1.

ANALIZA MEDIULUI CONCURENIAL AL FIRMEI

Mediul concurenial al firmei Firma, ca subsistem al mediului din care face parte, activeaz n cadrul acestuia i dezvolt raporturi cu parteneri diveri: achiziioneaz materii prime, materiale, mrfuri, echipamente, utilaje de la diferii furnizori, vinde produsele realizate clienilor si, intr n relaii cu societi financiare sau bnci (mprumut sau plaseaz fonduri), intr n relaii cu statul (pltete taxe, impozite, beneficiaz de subvenii, etc) !ediul concurenial poate fi definit ca ansamblul tuturor componentelor externe ale ntreprinderii care influeneaz n mod direct sau indirect activitatea "utem spune c mediul reprezint un cumul al barierelor, forelor i deciziilor externe firmei #omponentele mediului concurenial pot fi sintetizate astfel: a. Mediul geografic . Mediul c. Mediul !e"nologic, d. Mediul #oli!ic $i %uridic e Mediul &ocio'cul!ural. Firma interacioneaz cu mediul su n dublu sens: $ mediul acioneaz asupra firmei prin intermediul unor restricii de natur economic, social, juridic, tehnolo%ic, etc& $ firma acioneaz asupra mediului prin activiti favorabile sau nefavorabile acestuia 'ndicatorii utilizai n aprecierea poziiei unei firme ntr$un anumit sector de activitate sunt: 1. Co!a de #ia( a &olu!( (#pa) se determin ca raport ntre v(nzrile unei firme (#)i) i v(nzrile totale ale sectorului respectiv:

). Co!a de #ia( &#ecific( (#ps) se determin ca un raport ntre v(nzrile firmei analizate (#)i) i v(nzrile firmei cu cea mai bun poziie pe pia (#)b)

)propierea de zero a acestui indicator arat c firma are o poziie nesemnificativ pe pia, iar apropierea de *++, relev poziia de lider a firmei respective -eterminarea cotei de pia este necesar i trebuie cutate cauzele care duc la variaia acesteia, cauze care pot fi dependente sau independente de activitatea firmei

Modele de anali*( &!ra!egic( a mediului concurenial )naliza concurenial constituie o parte esenial a analizei strate%ice i presupune situarea firmei analizate n raport cu firmele concurente n unul sau mai multe domenii de activitate strate%ic pentru a se putea formula opiuni strate%ice viabile )stfel, analiza concurenial studiaz activitatea firmei pe domenii i are ca scop identificarea oportunitilor i restriciilor i aplicarea deciziilor strate%ice .oiunea de concuren este multidimensional i are un coninut lar%, ntruc(t firmele nu se confrunt doar pe piaa clienilor sau a furnizorilor ci i pe piaa forei de munc, a tehnolo%iilor, a capitalurilor )naliza concurenial cuprinde n mod obinuit urmtoarele modele de analiz strate%ic: * analiza portofoliului de activiti sau de domenii, care se face cu ajutorul modelelor sau matricilor /#0 (/oston #onsultin% 0roup)& 1 modelul (matricea) poziie concurenial2evoluie a activitii sau a firmei numit i modelul )-3 (4ocietatea )merican de #onsultan n 4trate%ie )rthur - 3ittle)& 5 modelul (matricea) valorii unui sector2poziie concurenial (sau modelul !c6inse7)& 8 metoda "'!4 ("rofit 'mpact of !ar9et 4trate%7)& : analiza avantajului concurenial

Modelul BCG (Boston Consulting Group) !odelul a fost elaborat la sf(ritul anilor ;<+, se numete i =!odelul #urbei de >xperien? i const n reprezentarea pe o matrice a activitilor unei firme lu(nd n considerare dou criterii: $ rata de cretere a sectorului de activitate analizat (atracia domeniului de activitate)& $ poziia concurenial a firmei (calculat prin raportarea la activitatea concurentului principal) )naliza corelat a aspectelor privind rata de cretere a sectorului de activitate analizat i poziia concurenial a firmei se face prin intermediul matricei strate%ice /#0 4e obine astfel o matrice de analiz unde sunt poziionate toate domeniile de activitate strate%ic n patru cate%orii: @ vedete @ vacile cu lapte @ dilemele @ poverile

)numii specialiti consider c este necesar pentru supravieuirea firmei o mprire a produselor sau a activitilor n cele paru cadrane dup cum urmeaz: @ Aedete: ponderea produselor din aceast %rup n cifra de afaceri total s fie de 5+,&

@ Aaci cu lapte: ponderea produselor din aceast %rup n cifra de afaceri total s fie de 8+,& @ -ileme: ponderea produselor din aceast %rup n cifra de afaceri total s fie de 1+,& @ "overi: ponderea produselor din aceast %rup n cifra de afaceri total s fie de *+, )li autori mpart produsele sau activitile celor patru %rupe n cote e%ale (1:,), consider(nd astfel c firma are o activitate echilibrat Bncadrarea n cele patru zone ale matricei, a domeniilor de activitate sau a produselor unei firme ce face obiectul analizei permite aprecierea de ansamblu a acesteia i orientarea n ale%erea strate%iilor de dezvoltare 'ndicatorul principal care se utilizeaz n orientarea activitii firmei este %enerarea net de lichiditi (0nl) 0nl C >be $ 'mp$ ' D -i $ E.fr >be $ excedentul brut al exploatrii& 'mp $ impozitul& ' $ investiiile& -i $ dezinvestiiile& E.fr $ modificarea absolut a nevoii de fond de rulment 0enerearea net de lichiditi se poate determina pe cele patru zone ale matricei /#0:

Modelul societii Arthur D. Little !odelul )-3 are la baz constituirea unei matrici care combin dou criterii fundamentale: poziia concurenial i evoluia activitii sau a firmei

)precierea poziiei concureniale se face lu(nd n considerare pe l(n% aspectele cantitative i pe cele calitative >voluia unei activiti se apreciaz pe patru stadii: demaraj, cretere, maturitate i declin >voluia unei anumite activiti se determin pe baza unui sistem de indicatori care au aprecieri diferite n funcie de fiecare stadiu n parte "oziia concurenial este influenat de o serie de factori care acioneaz pe funciuni ale ntreprinderii: @ factori de aprovizionare: termene de livrare, condiii de plat& @ factori de producie: structura i capacitatea de producie, eficiena muncii, calitatea or%anizrii, nivel de inte%rare, protecia mediului, capacitile mana%eriale& @ factori de comercializare: fore de v(nzare, reea de distribuie, ima%inea produsului& @ factori financiari: rentabilitate, structura financiar, etc 3u(nd n considerare cele dou criterii dominante se distin% urmtoarele poziii concureniale: * dominant 1 puternic 5 favorabil 8 defavorabil : mar%inal

