Anda di halaman 1dari 60

MITC

Competitivitate si inovare determinanti ai cresterii economice


Prof.dr. Daniela Borisov, email: daniela.hincu@man.ase.ro Dept. Management, sala 1512, ASE din Bucuresti

08/03/2014

MITC - 2013-2014

Cuprins
Abordare conceptuala - competitivitate Programele sectoriale Romania, POS CCE Tema de discutie BM 3 I, WEF CGI, IMD Yearbook
Studiu de caz Productivitatea muncii in Romania

08/03/2014

MITC - 2013-2014

Definitie - concepte
Competitivitatea
se definete ca acel set de instituii, politici i factori care determin nivelul prezent de productivitate al unei tri. - Este capacitatea unei firme, companii regiuni sau economii nationale de a isi pastra sau ameliora pozitia in raport cu concurenta altor entitati comparabile; este cel mai des vazuta din perspectiva unei natiuni si este asociata concurentei internationale => capacitatea unei natiuni de a produce bunuri si servicii care fac fata testului concurentei pe pietele internationale si de a spori simultan si in mod durabil nivelul de trai al populatiei - determin att nivelul de bunstare al unei economii la un moment dat, ct i potenialul de cretere a acesteia in viitor. Literatura i practica economic au evideniat faptul c dezvoltarea unei economii bazate pe cunoatere reprezint unul dintre factorii cheie ai creterii competitivitii unei economii. -

In timp dezvoltarea conceptului


Economitii clasici au identificat patru factori de producie: pmntul, capitalul, resursele naturale i fora de munc (Adam Smith, 1776 An Inquiry into the Nature and Causes of Wealth of Nations); D. Ricardo (1817) - cu formularea legii avantajului comparativ Principles of Political Economy and Taxation Economitii marxiti au subliniat impactul mediului sociopolitic asupra dezvoltrii economice (K. Marx 1867 Capital: a Critique of Political Economy) 08/03/2014 MITC - 2013-2014 3

In timp abordarea conceptului (cont.)


Weber, M., - a subliniat relaia ntre valori, credine religioase i performana economic a naiunilor (Ethic of Protestanism and the Spirit of Capitalism,1905) Schumpeter, J., - a relevat rolul ntreprinztorului n asigurarea competitivitii (Capitalism, Socialism and Democracy, 1942) Sloan, A., i Drucker, P. au elaborat pe tema recunoaterii managementului ca factor cheie de determinare a competitivitii (Sloan, S. My Years at General Motors 1963; Drucker, P., The Age of Discontinuity 1969);
R. Solow (laureat Nobel ptr. Economie, 1987) a subliniat importana educaiei, a inovrii tehnologice i a elementelor de know-how studiind economia american pe deceniile urmtoare celui de al doilea rzboi mondial (Solow, R., Technical Change and the Aggregate Production Function, 1957); Romer, P., Negroponte, N., - pentru definirea cunotinelor ca factor de competitivitate (Negroponte, N.,Being Digital - 1995) Porter, M., - a integrat aceste idei ntr-o manier sistematic - construind Diamantul de competitivitate (Porter, M., The Competitive Advantage of Nations 1990)

08/03/2014

MITC - 2013-2014

Competitivitatea - masurare
Competitivitate = productivitate, inteleas c valoarea realizat pe baza unei uniti de factor de producie[1]. In accepiunea Uniunii Europene, competitivitatea inseamn, cumulativ, productivitate i avantaj comparativ pe plan international. Productivitatea subsumeaz, in fapt, elementele intrinseci avantajului comparativ, ins include o gam mai larg de factori. In viziune comunitara, competitivitatea este determinata de creterea productivitii. Competitivitatea se creeaz la nivel microeconomic. Prosperitatea sustenabil este creata de ctre firme. In consecin, calitatea mediului de afaceri este un factor fundamental. Factorii care determin nivelul productivittii sunt multipli; critici cei care se refer la stimularea investiiilor, nivelul concurenial i capacitatea de a inova.
[1] Diverse alte accepiuni nivel redus al costului fortei de munca, fiscalitate sczut, deprecierea monedei nationale, exporturi crescute sau resurse naturale abundente sunt, fie rezultante ale unei competitivitti crescute, fie eventuale stadii ale (sub)dezvoltrii competitive, fr a fi factori sau nici mcar conditii necesare. Unele reprezint, chiar, elemente putin dezirabile din punct de vedere competitiv.

08/03/2014

MITC - 2013-2014

Competitivitate - productivitate
Cuantificarea obiectivului POS de competitivitate se poate realiza n termeni de cretere a productivittii muncii, calculat ca evoluie a PIB pe persoan ocupat.

Cresterea productivitatii muncii pe persoana ocupata poate fi aproximata si ca: % productivitatea muncii= %GDP real - %populatie ocupata unde : % reprezinta cresterea procentuala
Creterea productivitii muncii pe persoan ocupat poate fi descompus teoretic in contribuia a doi factori: contribuia creterii capitalului pe persoan ocupat i cea a modificrii rezidualului Solow, numit i productivitatea total a factorilor. Productivitatea total a factorilor suprinde contribuia altor factori dect capitalul i fora de munc la creterea PIB-ului pe persoan ocupat. Creterea PIB pe persoan ocupat este un indicator larg folosit n practica internaional.

08/03/2014

MITC - 2013-2014

Diamantul competitiv - Michael E. Porter


- include patru factori principali, influentati in ansamblul lor de actiunea guvernamentala - aspectele privind factorii de productie; aspecte privind cererea; industrii conexe sau complementare; strategia, structura i concurenta intre firme. Factorii de producie: avantajul competitiv se construiete nu pe factorii mosteniti, ci pe cei creati prin investitii consistente si care sunt specializati. Cererea interna: caracteristicile cererii interne au un efect foarte semnificativ asupra strategiei firmelor nationale, prin gusturi, sofisticare, demensiune si, in consecinta, prin presiunea indusa asupra costurilor, a inovatiei si a calitatii. Industrii conexe sau complementare: o conditie a succesului intr-un domeniu o reprezinta existenta unor industrii conexe competitive la nivel international; un domeniu nu poate excela izolat de restul retelei economice pe care se sprijina performana sa de ansamblu; Strategia, structura si concurenta intre firme: diferitele metode de management, orizontul de performanta investitionala, dimensiunile firmelor, tipul de pozitionare pe piata sunt elemente care pot sustine sau nu o prezenta competitiva in diverse industrii sau segmente de piata.

