Cestiuni din dreptulu si istoria bisericei romanesci unite studiu apologeticu Blasiu 1893

Partea

.*.6i/A.-Y+Y

II-a.

i
t

festului de Uniie cu biserica

din 7 0ctobre
1698'

Autenticitatea

gi genuinitatea

I.

maniBomel

. Sub titlulir ,, Faisitiearea tttrruifeslului de unire tu biserica Rornei" dl[ l{. IJensuli $an[ scrie unu hrttgri traetalfl, in ca,re se siies,-.e a yrrutluce ln Rom6,ni t:ouvingerea greqiti, ca manifesluif ecei;r lu textuli sEri l"atinesin ar ti uuu ,,falsificlltri crininalIu' A cdstir asertriune ctttezarfl dnul[ N. Ilensusanl gi-o liastlzd pe unnit6leie preuupuneri: 1. C5, lex'.uiI rnalrif'estuiui iatinesci ar Ii o t,radueet'e a manifeslului romA,nescf ; 2. ei actistd l,raditcere ar fi faisfr,, deorece lntre maniiesitrlri ittilescri gi crhi romflnescti ar esista deosi:bire reaii, gi chiard gi ,cgtrtra{iceri mari. ciialneti'alI oliuseu; 3. r.:5, Iesuitii ar fi ad;iusfi in ruanifest,uln ialiuesc[ luciuri, sari sinoillrifi nu le irrimise, qi ar fi suprirnatri din acei;t alle lucruri cuptinse tn manifestuhi rotnfl.tte:i:u ; st. 'Ji. aceslea sullrimi,ri Ei intercald,r'i s'tt fi intirnpiat.ii cu len{iunea ,,frautluldsi" de it stil)rtne..pe I}oporutE rotnAnfl calolicilor[ gi tle tr tlesiiinfa biserica rom0,n5, de Aib:r-Irrlia. ; 5. ci Inattifefes[ulfi latinescu rtu s'ar fi scrisu iu sinoduhi din 7 Octobre 1698, r:i ,,luni lf,rdiri' ;
t)
Cercetare istoric5,-critici, p. 25 urm.

r
6.
cd, sinoduift

-4*
din 7 Oet. 1698 urr a prirnitri ceiea pirtm puncte i,rornenite ful manifestuli
latinescli. Pe acestea presupuneri neintemeiate se raz\md" totfi edificiuhi dlui Densuqanti despre faisificarea rnapifestului. Le votnri esamina rleci cu cleam6nuntulfi ;i apoi vornil stabili adevErulir" 1. Dl{L Densusan*' uste i'n rd,tcicire , $tnrJd, u,firinri, cd' teiJn{it' rttt''tr,ifesiuh,tl lutinescrit e s t e o tr nducet" e u'nz,u,'t tif i: st tt'lu,E t' omAn, escil'. I)espre adevdrulu aserfiunii n6stre uqorri se pote ionviuge ot'i cint-. , datf asatn6ni, tru.tlucerea litcutit de tllil Densu.sttrtii, tle pe man'ifestu,lzi, Itti,nesctt {is ie;rl,ttioi vta,rifesi'ttlui' romd,neseil, .rsa trle cuul se afl;i, act:stti textli in facsirniluill lrubiicai,u cle Niiir:,q. 1) Din asdntduareil acdsi,il se vede l*rnurilil' ei, textulir rotnAnescfi alfi rnanife-qtului lbrrnuiatii

-n
Dar pentnr claritatea lucrului sd, publicirnri gi aci nrai intdiri textulfi manifestrrlui rornfi,nesr:ri, asa prerium s'a formular"ri rie sinodul[ din 7 f)c'u. ] 698, -si anoi trarhicerea nranifeslriiui iilinescii ficuti de dlu
Densu*sa,nfi,

,1

si :lt:eit, t:ari nu crrnoscri sc pdtd, convinge. c5, inanilirnba festuiii latinescu nu este o tra(irlcere a maea
la.lin5,, sd,

nifestrilui romAnescri. Ilu,nifestuiti rornAnesi:il lormulatd, dn sirzothtld,

irr sinotiuiI dela i698 l]u coli'iiire ln rficerti qi esprusiunb tnili cle lr,i,:ii ou traducereii ti'cut5,' de tllfi. I)ensuqauu rie I)$ mauifesiuiir ial;inescft, r:u tdie ci ai- trebui sii convin5,. rlucri rnanifestuifi latinescii ar ti ti Lraducere a nt::rliife'sLului rculO,neslf,, saii e u alLe oilvrrrte trariuterea diui llen:luqarrri cle pe m&riife:;ruili lal,inesr:ri, ---'titc:i,tt:t*i.!l ruanifegiit itr ii o tiirrduuere tle ijt,i trillnii':sltliti rrimf;'rresrii, -- r{r' trebui ,;$, .he !der:;"!uti :'Ji in i,riei' :ii iu cat'il.is 0u lexirriii lE-'ud,neseli u.lir ma' ",rifestuiui" l5u ln cii,td srng^ril'a ticr;:;i-:llire, de s'ar putti adirite, ,rr consi.*iri ,tutnal lnir'aceea, eri, in traCucerea CiuI Densuqanfr. l:'irL otJset,.i''t ic! si coiea cAle un"[ r*vilttii tnoileinit"

inssii,t6rt' si nestarea si nepelirea snfletelor-I, cd,r'riia in rn6surd, rnai mare trebrie a ii de ci,tir trite, elin buni yoea r6st,ri ne uninri cu biserie:r Romei cea cirr,oiir:dsci, qi ne rnirluri.*intri a fr mridulirile cestei Iliserici sfinte crrtriliedsra a llomei prin r:6sta carte de rnii,rturie a, nrislri. Si eu acele Privilegioururi voirnu si, tri,irnI, 0u 0are triescri niliuliril^e qi popii ace.stei Biserici sfinte, ;)re{jlrrn liraiti,i' si lrnpdratul[ qi coronatuhi
lrcest;ei

tlin 1698 clice:

luni

,,Jvd,eeindr.l schinrbarea

Craiuhi nostru

')

S;rnb.

L p. ?07-

N5,i{iei ..aie nevrOndi a o ldu6da, cunr se ca.de credincioqiiorri Inaitiei sale, ac6st* carte de tnd,r'turie si Niitiei saie qi Jdrei Ardeulului o ddmri iirainle, penllu care rnai rnare ti,rie, dirriri qi pere{iie qi se risot'ile rnf;,nilort ndstre. S'au dati. in B6lgrad[ in anii Dournuiui 169i] in 7 dile a iui Octomvrie. ,,insi intr'acesiu chipi ne unimri gi ne mi,rturisimri a fi uriduld,rile sfintei catolicescii biserici a Romei, culn pe noi gi rdmiqifeie tristre din obiceiulu Bisericei ndstre a resi,ritului si nu ne clit6sci. Ci t6te ceremol

Inuitii

li

saie

ne far.e pircagi , clre mili,

in

milostenia

decret,urnrrlrri

l,

niile, s6rbitot'iie, posturile cum pAnd' acum' uru i,i de ar:utn inainte si fimri sloborii a l.e cinstilild'dup[ c[iinclariuhi vechi[. $i p* in pAni iulU Vledica ttoslru Athannsie rrinre a-li' tndit*u Sfinfiei Saie si n'aib[ prrtere tocma cliti eiin seaunul[ Sfirrliei Sttie. Ci so!oe& de i-s'ar tirnpla mtirle, si. stea itt Vlddici, sI' fie borului. pre citre ar tiege Sa Papa gi inil5atuiri impre care' Sfin[iu. 'inlirdsci qi I'atriart:hu]ri de irCratu sil-l[ iub bir,,it,tra Irriiliei Sale si-hi chiroton6sei' qi ln obiceiuhi qi rleregiltoriile P.rotopcr-pilor'il, iarj suutir gi vbru fi, trici intr'ttni..fu]Y 1: lucru nirne si ttu se ln()stei'lij ) 0l sa se t,ic cum si udnd &ellm- Er rle nu ne Yoru id*f pt* iroi qi r6rniqi!t:le tt6';tre intr'ac6st'6 *-.0,,i., p..teiil,, Ei isi:filiturile u6stre, care aind ,t,rit, sir'n'lriba nici tl t'i,rie, tare lucru l'amti irttS,r'itii t:u peceteir ntitrolioliei n6stre tttili mtrre milrturie." lrentru ' il\'ad'u,cercu fd,czttd tte tllil l)ennt'qan'il' de ne n'utrileslulii latincscfi' d'itt '7 Oct' 11i98 este 'nt'lstu.' ,,0orrsitlerAntiri noi dc o pa1 Le nesiatorui,:ia si schitnilarea I'ieitri 0tnenesci, 6r de thi pat'te il.vOttriri in vedere nctnttrirea *utt*tutt,i iite cirre ntai {ju sami, trebue s[ averui grijL in tril,e lucruriie) iiberi,.de iruufi voea ni.stii,, 9i indeurna[i tie voint* lrri Dutn* ned.eri ue trnimit cu biserica romatto-cat'olici si i.irin acrist[ carle ttr: deelarinrti tle collinuioU.i ai acelei Sfinte M*ice Biserici' Priiriodi, rnirturisinclt ;i cre{6ldri trite'-cflte. le olimesee, ie tttit'lurisesce qi le t:t'ede Biserica

tl

ne inlelegearnfi qi rllri ni-se facti cttnoscute si pr!n det:i'etuhi ii diploma preagra{ir5sd a iVlaiestir,fii Sale prea sfiute. Dl'eptir a/..ree& si noi. clr nisr.:e conmetnbri tri aceleia, voimil iiupa' e,iin tlispune tiet:retuiti arnintitri mai suifl ahi Stiniei Maiest{ti imperiale qi regale, -q;, no folosirnfr si sI' ne bucurtitni de aci lnainte de ar:elea-qi drepturi qi privilegii. de ca.ri se foiosescri si preo[ii aceleia-qi sfinte IIaice Biserici dupi nertnisirinea siintelorri ca,n6no qi dupd plivilegiile date de reposa[ii regi de-odini6r5, ai Ungariei. Er spre mai mrire credin{n, qi tirie a acegtui iucru amri inti,ritri rnanifestulit rle fati ctl subscrieliie miirilorri ndstre gi cn sigiluiri. Anuiu 1698

7 Octobre Aiba-Iulia."
cd,

Ceiitoriuiri nepreocupitri u6te observa

ambeie manifeste vorbescri tlespre

iusu-qi,

at:eleq,-li hm'w'i si penlru aceea cu,pt'i'rzsu,lil' loril, precutn vomf rlovedi mai josu, ]st,e

iomano-catrrlici qi mai irrainte rie t6te cele ltatru puncte, in pnvin[a cirora pflni acuma uu

itlenticii, insra c/icerile, espr esi'tr,ttile ;i cuuintele, irrin eai'i se esprini, acelea-si lut:ruri, sunt[ *tato O* cieosebite ln aceste'd6u6 manifesle' inr:i,tu nir:i clecum nu se p6te susfinrS, c[ manifest,uiri latinescf or n o traducele a menifesiului rornflnescri. Manife stulf lominescfi este tle d6uE ori mai lungu, cie tfi,lir manifestuhi latinesci. Unele lucruri suntit ntai pe largri desvoltate in manifest,uhi lalirrescir, decdtri in cehi romflrrescti, cum sunti. d. e. lucrurile referit6re Ia credin{5,. Din contri alte lucruri sunlu numai atinse in manifestulir iatineseli. pe cf;,nthi in manifestulir romf,,nescri suntfi iractaie pe largr), cum suntri d. e. lucrurile

.l
releritrjre la ritir qi disciplina orieniali. c*ri cuprindri apr6pe jumitate din nanifestuhi
romf,,ne.*cti,

- * e--

cari in mauifestull iatinescri sunti atinse irumai implieite, intm tiltri atleci se face provocare la clecretulu impEr'5,lescf (din 14 Aprilie 1698), ln (ritre -apriatri se spune, ri urtirea are si se facl pe lf,ngn observarea riiului grer:escit '. ,,a,d oltseruantiam ritus gra,eci." - 1) Arnbele manifeste sunL[ seris:e pe unil para;i ar:eea-qi f6e, insi ltu stttrtti scrisepe lel[, ci cel[ rotnfi,nesc[ esle scrisri pagint prirnl a foii, 6r celt latinesr:it pe pagina a rluur, deqi in obiceiui[ 6meniiorI a fosrri gi cstc t scrie tratln0erei[ paralel[.eu originalulu, qi toti otlati a ittsrrmna tle-usupt'a textrilui Lltdrrsil, cd, acest.it este versitine. In casuhi tlt: lu{[ ins[, nu s'a irtt,intplarft nici uua, nici rrlt,o, qi aqa eu dt'eprti cuvintri prrlemir stls[ind qi dirt rnotivuii ar:est,a. cd mauifesLuhi Itl,iuesci nrr este o tradur:ere I mattifest.ulrri

si

i
1i

Si, presuprtnetnil, - ,le$i nu conterlemil, --ee luelulf, ar sta astfel[, cu]u ili J]resenda,r atunei intreblnrii, tez[, riiri l)ensusaul, 'acr.tl,

eI

.l

rl

i
i
I
!

',i

ii
tl
]l

I
I

I
rl

tari itlu in oposiliune tlespre tl6ud atflti de Inat'e, cliln ir6te ii-sa l'firma', ci uuuiI ar fi trlrilueerea celili:riiiiiil'/ Esi.e rleci cviiientu. cri rtranifest'rriir iatinescfr se p6te ntruti orl eLrr tiuntiri trarittcere a rnanifestului romfi.ttesrld rltt esle qi nrt se p6te num!. Ilupi ce ins5, votttil fi tloi'erlit"ri neremeiniciu aseltiunilolI dlui Densusanri. vortd arbtir noi, ti ce esie $i c0 se note' numi nanifestrrlfi latirresci' f]ettcatnrlat5, t:onsttti.ndii iitlevdrul[. t:I, rttanife-qtul'"i latinescri nlI este o t,radtli:ere a luanifestllitii romdnesci. i.receinii il a d6ull liresuliiliiere netntemeiaii a donrntrlui l)ensuqetti, cil sd' ar6timri, ci, rnanifestulii ialinescil nn ;se potr-' numi nici tratlucere lutsri, o';i fit'lsi'fi'crti{t', 1i dicemri: 'l,utitr'est:it,

'

2. itttt'c tttcttt'i'festttLil
ritt
esistii

si

celd'

t'orniinescit'

c0,t ri lnsrr-gi rilir Densugattti snsfinc, -nt)l(.lu\dri, vomfi veri6 tniii josu , - rlii itt rnanifestuiti latirtesc[ se v,:rbesce desple iu(:l'uli) (lesl)t'e citLi rrici vrtrbd, nu al'fi in ntalifest,rrlir rontfluescti, qi lntols[ c[ in manifestulir rurnh,nesctj se vorbesce de.rpre ltttlruri,' t:uri nitri nu rj'iu' amiuti de locu irt rnanifest rrlir lirlitiescri, qi cI, intre at:este doud acte

ar fi,eontra{it:eri tnari
1i
Vedl decretulil acestul'dicrdtri tlatd de dhi
este esacti,.

diarnetrald opuse(('
Syrnb. I. p. f95. cicl tradttccrea Densrigaui la p. l8 uu

si i96, gi gincai Chron. a

la Nilles,

1698,

nt atd,t'il, mai tralil, rtPttsc"t. deosehirel rer,ii inlrc m,Lttifc-<iu1[i rom0,nescf, si ctrl'i i'ttinesr:li o afli dlf Uerlsrrsanri mai rirtosri in irnprejui'u,rea, t5, pe ei'nrlir in celn dintS,ifi lipsesci. in eeiu tiin ut'tnir se afil expresfi ae estea cuvitlts : ,,lrrimitliiit , mirturiiindd qi cre{6nriii ttit,,', tflte }e irrimesce, le mdriurisesce qi .ie crede .biserica romano-caboiicd, gi utai inainte rle t6te r':ele in privin(n c[rora, pA,n5, aeuin patru puncte, -infielegeamu'" ne ou cir, desi Noi ins5, suntem[ de

deosebi'rp' rerr'lri', ,*j tli't't'tttt' 7ndirn"t, ,rr:t)rtit'url'it:er':i rt?'t'r't'ti'

nici tt

il
I

&ceste& cnvinte nu se flfld, in rnanifestulri romf,,nesr:rr, to.tugi idea sad, ob)iechtlil,, riespre

tnilliurisescr

siiri fa.ce ?t,nn ct) biserica Rornei tiitd, a ),primi, rnirt"ul'isi si ci.tcie ttite, cf,,lle le primeice, le

tru'cl t,ut,urolii terriogilrrrir , urr numai da_ l,olici, ci Ei ,,pnlvo:rlnvnir:i,,.' r:rinsistd mni rir_ tosri ln unifalea creriinlei, pre(jlilll le inva{i si slintulii Aposfolfi P,aveiu: ,,Unir clomnri,'o r:redirttd,, rrnfl boii'zir." 9 Prin lirmrtre nonrA,rrii nu ri'a,ii unitrj nici nu s'arj pututti zlree

cuvintc ale manifestului rorndut scfi: ..de bund, votrr rrristrii, ne unitnil. cri birs.rii,a liomei cea rrrrtrrlicisr:i si ne rn{rturisimri a, h mdd,uld,ril,e cest,(\ I_]iserici sfinte rratoiie6sci a Romei llrin tr:tisti r:irrte rio iniil'turie a rrdstld,,,. In scrrsrrl[ rrtlevdlatir si filescri nlir acestrrr[ r:rrvirrtc Itomflnii s'a,it unit,il., adeci, s,ad l'[r:rrt,it u,tt(r. ()u bistlic,r i_:atolici, a Romei. tJnit;rt,t'lr trr bise.riuri ins:i r-:onfrtrmd inviti_

cilre s() +"rar:t,4,2d" in acelea crrvinte, se cu_ plintic f6r'te t:larfr qi Ii,rnrrriti in rrrlnItrjrele

urm6zi, ci cuvinleie din manifestul[ lat,irrest:i ..nriminri[, m[rtut'isittrlti qi crr:ciOnd[ t(il,e'( or, euprindI nitnica, ce ntl ar li hirrrrr"ic.. ritt' exprirn'at[ gi tn rnanifestuhi rotniittrlst:il' ;i astfelfi intre rnanifestul[ latinescti si t:ehi rontilnesci nu este deos6bire reald', t:i nutntti tlr:osebire aerbuld, sai de expresiune , lnt,t'u cetf, in manifestul[ latinescri se mtrl pune espresri si aceea, c:[ ce insemnrizir cuvintulii

la di'.r Densuqan[ nici ttnir teologt, nici uni filologfi, nicl unil . istot'iosrat-f,i nu a firurtri descope rirea minunati,
Pd.n5,

,,a ' se uni"

iA

catolir:{ ;i rurti virtosi [r0le i)at,iri iruncte, in rrri-vintt r:irlolA lrirri, i*rini:i nrl se in{elegeaii,,. Dau cu ;rl[r] Cttvil]te, Alirnr:i, r:d,niiti ROrnAnii ad deciilra,tu solenrnu. ei sa u,nest:ii cu ,bi_ seri0a Rrtrrrei eea catolie6sci,,, ei ail syiusri lrlin acdsirr llmuritu, cd, prirneseri i6ti cretlintir crrtolirri,, lrrer:urn se-dicr: ilr rnanifestuirj Iafinescii, p()ntl'u ci t:uvint,irlir ,,u se uniu in ln{elcsri llisrlrll;1,'1;61i inssrnrrrlzi" rr crede, a11tnitt: ryi profcst ir,t:et cretlirr{[, cr: o yrrofest5zi bisericrr, cu 0r,r'{-) s.) ftrjc ,,rirr:,,. bu unrle

qi ir: crrlriri bistrril,r

rorrlano_

crrvintutri,,ttniret' insemrrdzfl,,ali,arttr'i'". Si ca sd, vadn pi di[ De.nsuganu, c5, ce absurditate cuprittde clescoperirea dsale' votn[ ilusrra lucruhi ctt unf esemplu din domenirihi care p6te ii este mai cunttsctttti, politicei, 'decf,,tf domeniulI teoiogiei' Nirnenea atleci, t:ra ln 24 Ianuariri 1862 printipatele nu dice, 's'ait al'iatd., rli t6ti lunret dit',e, tril romine s'ait uni,tii, qi nintr:ni llll tlir:e, c5, Itomf,,rtil i6ci h,rrt ,1r,1'ionlci,k, ci to[i joci, precuttt le-it .entutU poeiulfi, hora ,,zntiriI"' Ditt contri,lnsi (icernri,li Romf,,nia ar prrtd si int:hie ,,aLianfri/' iu Gennilrtia, Austro-IJrlgaria gi llalia, dacd se va fa,ce rnai in[iliir dreptate RomA,niloru din Ungaria, dar de ,rlt'tti,r'c"' ctr aceste .state nirneni nu vorbesce, pentt'u cd, 6menii nu
coniundd, cuvintele
snganfi.

