investments in an economy. Wealth is actually created by the productivity with which a nation can utilize its human, capital, and natural resources to produce goods and services. Productivity ultimately depends on the microeconomic capability of the economy, rooted in the sophistication of companies (both local and subsidiaries of multinationals), the quality of the national business environment, and the externalities arising from the presence of clusters of related and supporting industries. Unless microeconomic capabilities improve, sustainable improvements in prosperity will not occur.
27
WEF 2013-2014
28
29
GCI
Aceti piloni afecteaz fiecare ar n mod diferit n funcie de stadiul de dezvoltare n care se afl. Astfel, n primul stadiu de dezvoltare economic, bazat pe factori, meninerea competitivitii se bazeaz n primul rnd pe buna funcionare a instituiilor publice i private (pilon 1), pe dezvoltarea infrastructurii (pilon 2), n cadrul macroeconomic stabil i pe sntate i nvmnt uman (pilon 4). Pe msura ce salariile cresc datorit avansrii dezvoltrii rile trec printr-un alt stadiu de dezvoltare economic , bazat pe eficien, n care trebuie s se dezvolte mai eficient procesul de producie i cretere a productivitii. n aceast situaie. competitivitatea se bazeaz pe urmtorii poteniatori de eficient: nvmnt superior i formare profesional (pilon 5), eficiena pieelor bunurilor (pilon 6), eficiena pieei forei de munc (pilon 7), complexitatea pieei financiare (pilon 8), abilitatea de a exploata beneficiile tehnologiilor existente precum i dimensiunea pieei. Ultimul stadiu de dezvoltare economic este cel bazat pe inovare, n care rile sunt capabile s susin salarii mari i standarde de via ridicate. Conceptul de stadiu de dezvoltare este integrat n Index atribuind valori relative acelor piloni care sunt relevani pentru o ar i sunt dai de stadiul de dezvoltare al acesteia.
30
The concept of competitiveness involves static and dynamic components. Although the productivity of a country determines its ability to sustain a high level of income, it is also one of the central determinants of its returns on investment, which is one of the key factors explaining an economys growth potential.
31
n prima parte a procesului de cretere economic eficiena preia treptat rolul resurselor i inovaia rmne marginal. De la un anumit punct ncolo, eficiena nu mai poate determina dect jumtate din evoluia economic i cea care preia tot mai mult din ponderea resurselor primare este inovarea, care trebuie s ajung s devin mai important dect acestea.
Romnia se afl n al doilea stadiu de dezvoltare nu att din motive de eficien ct din faptul c nu a mutat la un nivel semnificativ accentul dinspre resurse spre inovare: toi pilonii conteaz, dar importana lor relativ depinde de stadiul de dezvoltare. Romnia se regsete pe locul 76 din 148 n topul mondial al competitivitii, mai sus cu dou poziii fa anul trecut (78 in editia 2012-2-13). Combinaia care a dat, pe total, locul 76 este reprezentat de plasarea din punct de vedere al resurselor pe locul 87, al eficienei pe locul 63 i al inovrii pe locul 103. Prin urmare, contrar clieelor vehiculate ne penalizeaz nu doar inovarea dar i resursele primare.
MITC, Master MP, an I, 2013-2014 32
33
BASIC REQUIREMENTS
08/03/2014
MITC - 2013-2014
34
EFFICIENCY ENHANCERS
08/03/2014
MITC - 2013-2014
35
08/03/2014
MITC - 2013-2014
36
37
38
The RCI is useful tool for EU countries with a large gap in the competitiveness of their regions. EU countries with a large gap or high variation in regional competitiveness should consider to what extent these gaps are harmful for their national competitiveness and whether they can be reduced, possibly with the support of Cohesion Policy.
For example, in Romania, the Slovak Republic, and France the gap between the capital region and the second most competitive region is very wide, while regional competitiveness in Germany shows no large differences.
The RCI shows a more polycentric pattern, with strong capital and metropolitan regions in many parts of Europe.
