Universitatea Alexandru Ioan Cuza ,Iasi

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

REFERAT
Asemanari si deosebiri intre deciziile in administratia publica din sistemul administratiei descentralizate si sistemul administrativ federal

Coordonanor:

Elena Cigu
Student: Cozma Lavinia

IASI, decembrie 20 2

CUPRINS
1.Notiuni teoretice: decizia in procesul administrativ,sistemul administrative descentralizat si sistemul administrative federal 3 .Sistemul administrativ francez.. ! 3.Sistemul administrativ "erman 1# #. Sistemul descentralizat versus sistemul federalist .. $.%i&lio"rafie 1! $

1.Notiuni teoretice
Decizia in procesul administrative 'e o&icei,administrarea este discutata ca arta de (a asi!ura ca lucrurile sa fie facute.In acest conte)t, se pune accentul pe procesele si metodele de asi"urare a activitatii eficiente. Sunt determinate anumite principii pentru asi"urarea activitatii coordonate a unor "rupuri de oameni. Insa in intrea"a discutie nu se acorda atentie ale"erii care precede orice actiune*adica determinarii a ceea ce tre&uie facut,mai curand decat facerii propriu*zise.+cest referat se preocupa anume de aceasta pro&lema*procesul ale"erii care conduce la actiune. 'esi orice activitate practica presupune atat (decidere, cat si (efectuare,,deocamdata nu s*a recunoscut unanim ca o teorie a administrarii ar tre&ui sa se ocupe si de procesele de decizie,alaturi de cele de actiune1.-ste posi&il ca aceasta ne"li.are sa fie determinate de idea ca luarea de decizii se limiteaza la formularea unei politici commune.'impotriva ,procesul de decizie nu se inc/eie in momentul cand scopul "eneral al or"anizatiei a fost determinat.0isiunea de (a decide, se ferera la intrea"a or"anizatie administrative intr*o masura nu mai mica decat misiunea de a (face,.1 teorie "enerala a administrarii tre&uie sa include principiile de or"anizare care vor asi"ura o luare de decizii corecta,cat si principiile care vor asi"ura o activitate eficienta. +ctivitatea administrative este o activitate de "rup.Ne sunt &ine cunoscute situetiile simple,cand un om isi planifica si e)ecuta propriul lucru2dar,daca sarcina a.un"e la punctual cand,pentru a fi infaptuita,cere efort din partea mai multor oameni, e)ecutarea ei nu mai este posi&ila,asa incat apare necesitatea de a aplica un efort colectiv or"anizat .+r tre&ui sa stim ca procesele administrative sunt activitati de decizie: ele constau din se"re"area anumitor elemente din deciziile mem&rilor or"anizatiei si din instituirea unor proceduri or"anizitionale constante pentru a selecta si determina aceste elemente ,si a le comunica mem&rilor respective. +sadar, or"anizatia ia de la individ o parte din autonomia lui decizionala si o su&stituie printr*un proces or"anizational de luare a deciziilor. 'eciziile pe care or"anizatia le ia pentru un individ de re"ula specifica functia acestuia,adica scopul "eneral si natura o&li"atii2or lui 2atri&uie autoritate,adica determina cine in or"anizatie urmeaza sa ai&a puterea de de a lua decizii ulterioare pentru individual respective2determina pentru ale"erea sa alte limite de care este nevoie pentru a coordona activitatile mai multor indivizi din or"anizatie. 'ar sa nu uitam un lucru ca totul porneste de la decizia administrativa ,ea reprezentand elemental central al activitatii desfasurate de structurile administratieie pu&lice prntru realizarea sarcinilor de conducere si or"anizare.Si dupa cum &ine putem o&serva in le"atura cu cele spuse anterior la &aza procesului sta decizia,asadar ea este o
1

manifestare de vointa a persoanei administrative,premer"atoare actiunii,prin care aceasta opteaza pentru o solutie,in vederea realizarii unei finalitati. Profesorul 0.3.1roveanu identifica urmatoarele conditii pe care tre&uie sa le indeplineasca "eneza unei decizii: 1 ale"ere intre mai multe variante de actiuni posi&ile. +dministratia are o relativa autonomie pentru a*si realiza efficient misiunile, astfel ca,in cadrul sta&ilit de normele le"ale,efectueaza o ale"ere intre mai multe solutii de actiune2 +le"erea tre&uie sa fie constienta,precedata de o deli&erare2 Un simplu "est instinctive nu constituie o decizie: +le"erea urmeaza a fi orientate spre unul sau mai multe scopuri,determinate rational2 +le"erea tre&uie sa duca la actiune.'ecizia administrative determina actiunea propriu*zisa,care este indispensa&ila pentru a concretiza vointa administratiei2 'in punct de vedere al o&iectului lor,se pot distin"e doau cate"orii de decizii: 'ecizii referitoare la activitatea interna a administratiei.+cestea pivesc,in special or"anizarea internaa administratiei pu&lice2 'ecizii privind activitatea e)terioara a administratiei2 'eciziile administrative pot fi clasificate si dupa alte criterii: 'upa "radul de !eneralitate:decizii cu caracter "eneral si decizii cu caracter individual2 'upa "radul li&ertatii de a"reciere de care dispune autorul lor in cadrul creat de prevederile le"ale2 'upa cunoasterea "osibilitatii efectelor: * decizii in conditii de certitudine, * deciziii in conditii de risc, * decizii in conditii de incertitudine 'upa ce administratia a luat initiativa eli&erarii unui proiect de decizie,incepe faza preliminara apre"atirii acestuia.Stiinta administratiei recunoaste ca principale faze ale acestui process urmatoarele:documentarea ,informarea si anliza materialului documentar,ela&orarea variantelor proiectului de decizie.'upa ela&orarea variantelor de proiect de decizie,acestea sunt supuse procesului de evaluare pe &aza criteriilor si o&iectivelor avute in vedere in momentul luarii initiativei de ela&orare.etapa finala a procesului ecizional este adoptarea deciziei.+doptarea deciziei constituie un drept dar si o o&li"atie a conducerii structurilor administrative iar aceasta adoptare nu tre&uie sa se limiteze la ale"eea variantei optime,ci sa prevada masurile sa o duca la infaptuire,4ara infaptuirea acestei finalitati intrea"a activitate de pre"atire si luare a deciziei este lipsita de valoare.

0.3 1roveanu *3ratat de stiinta administratiei,-d. Cerna,1!!5,p. 35! si urm.

Descentralizarea administrative Si acum in urmatoarele randuri am sa vor&esc despre descentralizarea administrativa, pentru a sti despre ce este vor&a in momentul in care voi prezenta 4ranta care are un sistem adminitrativ descentralizat. +sadar acest principiu al descentralizarii presupune o parte importanta din puterea decizionala in materia administrative sa fie transferata de la administratia de stat catre persoane morale6.uridice7distincte fata de stat,care se &ucura fata de aceasta de autonomie avand o putere de decizie asupra unei colectivitati determinate territorial,puterea neaflata in raporturi ierar/ice cu puterea centrala. 'escentralizarea este fondata pe principiul libertatii,8i&ertate pentru colectivitatile constituie in unitatile administrative*teritoriale de a solutiona,prin autoritatile alese si prin mi.loacele lor proprii,activitati considerate locale. +cest concept reprezinta transmiterea sau transferul unei parti 9nsemnate din atri&utiile, competentele :i responsa&ilit;tile "uvernului si celorlalte or"ane ale administratiei pu&lice central catre autorit;tile administratiei pu&lice locale. C<teva dintre caracteristicile de &aza includ : * Statul 9nceteaza a mai fi sin"ura colectivitate teritoriala recunoscut; :i unica persoana .uridica de drept pu&lic2 * Colectivit;tile teritoriale locale au personalitate .uridica si interese pu&lice proprii, distinct de cele ale statului2 * Colectivit;tile locale dispun de autoritati administrative proprii pentru satisfacerea intereselor pu&lice locale precum :i de mi.loace materiale, financiare :i umane necesare2 * +utoritatile reprezentative de la nivelul colectivit;tilor locale sunt alese prin vot universal2 asa dar puterea :i le"itimitatea acestora nu vine de la centru ci de la corpul electoral care le*a ales2 * Controlul ierar/ic e)ercitat de puterea centrala dispare2 e)ist; doar o tutela administrativa care presupune e)istenta unui control de le"alitate de catre instantele .udecatoresti23 Puterea suverana in stat distri&uie functia de asministrare a tre&uilor pu&lice atat colectiviatatile nationale cat si colectivitatile locale.+ceasta face sa vor&im de e)istenta mai multor puteri ce administreaza tre&uri pu&lice ,complementar coordinate de puterea statala.+ceasta distri&uire ,are loc in temeiul normelor constitutionale sin u a celor administrative,colectivitatilor locale recunoscandu*li*se puterea de a administra si nu o simpla competenta constituita prin act al =uvernului. Se constituie astfel mai multi administratori autonomi,fara raporturi de su&ordonare intre ei, unul dintre acestia avand coordonarea administratiei pentru a asi"ura unitatea sistemului. +stfel puterea ori"inara de a administra ,apartinand colectivitatii
3