Toate cele patru elemente trebuie privite in strns interdependent, avantajul competitiv bazndu-se pe diamant ca sistem, nu ca elemente disparate. Competitivitatea intregului sistem este afectata de orice veriga slaba intre elementele diamantului. Dupa aceast logic este construit si argumentul referitor la cluster-ele economice. Existena unui diamant competitiv duce la crearea unui cluster competitiv international, mai degrab dect a unui succes sustenabil izolat.
08/03/2014 MITC - 2013-2014 7

Evaluari ale competitivitatii The microeconomic business environment - the mechanisms of influence (Porters Model)

MITC, Master MP, an I, 2013-2014

Fazele dezvoltrii competitive


economia bazat pe factori: avantajul competitiv const in costul redus al factorilor de productie; companiile au un rol redus in realizarea valorii adaugate si se bazeaza pe forta de munca ieftina; tehnologia este asimilata prin importuri si investitii straine directe; economia bazat pe investitii: avantajul competitiv consta in capacitatea de a produce bunuri si servicii de calitate, prin metode eficiente, dar cu salarii mai reduse; diamantul national sustine deja investitii majore in infrastructura si modernizarea proceselor tehnologice; tehnologia este asimilata prin licentiere, joint ventures, investitii straine si creatie proprie; economia bazat pe inovare: avantajul competitiv consta in crearea de bunuri si servicii inovative pe plan international; strategiile competitive ale companiilor sunt globale, iar diamantul national este competitiv in toate domeniile.

08/03/2014

MITC - 2013-2014

Romania Program Operational Sectorial (POS) Cresterea Competitivitatii Economice


Economia Romniei are un nivel de competitivitate mult sub media UE-15, avnd de recuperat decalaje semnificative in ceea ce privete societatea bazata pe cunoatere.

Obiectivul general al POS CCE este cresterea productivitatii intreprinderilor romanesti si reducerea decalajelor fata de productivitatea medie la nivelul UE. Tinta este o crestere medie anuala a PIB pe angajat de cca. 5,5 %. Aceasta va permite Romaniei sa atinga un nivel de aproximativ 55% din productivitatea medie a UE pana in anul 2015.
Consolidarea si dezvoltarea sectorului productiv din Romania Constituirea unui mediu favorabil dezvoltarii intreprinderilor Cresterea capacitatii de cercetare si dezvoltare (C&D) si stimularea cooperarii intre institutii de CDI si sectorul productiv Valorificarea potentialului TIC si aplicarea acestuia in sectorul public (administratie) si cel privat (cetateni, intreprinderi) Cresterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului energetic, promovarea surselor regenerabile de energie Promovarea potentialului turismului romanesc

Obiective specifice:
Creterea contribuiei IMM la PIB cu 20% in 2015. Creterea valorii cheltuielilor totale de C-D (GERD) pn la 3% din PIB n 2015. Creterea penetrrii serviciilor de Internet (ntreprinderi/ populaie) de la 52% / 19% in 2004 la 70%/ 55% in 2015. Reducerea intensitii energetice primare cu 40 % pn in anul 2015, comparativ cu 2001. 08/03/2014 MITC - 2013-2014 10

Axele prioritare si obiectivele acestora


1: Un sistem inovativ de productie a) Eficientizarea echipamentelor de productie, bazata pe extinderea si modernizarea lor, innoirea proceselor de productie si sprijinirea adoptarii standardelor internationale care conduc la diversificarea gamei de produse. b) Imbunatatirea serviciilor de consultanta specializate si sprijinirea internationalizarii in scopul cresterii cotei de piata. c) Realizarea unui mediu favorabil pentru intreprinzatori prin asigurarea accesului la finantare, crearea unor instrumente financiare inovative, facilitarea accesului la infrastructura si servicii pentru afaceri. 2: Cercetare, dezvoltarea tehnologica si inovarea pentru competitivitate a) Sprijinirea modernizarii si dezvoltarii capacitatii si infrastructurii de CDI, dezvoltarea calitatii si a gamei de produse si servicii inovative, stimularea cererii potentiale de inovare din partea sectorului productiv. 3: Tehnologia informatiei si comunicatiilor (TIC) pentru sectoarele privat si public a) Imbunatatirea infrastructurii TIC, in special in zonele de esec ale pietei; b) Promovarea introducerii unui sistem inovativ de productie in administratie si sectorul public; c) Dezvoltarea pietei pentru o noua generatie de produse si servicii de conectare, sprijin pentru infiintarea de portaluri, construirea sistemelor integrate de informatii pentru dezvoltarea GIS bazate pe interoperabilitate si dezvoltarea serviciilor e-Business. 4: Cresterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului energetic a) Cresterea eficientei energetice; b) Cresterea utilizarii resurselor energetice regenerabile; c) Reducerea impactului sectorului energetic asupra mediului.
5: Romania, destinatie atractiva pentru turism si afaceri - a) Imbunatatirea imaginii Romaniei ca destinatie turistica in scopul cresterii atractivitatii nu numai pentru turisti dar si pentru afaceri si crearea unui sistem integrat pentru oferta romaneasca de turism. 6: Asistenta tehnica - a) Asigurarea sprijinului pentru procesul de implementare a programului si utilizare efectiva a resurselor financiare comunitare si a cofinantarii nationale. Fiecare axa prioritara contine domenii majore de interventie, care la randul lor se bazeaza pe operatiuni care permit indeplinirea obiectivelor axei prioritare respective.

08/03/2014

MITC - 2013-2014

11

Prioritatea I
Creterea competitivitatii prin imbunttirea accesului pe piaa al intreprinderilor, in special al celor mici i mijlocii Sustinerea investitiilor productive si pregatirea intreprinderilor romanesti pentru concurenta pe piata interna europeana Dezvoltarea accesului la finanare al ntreprinderilor, n special al IMM Dezvoltarea infrastructurii de afaceri si a serviciilor de consultanta pentru afaceri Cresterea accesului pe piete externe si sprijinirea eforturilor de internationalizare ale intreprinderilor, in special ale IMM Promovarea potentialului turistic romanesc - factor de imbunatatire a imaginii Romaniei ca destinatie turistica si de antrenare a cresterii competitivitatii economice

08/03/2014

MITC - 2013-2014

12

PRIORITATEA I: Cresterea competitivitatii prin imbunatatirea accesului pe piata al intreprinderilor, in special al celor mici si mijlocii
Intreprinderile sunt motorul cresterii economice si de performanta lor depinde competitivitatea intregii economii. Cresterea investitiilor productive si imbunatatirea accesului pe piata, pe baza principiilor dezvoltarii durabile, reprezinta conditiile esentiale pentru functionarea competitiva a economiei romanesti in cadrul UE. -Necesitatea imperativa ca intreprinderile romanesti sa fie pregatite pentru a face fata presiunilor concurentiale din cadrul Pietei Unice europene. Concurenta pietei interne va fi benefica inteprinderilor autohtone doar in masura in care ele vor reusi sa fructifice avantajul dat de libera circulatie a bunurilor, serviciilor, persoanelor si capitalului. Accesul la piata devine astfel o conditie sine qua non a succesului competitiv.
In procesul de stabilire a prioritatilor, au fost trecute n revista strategiile similare de competitivitate din majoritatea tarilor noi membre ale UE, i s-a constatat ca nu exista o abordare metodologica unitara. Toti indicatorii au fost selectati astfel incat sa fie finantabili prin fondurile structurale. Dupa obtinerea datelor pentru fiecare indicator, pentru toate tarile UE si pentru Romania, a fost calculata media UE25. Apoi au fost scalati indicatorii hard, pentru comparabilitate, pe acelasi tip de scala folosit pentru indicatorii soft (de la 1-minim la 7maxim). La scalare, s-a folosit formula: indicator scalat = 6*(valoarea originala minim)/(maxim minim) + 1. Minimul i maximul au inclus datele pentru Romnia. Pasul urmator a constat in calcularea decalajelor ntre valorile atribuite Romaniei si cele ale mediei UE-25. 08/03/2014 MITC - 2013-2014 13