si

rrouceptele ca dhi Den-

-_

''

']''::

:i:__

_l
I

IJar ed, cuvintele ,,lritltitttii, md,rtnrisinrifl l6te etc." din manifestuli lntinescf nu cunrindri nimicii, ce nu ar fi esprimatfi clar'il qi in manifestul[ I'olnilnescu, se vede limpede

'

.* - t:i
le clede biseric;r crrtolicS,, ui rnai virlor;ri i;i t. ceie patru puI]0[e, in rrrivin[u ciroLa pflnd, atunei nu se in-telegeau," sitti ctt r'rlte cuvilrte ari irebuiLri si faci aceet.: r:e exlilesri. se {ir:e in rnanifest,ulir latinescu. si astfeirl intre acestl uranifestir si rna-nifestulri ron0.nesci-'t nu irii:r deos6bire r"ealii,, 0i numai rleosdbire uerbali, saf, de exl)reijiilne. intru cf,,tri tn uranifestr:lft iatinescri se esplit5, tnai pe largfl. c5, ce inseinn6zL erii,irri,ele,,a se'ittdrttu"isi tntid,ulii','iie
itiser"ir-:si"

euvinte ' ale manifestuluy ron6,nesr:r). :.,,qi lre mirt*risinil a li iritirtutd.rite ct-.st,ei biserici sfiirIe i:atolir:dscd, a R0mei.,, Toti scili, cd sfinruli Apostoiu paveirj nurnesce sflnin biseric6 corpulir lui Cirristosrj: r.orpu)r, n,t 'Ciiio{.,, 11 Cor::!!:;uoz,t,!:ttcti l)rrtll rceshl. arij citprl lrevEclutri pe lnsu_si rtlrtt : ., C i r,i st o: i,:aJ tir i i ;; r ;; ?i.i: iilill . )" C;;_

$i {in ulmriirjrele

i;rr,.r'crle, ca thilui inviliitura sfi,ituiili pavelri tr)(r) cilrr 1e {inu de biserica a.clev6rati, a lui I ;IIt, lst()su, fr)l'lltZi, \n]]fr, corp?-t,a,le ci,rni rnembre 1 r r't d, t tl u.o) s;u rr I I i n,s i-si rrr,r rl i lei osii. Uni r n ea. cu
t t r r

Sfirr{il :..,,pentrtr. rti. 1n.intr,ir,r,,i i1r;r;ti nat toti t.ntr"tut,rt cot...1tir, ne-attil boiezttlil.,, t; Din ,l'.estei

!)ulu

a(joiil

il cste ins.ufletitrj pr.in Spirituli

;r

(:(,s

(,

it

niidulti,t'ile bi,sericel sfi,nte ct.toli,,,,rii, aii rre,,rilirn6.:c:a, si ,o,*,rruri.o,id gi si l:.:::,1 ^::l, eale Je primesce, le i'i'edrl tore m5,rturise.sce

/i

)ttr;irr.li iiri t''.rLrtii qfinci* qi irtr,o iiiteicgert.,; i1 i,ll' lriirrti r:in'{d cinevt dn uiirturiu.,ri,," totd t'r cclinia bisericei. nu se face *;;,;t;;id ;ceteia. r\sifelu stAnriri lur:rulu. toti poii- se -pr;rOpii, i'rr, rrf unci. eiii:rlfi Ronrillii's.ai unitltiirita ,,
t,tr/r

oti teoiogii crrgt,iiri. 1fi.d, rjeosebiie',je oLi,,,l,riivoslavnici,,. }Ienrbrji (md,du_ ililillf{'t t:lr rt(r) rrmrstui cor.pti trebue sl), grrofeseze r,inir ;r rrr:uca-gi credinti,. l)r.ecrrm invatd, sfintulu ,\ rrosl,trlI Prrvclit :' .,t:t!, t-oli sd, ,tt.d,itE aceea-gi,, li .*,i, ttrr, y'r i.nfu.t: l,,oi .in'rtxi,.ejle,:i,t t:i sir. litE
f

:ll,::,,,, lurlr,.,lt

n r: re ri i ntrr si sc irr cle pi i_ r,l.ili Irrhilr',. lriei:uru iriva{d, toqi rnn6iiirti_

1

r:rt r

il

r: i n c e p r.' p ri

Intre manifostuiu ialinest'",r si r:ei[ !'omb.ueul:fi nuulai in r:*suiu uceia ai' fi rieos6bile rsaia, safi eiriel'ii cantrat;l,itei'a, cAndf tati cr: cuvi n tele manif r:s t.rr iui aiine-qr:ri. : ., iri'i uti udir. :lrili,rrrisirtrlfi. si crrddntiri t.it{t; glil.'( s'ri: iiflR, iu relitulir rcrnflnescii urtniitirr,rl. frts:i a.irsurdi,: ,,liit bnni, vtt-,it, ito:;ird, irrl ulrilrtti cti 1;isericll ii,;ineI {:siL c:rr"oiicdsi:i, ..ii 1}(i ilrd,rrrir'isirnri :r fi ruiduiariie celllei tiiserir:r:. sfinte caLolir:6scf,, dlit' u,r prirnirnti, lru mirturisinili rji rlu r.:l'rrdemti t.,ile rrf;,te ir: lrriruresce, ie nr5"r't,uristsr:e si Ie r:rsdo ]:ir:el'ica catolicd,, yi rn ati,i.u rnai pu{inri celc ],artr'(r pu;rUiro, ltl ;rri vintri e*rorl Illl ile irtfeitgr:iriiiri." fttl;ii t;;rliufii ;itlt{;rlIir1; iiit fc::iti uu rnull'* nrai uii lrtitite, dci,ti.ri r:i tic rii.illiri-riii *, rscr:ie rrslfelu de *b:;r:i'dird,ti" Ltlil I)*--ltiiusix!ru riiu r:r.lntr'#" iE! tiur: rie iiriri a, ,'i'.tslitte. tiL I'rLl'iirtii 'ilro,Jltiui :titii ttttllt-1. r,i :';rii litJ,:'lui:isild a fi nreurbri! biserii:eI c;-r.[(riice) dar' toiuqi rru ad priuiitii L,redinta aceici bisclice.
I

- --_--_Cor. t:1" 27. ') I. ,) lli'es. 5.

i,) I. 1\
.JB.

0u eare s'ari pututri uni ,'ri i-s'a.ii putuui far:t: irlenrilr! nuin;li prin crt,rlin{i,. Olfi Iiensu;anii. uei sia dr-"sto1;el"e i:cutrir-

I. Clr. 1. l{J.

Cor. 12.

1S.

-t5.*
rlir:cri intre cuvinieie' manifestului lalinesci: ..i,ii"ii",in. mS,rturisindri gi creridndfi tole elc"" romfrnescil, inii lntre textulu manife-qluiui rontflmanifest'ului ierrrrct6zi falsI cuviuteie euvintuli ,,obiceiil"' ne.t'.U, afirrndn':ifi, ci, sub tliu rirtrrifesrulfi romdnesi:ti qi sub cirvinteie ..i6ta l,urtu ndstrd"' ciin ciausul&' oll clr!'e s'a J,,frr.,:iJu ittanifesluhi din parlea Mitropoiiluiui Atananasiti, se iriteiege ,,cretlinta", a$a Itr citri dupi dhi f)ensttqitnd cuvrolele m&nifesluiui romfi,nescri,,dtl. obiceiulzT biserieei rO.tt* a resflritrrlui si, nu ne cl[t'6scd" ar av6 inti:Iesuhi: d,in creclinfa bisericaYr'. ndstre a iii]ti-rlo=t,r,[
s5, stea t6tci credintt.t,

resd'rititlu'i sd, n'u, rte cld,tdscd', rlr cuvint'ele din ,i;,,t;i; de subscriere a lui Alanasiii ,tdtd in'telesuh 'rt'"iir*. : CXm

...

ie.oretatiune. s'a arEtatri

tte faisi

ndsh'd'

pe locti"

" ar avd
con-

sit' stea este insi' aetis{i' in-

;;;i;i;"iilinli*tii,'i ir-,rninescu' iri *oi'itolnl'i rrritnfi. care trir.c16z[ desnri ,natura Unirii i;;'b;']-;trrifest,ului sinocluiui din t6g8, aflatil if* ,ifu Nic. Densulan[iu' La cele desf5'gurate u.oii, tt,oi adaugemfi uutnai atilia, ci Cihac irr elit;tiontliuhi.-sEri 1i:rg' 319 esplieri'. insemL:it t:tlvirttttltti obit:eiit' (ilt lel'mlnII lraocesl: llat ',ii.,irr,,ro, hobitude, t,sdqe. Qrtis't,, tiiut're cari i,ii,; ,rnuiri ntt iusetttrtdze' cieclin4d', er ilhkloii f, i,, Lexi'-;onrrliil sdti- prig. 48'j ilil esplici crr cuvintele intinesci qi gr:ecesci: lnos' connu stiet,udo, /itto;., out'4{}eti'rc, tari asr:menea i;;rtrne;r[ rri,]'irrtii,' ti tietinS" consuetudine-' Apoi cuvintuiti lrye poporulu nostru nu-lu inii.nuiutOzi in tnieieitt!'i de cred'itttit,..tily
;;i;li;[ ;*ln,,i ia foirnele esterne r"ie credintei'

din insrr-qi

Pentru aceea poponriri ln Tlransilvnnia. {ice, cd, urri{ii gi rreuni[ii t[ una qi aceea-qi iege, va sd, c{ica deqi s'e deos6bescri in credint5,, ari aeeia-ryi ritf qi aceea-qi disciuliud, adecd, acelea-qi frrrme esterne, cari sunLri identice in biseriea unitri si neunitd,. Chiarri qi scriitori mai vechi folosesu& cuviutultt lego, numai in in{eiesti de 'ritd,, qi nu de r:red,'intd,. Astfelu $incal fui Chronii:a arruiui 1698 ciir:e despre Cserei, ,,t'd, trc u,'i"ict ndmuld, u'eclinfn ;i leueu,". Insd tiac5, cuvintuiri lege ar insemna cred,intd,, euvinlele iui $incai ar av6: in{eiesulu; ,,ne uriu nd,mulil, credinta ;i cr ed..t,n $a" , eeea. ce unu ontti r:u nirttr) ea $inca"i D'ar fi scrisri" Tot[ Sinr;ai l,r&duce urrn:ltdrele cuvinte tlin rietiretuhi lrnpErdtescu dela 14 Apriiin 1698: ,,qui trx s&eerdoLibus graeci rirus edita professione u.d obses"uantiarn g7'aec'i ritits", in chipuhi urrnfr,toriu : ,"o&re preolir roniflnescri prin lnf,,r'cdsc

fehi stdudI lurr"uiri, ss[e absurdd, afiruialiuuea ciiul Densuqauri, ti6 itrtle cuvintele manifestuiui iaiingsuii- : ,,, irlimiudii, nrd,rturisindir .si cieriEndil irile" etrJ., si inbre cuvinteie rntuutesiului romines,;i,:,,ciin obiceiuhi biserriirt:i uosire sii nu ne cid,i6sc[," siru ,,t6t:i legeLt ucsir'5 sd, stea 1ie locu," ar tt ,,contraQiieri, m,a'ri, diarnetruLil opuse". Dlil I)eusuryanri trebue sL seie fucd, tiin lorSiuri, uH, iutre doue enunci:itirrni nuliai alnnci esislri corrtradreere riianerraif opusi,, cflndii. amindoud enuncia[iuniie a,u aceia-qi t,errnini gi uceqti lerrnini surrrri

furisirea eredin{ei {.inAnrl,u,-;i, I eg ea g ?' ed,." De uude $e vede, ch qi ,$incai sub ,,Lege" tnteiege numai ,,t'itulil't . Ast-

*- rD --

luati in arjela-qi irrtelesrl, sub acela-gi respectti si inlre acele-a;i iruprejuriri, aqa inci[ri irttre

amind6uE enunciafiunile si lie numai acea deos6bire, ca {ieea ce una afirrni in modf hotlrilri,^ceealaitd s[ nege totu atfltu de hotiritri. Insi in enuucia.iuliie de mai susf, pe cari tilt Densugnnri ie preseni6zd, ca diametrahi opuse gi contradictorii, nu suntri aceia-gi termini, pentru r:E in enuncia[iunea textriirri latinescfl se vorbesere despre adeudrurile cle creclinfd,, tir in eluneia-tiunea manifest.rrlui rouinescri se vorbesce rie obi,cei.uri, sari de ritil,, car\ trecum se esplici toiri acolo, i)nrtt,i. c e7' e?non'ii,lc, s eri; tito r "ile,'p sturil e, crllin c{ariuiii aechitr :;i slu,jltu' bisericei,. I)ar ce este tnai n;uiiii, nici ln ceea ce iriirtrlsce ,,obiceiul[" safi ribui[ (,,iegea") bisericei orientaie, uu cste rieosdbire recr,Id lntre manifestul[ Iatini-:scri si cr-'lI i'omh,nesct, cdoi, ue e dt'siriii, in manifestu[[ romdinescri se vclbesce 6re largii despre conservarea ritrtlui grecescu, dar condi{iunea ac6sta de unire nu lipi:esce in mor}[ i,mplititii nici in manifestuhi laLint:srri. Se {ice atiecii in acestt actti, ;irc{:r.ilr} aiuf, acr:rntrrahi qi mri susti, cii unirea .qe fir{ie asar }irecuui lii-*Dute ,,decretul[ 1i riiriirrn:r lrreaglaiitisI n ]daiestil[ii Sale prea,jiir:te", tn rleefeLLriri aeesttl, care p6r'ti daIiiii'r rle 1'l :luriiiI 1698. alrialii s*t l;ilul]e, ci uliri:ir se far:e p:r: li,ng* condi{iunea de a se v'bserva si irc i,iitoriri rit,lrlir grecescii : ctlreli0r;iile, sErl:dt,olile, prosturile, ci,lindariulti veciiiu, iiturgia. slujba bisoiicei etc., c5,ci aceli. rlecreir.l cirspune alrrialfr. : ,,qtti ex sacerdotibus graeci rirus, eclite lrrot'essiutrtt tr,d ttbseraantictnt
rs

r",itin+. :: [,^l' m g i s a e r d o ru
il
e
i

t I

cum agnitioue or'rrr,ti, aPud ctt' holicos

s c

'itr','rr,*

ulil,

udea\rulil, ld "'^?,' ,ici r'omd'neseil nu esistd,

ir::,i,;;;i ;; nui totin"'t.

"cotttt'Q'r1"1'cen'

**illm:.

T,"uoi:l!

o rlerisEbire
It[

Lntines':il' I.']5uitii 'tlr tfitvtd', cti 'itr ttt'tr'tt'r'l sinodtt'iil' rttt' l-e l)'t'lnlse' fi, rui,ttt'sit' Lw:rttri, ca'r'i '!;"J,' d'in ucela lu','ttri t:Lrp''''nse i- tiii'iiuuitn 'in' inuir; 1 otitiil' . t' rtrnd'nescil"

i"iil;i;-, ' J' ItLil u*"uiu'.)i 3. t'L'{'b " ":-;Julil' 'i:

acesi"i e vcL tu et:^ Aur'Ytirv.ru A.!

uest,eu

"_pilni i;i'; a n rrcut" -*.u;:,;:li3';' ;"i;ru"p"t' tlsil-1"g '-).:l-tlJli ,ia o idee ,ture o'sii* uu Densu-sirttu' dfui ;L-;;;; aie mai de allroDe

r,"''' 1i1'ty^"rrt'ui'pulin{t' n'i, d,iutneh'al" o!",,t,!_;rnu desfilur

noi Ie vomu esamina ci,' qi 'rstfeiu dicernr'':"':.ui:'"',::':d:,

I dtrvcdiie

l*t", ] :""I:1, lt"",::l':nt?ni:r:a, adec[ intru ,celii esisrl latineseri si 'u tatd' nt J' u eti'.*'l; i'--:::[ t6te int'ru ";il; suutu, cilt,ir lnlru ":i'",\Ii;i,"f,rn; ;':ll ;",:r;. u' ;",'ouiut*i'""oit :, i : ll I ljll,i " "'can I :; ::l',,],',ii
rral[
"
a1-1i
n

i;

ilXill:,, :' :l,,f$'iu

catoiic6;cl qi

ili;i;l'"";- 'r*ti*i*itt uescii, c[ ,,ue nuitltiir:u

s[
dic5, alt'r:eYa,

" a n I'?li"::1"-'l -Yiii* iIr nrunitesruti 'om&cel '

biserica"R'tn]'-'i
u" h

il,['.liu";; ;;hr iil-l *a'" '* li:,',T'.:"""' sati ci ' ':irl'rliici' I ruris'rs,:e ;i -., *l,"Itti t;f'gt" ci I frrcu a(:tj::i;' ''oit'litL''ica i,':l:ilf::'rl:: cuvlniliilt*1i"."'

lruiutii "t "';'t"titintr il;';;;;ii'*c'.' tesiei biserici'f -1-1rr ttlirprirnescit'

nidrriirile

lltaia ci' ei

turr-

;;

;"'tl" urtu6zi"

li'n

I il
I

t
li,

[;
i'l
$i

_19.*
tolo tnntril'eslrrlrti lut,inescil:,,primindi, mdrtrrrisirrrlrl ryi r:r'r'rf0rtthl t6tc ett:." nu se adauge orI iut,rrrr:ril6zri tu tturnifestrrlI latinescii unri Iucrtt orl tulevdr[ uol, tteesistentri in manifestull rotrtsnescl, precum crede ,si afirmd, tllrl l)crrsuqurti, ci numal se spune conformfi rtaturei lucrttlui, t'i, ctt insernntjzi a se u'ni cu biserir:a Rourei qi a se fuce ntembrtt'|il aceleia. Asemenea IIu se pdte {ice, c5, in manifestrriri la,tinescI s'ar fi suprimatri vre unri lucru ori adev6rul care esistS, in mattifestulfi romf,,nesc[, c[ci desi acestri actu din urm5, vorbesce f6rbe pe largf despre conservarea, ritului nostru orientalu, tottrsi condiliunea actjsta de unire esle cupriusi gi iu manifestulti latinescd, intru cdlu in tcestti manifestit, precum amti accentuatii de repelite ori, se face provocare la decretulft iurpdritescl din 14 Apriliu i698, in care apriatit se spune, cd, unirea trebue sI se faci pe lf,,ng-n conservareir rituiui grecescit | ,,atl obI I

tr
IJ,

ii

'li {, ti
lr

l'1'"

:t{

qi ci in nranifestulfi diceri diameirahi opuse, 'iniercalflri ale unorti I'atinescf s'ar fi ficutu lucruri neesistente qi suprimlri ale altorfi lucruri esistente in manifestulI romdnesc[. T6te acestea pre$upuneri suntfi tnsd, false, precum s'af, putut[ convinge ceLitorii nostri din cele desvoltate in tesele n6slre 1., 2. gi 3. De unde urmd-zi, ci inten[iunea frauduldsi, ce Ee atribue lesuifilor[, neavOndu nici o basi, reaiil, trebue si dispari din inchipuirea fiesce ci,rui omu, care scie cugeta cu t6ti veil6
seriositatea. Dlil Densuqanfi este

in t6t[

f6rte inclinatfi a lumea numai inteufiuni rele.

ser'ttantiant ritus grtreci." Totil din cele dovedite ic reseie nrisbre sub I tii 2 urtttizii in rnodri trecesariti, c5, de 4. Dlil, Di:nsu;an{r se in;alii atnut'{t, t:tl,rxlii tr'finnci, cci irt maniiestuLti' iufhnscil' s'or' li ld,cutti :;t.rprint'd.r'i ;i irt'tarcaLdt'i' ctr, ,,inten' liu,ne,r, fr,tud,ul6sd." de a sttpttne pe poporulil' romdrrii cu,toLit:ilor*' $ rt des/iinqa biseri'cu ?'o' rnd,na tte Alba-IuLia. In[enfiunea rea o deduce dle IJensuqanfi. dilr presulrunerea greqitd,, ei, mrtrrifestul&

latinescri-ar 6 o traducere a nanifestului romf,.nescri; r:5 intre aceste driuE rnanifeste ar esis[a deosdbire reaii, ,.si chiarri 'contra-