Modelul McKinsey !odelul !c6inse7 reprezint un model intermediar de analiz strate%ic care se bazeaz pe dou criterii: valoarea sectorului i poziia concurenial Aaloarea sectorului se fundamenteaz pe o serie de variabile: rata de cretere, dimensiunea sectorului, variabilele de pre, rentabilitatea, solvabilitatea clientelei, climatul social, bariere le%ale, diferenierea produselor "oziia concurenial se evalueaz cu ajutorul unor factori cheie variai, i anume: calitatea personalului, a produselor, eficiena muncii, cota de pia, capacitatea de producie, ima%inea, %ama de produse, valoarea adu%at )t(t poziia concurenial, c(t i valoarea sectorului sunt apreciate pe trei niveluri: puternic, mediu i slab

!atricea !c6inse7 dezvolt trei tipuri de strate%ii: @ strate%ia de retra%ere din zonele ne%ative& @ strate%ia de meninere n zonele medii& @ strate%ia de dezvoltare n zonele favorabile Metoda P M! (Pro"it #pact o" Mar$et !trategy) )ceast metod se bazeaz pe analiza unei baze de date informatizate la care particip c(teva sute de firme i de %rupuri care$i desfoar activitatea n diverse domenii Firmele furnizeaz informaii le%ate de obiectul de activitate, structura or%anizatoric, relaiile cu mediul intern i extern, informaii privind indicatorii de performan, informaii privind piaa i concurena, precum i diverse informaii previzionale Bn schimb, firmele primesc informaii le%ate de sectorul unde$i desfoar activitatea sau n care ar dori s ptrund "rin prelucrarea acestor informaii s$a ajuns la concluzia c 5+ de variabile strate%ice determin F+, din performanele unei ntreprinderi, restul de 5+, fiind explicate prin aspectele unei mai bune %estiuni sau prin elemente aleatoare "rincipalele variabile care acioneaz asupra performanelor firmei pot fi %rupate astfel: @ variabile ce in de poziia concurenial& @ variabile ce in de caracteristicile sectorului& @ variabile ce in de structura capitalului i a produciei& @ variabile ce in de mediul economic i pia

). ANALIZA +O,ENIALULUI UMAN -I MA,ERIAL AL FIRMEI

Anali*a a&igur(rii firmei cu re&ur&e umane -esfurarea oricrei activiti economico$sociale este indisolubil le%at de prezena i intervenia omului, care nu este numai purttorul nevoilor de consum, ci i deintorul unor abiliti ce$i permit s acioneze n scopul satisfacerii acestora Gesursele umane reprezint ansamblul aptitudinilor fizice i intelectuale native nsumate cu experiena acumulat n viaa activ i utilizat n activitile specifice fiecrei or%anizaii i cunotinele dob(ndite prin nvare i calificare

#a resurse economice, resursele umane au o dubl apartenen: prima referindu$se la sfera demo%rafic, prin potenialul de munc oferit i a doua referindu$se la sfera economic prin randamentul oferit de resursele umane

Anali*a a&igur(rii can!i!a!i.e cu for( de munc( -imensiunea cantitativa a asi%urarii cu personal este data de volumul activitatii firmei si eficienta muncii "entru analzia cantitativa a personalului se utilizeaza un set de indicatori: .umarul mediu de salariati ce caracterizeaza situatia acoperirii cu forta de munca pe o anumita perioada (luna, trimestru, an) si se determina ca medie aritmetica simpla din impartirea sumelor efectivelor zilnice de salariati din perioada respectiva si durata calendaristica& .umarul scriptic de salariati se refera la numarul de salariati cuprins in evidenta firmei, in baza unui document ce %enereaza drepturi si obli%atii atat pentru an%ajatori cat si pentru salariati (contract de munca, conventie de lucru)& .umarul efectiv de lucratori prezent la lucru caracterizeaza numarul de salariati care este prezent la lucru indiferent de perioada de timp lucrata&

.umarul mediu admisibil de salariati (

) evidentiaza efectivul de personal care

se justifica din punct de vedere economic, tinand seama de %radul de indeplinire a pro%ramului de productie si de nivelul pro%ramat al productivitatii muncii:

>fectivul fiscal cuprinde numarul salariatilor care fi%ureaza sau a fi%urat in evidentele firmei indiferent de perioada de timp lucrata si care a beneficiat de o anumita remuneratie )naliza asi%urarii cantitative cu forta de munca trebuie sa tina cont de caracteristicile

activitatii productive, de complexitatea sa tehnica si or%anizatorica

)naliza structurii personalului se poate realiza in functie de scopul urmarit si dupa alte criterii cum ar fi varsta, sex, vechime in munca, mediul din care provin, natura contractului de munca si durata muncii etc Anali*a mi&carii #er&onalului >ficienta activitatii economice este influentata intr$o masura importanta de cresterea stabilitatii fortei de munca prin reducerea circulatiei si fluctuatiei personalului si permite ridicarea calificarii si specializarii salariatilor cu rezultate asupra cresterii productivitatii muncii si imbunatatirea rezultatelor economice !iscarea personalului reprezinta circulatia acestuia, respectiv intrarea si iesirea sa in functie de diverse cauze %eneratoare "entru caracterizarea miscarii salariatilor se pot folosi urmatorii indicatori: a #oeficientul plecarilor H se stabileste ca raport intre numarul total al salariatilor care pleaca din firma intr$o anumita perioada din diverse cauze (") si numarul mediu efectiv al salariatilor din perioada respectiva

-aca raportam numarul salariatilor plecati in somaj (4) la numarul mediu efectiv al salariatilor din perioada respectiva b , determinam coeficentul plecarilor in somaj

#oeficientul intrarilor caracterizeaza intensitatea intrarii salariatilor si se determina ca raport intre numarul salariatilor intrati in firma (') si numarul mediu efectiv al salariatilor din perioada analizata

#oeficientul circulatiei totale se determina prin raportarea numarului total al salariatilor plecati si intrati in firma intr$o anumita perioada de timp si numarul mediu efectiv al salariatilor din perioada respectiva

#oeficientul de fluctuatie caracterizeaza ponderea iesirilor nejustificate de salariati in numarul mediu efectiv al salariatilor din perioada analizata

-imensiunile fluctuatiei determina modul in care personalul se inte%reaza la locul de munca, climatul de munca, relatiile ce apar la nivelul locului de munca, satisfactia muncii, %radul de cointeresare materiala, conditiile oferite la locul de munca etc e #oeficientul inlocuirilor caracterizeaza %radul de intensitate al inlocuirilor si se calculeaza raportand numarul salariatilor intrati in firma si a celor plecati intr$o anumita perioada

"rin limitarea miscarii salariatilor se creeaza premisele cresterii stabilitatii fortei de munca care se poate caracteriza prin urmatorii indicatori:

