ADN

UIMITOR : o descoperire a cercettorilor rui ADN-ul poate reaciona la limbajul vorbit al omului O nou medicin ar putea convinge genele, prin frecvene radio i luminoase, s-i repare singure cromozomii cu defecte Descoperirea arat de ce gndirea pozitiv poate avea aa o mare influen asupra organismului ADN-ul poate reaciona la limbajul vorbit al omului ADN-ul uman din esuturile vii (nu i cel din eprubet) cunoate regulile sintactice i semantice de baz ale limbajului uman, astfel c i poate modifica structura dac i se vorbete, a descoperit o echip de cercettori rui, condus de biofizicianul Piotr Gariaev. Astfel, nu ar fi nevoie de interveniile de tip chirurgical pentru a altera genele, ci de a comunica cu ele, dac un medic dorete corectarea unui cromozom cu un anumit defect, care predispune la o boal genetic. n timp ce , n Occident, cercettorii disec lanul ADN pentru a extrage anumite gene sau doar mutaia, academicianul Piotr Gariaev propune convingerea genelor s acioneze singure. El a descoperit c moleculele alcaline din ADN respect regulile gramaticale folosite n toate limbajele umane. Desigur, genelor nu li se poate vorbi direct prin cuvinte, ci prin modularea frecvenelor radio i luminoase care acioneaz asupra lor, modulare efectuat n funcie de cuvinte i structurarea lor n propoziii. Ct vreme structura acidului dezoxiribonucleic (ADN-ului) uman pare fi aceeai cu a limbajului uman, se pot folosi cuvinte i propoziii pentru a-l influena, mai ales c, la nivelul cromozomilor, exist un sistem ideal de recepie a frecvenelor luminoase. Cromozomii vii funcioneaz exact precum computerele holografice, folosind pentru transferul de informaii o radiaie laser generat endogen, chiar n interiorul ADN-ului. Pentru Gariaev, membru al Academiei de tiine a Rusiei, ideea de chirurghie molecular cnd geneticienii occidentali separ genele rele de cele bune este o barbarie, ct vreme potenialulMajoritatea geneticienilor occidentali consider c 90% din ADN este inutil n formarea corpului uman. n acest scop, organismul fiecruia dintre noi ar putea fi reconstruit din informaia suficient stocat numai ntr-o zecime din informaiile coninute de lanul ADN. Totui, lingvitii rui au descoperit c tocmai aceast parte de 90% respect n cea mai mare msur regulile

gramaticale i ar fi susceptibil a rspunde la mesaje structurate n funcie de aceste reguli, chiar dac sunt transmise prin unde radio sau luminoase, nu vorbire propriu-zis. Cercetrile confirm puterea gndului Descoperirea echipei lui Gariaev atest ceea ce tiina secular a ultimelor veacuri a respins, anume c organismul uman este programabil prin cuvnt, prin limbaj, prin gnd. Fie c programarea vine din voia lui Dumnezeu (prin intermediul sfinilor), fie n urma unor formule magice (folosite de amani, spirititi, hipnotizatori), ea este posibil. De-a lungul secolelor, numai cei iniiai n diferite tehnici spirituale puteau s comunice direct cu organismul lor sau al altora, ns cercettorii rui cred c ar putea construi un dispozitiv medical care s comunice cu ADNul, la o frecven adecvat pentru a obine vindecarea de diverse afeciuni. n viitorul apropiat domeniului geneticii vibraionale (comunicarea cu genele) i se va acorda o atenie deosebit . Incredibila molecula mesaj ADN de Carl Wieland Atunci cand cineva trimite un mesaj, ceva misterios si fascinant este transmis mai departe. Sa zicem ca Winettou vrea sa transmita mesajul Dansul Norilor, razboiul s-a terminat.Winettou. Mai intai il dicteaza unui prieten; astfel mesajul a inceput ca niste tipare de aer comprimat (cuvintele vorbite). Prietenul lui il transmite mai departe ca cerneala pe hartie si il da mai departe altuia de la posta, care il pune la randul lui intr-un aparat de tip fax. Aparatul transfera mesajul intr-un tipar codat de impulsuri electrice, care sunt trimise mai departe printr-o linie telefonica si receptionate intr-un final oriunde in lume, unde este printat din nou in cuvinte pe hartie. Aici, persoana care citeste mesajul aprinde un foc si trimite acelasi mesaj ca un tipar de semnale cu fum. Dansul Norilor aflat la kilometri distanta, se uita pe cer si receptioneaza exact acelasi mesaj care ii fusese adresat in primul rand. Nimic fizic nu a fost transmis, nici macar un singur atom sau molecula de vreo substanta anume nu a calatorit de la Winettou la DansulNorilor, desi e evident pt oricine ca CEVA a fost transmis totusi intre cei doi. Acest ceva este numita INFORMATIE. Este evident ca nu este ceva material, din moment ce nici un pic de materie nu a fost transmisa. Dar se