Aga d. e. qi despre Sfintuhi Scaunfi Apostolicfl ahi Rornei se esprimd, in moduhi urmitoriri: ,,Insd, intenfiunile Bisericei din Iloma erati cu totuhi altele, qi auume, ca cei cari se unescu cu Roma, s5, devind, catolici tntru tdte," Ei ca dovadi despre aoeste inten[iuni dlfi Densuqanir cit6zf,, unri pasajri din insbrucfiunea. re a dai'o cougrega[iunea de Propaganda l'ide in anuiri 16ti9 rnisionarilorri din pd,rliie orienlale. Insi nici aci nu purcede dhi Deusuqan[ cu trund credin[i,, de6rece ehi uu cit6zi, qi pasajulu acela tlin instruc{iunea arnintiti, in care aprialri se spulle, ci rituiri qi discipiila oriental5 trebue si r6m6,nil uealinse. Etfl ce {ice instrucfiunea tn ac6sti privin[i: ,,il[isioualii orierrtali trebue si iea aminte ia deosdbirea lntle lucruriie, cari se iinri de credinta durnrre{et5sci, qi intre acelea lucruri, cari se [iuti tle rilulu bisericescri: tntre. dogrna de cretlin[[, cc lrebue si se cr6d{, qi legea tlisciplinci, cL: trebue si se

',il

+"
!

i
oS,streze. Cr:eriinta trebue

i.eeu-qi in anrbeie biserici, resd'r'itiini" gi lpusani,: ' c[ci roti tnembrii bisericei catolice trebue si se uu6scd, prin prrofesiunea ace; leia-si crediu[e- insi iegile discipiinat'e sad tr)oti fi ;;ili.;Giilesci ln tiiferite biserici tt iiii*iitr, de-orece rrerjsld, vai:ietate rtt'ttriiot'ti este comlraiibili cu ttuitatea credin[ei' ' ' ca orientriiii, $;; ingrijdscn apoi rnisiouirt'ii, uttiLe, se pi'cari ai iinbri,-tiqat,fl tieja sfinta oliiselb[ioriie, stiezc cu diiigirilfl *jutturile, esertifiile .*i*it*, i:erelnoniile, rugiciuniie.. ria pieiate ale rilului lorri propriu, eu untf se !illfl cuviirtl r6te ai:eiea,, ci: se sclul {]a t) vechiti'" iorfi tie intregrtalea riiului Aqatlari biserica clin Roma ntt a avttrii int.r:ntiuuea cle a far:e ne Rontflri si r.,ciriti, nici i,rirrr6sci. ttjte aqz' ctlm se afli in biselir:a l,"luii.n cic rituih iatirru. Ea a poftitri uninici l"itu iu cretlinlfl. fi,rf, cie cal'e Iiniiea neaiinse tiii *u prite iuclipui, irtsi' a. I[satri disr:i;riina biseliuei orienlale' 9i.tr i:itutt qi .inrtrisii tliisionarilorri rk:ja ia attuhi ;,il;; t{iti9, -qii s,: ilgrii6sr:d, t:a.. acelerr' ia r}ir stt ,,intuite, tli sa,':lea. ttttluat euin iiu ;roftirfi

si fie una gi

tolisnre" ale llomei. Cet,itorirrlri a pututri ved6. r:6 tendinfele ele uitolisare ntl erafi indreptattl irl contra ritulrri qi clisciirlinei orienta,le, ci a veaI tle scrlpii tolrntrri (]{)nservarea acelora, qi penlru a{ieea chiarri qi c0.ndri iesuitii ar fi suprirnatri conditiuniie de runire, nu llttteaI si dul:d tre trinteni in rf,,td,cire, niti llu {5,ceari pe placuhi Romei, pentru ci era luem pusf, ruai 1.,e susti de ff i ce cliscusiute gi irnpusri r,:hiarri din partea biserir:ei Pr,0lllni, ca ttnireit si s{j fa,ci, pe lflngi cr;udifiunea de a se pist,ra nestirbite

ritulfi qi disciplina bisericei orienterie. Aitcr:ut noi amu ardtatri destuhi de evidentri, ci conditiunile leferit'ire la ritrl qi disciphud, se c:uprinrlfi im,plicite si in manifestuhi iatinescri, si astfeii rle inteutirtne I'+ra riin paltea Ieiui{iiolir nici vorbi nu pdte fi, eu atfltri rnai virfosii, ari ittt I)ulemf presupl],]]e ttir:i atA,ta rEutate, nici atdt,a simplir:itate in p5,rinlii socieidtii lui Isusi., {-ra ei sd, srrprinte nisce

rtlai tirtiiri si piriutii sinoclLrlui llostlu rlln iAgS it,' inanifesttilI rornf,,nesetf" De iirtde unntlzd si ateea. e! dlii l)ensusanu irt' rierlrepbuifr.'face ir:suitiiorri intilri,are;r' ca ei ar
(jot]-

iucrur!, cari Rottta Ie portincise sd. rbrnAnf, teat,inse? -si astfeifi chiari ci lri$i-gi sii, se rompromiii, tttaintea Prinriliceirti Romiinu. Dirr 0t:i ce inten$inue rea din partea iesuilriori este eschisl qi prin urmi,t6rea,
llroprtsirittrte:
5

i.

1, tf

ti supriurarfl iiin lnanifesrulI larinescririist:ia" unire relabive la ritfi si Jitiri,ii* -uurrrai pii*5, iiin motivulf acela, cd' ar:ele
iondilirrni nn* couvittiari tendinteiorri d+
ca-

nur,n'ifi:stuLd. l,atinescil, ntt' s'ar Octobre 16:.t8, sinor{,u,ld, tlin

cii

D I.n

f)

ens

u.,s

an il, r' d,td,c

e -<c

e, cd,ndd' a/i

rmd,,

'/

ci

so'isd' in mar tdr(,id'

fi

lf.

.iL
i

rl

')

Nilles, Svmb.

I.

in lo nru'teu. Iesttitikn'it . Irrrreg[ act,uii. de unit'e, ;rqa precum se aflri gi ast5,{i in bibliobeca universitd{ii tlilr Iirrtlapesta, esle scrisi, precun reeundsce qi rlhi l)errsuganri, pe trei fiii de hf,,rtie. Pe

pag. 113' 114.

_|-

f
I

.*
serisri tle-odati' cu cel[ rourd'nescil ln fost[ ^ri"t?-n ain 1698' Dsa adeci' nu reproduce subscriqi la mrni{estri' aqa ,i.rotn ;;;i;;'F

prgin& prim{, a foii prime este scrisil maniiesi,ulil rom0,nesc[ lrird' d'e nici' o sztbscriere. I'e pugilrrr a dtiua n aceleia-qi foi este scrisri rnanifestulI latinescu, cttemenea ftirit' d'e ni,ci. o sulncriere, 6r pe pagiua prirni qi a d6ua a foii a d6ua, precum qi pe pagina primi a foii a treia suntfl scrise subscrierile pirinfi-

Precum ;;;;; .. unn aceiea in manuscris[' Nilles de publicatf ll,tiiil* in.n tacsimiiuli c[rui fiesee iscilitura i; lt.;,1,i citat[, sub scrisi esie litere cirilice

lorfl din sinodf.

1)

,trise cu "t"i"t"orl' ilffi;i;'';-;;; cd'rui ProtoPoPri si

subscrierile nu urm6zi indati pe p{gina a ddua a foii prime, ci numal pe f6ea a doua, ne rluce ln modd firesc[ la couelusiunea, c5, deja in sinodulf, dela 7 Octotrre 1698 a trebuitri si, se scrie pe pagina a doua a foii prime _manifestuhi latiuexir: '{isi altcum nu se p6te pricepe, c[ pentru ac 5l?- air inceputtr pdrinlii sinoa d6ua dului a-si sutiscrie numele pe pagina -acds[d, paa foii piit*, ci ari siritr: presie gini la f6ea a cl6ua. Pagina l driua a foii prime ar fi pututri rEnrh,u6 g6ln qi astfelfl ar fi pututf, si se umple urai tf,,rtli[ cu scris6re numai in casuhi at9la, c6,ndi pdrin[ii sinodului nr {i avuti obiceiulu rlt;- r scrie nutnai pagina primri din fiesce care frie. lnsi, obiceiulu acesta nu a esistutri lu p[rin{ii sinodului din 1698, de6rece friea ir driua este plini, de scris6re (subscrierile.plrinfilor[) uu numai pe pugina primi, Imprejurarea,

ci

I
I

limba is.c*iituri cale iiut Or.a dupi iiesce cirilice urln il";,i timba romflnd' cu litere gi iu iimba la;;;[ ;;le subscriitoriului per analogiam te deducemi ' a romflnesct lextulir manifestuiui i# el care trebuitri sd, unneze ceva textli latinesci' 0use ce e5' arete' si ,'elir tlutiul in esen{i' nu cici rom6'nes0fi' manifestiliri i"ri"a!"1tar ltet'omflni c5' lrentru . nutefitti pl'esrlpune, clne ca a scl' int'eresf rnare h fostri de rnai s9 cuc5' *oUt.ti* urarifestulti, decfl-ttiromanescu' ^ce manifestulti prinde in insu-gi ^ sciutil este, c5' manrfestuifi si-

ilil;l

in

li"i. f*t-. i"fi

ii;ll";it-. r)

noOoiui'"a

trimisfl qi ..Cardinalului Fiindcd, insil manifestulti avea qi la r"e".!--iiitiie, precum s'a qi fr ^ ^trimisi' firesc& Putea ;nai ;';;;i;- niinicn no uniunea ficu,u si se tlesPre .o . ;;^;;;;;l qi i.- --in irin partea sinodului ln lirnba lali"a.

Apoi -iostn

ci qi fagiua ei a -ntU' pe
menea dovedesce,

d6ua.
(t
I

de unire, 2) tace o imprejurare, care ase-

Densuqanfi publicd,ndI manifestul[

ei manifestuhi
I.

latinescu a

a bisericei Romei' .-tt "ilu'ii*bo oficiosd' qi imperiului au;ti ;*;;. ii*.u uniunea, a de multfl atd't[ -*ii.nl ufn .et"i dornnitorift -int*t**u unire' de acdstd' .. "" ^^'I;" fint ori ce suspi{iune in privin{a ci preac6sta=-se-eschid'e

prin iinprejurarea'

r) ,)

Nilles, Symb.

pag. 200-217. Cercetare istoricd-critisE, pag. 20'

1) Ve{i

Nilles SYmb' I P' 206 qi 213'

.f*
!

cum ami doveditfi tn tesa nristrd, a 2-a, manifestuhi latinescti nu se deosebesee uri privire la cuprinsuif sEir reald, de manifestuhi rom6,nescri, gi aga nu a esistai[ nir:i unir motivil, ca nranifestulri latinescI sd, se sr:rie pe ascunsfi qi mai tflrdiri riecAtu manifestuiri
romflnesci.

nf,n5,

-.Ap

pdili. Partea primi are datir fornrali gi se lnchie un cuvinteie: ,,Pe.ntru ce,re m,ai, r4ate td,r'ie., drimtr. qi, peee(iJe ;i scrisarile rnilni,lord, ndstt'e. S'atr. dqt?i fn Belgra,cl'i. 6n ctni,i Dornmtl,ui, 1698 in 7 dilc a luL ()cionzu'ie.' Partea a tiriira a rnanifestului. care urm6zi nurnai^dupd ilatul[ acela, se iu,:*p* t,,, crrvintele: nIus5, intr'acest[ chioI ne unimfl,, etr:. gi se inchie cu cuvintele: ,,6r rJe nu ne vorir llsa pe noi si rdmiqi{ele n6stre intr,uctisti riserlare, necetile qi iseiliturile nostre, cu,re umil datil, si n'aibi nici o tirie, care lvcr v l' awtil /i,ntd.r it il cu, Tt cetex, rnitt op oli,ei. ndstr e 'penh'u, tnui liitw'r tttd,rtu,ti,e.,' Insi la sl'0.rsitrrli pLr{ii acesteia tiin rnanifesr[ nu re afld nici unI datn, ci nutnai sigilulf mitropoliei. Astfelf stflnrhi lut:ruld, ugoru se prite pricepe, cii paruea a'ddua clin'mlnifestuiu romAnfl i'a scrisu uumai dupi ce mai intiit s,a scrisfl at6,[ri rnanifeslulf romAnesci pe p:rgina primi a foii prime, cetr: $i celu iatinescri trre pagina a d6ua
e

Din contrd uoi suntemri de p[r'ere, ei o partr: din manifestulfi romfi,nescri s'a scris[ nai tflr'rfiir decfltri manifestuhi iatinesci, degi qi acea par[e totri in sinodi s'a scrisfi. Cetitoriulfi sE-qi aduci aminte din r:etirea rtanifestului romA,tesrri publir:atri la inct:prrtulu acestui capitulii. r;i acestri actrj std, din z

ce s'ad prolE{rrlil itlttittridttE ctl subscrierile 1ilrin{ilorri rltr pe ftiea lr rl6ua' gi a treia. Part,ea pr:imi tlin nranifelstuhi romflnesci fornrriz[ unir int.regii r:ol'uur]it[ gi inchiatri in r 6t[, foruta prin darulfi ae esLa : Dornnuhii -s'afi datri in Beiglarlu in auii rtnde se De iogg io 7 tiile a lui Octomv.rie." la inrr'at voit'l vede, c5, pirintii sinodului de n:r:ltri rnli ce,,.,l,it si' scrie in rranifesti romilnir rnanifesiulu in cain este cuprins[ o6.ni la datuiir de mai susf qi r:sie cupt'insl si in rnanifestr:iu latitresei, circi alttilm n'ar fi pusir datnll at:olo, untle se afli. t;i ttumai ln'sfflr;itulir pir{ii a dour, ader:l a pasljrrlrri,
rlurrd,

la datulri lor[ :rminbil;il

ltru.i sttstl,

si ttutnni

-t

1 I

cilre se incepe t:rt ctlvinteie: ,,insi inlr'ar;estti chin[ ne ttnim[." Apoi plrintii dic[, ri lrarlea, primri ll manifesiuiui o ini,itescit, lrrr ('rr sigilulI rlitropoliei, ci cu ,,pece{iie gi scrisorile mA'rrilotri" Iorri propni. qi ciesple a'ulitlarla ptit:etiiorfl vorbescri dinqii ca despre ttnfi iucrrt, ce se intimpia ln prr:sentr-i, tleniru ci ei nu iiicri. ci ,,ainil, drttd'", 0i t:i ;I'd,nrit pece{'ile *l st:ristirlile mflniiori $ostre". Din cotttri ran,tu pirintii sirrodrrini irtchic partet a doua lu maniie-'.tuirii, vorbest:it tlesple peeeti qi srrbscrieri ct d{lspre ullil ltttrtr riejir irlplinili, oentrtr ci dlnfii {icri: ,,Et de lttr ne vorii ii*" 1,* noi qi ldrrrdsifeie ntistrri-inir'u ldsti agedale. uecetile si iscailiturilt: nrlslre, care atnil' iatA', iA tt'aibL njci o tit'ie." I)e unde se \tedel ci, nurnai dupl ce tnlnifestui[ romdnesci qi lntinescI ari firstfi sr:rise pflni Ia datuhi amintit[ qi subscrise irr f.6ti. forma pe altd frle

rlrt ltlltlir,, s(! ltotrlrirri plrin{ii sinodului sd tttrtl ttrlttttgtr t:rlvrt lt tntnifest.uld romineseri, qi rtlr,rl,tl rtrlrtrrsI sri-lir lntlr6sr:i, cll slgilulu lttit,rolrttlirrl. Mrri rlrt;xu'te cine privesce cu tten(,itttrrr liu:siurilrrlI rturnif'estului romflnescf, trrrlalrtr lrdtrt ollsttt'vrt, c5, adtusulu, care se tucepu cu r:uvirrtel*,,irtsL lnt,r'acestd cbipli rr0 ttttitt)tl", estrt sr:t'isI in ;ire, ut nt'ultii rna'i, lnngi, ;i ttt,tr,:l. tl,ese, dr:cfltri cllnl este scrisi ntattifestrrhi Jrf,,rtI lrr tlatrriil iui. Va si dic5,, pflrirr[ii sittoriulul l[ fi,cutfl il$a, crlm face omulir, cflnd[ ntttnai rlupd, ce a lnchiat[ unri rcti, r:uget,d,, cd, ar fi bine, si se mai adaugS, ceva in cutare krcti, si fiindci .qe teme, cd, ceea Lle voesce sd ntiri adaugi, nu-i va inr:ip6 tn loculfl acela, elf lungesce qi tnddsS, girele pe cd,t,t este err putin[d,. ca sd, nu Este deci fr5rte probabihi, t[icemri siguru, c5, par{,eu a ddua din nauifestulf romd,nescri, carea se lncepe cll cuvintele ninsd int,r'acestti chipf, ne unimfr.u, s'a scrisi numai dupd, t:e pirintii scriseser[ rnttrifcstulil r'ornilnescf, qi Iatinescri ph.ni la tlul,ulir, ce se 4fl5, pe eie, Ei nurnai dupice rllngii lrrovErluseri, deja :rcestea manifeste r:u ptrce[ile qi iscrilitur.'iie, cari se afli pe fdel r rkirra ;i a treia. Se prite, ci, pdrin{ii rrurnai rnui tirrrfiir a,u cre{ut[, c5, esle bine, crr irceet, ce altt;unt se afl5, irnplicite cuprinsri lrr rnlnifeste gi p6,ui la datuhi amintitri, sil o sprrnf enpli,:,ite qi cu de-ambnuntuhi in adausulfi ticubri la rnanifestulfl romhuesc[. Astfel[ stA,ndri lucrulti, se vede inci, gi mai claru, c5, manifestuii latinescri nu a foslri scris[ nai tf,,r{iir dec6,t[ partea primi, a,