0radul de stabilitate (0s) se determina pe baza relatiei:

Aechimea in aceeasi unitate se determina ca raport intre vechimea totala exprimata in ani a fiecarui lucrator in aceeasi firma (v) si vechimea totala a acestuia:

Aaloarea maxima a coeficientului este * si indica o stabilitate a personalului foarte buna, insa acest indicator are ca dezavantaj influenta valorilor partiale ridicate ale salariatilor tineri cu sta%iul mic in munca si influenta salariatilor cu o vechime mare dar noi incadrati in firma respectiva

Aechimea medie in aceeasi societate

caracterizeaza in termeni reali stabilitatea

fortei de munca 4e poate calcula ca o medie artimetica ponderata a vechimii salariatilor in aceeasi unitate (v) si numarul salariatilor avand aceeasi vechime (3):

#resterea vechimii medii indica o stabilitate buna

Anali*a calificarii for!ei de munca

)naliza calificarii fortei de munca urmareste modul in care firma se asi%ura cu forta de munca calificata si vizeaza doua aspecte: caracterizarea situatiei calificarii la un moment dat, evolutia acesteia si situatia concordantei dintre complexitatea lucrarilor si nivelul calificarii fortei de munca, in alte cuvinte modul cum este utilizata forta de munca calificata 'ndicatorii specifici ce caracterizeaza calificarea personalului sunt: a #oeficientul mediu al calificarii cate%oria de calificare se determina ca medie aritmetica ponderata intre

si numarul de salariati pe fiecare cate%orie de calificare

Iendinta de crestere a coeficientului mediu de calificare demonstreaza preocuparea firmei pentru cresterea calificarii lucratorilor b 0radul complexitatii lucrarilor executate se calculeaza ca medie aritmetica cu volumul lucrarilor pe

ponderata a cate%oriei de complexitate a lucrarilor cate%orii de complexitate

-in analiza comparativa a celor doi indicatori rezulta trei situatii posibile in modul de utilizare a fortei de munca, astfel: * , indica faptul ca lucrari de cate%orii superioare sunt efectuate de perdonal ce are clificare inferioara, cu rezultate nesatisfacatatoare pe linia calitatii productiei si productivitatii, influentand indirect valoarea produselor si profitul 1 , cand exista lucrari de cate%orie inferioara ce sunt executate de lucratori ce au calificare superioara %eenrand cheltuieli cu salarizarea mai mari decat sunt necesare, ce au consecinte ne%ative asupra costurilor si implicit asupra eficientei firmei 5 , cand exista o concordanta deplina intre complexitatea lucrarilor si calificarea lucratorilor

Anali*a !im#ului de munca #resterea eficientei firmei este nemijlocit le%ata de folosirea completa a fondului de timp de munca "rincipalii indicatori ce caracterizeaza folosirea timpului de munca sunt: a Fondul de timp calendaristic (I) se calculeaza ca produs intre numarul mediu de salariati si numarul de zile calendaristice ale perioadei analizate atunci cand se exprima in om$zile sau fondul de timp calendaristic exprimat in om$zile si durata normala a unei ziel de lucru in ore atunci cand indicatorul se exprima in om$ore

Fondul de timp maxim disponibil (Imax) se calculeaza: #a diferenta intre fondul de timp calendaristic (I) si fondul de timp afectat repausului saptamanal, sarbatorilor le%ale, zilelor nelucratoare si zilelor afectate concediilor de odihna (Il) #a suma intre timpul efectiv lucrat (Ie), exclusiv timpul lucrat suplimentar, si timpul neutilizat (In) din cauze obiective (intreruperi in cadrul schimbului, concedii de maternitate, de boala, fara plata, absente motivate, pro%ram redus) sau subiective ( absente nemotivate, %reve)

-urata medie normala a zilei de lucru se determina ca produs intre structura salariatilor pe cate%orii si durata normala a zilei de lucru -urata normala a zilei de lucru reprezinta o marime care se stabileste prin contractul individual de munca cu respectarea le%islatiei in vi%oare si care este diferita in functie de specificul activitatii si de cate%oria de salariati

#oeficientul de utilizare a fondului maxim disponibil caracterizeaza ponderea timpului efectiv utilizat in fondul de timp maxim disponibil

"e baza acestui coeficient se poate determina ponderea timpului neutilizat in fondul maxim disponibil: e
.

0radul de pro%ramare a fondului de timp calendaristic

0radul de utilizare a fondului de timp calendaristic

0radul de utilizare a duratei medii normale a zilei de lucru

Anali*a eficien!ei u!ili*arii re&ur&elor umane Jrice firma dispune de resurse limitate fapt ce se repercuteaza asupra utilizarii cu eficienta a factorilor de productie antrenati in activitatea economica "roductivitatea muncii se prezinta sub doua forme ca productivitate medie si ca productivitate mar%inala "roductivitatea medie a muncii, in functie de modul de exprimare a efectelor obtinute se poate determina astfel: a "e baza productiei obtinute exprimata fizic si valoric:

"roductivitatea fizica a muncii: "roductivitatea valorica a muncii:

"roductivitatea medie a muncii se poate calcula pe total societate ca o medie aritmetica ponderata a productivitatii pe sectie si numarul de salariati pe sectie

"e baza valorii adau%ate:

'n functie de modul de exprimare a cheltuielilor de munca deosebim urmatorii indicatori de productivitate: a "roductivitate medie anuala a muncii:

"roductivitate medie zilnica:

"roductivitate medie orara:

"roductivitatea medie anuala poate fi scrisa dupa urmatoarea relatie: , unde $ numarul mediu de ore efectiv lucrate in medie de un salariat pe zi $ numarul mediu de zile lucrate pe un an $ productivitatea medie orara

"roductivitatea mar%inala cuantifica sporul de productie obtinut cu ajutorul unei cantitati suplimentare din factorul munca, in conditiile mentinerii constante a celorlalti factori de productie "roductivitatea mar%inala a muncii se determina dupa urmatoarea formula:
=

Kn indicator care completeaza informatiile furnizate de productivitatea mar%inala este elasticitatea productiei in functie de factorul munca, care reprezinta raportul dintre modificarea productiei si variatia factorului munca si reflecta cresterea procentuala a productiei la o modificare cu un procent a factorului munca:

'n functie de nivelul coeficientului de elasticitate (>), curba volumului de activitate poate fi impartita in 5 zone: -aca >L* Hzona randamentelor crescatoare -aca +M>M* H zona randamentelor descrescatoare -aca >M+ Hzona randamentelor ne%ative

Anali*a #o&i ili!a!ilor de &#orire a #roduc!i.i!a!ii muncii "roductivitatea muncii este rezultanta unei multitudini de factori intre care un loc important il ocupa calitatea factorului uman implicat in desfasurarea oricarui proces productiv "roductivitatea muncii este influentata de mai multi factori: * 1 5 Factori de natura bio$psiho$sociolo%ica Factori le%ati de mana%ementul firmei Factori privind introducerea pro%resului tehnic