pare ca a fost totusi nevoie de niste materie pentru ca informatia sa parcurga drumul sau. Aceasta afirmatie este adevarata indiferent daca mesajul este scris in turca, congoleza sau turcmenistaneza. Materia prin care informatia circula se poate schimba, fara ca informatia sa trebuiasca sa se schimbe. Moleculele de aer au fost comprimate in sunete; cerneala si hartie; electronii circuland prin liniile telefonice; semnale de tip semaforORICE- toate necesita anumite medii materiale folosite pentru transmiterea informatiei, dar aceste medii nu sunt/reprezinta ele insele informatie. Acest lucru fascinant numit INFORMATIE reprezinta cheia intelegerii a ceea ce face VIATA diferita de materia moarta. Este calcaiul lu Ahile al tuturor explicatiilor materialistice/naturalistice/evolutionistice ale vietii, care spun ca viata este de fapt nimic mai mult decat materie slujind legilor fizicii si chimiei. VIATA este mai mult decat doar fizica si chimie, pentru ca lucrurile vii poarta cu ele vaste cantitati de informatie. Unii ar comenta ca o hartie cu un mesaj scris pe ea nu e nimic mai mult decat cerneala si hartie supuse legilor fizice si chimice. Dar cerneala si hartia neghidate nu scriu ele insele mesaje- mintile in schimb o fac. Literele alfabetului dintr-un joc de Scrabble nu constituie informatie decat dupa ce cineva le pune intr-o ordine speciala- o MINTE e necesara ca sa avem de a face cu informatie. Poti programa un robot sa aranjele literele din Scrabble intr-un mesaj, dar e nevoie de o MINTE, in primul rand, care sa scrie programul pentru robotul acela. Dar cum este transmisa informatia necesara vietii? Cum e mesajul care contine reteta din care se face o broasca, si nu un palmier, trimis de la o generatie la alta? Cum este stocat? De ce materie se ajuta el pt a fi transmis? Raspunsul este extraordinara molecula mesaj numita ADN. Aceasta molecula este ca o sfoara lunga sau ca un evantai spatial, care este strans infasurata inauntrul nucleului fiecarei celule al corpului tau. Aceasta este molecula care stocheaza programele necesare vietii, informatie care este transmisa de la o generatie la alta. Unii oameni ar crede ca ADNul este ceva viu- nimic mai gresit. ADNul este o molecula moarta. Nu se poate copia singura- pt ca e mai intai nevoie de masinaria unei celule vii (in care se afla ADNul) ca sa faca copii ale moleculei de ADN. Ar parea ca ADNul este informatia in corpul tau. Dar nu-i asa ADN-ul