I I

d*

-r
t

a manifesltrlui rom0,nesc[, cdci daci pagintr nescrlsa' adecii d6ua a foii prirne er6 gtllS', sino,ioiui nu hiigiari nici nu indesari iA.i"titpe pagina prirni a foii prime ln iirele' rominescil ;;;";"il flcu"tn ia- manifestuiri ci pute-at pentru. ltoe datulf acestuia, n rl6ua a ei foi' acelei pagina gi pe 1r.".. *ioo.i pd'ni acum dest5,qurale Tot[ riiir celea se Dricepe, pentrri ce rnanifestulf latinescl n., '.tt.'piov6{utn cu sigiluil mitropoliei inadeci' ma,i*tt ouda claiuifl s6i. Precumsdt nu este datulu sub nifestuhi romflnescii nu este aqa mitropoi:ei, sigilulii cu niov6dutir Sigilatinescri' rnanifestuhi nici iirorlO"tn a foii pagina pe rie iufo *ittolroiiei Plitqt facutri la adausui[ numai lntirest:e ;;i;; prlm8, a maniferstului rotn6'nescu, pre-Dartea A;dt inse-qi mauifesLele'p0'n[ la datu suntri

t'ofetit* cu percetile pi iscd'liturile celorfi 38 nroronopi si'ale mitrbpolitului Attrtasie tle pe i6;" ; hd,ria qi & troia, cari isr:ilituri ,Ei lrece{i precum de referescf la manifestulfl t'0urdnescil tie pe pagina prirnS', tocmai aqa se referescl si la manifesl,ulir lat'inesci de 1te paniuu u O,iilt a foii lrrime. Et[, iubit'e (](l' l"t*f-. cdtt cle firX'temeiil a cutezati dlfi

ib.I

latinesc[ i;;;r"i."[ ir afirma,- tri, manifestulf, rnrrnit'estul[ deciti Ja- stirisri mai tilriliri romd,nescl ; c5, ac6sta s'ar ti luttrnplatri nuntai ni'in iesuiti fetd d. scireir pflrinfilorri sinonu ar ti [iir-i, ui h manifestuhi latinesc[ o subsemnd'' nici' sigilil' Si inte.itn',ru ttic\ ,,und, sprg I tird,". Dar si, trecemfr mai departe qi acdsbi
dovedi

in conlra dlui

Densuqan[

uitimi, tesd:

i : :

i
i

i
I

(i, J)onmuld. l)ennrsanfr, sus{'ine t)ntft, ilt,tu'( tuudu;drd, cftndir. Q,ice, cit, sinotluld, di, i,n, 'i' Ortobre 169,9 n',t, 4 cele Ttrimitir 7nt,nr:te, ce :;rt u.rrtirfteEcit'in rnunifesh.r,lii latinescil,. Cetitoriuhi nepreocupatri srie deja, cdtI rle rterrdev6rati este aserfrunea iilui Densrrgarri, dedrece r:hianr manifestuhj romdnesci t:rr1;riride ld,rnuritri adevdrul[, cI Rornf,,nii ari prinririi t6te rlogmele de cred,inld, ale biserit:ei r:atoiice, c0,rrdri afi {isu, ci se unesci cu bisericr a{iee& si se facri rnembrii ei. Dlr rd Romf,,nii in sinorlul[ din 1698 lru irrinriii gi euuosculele 4 puncte, se rnai ,,'r:de atA.t[ riin actele, i:ari ail precesr], cf,,tir Si din acteie, rari au urmai,il sinodului sminiicri pi cari sta[ in slrinsS, legdiulrl, crr acelir sinorl[. Se scie s{r:r:d., qi se vede rrrrriatri qi riln manifestuiri rornfi,nesci. cd rruiunea din .qinodulir ilela 1693 s'ir fi,crrtrj pe basa derrretrrirri imp6rd,t,e.*r'ri riin 14 Apr ilie i698, r:dre a fostri intimatir noporului romA,rrescri olirt otrristola enciclir6, a C:lrdinalrrlui 1(ollorrrts tie dto 2 Iunii 1698. ln at6:rti enr;irlir:ir -s'tr esplicrrtri Rorntniioru. cd, in ce chipii nre si se faci sfinta unire propu-si de im1ierlf,rrlfi, ryi anunre aceia., cari y,iir,il si, se rrndst:ii, t,rr:buili .qi, r:r6dd, tore. r'$,te le cretle br-*erir:a, cntolir:i, si rnai yirfrrsii celea pat.ru lrrrrrcte: ,)e?t omnia, quae s. matef Ecciesiit, llorulnri-r:ulholica docet, profitetrrr et credii, privrrt,iur a{j publice ,locendo . profirendo et credendo, sper:iatitr vero illa quatuor punnta(, qi rpoi indatd, se inqir5, t6te prunctele despre primabulI Papei, despre mai,eria sacrament
I

4>

.T
i
I

tului Eut;harisriei, deslite lrurgato.riri Ei iiesirr.e r)' Spiriiuiui'sfiuiu ;i deia Fiuifi u,*uO*tuu -''-- AQ" daii cend': RomA'nii s'ait adunall la sinoiulti tiin 1698, a[ fostri in clarri cu orivile Iil ttitt.ttra siirrtei uniri' "^.'-- Ui *.ia[ ttite pultutele, de cari -era lef1(1 gati uniunea ua rJe o corrdifiune in .slne sirroClfi ?ro7r. sl t)fin unllare ei se aflal dei""i"tl*'unei tlilettte: sati a[ trebuihi si' tcelea [6te .i-t-,-te-se unescfi, $! qn3rqscr c5' nu se 0alru punct,e, -sali uii lrebriilu si s-pund', nu poLir irrimi aceica l)at'l'll in**to, l,errtrucd 'Ei s'ati unitri qi ;j'itti ficrrtii ins5, ;;;il1 riirtoiice' Prirr urmare tit iri-*elicei inernbrii err le' ;,;i;;it,i qi pu'ureie, 'Je tat'i uniirnea gata ca ti*-u cortditiunu sitlc qtt'a' )?'otz' IJiir noi ir.vemri pi acle publice sui"lscrise de ilIir,i,riroiituiu Atariasiu ro:ttAnesce qi - la.Mirropoliei, ;;-;;; si irlovdtlute r:u sigilutri . dela sinod.uhi iri r:5' alrrialu' in cari se sliune patru cele prirnitri tole s'aii rnul[ 1698 sirtoi,*-irt*. t.la "rrrul,iu r:i[irnI etiistola protopoa qi Atanasie ifi ; tttttrr-,poitr,ului ?n {li\t'e uiiorri aiiresitd, cLrlI' irttldritt'ttlii,. gi rie burri' ;...ri* .s!lunf alrrialu. ci' ,,irbdr'[ fdcut[ anti rrnanilirri con-*irltiiri '1i inot"o"ru'
ouiutiu

+
! t
I

brserita lonlallti-catoiit:d', prirnindu' oi*.ioti.,n*i[ qi crecidndri r6t': cd'te ltritttesce' tni,rlut'ises,:e qr i,red" :.fittlu maii:d' biserici' rop&lru pilnl:ier mr.no-catoit,:;1, inai virltisti cijlefl' t;otisimtit[ ; anulne: in coti pfr,tii :tt:unl nrt altll rrniversaiir r:llili tr-q[e f 1inuritir,:l., suirleittI

t,,

t)

$iucui (jhrrlrr. &ll llil|l'J'

Vr:t[I lr:trrlir

lu Nilles,

S5mb'

I p. 196 qi

gto,n

ftnt0 nl,llt,n rlo trilttr[, lrrr:ftl,rl sri nu JrricdlrI ln ;l rA rrrr (lfirutrl,r,n (t, r'dt (:c urj t:tt1rt'ittde nrnltl nr:l,tl sct'ixrt lnl,inrrst:u, t)re0utn qi trebuia fl6 H$;rlrio, tllttrlil tdrosrrtir ttttpErttului, care tle ltrrtt& Hntrti lrrt xcit rurlrflrrcsrle, gi ciruia
lrrt utttttcl

l) Ntcl nll r*r lrril,t rfir:c, t:[

Atututsiu

rlitt r:nrl

;ltrnt:tt,, rlnt' tt,urrr:l aurI fi preste mlsuri rh: nici unr"l folosri, deI lrrrrgl 11i lrrr:I triril I rirccr: si tt:tt:lt' r;ittt,r: sunt[ tlovadd, dest,uli istorie I pt:rrt,ru' urrir ontii, ctr'() nu ftrce din (jr.irn unil r'orrrirrrrl irrr:d,r'cu,t.ii 1'ace t.le crime, I I atu I)rnsrrsan[. ltr (j't,ese precedente amir tiovediii, cA,l[ I rle falsc l)rosupunerile, 1re cari iqi basurrt[ I sizl l)ensuqarrfl aserfiunea sa, cd, manidl[ I fesl,ulir tie rurire dirr 7 Or:tobre 1698 ar fi I I urrii,,/u,Lsilicu,til, ct'irrrinuLd,". Acurn prutemti I lesn r:etit,oliului sii judece insu-qi, cAlri este lr,l;rrl't,irure, ,si ce valrire ad urI vrtritrica iLrristli [t'ust: rrrritoleit: botnbastice I Ei ridicule aie diui I l)r:tr*trryutril : ,, A vt:nlri inaintea n6str5, o traI rlrrr'{,rrur'r rlrrr r:r'lr luir,i utiseiesci .si crimirrale, I fnlsrli,'rrr',rrr rrtrtti rlocuttrt:ntii grublicti a unui I t,r'rrr:l.ntri lrolitir:ri-lrisr:t'iccsr:r"r pentru a supuue ctt,olir;iirirI qi a destiirr$n I tr,t lr()1,(,r'rllu rorttl\trti I llintn'irlrr rrrtnilnri rin Albu-Irrlia, irr s{:urf u o ir rruct.ttlui noslnr funI rrll,orrrt'r' corrrlrrnrnrrlrilii I rlrilttltrl,rrltl crr ll,onrrr. ( I | ') Vrrrll nrrlrrlit ll, Nillrrs, Sr.mb. I p. 20|'t iu I legltrul rltl lrag 2(lli.
I

;ii trtai ntulte acte, nit nc vnrfrtr, rrrl 1rd,r'in[ii sinodului din l0$lf ;rrirnitii l6to dogrnele tle eredintX nlt bistt'it:cl r:tl,olicr; 1i rtrai virtosii cele patiu
prrt,ri ttrlttr:c uci

AIril

ldlI

lttttturr

ll sr:t'i:r lut,inesce.

ltt

CouformI atlevErului lnsi nranifestuhi de unire ln bextulfi sdir lat'inescf nrl este o l*au.iiuu. din cele Inai migelelgi .Ei crinrinafe. Acela nu este nici unfi felfl de traduci,i*o". *i De basa celor[ dovedite de Itoi i,rri#n a6rnta cu t.r-rt5. hotirlrea, ca acehi ir-"iilttU est'.j un[ actti lttinescfr lrublicri, iorlmulatri tn sinoduiri dela 7 Octobte 1698 cu sfinta ;il;t- uttiunea sacrd, a R'ornhnilorri gi ciinlr'insuhi oa pentru Ii.it:i.l caio]ici, evenlti-espre convinge pr5li se striinii si iolotoft celu mare aiu sfint'ei Uuiri' Acestil

u.lt n,, sii, in nici o oposiliune cu maniuni' f-.t-f" rontflnescti gi uu cuprinde lici qi in

iortu, care n'ar fi espritnatri l5rnuribri rolnilnescri, ci in tot'[ cuprinsulti inooii**tuin '"in ,t"ta consuni cu rnanifestuli' rornitrescfl, Oini t* tieosebesce de acela ln cuprinsulft
Aceslii acL[ este genuirtd, pentru ca a trebuiiir si, se scrie $i *'? gi.scris[ in sinoO"i,i Oin Outobre 10g8, dc uIrintii sinotiuhti, si nici de cum rn;ti tf,.rrfit tle al[i otneni neitrmlrerenqi. EiI esle tut'odal'5' tnlregil', penlt'u nici o rd'surd, ;t;i* se observd. itrtr'insulii nit:i unl corupt'il', uumi incerr: s5, stl p6te interpolatil'., nrnui pot5' se i,iiutli, inr:6.tri s5, -i,,i r,ittit'tru'e, intd.tn sS' se p6td' numi nt'uti" Urt" urle,;,,, utrri aclti pi':;i'rat[ tn t6ti iiiii.' ioti.gitur.u *'t, a.ii! i)rectrlrr I.'uri .forrnulatfl nxlintii sinoduitil diu 1698' ql l)rln urllrare !ste gi t;:ebire s[ se ilutn6sci" i'rttregtt', tt'tt'ten'
tic'it,

silu aerbalil'

Din convtttgerea acdsla nll ne pol[ nit;i odata ii,ti cuvintele diui f)ensulanri, prin
e

;i

gtenttintt,..

_:',_
orrrl ,,ln sciin{a irstoricd, astd,di nu mai -(!i0e: esistd nici cea rnai micd irrdotil{. cA traduc_ (irrnea iatin{. pubiicati lnai susri esre o falsrncal'e cnmruala a ruatifestuiui de unire (

lonr6,nescfi.

[I,ikl6s li p, Cser.ei klih,airi,, scr, ttu le .(a ucestut ttumui cie,uete su.iri tt,supt.ct resolu.fiei mai, sttsil, rnluse (.;td,e,:i. asut,ra tlecrerului imr;6r'6tescri ,liu I4 ApiilI t6gs re_ feritorifi la- urrire); pentru cd, ne uriad ndrnui[, credilta ;i legea ca nisce calvini, dard,
IJetlt:n
(rett1.1

Noi corrcedernr), c[ iu st:iinf,a moderni a Iui Ioanri Cr.isarrri, r) la rare se provdcd, tilri lJett.sugirtr[, spr.e a-gi doverli acisti" asrrtiune ueadevdratd,, uu esi"qtd, nici cea urai miei irr_ (loeler ins[ tie altd Parre sr:inrri si aceelr si rlu ne intioim[ de lor:ti, ci sciinte' cllui C.iqanf ln ar6sti, mater.ie: utA,[a pidtesce, c0tu qi sciinta dlui Densuqanu, rierilece inqi_qi pr:ofesorii dr:ia universititea',Jin Lip,scall_ acolo a siudiatu nrtre-oi-se diri Criguni, __ aflatu,, ei cele sclise de Cri;anri rirr s,inrrj,U vrednir;e a ;rublicaie (vcrfi Nillls l. u. p. tTl). Apoi ^fi *'lies cu ::l_q,!,r,.dlri Cliryarrri i'a irlinr,[ ) Ialslhcatluni, neadevdr.uri gi caiumuii. I)recunl qr .cu aceea, ci ehi se razimd pe autoritatea calvinului Mihaihi Cser.ei. c*,e'rhloi.U pi pro_ tr-rstarrtilor[ es[e -{u.Jl)Lrr:iri, cindri volbesce clt: r:ltolici. gi despre cir,: $ineai scrie ftirte ni_ ttrelrlu; cet,itor.iule ! cte aei ceti pe ",,.t1.g.urlard,

rornano-cal.oiicii t:rediri!a Romfrniior[ nu o pot[ url, tiindri una cu a lori." ) f)l[ Deususanri ,9i dlt Crisanri asadard, cu sciin{a lorri isloricf, de astd{i ari ajunsi in societatea cinstifi, a lui Cserei Mihaii gi Betien Mikkis, cari nutnai cleveie scriari qi cari ne uriaf ndmuifr, creclinfa '1i legea. Ei p6te ci se simfescri binrl in societatea aceea, nrri ins5, nici de cum n'arnii. dori si ajungemri
int,r'insa.

festuiil de perirc, lribulrrhi nostru de laudi recunost:inti. ;i ' de llanifestuiI sinodului din I698 i'a conservrrtri p[riniele iesuit ri Hevenesi, care iI ficutir eu diligin-tn gi grije adrnirabild o colectiune de docuntettte tltanttscrise in 43 tonrnri, ,iep,rse de rnuitri in bibliobeca uliversitii[ii diu Budapestl, adecd, in iocri publicl qi ar:cessil.riiri pentl'u toti luntea. ilIulte din ar:teie acrrslei coiectiuni suntri uun:ai copii iburrte de aeela-1i pd,r'inte iesuitri, insi b[rbu{ii sper;ialiqti. cari aii asemErtar[ cttuiile crt originaiele eietriuse in alie biblioteci gi althive. ri'aI conl-insf. r;i ar:eie r:r-ririi suntli iritru t6te
firiele.^
2)

Din coutli uoi ne simtimfl chiitr riatori r. da p5,riirlelui iesniti, ce a mfl,uluitfr mani-

intre acteie tomriirii 24, care este inlitulatft ,theio {}raet:ot'*tnk, se aflI, gi maniiestulf rle unir-' din 1698. pe care Hevenesi ttu i'a iurniu. ci i'a priinitir dela iusu-qi si' nodrrhi ronrflnesi:ti, qi pe care un[ allir i)A1) Chron. rt. 1ti9it. zi Nilles, Symb. I. p9.

[,#'.',Ti,lg H:i**.j,ff:itk: ,)
Symb.

I.

"

tfi

.,

T:"#itT

pag. Zl6_2tT.

rtrsvoltatd in 'pirin{ii i*;;iii"l";ir,i o* *ilelii qi crime nu eritri capabili. lusu-si petru Maiorri r care condamni altcum noiitiuou" lorri lflngi episcopuhi unitd, nu se lrriie re_ Itne de a nu aduce laudi onestitr{tii si ca_ ract6rului lorri solidri, {icOudri: ,Unell u._ cuviinte ca aeestea, p0irl a fostri teologuiri

troia, r:a acestea si, servdsed, ca int*rire ; rnanifestului niscocitti. lnsd, sirntuhi de otestitate er:i atf,,tri de

bohe nd illustrandarn historiam ecclesiae orientulisu v. L pag. 20i. qi urmitdrele. Aceqti barbafi, cari arj adunatrj qi publicatfi acte atdtri de rnoment6se pentru istoiia nrisird., rneriti, laudd, gi recunoscin{d, dr nu invecti-ve gi calumuii ca ale dlui Densuqanri. pirintele Hevenesi, eare a Iuiratri - . Daci mrrlti pentru unirea nrjstri la anuiri l6gg, ar fi fostu. condusri de intentiunile ',,climinaleu, qi de tndernnuriie ,migelelci,, si ,,frauduhiseu ce le atribue diri' Densuganri' societa{ii lui Isusri , atunci dinsuli nu conserva actuhi acesta ln origiualulri romilnescri. ci_i tacea apa, asa in c6,tfi sd, nn-hi mai pdtd gd.si nici Densuflan[, nir:i al{i istoriografi iornan]. Da'f,, ,-.or tl trecutri lrrin rrrinte sd. facd crime, n'avea s[ scrie manifestuhi latiuescri pe do] sulI manifestului lomduescri, ci nimicia cu totuif fr5ea pr-imd,, pe care eire scrisri manifestrrlfi, gi in iocul[ ei punea o altd, l.rie, tn 0irre ar fi scris& unri manifestfi, dupd i.11, fi pldcrrti, qi rr fi currservatri uulnai"um pe_ r:r:{ile qi isc:iliturile de pe f'tiea a ci6ua si a

rirrto iesuitfi, anume r;rudituhi Nilles l,a publiurt[ .qi.in facsirnihi in opulf s6ri ,,Sy*-

latini lingi, Vlidica uuitikirri, ntt ati pututti av6 locri in Consis[oriurn; . . nici nu s'a

au{itu, p6,n5, a fostri teologul[ popisbaqri ld,ngi Viidica uni{ilorri gi generahi Auditor, si n datfi 6re carele 6re utde plflnsrire, ci, nu s'a ficutri judecati dr6pti, in ConsisLorium.o r) Mai observi,mri lnci, ci, $incai (Chron. an. 1711) se plfinge in termini mai vehemen{i, de cfi,tf s'ar t;uveui, in coutra pirintiiorfl iesu[i, pentru ci unele acle nu le-a[ ldsatri s5, se pistreze lu archivulf Biaqiului, ci le-ari datri lui Hevenesi. Noi insd,, cari scimi, cd chiarri gi asHtii Romf;,nii nu punti pond[ 1le aranjarea qi conservarea de archive, sunlemf convinqi, ci, tlar:i, Iesriifii nu conservat prin Hevenesi at;tele amintite, ' ast5,rli nimenir nu ie-a,r ntai afla in Blasiri. Ce ah Just iesollii din Blaqiu, -- Ia toti'intinrplarea cu scirea qi lnvoirea ceiort cornpelen[i, se afli, celfl pu{,infr in coiectiunile lorri, dar cele ce ari dusfl alfii, ari dispirutt in parte frirte mare. Inctridrnir aceslti capitulf cu o riovadd.
public6, solentn5, gi irefragabilS, despre aceea, ci unirea s'a thctttti loemai aqa, precum se tlice in mauifesl,uhi llrinesci din 7 Oclotrre 1698. Acdsti, dova.di, este ciipiorna irnp6ratului Leolrold din t6 Fr:bruariu 1699, prin cal'e se confirm5, eelea ce s'ari f5,cutri qi hoqi care tiriifi de pirin{ii sinodului din l6$8, lal,inesce este publicati de Nilles. 2) 6r roromA,nesce de $incai. i)
2)

')

Syurb.

Istoria bis. Rom. partea 2 capi 6. S. 6.

3)

Chron. a, i69lt.

I p.224.