Anali*a ge&!iunii mi%loacelor fi/e Anali*a dinamicii0 &!ruc!urii &i &!arii func!ionale a mi%loacelor fi/e !ijloacele fixe reprezinta elemente care sunt indispensabile realizarii obiectului de activitate al unei firme -imensiunea mijloacelor fixe de care dispune firma este data de valoarea lor care poate fi identificata in functie de momentul evaluarii in: Aaloare de intrare ce reprezinta totalitatea cheltuielilor efectuate pentru achizitia, transportul, montajul si punerea in functiune a unui mijloc fix sau cheltuielile de productie pentru mijloacele fixe realizate in interiorul firmei Aaloare actualizata care cuprinde reevaluari ale mijloacelor fixe respectand le%islatia in vi%oare Geevaluarea mijloacelor fixe este obiectiv necesara pentru cunoasterea patrimoniului la un moment dat deoarece modificarea acestuia are consecinte le%ate de cresterea capacitatii de indatorare, cresterea amortizarii viitoare si modificarea acestora de eficiente realizati pe baza indicatorilor de eficienta "articiparea capitalului fix la procesul de productie determina identificarea valorii acestuia in functie de starea sa: Aaloare completa care nu tine seama de uzura inre%istrata in procesul de productie&

Aaloarea ramasa care se obtine prin diminuarea valorii complete cu uzura respectiv, cu valoare transferata in bunurile create& Aaloarea reziduala cuprinde valoarea recuperarilor rezultate la scoaterea din functiune

!iscarea capitalului fix se poate analiza pe baza balantei mijloacelor fixe care se prezinta astfel:

)naliza miscarii capitalului fix se realizeaza pe baza a doi indicatori: * #oeficientul reinnoirii capitalului fix:

#oeficientul scoaterii din functiune a capitalului fix:

4chimbarile structurale ce intervin la nivelul mijloacelor fixe se pot calcula prin determinarea ponderii fiecarei cate%orii de fonduri fixe in volumul total al mijloacelor fixe

4tarea mijloacelor fixe se caracterizeaza prin determinarea unor indicatori ca: * 0radul uzurii fizice care are la baza determinarii lui informatii privind miscarea mijloacelor fixe pe cate%orii si pe total, se calculeaza prin raportarea uzurii la valoarea de inventar a mijloacelor fixe de la sfarsitul perioadei si indica proportia procentuala in care mijloacele fixe au fost utilizate in limitele duratei de functionare normale

#oeficientul mediu de uzura se determina prin raportarea sumei amortizarii cumulate la suma valorii de inventar complete a mijloacelor fixe

!odificarea marimii ratei ofera informatii despre politica de investitii a firmei, astfel cresterea ratei indica invechirea mijloacelor fixe, diminuarea ratei indica innoirea lor iar stabilitatea acesteia demonstreaza mentinerea starii actuale 5 0radul de reinnoire rezultat ca raport intre valoarea fondurilor fixe intrate prin investitii si valoarea totala a fondurilor fixe, indica eficienta pro%ramului de investitii in raport cu capacitatile existente J valoare mare a indicatorului exprima preocuparile firmei pentru dezvoltarea capacitatilor productive pentru obtinerea unui volum ridicat de productie datorat noilor mijloace de munca ce intra in functiune #resterea nejustificata a acestui coeficient determina o serie de riscuri le%ate de modificari ale conjuncturii economice, modificari tehnolo%ice rapide, neasi%urarea sporului de productivitate vizat sau neasi%urarea vanzarii produselor relizate cu noile capacitati

0radul de modernizare reprezinta ponderea in totalul mijloacelor fixe a celor modernizate

Anali*a folo&irii e/!en&i.e a mi%loacelor fi/e 'mbunatatirea folosirii extensive a mijloacelor fixe presupune utilizarea deplina a parcului aflat in dotarea firmelor si se poate caracteriza printr$o serie de indicatori: * #oeficientul de instalare a parcului inventar se determina ca raport intre mijloacele fixe instalate indiferent daca acestea functioneaza sau nu si numarul de mijloace fixe existente in inventar

#oeficientul de functionare a parcului instalat se determina ca raport intre mijloacele fixe aflate in functiune si numarul mijloacelor fixe instalate

#oeficientul de functionare a parcului inventar

#resterea coeficientului de folosire se poate realiza prin instalarea si punerea in functiune a tuturor mijloacelor fixe aflate in dotarea firmei precum si prin reducerea duratei de imobilizare a mijloacelor fixe pe timpul reviziilor periodice si reparatiilor capitale )naliza %radului de utilizare extensiva a mijloacelor fixe se poate completa cu analiza timpului de functionare a acestora, analzia care utilizeaza balanta timpului de lucru 'ndicatori: * Fondul de timp calendaristic se determin astfel:

Fondul de timp nominal se determina scazand din fondul de timp calendaristic timpul corespunzator duminicilor si sarbatoririlor le%ale InC Ic H Is

Fondul de timp disponibil se determina prin scaderea din fondul de timp nominal a fondului de timp pentru intreruperi pro%ramate (reparatii capitale pro%ramate) si a opririlor tehnolo%ice pro%ramate Id C In $ (Ir D Io)

Fondul de timp pro%ramat reprezinta diferenta dintre fondul de timp disponibil si timpul aferent schimbarilor nepro%ramate Ipr C Id H Isn

Fondul de timp efectiv exprima marimea timpului efectiv de functionare a masinilor si utilajelor si se determina ca diferenta intre fondul de timp pro%ramat si timpul aferent intreruperilor accidentale (nepro%ramate) Ie C Ipr H Ia "ornind de la indicatorii ce formeaza balanta timpului de lucru se pot calcula o serie de

indici: * 'ndicele utilizarii fondului de timp disponibil care se determina ca raport intre timpul efectiv si timpul disponibil

'ndicele utilizarii fondului de timp pro%ramat se calculeaza prin raportarea timpului efectiv la timpul pro%ramat

Folosirea incompleta a timpului de lucru al fondurilor fixe are ca efect principal diminuarea volumului de productie care se poate cuantifica astfel:

'ndicele folosirii incomplete a timpului de lucru al masinilor si utilajelor ce se determina prin raportarea timpului aferent intreruperilor accidentale la fondul de timp maxim disponibil pe un utilaj astfel:

#oeficientul de schimburi al fondurilor fixe care se determina prin raportarea numarului de utilaje care a functionat in fiecare schimb la numarul de utilaje folosite in schimbul cu activitate maxima (care este de obicei schimbul intai)