For example, the regions that include Stockholm, Copenhagen, Helsinki, Prague, Bratislava, and Madrid all have a high level of competitiveness. Some regions that are, unfortunately, consistently the least competitive. These are the Bulgarian region Severozapaden, the Greek region Notio Aigaio, and the two southern Romanian regions Sud-Est and SudVest Oltenia.
39
40
41
Romania
42
08/03/2014
MITC - 2013-2014
43
44
08/03/2014
MITC - 2013-2014
45
Countries manage their environment according to four fundamental forces: these dimensions shape the country's competitiveness environment: Attractiveness vs. Aggressiveness Proximity vs. Globality Assets vs. Processes Individual Risk Taking vs. Social Cohesiveness.
46
47
48
49
Tema de discutie:
The Competitiveness Roadmap is an attempt to describe and assess the main issues that will affect the world competitiveness landscape over the next four decades. Issues are shown along two axes - degree of impact and timescale - to provide a clear mental map of the environment in which nations and companies will operate. Exemple: 1. Budget deficits remain high Despite austerity plans, budget deficits remain high: Country estimates for 2013 range from -9% of the GDP in Japan, to -5.4% in the US and -2.8% in the Euro area. Unpopular spending cuts will prevail and not only in Greece, Spain, Portugal and Italy slowing down economic recovery everywhere. 2. The economy is desynchronized Globalization is still there but the world economy is increasingly fragmented: some nations continue to struggle with recession e.g. Greece, Portugal others confront robust growth such as China. Some countries suffer deflation Japan and Switzerland others are threatened by inflation, such as India, Russia and Turkey. 3. Unemployment becomes massive 25 million people lose their jobs in the OECD region and the average jobless rate hits 7.7% in the US and 11.9% in Europe. Youth unemployment reaches record highs, above 23% in Europe and a staggering 52% in Spain. 4. Interest rates remain low Central Banks continue to flood the market with cheap money. Some institutions, such as the U.S. Fed, include employment levels as a target. Stock exchanges become more attractive for higher returns. 5. Inflation is back but not everywhere The economic recovery is expected to trigger a rise in commodity prices and demand. Excess liquidities inherited from the recession could flood the markets. Some governments even welcome a bit of inflation to boost private consumption and reduce the nominal value of the debt. 6. High volatility of currencies The dollar remains weak and is continually tested by financial markets. The Euro stabilizes around 1.35 to the dollar as emerging markets cautiously buy Euro bonds to diversify their holdings. The Chinese Yuan appreciates gradually as the government wants to develop domestic demand. MITC, Master MP, an I, 2013-2014 50
51
53
54
50
34.6
30 23.7 29.4 25.7 31.3
20
10
0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
08/03/2014
MITC - 2013-2014
55
116.7
116.7
115.8
111.7
110.5
109.5
109.0
108.8
108.7
108.7
108.6
106.6
103.6
95.0
91.0
120.0
100.0 80.0 60.0 40.0 20.0 0.0
100.0
90.1
80.6
80.2
75.6
74.1
71.2
68.9
68.0
64.9
62.4
49.4
08/03/2014
MITC - 2013-2014
44.0
56
32.1
26.7
27.2
28
20
15
5.3
5.5
5.7
2.9
0 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 EU (27 countries) Romania
08/03/2014
MITC - 2013-2014
57
106.2
112
120.2
114.1
114.6
2008
2009
2010
2011
2012
EU (27 countries)
Labour productivity per hour worked - Euro per hour worked, index 2005 = 100, % change over previous year
160 140 120 100 80 60 40 20 0
118.4
118.2
117.3
114.6
113.9
113.2
113.1
112.8
111.9
108.2
107.6
107.1
106.9
105.8
104.6
104.5
104.0
103.2
103.1
102.9
102.9
102.7
102.7
100.2
100.2
99.4
2010
2012
08/03/2014
MITC - 2013-2014
58
96.2
Labour productivity per hour worked - Euro per hour worked (19952012)
35 28.5 28.9 29.4 29.9 30.2 30.9 31.3 31.2 30.7 31.4
31.8
32.2
27.2
28
20
15
2.9
3.2
0
1995 1996 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Romania EU (27 countries)
08/03/2014
MITC - 2013-2014
60