Drrnd, trndu0t,iul,-t fi,r:uti de Sincai in diploura ac6sra se {icr) intre alrele urmit6rele: ,,Er[ fiinrici 'nriud cu adevdrri ni-s'a sDusri, cd, Romiuii . . ari inceputri a se inturna la unire si in sinul[ bisericei Rornei. gi tdte acelea u-l'e prini, a-ie reriori*. gi a-le crede. care ie rrrimesce. le md,rturisesce pi ie crede s. maied,'biserici, romano-caroiiei, lqi auume uuncturile celea patru. irr ce,re pdni acurn mai cu. sami, nu se nd,rivia: 1. Curned, patriarchul[ Romei este catuiu er:lii de obgte bisericei celei prin totd iurnea '2. alu lf,{ite. Curncd, 1rf,,nea azimd, est,e destuii materie a cinei Domrului, sari a misteriului Eucharisliei. 3. Cumci, afari, de ceriir. locagulfi sfintilrrrri, si de iadri, remnita osinriitilori, se di alf, r.reilea iocf,, ln car.e se tird sufletele ceiea nu r:u tolult cur.) l,e, cle se curd,tesr:fi. 4. Cumci Duhulii s. a treia fatri, din Troi{n purcede dela Tatd,hi qr deia -! rulfil etc. Diploma actlsta s'a publicatfi in t6t6 lbrma in dieta Transilvaniei tinurf, in Aibalrrlia in 8 SepLeurble 16gg, fird, ea sd, rlrotesteze cirreva in contra oi, fdri ea sd ob:ierve cineva, oti irrrliErarulu ar fi ibstf r'eri irrlbrmahi sr ed, !rr basa uuei inlitrnratiuni firlse tiesl,r'e naturil *nirii ar fi dalri Rtirriflniloni priviiegiiie aminri[e in diuiom6. De rinde sq, vede, si loli fruni,aqii, Co,niii, Bat'ouii, Maguatii, Nobilii si ceialalti rnemnri ai sraturilorri'$6rei ail sciurfi qi a['fbsrfi c,rrrvinqi, ca. unirea s'a fdcurf, aga pl'ecun se dice irr diploma irnpdrdtdsci rj.
Chron" au. l69lt"

Apoi diploma a,r:6sta ln sinodulfi generali. airi clerrritti t'oinO,nesc[ linutfi irr AibiiIulia ia 24 illairi r699 a fortu publica[d, priri Apor qi cleruiui roulerescd' contele Srefarrri 'dovedescfi episloleie acelui conte precum qi eardinriuiiri plimete irnpErutuhri idreilate epistoiele adresatc de qi Koiioniis, Drecirltt mitropoiii,ulfl Atanasiri qi de elerri ioLti citri impdrutui'i qi l(olionits. 1) Il sindouhi acesta nu s'a aiiritu nici unii preoti, eare si fi rlerrlaratf, c5, Rominii prirnescu priviiegiile date in rliplorni, dar ntt primeseri uniulea dogmarici eu biserica lilitnei, niei cele 4 punete de rrerliut5. specifictite in diplorni,. Nu s'a aflat,ti nimeuia, rjare s5, fi tJisd, c5, uttiunea nu s'il fi,cutl itqa. iirecum {ice imp6ratulri. N'a strigar ri irr acel[ -*inorlti uici ]Iitropolituhi At,anasie, c5, tn anrtlii 1698 rtu s'&u primitri cele pai,t'u puncte rlin dipiomi., deqi ehi ar fi trebLritir si o spuitS, ac6sta, dacd, ciausula, cn care snbscrisese manifestuiri, ar fi avut[ in{eiesuh), r:5, r:rediu[a catolici, Iitr se primesce riin partea Rorniniiorri. nimeuia itt tlonir;r celori ce le spune imp6rai,ulti {;c priviie la natura rtuirtnii cu biserica llomei, ei din conlrd, toti s'au declaratf mul{drni[i err acelea. Con;eie Apor scrie atd.tfl imperattrlni Leopolti, cdtf, qi tardinalrrlui Koilonits, ci, tnai uqolii se 'pdte cu-

l)ar !!ti nurltai ti, ntl a

piroLestal[

'i-}i,!1"1,

Svmbolae.

I.

pag.

si

.{iucai

geta, de cd,td' desu'i,e mcingd,ierea,.ce. ail, aaut'a -pdrinti'i sinorhqhd., cd,nclil' ad''prhtaitti d'iytlorna impdrd,tdscd,. Er illitrtipoliluif Atanasie gi cie-

')
l iI
t t

Nilles

y. 229-232.

j
t

39

--

cari nunrai cercetryri X,toi.ri'_iittiu nu se potu nurni, ar.6ti, cd, este ,ooOure'jl tipsi{i qi cte .or." ,nui,i;;;"r. ni*ru fmeli. cu* norl0rnte despre cestiunile, 0e se agitdzi in_ tr'lnsa.
--->,.X+'_-

rulil crluuntd lrr ninotlri, tu clpistolele ldrernte -l,rt,ll $*r,l,ril trr*ltti r,rr#ii.,-'ie nducri nlrl{ilrrrito .rrupr:ritrirr, lidinit,rtaiis gratias) polrtrrr rliplorlt rlirr r:estiuue. rlpurltrii lurpEr.ntuhl Austriei, dieta Tran_ uilvauiet, Cterut[' rntr"eii frunre cu Mitr.opolitrrlI sdrl ,r[uurrort:ri'i"frf i.u $;"i; nrodrrlI celrl urli solenrlri, ce se prite fn_ cbiprri, ctr uniunea, ce :,i'o fa.ut,i in l6gg, ,, unirrne rlogmatici, este u primire ::!? cera cr.edirrtei r:ltolice, si aeceirtarea sinfd,rd" a celo'rri .pjrr,--u puncte dogurarit:e. !?tiiy Si cu rote acestea dlri Densrrganrj are a,rraruru-u sd, ,scrie,..r:i aga ceva nu i,,, primit,i in sinodrrhi dirr Ocrobre t 698, qi 'i;"" p.l*iruu aceloril prrncte este o ndscocituri "'futliru.,i lilory virir,a in manifesiui,f mai tflr{iu- ,9i fird de scilea p,lrinfiioii' slnoAuiui Noi tlsi trebue si declartmi,".* u.rl*,r care ignordzi, asrfetu de,acre pilii;;, iol**u*, -si nrr_scrie istorie, ci iirsulta, nl,X*'.,:^ o r&(,e att0re. nurniurlu-i falsificatori. se ce t6rce asupra lrri ,,.. na.uc.i'"roi"i,jll,rri. tn_ ii; nGuzeta ii'ransilvtni.i,;,r...ni,i6ij,i'i,otOnut* sale lrt rst,feiri de sclieli ,.-.1_"if*i I)ensuqarri,

..

;;il;;l;'tn

genuinitatea manifestulul de Unire'din 5 Septembre 1700. ln lrrna lui SepLernbre tiin anult 1700

Autenticitatea
s'a

gi

II.

Iulil

;"i;;#

una dintre cele mai numdr6se aduniri din ch,te cun6sce istoria Romilniiorri din Transilvania. Erai de fati Mitropoiitulu Atanasii' to{i protopopii cu jura.tii lorfi gi cu doi pregti dii fiesce care protopopiat[ qi cu nruitu noporfi din r6te pil'tile. In 5 Septembre iZbO rltittopolittrhi gi dlerrrhi adurratfl {r aprobatri gi primitri urmfltoriuhi manifestri de unire, pe care noi 1l[ dimfl aci in traducere
romd,n6sci:

tinuli in md,lri,stiren sfirttei Treinri

din Alba-

,,Noi subseriqii. episcopuhi, protolopii si totri clerulri bisericei t'omAnesci din Traniilvania si diu pd,r{ile unite cu dinsa. facemf cunoscutti prin ac6sta Luturort celorfl ce se cuvine, gi rnai ales[ staturilori vestite ale tdrei Trlansilvaniei, i, considerAndd atAt'd nestatornicia vietii omenesci, eir,tri gi nemurirea sufletului (de care trebue sd, avemi cea preste t6te), arryi . inchiatri mai mare grije' -bund, voe din indemnulfi lui Dumiiberi si de necleri unirea cu Biserica romano'catolici, qi ne'declarinru priu acesta de conmembri ai sfintei lVlaice Biserici romano-catoiice, prininelf, mirturisindfi gi cre{Ondf, t6te celea ce primesce, mirturisesce qi crede &ceea' mai virtosri aceiea patru puncte, ln cari ne
e

T--il
I

|'|,'' :i :l' :: ::
.:

:.

ii rl '.

..

'

i!':'
peSn 1i11amU .acun:a a fi desbinati, cari qi-prin preagratiosuiri decrerfr :l-::..ltqP\nu sr pru diprorna Maiesjd{ii 5"t" pr.urucrate si "il;;;rtJ a Eminen{ei Sale Ar.ni*pis,";"i;. causi vrelni. ca qi noi',rA ni Uucurdmf de tot,i ilcelea clrenturj qi l,.irii_!ii"i* .o.i *. *otrii nceieia-si' sfinrel}iliie Biserici I:::ri...1, -nal orip& eonr:esiuuea_ sfiltekri.i canOue gi u giioru de odiniriri ai Ung"r;.'"tqn gi nol rlupi aminrirulir decr.*rii',iU, "iloinil,xtii Sole ,?i n iln,i,,ffii''snr* i,'Il:li_lt* ;i regate Ar_ (:hlelltscopului voirnri' sri ne tirlosiinn^ qi si ne bucuri,mri rle acum. inaillc il;;il;i ,_ eonnernbrii aceleia_gi biserici. -ioiro"'**i *".* credin{i qi. terii ar:estora amri intiritri -'tru""rit .a nostrrr ^ tcestd mrrnife_stil irlri rrrierea rrr&nei utjstre si r:u sigiiufn ,t,i_i ieu,X.Uri rlin AIba-Irrlia'si .,u i;gii,..l* i,,"p.li usrrale. Albrt-Iulia irr J Selitefiblr_,, 1n11ft 1700.u rlctulI acesra esi* *uUr.iisli tu Uit.u_ ltolituti..Aranasiri,,r. ;+ -*ti'ir"l;,irir*t. li,";;;,,;i dinrre r:nri il. rlirr Llanrrnur6Eri, un,,i rrurnrir,[ rle l56B pr.",iri. s,l_;if_;;;'hi se aflx t,ipirihi lat,inr:.sr:e si in"frifles in .routiine*,;* (,l,ulil : ,,Syrlrbrrlirr,.. ',r,i lliusi, au j*n nirtu.iuro t)r:t:lr:si*u orieurtlis i,, t,:rrlis*'c;l;;;r;'S. l.rharriu pag. 247 -si_urnr.; Ia A. Treb. SteLaurian[ : __,,Magozinuir] Irt"i.i-" g,*nir,r"'I)u.iutom. III. t)ag. JOT qi ,,rrn,*tdruir," si la I. *{
11

qiti,

li
i

ri'
I

r:f,, numai textulri roinflnescfi aifi manifestului din ? Octobre 1698 e-qte genuinri gi autentic[, gi ci acestu nu tongine nimicf, cu privire la primirea credin{ei crtojice gi n^celorI patrri puncte din partea Rom$.niioru. Indrrti ce dlir I)ensuqanri ar admite genuinitalea qi autenticitatea uranifestului tiin ir Septcmbre 1700, elft qi-ar tiia crdnga rle sub pici6re, pentrrt ci acesui nranifestri enun{6 forte linrgrerle primirea credin.tei catolice si r ceiot'f patru puncte, qi astfelfi dsa ar trebui s[ recttrtrise[, ci ttttiunea Rornfinilorri (in biserir:rr Rornei este o un'i,u,ne dogm,u,ticcY,

ti

ri'
rl

,si ,iii"L lui. $i cum s'ar, Si jrutd cindu.dinsuld si-a fuggatf lo .i_1,:-"'.,,f*.e, r:uJ,i'"idea gre-

,^..-: acestri . _Densuqani , Joeu manifesiu

lll[

:"

tH-J,}

*"

n;"r

;ii.,';*

ir'' p-i.

"itl'

tu lrdie suferi de "J*r*.nuu

pristeritire anului 1698, d rnr, deosibil'e mani,festu,lil di,n 1700, snntu ttunrai siutpie ltdsif,ar,te condamnaltile, a,le ccirorii oriqinale n'afr, esista,t[ nici odaf,i." r) Abslrag6rrr.iri riela aceea, ci cunceptuhi ,,falsifici,rii" liresupune esi-stinta aci,ului geluiuI pi origintiri. --- r:ittti nutnai unri aciu esistentf, se prlte falsifiru prin :lriaugere. ori mutilare , r)r'i corumpel'e. tr'i- noi cu fiancri, rere de rdri 11slri0 sd. declarinru c5, dlfl Densuqanu gr[esr:e nearievdrf in cuvintele citate. Acdsta o dovedimri, cB sd, nu ni-se potil impulu, cd, suntem[ (:u auctol'italea lui G. Bapreoe upa{i, ri.tifi , care t!ir:e: ,,Acelu sinochi s'& convocatil pe 4 Septcmbre 1700; 6rd, problemele

Cr nrr cnBrvrr sL atllrritL ridev6nrlu, dlir Densuqanir se ap6ri trr ultn[toriulf tteadevdrt: ,,'Itire rlranifestele rie. rrlire, ce aprrrii in tiiferitele scrieri ale kisrri{iiori (iir alte tlate

tlr nu a rt,iiontri, Troliti,cd hiserit:i.scd,.

t)

Cercetarea istorici-critic5, pag. 30.

f
I

l'iri

cuprinsuiri aceloru tl; tocma in,iii,i)" archivulu episcopatului "L'"t3r.1,1uo::;"-H,iiu roln*o-.^rofi.,f din Alba-Irrlia, drd, or.iginalrt,: .r. archi_ vulI irrinra{ialu dela Sriig";i;.; "ne"io ,Bar.i[ri Aeestu testimoniu. uiu tui'G. este suficienru, ca uni ptrji"gliJ .1'#ri*trar.e indemnatu a nu ,iectara' cr; diui D_en^sugani, cd, mauitestuir: "u;rt_ ;" ;-$;renrbre I700, este unu ,,falsificati .o"Oi*i,"bil[*. Crr trite acesrea niri. vorn[ ..;;i*;i argu_ rnentele rduse de dhi nenruluno li irvo.uin greqire, ca se' timrredimri de:ll,-olri:ii.!ale punu cestrunea. si sd va{d cetitorii nostri, r:ii. d.ar,I este oorba^,f * ,,inr.in*il".ouaorn_ natile". iusu-qi dlu Densui;;,;;;, fal"'' sifici intr'rrnu modri .ooaiin*t ill:' care
u*rrlrq -'t asurElunea' {iriasergiunea, ll*;nl,*,,X*1u"11.!=rb!:64Baf autenfia actelorri 'r -p3l1 "i,i,'nlli:Y-":::-$i"."i, inaoeh,-aJ-01... 1.ur J1 Fq'.i

19r*r1"i,i-dil" ilii prece_ ; 2, reforma,,lis;ii;i;; ..-*i*riliti... care era cu totuiri decd{u;n; B. .elgioria pulrri ta Viena. Autenti*;oil;;;;l.ro episco_ ndn.elort emanar,e aiu' oc"i,:-"ilffi ,i .o_ memo_ rabilri $i p,rblicate. de repetit_ ,ri" a "rri.l;tori, . /ostil trasd pd,nd. aatm de cdtr.i iri-;i r.omrttt, la mare i,ndodla,- uoriintii_"r, irrpr., ,t, ,,, ,sedice',, ,,se str)Ltne, Anra n,)ir";r.;;;!, u;;.,";j astd,Q.i ucele tnctoett ut io*er.uirj"iuor,.,, cd
derr{I

Iui ad tbstfi: l. l se tleclara clin nori asupra decretului unirrnii

Prirnulfi argumentri adusri de dl[ Densusanil Dentru ouiniunea sa este auctoritatea tui Sincai, 1) Sam. Klein e) qi Cipariu. Cu-

vintele acestui din urm[ nrl le cit6zi dlu Densupanri. dar este evidentt, c[ in{elege not,a, ce a fi,cut'o Cipariri in acte qi frag^ ,nenie la pag. 84. Iusi auctoritatea acestorfi trei scriitori nu 1irob6zi, tli, manifestuiri din 1700 ar li unl ,,fulsi/icatd,", ci tocmai contrariulfi la ceer. ce voesce si probeze dlti

Densuqanu, pentru e5, $incai iu loculu citairi anriat[ *punu. cd, sinoilulI din anulu 1700 a tiati manifesiuh de rnai susti, pe care tlinsuhi il[ qi pubiici Jier extetrsuln qi nu se inrioesce- de loci despre genuinitalea lui. $incai insi a cunoscutu mtnifestuli numai din o copie f[r5, de subscrieri, aflati, in alchivuit episcopescri din Blaqii, qi . pentru a.ceea, cu a pututti scrie cuvinlele aduse tiieptu -dli cuvinlri irr lavoruifl pi,rerii sale Densuqanfi rle gre$ite: ,,Pe hArbia, ce se {ine in archivrrlt ile,ii.i.i fr'dg-inrgului, tle pe cill'e s'a luat[ ac6st5, scrisdre (adecd, rnanif'estuhi), nrt sunt.[ isci,liti mitrolrolilulI Athanasie .si 1n'otopopil

fi

ci

;r.i ffi ;; l:'-t.,lr*]l1p 1"; llllg;1":1l:.1y"".*,3r"-ili6t',ii"l"?."'!iii?l: j*:ii+ilr"'izoii'iiXlH"Jf i; ,'"1ilui9a",::j:1llt1. indo6li, autenfia actAoni tui.
'g) Pirllalese din ist. Transilvaniet v. I. pag. Ig2.

cu pieofii de sub rlinsii-u Daci $incai rr cunoscutfi, tittde se aflI, manil'estuhi lntreg[ eu subscrieri cu totti, atttnei nu-lfi ltra de pe ,,h0rlia" aflat5, in archivril[t vlidiciei Figlraqului, ci de acolo, rie unde i'ati scosfi la iumini'aili st:riitori in rlileje ndstre. Deci aecentuimd inci oilat6, c'6 $incai ntr se indgesce despre genrtinitatea rnanifeslului din 1i00, pentrf ci apriatf, spune, ci in acehi
La Cipariri Acte gi frag. Pag, 85,86.
Chr. an. 1700.

or cet nrai .;osu jscdliti etr:. " Asr:menea nu se' iudoesr:e .i()tpre ge_ n_uinilatea nranifestului din t 700 niii 'on. Sft. Klein. pentr-u ci, dri ce diee: "ln -lo 1700 irr luna Septembre s a o,i,i,iut,: gr]i -lrri grauu saboni rnarer cu,re dd.ndil u,far.rL u,nil rna'ni,festtr, se declard, r unitu Ei r- fncopciatri .ti crr legea r,:rn. crtolici.u ,)
i\

loy ,s'fl adunatri sdbonrirj ronAne_rei la Belgradri . . ... . si a rlatrj sc.i.Oieu- acesta:

din 1701, ca aslfelft s[ se p6ti deduce celi putiufl cu probabilitate, cI cine ari foslri subi,:r'isi in marrifestrrif, riela 1700,3) qi apoi inddrd, arlauge Sarn. Klein : ,,acesteu a;a trtfim7iA,nd,u-ss gi1:.", ca qi c6,ndii sd,-riici., c5, numele decopia.te de

$incai, a avuli cunost:intd, a*rpr:* n.u*[ -iu manife-*tri nurnai din arciri_ nh6,rtia* uiio,e vulri ,,vldiiir:iei F[girasu]rri,,. iiela siiie se irr_ {elegtr, cd nit,i dinsuiri nu a putirt[ affa. r:d. r:irre il fosl,I srrbscrjsri ja ,r,ooifurru. li p.ltr" &ceed r:rr drept,ri r:uvintu a puirrtu tlice:' ,C,ine ad, fostil, o,n?tme suhscrigf.) nu, .r, ,rfli.u ;i Ar:este cuvint. nu proirdzi,'Pr.ilcurn ciede dhl

Findri

ci tnsi pi Su.. Klein, ca gi

ci probdzi, nnurai arara, i::ii ll arr..17o0, catu (:lt[)ritrrlrr in sirre, t,d arler:i, rlin ..hf,,rtia,i rjonservatfr, in l.rchivrrhi vldrlji:iei Fd,gdraqului nu. se. pote c:onst;t|,t. cii t:ine annune"uil lostd subscri;i, la inarrifestuhi dntii trtttr.iiciiuer*. in anuiri 170(). Din conr,ri Sarrr. Kiciii o fo.lJ atdtu de convinsu, cd acehi maliiLstri s,a dal.t, incerfl I cercatfi anurne, cd eine a. .pututri fi' subscrisri la muni{'eitul,ri "'urligiouit. Spre acesru st:r_rpii a ariusu i;-;;r;i;atiune cu rnantfe-qtul[ rrnu protouolri alri episcopului Atanasiri tlin 1701, flt .rre se afld iosrruntu numetu protopupilolri si nuurdruhj preoliini.ri
r) r)
Acte qi frag.

uen,srr-1rrnri, t.d,

nu s'il rlati nici uriu

mani_

dinsuiri din prorocolul[ lui Atanasie dela 1701, au tleia manifestull din 1700. buitri sd, fie subscrise si Cu privire la 'auctoritaiea lui CipariI tliu Densuqani. astfelit se esprirui: oDe aitl prrrt,e Ciprrri[, irrvatatuhi irroricu qi 6io]ogi contesl5, c[ irr anulu 1700 s'ar ti drrri vreun[. rnanifesbri din parlea si,borrrlui Mitlopoliei rom6,ne de Alba-Iulia." Dhi Densuganri insi nici aci nu spune toemai ariev6ruhi, ciir:i Ciprrliri nu dit:tl exp'resir, ci, in anuiu 1700 Ilu 5'e datil unu rnanifestri, ci numai cu irrivirer la datuhi tnantfestuiui prirnitu riirt riori gi in anuiri 1700 are scrupuiii sdi. Sarn. Kicin irdrlci riisese, ci rnarrifestulri din 1700 are dahriri de Ii Decernbre 1700. Lr actisla Cilrariir a) oirservd in noti, : , Ve'di Purtecr, I- p,ag. 77', u,ntle dtr,tuiti este mai, a'le'uiratil,." Ei la pag, 77, manifest,uiir p6rtii dtruiii de 7 Octoble 1698. Aqa dard Cipariit nu faee altceva, der:Arir rlupil pirereil sa gl'esiti voesce si reetifice datuhi rnanifestului i,rirnitu de sinodulu riin 1?00, tlar nu ntig6, ed, tn acestri anri nu s'a,l' /i primit*' unfi inaruifest[ formulrrtii Iriai iniiitilr: 0u ah,ri datu. decAtri acela, ctre figrtrdzi la Sau. KieinB)

g fi

voitu

Vcrll At:to gi ii'nqrn. p.