nationale,este dele"ate si colectivitatilor locale pentru pro&lemele administrative specifice. In felul acesta ,puterea nationala si puterile locale coadministreaza,su& coordonarea primeia. 'escentralizarea are importante avanta.e. 'intre acestea men>ion;m : * Solu>ionarea mai rapid;, 9n func>ie de specificul :i resursele locale, a pro&lemelor din fiecare unitate administrativ*teritorial;2 * Resursele materiale, umane :i financiare pot fi utilizate cu mai mare eficien>; :i "/idate spre a r;spunde unor nevoi prioritare, pe care autorit;>ile locale le cunosc mai &ine dec<t autorit;>ile centrale2 * Serviciile pu&lice locale sunt or"anizate, coordonate :i conduse de autorit;>ile locale 9n concordan>; cu nevoile locale2 * 1perativitatea deciziei care nu mai necesit; apro&;ri de la centru2 * +le:ii r;spund 9n mod direct 9n fa>a corpului electoral2 * Permite promovarea mana"ementului participativ 9n "estionarea intereselor fiec;rei colectivit;>i locale2 * -)ist; :i dezavanta.e 9ns; acestea sunt minore 9n compara>ie cu avanta.ele : * 'escentralizarea poate diminua for>a puterii centrale :i poate s; st<n.eneasc; ac>iunea ei2 * Interesele locale au uneori un caracter mult mai 9n"ust dec<t interesele "enerale ale >;rii.# 'escentralizarea reprezinta acel sistem potrivit caruia administrarea intereseor locale,comunale ,orasenesti sau .udetene se realizeaza de catre autoritati li&er alese de cetatenii colectivitatii respective.+utoritatile locale au la dispozitie,conform prevederilor constitutionale,mi.loace financiare proprii si &eneficiaza de putere autonoma de decizie,acest sistem raspunzand ideii de li&ertate. Pe de alta parte, 9nsa, procesul descentralizarii administratiei pu&lice are anumite limite si provoaca nea.unsuri, distorsiuni care, desi"ur, se cuvin a fi anticipate si evitate. Prin proportii, frecventa si impact pot fi remarcate, 9n acest sens, urmatoarele aspect deficitare : a&uzurile 9n materie de descentralizare orientate spre o escaladare o particularitatilor, care pot mer"e pana la a pune 9n pericol unitatea nationala2 solutiile neadecvate la pro&lemele locale, care pot de"enera 9n decizii inspirate de politica unor "rupuri de presiune, ale caror interese contravin celor nationale2 deficiente 9n derularea procesului decizional, datorate si functionarilor pu&lici locali care, de re"ula, nu au competenta si e)perienta celor din administratia pu&lica centrala2 dispersia mai mare a resurselor pu&lice 9ntre colectivitatile locale sau "rupurile sociale, care poate antrena un proces de dizolvare a solidaritatii traditionale, creand premisele unei competitii politice si ale unor conflicte interne, inclusiv interetnice si, uneori, o eficienta mai redusa. 5

Popa, -., Autonomia local# $n %om&nia, %ucureti: -ditura +ll %ec?, 1!!!.

+tuurile, ca si deficientele descentralizarii administratiei pu&lice se manifesta diferentiat, 9n functie de formele de practicare ale sale. Su& acest aspect, se distin"e varianta cunoscuta su& numele de descentralizare teritoriala, fata de cea numita descentralizare te/nica. 'escentralizarea teritoriala presupune e)istenta unor interese comune ale locuitorilor dintr*o entitate administrativa, (fractiune "eo"rafica,, ce reprezinta o portiune din teritoriul unui stat. Interesele comune ale mem&rilor colectivitatii administrativ*teritoriale conduc la afaceri locale, 9n cele mai diverse domenii de activitate, distincte de (afacerile, 6pro&lemele7 nationale. @n acelasi timp, se constata ca din punct de vedere sociolo"ic, solidaritatea cetatenilor 9n .urul acestor interese depinde de dimensiunile cadrului teritorial, ea fiind foarte puternica 9ntr*o mica localitate rurala si adesea superficiala 9ntr*o mare a"lomerare ur&ana. @n alti termeni, descentralizarea teritoriala presupune e)istenta unor autoritati locale alese, care au si competenta 9n "estionarea resurselor pu&lice de care dispune entitatea respectiva. Spre deose&ire, descentralizarea te/nica se &azeaza pe e)istenta unor personae morale de drept pu&lic, care presteaza anumite servicii pu&lice, detasate din masa serviciilor prestate de autoritatile statale centrale. +ceste persoane morale sunt denumite traditional, sta&ilimente pu&lice locale. 'octrina actuala retine ideea ca descentralizarea teritoriala este o repartizare de afaceri administrative "enerata de diversitatea sociala si politica a tarilor asupra ansam&lului teritoriului2 9n timp ce, descentralizarea te/nica corespunde e)i"entelor unei repartizari armonioase a functiilor intre diferitele ramuri ale administratiei pu&lice. Prima raspunde, astfel, unor aspiratii mai mult politice, pe c<nd a doua A unor preocupari de eficacitate. +ceasta face ca ideea de auto"estiune sB fie mai putin pronuntata 9n cazul descentralizarii te/nice, dec<t 9n cel al descentralizarii teritoriale.$ 1 prim; distinctie care tre&uie avuta 9n vedere se refera la or"anizarea puterii politice versus or"anizarea puterii administrative. Su& aspectul or"aniz;rii politice a puterii, doctrina de drept pu&lic opereaza cu trei mari concepte 5 Statul unitar: * Constituie o sin"ura formatiune statala2 * +re un re"im constitutional unic2 * @si constituie un sin"ur rand de or"ane de varf 6le"iuitoare, administrative, .udec;toresti72 Statul federal: * Constituit din doua sau mai multe state mem&re * federate * care, 9n limitele :i conditiile precizate prin constitutia federatiei, transferandu*si o parte dintre atri&utele lor suverane 9n favoarea statului compus, dau astfel nastere unui nou stat, distinct de statele care il alcatuiesc.
$ 5

0. 1nofrei A Suport de curs A'ecizii in administratia pu&lica

'eleanu, I., Institu'ii (i "roceduri constitu'ionale , vol.I, +rad: Servo*Sat, 1!!C.

Asociaii de state (confederaia) i ierarhii de state: * Sunt forme a"re"ative asemanatoare federatiilor2 * Se deose&esc totusi de acestea prin faptul c; nu dau nastere unui stat nou2 'in punct de vedere administrativ, se poate vor&i de mai multe re"imuri .uridice, determinate de relatiile e)istente 9ntre centru 6puterea centrala7 :i teritoriu 6puterile locale7. +cestea sunt: * Centralizarea administrativa) * +econcentrarea administrativa) * +escentralizarea administrativa ,autonomie locala-. +ceste concepte se folosesc pentru a descrie relatiile care se sta&ilesc 9ntre centrul :i periferia sistemului administrativ 9n cadrul statului unitar sau al statelor federate care compun statul federal. @n niciun caz ele nu descriu relatiile care e)ist; 9ntre statele federate :i statul federal 69n acest caz este vor&a despre or"anizarea puterii politice :i nu a celei administrative7 D +ceste notiuni teoretice constituie punctual de plecare in referatul meu ,pentru o mai &una intele"ere a acestuia.

Nicola, I., /ana!ementul serviciilor "ublice local e, %ucureti: -ditura +ll %ec?, EE3.