Prioritatea II
Dezvoltarea economiei bazate pe cunoatere, prin promovarea cercetarii i inovrii i accelerarea dezvoltarii societatii informationale Sprijinirea aplicarii CDI in sectorul productiv si cresterea diseminarii in domeniul inovarii si marketingului Stimularea investitiilor in infrastructura CDI Consolidarea cooperarii in domeniul cercetarii intre universitati, institutii de cercetare si industrie Sustinerea utilizarii tehnologiei informatiei Dezvoltarea si eficientizarea serviciilor publice electronice moderne (eGuvernare, e-Educatie si e-Sanatate) Promovarea e-business

08/03/2014

MITC - 2013-2014

14

PRIORITATEA II: Dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere, prin promovarea cercetarii si inovarii si accelerarea dezvoltarii societatii informationale
sprijinirea CDI si a societatii informationale nu reprezinta doar un deziderat ci si o conditie sine-qua-non pentru dezvoltarea Romaniei in conditiile concurentiale impuse de procesul de globalizare cu toate ca obiectivele stabilite la Lisabona in 2000 s-au dovedit a fi prea ambitioase chiar pentru tarile dezvoltate ale UE.La nivelul tarilor OECD s-a constatat ca domeniul TIC contribuie semnificativ la cresterea economica, atat prin industria conexa cat si prin ramurile care utilizeaza tehnologia informatiilor. Desi Romania a micsorat in ultimii ani decalajele privind implementarea societatii informationale prin dezvoltarea industriei TIC, a infrastructurii (hardware, software, miloace de comunicatii) si a aplicatiilor si serviciilor specifice, penetrarea tehnologiei informatiei si comunicatiilor are un nivel destul de redus.

Sprijinirea aplicarii CDI in sectorul productiv si cresterea diseminarii in domeniul inovarii si marketingului Indicatori de decalaj: Vanzarea de produse noi la nivelul firmei, dar nu si la nivelul pietei (% din cifra de afaceri) (decalaj -4,2) Capacitatea de inovare (decalaj de 1,0) Vanzarea de produse noi la nivelul pietei (% din cifra de afaceri) (decalaj de 2,1) Existenta serviciilor de cercetare si de pregatire profesionala specifica (decalaj de -0,9) Indicator compozit - Capacitatea de diseminare si exploatare a inovatiilor[1] (decalaj de 1,8)
[1] acest indicator compozit este obtinut ca medie a celor 4 indicatori: EPO (UE) aplicatii patentate (per 1 mil/loc) (decalaj: -2,6), USPTO (USA) aplicatii patentate (per 1 mil/loc) (decalaj: -1,9), nivelul de utilizare al propriilor marci patentate (decalaj 1,2), protejarea proprietatii intelectuale (decalaj:-1,5).

08/03/2014

MITC - 2013-2014

15

Tema de discutie: Banca Mondial a pus punctul pe 3 "i": INOVARE, INCLUZIUNE I INTEGRARE - Afacerile de tranziie din Romnia, caracterizate prin "nvare i experimentare"
In perioada de tranziie, mediul de afaceri din Romnia a fost orientat ctre experimentare i nvare, iar elementele ce au impulsionat competitivitatea au fost reprezentate de intrrile i ieirile de firme de pe pia, potrivit unui studiu eliberat de Banca Mondial (BM). Sursa: Curierul National, Anul 13, nr. 5203. Joi, 03 Iulie 2008

Oficialii BM au dat publicitii, la data de 2 iunie 2008, un studiu intitulat "Inovare, incluziune i integrare: De la tranziie la convergen n Europa Rsritean i fosta Uniune Sovietic", ce include concluziile Bncii Mondiale referitoare la perioada de tranziie a rilor din Europa de Est i fostul bloc sovietic, precum i sugestii legate de msurile ce vor trebui s fie luate de aceste state odat cu finalizarea procesului de tranziie. Printre concluziile la care au ajuns analitii BM se numr creterea productivitii, considerat ca fiind singura cale viabil ctre o prosperitate de durat, existena "n aspecte fundamentale ale mediului de afaceri precum concurena i finanarea, care determin comportamentul firmelor" a unui proces de maturizare i convergen n direcia celor existente n economiile de pia dezvoltate din Europa Occidental, precum i creterea slab a ocuprii pretutindeni, reflectnd interaciunea dintre creterea numrului de locuri de munc n noile firme private care au putut ocupa nie de pia inexistente n economia centralizat planificat, i reducerea acestuia n ntreprinderile de stat i privatizate. O idee final la care a ajuns Banca Mondial susine faptul c "rile din Europa Rsritean i fosta Uniune Sovietic se confrunt acum cu o a treia tranziie - mbtrnirea populaiei lor, care va ncetini ritmul creterii economice dac numrul participanilor la fora de munc nu se va mri, dac resursele nu vor fi mai eficient utilizate i dac sistemele de pensii i sntate nu vor fi reformate pentru a nu deveni surse de acute presiuni fiscale".
08/03/2014 MITC - 2013-2014 16

Tema de discutie: Afacerile de tranziie din Romnia, caracterizate prin "nvare i experimentare (cont.)
Analitii Bncii Mondiale au sesizat "productivitatea sczut a firmelor nou intrate pe pia n Ungaria i Romnia, comparativ cu cele deja existente". Mai mult dect att, aceasta este urmat de "o inversare a situaiei n circa doi ani de la nceperea activitii", fapt ce "poate semnala un mediu de afaceri orientat ctre nvare i experimentare. In cazul Romniei, datele incluse n raportul BM arat c n primul an de la nceperea activitii firmele aveau o pierdere de productivitate de peste 30%, pentru ca n doi ani de la intrarea pe pia s obin un ctig de circa 20%. Conform statisticilor, profitul se meninea relativ constant nc doi ani, pentru ca ulterior, la apte ani de la intrarea pe pia, companiile s aib un ctig de productivitate cu puin peste 10%. Rata de supravieuire a noilor afaceri depea 80% pentru primii doi ani, pentru a ajunge la circa 70% n primii patru ani de la intrarea pe piaa din Romnia a unei firme. Acelai raport arat c firmele cu "via" de 7 ani aveau cota de supravieuire de doar aproximativ 60% (raportul "Inovaie, incluziune i inovare" vizeaz perioada 1993-2005). Firmele au fost forate s gseasc metode de supravieuire. n sprijinul ideilor menionate anterior, studiul efectuat de Banca Mondial, "Inovare, incluziune i integrare: De la tranziie la convergen n Europa Rsritean i fosta Uniune Sovietic", subliniaz faptul c "n Romnia i Ucraina, ratele de supravieuire pentru primii patru ani erau relativ asemntoare, de circa 70%. Nou intraii erau cu aproximativ 30% mai puin productivi n Romnia, comparativ cu firmele existente, n timp ce n Ucraina erau cu 30% mai productivi". Raportul BM arat c n timpul procesului de tranziie de la o economie centralizat la una de pia, companiile au fost forate s gseasc diverse metode noi de a rezista pe pia. n cazul celor ce nu au reuit s se adapteze n perioada menionat au ieit de pe pia, pe cnd firmele care au continuat activitatea au identificat noi metode de supravieuire, un exemplu elocvent fiind realocarea resurselor. Astfel, ideea c intrrile i ieirile de pe pia au contribuit, n statele din regiune, la creterea competitivitii mediului de afaceri devine perfect valabil.
08/03/2014 MITC - 2013-2014 17