Anali*a in!en&i.a a folo&irii mi%loacelor fi/e Ktilizarea extensiva a fondurilor fixe in procesul de productie, ce determina cresterea volumului de bunuri si servicii prin majorarea timpului efectiv de functionare in urma reducerii pierderilor de timp, tinand cont de randamentul de utilizare a acestora, constituie o rezerva limitata de crestere intrucat timpul maxim de functionare a unui utilaj este de 18 h pe zi 4in%ura solutie de crestere a productiei exceptand investitiile suplimentare in vederea cresterii capacitatilor productive si suplimentarea locurilor de munca o reprezinta folosirea intensiva a fondurilor fixe

Ktilizarea intensiva a activelor fixe presupune folosirea unui sir de indicatori ce caracterizeaza randamentul pe masina$ora masurat prin rezultatele obtinute: productie fizica, valorica, cifra de afaceri, valaore adau%ata, profit: * #oeficientul utilizarii intensive a utilajului ofera informatii despre modul de functionare in parametri proiectati al utilajului, despre timpul de functionare a utilajului si cauzele care %enereaza incadrarea acestora in limitele prevazute intrucat utilizarea intensiva reflecta cantitatea si calitatea productiei obtinute

N$volumul productiei obtinute& 6$caracteristica tehnica a utilajului (volum, suprafata, capacitate)& I$timpul de functionare a utilajului 1 0radul de utilizare al capacitatii de productie se determina ca raport intre productia obtinuta si capacitatea maxima de productie #apacitatea de productie poate fi exprimata atat fizic prin productia fizica pe unitatea de timp sau timpul de functionare maxim in ore sau zile si valoric, prin valoarea productiei realizata intr$o unitate de timp )cest indicator poate fi calculat la nivelul firmei sau pe subdiviziuni or%anizatorice, se utilizeaza pentru determinarea costului subactivitatii respectiv a costului neutilizarii utilajelor

Gandamentul mediu al mijloacelor fixe reprezinta cantitatea fizica sau valorica pe unitatea de factor utilizat ce poate fi exprimat atat in numar de utilaje fie in timpul de functionare a acestora sau 3e%atura intre modul de utilizare intensiva si extensiva este exprimata prin valoarea

productiei calculata in functie de numarul de utilaje, timpul mediu lucrat de un utilaj si randamentul mediu al utilajului

)precierea eficientei mijloacelor fixe are la baza un sistem de indicatori care coreleaza efectele obtinute cu eforturile facute la nivelul firmei, altfel se pot determina rate de eficienta in functie de caracteristicile activitatii: a >ficienta fondurilor fixe exprimata in functie de productia obtinuta si destinata vanzarii (valoarea productiei marfa la *++ lei fonduri fixe), este un indicator ce coreleaza fondurile fixe si capacitatile de productie:

#ifra de afaceri ce revine la *++ lei fonduri fixe:

Aaloarea adau%ata la *++ lei fonduri fixe:

"rofitul ce revine la *++ lei fonduri fixe:

Anali*a ge&!iunii ac!i.elor circulan!e -esfasurarea normala a procesului de productie presupune asi%urarea firmei cu active circulante din punct de vedere cantitativ, calitativ si la termen de aceea o analiza a %estiunii activelor circulante presupune dezbaterea unor probleme le%ate de aprovizionarea firmei cu active circulante, consumul si eficienta acestora 4tocurile de materiale reprezinta imobilizari de active circulante ce trebuie dimensionate cat mai judicios corespunzator naturii si destinatiile lor, in scopul asi%urarii ritmicitatii activitatii productive #onsumul de active circulante se caracterizeaza prin doi indicatori: consumul total si consumul specific

4i$stoc initial, i$intrari, e$iesiri, 4f$stoc final #onsumul specific reprezinta cantitatea de materiale consumata pentru obtinerea unei unitati de produc si arata eficienta utilizarii materialelor

)naliza consumurilor specifice intereseaza conducerea firmei intrucat cresterea productiei si obtinerea de bunuri performante reprezinta una din caile de crestere a eficientei de ansamblu a or%anizatiei

1.ANALIZA CO2,URILOR DE +RODUCIE

Definiia $i carac!eri&!icile co&!ului #ostul de producie este un indicator economic care cuprinde ansamblul consumurilor de munc vie i materializat exprimate n form bneasc, efectuate sau care urmeaz a fi efectuate pentru procurarea, producerea sau desfacerea unei uniti de bunuri economice, lucrri executate sau servicii prestate de ctre o ntreprindere )naliz(nd definiia de mai sus, se pot evidenia c(teva caracteristici ale noiunii de cost: @ costul exprim consumul de resurse Bn aceast calitate, costurile cuprind consumul factorilor de producie, respectiv materii prime, materiale, combustibil, ener%ie, ap, for de munc, mijloace de producie, prestaii externe i alte consumuri& @ costul include cheltuielile efectuate de ntreprindere pentru obinerea realizrilor firmei care se identific cu bunurile produse, lucrrile executate sau serviciile prestate destinate fie consumului intern, fie desfacerii& @ consumurile de resurse sunt evaluate n uniti monetare Bn expresie bneasc, costul reprezint numrul de uniti monetare necesare nlocuirii resurselor consumate i care sunt ncorporate n valoarea bunurilor i serviciilor realizate de firm& @ costul este componenta preului de v(nzare a produsului -in punct de vedere contabil, costul reprezint ansamblul cheltuielilor care este reprezentat de totalitatea operaiilor economice ce afecteaz patrimoniul ntreprinderii prin diminuarea activului, cum ar fi, de exemplu, consumul de materiale sau prin mrirea pasivului ca, de exemplu, nre%istrarea obli%aiei de plat pentru utiliti prestate de teri #adrul %eneral al ' ) 4 # , Aol al ''$lea, din ordinul !inisterului Finanelor nr O821++*, definete cheltuielile ca fiind diminuri ale beneficiilor nre%istrate pe parcursul perioadei contabile sub form de ieiri sau scderi ale valorii acestora sau creteri ale

datoriilor care se concretizeaz n reduceri de capital propriu, altele dec(t cele rezultate din distribuiri ctre acionari