2.Sistemul administrativ francez

Conform Constitutiei promul"ate la E#.1E.1!$C, amendata ultima data in 1!!!, 4ranta este o repu&lica prezidentiala. Puterea le"islativa este e)ercitata de un parlament &icameral, format din Senat si +dunarea Nationala care cuprinde $DD mem&ri6$$$ din 4ranta si din teritoriile de peste mari2 deputatii sunt alesi prin vot direct, pentru un mandat de $ ani. Senatul cuprinde 3 1 mem&ri, dintre care !5 reprezinta 4ranta metropolitana, 13 mem&ri reprezinta teritoriile de peste mari si 1 mem&ri reprezinta francezii din strainatate2 senatorii sunt alesi pentru un mandat de ! ani, de catre un cole"iu electoral alcatuit din dele"ati ai +dunarii Nationale si reprezentanti ai Consiliilor departamentale si municipale. -)ecutivul este &icefal: presedintele Repu&licii si primul ministru. Potrivit sistemului francez Presedintele Repu&licii are res"onsabilitati formale ca Sef de Stat in cadrul sistemului parlamentar si, de asemenea, este cel care conduce executivul. -l desemneaza Primul 0inistru si alti mem&ri ai =uvernului, conduce Consiliul 0inistrilor si poate sa dizolve +dunarea Nationala potrivit articolului 1 din Constitutie. +re drept de promul"are a le"ilor votate de Parlament si poate, daca este necesar, sa solicite o revizuire a le"ilor, lucru care se intampla foarte rar. Presedintele Repu&licii este comandantul fortelor armate. In situatiile de e)ceptie el poate sa invoce art.15 din Constitutie care arata ca pot fi luate masuri e)ceptionale pentru a asi"ura securitatea nationala si continuitatea activitatii =uvernului. 'e asemenea, presedintele .oaca un rol important in relatiile e)terne, intrucat acesta reprezinta 4ranta. -l este asistat in desfasurarea activitatii de catre un Secretariat 0eneral al 1resedintiei, responsa&il pentru informare si coordonare, si de un &irou personal din care fac parte consultantii politici, care informeaza Presedintele, il asista in fundamentarea deciziilor si il asi"ura ca ordinele sale sunt respectate intocmai. 'aca se intampla ca postul de Presedinte al Senatului sa fie vacant, Presedintele Repu&licii il poate ocupa, in re"im interimar pana la ale"erile care tre&uie or"anizate in #$ de zile. +utoritatea e)ecutiva este divizata intre Presedintele Repu&licii si Primul 0inistru. Nominalizarile pentru posturile din activitatile civile si militare, de la cel mai inalt nivel al statului, sunt de competenta Presedintelui Repu&licii. Nominalizarea pentru posturile de consilieri de stat, prefect si director al administratiei sunt facute de catre Consiliul de 0inistriC. Pentru a analiza diviziunea intre activitatiile de decizie si cele de e)ecutie tre&uie luate un considerare urmatoarele aspecte: 'iviziunea or"nizatorica intre ministere si a"entiile e)ecutive 8inia de responsa&ilitate intre a"entiile e)ecutive si adunarea le"islative Relatiile dintre a"entiile e)ecutive si or"anele de adoptarea a deciziilor din administratia central si din administratia comunitara. 'aca se au in vedere aceste trei dimensiuni, apar patru modele: 0odelul ierar/ic independent, 0odelul indepedenta contractual si
C

=a&riela Stanciulescu, +rmenia +ndroniceanu, Sisteme com"arate de administratie "ublica euro"eana, -d.-conomica, %ucuresti, EE1, pp. 35* 3C

 0odelul de du&la dependent. 8a fel ca si alte modele , acestea nu sunt decat o simplificare a realitatii care ne permite sa o intele"em cu a.utorul c/eilor analitice.! Prin descentralizare se realizeaza transferul unei parti a competentei statului in favoarea autoritatilor locale alese, din ratiuni de eficienta si eficacitate, precum si pentru a lar"i democratia prin apropierea deciziei de cetateni. Centralizarea corespunde imperativelor de unitate, in timp ce descentralizarea administrativa corespunde celor de diversitate. 1r"anizarea administrativa nu s*a realizat niciodata intr*o maniera cate"orica, pe o sin"ura dimensiune. +tat centralizarea e)cesiva, cat si autonomia a&soluta sunt de condamnat, eforturile indreptandu*se spre a doza corect, spre a realiza un ec/ili&ru intre cele doua e)treme. Intr*o tara cu tendinte istorice de centralizare administrativa, conceptul de In 4ranta s*a apreciat ca reflectarea practica a notiunii de descentralizare este foarte am&i"ua. Spre deose&ire de voca&ularul en"lez care utilizeaza termenul de Fself* "overnment, altfel spus Fauto"uvernare, locala, sau in "ermana Fsel&sverGaltun",, termenul francez de descentralizare vizeaza direct contrariul sau A centralizarea, caz similar cu Fdedu&larea,. +stfel, afirmarea descentralizarii se realizeaza printr*un apel la centralizare. +ceasta terminolo"ie indica un element asupra cadrului care ii este rezervat. Politica a centrului, descentralizarea este construita in functie de sistemul opus care a stat la &aza aparitiei sale. Nu este o notiune autonoma si ramane conditionata de o dialectica ce o apropie de statul central din punct de vedere mai mult politic decat .uridic. 'upa secole de centralism, 1!C a reprezentat anul reformelor administrative care incercau sa construiasca un sistem descentralizat, dar mai ales dadeau curs unor evolutii de.a conturate. 1r"anizarea administrativa franceza din zilele noastre este comple)a si ramificata . se distin" structure central si or" teritoriala fara a ne"li.a tutela e)ercitata asupra colectivitatilor descentralizate. Structurile central e)ercita o influenta decisive asupra functionarii administratiei franceze. +cestea asi"ura le"atura cu "uvernul ceea ce nu reprezinta doar transmiterea si e)ecutarea unor ordine, si pre"atirea unor decizii . aceste structure cuprind serviciile pres., primul ministru, administratia central , consiliul de stat sau curtea de conturi. +dministratia re"ional si locala franceza se caracterizeaza printr*o serie de elemente care se e)pun in continuare: 1. -)ista trei niveluri de colectivitati teritoriale : Comune 'epartamente re"iuni . Colectivitatile teritoriale sunt administrate de consilii ai caror mem&ri sunt alesi prin vot universal. 3. 1r"anul e)ecutiv al colectivitatilor teritoriale este ales din sanul consiliului si isi asuma conducerea serviciilor administrative ale colectivitatilor teritoriale.1E
! 1E

'an C/irlesan* +dministratie pu&lica . Sisteme -d Universitatea +.I Cuza , Iasi EED 'an C/irlesan* +dministratie pu&lica . Sisteme -d Universitatea +.I Cuza , Iasi EED