Tema de discutie: Afacerile de tranziie din Romnia, caracterizate prin "nvare i experimentare (cont.)
Intrrile i ieirile de firme au sporit productivitatea i au creat locuri de munc n ara noastr, aceste ieiri i intrri de firme au avut un aport de peste 15% la sporirea productivitii, numai n intervalul 1992-1997. ns n cazul n care considerm perioada 2000-2005, ctigul de productivitate generat de micrile firmelor a fost mai sczut, pstrndu-se cu toate acestea peste procentul 10%. Acest fenomen al intrrilor i al ieirilor de firme a avut i un alt aport, anume crearea de locuri de munc. Astfel, la nceputul perioadei de tranziie, contribuia acestora a fost de 70-90% n Ungaria i Romnia, 60-80% n Slovenia i Ucraina, pe cnd n Rusia a atins doar procentul de 50-70%. Cu toate acestea, dup trecerea unei perioade mai ndelungate de timp, ponderea a sczut la 20-25% n Ungaria, Romnia i Slovenia. Astfel, este perfect vizibil c firmele care au gsit soluiile necesare pentru supravieuire i i-au continuat activitatea au nfiinat cea mai mare parte a locurilor de munc. Problema demografic n ceea ce privete evoluia populaiei, Banca Mondial prognozeaz o scdere de peste 10% pn n 2025, comparativ cu anul 2000. Cele mai accentuate scderi ale populaiei ar urma s se nregistreze n Ucraina, Bulgaria i Georgia. Mai mult, Pradeep Mitra, economist-ef pentru Regiunea Europa i Asia Central din Banca Mondial i autor al raportului, a subliniat referitor la aceast chestiune c "provocarea pe care mbtrnirea rapid a populaiei, ntr-un mare numr de ri n tranziie din Europa Central i de SudEst, precum i n Rusia, Ucraina i Belarus, o reprezint pentru creterea economic este serioas i sistemic".

08/03/2014

MITC - 2013-2014

18

Tema de discutie: Creterea economic n rile UE11 ("EU11 Regular Economic Report Banca Mondial)
Creterea economic nregistrat la nivelul statelor UE11 (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Romnia, Slovacia, Slovenia i Ungaria i Croaia) din regiune a sczut n anul 2012 i se va menine la nivele sczute i n anul 2013 pe fondul continurii recesiunii manifestate n zona Euro care erodeaz cererea la nivel intern; cererea la nivel intern, n special investiiile, s-au contractat n majoritatea rilor, consecina fiind aceea c exporturile nete au reprezentat singurul factor de cretere n regiunea UE11. Activitatea economic slab la nivelul rilor UE11 a avut drept consecin pierderea unor locuri de munc. Incertitudinea prelungit, restructurrile la nivel de organizaii precum i recesiunea nregistrat n unele ri UE11 au condus la creteri ale valorilor omajului n toat aceast regiune. Chiar i n situaia n care exporturile nete au sprijinit creterea economic din 2012, raportul observ c performanele comerciale n UE11 au fost dezamgitoare. Att exporturile ct i importurile au nregistrat o frnare, n condiiile n care comerul mondial a staionat din cauza creterii economice lente n rile cu venituri mari, precum i din cauza perioadelor recurente de nencredere n viitorul monedei Euro. Fluxurile de investiii strine directe nete (FDI) ctre rile UE11 au rmas stabile, iar datoria extern brut a crescut doar cu valori modeste datorit mprumuturilor suverane. Raportul dintre datoria public i PIB a nregistrat i el o cretere uoar la nivelul anului 2012, pe fondul unor consolidri fiscale mai sczute dect cele planificate.

AIMI 2013 - 2014 AIMI 2013 - 2014

19 19

Convergenta veniturilor
Pornind de la 144 de scenarii privind schimbrile tehnologice i acumularea de capital uman i fizic considerate cu probabilitate egal, experii Bncii Mondiale conchid c probabilitatea ca EU11 s ajung la convergen venitului mediu per capita cu EU15 este foarte mare, ns procesul de convergen total va avea nevoie de cteva decenii. Grupul UE11 include Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Romnia, Slovacia, Slovenia i Ungaria i Croaia. Grupul UE15 include: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Frana, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii, Spania, i Suedia. Banca Mondial, instituie care se ocup cu precdere de tendinele economice calitative, nu de cele strict cantitative, cere msuri de contracarare a celui mai nelinititor fenomen adus de criz: dup ce standardele de via n Europa ncepuser s se armonizeze n deceniul trecut, decalajele de calitate a dezvoltrii (deci nu de cretere economic) dintre UE15 i nou-venitele din Est s-au accentuat din nou i se vor accentua pe mai departe, urmnd ca revenirea la convergen, cel puin din punctul de vedere al veniturilor pe cap de locuitor, s devin vizibil abia prin 2050.
08/03/2014 MITC - 2013-2014 20

Convergena n distribuia veniturilor


Trile din UE11 ca grup sunt cu mult n urma UE15 la indicatorii legai de inovaie i de calitatea educaiei, rata emigrrii n rndul populaiei cu educaie teriar este printre cele mai mari n Est, regiune incapabil s atrag ea nsi din alte pri imigrani cu calificri nalte, iar emigraia total ar urma s duc la o pierdere total de for de munc de cca 19% n UE11 n perioada 2010-2050. Multinaionalele i firmele cu capital strin le depesc sistematic pe cele locale la productivitate i inovaie, ntruct atrag cu uurin fora de munc de cea mai bun calitate i cumpr cele mai productive firme locale. Li se recomand noilor state mebre s flexibilizeze i mai mult piaa muncii, pentru a facilita creterea ocuprii i mobilitatea forei de munc, s investeasc n educaie prin programe care s faciliteze crearea de noi locuri de munc, s investeasc pentru ameliorarea calitii i atragerea mai multor tineri pentru nvmntul superior, s transforme fenomenul de brain drain (emigrarea celor calificai) n brain rental (nchirierea de competene din strintate i gsirea de stimulente pentru readucerea specialistilor nalt calificai).
AIMI 2013 - 2014 AIMI 2013 - 2014

21 21

Evaluari ale societatii/economiei bazate pe cunoastere in viziunea Bancii Mondiale