Me!ode de anali*( a co&!urilor Anali%a structural a costului de producie Ktilizarea acestui tip de analiz este necesar datorit faptului c la realizarea unui bun concur o serie de cheltuieli care au influen asupra rezultatului final )naliza structural a costului se bazeaz pe diferitele clasificri ale cheltuielilor i prin acest tip de analiz se pun n eviden rezultatele obinute, evoluia fiecrei sub%rupe de cheltuieli, posibilitile de optimizare ale acestora Anali%a "actorial a cheltuielilor !etoda substituiei n lan se utilizeaz pentru analiza diferitelor cate%orii de cheltuieli rezultate din activitatea a%enilor economici )ctivitatea unui a%ent economic necesit resurse materiale, financiare, umane -up natura lor i dup felul cum se realizeaz i %rupeaz n contul de profit i pierdere, cheltuielile i veniturile firmei se mpart astfel: @ de exploatare& @ financiare& @ extraordinare Bn %eneral, se poate face o corelaie ntre venituri i cheltuieli, n sensul c realizarea unui venit presupune efectuarea unei cheltuieli sau invers >xist i excepii, spre exemplu, cheltuielile financiare nu %enereaz, de re%ul venituri i nici realizarea acestora nu presupune cheltuieli "entru urmrirea evoluiei cheltuielilor aferente veniturilor se utilizeaz indicatorul =rata de eficien a cheltuielilor totale? (cheltuieli la * leu venituri) !odelul de calcul i analiz:

suma cheltuielilor pe cele trei %rupari (exploatare, financiare, extraordinare)&

)naliza poate fi ad(ncit i prin determinarea cheltuielilor la * leu cifr de afaceri "ornind de la relaia de calcul a cheltuielilor la * leu cifr de afaceri :

4e poate stabili un sistem de trei factori cu aciune direct asupra modificrii nivelului cheltuielilor, i anume: @ structura produciei (&)& @ preul de producie sau de valorificare (p)& @ costul pe unitatea de producie (c) !odelul a analiza factoriala este urmatorul:

#ei trei factori a caror modificare influenteaza modificarea cheltuielilor variabile la * leu cifra de afaceri sunt: @ structura produciei (&)& @ preul de producie sau de valorificare (p)& @ costul variabil pe unitatea de producie (c) )naliza cheltuielilor fixe se realizeaza pentru sporirea eficientei acesteia, modelul de analiza fiind urmatorul:

4uccesiunea factorilor in analiza cheltuielilor fixe la * leu cifra de afaceri sunt& @ structura produciei (&)& @ preul de producie sau de valorificare (p)& @ costul fix pe unitatea de producie (c) )naliza poate fi facuta pe diverse cate%orii de cheltuieli, dintre care se pot aminti urmatoarele modele: #heltuieli materiale aferente exploatarii

#heltuieli materiale la * leu cifra de afaceri

#heltuieli cu amortizarea la * leu cifra de afaceri

)C amortizarea anuala #)Ccifra de afaceri

Fondul de salarii

#heltuieli salariale la * leu venituri din exploatare (Ae)

Anali%a cheltuielilor prin #etoda indicelui ratei de e"icien a cheltuielilor "entru a analiza %estionarea consumului de resurse se utilizeaz metoda ratei cheltuielilor care se bazeaz pe %ruparea pe termen scurt a cheltuielilor n fixe i variabile "entru aplicarea acestei metode se consider c evoluia cheltuielilor variabile este direct proporional cu cea a cifrei de afaceri, fapt ce conduce la ideea c diminuarea relativ a cheltuielilor fixe st la baza reducerii costurilor -emersul acestei metode presupune determinarea ratei optime de cheltuieli, precum i a ratei efective a cheltuielilor "entru %eneralizare, se utilizeaza relatia:

Metoda de anali% a costurilor 'a%at pe acti(iti (Acti(ity Based Costing)ABC) "unctul de pornire n conturarea metodei )/# l reprezint cercetrile care au fost efectuate la 0eneral >lectric n anii ;<+ i care au demonstrat c majoritatea cheltuielilor indirecte i au ori%inea nc din faza de concepie a produselor Bn perioada ;F+$; P+ cercettori americani (#ooper, 6aplan, "orter i !iller) i francezi (!evellec, 3ebas, 3orino) au dezvoltat metoda )/# n versiunea ei actual, o metod nou i raional de repartizare a consumurilor pe produse, operaiuni, canale de distribuie, zone de desfacere 'deea de baz a metodei )/# este c produsele consum activitile, iar acestea consum resursele >senial n aceast metod este focalizarea ateniei asupra factorilor ce cauzeaz costurile )cetia poart numele de conductori de cost (cost$drivers) i msoar prestaiile furnizate de activitatea respectiv produselor #onstrucia modelului de calcul al costurilor potrivit acestei metode presupune parcur%erea urmtoarelor etape: * 'dentificarea activitilor i, respectiv, a centrelor de analiz corespunztorare acestora 1 -eterminarea resurselor consumate pe activiti 5 -eterminarea inductorilor de cost i calculul costurilor unitare pe inductori #ostul unitar al inductorului C*olu#ul inductorului 2 Costul resurselor pe acti(itati 8 4tabilirea costului unui produs !etoda )/# vizeaz pe de o parte calculul i analiza costurilor, iar pe de cealalt parte poate fi privit ca un instrument de msur a performanelor ntreprinderii

Metoda costului int (+arget)Costing) !etoda costului int (Iar%et$#ostin%) este un concept ce a fost aplicat i dezvoltat de ctre ntreprinderile japoneze fiind utilizat, n special, n cazul produselor industriale i se

caracterizeaz prin aceea c la calcularea costului produsului contribuie n mod evident factorii exo%eni #osturile int se bazeaz pe re%ula potrivit creia piaa dicteaz preurile de v(nzare i nu costurile ntreprinderii !etoda reprezint un pro%ram complex de reducere a costurilor pe toat durata ciclului de via al produsului fr s fie afectat calitatea produselor !etoda costurilor int se bazeaz pe urmtoarele principii: @ determinarea i analiza costului se face pe produs "rodusul constituie puntea de le%tur ntre ntreprindere i pia i, totodat, produsul este purttorul profitului& @ analiza costurilor se efectueaz pe toat durata de via a produsului -atorit faptului c odat introdus produsul n fabricaie modalitile de reducere a costului sunt extrem de reduse (se apreciaz costul aferent fazei de concepie i fazei de preindustrializare la circa P+, din costul total) accentul este pus pe faza de proiectare "osibilitile de a exercita o influen major asupra costului se diminueaz mult dup depirea fazelor de cercetare$dezvoltare a produselor -e asemenea, costul modificrii unui produs se mrete odat cu trecerea de la o faz la alta a realizrii acestuia& @ durabilitatea unui produs se msoar n raport cu piaa at(t sub aspectul satisfacerii clientelei, c(t i a unui pre care s fie competitiv Anali*a co&!urilor cali!(ii >forturile continue ale firmelor de a$i spori eficiena au dus la o abordare din punct de vedere financiar a problemelor le%ate de calitatea produselor i serviciilor Bn funcie de natura costurilor privind calitatea identificm mai multe cate%orii de costuri: * #osturile de prevenire a defectelor reprezint suma cheltuielilor rezultate n urma activitilor de cercetare, proiectare, producie, aprovizionare, depozitare, livrare a produselor n vederea prevenirii apariiei defectelor sau ridicrii nivelului tehnic i calitativ al produselor 1 #osturile identificrii defectelor cuprind totalitatea cheltuielilor efectuate n cadrul activitii de control tehnic de calitate pentru atestarea conformaiei produselor cu prescripiile de calitate, deci n concordan cu standardele de stat, de ramur sau de ntreprindere 5 #osturile remedierii defectelor reprezint totalitatea pierderilor sau cheltuielilor datorit lipsei de calitate& ele nu sunt costuri necesare, creterea ponderii n totalul cheltuielilor determin(nd diminuarea profitului firmei