1E

Potrivit or"anizarii administrativ*teritoriale actuale, in 4ranta 6avand in vedere numai parte acontinentala a 4rantei7 e)ista 1 de re"iuni, la acestea se adau"a Corsica, precum si # re"iunui monodepartamentale si # teritorii de peste mari, !5 departamente si 355 1 comune. Comuna franceza +ceasta forma de or"anizare teritoriala este considerata colectivitatea locala de &aza. Comunele sunt de mai multe cate"orii: comune rurale, care se impart in comune cu o populatie su& 3.$EE de locuitori si comune cu o populatie de peste 3.$EE locuitori, si comune ur&ane. -le au, in principiu, acelasi statut, cu anumite diferentieri pe cate"orii, cu e)ceptia oraselor: Paris, 8Hon si 0arsilia. Comuna e)ercita doua cate"orii de atri&utii: 1. atri&utii proprii . atri&utii dele"ate. 'intre principalele atri&utii proprii mentionam: adoptarea &u"etului comunei, or"anizarea serviciilor administrative ale comunei, "estiunea patrimoniului comunal, transportul scolar din cadrul perimetrelor ur&ane, acordarea unor a.utoare de ur"enta, ela&orarea planurilor intercomunale de dezvoltare, ela&orarea planurilor de ur&anism locale si eli&erarea autorizatiilor de construire. +tri&utiile dele"ate sunt sta&ilite prin diverse acte normative speciale, si dintre acestea precizam: activitatea de stare civila, pu&licarea le"ilor si a diverselor acte de aplicare emise de or"anele statului, e)ecutarea unor masuri de asi"urare a ordinii pu&lice si pre"atirea ale"erilor. Consiliul municipal este autoritatea deli&erativa, cu competenta "enerala, care lucreaza in sedinte pu&lice. Consilierii municipali sunt alesi prin sufra"iu universal direct, pentru un mandat de 5 ani. Consiliul poate or"aniza diverse comisii, compuse din consilieri, care au ca misiune analiza unor pro&leme si initierea de proiecte de /otarare. -le nu au atri&utii decizionale. Utilizarea acestui tip de comisii a devenit o practica in comunele ur&ane. -)ecutivul comunal este Primarul, ales de Consiliul municipal dintre mem&rii sai. C/iar daca este ales in mod indirect, Primarul este un persona. puternic. -l conduce sedintele Consiliului municipal si aduce la indeplinire /otararile acestuia, ceea ce ii confera pozitia de sef al serviciilor administratiei municipale. -l are si atri&utii proprii, fie in calitate de autoritate e)ecutiva a comunei, cum este cazul eli&erarii autorizatiilor de construire si mentinerii ordinii pu&lice, fie in calitate de reprezentant al statului in comuna, cum este cazul e)ecutarii le"ilor si a /otararilor de =uvern. 3ot ca reprezentant al statului, Primarul are calitatea de ofiter de politie .udiciara si ofiter de stare civila. Primarul este a.utat de un numar de viceprimari desemnati de Consiliul municipal dintre mem&rii sai, carora le poate dele"a semnatura pentru anumite acte sau le poate dele"a unele atri&utii11. %e!iunile franceze administrative europene, manual pentru specializarea universitar;F+dministraie pu&lic;,, , Editur Tribuna, Sibiu, 2003,
11

Liviu COMAN-KUND, Sisteme

11

Re"iunea este considerata activitatea teritoriala locala situata la un nivel intermediar6 al doilea7. In 4ranta e)ista 5 de re"iuni, in zona metropolitana si # Fpeste mari,. 3oate re"iunile au statut de colectivitati teritoriale din 1!C , Corsica din 1!C3, iar Fteritoriile de peste mari,, din 1!C5. 'intre principalele atri&utii ale re"iunii mentionam: adoptarea &u"etului re"iunii, or"anizarea serviciilor administrative re"ionale, dezvoltarea economica, ela&orarea planului de dezvoltare re"ional, or"anizarea si finantarea transporturilor 6inclusiv cai ferate7, amena.area teritoriului re"iunii, invatamantul profesional si calificarea prin ucenicie.

1r"anul deli&erativ al re"iunii este Consiliul re"ional, compus din consilieri alesi prin sufra"iu universal direct, pe departamente, pentru un mandat de $ ani. care lucreaza in sedinte pu&lice. Consilierii re"ionali ale", dintre ei, Presedintele Consiliului care este autoritatea e)ecutiva. Consiliul re"ional are o Comisie permanenta, formata din Presedintele Consiliului, un anumit numar de vicepresedinti si alti mem&ri, sta&iliti de Consiliu. +ceasta Comisie e)ercita atri&utii dele"ate de Consiliu. Presedintele poate dele"a semnatura pentru unele acte sau poate dele"a anumite atri&utii vicepresedintilor 8a nivelul re"iunii s*a pastrat de la ori"ini, de cand aceasta era o institutie pu&lica avand ca misiune dezvoltarea economica, o structura specifica si anume Comitetul economic si social. +cesta este alcatuit din mem&ri desemnati de or"anismele cu caracter economic, social, profesional, educativ, stiintific, cultural si sportiv din re"iune. -l este consultat, in preala&il, asupra pro&lemelor care se supun deli&erarii consiliului re"ional. Statul este reprezentat de prefectul de re"iune, care isi e)ercita autoritatea asupra serviciilor desconcentrate ale ministerelor de la nivel re"ional. Prefectul re"iunii este prefectul departamentului in care isi are sediul re"iunea si are autoritate ierar/ica asupra prefectilor celorlalte departamente ale re"iunii1 +e"artamentele in Franta +stazi e)ista !5 de departamente metropolitane, la care se adau"a patru departamente Fde peste mari,. 'imensiunea acestora este relativ omo"ena. 3eritoriul %elfort, cel mai mic dintre ele, corespunde unei supravietuiri istorice. -l a fost recunoscut tarziu ca departament, pana in 1! avand un administrator, si nu un prefect. Nivelul populatiei din departamente este foarte /etero"en pentru ca variaza de la DE.EEE de locuitori pentru 8ozIre pana la ,$ milioane pentru Nord.

administrative europene, manual pentru specializarea universitar;F+dministraie pu&lic;,, , Editur Tribuna, Sibiu, 2003,
1

Liviu COMAN-KUND, Sisteme

Colectivitatea teritoriala locala situata la primul nivel intermediar este departamentul. 'epartamentele franceze au acelasi statut, cu e)ceptia Parisului, care este oras* departament. 'intre principalele atri&utii ale departamentului mentionam: * * * * * * adoptarea &u"etului departamentului, or"anizarea serviciilor administrative departamentale, acordarea unor a.utoare sociale si asi"urarea unor servicii sociale, asi"urarea unor servicii medicale, asi"urarea transportului scolar din afara perimetrelor ur&ane, realizarea pro"ramelor de ec/ipare a localitatilor rurale, ela&orarea planurilor de ur&anism departamentale, protectia mediului.

* +utoritatea deli&erativa a departamentului este Consiliul "eneral. +cesta este ales prin vot direct, in cadrul unor circumscriptii electorale denumite cantoane 6cantoanele nu au semnificatie administrativa, fiind simple circumscriptii electorale7. Consilierii "enerali sunt alesi pentru un mandat de 5 ani, .umatate din numarul lor reinnoindu*se la fiecare 3 ani. Consiliul "eneral lucreaza in sedinte pu&lice. -)ecutivul colectivitatii departamentale este Presedintele Consiliului "eneral, ales dintre mem&rii consiliului la fiecare reinnoire a acestuia. 0ai e)ista un or"an cole"ial, denumit JComisia permanentaJ, format din Presedintele Consiliului "eneral, un anumit numar de vicepresedinti si alti mem&ri, desemnati de Consiliul "eneral. Comisia permanenta e)ercita atri&utiile dele"ate de Consiliul "eneral. Presedintele poate dele"a semnatura pentru unele acte sau poate dele"a anumite atri&utii vicepresedintilor. 8a nivel departamental, statul este reprezentat de prefect, care isi e)ercita autoritatea asupra serviciilor desconcentrate ale ministerelor, or"anizate la nivelul departamentului respectiv13.

3.Sistemul administrativ german

administrative europene, manual pentru specializarea universitar;F+dministraie pu&lic;,, , Editur Tribuna, Sibiu, 2003,
13

Liviu COMAN-KUND, Sisteme

13

=ermania este o repu&lica federala, caracterizata de o structura administrativa policentrica, un sistem de cooperare la nivel federal si o puternica pozitie a Cancelarului federal. Constitutia adoptata la 3 mai 1!#!, prevede in articolul E617 ca =ermania este un stat federal si defineste competentele respective ale 4ederatiei statelor mem&re, numite Flanduri,, acordand acestora o lar"a autonomie locala. =ermania, fosta Repu&lica 4ederala =ermana, a fost mult timp statul federal verita&il al Uniunii -uropene. Impartirea fostei Repu&lici 4ederale =ermane in 11 landuri dateaza din 3 mai 1!#!, data la care s*a promul"at 8e"ea 4undamentala 6F=RUN'=-S3-3K,7. In fosta Repu&lica 'emocrata =ermana, cele $ landuri au fost a&olite in 1!$ . 'upa unificarea din 3 octom&rie 1!!E, ele au fost resta&ilite si inte"rate in Repu&lica 4ederala =ermana si, implicit, in Comunitatea -uropeana. +stfel, "eneza federalismului "erman se datoreaza landurilor, vazute ca formatiuni statale, pree)istente Statului 4ederal. 'aca in perioada 1!3$*1!#$, =ermania a fost un stat unitar, in anul 1!#! s*a revenit la or"anizarea federativa a statului in landuri2 astfel, federalismul a fost privit ca un element de li&ertate. Unitatea formata din cancelar si ministrii federali se conduce dupa principii. +ceste principii sunt similare celor proclamate in constitutia de la Leimar din 1!1!. 1.Principiul adoprarii de directive "enerale 6 ric/tlinien* Prinzip7. Cancelarul traseaza directivele "enerale ale politicii si este responsa&il pentru infaptuirea lor in fata %undesta"*ului

. Principiul atri&utiilor ministeriale 6 Ressort*Prinzip7 in cadrul directivelor sta&ilite de cancelar fiecare ministru are autonomie si este responsa&il de activitatile ministerului sau fata de cancelar, nu in fata %undesta"*ului.

