Anda di halaman 1dari 10

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA Facultatea <<Stiinte Economice>> Catedra <<Finante si anci>>

Lucru individual Tema:Analiza lui Adolf Hitler prin prisma proceselor psihice

Studentul! S"inu Vitalie #ru"a! F $%&$ Conducator! '(ardan Elena

C)i*inau+,&$%

Adolf Hitler (n. 20 aprilie 1889, Braunau am Inn, Austria d. 30 aprilie 1945, Berlin a fost un om politi!, lider al "artidului #un!itores! $erman %aional& 'o!ialist (%'(A" , !an!elar al $ermaniei din 1933, iar din 1934 !ondu!)tor a*solut (+,-rer al $ermaniei. A.uns la putere /n 1933, liderul mi!)rii na0iste, Hitler, a dus o politi!) de pre1)tire i de de!lanare a !elui de al (oilea 2)0*oi #ondial,314 pre!um i de punere /n apli!are a unui plan naionalist i rasist de e5terminare /n mas) a e6reilor i altor 7inde0ira*ili8 din 9uropa, pre!um i de li!-idare a ad6ersarilor politi!i din $ermania. :n anul 1938 ameri!anii l&au de!larat omul anului. ;inereea #i!ul Adolf Hitler (1890 Adolf Hitler s&a n)s!ut la 20 aprilie 1889 /n Braunau am Inn, /n partea de 6est a Austriei. ;at)l s)u, Alois '!-i!<l1ru*er, era 6ame i lu!ra la frontiera dintre $ermania i Austria, aproape de Braunau. "otri6it unui 06on, Alois ar fi fost fiul natural al ne1ustorului /nst)rit e6reu +ran<en*er1er (din $ra0 , /n slu.*a !)ruia mun!ea mama sa, Anna&#aria Hiedler. :ns) a!est fapt nu a putut fi !onfirmat. %u au fost 1)site do!umente !are s) ateste e5isten a lui +ran<en*er1er, ni!i !) mama lui Hitler ar fi lu!rat /n $ra0 /n perioada rele6ant). (up) toate pro*a*ilit)ile, 06onul a fost lansat de 1u6ernatorul 1eneral na0ist al "oloniei din timpul !elui de Al (oilea 2)0*oi #ondial Hans +ran< Alois i&a s!-im*at numele /n Hitler, dup) numele de fat) al *uni!ii, H,ttler, !=t i dup) numele tat)lui s)u 6itre1, >o-ann&$eor1 Hiedler & toate trei fiind 6ariante ale a!eluiai nume de familie, os!ila iile orto1rafi!e fiind puse pe seama notarilor. '!-im*area numelui de familie a fost /nt)rit) de /mpre.urarea !) la un moment dat, >o-ann&%epomu< Hiedler, fratele mai t=n)r al tat)lui 6itre1, a re!unos!ut testamentar !) el era de fapt tat)l lui Alois '!-i!<l1ru*er. A treia so ie a lui Alois a fost ?lara "@l0l, o 6erioar) a lui Alois. (in a!easta !)s)torie au re0ultat ase !opii, dintre !are au murit patru i au supra6ie uit numai Adolf i "aula (n. /n 1893 . (in !au0a 06onurilor !) ar fi a6ut ori1ine e6reias!), pre!um i din !au0a e5istenei !=tor6a relaii in!estuoase printre rudele apropiate ale lui (6e0i i pre0umti6a relaie amoroas) dintre el i nepoata sa, $eli 2au*al , Hitler a !)utat s) as!und) multe am)nunte despre ori1inea sa i rudele sale, dintre !are !=te6a au fost internate /n Austria /n ospi!iu (6. ?ers-aA i ali autori spe!iali0a i /n *io1rafia lui Hitler . :n !oala primar), Adolf Hitler a fost un ele6 *un. :ns) la 1imna0iu, /n Bin0, nu s&a remar!at. "otri6it das!)lilor lui, a fost 7ele6 inteli1ent, dar f)r) ni!io dorin ) de mun!)8. %u /i pl)!eau tiinele naturale i matemati!a, era /n!linat mai mult !)tre arte. :n 190C, la 18 ani, Adolf a6ea

