EXPANSIUNEA ISLAMISMULUI

Una dintre marile religii ale lumii, Islamismul, a fost resp#ndit cu ajutorul for] ei armelor din Spania p#n` \n India. |ntrun timp mai scurt de un secol a ap`rut \n urma sa o cultur` extraordinar`. Arabia era in mare parte alc`tuit` din de[ert \n secolul al VIIlea e.n. iar \n pustiurile sale tr`iau triburi nomande. Pe ]`rmul M`rii Ro[ii [i al Oceanului Indian se g`seau zone ertile cu multe a[ez`ri \n loritoare. !rumurile acestora duceau \n "iria [i Mesopotomia #Ira$-ul de azi%. &n calea acestor drumuri comerciale se g`seau oaze care datorit` comer]ului prosperau' de e(emplu Me$$a [i Medina' acestea iind de o importan]` undamental` \n istoria islamismului P !"#$U% &'(!&#) Pro etul Ma)omed s-a n`scut \n Me$$a' tat`l s`u se ocupa cu m*natul c`milelor. +i-a pierdut p`rin]ii \nc` de oarte t*n`r [i a ost crescut de un unc)i. P*n` la ,*rsta de -. de ani c`l`torea ca negustor cu cara,anele' p*n` c*nd a luat-o de so]ie pe st`p*na sa' a/uns` de/a de dou` ori ,`du,`' pe 0adid/a. 1mbla mult singur prin mun]i [i cu pu]in timp dup` c`s`torie a a,ut parte de o \nt*mplare ciudat`. A a,ut ,iziuni \n care ,orbea cu ar)ang)elul 2abriel' not*nd \n ,ersuri instruc]iunile acestuia. Aceste scrieri constituie prima parte a c`r]ii s inte a islamismului' 3oranul. Aceast` carte cuprinde \n inal cele 445 precepte pe care le-a primit pro etul timp de -- de ani. &ntre timp Ma)omed a \nceput s` predice' propo,`duind c` spre m*ntuire e(ist` doar un singur drum' supunerea total` a !umnezeului atotputernic. 3u,*ntul 6islam7 \n arab` are c)iar aceast` semni ica]ie' de,enind numele acestei religii noi. Adep]ii s`i era numi]i musulmani' adic` supu[i' \ng`duitori. Ma)omed a \n iin]at o comunitate religioas` din pu]inii discipoli [i membrii amiliei sale' dar aceasta nu a de,enit popular` \n ora[. 8un`starea ora[ului se

datora mai ale pelerinilor care ,eneau la piatra 9aba' sanctuar dedicat unui num`r de circa :;< de zei [i spirite di erite' s` se \nc)ine acestora. &ns` noul pro et a declarat c` orice zeu sau spirit este als' iar situa]ia a de,enit a[a de periculoas` \nc*t \n ;-Ma)omed [i pu]inii s`i discipoli au trebuit s` p`r`seasc` ora[ul. Aceast` ug` se nume[te 0egin` #0id/ra% [i se consider` punctul de origine al perioadei islamismului. Ma)omed [i-a g`sit ad`post \n ora[ul apropiat Medina' unde a de,enit un om important' iind /udec`tor [i unde si-a g`sit noi discipoli. A ost recunoscut drept Pro etul lui Alla) [i conduc`tor al celor din ora[ \n numereoasele campanii militare \mpotri,a celor din Me$$a. 3*nd s-a predat Me$$a' \n anul ;:<' Ma)omed a de,enit domnitorul ora[ului unde s-a n`scut' a distru cei :;< de idoli [i a o erit sanctuarul lui 9aba lui Alla). P !*%#&' SU++#SIU,II P*n` la moartea pro etului sur,enit` \n ;:-' aproape toat` peninsula arabic` se \nc)inase islamismului. !eoarece Ma)omed nu a desemnat un succesor' au ap`rut con licte \ntre rude' iar izbucnirea re,oltelor' r`scoalelor [i a r`zboaielor ci,ile au tulburat lini[tea peninsulei. Acestea au luat s *r[it printr-o \n]elegere \ntre adep]ii pro etului. 1n cali #descipot' adept% a preluat succesiunea [i arabii au \nceput cuceririle. =riburile care se luptau nu demult \ntre ele' s-au unit acum sub drapelul Islamului' d*nd ast el mult` b`taie de cap celor dou` super-puteri care st`p*neau Orientul Mi/lociu' Imperiul 8izantin cre[tin cu limba de stat greac` [i Persia' care urma zoroastrianismul' care se a la pe teritoriul Iran-ului de azi [i \n care domne dinastia "asanida. -SP.,)I #' IS%'&U%UI Primul pas \n e(pansiune \n a ara Arabiei a a,ut loc \n timpul domniei 3ali ului Abu 8a)r #;:- > ;:5%' dar ade,`rata perioad` a cuceririlor a ost perioada cali atului lui Omar #;:5 > ;55%. &n anul ;:. a ost cucetit !amascul' iar \n anul urm`tor marele conduc`tor arab 0alidibn-al-Valid a nimicit oaste bizantin` \n lupta de la Iarmuc [i a alungat-o \n "iria. Au in,adat [i Mesopotamia' care se a la sub domina]ia persiei' iar din ;5- au cotropit [i Persia. &n