3. Principil adopratii cole"iale a deciziilor 6 Molle"ial* Prinzip 7. In pro&lemele importante "uvernul federal adopta su& forma cole"iala deciziile in acele cazuri in care e)ista diver"ente de opinii intre ministri.

Se poate aprecia, asadar com&inarea deciziei si a responsa&ilitatii personale a cancelarului 6 ric/tlinien* Prinzip7cu adoptarea cole"ialaa deciziilor mai importante 6 Molle"ial* Prinzip 7. Cu alte cuvinete, daca propunerea cancelarului ramane in minoritate, el tre&uie sa*si reconsidere pozitia si sa adopte in final decizia ma.oritatii. In orice caz punerea in practica a acestor trei principii depinde considera&il de coalitia politica reprezentativa in "uvern, de con.uctura de interese, le"aturi personale si profesionale din .urul ministrilor. In functie de acestea, va avea casti" de cauza puterea cancelarului sau puterea ministrilor, care poate sa forteze o decizie colectiva.1#

1#

'an C/irlesan* +dministratie pu&lica . Sisteme -d Universitatea +.I Cuza , Iasi EED

1#

Conform articolului E617 din 8e"ea 4undamentala Repu&lica 4ederala =ermania este un Stat federal, democrat si social. 4ederatia si 8andul poseda calitatea de Stat, termenul Federatie desemneaza Statul !lobal, Repu&lica 4ederala, al carui camp de competenta se intinde asupra ansam&lului teritoriului federal, in timp ce puterea de stat a 8and*ului nu se poate e)ercita decat in interiorul "ranitelor 8andu*lui.1$ In noile conditii, in =ermania e)ista 15 astfel de Fstate federate,: %aden*Lurttem&er", %avaria, %erlinul de Nest, %remen, Oam&ur", Oesse, Sa)onia inferioara, Lestfalia de Nord, R/ineland*Palatmate, Saarland, Sc/lesGi"*Oolstein, %randen&ur", 0ec?len&ur"* Norpommern, Sac/sen*+n/alt, Sa)onia si 3/urin"en. 8andurile difera semnificativ ca marime si structura politica. Fiecare land are Constitutie, 1arlament si 0uvern "ro"riu. Ca urmare a autonomiei pe care o poseda parlamentele re"ionale, or"anizarea administrative a puterii e)ecutive variaza de la un land la altul. +ceasta or"anizare a landurilor este relative comple)a, avand 3 niveluri administrative:

1. 1r"anismele superioare "enerale . 1r"anismele intermediare special 3. 1r"anelle inferioare "enerale si special su&ordinate15 In conformitate cu prevederile articolului C din 8e"ea 4undamentala, ordinea constitutionala in landuri tre&uie sa fie in concordanta cu principiile statului de drept repu&lican, democratic si social, in spiritual le"ii fundamentale. -)ercitarea puterilor pu&lice si indeplinirea indatoririlor statale cad in sarcina landurilor, in masura in care 8e"ea 4undamentala nu prevede sau admite o alta re"lementare 6art. 3E7. In fruntea fiecarui land se afla un ministruApresedinte, ales de catre Parlamentul landului. 8a randul sau, ministrul*presedinte numeste ministrii landului si isi face cunoscut pro"ramul politic pe care doreste sa il realizeze. 0inistrii raspund in fata Parlamentului de 8and si, cu acordul acestuia pot fi revocati de catre ministrul* presedinte. 8andul este divizat intr*un anumit numar de circumscriptii 6re"iuni7, care nu au personalitate .uridica2 cetatenii landurilor sunt suverani in privinta modului de or"anizare in propriul resort teritorial. 'in acest motiv nu e)ista un re"im uniform de or"anizare al landurilor, fiecare avand propria structura functionala. 1D =ermania este un e)emplu reprezentativ de democratie. 3oate puterile suverane revin cetatenilor care in mod indirect exercita "uterea lor in stat prin procesul electoral 6articolul E din 8e"ea 4undamentala7. Cei alesi sunt mem&rii 2undesta!ului. 4orme democratice, ca petitiile populare sau referendumul pot fi intalnite in cateva Constitutii ale catorva landuri. Constitutiile landurilor tre&uie sa respecte principiile unui stat
1$ 15

Constantin 4urtun;, 3e!i de lar! interes din %e"ublica Federal# 0ermania, -d. 'e Sud, Craiova, EE1, 'an C/irlesan* +dministratie pu&lica . Sisteme -d Universitatea +.I Cuza , Iasi EED 1D =/eor"/e 4ilip, 0i/aela 1nofrei, Sisteme administrative com"arate, -d. Sedcom 8i&ris, Iasi, EE1, p. D1

1$

democratic si social, care se fundamenteaza pe le"ile de &aza. In afara de aceasta fiecare land este li&er sa fundamenteze propria sa Constitutie, dar sa tina seama de Constitutia 4ederala. Constitutia actuala a =ermaniei este 8e"ea fundamentala din 3 mai 1!#! , iar conform articolului 3E Fe)ercitarea puterilor pu&lice si indeplinirea indatoririrlor statale cad in sarcina landurilor, in masura in care aceasta 8e"e 4undamentala nu prevede sau admite o alta re"lementare,. Preeminenta federatiei este asi"urata de articolul 31 conform caruia : Fdre"tul federal "rimeaza asu"ra dre"tului landurilor,, care se aplica in cazurile competentei concurente, adica atunci cand 8e"ea 4undamentala confera o competenta comuna atat federatiei cat si landurilor. Referitor la mecanismul de functionare a federalismului "erman, 8e"ea fundamentala stipuleaza in articolul C, ca in Constitutiile celor 15 landuri sa fie respectate principiile statului de drept repu&lican, democratic si social, precum si li&era administrare a comunelor. Conform articolului D3 din 8e"ea 4undamentala Federatia detine in e)clusivitate atri&utiuni le"ate de urmatoarele domenii: afaceri e)terne, aparare nationala, protectie civila, comert e)terior, directia vamilor, posta si telecomunicatii, cai ferate, trafic aerian, politica monetara. +tat 4ederatia, cat si landurile se pot ocupa de pro&leme comune potrivit articolului D# din 8e"ea 4undamentala in urmatoarele domenii: le"islatia muncii si le"islatia economica, asi"urari si asistenta sociala, despa"u&iri de raz&oi, cercetare stiintifica, transporturi, nationalizari. In aceste domenii, landul poate actiona in masura in care 4ederatia nu intervine. +numite pro&leme sunt numai de competenta landurilor cum este cazul educatiei si a radiodifuziunii. Responsa&ilitatile de natura administrativa apartin, in principal, statelor mem&re si nu federatiei. 8andurile au competente in e)ecutarea le"ilor proprii cat si a le"ilor federatiei. 'in acest motiv landurile se supun controlului de le!alitate e)ercitat de catre =uvernul central 6conform articolului C# alin.37, si pot sa primeasca instructiuni de la autoritatile centrale, daca e)ista un act normativ care sa prevada acest lucru. In plus, landurile sunt insarcinate din ce in ce mai frecvent cu e)ecutarea unor functii administrative cu care au fost dele"ate de statul federal conform articolului C$ din 8e"ea 4undamentala. 'in acest domeniu fac parte: administratia apararii, impozitarea societatilor, iar =uvernul central e)ercita un control de o"ortunitate asupra modului de indeplinire a actiunilor respective si poate interveni in procesul de numire al functionarilor pu&lici pe diferite posturi. Parlamentul 4ederal este format din doua Camere: %undesta" 6 +dunarea 4ederala7 si %undesrat 6 Consiliul 4ederal7 . %undesta"ul reuneste 5$5 mem&rii care reprezinta le"islativului, ale"e Cancelarul 4ederal si controleaza activitatea =uvernului2 este ales pentru o perioada de # ani conform articolului 3!617 din 8e"ea 4undamentala. %undesratul este institutia care reuneste reprezentantii prin care landurile participa la activitatea le"islativa a 4ederatiei 6articolul $E din 8e"ea 4undamentala7. Spre deose&ire de %undesta", %undesratul nu este format din mem&rii alesi direct, ei sunt mem&ri ai "uvernelor landurilor sau dele"ati ai acestora. 4iecare land are cel putin trei reprezentanti, cele mai cunoscute landuri au dreptul c/iar si la sase personae Pconform articolului $E 61, 7Q. Propunerile pot fi introduse de orice deputat din %undesrat sau de 15

