A.T.

M
A.T.M.- este articulatia mobile de tip diortroza pt ca sunt 2 componente care act. La aceasta. In acest caz art.produc 2 tipuri de miscari:1.cea de rotatie in jurul unei axe 2.cea de translatie pe un anumit plan si o anumita directie Daca oasele sunt unit. Prin anumiti musc i !se realiz. " par# ie osoasa care actioneaza dupa le#ile par# iei din $izica . Par# ia osoasa- baza ri#ida care se poate roti in jurul axului de spriin. -$orta acti%a -$orta de rezistenta In par# iile de tip articulator !-$orta act%a este musc. - $orta de rezistenta este osul si pct. de sprijin!articulatia Dupa plasarea acestor & repere a%em & tipuri de par# ie : 1.par# ia de #radul 1' lea#anul(cu pct de sprijin 2.par# ia de #radul 2 cu pct de aplicare a $ortei de rezistenta la mijloc &.par# ia de #radul & cu pct de aplicare .... Par# iile de #radul 1 de%in par# ii de ec ilibru .par# iile de #radul 2 sunt par# ii de $orta si par# ia de #radul & sunt par# ii de rezistenta . Mandibula se rocordeaza la osul temporal prin art.temorimandibulara'a.t.m( Iar la oasele in%ecinate prin musc. Mobilizator al mandibulei . Ast$el daca alimentarea care reprez $orta de rezist. )e a$la intre arcadele dentare la ni%elul dintilor $rontali ce se creeaza o par# ie de #radul & care are pct de sprijin la ni% A.T.M. si pct de aplicare a $ortei acti%e la ni% musc ilor mandibulari. *u cat ne apropiem de dinti laterali par# ia de #radul & tinde sa se trans$ in par# ia de #radul 2 cu pct de aplicare a $ortei de rezistenta la ni% dintilor laterali!pct de spriin la ni% art. A.T.M.Iar pct de aplicare a $ortei act. La ni% musc ilor ridicatori.Aceasta par# ie de #radul 2 este

o par# ie mai e$icace dar mai traumatizanta !proces la care dintii laterali $ac $ata pt ca sunt dinti de rezistenta. +iomecanica muscarilor articulare La ni% A.T.M. condilii executa miscarile de rotatie pe menisc. In & axe di$erite si tot odata tot condilii executa miscarile de translatie simetrice sau asimetrice de translatie a tubercului madibular.Miscarile de rotatie au loc in art condilo-meninscala sau menisco-condiliana iar miscarile de translatie au loc in art menisco-temporala. In urma acestor 2 miscari mndibula se %a deplasa in & planuri di$erite rezultand cele , miscari uni-directionale ale mandibulei.*ele & axe de rotatie ale condililor sunt : A. -"TATIA *ele trei axe de rotatie sunt : 1.axul trans%ersal 2.axul %ertical &.axul sa#ital -otatia in axul trans%ersal ' ax in balama( este rotatia simetrica!bilaterala a condililor mandibulari pe menisc. 'P.M(care se produce in art menisco-cordiliana a ... Acest tip de rotatie se combina cu translatia simetrica a condililor si meniscului pe panta reprezantant urmatoarele miscari .Miscari de : -coborare si ridicare a mandibulei -miscari de propulsie si re%enire a mandibulei -"TATIA I. A/0L 12-TI*AL- trece prin centrul unui condil permitand o miscare in plan orizontal si pe directie trans%ersala a mandibulei.*ondilul prin care trece axul de rotatie se numeste condil bi%alent sau acti% si ramane pe loc in tip ce condulul opus numit si orbitant executa impreuna cu meniscul a miscarilor de translatie.deplasandu-se din apoi-inainte si de sus in os si din a$ara 3inauntru - miscarile de lateralitate dreapta 3stan#a a mandibulei

-"TATIA I. A/0L )A4ITAL- trece prin centru unui condil dar perpendicular pe primele 2 axe.*ondilii executa o deplasare asimetrica si anume :condilul a$lat in axul de rotatie se roteste ramanand pe loc in timp de condilul opus executa o miscare de coborare uni-laterala.