Ar:t'c qi trugm. pag. 8ti.

86.

Ibid. p.

de

86.

pag. 85.

n)

i
I
I

-T

lii'

I
Altcrrm cu pr.ivir(j Ia datuhi manifestuiui, uetiindI cunosoutli codicele lnanuscris[ din archivrrh-r episcopatului catolicrj rlin Alba-Iulia qi actele din archivulI plirnatialI ahi Strigoniului, muli[ timpri a rlomnitu intre scriitori o eonfusiune, care astddi a dispd,rutri crr iotulu. Datuhi arievEratd ahi rnanifestului este 5 Septernbre 1700. Acestrj tiatri ihi are manifestulu la Nilles, 1) care I'a publicatI dupi, codiceie manuscris[ din Alba-Iulia. Acestri tiatri iiii_are gi la A. T. Lauriariii, z) ,,ur. irrobabihi a scosu acteie sinodului din- i?00, 9j,t acela-si isvor.ri, rie care s'a foiositri si fine acela-gi datf ilri are gi l; Iil]g.,-si.in I. M- M-oldovan[, t) caie a der:opiutri acteie sinodului din iT00 din opuhi cititf : ,,Magais"oricri.
u

--4r'ne-

I I I

di.iui Figiraguluiu. [[$,rtia aceee lnsi

tiinaU actu originalu, ci numai o copie rnancir,, .--..--= ,ro onalo ^t^ pututu ^,,r..+,i l^ltmrrl^ acela, ,rdro.r care a lntlmpla, ca ugorri s'a manifestrrlui, fi scrisri datuhi ntt si copial'o, ci

nosr:inti despre'manife:;tuhi tnuiui 1700 nurnai de pe o ,,hhrile,, din ,archivulri vli_ . 'i) ') Symb. I. pag. 247-249. Megazini istorici, Bucurescl 1846 tom. III. pag. 310. t) Acte Sin. t. II. pag. llti.

$irrcai in locurile citare, furri nu este artevera'"u. Acegti tloi scriiiori air a.vutri cu_
+i. G.-

rltr:e. r:L nrr cste descrrlu tle esar:ii, , ,,n* opr_ ry;aph.o h,uu,d sati,s crnendoto in coiiectidne riiplornirhica rns. I)er Dr'. rnerjir. rluorrrlam Bts. t'ap tacta extante.( Ilatuiri de lZ Det:emhre 1700, care sje ceteijce ia Sirni. Klein

. CipariI s'a prrlut[ ingeia cu lrlivire la datulI rnanifest,ului, pentr.u rf,, dinsulrii nu i-lri fostf cuuoscute aitele publieare de Nilies. Agroi Oipariu a publicatri nrariifestuhi din ce_ slirrne drrpd, o colrie. de;sJrre carc elri insu_si

zinI

datulu {ilei, iunei qi anului, in ctrre a dinsuhi contenktltt' manifestului. coniatri ' lnsd, ori cum ar sta lucruiu cu privire la r:ausa, ce a fi,culti pe unii dintre scriitorii nostri sd greg6sci relaiivri la datulfi. manifestuiui. faptuiri este, ci Sarn. Kleirt, Sincai, A. Tr. Laurianti, Nloldovanri qi Nilles apriatu. recunoscu, cd, in an. 1700 s'a linutrl unri c5, in acela s'a a,prosinodu. in Alba-hriia gi 'prin care ronldni,i, ttil' batil, und, tnani,festil,, le pri'mesce mtYrturisesce qi t6te cd,te pri,ndtil, rorvttluo-catolit:d, irerle biseric& ;i' mal alesd, ceLe ina'in'te se d'eosibiail'. mai, trt, car\ puncte, Ttah'u nici p6te itrvoca auctoritatea se nu aceea De unuia diotre scriitorii auriniifi in favr5rea pd,rerii dlui Densuqanri. Asemenea este faptri,

c5, Cipariri nu n6gi,, cd, ln anuli 1700 s'a $inutri sinodft in Aiba-Iuiia, qi cd" in

acestft sinodt nu s'ar fi acceptatu unri manicuprriusuiti irrdirtatri. In fine este faptft constatatri pe basa aelelorfl demne de creriirr[[ afla.te de curdndI irr AIba-lulia qi Strigoriiri, e[ rnanifestulu diu ces[iune este genuinri qi auterrticu gi are datuhi adev6ratfi de 5 Septembre 1700. Cele ce Ie mai adur:e dili Densuqanri pentnr a doverli, ci, rnanifestuhi din 5 (:onSeptembre 1700 esr,e rtnti "falsificatri cu totuhi airceva de damnabilfl", dovedescri d-sa. ceea ce voesce Asifeiri se provr5c5, dsa la o epistold a

fest[ de

.riirlvDr';ite criqtilre. o Crrvinieie iicesierl aie lui Kapi ie insotesce

il, uin t6rilr: acestea, ci, acele ubiceiuli nu suliri obiceiuri a,Jevdrate aie- bisericei grecesei, ;i nici chiaru ale biserir:ei sr:hisrna.t.ice, r;i din irxrrd sr_intL con_ trari..lrrirrtri si,lierdse I r:redin{+:i s! religiunii
e,lin rrescirrr['r. ilrur,t;l.oril. l,,i

schimbdmt chiarri gi liturgii gi forma cu1tului diviut, r) spun0ntiu-ie, d; obiceiurile acestea s'l[ ilrtroriusri l;." ei riiu Irro_*t,ia qi

acum va fi de ajunsf sd ne-'rnultrirnirnu cu yrrimirea unirii ln principifi, fiindr:i ar fi pericuiosi, ba chiarri irnposibiiri, ca si {d,1te delf,turirn[ t,6te obiceiu,r'ile celi rele aie Rr.rrnf,nilorri. De aceea va fi dr: ajunsd. ca eiiiscolru.lri sr ceiaial{i dintre ei, cl,ndd uorft f}s, in aiitoriil ni5,rtunsirea rredintei qi a uuirii, si promit5, in generahi, cd voeicri si depindi de Biselica ca.tolicri qi de- oficialii ei substituiti gi t:5 ei voescri sf,, iri6scd, dupi rituifi. grecescri aprohltt de trisericri catoficci si in aite {inuturi. Va. fi apoi clatolint* n6strd, 1re viit-orifi, sd, schimbiufl iacett cu incetuit multe dia obiceiurile loru si anune 6e 1;

are urmitoriulfi cuprinsfi: ,,8[ ...d,:,

Iesuilulrri Gabriehi Kapi superioruhi misiunii catoiice din Dacia, adr.esati in diua rie I4 Martie 1701 cardinalrilui Koilonids . care in trad,ucerea dlui Densusanil (dar numai in ar:dst5, traducere, si rrici de cuur in originalfi)
,:8

apoi

tariri:,,Aqadari insu-qi srtperiorulit Misiuoii rie propagandi catolici ln Transilvania scrie la anuhi 1701 in modi destulu de clar[ archiepiscopului Kollonits, c5, biserica caroiici va tretrui de o cam datd, s5, se mui[5rn6sci cu primireil Unirii in principii, gi totu in aceea-$i scrisdre dinsuifl amintesce, ei, etrriscopuli. gi ceialal[i vorri av6 si faci in viitoriri md,rturisirea credin{ei cato}ice. As,ad,or

dli

Densuqarrri

cu urmS,toriul[ comen-

nu. se fd.cu,se An an. 1700 nici o tnd,rtztrisire de credintd,. nici unt manifestf, not." lusi cuvintele rle mai susti ale lui Kapi nici de cum rlu 1trab6zil, eil in anuhi 1700 nu se f[cuse nicti, tutd, tnanifest{r noit, 1tt'ldlil l)ensu,snnil, este, ntr, b6zd, nurnai *reea,

ac-eie cuvinte

t) Aceste i:nyinte sunt[..tipIrite r:u iitere gr6se qi iu cercetarea rllui Densugani, care a Cugetatri;;;; ci 'nn se va a,fla riiment. c"'.e si ctescop*r'e, -ci 'prid
dl[
Densugaufi se dovedeJce-ie sine ile

falgificaioru.

istoriogrufil, ci, falsilicator'il., eeea te se vede din lnsu-qi contextuii latinesci al'[ epistolei iui I{api , eare ai'e urmd,toriulfi L)uprinsti: ,Credo sufficere nunc de sola substuntia sum,rna Uniouis hujus latrorare: ut ortues Valachorum eliam graues abusu,s loilantur, vei perie ulrr sissimum vel plane irupossibiie csiie. Ideo episcolrus e[ eneleri eliam eorur]t professioneut fidei unionisque facruri, strftieele si in coriuruni proruitiarf se detrieudere ",'elle ab Ecclesia Rornantt iiliusque srrbstttrt lis tifli,-:ialibus, r'rtuttlr1ue gr{tecurt iitrtt;t rtormorn. uLiis etitt;n in regionibu,s ab ea apyrobuturtl serlui nelle, 'non, al,iultt. Nostrum erit tleinde futuris temporibus nillta in moribus ipsorum et forte etiam liturgia ac saclis sensim emendlate, oslendentlo rpsis ea it't'epsiose pur ruditatent' et neguititr,tn ttti,nistrorrtttr, itt his partibus, non esse pro1tria ecclesiae qraecae, ne quidert schi-

ti

/
;l

lii llr

I
I i

,1.i

j,,

*51
$nol'iilu', itn wt tsse c?,utt rectu ratione, fid,e et rel'iqiwte cltristirrna mtpugnantict,.(, t) Mal t6t[ epistolrt ac6sta este falsri trndusri de dhi Densuqanfi. CuvinLele ),gr&nes abr# l,-a traclusu htri l)ensusaui cu",,obiceiurile cele rele", deqi ,,obiceirrl[u se'de_ osebesr:e de ,,abrrsfr,, r;i celiulri rie nd,rnintrj. Aseruenel crrvintul[ ,,rninistri,,, care ,e intre_ buin{62[ din par-iea catolicilorr! uurriai tlespr.e prediei,torii l)rotes[irnti, ilfi traduce dhi Densu_ 'bisericei ryant despre npreritii., orientale, 6r pa_ gaju.Jf originahi tipi.ritfi aci r:u litere grase este falsf tradusri de dinsuif, cu scopulfi ir]vederatri de a pro-duce in eetitorii sei ionvingerea, cd, misionarii caioiiei ar fi voitri sd, ne" sclrimbe liurlgia.gi.forrna cultului riivinrj. lnsd, pasa_ juhi aceia in originalfi nu cuprinde aceetr, ce vre dif Densupand, pentru ii in6elesuhj'Iui

contra ritului grecescf, in contt'a min[ii silndtrise, qi in contra religiunii ari fostfl lntroduse in biserica n6stri mai virtos[ pe timRorn0nilorri chiarri qi unri catechismfi contrariri tnvit5,turei bisericei orientale. Ci astfehl de abusuri si erori se introduserS, pflni q\ tn liturgie qi i.n cele sdct'e, adeci in adminislrarea sacramenbelorfl, se vede apriatri at0,bi din scriitorii nostri I) cf;tri qi din t6te docurnentele publicaie de Nilles in volumulfi

puli

domniei calvinilorri, cari

impuseser5,

I airi opului

nu este: si ,,sch.hnhdrnil,,, incet[ cu incetulI dirr obiceirrrile lorfr qi anume si" le ,,schimbdsnd. chfu,ril, gi titurgia gi forma cultuluE diujnil,", ci adev6ratuhi iriielesi este : ,sd" etnend.dndt-(inrireptd,ur[, coregernu) incetiiiri cu !n_ cetulu mrrjte lu nroravuriie ioru Si lidte chiard si in iirrugie qi in cele sacre.,,' Aci nu este vorba dr: o schhnlnra a iiturgiei qi a cultului d-iyinn, cu linti criviutri a ril"rrlui, lentru ci chiani insinie de acehi pasajri i,rso-qi Kapi prctintie, cd, lo[i, cal.i se iircri'uniti, t.Lbu, ,d, flromrta 0l)servar.ea ritului orientalu, ci este vorba de curf,tirea rituiui nostru rle abusurile. erorile" gi inconvenientele acelea.---.;;';;
tllil
VedI {il_l.es, Synb. I. pag. 964, pe care Densusanh l.a I'a indicatfi numai in ',cc,rrigeida.,.

diuirti,, vcrbesce nu numai neadev6rfi, ci se arati qi falsificatord,, deqi sufere de mania de a face pe alfii nevinova[i si, apari de falsilicatori. Ins5, epistola iui Kapi, precum amfl a0centuatri tuiri susii, nu dovedesce, c[ in 5 Septernble 1700 nu s'ar fi primitf manifestuhi citatil de noi. I)aci ar dovedi-o actlsta, atunci ar dovedi qi aceea, cd, nici ln 7 Octobre 1698 rlu s'a primitfi nici uuu rnanilestri de unire, ci,ci qi in contra acestui manifestri s'ar put6 aduce obiec{iunea , ,,cd' episcopulil. ,1i ce'i,o,IaltrI ttor'il ntd sd lacd in uiitoril md,rturisirea creclhtld." , arieod. manifestul,il, d,e mtire, cum interprettizi dili Densuganfl cuvintele nrnirturisirea credin{ei" FaJrlulti este insi, cd, epistola lui Kapi

c0,nd[ espresiunea despre schitnbarea li.turgiti, qi a cultuluE

s6u citati. Aqu dari diri Densuqanir pune in gura lui Kapi

t)

t) Ye{I Barigifl >Plr[I alese din istoria Transiivanief" I. phg. 19ti qi 2001 Moltlovanl: uArohivi. tilologicfio pag. 792 qi urm. Ciparii: rActe qi fragurerrte( pag.

qi urm.

*t::!?r, ,u$.".e n.or.rioo.i' J.ii,ffii ;"' ;b_ olntel caloiic,:, acceptarea soiemni a ceiorri 4 puucte de uniune, plecum suntu prescrise

se vorf putd elimina iri ,f*.ur.uit*iirnputui lncetuifi oe inceruifi. D" ;;;; auri *pi*.up,i sd, se- poftdsci numar aceea) ce este
substanta

lrofcdsci. episcopuiri se *ur,-dlmne in specialu fiesce care abuiu li .rd.u,".,# aceiea

riiorri in Biserica nomauitorn-l,ul.i*"'oio ig_ nici _ei, $e ,:a

noran-td,- parte ciin rEuratea .utu,'iutrir,i,

u'are de a tace nimica nici ca manifestulfl din, t69g, nici cu manifesruin -,iio"tZOO, cu cari nu sii in legriturd. . . _ _Epistola ac6s.ta a fostri scrisi cardirra_ lului Kollonits ca iniorurafiunJ"iu'i,.u**,,oo_ fir matirrnii lui Arana,sin" d;":,:;p;r,$a un;tn,,. Dupd, ce ariecd s i.icur.u uianifesleie de ?u unir.e, intle car.i si *elu Jrr, ;?,rr;; s,a ivitri irrtrebarea., ci ril.e'el,is.np,,lri eto.lsi,i nicu esre sd fie confir,n*tu'oe-,,rp"i;riy ureA_ urtitil,t,, ryi ci in ce nrodri are sd, se lhcd aiesta ./ Pfr,rinteje Kapi inrr"o *pi.iofe-io,rgd,, din care cuviniele citate mai susr: fno n eze numai o..mir:i, parre, rEs.punde p- l;rd jri intrene_ ril* uuse de earriinarui,: 'riniioiiir.**r.r" era .iudecitoriri in asa ;e;:or:,r,r,rr' ;nlonnot'luil' j (:y nue,r ,i precddi ",,;i,,li; Ji'on*ritiunii lui Atanasiri de.,,"piscip,n "iitni"."u"r"r!l ln ar:6sri euistold {ice irrtre altele pd_ Ka1ri, ed arunci .aoJ,i'*prrcojutin Ii],lr]r Iace profesiunea Ata_ rrnsrri crediiftei, ce clupd, .va presa.ierea cunhneloril, e,;t, d,a,toiii--'sri' o facii (?r:^":r: gyr.scolt'il. catolicil, lipsi, sa rj.e speciiice in dcei- pi.ofesirrne "" [r-',re trjie surile qi err:rite inrroduse il-;;;;;_;iri abu_ vdcu_

de conr:ilirrlu l'lorentinfi, gi promisiunea ln generalri, ci vrt obsetva ritrriri grecescti, nu celi lrlinri tle abusuri si erori, ci celd. qeruti,rtd, ald, biseri,crt)i, oriental,e. Totri asa este de pirere si se llulr:iti:). si (ju irlfi Rornflni, cari
ar voi

s5, fie urirni{i in sinulu bisericei catolice pe ';iitorid. Acesteg, ie-a t:re{utii de bine a le recornanda piiiuteie Klrri eardinalului Kollonils, qi fiilte irrteieptesci: a prircesu. ciei daci chiarri gi asti,(i este gleit ir elitniua, fi,ri a

turbura iiopomii. mulle rele, cari ie-amd mogtenit.i riele sr:hisma Grecilorri. qi deia

Iulia,

eresia Caivinilorii. eu atA,ti lrai greir a fost"i at6s[a in secriirtiir treculu. Aceste siirturi lntelepte insl nu ndgi esislin[a, m*nifes[elorri iie ttnire, ci din contrS, o presuplrn[. ciir:i nutniri dupi ce s'ai fncutri acele manifeste, s'ai pututti ivi lntrebd,rile riiscutate rle Jri,rinteie Kapi. Dice in tine difi Densttqant, ca ultirnu argurnelrtu in fa'iorulti r-rpinirrnii saie {alse, cd episcoliuiri Atauasiii, pe cflnd[ se afla in Viena, in ? Apriiie l70i a prnmisf eartlinaiului Koilouii-c: cd, ,.iudat5, ce dinsuhi se va rentorce ia re-serriirr[a -'{a episcopal[ din Albavir, tare nirt,urisirea credin{ei catoiice dupi, forrnula :iabilitd de eonciliulfi Tridenrinfi qi se va sili, ca ac6st5, mirturisire a credin{ei catulice sd, o facd, to[i protopopii sllpu;i dinsuiui".

ci in arrull 1700 nu s'a adusl niei un[ manifeshi de unire, cd,ci daci s'at' fi adusri, atunt:i rru s'rrr fi pretinsrr dela Ataunsif,, si