catre =uvernul 4ederal, iar daca in urma dez&aterilor acesta intruneste ma.oritatea voturilor, propunerea este inaintata %undesta"ului. 'aca %undesta"ul si %undesratul nu pot sa a.un"a la un consens este constituita o Comisie de /ediere formata din mem&ri ai am&elor Camere. 4iecare land are propriul sau Parlament ales si un =uvern 8ocal. 'e asemenea, cea mai mare parte a activitatilor desfasurate in cadrul politiei, .ustitiei, culturii si invatamantului, de la nivelul primar la cel universitar, sunt administrate la nivel de land. Principiul suveranitatii landurilor confirma faptul ca Parlamentul federal nu poate o&iecta la le"ile avansate de parlamentele landurilor. Curtile Constitutionale ale landului tre&uie sa decida atunci cand constitutionalitatea le"ilor este pusa su& semnul intre&arii. Seful statului "erman este Presedintele 4ederal, ales de +dunarea 4ederala, un "rup constitutional din care fac parte deputatii, mem&rii %undesta"ului si un numar e"al de mem&ri alesi de adunarile "enerale ale landurilor. Conform articolului $#6 7 din 8e"ea 4undamentala Presedintele %iroului 4ederal este ales pe cinci ani, iar reale"erea este permisa o sin"ura data. In "eneral, functiile Presedintelui 4ederal sunt doar de reprezentare. Presedintele 4ederal este reprezentantul =ermaniei in relatiile internationale. -l propune %undesta"ului un candidat pentru %iroul Cancelarului 4ederal si, la su"estia Cancelarului, reuneste sau demite ministrii Ca&inetului. 'aca apare o motiune sau o situatie conflictuala comple)a, in activitatea %undesta"ului, Presedintele 4ederal poate cere dizolvarea %undesta"ului, la propunerea Cancelarului 4ederal.1C 0uvernul federal central =ermania este un stat federal cu trei nivele ale administratiei4 federal, land local. +ceasta structura policentrica are puternice conotatii istorice si politice. 4iecare nivel al administratiei are autonomie le!ala si este, in principiu, inde"endent in realizarea "revederilor constitutionale. In conformitate cu prevederile articolului 5 din 8e"ea 4undamentala =uvernul 4ederal este compus din Cancelarul 4ederal si din ministrii federali. In "eneral, principala functie a 0uvernului Federal este sa pre"ateasca deciziile "olitice si le!islative, in timp ce res"onsabilitatile administrative sunt dele!ate catre landuri. +proape trei sferturi din le"islatia federala se adreseaza direct "uvernelor landurilor si celor locale si tre&uie implementata de acestea. 'omeniile care, conform le"ii fundamentale tre&uie preluate de autoritatile federale sunt: serviciul de relatii internationale, finantele federale, serviciul postal federal, transporturile feroviare federale, fortele armate federale, apele federale si flotila, controlul de trafic aerian federal si politia federala de frontiera 6conform articolului D3 din 8e"ea
1C

=a&riela Stanciulescu, +rmenia +ndroniceanu, Sisteme com"arate de administratie "ublica euro"eana, -d.-conomica, %ucuresti, EE1,

1D

4ederala7. Potrivit Constitutiei, fiecare nivel al administratiei tre&uie sa isi asume responsa&ilitatea unei activitati proprii. In =ermania serviciul pu&lic include tot personalul administratiei federale, locale si al landurilor. Criteriul principal pentru a defini serviciul pu&lic este statutul le"al al an"a.atilor. +stfel, "rupurile de persoane care isi desfasoara activitatea in sistemul privat in societati cu raspundere limitata, societati mi)te nu apartin serviciului pu&lic. Personalul din serviciile pu&lice poate fi format din: %eamte, ca an"a.ati permanenti, +n"estellte si alti an"a.ati care nu au dreptul la "reva. Contractul de munca inc/eiat de +n"estellte si de ceilalti este unul individual, cu respectarea le"ilor private. Serviciul pu&lic este caracterizat de o structura uniforma &azata pe un sistem omo!en cu "atru niveluri4 Serviciile derulate la cel mai inalt nivel2 Serviciile derulate la nivelurile intermediare2 Serviciile derulate la nivel mediu2 Serviciile derulate la nivel inferior. Sistemul de "uvernare din =ermania este adesea cunoscut ca o Fdemocratie a cancelarului,, care reflecta o puternica pozitie a Cancelarului 4ederal. Conform articolului 5$ din 8e"ea 4undamentala Cancelarul federal /otaraste liniile directoare ale politicii si poarta raspunderea pentru aceasta. In limitele acestor linii directoare, fiecare ministru federal conduce departamentul sau in mod independent si su& raspundere proprie. +supra diver"entelor de opinie dintre ministrii federali decide =uvernul 4ederal. Cancelarul 4ederal conduce tre&urile sale dupa un Re"ulament Interior /otarat de =uvernul 4ederal si apro&at de Presedintele 4ederal. -l este doar mem&ru al =uvernului ales de %undesta" si are responsa&ilitate formala pentru activitatea desfasurata. 8e"ea de &aza, Constitutia, cuprinde F un vot constitutiv de neincredere , care inseamna ca, daca ma.oritatea mem&rilor Parlamentului doresc sa acorde votul de neincredere Cancelarului, acestia tre&uie sa alea"a in acelasi timp succesorul cu ma.oritate de voturi. Sistemul politic "erman se caracterizeaza printr*o a&senta relativa a constitutionalitatii autoritatii ierar/ice a Sefului =uvernului asupra ministerelor. Seful ierar/ic este li&er sa alea"a sefii ministerelor care, odata instalati in functii, se &ucura de un inalt "rad de independenta tinand seama doar de principiile politice de &aza. 0uvernele re!ionale ,ale landurilorConform le"ilor de &aza, or"anizarea administrativa a fiecarui 8and este lasata la dispozitia acestuia. 'iferentele intre nevoile specifice ale landurilor si, de asemenea, trecutul istoric al acestora au condus la diferente in structurile lor administrative. 8a nivel federal, "olitica !enerala "entru fiecare land este fundamentata de seful de 0uvern 6Primul 0inistru al landului7 si birourile sale. 8andurile ela&oreaza "ro"ria le!islatie si formuleaza a"roximativ 56 "rocente din "ro"unerile "entru le!ile federale. In aceasta a doua calitate ele actioneaza independent si pe propria raspundere. 'oar cateva sarcini administrative, precizate in le"ea de &aza, sunt realizate de landuri impreuna cu administratia federala . Cele mai multe landuri au trei niveluri de or"anizare 1C