+- T-A.)LATIA In miscarile de coborare 3ridicare si de propulsie-re%enire se produce o miscare de translatie simetrica a condililor mandibulari .In miscarile de lateralitate amindibulei se %a produce o translatie a condililor. Miscarile de propulsie si de lateralitate incep intodeauna printr-o rotatie in axul trans%ersal cu coborarea mandibulei care asi#ura dezocluzia arcadelor dentare. -$ie se produce translatia simetrica a condililor mandibulei cu propulsia mandibulei -$ie se produce rotatia in axul %ertical cu lateropropulsia la dreapta sau stan#a a mandibulei. Miscarile mandibulare Art. Temporo-mandibulare 'A.T.M.( permite prin comanda %oluntara se pot obtine , miscari unidirectionale simple ale mandibulei #rupate in perec i: -coboratori si ridicatori -latero-pulsie dreapta-stan#a -propulsie 3retruzie' retropulsie( La aceasta se adau#a alte 2 miscari mai putin importante: miscari de coboratori latero-pulsata dreapta si stan#a 1.Perec ea 1-miscari de coborare si ridicare a mandibulei -miscarile de coborare este considerata miscari principale sau $undamentale a mandibulei

Prin comanda %oluntara se poate realiz o coborare $ie rapida $ie lent pro#resi%a a mandibulei pana la desc iderea maxima a #urii'5-, cm( masurata intre mar#inile incizale a dintilor $rontali !superiori si in$eriori. In miscarile de coborare se produc mai intai rotatii: - rotatia in axul trans%erssal a condililor pe menisc -urmata de translatia simetrica a condililor impreuna cu meniscul pe panta -miscarile de ridicare a mandibulei din pozitia de coborare maxima presupune executia miscarilor in A.T.M. in%ers:-translatia -rotatia -in miscarile de coborare mandibula este executata prin contractia musc supra ioidieni si amusc ptero#oidieni externi. -miscarile de ridicare a mandibulei incepe prin : relaxarea celor mai de sus concomitenti cu contractia ...a musc ridicatori care sunt :maseteri Temporali Pteri#oidieni interni 2. Perec ea & :-miscarile de retropulsie si propulsie -aceste miscari se pot $ace cu sau $ara contact interdentar -miscarile se des$asoara in plan sa#ital - la toti indi%izii edentati miscarile de propulsie porneste din niste pozitii: -poz de rel. centrica -trece prin poz de cuspidare maxima -atin#e poz cap la cap si se termina in poz de propulsie maxima realiz o cursa de 11!5cm

-condilii mandibulei executa o rotatie initiala in axul bicondilian cu coboratorii mandubulei urmat. De translatia simetrica a acestora cu meniscul pe panta de transl. Miscarile de retrozie !de re%enie !miscarite A.T.M. se produc in%ers inti translatia si apoi rotatia. -retropulsia sau retruzia mandibulara consta in retra#erea posterioara plecata din poz de inter-cuspidare maxima &.Perec ea 2 -miscarile de lateralitate a mandibulei - in aceste miscari mandubula se deplaseaza in plan orizontal si pe directie trans%ersala alternati% la dreapta sau la stan#a -partea spre care se produc miscarile este considerata partea acti%a iar partea opusa este considerata neacti%a . -deplasarea laterala maxima este de 16 mm -la ni% condililor mandibular miscarile produse sunt : -rotatie in axul bicondilian urmata de rotatia in ax %ertical ce trece prin condilul acti% Alaturi de aceste miscari se pot executa miscari externe sau miscari limita care inseamna ca mandibula executa prin comanda %oluntara deplasari maxime pe cele & axe principale :%erticala !trans%ersala si sa#itala . 4 idaul miscarilor mandibulare Miscarile $unct sunt dirijate de struct ner%os coordonate si sunt # idate local de strict dento-maxilare care determina directia concreta a miscarilor ast$el exista 7 determinanti ai dinamicii mandibulei.: -$unctionali realic de sist. .euromuscular -& determinanti anatomici realizati de structuri locale :A.T.M.-urile -dintii $rontali

Det. neuro-musculari este reprez de $ormatiunile receptoare periodantare !muscularemarticulare !de la care pornesc impulsuri catre struct ner%os superioare care comanda act motorie a muc iului mobilizator 0rmatorii determinanti : 1. Determinantii sunt : determinanti anterior 3# idajut anterior realiz de dintii $rontali si care au rol in # idarea misc de lateralitate.Prin acest tip de # idaj se protejeaza parodontiul dintilor cuspidati impotri%a $ortelor orizontale ce apar in misc de propulsie si lateralitate a mandibulei . 2. 4 idajul local al dintilor lat cuspidati care # ideaza misc mandibulei prin $etele lor accluzate .