Din

acestea apoi deduce

dl[

Densuganfi,

iiiririrY :ii
'tll
I

-tt4-mal fucfl nrrlrturisjrea_.t:reriin{ei --'-- catoliee ciupi """" routdrcorcu sr rlela Viena. l)lI l)ensrrsurr[- se lhr:e nunrai ridicuhi. *li.y:l* ce ti to ri o r ri s d i', ii " a, ;' :3,:gi. o;;',? lttztu. -/ormam Tridentinain cri,itterc,, :.t:n:!:, se lr{rduce ori lnsemn 6rd, ry roma,nesce ,sti Incd, und nod manifestil,,. ''nfii'o,i-*.i, nici mflcrr a-t{ta, ci dela togi episcopii, dignitarii gi parochii bisericei carolice, d;;;, decretul[ conciliului Tridentinri, *. p..iinOJIrot*riun.u credinfei, c6,ndri se i,itroo'ue,:-'ir-"tliii"
r

biiiie de conciiiuiu TridentinI ln contrit pro-

)i

chiarri qi dacd ei ai fostri p;";;, catotici qi tnci de riruhi larinu. Aq. s,a pre_ ';'rsri deta Atanasiri, -{ .r*_ *.'u pretinsr, ;t-f";;;,1;;;",tn,i 9j:!:l not, 'mantfestil, d,e unire, .i p]o pretinsi si-qi mir_ credi nla' caroti cd "; ;fi . ula sraly,li.=6*.,, uurLa ue;a contormri Conciliului Triclentinri de Papa piri ahi lV_tea ib64, i; 'iaci .u.u ce Atanasi[ ar fi trebuitri si tn casuhi, cdndri Romanii o, h outii. ;r"-,ilioii' orl driu6 manifeste._Ce_unire.'ci'cniart qi o mie lnajnte tie anuhi l?0i. Dhi Densusanri lqi iorhipu.rrr, cd profsjgneq rte r:reriin[i, pr.**riiril tte loncitiutri IridentinI este toenrai apa tormutail. cum g1i fqstrfl formulare rnanifedrete" ;;"';;;,";l_ ;;;;"ci"ornsuru {omil,ojlorr:, tte unrte n'a vd{utf, iu viata- sa profesiunea"-Oe nici cre_ din{d, prescrisd de' pi,j- oi;" I"V-til* ciofor*,i decretului coneitiutrri pro_ fesiulea ac6sta Ar_ c.eAio.te"';* ,orut,i altmintrea formulatd, qi anume ea se incepe cu simboluhi de credi,it*, r"priiie"irarturi_ sirea tuturorfl adev6r";]i;r,i l,l".iun,iiu rru-

lj

;;; il;;;;u i;-;t;;r;;i,,ro ;; ;;;ffi -;t';

iil;

;;

t;d;";;;. f"rr lu

testantilorri gi nu atniutesce exlllicit[ nici ln unulir tlin ceie 4 purtcte. r:lri le afldrni 1) De manifestekr tle unirle ale Romf,,nilorri' nceea cA,ncli delt Atanasifi s'a pret'iusu, sd' faci profesiunea de credintS, dup5, decretuhi conciliului Trideutinil, nu sra prelins[' sd' facd unil, manifestil' noil, de rtnire, ci s'l pretinsl aeeea) ce facu qi episcopii, cari din mogi q,i str[mosi a[ fost[ catolici. Asemenea cA'udri p[rinteie Kapi in epistoia citai5, vorbesce de orofesi,rnea creclintei, ce ar av6 si o depuni itanasiir, nrr vorbesce 'despre manifest[ de unire, cici, mai repe,timu inci odat6, dacd' nu unul[, ci o lnie dir manifeste tle unire asemenea celui din 1?00 s'ar fi ti'cutri din partea Romh,nilorft, profesiunea aceea de cretott se cerea -*i, o faci. hintl ' ln fine observdmfi, ci, qi astirli se face nrofesiutte de cleclinti in biserica rt6strd din ;;;;;; futuror'f preoliloru, insii- nu dupd,.forionnula prescrisi de'Piri alu lV-lea, ei- dupd' cea prescrisS, de Urbanri ahi VIII'lea. gi Benedicti'r alt KIV-lea, carea se p6te ceti lrt Conciiiuiu nostru provinciahi ahi ll-lea pag' 66 qi urm5,l6rele. De unde se vetle, 0t a face' profesiunea credin{ei ilu este identicti cu a face rnanifesiri de unirePe basa celorl desfdgurate cu dreptri cuvintd pirtemfr afirma in Lonira rilui Densusanu. ci episioia 'litati a lui Kapi gi promiiiunea fS,iuta de Atanasii ln Viena nu

t)
nCanones

YedI uroi'esiunea de creilin!5, in opulil: ut ,i*tieta Colcilii Trid.< Romae 1874 pag'

r-

292*295,

;i:

fatsirar,ea nranife"rri;i";;;-iioo." .i cti. conrrd, ,s'a doverlitri sine J* i,n"J" birbatrj 'lisericesci .pe cu totulI lreorientatri in lucrririle qi de unfi f'alsificarorri ufu .ui:iiiiet,i.,: ottor".

eschidI esistinta manifestului din 1700. r:i o presu-pu1.u, pentru ci a fostfi de.lipsi,, (:fl. nrai intfiiri prin rnanifeste unire si se arete inaint"i lr.iorif,"n cte eominren{nrnea clerului ;;";";; uni l:^r^*l!i cu Drsenc& adev6ratd., pentru c& nuriiai Cupri, aceeil ro{i cei ce se declaroserl uoiii. si fie rn sinutri ni-"".i,i t,,li" p,,t,_ i-iilllirr" u rreclbtlei, sturzca so(emnd, catolice ,tup,i 7in._ mula ltrex,risd de s/htta hir;;;;;.-" .Agadard dolnnuhi l)eusu.saui n,,r tlove_ ditri
din . contrd

III.
Genuinitatea diplomei Leopoldine numite a driua. l, sinoduhi ilin Septembre 1700 s'a irot:irttri lnile allcle, precum s'a ai:celrtiratri iu capituiulI precerient,ri, rtt HirrriprilitulI Atanasiu si merg;i ia Viela, pentru er il)
prrrsonil r,5, reguleze rfaceril+: biserir:ei unite, si-.si rnrjiot:6sr:a inririrerr sir rir: Archier.eir uniid,, st sL consr-ilirier:t+ pentru t6te rimpurile opern cea ntare r siint,ei tjniri. lnso{itir r'ie vrt:eriulfi seii Meierrtie, tle tsri!ogulir Car,rhi Neurtuier, rle r:rrmtr)rrrlir iriserieei rourflnesi:i Stefanir Ratu, cle secreiariulfi s6u. cirre era r-:alvinir. si aclautatft

:f::j

*+@++

rlin partea protopopilori. preo[iiorri qi l)oporulrri arluriatd ln num6rir lntre. l,lilropolituiri a piecatri riin Alba-Itrlia gi a sositri in Yier:a in 5 Fehrulriri 17{)1. l\r:i s'a finutri o *oril.erirrfi prelintinrirl, ].i i;i r:are tI irrltri
}Iitropolituiri A.tanrsii, coltele Szrrnoili Kri,lnoky vice-eancancelu,riul['fransrlvaniei, Ioanu l-iirt]r secreiariuhi canr:elariei ai:lir:e fr'ansiivane. O[ritiele Hevenesi teologuli 0ardinaiului. il{elentie vicariult llitropolitului qi Ctroiri Neurauter teologrrhi qi consilieriuhi aceiuia-si ilIitropolitn. In acdstl eonferiu{d s'ali pertrar:tat[

prrte t-larrliraluhi T{olhnirs,

,) VedI actele conf'eriu{et la Nilles v. I. png, 2i4-28i- '

prirniti- dela lmJrEratuirj unrj lan[[ fi.urnosf qi mare de aurri impodobiti cu o cruce bogati ln diamante qi r:u imaginea impdratuiui, dr vicariuhi iui qi curatorul[ bisericel unite a[ primitri de suvenire cdte o meriaili, de &rrr[ cu imaginea hnp6ratuiui. pe basa celor[ pertrnctate irr conferin[a amintiti ir emrnntil dela,iurp6ratuhi Leopoltjrl I diploma tle dtt[ l9 Martie 1701, care se numesce a rldrrr, fiind[ ci acela-qi imp6ratfi mai clase o rlipkxn[ ln l6 lrebruariri i6gg, care lusd, nu He refcres(:e tn rnod[ aqa specialfl la biserica turist,r[, (]& cr:o dirr 1701.
a.

trile afacerile bisericei unite. Mitropolituhi

nimenl si lru-I rnai silrlsci, ltt robote, si" pretinald, honorare dela dinqii, sd-i bage in temnite qi s[-i jefu6scd,. Din r:ari tote se lr6le !,ricepe, citri rle tristi, a tbst[ starea -poporului gi clrlt'rtlrri inainltr de ttnire. Art,. 4. Catc'chismulI eretici impusI de caivini qi altele pline de erori calvinesci si se casseze qi in locuhi ior[ sf, se facd aiteie in couforntirate cu doc[rint bisericei
unite.

l5

Art.2. Preolii.quntii scuti{i de contributiune persontll, nu at si plir6scd nici varni de poduri, nici vamd, de pia6, qi n'ari sd, dea dec:ime dupi, rncrsiile bisericesci. Art. 3. Chiaru qi mirenii nenobili ({E'inrarri, plebei), daci trecri la unire, sd fie corpora{i s.tatrrlui catolicri, si fie socotifi lntre slutrrrile [6rei, sd, fie considera{i capabili de -legiloru, benefi{ile lratriei, puqi sub scuiuhi t,ructt[i r:a fii ai patriei. 6r nu nnmai ca tolera[i, 6r lrreotii se ne scuti{i de iob6gie, qi

Art. l. Bisericele qi pers6nele bisericesci rrnite cu biserica Rilmei se investescri privilegiile, scutinteie gi prerogativele, cu -td.te cari le ari persrineie Si liisericele d; ritulu latinri ln sensuhi candnelorri bisericei catol',.u qi a privilegiif o$ obfinure cieia regii Ungariei qi priucipii Transilvaniei.

clrpnlrsu:

Diplorrra din t9 Martie l70t std, din &rticli, cnri pe scurtfi arj urmdtoriuhi

lorfr canonice ari pdtrurtsl ln biseric[ f6rle mulie erori qi st:andale curnplite. Din ar:esti causd se apiic6, ldngi episeopu uttti teologri canonistri riin cei mai de frunte, care in calitate de aqa disri ,,Crusarqtm atrditor geDeralis" s5, lngrij6scii, -viohiri -q5' nu se mtii lntimple de legi bisericesci." 0u abusuri qi Bari{iri crrprinsuhi resum6zI aceste cuvinte 1) necesitatea teoDespre acestui articuld. dice: dinsulf logului totri ,,Ataursiri avtrse teolog[ de consiliarit neapErati, trebuinp . spre a sta episcopulrri intr''ajutorif. ca s[ extermine sue cesive unri legionri tltl abusuri qi neregrilariti,fi, rle-t:ati biselit:rl suferia infiicoqatri. pf,,rii, cd,ndii cu ajutorirrlI scrilelor[ vt succede a prepari] o generafirtne irouL de preoti add,pa{i de ajunsri in t6te ramurile ieologiei, cunl qi deprinqi in t6te

Art. 5. Din
,,

nr:cundscerea clrepturi-

ramuriie admilristra{irrnii eiclesir.stice'"'?) Totu prin articulul[ acesta se supune episcopuhi

unitri Mitropolitului din Strigonif, insi.

>Pirtl alese tlin ist. Ibitl.'pag. 199-200'

trrr

I.

pag. 216.

EI *60ca la .llitropolitfl, ceea ce nicl nu se putea fnce ldri rle lnvoirea Rornei. t:i ca li 1iatronul.il,^ sd{t, specialil (ab antelato Archidpislopo Srrigonielrsi, t*trquarr si,ngulari Ttatrono conrmdern curn toto citiro prineipalern habebit rleptrndent,iam). De rrnde se vede. t:d _.riborrlinarea hisericei ndst,r.e la Mitrolloliirrhi din St,r'igonri nn u lbst,fi o subortlinare ierarchied, qi cnnoniri, ci mai inultri o suborriinare di;rloruaticS, clre impunea acelui Mitronolitri rltrtoriufa de a ocroti bisericrt ndstri. Art. 6 trtclusd fideiri cuprinde urmitdrele:,,Pentnr cleiit.urarea binueleloli (suslricio) si trr euteze it'piscoluli) a tin6 nici o (ioresp0ntiint[ r:u pl-iur:iyieie Va]achiei, ori crr vre-ulti patriarchfi. ori cu acatolici, insd, lntrevelrirtriri lipsa, tn af'acerile sajr: prrrticularrl, dar nu inrr'ale natiunii sair ale religiurrii, si pdtd, srrie, dupi ce scris6rea o ya fi presentatri rnai inriiri terilogului.,, De rrnde str vede, r:i atd,tu scriitoni calvinesr:i, ra d. e. Csrrei, trflti qi urrii ile ai nostri esagerdzi, cflnrlri afir'mi,. ci, etri.sropuhi nu putea scrie nrr:i mi,ear[ o simpli etrristold fiird, rie c{]nce;sirrnea teologuirri. caci riin cuprinsrrlii articuirrlui. e clar[, r:5, cu t:redineioqii sdi si clr ca|

I I

t;

ca episcopuhi sr.i nu fie arnlgitri de heterodoxi, tir nu r;u stopuhi, ca sd, fie incilecatI de Iesuigi. Art. 7. Se iufrin[ abusurile. ce se ficea[ cu chirolonirea uuiti nutndrii estraordinarri tie 0reoti] se impedeci maltratarea, preotiior[ din paiieri episcopului si a n6tnuriionf lui, se pr-evrnu tiesrrilflrilu tie c;isdrorie firi mor,ive calonite .rei esr:ornuniti,riie neiutsmeiate, qi ilrr irrrpurre teologuiui obiigiminluifi de a revr:dti rarqiie rle tuurinsii reiig^iosri. Art. 8. Pentru cuilivarea RomA,niloru. si se intiin[eze gcole irt Alba-Iuiia. ]Ia{eg[ si FdgS,ra;f, si Lntti;: rstc cie lipsi,. si, se ridice bi"qerici" Arl. 9. Elusr:uiiuiu sd, nrt tt".'*t,eze u'biirariI cu rir.]ioi)olrii qi preotii. Ff,ri, rit: scirea qi inv,lirea sinodului s:i nu-i pedepstlsr:d, gi uruie qi eu ath,lri mai 1ru{in[ si-i &cuse la fr:ruliie civiie. cflndri e vorba rle eause sp!r'ituaie- t:i iu t:uuse de acesiea gr'tlve sd c6rd, intt'eveniri;a Alchiepiscol;rtlui rliu
Slrigon iri. dtis5, t:u

col'Espunde nehnpedecntri in ori ce afaceri, fie publiee, fie lrivate, 6r crr principi "rtrd,ini in afar:eri poliiice si na{ionaie nu sciii e:rre episcopt ar. cuteza chiaru si astddi sd, tinf, . corespondin![. Dreptuhi tebloguhii s.e estindea asadari nnmui cu ;rrivire la corespondin{t episcopulrri cu principele Valachiei, patriarchii schismatici qi domnii calvinesci irr afaceri private, qi actista de t6m{,

toiicii putea

s. curiinecitrrld. Sd nu se l)r(jtiudi, Iaxe pelrlru botezf si tuininetituri. ci trreofil si se lrruiqiiurdscd, irt easurile aces[ea cu cd,[u da[ credincioqii rle buuf, voe. Celeaitlte iaxe st{ri:rrg sd, le r'r:guleze sinodlrl[. Administ,r'at.olii (economii) averiioru bi,lerir:escI sd, dea ratirtni sitrodrrlui. Art. l" l. Se t'sSriicd nirlurr dogrnat,icri

Ari. i u ier'lrni,lcli. inru[rtiqirt"'a ttrti

a sfintei Uniri, '5r priviiegiiie se uumai r:r:lor[ in[r'atievdt:fi uniti.

asigur'5,

Art. 12. Pcnt,ru compiet*rea scaunului

;:

*,' F
il
ri,
irli
.;

si se presenteze impdral,ului trei cundida[i, din cari irnp6ratuli alege gi rlcnumesoe pe unulri. Art. l3 ret:orndndd episcopului qi teoIogului, sii lurnineze pe credincioqi, si-i invete li si-i dedea la vlrtute qi fapte bune,
episr:oJrtsr:ri trebue

lrreurergdndu-le cu esernplu.

iii
,l:

:;1 ,'
.ilrrr,

in

Art. l4 prov6ei autoriti[ile civile gi militare, "si, ocrottiscd, pe Romflnii uniti ln drepturiie iorfi. Art. 1.5 dispune publiearea diplomei
Diploma actlsta prirti subscrierea lmpEratului Leopoldd qi contrasignarea contelui Sarn. Kd.lrroky qi Ioauri Fiath, cari, precum amI arrrintitf mai susri, ari lrratri amindoi parte la conferinla, {te a premersfi diplornei. Urrii apre[i6zra acdst6, dipiornd, f6rte uefavorabihi, cousidertndu-o de o simpld. aurd,gire a Rornd,niiorri pi de o aservire a bisericei lorri. Noi lns5. nu-i atribuirnf nici rlecurtr inten[iune rea gi scopuri perverse, ci rlln cont,r[ suuterud de pirere, ci, curtea
intpdt'ritdsr:{, a voitri irotirit[ s5, uqureze llrin at;+ist,ri rli;rlornl stlrteu Romfluiloiri asupril,i

tdt5, {ara.

iilt,

ii t' ,i
rl

i,

ii
i

i.

:i
)

rttrire qi a ernanttfi acristf, diplomd,, eraf :rpropn singuli la prrlere, Insu-;i G. Baritiri rlir:e: ,,['e Inng'e cittiuo arricuii '76rtt Toooin6iD pentru Rornflni,. suutri qi vre-o doi aspri,, anume 5 qi ti, ne cauli ins5, a reeun6sce, ci, pentru u,ceeu, epocti Cu,rtett, i,rnperiuld,. s'a ,ud.t{util, necesitu,tit, u-i irtterculu. }Iai tofi cc,inial{i articiii din ii.ceea a d6ud, diploma erau

prcsttt ttit[ lnchipuirea dirr partea protestan(ilor[, t:uri pr: tirnyrulfi cflrrJri s'a licutu sfinta

de naburi,, ca s:i rindsci pA,n5, in slfletfi pe proiestan{i, s[ prov6ce ryilnia, resist,in[a $j 'Popii rorttflnesr:i s[ rdsbunarea iorfi. fie eoplesiti tiinlr'odati, cu at6,tea tlrepturi gi scubinle;'ihialrl qi infama espresiune. de poporfi numai loleratri si se casseze q] popoi'uiri lntregir. nobilu sari rlenobihi, rlar:d va adopta .redinga, de care se^ line impEraluhi si t'riU casa tiomnit6re, sd, 6e consideratf ca indigeuri, ca adev6rati fii ai patriei crr lrite dlep"turile cuvernite acesi'ora. Catechismulir caivinescri si, fie deli,turatri- $i to.ti ace$ti ca ot'i ce articuli aristocratia si-i publice 1) lorra?u lege si sd se sriiiunS, eI natittneii rot"niln5, ca atare E drepti. -diplorni nu a dob6,.rrditu drepturi prin actistS, irolitice. cflci aces[ea dreptur-i drrpi sislemuhi politic[' aiu Irarrsilvaniei atirnarf dela d6ud Londitiuni. si anutne: si, se tini, cineva de una dintre iele rlei na.[irrni a Nobiiilori, Secuilorti, Sasiior[ qi sa profeseze Inl dintre celr: patnt religiuni t'ecepte: ettoiic-i, reformati. luterani,, unitari,' Sist,emuhi acesta nici irnpdrr.rul[ Leopoltiu nu-ifi pulea schirnba tdri a proi;ocil revolu!ittne in -tari, ori in casuiri cliil rnrii bunti fd,r5, a c[lca in pet:irire ciiulomt din 4 f)eeertbre 1{i91' care gelranta constitutiurlea tie ttutlci a !6r'ei gi se considera ca lege futtdameutlii qi rtealterabild'' Dar in catlrulti acestei eonsiitutiuni nedrepte pen[ru Rourilni nu s':. lldte qi.qe, ci, ei nu ai it ed,qtigatfl ririn diplurna dirr 19

rl
.lI
EI

II

')

Ibid. pag.