administrativa: superior, mediu si inferior. +utoritatile de la cel mai inalt nivel indeplinesc functiile administrative pentru intre"ul land dintr*o pozitie centrala. 8andurile tre&uie sa*si finanteze propriile activitati. Neniturile lor provin, in principal, din ta)ele landului pentru proprietate, succesiune 6acestea sunt colectate de toate nivelurile administratiei7 si din ta)ele pe venit. 8andurile, in concordanta cu 8e"ea de &aza, isi alcatuiesc propriul &u"et. Administratia "ublica locala de nivel de"artamental ,arondismentulColectivitatea teritoriala locala de nivel departamental este arondismentul 6sau departamentul dupa cum este numit de unii autori7. Constitutia federala si constitutiile landurilor ii recunosc arondismentului autonomia administrativa, precum si reprezentativitatea autoritatilor proprie, rezultate din sufra"iu universal direct, e"al si secret conform articolului C 617 din 8e"ea 4undamentala. Statutul arondismentului este sta&ilit printr*un cod special, adoptat ca le"e a landului, ceea ce implica deose&iri de la un land la altul. In calitate de colectivitate teritoriala locala, arondismentul desfasoara activitati care depasesc mi.loacele financiare si capacitatea de "estiune a comunelor. Pentru aceasta, el dispune de prero"ative de autoritate pu&lica, cele mai importante dintre acestea fiind : puterea de or"anizare, puterea de a*si recruta si "estiona personalul, puterea financiara si &u"etara si puterea de a emite anumite norme .uridice cu caracter "eneral, pentru teritoriul arondismentului. 'e asemenea el are dreptul la si"iliu, stema si drapel. In "eneral, atri&utiile o&li"atorii ale arondismentului sunt: construirea si intretinerea drumurilor intercomunale2 amena.area teritoriului2 intretinerea parcurilor naturale2 asistenta sociala2 construirea si intretinerea spitalelor2 construirea si intretinerea liceelor si a scolilor profesionale2 colectarea prelucrarea si depozitarea rezidurilor mena.ere. +rondismentul poate transfera, in conditiile le"ii, unele dintre atri&utiile sale comunelor suficient de mari pentru a le putea realiza, sau poate prelua unele atri&utii de la comunele mici. 'e asemenea, poate sa*si asume si anumite atri&utii facultative. +sumarea acestora depinde de capacitatea financiara si de vointa politica. Pintre atri&utiile facultative asumate mai frecvent, se numara: sustinerea anumitor activitati culturale2 constructia si intretinerea de &i&lioteci pu&lice2 promovarea economiei si, in special, a turismului2 construirea de &aze sportive. Pentru e)ercitarea atri&utiilor ce ii revin, arondismentul dispune de or"ane alese si de un aparat administrativ. 1r"anul reprezentativ, ales direct de populatie, este +dunarea arondismentului. 0em&rii acestei adunari sunt alesi prin vot direct, pentru un mandat de $ ani. +dunarea decide in toate pro&lemele care tin de competenta arondismentului, insa ea poate dele"a unele atri&utii Presedintelui adunarii sau unor comitete constituite dintre mem&rii sai. +ceste comitete au, uneori, puteri importante. +paratul administrativ are o structura dualista: de serviciu al arondismentului si de serviciu desconcentrat al landului. 'in acest motiv, este format atat din functionari ai arondismentului, cat si din functionari ai landului. 'e re"ula, functionarii superiori sunt recrutati de land, iar ceilalti de arondisment. Costurile serviciilor

1!

administrative de la nivelul arondismentului sunt astfel impartite intre land si arondisment. +paratul administrativ al arondismentului, ca serviciu al landului, e)ercita atri&utiile acestuia in urmatoarele domenii: politie, controlul disciplinei in constructii, amena.area teritoriului, drumuri si cai navi"a&ile, monumente istorice. In calitate de serviciu al arondismentului, indeplineste atri&utiile ce revin acestuia, potrivit statutului sau de colectivitate teritoriala locala. 8a nivelul arondismentului, un rol deose&it de important revine Presedintelui arondismentului. -l este ales de +dunarea arondismentului pentru perioade cuprinse intre 5 si 1 ani in functie de land. 8a selectionarea candidatilor pentru aceasta functie, participa si ministrul de interne al landului. +stfel, un comitet de selectie, din cadrul +dunarii, intocmeste o lista de candidati, care tre&uie sa cuprinda cel putin trei persoane. +ceasta lista se trimite spre apro&are ministrului de interne al landului. 'upa apro&are, lista este supusa votului +dunarii. -ste ales candidatul care o&tine ma.oritatea a&soluta. Administratia "ublica locala de baza ,comuneleColectivitatile de &aza sunt comunele. 3ermenul de Fcomuna, se aplica atat marilor orase, cat si micilor localitati rurale. Statutul comunei este "uvernat de principiul li&erei administrari, ceea ce inseamna ca aceasta rezolva, in nume propriu si pe proprie raspundere, ansam&lul pro&lemelor locale. In acest scop, comunei ii sunt recunoscute o serie de prero"ative, dintre care: autonomia financiara, capacitatea de a*si planifica dezvoltarea, puterea de a adopta anumite acte normative si capacitatea de a*si recruta si "estiona personalul. Comunele au atri&utii proprii, atri&utii dele"ate de land si, eventual, unele atri&utii transferate de arondisment. +tri&utiile proprii pot fi o&li"atorii sau facultative. Principalele atri&utii o&li"atorii sunt: ur&anismul, constructia si intretinerea drumurilor locale, constructia si intretinerea unor cate"orii de scoli, protectia civila, a.utoarele sociale, amena.area si intretinerea cimitirelor. 'intre atri&utiile facultative mentionam: promovarea economiei locale, "estiunea intreprinderilor de producere si distri&uire a ener"iei, constructia si intretinerea infrastructurii transportului in comun, realizarea unor o&iective cu caracter social, sustinerea unor activitati culturale, sustinerea activitatilor sportive, crearea caselor de economii comunale. 'intre atri&utiile dele"ate de land: starea civila, evidenta populatiei, diferitele recensaminte, controlul alimentar, suprave"/erea restaurantelor si a comertului cu &auturi alcoolice. 'e asemenea, comunele mai pot actiona si ca a"enti economici, in limitele sta&ilite de le"e. +stfel, ele pot infiinta intreprinderi economice daca acestea satisfac o nevoie pu&lica. In functie de marimea comunelor, e)ista diferente de statut intre acestea : 0arile orase, asimilate arondismentelor, cu o populatie de peste 1EE.EEE locuitori care e)ercita atat atri&utiile arondismentului, cat si pe cele ale comunei2 E

1rasele mi.locii, cu o populatie mai mare de E.EEE locuitori, care e)ercita, in anumite landuri, si atri&utii care revin, de re"ula, arondismentelor2 1rasele mici si satele, pentru care anumite atri&utii ce revin, de re"ula, comunelor, sunt e)ercitate de arondisment1!.

Sistemul descentralizat versus sistemul federalist

Indiferent de forma, autorii contemporani in stiinta administratiei sunt unanimi in a aprecia descentralizarea ca o pro&lema e)clusiv de natura administrativa, spre deose&ire de federalism, care este o pro&lema de natura politica. Federalismul reprezint; o te/nica de or"anizare a puterii politice care afecteaza insasi structura statului, realizand o dezmem&rare a acestei puteri in domeniile determinante 6le"islativ, e)ecutiv, .udecatoresc7. Un stat mem&ru al unei federatii statale are competenta proprie, acordata prin Constitutie. -l este insa, prezentat adesea, ca forma cea mai e)tinsa a descentraliz;rii. Un asemenea punct de vedere, nu mai permite astfel, s; se fac; o delimitare .ustificat; intre >;ri ca =ermania :i -lvetia 6ca federa>ii7 :i 0area %ritanie sau 4ranta 6ca state unitare , mai mult sau mai putin descentralizate7. 'iferenta dintre descentralizare si federalism este .ustificata pe plan .uridic. In practica, este mult mai dificil de facut distinctie intre un stat apartinand unei federatii si o colectivitate descentralizata. 1 colectivitate descentralizata nu do&andeste competente, decat in materie administrativa, in limita sta&ilita prin le"e. 1r, in conditiile descentralizarii, oricat de lar"a este autonomia locala 6a autoritatilor alese sau a sta&ilimentelor politice7, pentru a rezolva pro&lemele locale, aceste autoritati i:i desfasoara activitatea in cadrul unui stat unitar :i nu in afara acestuia. Sunt de avut in vedere dou; lucruri distincte: caracterul autonom fata de autoritatea central; a autoritatilor pu&lice prin care se realizeaza descentralizarea administrativa si limita statal im!usa activitatii acesteia. 'ac; nu s*ar admite aceasta limita, fi)ata prin Constitutie, autoritatile locale autonome, nu numai ca s*ar transforma in autoritati politice 6ca in cazul federatiei7, dar ele ar putea deveni verita&ile structuri statale independente, cu efecte dramatice pe plan national :i international. 3ocmai de aceea descentralizarea, ca element esential al autonomiei locale, nu poate fi conceputa, cel pu>in in statele unitare, fara e)istenta unui control din partea autorit;tilor centrale ale statului. Numit tradi>ional control de tutel , el poate fi e)ercitat, atat de func>ionari sau autorit;>i ale adminis*tra>iei de stat, cum este cazul in 4ran>a :i Italia, cat :i de .udec;tori, cum se intampl; in 0area %ritanie. 3otodat;, este semnificativa constatarea ca structura constitutionala a unei tari a influen>at, considera&il, rapiditatea :i eficien>a procesului de descentralizare. Ca re"ul; "eneral;, statele federale, caracterizate de nivele administrative multiple, au avut intotdeauna un ec/i*li&ru al puterilor decizionale.