am*iii s) de6in) un pi!tor, !a marii lui idoli. (up) moartea p)rin ilor, s&a mutat /n 190C la Diena, unde a euat de !=te6a ori la e5amenele pentru admiterea la A!ademia de Arte +rumoase. #oartea mamei sale (21 de!em*rie 190C l&a mar!at mult. (up) !um afirma el /nsui, 7?lara Hitler a fost sin1ura femeie pe !are am fost /n stare s) o iu*es!8. (o6ada poate fi un poem s!ris /n memoria mamei sale. ;imp de ase ani a dus o 6ia ) mi0er) /n !ele mai s)ra!e !artiere ale oraului, sin1ura surs) de 6enit fiindu&i ilustratele !u diferite !l)diri din Diena, pe !are le pi!ta i 6indea /n !afenele. Ba Diena a f)!ut !unotin) !u !on!epiile e5tremiste pe !are a6ea s) le pun) /n apli!are dup) !e a de6enit !an!elar al $ermaniei. "rintre pre!ursorii ideolo1i!i, autori ai unor teorii i dis!ursuri o6ine, antisemite, rasiste !are l&au influen at au fost ideolo1ul antisemit, rasist, o!ultist i es!ro! >@r1 Ban0 6on Bie*enfels, !a6alerul $eor1 2itter 6on '!-@nerer, liderul 7#i!)rii "an1ermane8 (Alldeutsche Bewegung sauAlldeutscher Verband , o 1rupare politi!) naionalist&o6in), i primarul Dienei, ?arl Bue1er, fondatorul unui partid !retin de orientare 6irulent antisemit). 95asperat de !eea !e el, Hitler, per!epea a fi 6)0ut /n Diena o 7*a*ilonie de rase8, a emi1rat /n mai 1914 /n $ermania, sta*ilindu&se la #,n!-en, pe !are /l !onsidera ora 7!u ade6)rat 1erman8.

(up) primul r)0*oi mondial Adolf Hitler al)turi de 9ri!- Budendorff i ali iniatori ai pu!iului de la *er)rie Articol principal: Puciul de la berrie. (up) r)0*oi, Hitler i&a s!-iat /n minte !eea !e urma s) de6in) na ional&so!ialismul. E 1=ndire *a0at) pe un antisemitism 6irulent i o !on!epie rasist) despre so!ietate i a 6alorilor ei (Volksgemeinschaft, 7!omunitatea etni!)8 . :n 1919, era a1ent al departamentului politi! al armatei *a6are0e, din /ns)r!inarea !)ruia a intrat /n !onta!t !u o forma iune politi!) radi!al), o*s!ur), numit) Partidul Muncitoresc German (Deutsche Arbeiterpartei , a*re6iat (A" . "artidul era, /n !iuda numelui, de e5trem) dreapt), ultrana ionalist, antisemit i anti!apitalist. Hitler s&a /nre1imentat politi!, de6enind dup) !=te6a 0ile mem*ru al !omitetului e5e!uti6. 9ner1ia i talentul oratori! l&au impus, /n!=t Hitler, al)turi de fondatorul partidului, Anton (re5ler, a formulat pro1ramul politi! /n fe*ruarie 1922. A fost de!is) totodat) adoptarea unui nume nouF "artidului #un!itores! $erman %aional&'o!ialist (!ationalso"ialistische Deutsche Arbeiterpartei, a*re6iat !#DAP , u0ual numit partid na"ist. Astfel s&a des!-is drumul as!ensiunii spre putere al lui Hitler. :ntre 8&9 noiem*rie 1923 Adolf Hitler a /n!er!at, spri.init de o 1rup) de sus in)tori, s) a.un1) /n fruntea $ermaniei printr&o lo6itur) de stat. A!east) tentati6) nereu it) a r)mas in istorie su*