Knowledge Assessment Methodology (KAM) este un instrument interactiv al Bancii Mondiale care permite evaluarea avansului catre cunoastere ale diferitelor economii si societati din 146 de state/regiuni/grupuri de tari din lume. Este utila in evaluarea factorilor probelematici si in evidentierea oportunitatilor neexplorate pe numeroase aspecte care configureaza succesul unor economii nationale in exploatarea noilor tehnologii si a cunoasterii: INTERNET si aplicatii web, telefonie mobila, creare de valoare adaugata in productie K4D - Knowledge for Development Program Programul Cunoastere pentru dezvoltare aplicarea cunoasterii, manifestata in asociere cu antreprenoriatul si inovarea, C&D, proiectarea de noi produse reprezinta factori cheie de crestere economica intr-o lume tot mai globalizata. Totusi, deoarece in statele in dezvoltare aceste resurse nu isi ating potentialul de valorificare, trebuie incurajate transferurile si fluxurile de cunoastere intre diferite antitati si incurajate mecanismele de colaborare.
Surse: The Knowledge Economy, the KAM Methodology and World Bank Operations, Derek H. C. Chen, Carl J. Dahlman, The World Bank, Washington DC 20433, October 19, 2005 Measuring knowledge in the worlds economies, Knowledge Assessment Methodology and Knowledge Economy Index

08/03/2014

MITC - 2013-2014

22

Economia cunoasterii si performanta economica

08/03/2014

MITC - 2013-2014

23

Cunoasterea
Inovarea este unul dintre principalii factori care conduc la bunstare economic. n Comunicarea Comisiei Europene privind Politica Inovrii, inovarea este definit pe larg ca producerea, asimilarea sau exploatarea cu succes a noutilor n sfera economic i social. Conform legistaiei romne, inovarea este definit c activitatea orientat ctre generarea, asimilarea i valorificarea rezultatelor cercetrii-dezvoltrii n sfera economic i social.

diferentiaza

Evaluari ale Bancii Mondale: diferitele traiectorii de dezvoltare pentru Coreea si Mexic

08/03/2014

MITC - 2013-2014

24

08/03/2014

MITC - 2013-2014

25

Raportul asupra competitivitatii in lume in viziunea Forumului Economic Mondial (WEF - World Economic Forum)

WEF Global Competitiveness Report editia 20132014 http://www.weforum.org/reports/globalcompetitiveness-report-2013-2014


Scorul general obtinut de Romania este de 4,13 puncte (in crestere fata de 4,07 puncte anul trecut) pe o scala de la unu la sapte. In topul celor mai competitive state din lume, Elvetia si-a pastrat pozitia de lider mondial pentru al cincilea an consecutiv (cu un scor de 5,67 de puncte), urmata de Singapore si Finlanda. Germania a urcat pe locul patru devansand SUA.

08/03/2014

MITC - 2013-2014

26

Evaluari ale competitivitatii WEF


Sursa: The Global Competitiveness Report 2013-2014, World Economic Forum; autori: Klaus Schwab, Xavier Sala-i-Martn

Competitiveness is defined as the set of institutions, policies, and factors that determine the level of productivity of a country; Productivity of an economy -is measured by the value of goods and services produced per unit of the nations human, capital, and natural resources. - depends both on the value of a nations products and services, measured by the prices they can command in open markets, and the efficiency with which they can be produced. The level of productivity sets the sustainable level of prosperity that can be earned by an economy; more competitive economies tend to be able to produce higher levels of income for their citizens. - determines the rates of return obtained by investments in an economy. Wealth is actually created by the productivity with which a nation can utilize its human, capital, and natural resources to produce goods and services. Productivity ultimately depends on the microeconomic capability of the economy, rooted in the sophistication of companies (both local and subsidiaries of multinationals), the quality of the national business environment, and the externalities arising from the presence of clusters of related and supporting industries. Unless microeconomic capabilities improve, sustainable improvements in prosperity will not occur.

MITC, Master MP, an I, 2013-2014

27

WEF 2013-2014

MITC, Master MP, an I, 2013-2014

28

WEF GCR - Lectii despre competitivitate


World Economic Forum (WEF) i-a bazat analiza competitivitii pe Global Competitiveness Index (GCI) care surprinde fundamentele microeconomice i macroeconomice ale competitivitii naionale. Global Competitiveness Report definete competitivitatea ca fiind un set de instituii, politici i factori ce determina nivelul de productivitate a unei ri. Productivitatea determin nivelul de prosperitate ce poate fi atins de o economie. Economitii au studiat toi factorii ce pot fi considerai determinani ai competitivitii; i grupeaz n 12 piloni ai competitivitii. Principalele bariere pentru imbuntirea climatului de afaceri din Romnia l constituie nivelul fiscalitii i legislaia fiscal.

MITC, Master MP, an I, 2013-2014

29

Componente ale indicatorului

GCI

Aceti piloni afecteaz fiecare ar n mod diferit n funcie de stadiul de dezvoltare n care se afl. Astfel, n primul stadiu de dezvoltare economic, bazat pe factori, meninerea competitivitii se bazeaz n primul rnd pe buna funcionare a instituiilor publice i private (pilon 1), pe dezvoltarea infrastructurii (pilon 2), n cadrul macroeconomic stabil i pe sntate i nvmnt uman (pilon 4). Pe msura ce salariile cresc datorit avansrii dezvoltrii rile trec printr-un alt stadiu de dezvoltare economic , bazat pe eficien, n care trebuie s se dezvolte mai eficient procesul de producie i cretere a productivitii. n aceast situaie. competitivitatea se bazeaz pe urmtorii poteniatori de eficient: nvmnt superior i formare profesional (pilon 5), eficiena pieelor bunurilor (pilon 6), eficiena pieei forei de munc (pilon 7), complexitatea pieei financiare (pilon 8), abilitatea de a exploata beneficiile tehnologiilor existente precum i dimensiunea pieei. Ultimul stadiu de dezvoltare economic este cel bazat pe inovare, n care rile sunt capabile s susin salarii mari i standarde de via ridicate. Conceptul de stadiu de dezvoltare este integrat n Index atribuind valori relative acelor piloni care sunt relevani pentru o ar i sunt dai de stadiul de dezvoltare al acesteia.

MITC, Master MP, an I, 2013-2014

30

Evaluari ale determinants

competitivitatii WEF The major for competitiveness (12 dimensions)

The concept of competitiveness involves static and dynamic components. Although the productivity of a country determines its ability to sustain a high level of income, it is also one of the central determinants of its returns on investment, which is one of the key factors explaining an economys growth potential.

Subindex weights and income thresholds for stages of development

MITC, Master MP, an I, 2013-2014

31

Criteriile de ncadrare utilizate


sunt nivelul PIB pe locuitor i ponderile pe care resursele, eficiena i inovarea le au n cadrul rezultatelor economice.

n prima parte a procesului de cretere economic eficiena preia treptat rolul resurselor i inovaia rmne marginal. De la un anumit punct ncolo, eficiena nu mai poate determina dect jumtate din evoluia economic i cea care preia tot mai mult din ponderea resurselor primare este inovarea, care trebuie s ajung s devin mai important dect acestea.