este doar purtatorul mesajului, mediul pe care mesajul este scris. In acelasi mod, literele de Scrabble nu sunt informatie decat atunci cand mesajul le este impus literelor de cineva din afara. Ganditi-va la ADN ca la un lant de asemenea litere legate impreuna, cu o varietate imensa de feluri diferite in care se poate face asta. Daca acestea nu sunt asamblate in ordinea/secventa potrivita, nici un mesaj folositor nu va rezulta, chiar daca se poate numi inca tot ADN. Acum, ca sa citim mesajul avem nevoie de un cod de limbaj sau conventie pre-existenta, cat si de o masinarie care sa il traduca. Toata aceasta masinarie exista inauntrul celulei. Ca si masinariile facute de om, acesta (mesajul) nu rasare de unul singur din proprietatile materialelor brute. Daca doar arunci ingredientele brute ale unei celule la un loc, fara INFORMATIE nimic nu se va intampla. Masinile si programele lor nu rasar de unele singure din legile fizicii si chimiei. De ce? Pentru ca ele reflecta informatie, si informatia nu a fost observata NICIODATA ca venind din ceva nedirijat, materiale brute plus timp si sansa. INFORMATIA este chiar opusul sansei- daca vrei sa aranjezi niste litere intr-o secventa ca sa transmiti un mesaj, o poti face doar printr-o ordine specifica care trebuie sa o impui materiei. Cand lucrurile vii se reproduc, ele transmit informatia de la o generatie la alta. Aceasta informatie, calatorind in ADNul de la mama si de la tata, este manualul cu instructiuni care permite masinariei dintr-o celula ou fertilizata sa construiasca, pornind de la materiale brute, noul organism- o realizare fantastica. Aceasta este facuta printr-o noua combinatie astfel incat copii nu sunt exact ca parintii lor, desi informatia insasi, care este exprimata in alcatuirea acelor copii, a fost acolo tot timpul in ambii parinti. Ca si cum niste carti de joc au fost amestecate, fara ca nici o carte noua sa nu fi fost adaugata. De cat spatiu are nevoie ADN-ul ca sa stocheze informatia? Realizarile tehnologice ale omenirii in domeniul stocarii informatiei par acum senzationale. Imaginati-va de cata informatie este stocata pe un videocd cu un film, de exemplu- poate fi tinut intr-o mana. Insa comparat cu asta, realizarile ADN-ului in miniaturizarea informatiei sunt de-a dreptul incredibile. Pentru o cantitate data de informatie, spatiul necesar pentru stocarea ei in ADN este de a trilioana parte mai mic decat daca ar fi stocata

pe un videocd (e de un milion de milioane de ori mai eficient in stocarea informatiei).1 Cat de multa informatie e continuta in codul ADN care descrie un om? Estimarile variaza foarte mult. Folosind niste analogii simple, bazate pe spatiul de stocare din ADN, ele variaza de la 500 carti obisnuite pana la mai mult de 100 de enciclopedii complete fiecare a cate 30 volume. Cand te gandesti la asta, chiar si atat e probabil insuficient ca sa cuantifici contructia/designul laborios al creierului uman, cu trilioanele lui de conexiuni precise. Sunt probabil sisteme mult mai avansate de multiplicare si stocare a informatiei in corpul uman decat am putut noi visa vreodata- raman inca multe alte mistere asteptand sa fie descoperite despre modul de operare al Creatorului. Nu numai ca felul in care este codat ADN-ul este extrem de eficient- chiar mai mult spatiu este salvat prin felul in care acesta este infasurat strans in spirala aceea spatiala. Potrivit profesorului de genetica Jerome Lejeune, toata informatia necesara pentru specificarea continutului exact al fiecarui om unic de pe pamant poate fi stocat intr-un volum de ADN nu mai mare de 2 pastile de aspirina!! 2 Daca s-ar lua ADN-ul dintr-o singura celula din corpul tau (o cantitate de materie asa de mica incat se poate vedea doar la microscop) si s-ar desfasura, ar avea nevoie cam de 2 metri. Aceasta devine intr-adevar senzational cand consideram ca sunt intre 75 si 100 milioane de milioane de celule intr-un om.3 Considerand prima estimare de 75 mil, inseamna ca daca desfasuram tot ADN-ul din corpul unui om , punandu-l cap la cap, acesta s-ar intinde pe o distanta de 150 de milioane de kilometri. Cat inseamna asta? Cam cat am ocoli pamantul pe la ecuator de 3.5 milioane ori! E de o mie de ori distanta dintre pamant si soare. Daca s-ar aprinde o lumina pe distanta asta, luminii i-ar lua 5 ani jumatate sa ajunga de la un capat la altul cu 300000km/s. Dar lucrul cu adevarat senzational este felul in care informatia transmisa de ADN-ul din lucrurile vii arata direct catre o creatie inteligenta, supranaturala, dedusa printr-o logica stiintifica directa, dupa cum urmeaza: OBSERVAII: 1. Informaia codat folosita in construirea unui lucru viu este transferat