acela[i an' prin cucerirea Ale(andriei' s-a predat [i ?giptul' acesta iind mai departe un c*mp de plecare pentru campaniile duse p*n` \n A rica de @ord. &n acest timp' \n Imperiul Islamic' slabit de luptele \ntre triburi' care au unit di erite na]ii [i regiuni au ap`rut tensiuni. Al treilea cali ' Ozman #;55 > ;.; % a ost ucis' succesorul lui a de,enit ,`rul [i succesorul lui Ma)omed' Ali. +i sub domnia lui #;.; > ;;4% s-au continuat mi[c`rile religioase [i tulbur`rile dintre triburi care au condus p*n` la urm` la r`zboaie' lupte [i la uciderea lui Ali. !iscipoli lui nu au ,rut s` se supun` cali ului succesor Mua,ia [i [i-au proclamat autonomia. Ast el a a,ut loc desp`r]irea de initi,` dintre sunni]ii ma/oritari [i +ii]ii minoritari. 3u toate c` \n anumite perioade din istoria islamului mai apar din c*nd \n c*nd anumite secte' contradic]ia sunnism > [iism este [i \n prezent o ruptur` undamental`. Moarte lui Ali a pus cap`t perioadei cali atului 6clasic7 sau ortodo(. "ub domnia lui Mua,ia #;;4 > ;A<% cali ul a de,enit un conduc`tor asem`n`tor regelui' care domne \n capitala "iriei' !amasc. =itlul era mo[tenit de iul s`u sau de o rud` oarte apropiat`' iar domnia era e(ercitat` cu a/utorul unei structuri sociale centralizate' aceasta ne iind o caracterstic` a statelor arabe.

SI,/U U% S$'$ Mua,ia a \n iin]at p\n` la urm` prima dinastie a cali ilor' dar puterea lor s-a cristalizat doar dup` ce cali ul Abdal-Mali$ #;A.B<.% a ie[it ,ictorios din r`zboiul intern de :< de ani. 3u instaurarea ordinii s-a continuat e(pansiunea islamismului. Cor]ele musulmane au p`truns p*n` \n =a[$ent' cucerind "indul [i o parte din Pand/ab' teritoriul Pa$istanului din prezent. &n ,est au cucerit coasta A ricii de @ord [i prin str*mtoarea 2ibraltar au p`truns p*n` \n "pania. &n B4A Pireneii [i au p`truns p*n` \n partea

central` a Cran]ei. Au ost opri]i de rancezi l*ng` =ours \n B:-' ace[tia pun*nd cap`t altor e,entuale cuceriri \n ?uropa. "ub domnia dinastiei Omaiad' Imperiul Islamic' care putea ace comer] nesting)erit din "pania p*n` \n India' [i-a tr`it cea mai m`rea]` perioad`. 3ontrar altor popoare cuceritoare' arabii \n,`]au cu pl`cere de la alte na]ii' adopt*nd modalitatea de conducere a statului' organizarea armatei [i na,iga]iei maritim` bizantin` [i persian`. Au preluat [i din [tiin]a [i arta ad,ersarilor \n r*n]i. !e obicei musulmanii au ost tolera]i a]` de credincio[ii care nu eram musulmani' mai ales cu 6Popoarele 3`r]ii7 care erau cre[tini [i e,rei' cu tradi]ii biblice asem`n`toare lor. !in punctul de ,edere al Islamului' A,ram [i Moise au ost pro e]i ade,`ra]i' a c`ror oper` a ost dus` la cap`t de Ma)omed. Musulmanii erau scuti]i de ta(e' spre deosebire de cei nemulsulmani. Aceast` dispozi]ie a constituit o moti,a]ie pe o perioad` lung` pentru mul]i ani de a se con,erti la islamism. !eoarece traducerea 3oranului \n alte limbi a ost interzis`' noii adep]i au \n,`]at repede araba' ast el c` popoarele cucerite au ost asimilate mai u[or. 3*nd aceasta s-a realizat' un arab \nsemna un om care ,orbea aceast` limb` [i marea parte a lumii islamice a a/uns s` aib` religie' limb` [i cultur` comun`. &ns` tocmai aceast` toleran]` a cauzat c`derea dinastiei Omaiada. !eoarece dinastia nu s-a ocupat destul de con,ertirea celor care nu erau musulmani' nemul]umirea cre[tea \n r*ndurile supu[ilor. !in cauza nemul]umirilor religioase [i a sup`r`rii arabilor care tr`iau \n Iran [i Mesopotamia' deoarece erau condu[i din !amasc' a izbucnit o re,olt` \n B5B' al c`rei conduc`tor a ost descendentul pro etului Abdul > Abbas. &n : ani a spulberat puterea omaidienilor [i a [ters `r` mil` orice urm` a lor de pe p`m*nt. !oar o singur` personalitate a amiliei a sc`pat' Abdar > Ra)man' care s-a re ugiat \n "pania [i a \ntemeiat o dinasie autonom` care a d`inuit aproape :<< de ani. !inastia Abbasida a pri,at !amascul de rangul de capital` [i a \n iin]at o alt` capital` \n Mesopotamia' 8agdad' care \n scurt timp a de,enit un ora[ cu un milion de locuitaori. 3entru cali ului Abbasida a de,enit regiunea estic`' mai bogat`' unde e(ista o puternic` in luen]` personal`. &n aceast` perioad` s-a pus accentul pe con,ertirea la islamism [i adoptarea limbii arabe' religia islamic` de,enind mai puternic`. P*n` la urm` doar Iranul a p`strat limba