Romnia se afl n al doilea stadiu de dezvoltare nu att din motive de eficien ct din faptul c nu a mutat la un nivel semnificativ accentul dinspre resurse spre inovare: toi pilonii conteaz, dar importana lor relativ depinde de stadiul de dezvoltare. Romnia se regsete pe locul 76 din 148 n topul mondial al competitivitii, mai sus cu dou poziii fa anul trecut (78 in editia 2012-2-13). Combinaia care a dat, pe total, locul 76 este reprezentat de plasarea din punct de vedere al resurselor pe locul 87, al eficienei pe locul 63 i al inovrii pe locul 103. Prin urmare, contrar clieelor vehiculate ne penalizeaz nu doar inovarea dar i resursele primare.
MITC, Master MP, an I, 2013-2014 32

MITC, Master MP, an I, 2013-2014

33

BASIC REQUIREMENTS

08/03/2014

MITC - 2013-2014

34

EFFICIENCY ENHANCERS

08/03/2014

MITC - 2013-2014

35

INNOVATION AND SOPHISTICATION FACTORS

08/03/2014

MITC - 2013-2014

36

The Global Competitiveness Index 20132014 rankings and 20122013 comparisons

MITC, Master MP, an I, 2013-2014

37

The EUs Regional Competitiveness Index (RCI)


The regional dimension is important because many of the factors of competitiveness are influenced or even determined by regional and city authorities. The trend toward more decentralization in Europe makes the role of cities and regions even more important. The strong regional dimension of competitiveness, with more variation between regions than between countries, confirms the influence and role of regions and cities. The RCI highlights the competitive strengths and weaknesses of each of the European Union (EU)s regions. This is particularly important for the preparation of the EU Cohesion Policy programs for 2014 20. The European Union will provide 325 billion euros to co-finance these seven-year programs. The programs are implemented by the countries, regions, or cities following an agreed strategy. These programs can improve transport or Internet access, boost innovation, encourage entrepreneurship, invest in energy efficiency, and enhance education and skills.

MITC, Master MP, an I, 2013-2014

38

The European Unions Regional Competitiveness Index (RCI)


The objective of the Cohesion Policy is to reduce regional disparities by investing in job creation, competitiveness, economic growth, improved quality of life and sustainable development. Funding is provided to all regions, but more is provided to less developed ones. These investments also support the Europe 2020 strategy.

The RCI is useful tool for EU countries with a large gap in the competitiveness of their regions. EU countries with a large gap or high variation in regional competitiveness should consider to what extent these gaps are harmful for their national competitiveness and whether they can be reduced, possibly with the support of Cohesion Policy.
For example, in Romania, the Slovak Republic, and France the gap between the capital region and the second most competitive region is very wide, while regional competitiveness in Germany shows no large differences.

The RCI shows a more polycentric pattern, with strong capital and metropolitan regions in many parts of Europe.
For example, the regions that include Stockholm, Copenhagen, Helsinki, Prague, Bratislava, and Madrid all have a high level of competitiveness. Some regions that are, unfortunately, consistently the least competitive. These are the Bulgarian region Severozapaden, the Greek region Notio Aigaio, and the two southern Romanian regions Sud-Est and SudVest Oltenia.

MITC, Master MP, an I, 2013-2014

39

MITC, Master MP, an I, 2013-2014

40

Romania profil de competitivitate


Instituiile, infrastructura, eficiena pieei i sofisticarea afacerilor se afl peste pozitia 100, context n care stabilitatea macro constituie deja o performan major. n acord cu instituiile slabe care ncurc educarea bun, sntatea i educaia primar coboar pe un loc mediu ntre cele dou categorii amintite (locul 84), iar inovarea se plaseaza pe 97. Oarecum paradoxal, capacitatea de a implementa tehnologii moderne avem (locul 54), iar educaia de tip universitar i formarea profesional (59), dei sub cerine i potenial, sunt destul de bune.
Recomandrile pentru elaborarea politicilor de mbuntire a competitivitii: utilizarea fondurilor europene pentru dezvoltarea infrastructurii, dublat de parteneriate public-private, precum i impunerea cerinei de realizare a analizelor de impact pe care proiectele de noi politici sau reglementri l au asupra creterii sustenabile i stabilitii mediului de afaceri. Este necesar dezvoltarea unui plan amplu i coordonat de mbuntire a infrastructurii Romniei pentru atingerea standardelor Uniunii Europene de calitate i acoperire, precum i dezvoltarea unei strategii energetice clare i creterea transparenei i responsabilitii n administraia public i n utilizarea fondurilor publice. Raportul de Competitivitate recomand, totodat, mbuntirea structurii i eficienei cheltuielilor guvernamentale, oferirea de stimulente pentru a menine n ar specialitii de nalt calificare i a inversa exodul acestora, dup modelul experienei pozitive nregistrat n sectorul IT, reformarea profund a administraiei fiscale, stimularea investiiilor i dezvoltarea pieelor de capital pentru clienii publici privai

MITC, Master MP, an I, 2013-2014

41

Romania

MITC, Master MP, an I, 2013-2014

42

08/03/2014

MITC - 2013-2014

43

Romania - The most problematic factors for doing business

MITC, Master MP, an I, 2013-2014

44

IMD WORLD COMPETITIVENESS YEARBOOK - Anuarul competitivitatii globale 2013


http://www.imd.org/news/World-Competitiveness-2013.cfm

08/03/2014

MITC - 2013-2014

45

The fundamentals on IMDs competitiveness


Competitiveness of Nations is a field of Economic theory, which analyses the facts and policies that shape the ability of a nation to create and maintain an environment that sustains more value creation for its enterprises and more prosperity for its people. Competitiveness analyses how nations and enterprises manage the totality of their competencies to achieve prosperity or profit. - Is one of the most powerful concepts in modern economic thinking. One of its key contributions to classical economic theories is that competitiveness encompasses the economic consequences of noneconomic issues, such as education, sciences, political stability or value systems. It is precisely because it is a multifaceted concept that it has lead to a proliferation of definitions. 4 dimensions shape the countrys competitiveness environment. They are often the result of tradition, history or value systems and are so deeply rooted in the modus operandi of a country that, in most cases, they are not clearly stated or defined.

Countries manage their environment according to four fundamental forces: these dimensions shape the country's competitiveness environment: Attractiveness vs. Aggressiveness Proximity vs. Globality Assets vs. Processes Individual Risk Taking vs. Social Cohesiveness.