1!

administrative europene, manual pentru specializarea universitar;F+dministraie pu&lic;,, , Editur Tribuna, Sibiu, 2003, 1

Liviu COMAN-KUND, Sisteme

8andurile "ermane, cantoanele elve>iene sau statele nord*americane au do&andit, inc; de la constituire, insemnate puteri politice :i administrative, autoritatea lor derivand din constitu>ie :i nu de la "uvernul federal. Pe de alt; parte, nivelele administrative intermediare nu de>in atri&u>ii de control asupra comunit;>ilor locale, ci reprezint;, mai ales, (noduri, in re>ea, transmi>;tori ai deciziilor statale c;tre administra>iile locale, care au atri&u>ii foarte lar"i. In statele cu or"anizare piramidal;, atri&u>iile nivelelor intermediare :i locale ale administra>iei pu&lice sunt sta&ilite de "uvernul central. 4ie c; prevaleaz; : Principiul competen>ei "enerale, prevaleaz; principiul furniz;rii de servicii pu&lice , +dministra>iile locale sunt in totalitate su&ordonate nivelului intermediar. In pofida faptului c; administra>iile locale :i intermediare au competen>e foarte lar"i, reprezentantul "uvernului are dreptul conferit de le"e, in unele >;ri europene, s; cenzureze aceste competen>e. 'escentralizarea de nivel calitativ a sectorului pu&lic are importan>; economic; :i politic;. Ins; ea nu poate contri&ui la o ameliorare semnificativ; a eficien>ei aloc;rii resurselor :i a calit;>ii func>iei administrative, dac; nu este du&lat; de o descentralizare cantitativ;, inclusiv de ra>ionalizarea sectorului economic de stat. Intre descentralizare :i desconcentrare, :i intre descentralizare :i federalism e)ist; diferen>e. In re"imul desconcentr;rii, decizia este intotdeauna luat; in numele statului, prin unul din func>ionarii s;i. In re"imul descentraliz;rii, decizia nu mai este luat; in numele :i pentru stat, de c;tre unul din func>ionarii s;i, ci in numele :i pentru colectivitatea uman; local;, de c;tre un or"an care eman; de la ea. In am&ele re"imuri se a.un"e la apropierea administra>iei de colectivit;>ile umane, dar prin metode diferite fundamental. 'escentralizarea este un fenomen administrativ, :i nu unul politic care s; implice e)erci>iul puterii de stat. 'eci, nu este vor&a de un raport intre puterea central; :i local; a statului, cum este in cazul federa>iei, intre statul federal :i statele din federa>ie, -)ist; in primul rand o distinc>ie constitu>ional; intre valorile statului federal :i cele ale statelor federalizate, :i ca urmare numai constitu>ia este cea in m;sur; s; prevad; aceast; reparti>ie a misiunilor :i competen>elor. 8ocul rezervat colectivit;>ilor locale in cadrul statului federal ca =ermania :i -lve>ia, este &ine definit. +stfel, in m;sura in care entit;>ile federale sunt considerate adev;rate state, Constitu>ia federal; a instituit doar unele nome de principiu privind e)isten>a colectivit;>ilor descentralizate. Statele federale sunt de altfel statele unde recunoa:terea descentraliz;rii a antrenat e)isten>a unor colectivit;>i locale puternice. Intr*o accep>iune lar";, apare diferen>ierea .uridic; intre un sistem administrative descentralizat :i un sistem administrativ federal, aceasta constand in faptul c;, competen>a statului central asupra colectivit;>ilor teritoriale descentralizate este practice limitat;. -a poate fi mai mult sau mai pu>in important;, ins; statul central este cel care decide, in sc/im&, competenta statului central asupra statelor federalizate este, prin definitie, limitata si precizata prin Constitutie. E

0. 1nofrei A Suport de curs A'ecizii in administratia pu&lica

@ntre raporturile caracteristice celor doua nivele statale din interiorul statului federal si institutia descentralizari putem identifica doua tipuri de diferente: diferente institutionale si diferente de competente. @n ceea ce priveste diferentele institutionale tre&uie remarcat 9n primul rand ca, spre deose&ire de descentralizare, care presupune un transfer de competente doar de natura administrativa, colectivitatile locale av<nd doar posi&ilitatea de a aplica 9n mod autonom le"ea, statele componente ale unei federatii, prin prisma capacitatii proprii de autoor"anizare, se &ucura de competente etatice: competente constitutionale, e"islative, administrative si .urisdictionale. 'e asemenea, la nivel central statele federate cunosc un aparat "uvernamental fundamentat pe principiul separatiei puterilor 9n stat, 9n timp ce or"anele administrative locale &eneficiare ale procesului de descentralizare e)ercita numai o functie de conducere a colectivitatii doar de natura administrativa. Statele federate sunt asociate la crearea or"anelor le"islative si e)ecutive federale si la e)ercitarea functiilor specifice ale acestora, pe c<nd reprezentarea colectivitatilor locale la nivelul central al statelor descentralizate este foarte sla& dezvoltata. 4ederalismul se prezinta indu&ita&il ca e)presia unei or"anizari de natura politica spre deose&ire de statele descentralizate 9n care "estiunea afacerilor locale priveste doar o natura administrativa. Pe de alta parte, diferentele de com"etente tre&uie de asemenea relevate. Competentele de care &eneficiaza colectivitatile locale prin descentralizare sunt prevazute prin le"e si determinate de catre le"islator. @n statul federal, 9mpartirea competentelor 9ntre cele doua nivele statale este efectuata la nivelul Constitutiei federale. Competentele statelor federate sunt "arantate prin faptul ca actul fundamental federal nu poate fi modificat dec<t printr*o procedura comple)a ce presupune 9n mod o&li"atoriu participarea statelor federate. Rezultatul e)ercitarii competentelor specific este de asemenea radical diferit: 9n statele federate avem de*a face cu creare unei ordini .uridice distincte, pe c<nd descentralizarea nu presupune dec<t posi&ilitatea pentru colectivitatile locale de aplicare autonoma 9n mod relativ a le"ii.

%i&lio"rafie 1. Salvador Pavrado 'iez , Sistemul administrativ de com"aratie, traducere 'aniela 3atiana Corodanu si 'an C/irlesean, -d. Univ. +l. I. Cuza, Iasi, EEC2 . -mil %alan, Institutii administrative, -d. C.O. %ec?, %uc., EEC2 3. Oer&ert +. Simon, Com"ortamentul administrativ, studiu asu"ra "rocedeelor de luare a deciziilor in structura administrativa, -d. Stiinta, EE#2 #. =/eor"/e 4ilip, 0i/aela 1nofrei, Sisteme administrative de com"aratie, -d. Sedcom 8i&ris, Iasi, EE1 $. 0.3 1roveanu* 7ratat de stiinta administratiei,-d. Cerna,1!!5, 5. =a&riela Stanciulescu, +rmenia +ndroniceanu, Sisteme com"arate de administratie "ublica euro"eana, -d.-conomica, %ucuresti, EE1, D. Constantin 4urtun;, 3e!i de lar! interes din %e"ublica Federal# 0ermania, -d. 'e Sud, Craiova, EE1, C. 8iviu C10+N*MUN', Sisteme administrative euro"ene, manual "entru s"ecializarea universitar#8Administraie "ublic#,, , -ditur; F3ri&una,, Si&iu, EE3, !. Nicola, I., /ana!ementul serviciilor "ublice locale, %ucureti: -ditura +ll %ec?, EE3 1E. 'eleanu, I., Institu'ii (i "roceduri constitu'ionale, vol.I, +rad: Servo*Sat, 1!!C 11. Popa, -., Autonomia local# $n %om&nia, %ucureti: -ditura +ll %ec?, 1!!!.