original`' limba persan`' [i identitatea cultural`' de[i s-a con,ertit la islamism.

+U%$U '

|,"%! I$!' #

Islamismul a p`[it \ntr-o nou` etap`' \n care nu doar a preluat din alte culturii' ci [i-a creat marea]a sa cultur` indi,idual`. 3ali ul Al>Mansur a \ntemeiat 6Palatul cunoa[terii7' unde sa,an]ii traduceau operele ilozo ilor greci antici' studiau practica medical` antic`' \n,`]au matematica indian`' - o parte a acesteia sunt numerele 6arabe7 olosite [i \n prezent. 2*nditorul arab Ibn>"ina a de,enit cunoscut \n ?uropa sub numele de A,icenna' ilozo si medic de mare prestigiu. Matematicianul Al-0,arzimi a ost pionierul algebrei #termen arab%' pe c*nd persanul Omar 0a//am a ost in acela[i timp matematician' astrolog [i poet. Diteratura [i artele \n loreau. !in p`m*nt s-au \n`l]at mosc)ee' a,*nd cupole str`lucitoare' palate minunate' cu pere]ii \mpodobi]i cu materiale ceramice colorate. Ol`ritu [i prelucrarea metalelor au a/uns la ni,el \nalt. &n arabescurile olosite pentru \n rumuse]are se \mpleteau moti,ele care reproduceau anumite orme de plante [i moti,e abstracte cu linia elegante a scrierii cursi,e arabe. 1ni,ersul poeziei islamice a ost \mbog`]it de po,e[ti populare originare din Asia' colec]ia clasic` de renume uni,ersal iind 6O mie [i una de nop]i7. +tiin]a [i cultura islamic` au \ntrecut \n c*te,a secole tot ce cunoscuse ?uropa cre[tin`. Vestul a preluat multe din sursele arabe \n domeniile [tiin]elor' ilozo iei' matematicii [i medicinei. #3)iar [i metoda abric`rii )*rtiei in,entat` de c)inezi' a ost a lat` de europeni tot cu a/utorul arabilor%. 3ultura islamic` \n lorea' dar dup` nici un secol de dominare a dinastiei Abbasida cali atul uria[ [i greu de gu,ernat a \nceput s` decad`' s `r*m*ndu-se \n buc`]i. !eoarece \n noua capital`' 3iaro' dinastia Catimida #E<E>44B4%' nu putea controla e icient teritoriile nord a ricane' le-a pierdut.

+U+# I I%# $U +#0$I 3ali atul era cel mai amenin]at de la ?st. Puterea politic` a Iranului a crescut' cali ii Abbasida au de,enit marionetele domnitorilor persani. "itua]ia s-a sc)imbat si mai mult' c*nd turcii' pro,eni]i din Asia 3entral` au preluat puterea peste o mare parte a lumii islamice' [i o e(ercitau \n numele cali ilor Abbasida - cel mai mare conduc`tor al lor iind de,enit sultan#cu,antul sultan \nseamn` Fb`rbatul de]in`tor de putere%. =urcii au ost lupt`tori talenta]i' [i ast el l-au or]at pe \mp`ratul bizantin s` cear` a/utorul ca,alerilordin ?uropa de Vest. 1nitatea sub domnia turceasc` a ost la el de scurt` ca [i \n timpul domnitorilor Abbasida'\n secolul al GII-lea.Orientul s-a \mp`r]it \n sultanate autonome. Istambulul \ns` s-a do,edit a i su icient de puternic pentru a rezista [i a riposta la cruciade. Da el ca [i mai de,reme' noua [i principala ameni]are ,enea tot de la R`s`rit. 0oardele de t`tari au pus cap`t cali atului Abbasida prin /e uirea 8agdadului [i au \nceput un nou capitol \n istoria islamismului.