din mesaje (programe) pre-existente, care sunt la rndul lor transmise de la mesaje pre-existente. 2. In timpul transferului, soarta informaiei urmeaz direciile impuse de teoria mesajului/informaiei i bunului sim. Adic, ori rmane aceeai, ori aceasta se pierde (pierderi prin mutaii, drift genetic, extinii de specii) dar rareori este vazut o cretere in vreun fel mai insemnat al informaiei. DEDUCII DIN OBSERVATIA NR. 2: 3. Daca ar fi sa ne uitam inapoi in timp dealungul liniei oricarei populaii vii, ca de ex. oamenii, (in informaia din programele lor genetice) s-ar observa o tendina de cretere cu privim mai mult in urm,evolutiv. AXIOMA: 4. Nici o populaie nu poate fi infinit de veche, si nici nu poate conine o cantitate infinit de informaie. Deci : DEDUCIE DIN OBSERVAIILE NR. 3 si 4: 5. Trebuie sa fi existat un punct in timp in care primul program a aparut fara ajutorul unui program pre-existent adic primul de acest gen care nu a avut printi. ULTIMA OBSERVATIE : 6. Informaia si mesajele numai si doar isi au originea in minte sau intr-un mesaj pre-existent. NICIODAT, acestea nu au fost vazute sa apar din procese spontane, naturale sau din legi neghidate ale naturii. CONCLUZIE: Programele din primele reprezentante ale fiecarui tip de organism trebuie sa aib originea intr-o minte, i nu in legile naturii. Acest lucru este perfect menionat in Geneza, care ne inva c programele pentru fiecare fel de populaii originale, cu tot cu potenialul lor vast si divers , au provenit din mintea lui Dumnezeu la un anumit moment dat in timp, printr-un proces de creaie speciala, supranaturala. Aceste mesaje, scrise intr-un limbaj codat intrinsec, nu se puteau scrie de unele singure, aa cum ne arat si tiina observational real. Odat ce primele mesaje au fost scrise, acestea conineau in ele insele instructiuni pentru fabricarea mainriilor cu care sa se transmit acele mesaje in josul liniei. ADN-ul, aceasta extraordinara molecula mesaj, transport acel ceva special, non-material numit informaie, in jos catre multe generaii, incepnd de la originea ei din mintea lui Dumnezeu. Similar, ca in exemplul nostru de la inceput, Dansul Norilor putea citi mesajul care si-a avut originea in mintea lui Winettou, far ca acesta sa il fi vazut pe acesta la fat.

Mai exist insa un alt set de mesaje de la acelai Creator din Geneza, din Biblie. In Romani 1:18-20 ni se spune: ,, Mnia lui Dumnezeu se descoperi din cer impotriva oricarei necinstiri a lui Dumnezeu si impotriva oricarei nelegiuri a oamenilor, care nu aduser adevrul, in nelegiuirea lor. Fiindc ce se poate cunoate despre Dumnezeu, le este descoperit in ei, caci le-a fost artat de Dumnezeu. n adevar, insuirile nevazute ale Lui, puterea Lui vesnic si Dumnezeirea Lui, se vd lmurit, de la facerea lumii, cnd te uii cu bgare de seam la ele in lucrurile facute de El. Aa c nu se pot dezvinovai. ,, Aceste rnduri se potrivesc din ce in ce mai mult zilelor noastre, noi fiind privilegiati sa putem descifra o parte din limbajul biologic scris in ADNul nostru de catre Cuvntul Viu, Isus Cristos, n timpul acelor 6 zile de creaie. Insa cel mai minunat mesaj din Cuvant e cu siguranta cel din Ioan 3:16: ,, Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, c a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El, s nu piara, ci s aiba viata veinica. ,, Referinte si note 1. New Scientist, November 26, 1994, p. 17. 2. Jrme Lejeune, Anthropotes (Revista di studi sulfa persona e la famiglia), Istituto Giovanni Paolo 11, Rome, 1989, pp. 269-270. 3. Tineti seama ca fiecare celula contine cantitatea totala de informatie i.e. sunt mai multe copii ale aceleiasi matrite, cate una in fiecare celula. Distanta de doi metri este suficienta pentru a contine informatia specifica unui om. *De fapt, e ca si cum ar fi doua spirale de margele infasurate in paralel, informatia din una provenind de la mama iar cea din cealalta de la tata. Aceste doua spirale paralele sunt impartite in 23 de parti numite cromozomi. Legaturile dintre ele sunt ca niste literele ale alfabetului, iar ordinea specifica a acestora este ceea ce da informatia. Portiuni individuale(sau propozitii) de informatie sunt numite gene. Teoreric, fiecare celula contine inauntrul nucleului ei toata informatia necesara alcatuirii unui om. http://www.answersingenesis.org/creation/v17/i4/information.asp Categoria: Biologie . Cum este desfcut elicea dubl a ADN-ului :