numele de G"u!iul de la *er)rieG, din pri!ina faptului !) prin!ipalii !omplotiti au pus la !ale planul /n *er)ria B,r1er*rHu<eller din #,n!-en. "u!iul (e uat a fost inspirat de 7 #arul asupra 2omei8, reuit de Benito #ussolini /n Italia (o!tom*rie 1922 . Arestat (/mpreuna !u ali !ompli!i la 11 noiem*rie 1923, Hitler a fost .ude!at pentru tr)dare i !ondamnat la !in!i ani deteniune, dintre !are a e5e!utat /ns) numai nou) luni /n /n!-isoarea din Bands*er1 am Be!-, Ba6aria. Ai!i a s!ris !ele*ra sa !arte G#ein ?ampfG. Hitler admirase de mult timp $ermania i, /n timpul primei !onfla1ra ii mondiale, a de6enit un naionalist 1erman. Iet)enia 1erman) a o*inut&o /ns) a*ia /n 1932. A fost elo1iat pentru 6ite.ie pe front de !omandantul s)u. Iapitularea $ermaniei /n noiem*rie 1918 a repre0entat pentru Hitler, !a i pentru !er!uri lar1i 1ermane de orientare !onser6atoare i ultra!onser6atoare, un o!. Aidoma multor naionali ti, Hitler a !re0ut ferm /n 7le1enda /n.un1-ierii pe la spate8 (Dolchsto$legende , !are, /n esen), a!redita ideea !) a!ea !apitulare ar fi fost opera forelor politi!e de st=n1a, de orientare mar5ist). :n .ar1onul e5tremitilor de dreapta, pre!um i al lui Hitler i al naional&so!iali tilor (na0i tilor , oamenii politi!i 1ermani !are s&au de!is pentru !apitulare /n "rimul 2)0*oi #ondial i pentru a*olirea monar-iei /n $ermania, /ndeose*i so!ial&demo!raii, au fost pore!lii %criminalii din !oiembrie& Ideolo1ia naional&so!ialismului Ideolo1ia na0ismului s&a *a0at iniial pe idei preluate de la unii teoreti!ieni rasi ti !are, la sf=ritul se!olului al JIJ&lea, lansaser) !on!eptele rasa arian), puritatea rasei. Ionform a!elor idei, omenirea ar fi fost al!)tuit) /n *a0a unei ierar-ii 6alori!e a raselor, iar 6ia a repre0enta numai 7supra6ieuirea adapta*ililor8. "oporul 1erman era !onsiderat superior, parte din 7rasa arian)8 i /i re6enea sar!ina de a menine puritatea rasei i de a su*ordona rasele inferioareF e6reii, i1anii, sla6ii i rasele de !uloare. Hitler !onsidera !omunitatea e6reias!) drept un !an!er !are distru1ea trupul $ermaniei. 'l)*it) de efe!tele "rimului 2)0*oi #ondial, !=t i de !ondiiile foarte 1rele de desp)1u*iri de r)0*oi impuse prin ;ratatul de la Dersailles, $ermania a intrat /ntr&o !ri0) e!onomi!) 1ra6). +ira6a demo!raie (2epu*li!a de la Keimar nu /i putea fa!e fa), populaia de6enind din !e /n !e mai pauperi0at) i nemulumit). (up) o s!urt) redresare, situa ia s&a a1ra6at din nou prin de!lanarea /n1929 a !ri0ei e!onomi!e mondiale. %um)rul omerilor a a.uns la !ir!a ase milioane. "entru e6oluia ulterioar), puterile /n6in1)toare /n "rimul 2)0*oi #ondial nu au fost !apa*ile s) /nelea1) !) o ar) umilit) nu putea fi pol de sta*ilitate. Iondi iile impuse $ermaniei, !a reparaii de r)0*oi, nu a6eau !um s) fie a!!eptate de o popula ie fl)m=nd), s)tul) de r)0*oi, dar foarte m=ndr). 9fe!tele s&au do6edit fatale. (in a!east) situa ie,