/ilantul costurilor calitatii produselor reflecat, in expresie baneasca, situatia calitatii produselor privita prin prisma costurilor la un moment dat si care cuprinde in pasiv costurile privind lipsa de calitate, iar in activ costurile de prevenire si identificare a defectelor 'ndicatorii costurilor calitatii pot fi prezentati sub forma ponderii cate%oriilor de cheltuieli in valoarea productiei marfa: * "onderea costului prevenirii defectelor

#pdCcostul prevenirii defectelor "!Cproductia marfa 1 "onderea costului identificarii defectelor

"onderea costului remedierii defectelor a "onderea costului remedierii defectelor externe (la beneficiar)

"onderea costului remedierii defectelor interne (la producator)

"onderea costului total al calitatii

3. ELEMEN,E DE ANALIZ4 FINANCIAR4 A FIRMEI

Anali*a ilanului con!a il Iermenul de Qbilan? deriv de la latinescul Qbilancia?, ceea ce n traducere nseamn balana, c(ntar, a crui ori%ine se las vzut n expresiile Qbis? i Qlanx? "ornind de la semnificaia anterioar, bilanul simbolizeaz o balan pus n echilibru, av(nd n unul din brae Qactivul?, iar n cellalt ?pasivul?

/ilanul este documentul contabil de sintez prin care se prezint elementele de activ, datoriile i capitalul propriu ale persoanei juridice la ncheierea exerciiului financiar, precum i n celelalte situaii prevzute de le%e /ilanul trebuie s conin informaiile astfel nc(t s fie clar, sincer, corect, complet i s fie ncheiat la timp, numai n aceste condiii bilanul poate fi temeiul orientrii asupra situaiei economice i financiare a or%anismelor economice #u ajutorul /ilanului, a #ontului de profit i pierdere, pe baza datelor sintetizate n aceste documente, se poate trece la un studiu aprofundat i %lobal al ntreprinderii n vederea descoperirii realitii )ceast analiz se constituie ca un instrument dar i o teorie, analiza financiar a ntreprinderii fiind punctul de jonciune a teoriei cu practica economic Bn acelai timp, analiza financiar reprezint un studiu %lobal al a%entului economic, ea put(nd fi abordat fie din punct de vedere intern, fie de analiti din afara ntreprinderii Anali*a &!ruc!urii ilaniere !etoda pe care se bazeaz analiza structurii bilaniere utilizeaz ratele care se obin prin raportarea diferitelor elemente ale bilanului "rin intermediul ratelor de structur se faciliteaz comparaia ntre firme, precum i identificarea modificrilor structurale din cadrul activitilor Gatele de structur difer de la o firm la alta fiind influenate de factori tehnici, economici, juridici

a) Gata imobilizarilor

>lementele activelor imobilizate conduc la realizarea a trei rate de structur: a * Gata imobilizrilor necorporale (Ginc)

a 1 Gata imobilizrilor corporale (Gic)

a 5 Gata imobilizrilor financiare (Gif)

b) Gata activelor circulante b * Gata stocurilor (Gs) b 1 Gata materiilor prime si materialelor (Gm)

b 5 Gata productiei in curs de executie (Gpc)

b 8 Gata produselor finite (Gpf)

b : Gata creantelor comerciale (Gcc)

b < Gata disponibilitatilor banesti (Gdb)

Aalorile considerate normale sunt cuprinse, pentru prima rata, ntre 5 ,$ :,, iar pentru cea de$a doua rat, intre *,: ,$ 1,

c) Gata autonomiei financiare la termen

d) ,ata de -ndatorare glo'al (,-g) $ msoar ponderea datoriilor totale n capitalul propriu al firmei !rimea datoriilor trebuie s fie de cel mult de dou ori mai mare dec(t capitalul propriu

e) ,ata de -ndatorare la ter#en (,-t)

U!ili*area al!or !i#uri de ra!e 5n anali*a financiar( J!F .r 5+<21< +1 1++1 pentru aprobarea Ge%lementrilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene %rupeaz ratele utilizate n analiza financiar n patru cate%orii: * indicatori de lichiditate 1 indicatori de risc 5 indicatori de activitate 8 indicatori de profitabilitate 1. Indica!ori de lic"idi!a!e6 a) 'ndicatorul lichiditii curente (indicatorul capitalului circulant):

Aaloarea recomandat acceptabil a acestei rate este 1 i ofer %arania acoperirii datoriilor curente din activele curente b) 'ndicatorul lichiditii imediate (indicatorul test acid):

). Indica!ori de ri&c6 a) 'ndicatorul %radul de indatorare

unde capital imprumutatC credite peste * an, capital an%ajatC capital imprumutatD capital propriu

b) 'ndicatorul privind acoperirea dobanzilor Hdetermina de cate ori firma poate achita cheltuielile cu dobanda #u cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat pozitia firmei este considerata mai riscanta

1. Indica!ori de ac!i.i!a!e 7indica!ori de ge&!iune8 H furnizeaz informaii cu privire la: a) Aiteza de intrare sau de ieire a fluxurilor de numerar ale firmei& b) #apacitatea persoanei juridice de a controla capitalul circulant i activitile comerciale de baz& c) Aiteza de rotaie a stocurilor (rulajul stocurilor) care aproximeaz de c(te ori stocul a fost rulat pe parcursul exerciiului financiar&

sau d) .umr de zile de stocare $ indic numrul de zile n care bunurile sunt stocate n unitate&

e) Aiteza de rotaie a debitelor $ clieni ofer informaii despre eficacitatea firmei n colectarea creanelor sale i exprim numrul de zile p(n la data la care debitorii i achit datoriile ctre firm

J valoare n cretere a indicatorului poate indica probleme le%ate de controlul creditului acordat clienilor i, n consecin, creane mai %reu de ncasat (clieni ru platnici) f) Aiteza de rotaie a creditelor$furnizori $ aproximeaz numrul de zile creditare pe care firma l obine de la furnizorii si Bn mod ideal ar trebui s includ doar creditorii comerciali

unde pentru aproximarea achiziiilor se poate utiliza costul v(nzrilor sau cifra de afaceri %) Aiteza de rotaie a activelor imobilizate $ evalueaz eficacitatea activelor imobilizate prin analiza cifrei de afaceri raportate la activele imobilizate

h) Aiteza de rotaie a activelor totale

3. Indica!ori de #rofi!a ili!a!e $ exprim eficiena firmei n realizarea profitului din resursele disponibile: a) Gentabilitatea capitalului an%ajat $ reprezint profitul pe care l obine firma din banii investii n afacere:

unde capitalul an%ajat se refer la banii investii n firm at(t de ctre acionari, c(t i de creditorii pe termen lun%, include capitalul propriu i datoriile pe termen lun% sau active totale minus datorii curente b) !arja brut din v(nzri