Dubla elice a ADN-ului este desfacut de ctre o enzim denumita helicaz. Miscarea captului din stnga al structurii desfacute este masurat de un laser foarte bine focalizat. Sursa:physorg.com Cercettorii de la Universitatea Cornell au rezolvat o problem fundamental, ce are de-a face cu maniera n care enzima helicaz desface cele dou lanuri ale dublei elici a ADN-ului. Ei au artat ca aceast enzim aplic fore active asupra celor dou lanuri ale dublei elici a ADN-ului, desfacnd o efectiv ca pe un fermoar. Msurtorile experimentale au constat n focalizarea unui raze de laser asupra unui capt al unuia din cele dou lanuri, msurnd astfel micrile acestuia. Enzima helicaz face parte din acea fascinant colecie de proteine denumite i motoare moleculare. Ea are un rol esenial n procesul de replicare a ADN ului, mergnd naintea mainriei de proteine care copiaz ADN ul, i despicnd efectiv dubla elice a ADN-ului, format din cele doua lanuri ncolcite. Aceasta pentru c mainria de proteine nu poate copia dect cte un singur lan, odat desfcut din dubla elice. Principalul mister pn acum a fost modalitatea efectiv n care enzima helicaz desface aceast duble elice. O teorie susinea c ea avanseaz ntr-un mod pasiv, folosindu-se de fluctuaiile termice care ar avea loc. Astfel, aici dubla elice se desface de la sine, datorit acestor fluctuaii termice, apoi enzima helicaz avanseaz, securiznd urmtoarea poziie, n aa fel nct dubla elice s nu se inchid la loc. O a doua teorie susinea un model mai activ al enzimei helicaz. Aici enzima ar folosi activ energia obinut din alte procese moleculare pentru a fora efectiv dubla elice, i a o deschide precum am deschide un fermoar. Pentru a stabili care din cele dou modele corespunde adevrului, cercettorii de la Universitatea Cornell din S.U.A, au efectuat o serie de experimente n care au msurat forele i micrile ADN-ului induse de enzima helicaz. Astfel, ei au fixat un capt deja desfcut al lanului ADN de o bucat de sticl, iar de captul celuilalt lan s-a ataat o bilu mic din plastic, ce a fost adus n focarul unei raze laser (vezi imaginea de mai sus). Tehnica special folosit se numete optical tweezers n englez (traducerea mot mot ar fi penset optic) i const n captarea efectiv a celui de-al doilea capt n interiorul razei focalizate. n acest caz, forele induse de cmpul electric al luminii n zona focalizat au o asemenea intensitate i distribuie, nct captul acesta este prins efectiv n acea

zon, iar micarea lui n zona focalizat ne arat fora ce acioneaz asupra captului. n figura alturat putem vedea rezultatele msurtorii. Viteza msurat cu care enzima helicaz desface elicea de ADN, care este n jur de 250 de perechi de baze pe secund. Forele induse de enzima helicaz (teorie i experiment) sunt de aproximativ 15 pN. Sursa: Cell, Iunie, 2007 Enzima foreaz efectiv desfacerea ADN-ului, cu fore de ordinul a 15pN. Rezultatele experimentale corespund de asemenea cu un model activ al teoriei. Rezultatele nu au numai importan pur teoretic, ci ele pot contribui i la nelegerea defectelor care au loc n procesele de mbtrnire prematur sau n cancer, spune co-autorul Smita Patel al rezultatelor prezentate aici. Enzima helicaz este practic prezent n toate procesele metabolice ce utilizeaz ADN-ul sau ARN-ul, mai adaug el. Sursa original: Cell, Iunie, 2007, i physorg.com.