MITC, Master MP, an I, 2013-2014

46

World Competitiveness Yearbook - methodology


The World Competitiveness Yearbook (WCY) ranks and analyzes the ability of nations to create and maintain an environment in which enterprises can compete. It means that we assume that wealth creation takes place primarily at enterprise level (whether private or state owned) - this field of research is called: "competitiveness of enterprises." However, enterprises operate in a national environment which enhances or hinders their ability to compete domestically or internationally - this field of research is called: "competitiveness of nations" and is covered by the WCY. Based on analysis made by leading scholars and by our own research and experience, the methodology of the WCY thus divides the national environment into four main factors: Economic Performance, Government Efficiency, Business Efficiency and Infrastructure. In turn, each of these factors is divided into 5 sub-factors which highlight every facet of the areas analyzed. Altogether, the WCY features 20 such sub-factors. These 20 sub-factors comprise more than 300 criteria, although each sub-factor does not necessarily have the same number of criteria (for example, it takes more criteria to assess Education than to evaluate Prices). Each sub-factor, independently of the number of criteria it contains, has the same weight in the overall consolidation of results, which is 5% (20x5 =100). Criteria can be hard data, which analyzes competitiveness as it can be measured (e.g. GDP) or soft data, which analyzes competitiveness as it can be perceived (e.g. Availability of competent managers). Hard criteria represent a weight of 2/3 in the overall ranking, whereas the survey data represent a weight of 1/3. In addition, some criteria are for background information only, which means that they are not used in calculating the overall competitiveness ranking (e.g. Population under 15). Finally, aggregating the results of the 20 sub-factors makes the total consolidation, which leads to the overall ranking of the WCY.

MITC, Master MP, an I, 2013-2014

47

The World Competitiveness Scoreboard 2013

MITC, Master MP, an I, 2013-2014

48

Competitiveness Perspective 1997-2013


The vertical axis on the left indicates the 2013 ranking and the name of the country. The blue 2013 diagonal line from top to bottom indicates the same ranking, which also intersects with the axis below. In addition, the horizontal axis allows to read the best and worst rankings over time. Each countrys bar highlights on the left the worst competitiveness ranking and its date and on the right the best ranking and its date. The length of the bar indicates the spread between the two; a long bar can mean dynamism and/or volatility a shorter bar meaning stability/and or inertia.

MITC, Master MP, an I, 2013-2014

49

Tema de discutie:

IMD The Competitiveness Roadmap: 2013 2050

The Competitiveness Roadmap is an attempt to describe and assess the main issues that will affect the world competitiveness landscape over the next four decades. Issues are shown along two axes - degree of impact and timescale - to provide a clear mental map of the environment in which nations and companies will operate. Exemple: 1. Budget deficits remain high Despite austerity plans, budget deficits remain high: Country estimates for 2013 range from -9% of the GDP in Japan, to -5.4% in the US and -2.8% in the Euro area. Unpopular spending cuts will prevail and not only in Greece, Spain, Portugal and Italy slowing down economic recovery everywhere. 2. The economy is desynchronized Globalization is still there but the world economy is increasingly fragmented: some nations continue to struggle with recession e.g. Greece, Portugal others confront robust growth such as China. Some countries suffer deflation Japan and Switzerland others are threatened by inflation, such as India, Russia and Turkey. 3. Unemployment becomes massive 25 million people lose their jobs in the OECD region and the average jobless rate hits 7.7% in the US and 11.9% in Europe. Youth unemployment reaches record highs, above 23% in Europe and a staggering 52% in Spain. 4. Interest rates remain low Central Banks continue to flood the market with cheap money. Some institutions, such as the U.S. Fed, include employment levels as a target. Stock exchanges become more attractive for higher returns. 5. Inflation is back but not everywhere The economic recovery is expected to trigger a rise in commodity prices and demand. Excess liquidities inherited from the recession could flood the markets. Some governments even welcome a bit of inflation to boost private consumption and reduce the nominal value of the debt. 6. High volatility of currencies The dollar remains weak and is continually tested by financial markets. The Euro stabilizes around 1.35 to the dollar as emerging markets cautiously buy Euro bonds to diversify their holdings. The Chinese Yuan appreciates gradually as the government wants to develop domestic demand. MITC, Master MP, an I, 2013-2014 50

IMD The Competitiveness Roadmap: 2013 2050 Exemple (2)


7. Global debt explodes The average G20 government debt increases from 78% of GDP to 100% and above. The US national debt now surpasses $21 trillion. Sub-sovereign debt at regional and city level becomes critical in the US but also in Spain, and even Germany. 8. Economic nationalism on the rise Trade protectionism increases as it is linked to national stimulus plans (e.g. buy national clauses). New protectionist measures appear that are linked to financial regulations, environmental standards, corporate governance, etc. 15. Consumers react differently Industrialized nations are characterized by a replacement economy where purchases replace existing products while emerging nations are in a first-buy economy stage where purchases introduce new products into households. In other words, an industrialized economy is defined by I want it versus one defined by I need it. Slower growth can be expected as saturation threatens replacement economies. 16. Food commodities prices higher Food commodities have seen their prices increase by over 40% since the end of the recession. Despite a temporary slowdown due to a weaker than expected recovery, prices will remain high. An emerging middle class is changing its eating habits and greater demand will push prices up again. For example, China is moving away from a rice-only diet. In a decade it has increased its milk consumption seven-fold, poultry by 60%, beef by 30% and wheat by 25%. 17. State capitalism is fashionable Governments are moving from being stakeholders to being shareholders of their economies. State interventions increase and national leaders consider it a priority to defend and develop national champions. As a consequence, government spending now represents on average 50% of the GDP in advanced economies. 80% of the stock market capitalization in Shanghai is done by state-backed companies. 24. More managers needed everywhere - More managers are required in emerging powers. India, China, Russia, Brazil and the Gulf region increasingly focus on management and the creation of business schools, beyond science and engineering education. Strategy, finance and marketing skills are now priorities for ensuring the continuous expansion of local enterprises in a global environment. 25. A new environmental strategy for companies Climate change and energy security is clearly a priority for public opinion. Governments and companies enhance their visibility on environmental issues and integrate an environmental dimension into their strategy. Companies that fail to do so will not attract the best talents in the younger generation, who are very sensitive to this issue.

MITC, Master MP, an I, 2013-2014

51

IMD The Competitiveness Roadmap: 2013 2050 Exemple (3)


26. Life sciences and environment attract massive investments - Life sciences, as the population becomes older (40,000 centenarians in Britain in 2030), and environmental technology, as the world becomes hotter (+ 0.6C in 20 years), will attract massive investments. Innovation proliferates in these two areas of knowledge. Wellness, in addition to curing existing diseases, becomes a priority for ageing populations. 27. Intellectual property vs. open systems - The intellectual property debate encapsulates two conceptions of world business: On the one hand the respect for innovation and invention and on the other hand the thrust for a more open and collaborative society where information is widely shared. Social network systems flourish and challenge government-controlled information in some parts of the world. 28. From Service to Re-industrialization Service competitiveness and the ability to integrate and manage a global business model were at the core of the competitiveness of Europe and the US. However both regions have lost 20% of their industry in 20 years, thus creating a higher level of permanent unemployment. Companies reassess extreme outsourcing and delocalization. Re-shoring and re-industrialization become an economic and political priority. There is no competitiveness without a sound manufacturing base. 29. Labor cost differences shrink - The difference in labor costs around the world is drastically reduced as nations develop. A range from 1 to 20 today is reduced to 1 to 5 as purchasing power around the world converges. 30. Productivity is harmonized worldwide - Productivity is harmonized around world operations as companies become truly global and widely diffuse the same technology and processes. The value chain is managed at the global level. The nationality of companies matters less and less. The product made in the world is born! 32. From cheap manpower to cheap brainpower -The world moves from a competitiveness model based on cheap manpower to one based on cheap brainpower. In total, India, China and Russia have 14 million university students, as many as the US. These students quickly become young professionals eager for success, who are relatively affordable and highly motivated. Through technology, these brains can be accessed from all over the world. MITC, Master MP, an I, 2013-2014 52