J scdere a procentului poate scoate n eviden faptul c societatea nu este capabil s i controleze costurile de producie sau s obin preul de v(nzare optim Indica!ori #ri.ind re*ul!a!ul #e aciune $ se determin n conformitate cu prevederile ')4 55 i au n vedere: a) rezultatul pe aciune se caracterizeaz prin numrul de aciuni comune i profitul net al acestora& b) raportul dintre preul pe pia al aciunii i rezultatul pe aciune 2i!ua!ia flu/urilor de !re*orerie Fluxurile nete de exploatare se determina dupa formula:

Anali*a flu/urilor de !re*orerie #rin me!oda ra!elor a Gata fluxurilor operationale Hpe baza acestei rate se determina posibilitatile firmei de a de%aja resurse financiare necesare stin%erii obli%atiilor sale curente !arimea acestei rate depinde de natura activitatii firmei analizate (nivel ridicat pentru domeniile intens capitalizate)

Gata de acoperire a dobanzii H ofera informatii le%ate de capacitatea firmei de a$si plati dobanzile corespunzatoare datoriilor financiare .ivelul scazut al acestei rate semnifica un %rad ridicat de indatorare (scaderea valorii ratei sub * indica risc

financiar ridicat), pe cand, un nivel crescut al acesteia demonstreaza capacitatea firmei de a se autofinanta

Gata acoperirii datoriilor financiare curente Hexprima posibilitatile firmei de a rambursa datoriile financiare curente (nivelul ridicat al ratei presupune usurinta in rambursarea sumelor imprumutate), depinde de natura activitatii firmei

Gata acoperirii datoriilor financiare totale H exprima abilitatea firmei de a$si plati datoriile financiare viitoare si are semnificatie deosebita in special pentru creditori

Gata finantarii activelor corporale H introducerea acestei rate ca urmare a cumpararii de active corporale poate fi considerata normala, dar achizitionarea acestora peste posbilitatile financiare proprii presupune imprumuturi mari si, implicit, cresterea riscului financiar

Anali*a &i!uaiei financiare #rin me!oda &corurilor !eninerea echilibrului economico$financiar (care atest starea de sntate a firmei) este condiionat de corelaia dintre factorii care influeneaz n mod pozitiv activitatea firmei i cei care conduc spre faliment (insolvabilitate) Falimentul se caracterizeaz prin insolvabilitatea unui debitor, care duce la imposibilitatea acestuia de a$i ndeplini obli%aiile fa de creditorii si Giscul de faliment reprezint probabilitatea ca o firm s intre n incapacitate de plat i, prin urmare, s fie declarat falimentar, iar predicia acestuia a constituit un subiect de mare interes al multor cercettori i or%anisme financiare !etoda scorurilor reprezint o metod de analiz care se bazeaz pe detectarea i interpretarea riscului la care este supus creditorul firmei, dar i activitatea viitoare a acesteia i

se bazeaz pe metoda statistic a analizei discriminante a trsturilor firmelor eficiente, competitive i a celor aflate n dificultate de natur economic i financiar #aracteristicile economico$financiare ale firmelor se msoar printr$un sistem de indicatori variai, i mai ales, prin rate economico$financiare -up stabilirea ratelor se realizeaz o combinaie a acestora, denumit scor, astfel nc(t firmele sntoase s poat fi difereniate de cele falimentare 4corul ia forma unei funcii liniare de mai multe variabile (rate) de tipul:

a $ coeficientul de ponderare a fiecrei rate& x $ ratele folosite n calcul 3a nivelul fiecrei firme se determin funcia ., caracterizat prin valori diferite, at(t de la o perioad la alta, c(t i fa de firmele care fac obiectul comparaiei i permite previzionarea situaiei firmei de a se afla sau nu n risc de faliment Ktilizarea unei funcii de tip Qscor? nu are un caracter universal pentru firmele care nu fac parte din acelai sector de activitate -e$a lun%ul timpului au fost elaborate c(teva modele ce folosesc metoda scorurilor, printre care amintim:

Modelul #rof. Al!man 72.U.A.8

in care:

-aca z R 5, firma este solvabila& -aca *,PM z M 5, firma este deficitara& -aca z S *,P, firma este aproape de faliment

Modelul Canon $i 9older, folosete ecuaia: T C *<x* D 11x1 $ PFx5 $ *+x8 D 18x:

unde:

Bn Frana, funcia scor stabilit de #entrala /ilanurilor /ncii Franei, se exprim prin ecuaia: T C $ *,1::x* $ 1,++5x1 $ +,P18x5 D :,11*x8 $ +,<POx: $ *,*<8x< D +,F+<xF D *,8+PxP unde:

J variant a metodei scorurilor, practicat n special de bnci o reprezint /co#paraia nor#ati(0, potrivit creia se compar un coeficient mediu al ntreprinderii cu

cel tip al bncii -ac coeficientul ntreprinderii este e%al sau mai mare dec(t cel al bncii, situaia este favorabil& deci, creditele prezint %arania necesar pentru rambursarea lor Bn caz invers, ntreprinderea nu poate beneficia de credite Modelul Ang"el Funcia scor de predicie a riscului de faliment pentru Gom(nia, dezvoltat de ' )n%hel n cartea sa, QFalimentul Gadio%rafie i predicie? s$a bazat n construcia sa pe un eantion de 1F< firme din *1 ramuri economice (a%ricultur, industria alimentar, celuloz i h(rtie, chimie i fibre sintetice, prelucrarea cauciucului i a maselor plastice, metalur%ie, maini i echipamente, producie de mobilier, construcii, comer cu ridicata, comer cu amnuntul, hoteluri i restaurante) !odelul se prezint astfel: T C :,<F< D <,5F*Px* D :,5O51x1 $ :,*81Fx5 $ +,+*+:x8 x* C rata rentabilitii veniturilor& x1 C rata acoperirii cu cash$floU a datoriilor& x5 C rata ndatorrii activului& x8 C termenul de achitare a obli%aiilor $dac T M + firma se afl ntr$o situaie nefavorabil (faliment)& $ dac T L 1,+: firma se afl ntr$o situaie favorabil 4e poate afirma c metoda scorurilor reprezint un instrument util de determinare a probabilitii de faliment, ns informaiile trebuie folosite cu pruden