mi!area na0ist), !ondus) de Hitler, a reuit s) o* in) un !apital politi! important prin 6oturile !are i&au fost a!ordate, p=n) /n 1932. "rofil psi-olo1i!F Adolf Hitler Ionform unor do!umente, re!ent date pu*li!itatii, fu-rerul 1erman, Adolf Hitler, nu prea tinea !ont de !odul *unelor maniere atun!i !and lua masa, so!andu&si in6itatii prin modul in !are man!a, dar si prin *oala de !are sufereaF flatulenta. %oile informatii depre !omportamentul lui Hitler au par6enit in urma des!operirii unui do!ument din 6remea respe!ti6a apartinand spiona.ului *ritani! si repre0inta o serie de note luate, in mod sistemati!, de !atre unul din mem*ri mar!anti ai "artidul #un!itores! $erman %aLional& 'o!ialist (%'(A" , !are se afla in antura.ul lui Hitler. (o!umentul, !are a a fost predat unui a1ent de spiona. *ritani!, reali0ea0a un profil psi-olo1i! al lui Hitler, este datat mai 1945, si are instru!tiuni pri6ind distru1erea sa in 48 de ore. 9l a fost des!operit, dupa mai mult de M0 de ani, in sud&estul An1liei. %otele ofera o perspe!ti6a inedita despre modul de 6iata a lui Hitler in *un!arul sau din Berlin, despre presupusa sa -omose5ualitate si despre afe!tiunea sa deose*ita pentru 2udolpHess. GIartitaG na0ista, neidentifi!ata, si !are se pare !a atun!i !and a predat do!umentul nu a6ea !unostiinta despre faptul !a Hitler murise, a tinut .urnalul in *un!ar, si a !inat in numeroase o!a0ii alaturi de a!esta. 9l notea0aF GHitler manan!a rapid, me!ani!, pentru el man!area nu era de!at un mi.lo! indipensa*il de a&si asi1ura su*0istentaG. #odul sau de a man!a a dus !a intre*area unei fetite, parti!ipanta la una din mese, s&o intre*e pe mama saF G#ami, ne*unul asta are de 1and sa manan!e si !arpeteleNG. G... el nu fumea0a si este inter0is sa fume0i in pre0enta sa, din !au0a sus!epti*ilitatii sale !atre larin1itaG. Ion6ersatiile de la masa a6eau un efe!t linistitor si rela5ant asupra lui Hitler, stimulandu&i 1andirea, !e6a asemanator !u efe!tul pe !are il produ!e mu0i!a asupra unor persoane, mai mentionea0a sursa. GDor*este pe un ton *aritonal, fara a ridi!a 6o!ea, lipsind total ra!netele si stridentele manifestate in timpul !u6antarilor sale pu*li!e. Ba masa, !a si atun!i !and 6or*este, nu manifesta ele1anta pre0entand in6itatilor un !omportament 1ro*ian. Isi roade pielitele de la un1-iile de1etelor de la mana si isi plim*a inde5ul, inainte si inapoi, spre nasG. (o!umentul mai spune !a Hitler man!a o !antitate impresionata de pra.ituri, responsa*ile se pare de 1usa !e se adau1ase de.a nu prea feri!itei sale fi0ionomii. ;ar0iu in noapte, liderul na0ist se retra1ea in !amerele sale personale unde *ea G!eai de

sanatateG si as!ulta mu0i!a la fono1raful sau. (estul de des, era insotit de persona.e feminine din antura.ul sau, !ele pentru !are a6ea o apre!iere deose*ita, in mod spe!ial de 96a Braun. G'e !rede !a in timpul a!estor es!apade !omportamentul lui Hitler fata de femei nu e6oluea0a mai departe de o relatie platoni!a o*isnuitaG. GO6onurile despre presupusa sa -omose5ualitate si alte o*sesii se5uale nu sunt alt!e6a de!at 06onuri 1enerate doar de o usoara tenta maso!-ista in relatia sa !u femeileG. In !eea !e pri6este relatia dintre Hitler si 2udolp- Hess, !are in mod *i0ar a fu1it in '!otia in 1941, sursa spune !a Hitler nu a a6ut 6reodata 6reun prieten mai apropiat de!at a!esta.GHitler il iu*ea !a pe un frate. In mod insti!ti6 poate !a Hitler a simtit !a Hess purta in el 1ermenii unei ne*unii latente si poate !a ple!area sa a marit 1radul afe!tiunea si insin1urarea lui HitlerG. Hitler a suportat lo6itura stoi!, ple!area lui Hess. Dor*ind despre de0ilu0iile lui Hitler, sursa mentionea0a !a te-ni!ile folosite de ministrul propa1andei, $oe**els, erau atat de efi!a!e in!at insusi Hitler !adea in plasa a!estora. GIn!epuse sa !reada faptul !a este !-iar omul a!ela !u a*ilitati e5!eptionale in stiinta si arta ra0*oiuluiG. Pna din ideile a!estui partid a fost !ea a 7puritatii rasei8, ea insemnand !a toate rasele inferioare (e6rei,ti1ani,ne1ri erau su*.u1ate. 9i !onsiderau 1ermanii rasa superioara si doreau e5terminarea !elor inferioare. Iata !ate6a !itate !are do6edes! !at de !iudat 1andea Hitler si ura sa pentru e6reiF & QIonstiinta este o in6entie e6reias!a.8 & QIu !at !unos! mai *ine oamenii, !u atat iu*es! mai mult !ainii.8 & Q"a!ea eterna nu 6a dainui pe pamant de!at atun!i !and ultimul om il 6a u!ide pe penultimul.8 & Q'pune o min!iuna sufi!ient de tare si sufi!ient de mult si lumea o 6a !rede.8 & Q96reii nu sunt o !omunitate reli1ioasa, !u statul lor propriu, !are are 1ranitele saleR mai !urand sunt oameni&para0iti.8 Ba 30 ianuarie 1933 Adolf Hitler a fost numit in fun!tia de !an!elar. In s!urt timp, na0istii au preluat toate fun!tiile de !ondu!ere, atat in "arlamentul 1erman, !at si in e!onomie. Astfel s&a des!-is !alea spre o di!tatura totalitara. '&au fa!ut spe!ulatii !a moti6ul !are a stat la *a0a a!estei maini *olna6e a fost un e6eniment din tineretea lui Hitler, atun!i !and din !au0a unei prostituate e6rei!e, el s&a im*olna6it de sifilis, insa a!est lu!ru este putin pro*a*il. Iea mai plau0i*ila e5pli!atie ne&o ofera $eoff BaSton in lu!rarea sa 7$ermaniaF Al ;reilea 2ei!-, 1933&19458F 7Hitler a fost produsul, si nu !reatorul unei so!ietati de.a infestate. In ori!e !a0, ar fi eronat sa&l !onsideram un antisemit oare!are. Pra fata de e6rei era o*sesi6a si 6indi!ati6a si i&a influentat