IMD - The Competitiveness Roadmap 20132050 Exemple (4)


33. Urbanization means congestion - The urbanization of the world economy increases pressure on economic and social infrastructure (roads, water, hospitals, etc.), the environment and also increases social problems (rural migration to cities). In 2030, 60% of the world population lives in cities. 40 mega regions account for two third of the worlds GDP and 85% of the technology. As a drawback, congestion becomes a major issue everywhere. 35. From collective to individual value systems - The value system of societies in Asia gradually evolves from one based on collective values (such as hard work and national pride) to one based on individual values (such as work-life balance), much closer to the US and European value systems. 36. A new business model for the poor - A new business model emerges for the worlds poorest (such as in Africa or the Indian subcontinent). Products are manufactured and sold at a fraction of the price charged elsewhere, and with minimal functionalities. Examples: the $10 phone, $100 PC or $2,500 motor vehicle and services such as micro-finance and mobile phone financial transactions. 37. China, India, Brazil and Russia as technological powers - China, India and Russia regain their age-old status as technological powers. Foreign companies no longer hesitate to transfer research centers to these countries that have a long tradition of excellence in science and innovation. 38. Retirement age increases - The pension systems in Europe and Japan are increasingly at risk. One-third of the population is now over 60 years old; 10% is older than 80! Retirement gets closer to 70 and fluctuates depending on the industry sector and the hardship of work. Some white-collar pension systems now have to deal with an increasing number of centenarians. The financial crisis has reduced accumulated wealth and employees are forced to retire later. 39. Society capitalism After a period of enterprise capitalism aimed at shareholder value, and one of state capitalism based on local value, a period emerges focusing on society capitalism which redefines the role of enterprises as actors to solve wider societal issues such as the environment, sustainable development, poverty, etc. 42. Remoteness becomes irrelevant - The disappearance of most trade and investment barriers, the efficiency of the international logistics system (roads, shipping, trains and air freight) and the pervasiveness of communications technology give every single nation and enterprise instant access to world markets and unlimited opportunities. 43. The technological divide disappears - The technological divide disappears because of the development of a worldwide communications infrastructure and the proliferation of cheap technological products for the poor.

MITC, Master MP, an I, 2013-2014

53

MITC, Master MP, an I, 2013-2014

54

Studiu de caz - Indicatorul Productivitatea muncii


Romania nu depaseste pragul de 50% din media UE la productivitatea muncii msurat prin PIB pe persoan angajat (la paritatea puterii de cumprare standard pentru a putea face comparaia corect, eliminnd diferenele date de nivelurile diferite ale preurilor). Sursa: EUROSTAT, code tec00116
ATTN: Gross domestic product (GDP) is a measure for the economic activity. It is defined as the value of all goods and services produced less the value of any goods or services used in their creation. GDP per person employed is intended to give an overall impression of the productivity of national economies expressed in relation to the European Union (EU27) average. If the index of a country is higher than 100, this country's level of GDP per person employed is higher than the EU average and vice versa. Basic figures are expressed in PPS, i.e. a common currency that eliminates the differences in price levels between countries allowing meaningful volume comparisons of GDP between countries. Romania - Labour productivity per person employed (Index EU-27 = 100)
60 49.2 49.5 48.5 49.4 43.4 40 39.7 36.1

50

34.6
30 23.7 29.4 25.7 31.3

20

10

0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

08/03/2014

MITC - 2013-2014

55

Distributia pentru Productivitatea muncii in EU 2011


169.1

Labour productivity per person employed


142.7 127.7

180.0 160.0 140.0

116.7

116.7

115.8

111.7

110.5

109.5

109.0

108.8

108.7

108.7

108.6

106.6

103.6

95.0

91.0

120.0
100.0 80.0 60.0 40.0 20.0 0.0

100.0

90.1

80.6

80.2

75.6

74.1

71.2

68.9

68.0

64.9

62.4

49.4

08/03/2014

MITC - 2013-2014

44.0

56

Labour productivity per hour worked - Euro per hour worked


Labour productivity per hour worked is calculated as real output (deflated GDP measured in chain-linked volumes, reference year 2005) per unit of labour input (measured by the total number of hours worked). Measuring labour productivity per hour worked provides a better picture of productivity developments in the economy than labour productivity per person employed, as it eliminates differences in the full time/part time composition of the workforce across countries and years.

Productivitatea muncii per ora de lucru


Euro per ora de lucru, index 2005 = 100, % variatie fata de anul precedent 35 28.5 29 29.4 29.9 30.3 30.9 31.3 31.3 30.8 31.4 31.9

32.1

30 25.4 25 25.7 26.3

26.7

27.2

28

20

15

10 3.2 3.8 4 4.4 4.6 4.9 5.2 5.6 5.4

5.3

5.5

5.7

2.9

0 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 EU (27 countries) Romania

08/03/2014

MITC - 2013-2014

57

Indicatorul - cresterea productivitatii muncii (2)


Romania a nregistrat totusi cel mai nalt ritm de crestere a productivitii din ntreaga UE intre 2000 si 2011, iar pe intervalul 2005-2012, de asemenea ridicat
Labour productivity per hour worked - Euro per hour worked, index 2005 = 100, % change over previous year 150 100 100 50 0 2005 2006 2007
Romania

106.2

112

120.2

114.1

114.6

2008

2009

2010

2011

2012

EU (27 countries)

Labour productivity per hour worked - Euro per hour worked, index 2005 = 100, % change over previous year
160 140 120 100 80 60 40 20 0

118.4

118.2

117.3

114.6

113.9

113.2

113.1

112.8

111.9

108.2

107.6

107.1

106.9

105.8

104.6

104.5

104.0

103.2

103.1

102.9

102.9

102.7

102.7

100.2

100.2

99.4

2010

2012

08/03/2014

MITC - 2013-2014

58

96.2

Indicator productivitatea muncii ameliorarea valorilor ptr. Romania


Calea extensiv - creterea numrului de ore lucrate, inclusiv prin scurtarea timpului pentru concedii i eliminarea unor srbtori legale. Calea intensiv - creterea productivitii pe ora lucrat prin procese de producie mai performante.
Valori Eurostat 2011
08/03/2014 MITC - 2013-2014 59

Labour productivity per hour worked - Euro per hour worked (19952012)

35 28.5 28.9 29.4 29.9 30.2 30.9 31.3 31.2 30.7 31.4

31.8

32.2

30 25.3 25 Euro per hour worked 25.7 26.6

27.2

28

20

15

10 3.8 4 4.4 4.6 4.9 5.2 5.6 5.3 5.3

2.9

3.2

0
1995 1996 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Romania EU (27 countries)

08/03/2014

MITC - 2013-2014

60

Anda mungkin juga menyukai