intrea1a filosofie politi!a. Ia el a fost in stare sa o puna in pra!ti!a, nu poate fi e5pli!at de!at prin !ir!umstantele sin1ulare ale $ermaniei post*eli!eF umilinta de la Dersailles, pro*lemele 1ra6e de ordin so!io&e!onomi! dintre anii 1918&1923 si 1929&1933. Intr&o astfel de situatie, Hitler a fost in masura sa e5ploate0e e5istenta unei ostilitati latente impotri6a e6reilor si sa o transforme intr&o politi!a radi!ala a urii8. Eri!ate e5pli!atii s&ar in!er!a, faptele si !ifrele sunt !o6arsitoareF numarul oamenilor !e au !a0ut 6i!time politi!ii -itleriste este tul*urator. M milioane de oameni si&au 1asit sfarsitul in la1arele mortii de la Aus!-Ait0, I-eTmno, #a.dane<, ;re*lin<a ori in 1-etoul din Darso6ia. Impin1erea $ermaniei in ra0*oi a fost, de fapt, primul semn al de!linului lui Hitler. Iu toate 6i!toriile de in!eput dintre anii 1939&1941 r a fa!ut marea 1reseala de a&si su*estima inami!ii, #area Britanie si Pniunea 'o6ieti!a, pre!um si 1reseala de a in!epe un ra0*oi pe doua fronturi, !u a!este doua puteri. Er*it de su!!esele inre1istrate de Qra0*oiul ful1er8 (Blit0<rie1 , Hitler a dat semnalul 7Eperatiunii Bar*arossa8, !are pre6edea in6adarea Pniunii 'o6ieti!e printr&o !ampanie rapida, inainte de 6enirea iernii. In6a0ia s&a petre!ut la 22 iunie 1941 si a insemnat in!eputul sfarsitului. Buna de!em*rie a a!eluiasi an a dat lui Hitler o noua lo6ituraF au intrat in ra0*oi 'PA. In6ersunarea so6ieti!ilor, noroiul si fri1ul au oprit inaintarea $ermaniei. Hitler a ramas !on6ins !a 6i!toria finala este posi*ila , !eea !e do6edeste !a&si pierduse !lar6i0iunea militara !e il !ara!teri0ase la in!eputul ra0*oiului. In 1943, armata 1ermana se afla in defensi6a, pier0and initiati6a si, treptat, toate 6isurile *olna6e de preamarire ale lui Hitler s&au sfarsit, lasand in urma o 9uropa distrusa si sai0e!i de milioane de 6i!time. Ba 30 aprilie 1945, !and soldatii so6ieti!i se aflau la doar un <ilometru distanta, Hitler s&a sinu!is . In mai 1945, $ermania era total ruinata, si ni!ide!um o 7$ermanie mare8 !are sa distru1a 2usia *olse6i!a si !are sa !ree0e o noua ordine mondiala, *a0ata pe !on!eptul suprematiei arienilor. a fost un persona. foarte important in istoria omenirii, fa!undu&se !unos!ut mai ales prin faptele sa6arsite in la1arele de e5terminare. #ulti il !onsidera !el mai !rud di!tator din istorie si de a!eea numele sau este aso!iat de foarte multe ori !u raul. Ionform unor do!umente, re!ent date pu*li!itatii, fu-rerul 1erman, Adolf Hitler, nu prea tinea !ont de !odul *unelor maniere atun!i !and lua masa, so!andu&si in6itatii prin modul in !are man!a, dar si prin *oala de !are sufereaF flatulenta.

%oile informatii depre !omportamentul lui Hitler au par6enit in urma des!operirii unui do!ument din 6remea respe!ti6a apartinand spiona.ului *ritani! si repre0inta o serie de note luate, in mod sistemati!, de !atre unul din mem*ri mar!anti ai "artidul #un!itores! $erman %aLional&

'o!ialist (%'(A" , !are se afla in antura.ul lui Hitler. (o!umentul, !are a a fost predat unui a1ent de spiona. *ritani!, reali0ea0a un profil psi-olo1i! al lui Hitler, este datat mai 1945, si are instru!tiuni pri6ind distru1erea sa in 48 de ore. 9l a fost des!operit, dupa mai mult de M0 de ani, in sud&estul An1liei. %otele ofera o perspe!ti6a inedita despre modul de 6iata a lui Hitler in *un!arul sau din Berlin, despre presupusa sa -omose5ualitate si despre afe!tiunea sa deose*ita pentru 2udolpHess. GIartitaG na0ista, neidentifi!ata, si !are se pare !a atun!i !and a predat do!umentul nu a6ea !unostiinta despre faptul !a Hitler murise, a tinut .urnalul in *un!ar, si a !inat in numeroase o!a0ii alaturi de a!esta. 9l notea0aF GHitler manan!a rapid, me!ani!, pentru el man!area nu era de!at un mi.lo! indipensa*il de a&si asi1ura su*0istentaG. #odul sau de a man!a a dus !a intre*area unei fetite, parti!ipanta la una din mese, s&o intre*e pe mama saF G#ami, ne*unul asta are de 1and sa manan!e si !arpeteleNG. G... el nu fumea0a si este inter0is sa fume0i in pre0enta sa, din !au0a sus!epti*ilitatii sale !atre larin1itaG. Ion6ersatiile de la masa a6eau un efe!t linistitor si rela5ant asupra lui Hitler, stimulandu&i 1andirea, !e6a asemanator !u efe!tul pe !are il produ!e mu0i!a asupra unor persoane, mai mentionea0a sursa. GDor*este pe un ton *aritonal, fara a ridi!a 6o!ea, lipsind total ra!netele si stridentele manifestate in timpul !u6antarilor sale pu*li!e. Ba masa, !a si atun!i !and 6or*este, nu manifesta ele1anta pre0entand in6itatilor un !omportament 1ro*ian. Isi roade pielitele de la un1-iile de1etelor de la mana si isi plim*a inde5ul, inainte si inapoi, spre nasG. (o!umentul mai spune !a Hitler man!a o !antitate impresionata de pra.ituri, responsa*ile se pare de 1usa !e se adau1ase de.a nu prea feri!itei sale fi0ionomii. ;ar0iu in noapte, liderul na0ist se retra1ea in !amerele sale personale unde *ea G!eai de sanatateG si as!ulta mu0i!a la fono1raful sau. (estul de des, era insotit de persona.e feminine din antura.ul sau, !ele pentru !are a6ea o apre!iere deose*ita, in mod spe!ial de 96a Braun.

G'e !rede !a in timpul a!estor es!apade !omportamentul lui Hitler fata de femei nu e6oluea0a mai departe de o relatie platoni!a o*isnuitaG. GO6onurile despre presupusa sa -omose5ualitate si alte o*sesii se5uale nu sunt alt!e6a de!at 06onuri 1enerate doar de o usoara tenta maso!-ista in relatia sa !u femeileG. In !eea !e pri6este relatia dintre Hitler si 2udolp- Hess, !are in mod *i0ar a fu1it in '!otia in 1941, sursa spune !a Hitler nu a a6ut 6reodata 6reun prieten mai apropiat de!at a!esta.GHitler il iu*ea !a pe un frate. In mod insti!ti6 poate !a Hitler a simtit !a Hess purta in el 1ermenii unei ne*unii latente si poate !a ple!area sa a marit 1radul afe!tiunea si insin1urarea lui HitlerG. Hitler a suportat lo6itura stoi!, ple!area lui Hess. Dor*ind despre de0ilu0iile lui Hitler, sursa mentionea0a !a te-ni!ile folosite de ministrul propa1andei, $oe**els, erau atat de efi!a!e in!at insusi Hitler !adea in plasa a!estora. GIn!epuse sa !reada faptul !a este !-iar omul a!ela !u a*ilitati e5!eptionale in stiinta si arta ra0*oiuluiG.

Bi*lio1rafie
istorie.md Bio1rafie Adolf Hitler