218.

tl

,i
I

i{
i

giile

tJitri r:onsciirri,r drept,uliior.u saie, a. upisto_ prrlu l{leirr s'a fdcrilri .cehi rnai enei.gicri, eio_ cueut,ri qi neobrlsii,ti nlterpreLu alil eeestei consriin{e na[ionale. qi riurerrrri qiice tri,ri tdura dr: a esiigerrl, cd,' mal.ele ,,rcfriere& arlirDtrla a{iesil} in rrriind, a puuti bastr "u ilro_ grlnrrrlr:i nationllu romf,,nesr:ii de asrd,di.'Li_ ce,qrig*td, ;irin diplorna 9ertrriir.,reiigirisi. tueopoldrna $r rlcaslunea deschisi RornAnilor ri

put[ a, ti a,dnri;i la oficiiie publice, qiinee_ unii tlintre ci ridicdriciu-se ia t.ApfX *"i"inahi nu qi-ari uilatu de l6rnulu ioru. ci ari iuclati pentlu intelesele irri. trr ilo;rorri, cure pentru prinir rird, a aud:rI nrd,ugi,itoriulu criviutri cd, Ei Romdnii srinlri fii a? p"iri,,i. n,u tle_

mai _lrrainte $i r devenitu unri iac[or[ impor_ tanc[. in r.otI viatra rriistri cnliurald. sociald qr polrt,rci, gi asrfelu lrrin acea dirrlomd s,a lrregiliiri iu ma.re parte enra,nr:iparea nristrd 1re t,elenuiu poiiticir :li s'il, datti urru avint,ri puterriicri desvoliir.ri lrjsrre nutionale. Nobilii.rorn6.ni' cari dirr {jirirsil ri:iigirinii erad r:schipi din viata public[ rle start", ,,i

rrdicatI din slarea ticildsf, si nesuferiti

la privile_ u0n(:iiiie lrr,omf,,nriorri urriti. 1) Lu triri intimplarea clerulI rout6,nescfi' unitri a fostr!
de

Ugorarea acdsta qi pericuiul[, ce_iI ascurid.ea acea ugoral'e perrtiu stdpA,nitorii u*j birre {icndI asuprirorii Rorndniiorri,sa[ se verle apliatu drn oposifiunea, ce a fdcut'o riela lnreputrl guhernrrld .Irarrsiivaniei

nesuferitS, de rnai

Martie 1701 muird ugorare fafi cu

|
starea

*ri5_
de a se pub6 cnltiva, inci, suntii binei'aceri, eari nu trebue perdute din vedere. Dupi, ce am[ imprS,qtiatfi unele dintre prejudi{iiie respf,,ntlile inire Romilni cu privire la tendinta diplomei a drSua Leopoldine, si" vedernri, cufll o iract6zi dhi Densusani. La pagina 29 clin cerLletarea sa criiici+ (r.) dinsuhi sus{ine:,,Falsifiearea manifestului de unire din 1698 nu este singunrlit actf falsificat& de iesui{i in istoria inirii Pnomf,,ni}orfi cu biserica Rornei. Vourfi aminti aci pe scurti incl cilteva exemple de falsificare cotririe in ae ela.iSi rlmpu dirr parlea rnisionariiort lesuiti." Si apui provocindu--se ia, au,:toriratea lui Samoiid Kiein {in Hisi,oria l}acoRu;uanonrm c. XV), ia :i iui $incai (Ohron. aa. i70l) qi la a iui Ioarrir M. N{oidovanri(tn Aci.e sinodale I. pag^ lS2-1E5) afirmS, ci diirloura Leopoldin[ din 19 Martie i70l nrlmitd, a ci6ua este o diplornd, ftt'lsificutd' de Iesarfi, Ilritt tari uu,;iai.e dli Uensuganti, iitlre ruu, scie rir,:ge ierminii r:*i mai polrivi{i pentru esDl'irrrtrrea conceplelorti srile, nu voesce -rE riiti, ci, tliplonra aceea ar fi ernauati intr'adey6ru iieia irnpdratuiil', dar ar ii faisificat'o Iesuiiii, ei vro r'ri {it:i, ci, diploma a(;eein nicl ur,i a ernanatf,tlela Leopoidf, I, ci cste o fd,uritur[ a iesui{iioru. Sari e u alte cuviute tihi Densuqanri nu voesce si, tlicn. ci tliploma genuini ar Ii fostri corupid, prin 15sur[, mulilare ori interpoiare din partea Iesui[ilorri, ceea ce intr'adevdr& s'ar pui6 uumi falsificare., ci voesce sd, rlic[, e5, rliploma flu
oste i;enrrinb, a,i sntn'ie sail, apocrifd,.

inairite.

'i

1)

Hurmuzaki, Fragmente v.

II,

pag. 4g,

Minunntri isturiogralir este

di[

Det-

,,.uta acesta este diploma ndud, inrpdrl,t6sci,, numitd, de comuni- Leopold,and i'd,drro, pi care Atanasirj anume o eeruse li pe care Kollonits cu sfin[enie o pr.ornise. u Abiu uu 6 apd,rutri vl"e-otlatd, Oofu'ir..un,i 1,r"in,,lpe o constitu!iune.. aie r:i,rei rnotive, qi prin ur_ .sd, Tar,).. genuinitaLea ;i autenfia ei, fie asa de v6dite si liuruerii .si o'cerej ;;*r[ ,;h Iostu tormulatf in mai tlepiind *rmonie cu actele anteritire",' DII Densrr-san& a avutri in opuhi lui r\iil,es, pre.um se verle ciin mini mai rnuite citafiuni, ce ie fage din u.irf,i'-opU, tlar dinsuhi nu $,a foiosirri ,i* ca sd linrpe{6sri cesriuuile, ee je "..ri,:-u1i,;i ,i*,Aia" ci l,a lgnorriu. rrnde i_a venitri Ia socotrjid. numai .u. pe cetitor.i, oqi sd,_i'facd, si, f,i amilgdsci, (;reda c8t[ mai rnulte crinte ciesure iesuiti. Se prlte qi aceea, cil dl,i 'D;n;;;;;; mare pondri pe _ auctoricii*u It Iui t_.-.pusfi Nilles, fiinchi qi acestri iesuit[, dar pulea s5, se razirne pe a,rctoritatea 3,1_un3i lui George Bari[ri, r:are tieqi in ,,inrrrr)rialulil, confete?ttei. Llht, Sibi.tt. delrr, ,ymili'iggl,, sus_

,,Sym_ .tggb'qi bolae ad iilustlandam nirtorio* ecclesiae oil:ltilig- voi. I. pag. 301 astfeiri se esprimd,:

Cittlzi" pe auctorii mai vechi, cari a, driua diplornd Leopoldini din If) Mtrt,iri l70t este alroclifd,, ,lai nu cit6zl" ryi pe ouctrlrii rnai .ecen6i, cari Je basa Ao_ cumentelor[ dernne..de iredinfi, dcscoperite ,:lii ,l,.re, afirmd, cu loie rorlrii*u, l,'l {a drptolna rlin ccstiune esie genuilri, C; esenplu aducemfi ar:i pe Nilies, eare in ppuln publicatu tn intitul,rtri *
nuqtr.nU

sus[in[,

c[

lir

tinuse, cd, diplorua a ddua Leopoldini r:ste ripocrifi, 1) totuqi mai t3,rrfiI dupi ce ari ap5,rutri documeutele, cari dovedescri genuiniiatea i, ,si-a shimbatri pfrerea ri,ti,cit[, cum face fiesce care omfi. tn{eleptfi qi iubitoriri de adevdrri, qi in Istoria Transilvaniei pubiicati de dinsuhi in 1889 declard, ln modri hotd,ritri: ,,Mai departe aceea diplomS, numit,i II, f6rte mernorabil5,, a cirei authen{ie a fostri trasd, pd,nd, aci la ceie mai grele indoeli, ba i-se negase chiarl existiuta ei, pentru ci se perduse (ori se furase ?) din

archivele gnvernului trausilvanri, nu se aflase nici originaluhi nici in cancelaria dela Vieua; ustd,l,i, lnsd nu se nta,E pdte 6ndoi, nimeni, d,esysre autenlia ei, pentru c5, s'a affatfl improtoeollald in aqa numituhi Libro regio consefvatfl in archivuiri cur{ii gi ahi statuiui (Ho1und Staatsarchiv), precum gi fn d6ud esemplarie genuine." 2) Dornnuhi Densuqariii a avul[ in m6,ui gi istoria lui George Bari{iri, pentm cd se provrici tn[r'un[ locri qi la &, qi cu t6te acestea tace ticereu. pesr:elui despre cele citate acum, qi astf'eiri arnd,gesce pe celitorii sei, c5 diplonra a ti6ua Leopoldiui esle unri falsificai* ahi Iesuitilorfi. Este acdsta iubire de adevdr[ ? EsLe trcdsta siuceritate, cal'e lrebue sf, impodob6sci pe unI scriitoriri ? Este acdsta proceduri ddmnJ, de unfi bi,rbatfi de sciin{I. eare aspiri Ia preuriiie Academiei t'omdne lrenti:u scrierile sale ?

') ,)

Ve{I: Memorialfi, Sibi[ 1883 pag. 90. Pi,r{i aleee din istoria Traus. v. I p. 203.

*-69.intrebd,rile aeestea lisimri si re_ spundi cetitoriulu, care qi din ...ioo atinse pdni a.ei ] pututri vedrJ, "cd, usdOi nimenea lg mti prite sus{in6- hotirttri, c*'diploma a d6ua leopoidin[ ar ri apocrifd,. Inainte de a lllola mai pe largri genuinitatea diplomei II Leopoldirie-, rrebue s6 obser.vimri, _cd, cestiuneu Oi,rrrrc seriuinitatea aceieia astddi are numai impo,taifa isb;;;; si. nici decurir inr.rn,xiui; poririci ori bisericdsc,i, penrru cn p6sitiunll Uisericei qr natiuuii ndsrre astidi n u mhi esre deter. . mtnatd plin a{jea^ diplomi, ci lriu iogii, ^ inerjce 'si emanate dela i g4S p.io aite' rii_ plome, cari sunti incf,, tn vlg';.e'. tn.*e_si ce_ stiurrerr dreptuiui. de u o""oiign;' ;,,t,;; persrini, dr nu d,e a. candida "Lre\' porido, pentru scaunuhi mitropolitanri, nu atiriii, in resoivirea sa deia ucei diploml-cd,"i chiarri t:^:t,lli, cAndri.s'a, pufe oouddi vre-ooatn, ::

La

;;ffi;

ui. cier*s ille uniius, in certo loco "t 'et teripsi competenter pruufig.o,lo, *t_1?.,L.t,ugt triague suhjecta apta , irlonea et :ollT"t " quarltatlbus ad id necessariis 'rite llc rlebite praetlira e conflu*- *;; ,l*,nrnootuo,us,

singurf .persdud, r:i trei uorsOriu pli,t.u *.ou_ uutu mrrropolitanfi_ Se dice adeci acoio:
,,tduem rn finem benigne indulsimus

este apocrifd, fncd, totl n,amu ua.qii hr,t6r'itoriu sp_re obtinerea rlrenrului de a' alege.qg nostru, "p*reridrd,, ryiti"pif iil.,fu de-6rec*: esisri *" .tti__dfpl;-d l zzb deia f,upc.u,, i,i :,'.:::iri, :'.n,Vr-iea. ii, Ap ririe in.care apriarri se sr,une, li,tl,,l-..11], ca ulerulu nosti-u trebue sd propunii nu ;

IaclltI

a:_ea d4)lomd,

llnt

tissimam instantiarn suam Nobis pro benigna electione eL notninrtione Nostra hurniilirne proponat.u r) Din acestea cetiloriuhi ptite ved6, ui cestiunea despre genuinitatea diplomei Leopoldine numite a d6ua nu ar e niri o val6re practici,, nici chiarri in afacerea alegerii, de Mitropeiiitri, care dupd, l5,rerea n6slr[ nu l)e basa diplomelori se va resolva. Samoild, I{iein, ia a cirui auctoritate se prov6c5, dhi Densuqani spre a-qi dovedi asertiunea, nu susliue hotlrttil, ci tiiplome Leopoldini, ar fi apoelif5, ci vorbesee mai muit,fi dupi o taimi. ii{iH pe tirnnuhi s6ri, pentru cd riupa traducerea romAn6seS, a r:uvintelorl lui latiriesci l5euti de $incai ') ehi astfehi se esorimi,: nln anui[ acesta 1701, altil tiipionatfi s'a ivitri eu numele imp6ratuiui Leopoldi, ald ciruia originahi fiind[ ci nu s'a aflatu dupi aceea, despre dinsuhi indo6l6 a fostri: se tlice cd, 'iesrd,trii, l'ar fi fd,cutit.," cari cuvinte ciin urmi in traducerea dlui Densrrqarr[ suni asi,feiir ; ,,se Qice a 1t unil, foL*rrtcattr, fdrutil. de :ieszr.i,ti." Amr: citatri cuvintele lui Klein in traduceri fS,crrte de $incai qi Densuqani, pentru cd, originaiuii ltrtinescf alfi lui Klein nn-hi avemri ia m0,nf,. Din ambele insi se vede, ci, Klein nu sustine hot5r'itfl, c5, diploma Leopoldiu[ ar fi apor:rifi,. Toti din tradueerile acestea se vede apriatt, ci dlu DensuNilles, Symb. II.
Ohron. an.1701.

d;;;

''l"llrll,nT[qrll"*-*-:ir

"i

'l':
gturi folosos0e cuviutulfi falsi,fi,eatd. gi acolo, unde

rficl-, cfr, diploma

tu originthi (conform[ traducerii ficute de \iincai) r)u se afli,, qi nici nu se pdte ufh, de-6rece din totri contextuli cuvintelord lui Klein lq)irre limperle, cd, elf nu vre si

plomatuhi acela a fr.rdtri numai de' iesuiti scornitf,". Acela, care sus[ine mai hoti,ritd, ci diploma a ddua Leopoldini, ar fi apoerifi, este episcopuhi Grigorie Maior[ ln Promemoria trimisd de dinsuiii la Roma in t 1 Februarifl 1773 qi publicatd, de I. M. ]Ioldo-

m h falsifi,catd,, ci cd, aceea fi rlupi oum apocrifry,, nse dice" lI - se al[turri ltr plrerba lui Sarn. Klbin $incai susfin6ndir cu mai putinS, sovi,rre, ,ci di-

nits in luna lui Nlariie 1701 unt -es.etnplarti intre (i, o 6 t u n ot'), car-e--es.te .inferitf [ qr se "ii.,i l(olionilstane "r bibliot,ecei rlocumenteie iu qi necorupt'i lntregfl astddi ii ""-tttire liiblior..u universitiqii din Budapcsta' In fine unfi esemplarri Lootunot' xa't'

vanri. t) Insi, qi obiecfiunile aduse de episcopulfi llaiorri contra genuinit5,tii diplomei' din' ce-

stiune incdtf, in urma descoperirilor[ ficute ln anii din urm5, in mai multe archive
publice.

a entanatir rlela insu-qi lmpdratuifl Leopoldi

Astirfi este constatatri, cf, diploma

ac6sta

(improtocoiati) tn rgr numitrrli Liber llegius din Viena tom. :l pn1g. 177, unde totodat5, se cetesce, ci de lro corrco.Jrtulii originalI s'a pregd,titri qi sperlnttl _dipkrnru acdsta cu t6te lbrmaiititrile act,olrrrri gelruine ryi autentice prin no,tariultt jural.il thi canc'elariei aulico - transilvanice Olernente Kozmt sub Nr. 36 ex 1701. actuhi originahi inregistrat[ in s'a estradat,ri cardinalului Kollo-

I, rle-tirece este luregistratd,

cu'oiigin"iuiil iruprotocolalti ilr Libro reglol si ,stat'rrlui *" JAStt"re fn archivulfi. cur'{ii Viena'-1) din Startsrrt:triv) untl {*tl lff,,i-fapcu qi fa,ta' genuine esen,plare ;;';..;;; inregistratd' i"fti,-.e dipiorna intr'aIevEr[ este nein-iifrto iegio, trebrte s5' lucete ori ce acestui genuinitatea cu prlvlre la tlurneriri -.r,i, t*.i chiar'fi qi -c6'ndn concepLuhi orisinal,"t. sau cum se' {ice itnpuruif, nll s'ar cou;;;i ;h" nici odati, dotugi esemplarele inregistrarea susri ;i *.iut,i* si aminiir'e tnai ;;^ ;; nurnitulf Liber regius. ne sunbi do*ae,'-*un.ienti ilespre genuinitatea actului, intocmai precun u'nu actfi inregislralt - qi cancelarie 6re ;ffi;,i in forrna sa dintr'o qi genulnfi, de ;;; ill, enusiderS,mfi -chiart cle pe care
aaoOt s'ar

oi,vvuavov^ de aceea-qi val6re qi fidederrrriit'ate

perclulfl conceptuhi, actul[. estraclatI s'a sclisri si in conLra ge' dificultate grav5, Cea inai nuiniHqii rliploriei consiste ln aeeea' c5' in-

fi

hcili citatii tle dlti I' NI' Nloldovanfi tr'und 'lof..tiunea qi. in nlo -lll*i.i nttmild' nNliscellania"' Teresiei' 'lin 9 Septernbre iiiior*, *.4i.*' ;?';;";t ,,ci ciupi, cercare cu de-am61) Nilles, SYmb' I P' 30r' Symb' pag' 'i v.ai hceite diplbm5, Ia Nilies 548-5/5 *i ri,- p. rwutoril: Ist' bis' Rom' part' 2' cap'
6 $ 12. pag.
346.
'1

')

Acte sinodale v.

I. p. 178 qi urmi,t6rele.

!
1

nuntulil aci (tn scie, 6re di]r.i.ena) nu se 'fransitvania ploma aceea' publicatu_s,a --ryi i;
ba, episco11,,:":"::1gJsu-i-i,a puru..u^nlt[ ei tru o are qi nu o. prite .dir:e, proouce, nici conceptuhi origirralI lu se afli in archivrrlri r:ancelariei aulico-transil_ vanice". insd, dificultatea acrista astidi nu mai are o-valdre, cd-c_i _ p.,,*u*t,tnvedescf, .tiei actete. pubrieare ile.NiJtes :_-;;';;;a inve_ ce s'a ficutrj pe bisi"urdlnt,tui ^stiga{iuuii, imperiresei riin diplomu riioL,Ji' coustatatri, ci tliplorna a rldua,^ l,oolr,ltAine';ilrt,i presen!lt[ prin Franciscn ItenCer, J,rrir"rtariuhi

ori

"inri_i

to[ulir n t6td, (]en:rroo (estrt vorbt tlespre cercnrel ordiuntir, prin tliplouut iurpdr5,tesei Marin'.lercsirl dirr g Strlltetnbre 1743) fu, c[ a II-a rli;rkrrnl leopoldini uu s'a aflat[ uiciiri, nicl irr originarii, uici in lrausumli autentir:i, ba nir:i ,,'re-o urlni de lirrblicarea ei in Trauilvanitl".

blieati rle-Niltes (in loe.. .i#l;'j, 'pag. uT4 Ei. riin ,r ,riire, .:2!G) lipro,ua-,rin'it'f,ugo*t,i "-i 1773 publicard, petru a afirmatri dl'i
iiceea astitfi-.nu se

ljnticrn ryi publicat,6 dietr+i, i*l,6,tG* Teresia trr Oerobr.e r74B a;t;,;il;';n Maria moclf, s_olemnu 2) qi s'a provoeatri'A,,1ie aceea Ia dip_lonrri..LeopolriirrE a rir.lra tot-ijeuna ca Ia unri actfi csistentir g,,,ruiut, ;l ;;;;;;* 'ii+c tlo_ vedesce diplorna ei^ llil" -Jjr:ii. ; pu_

Ivlaiestitii Sal+r impdrir-",,i-il- ;;;;;. ti pu_ blir:ati fn tdtd fbrma sa ?n dieta Trarrsilva_ rriei finutl in Alba.Iutia il i;;r;; (ied la doi ani drrpe enianarea ei1703, lu $ ciela impdrarrrhi Leonoirlj I't C;;Ji*t?orlu_.*, ci diplcrma a frr.stu p_resr,ntati tn frlrm{ au_

in Promemoria sa atirmi, ei ministrii regesci de pe tinlpuiri episcopului I'etru Paull Aron[ ar fi {isri, c;i, rlipioma a II leopolriini, este apocrifi.. se veiie, r'i dinsrrhi qi-a trasfi informaliunea ae rlsta din isvot'[ i'drte dubiri, cdci tninistrii regesci ln puteair si, se inttnui actt irnpnr rutentir:ri in i9 lVlartie in mrlrlfl dejt tocoiatf Liher re{gius. nuttrituhi aqa l?0i in
dodse5, rlespre genuinitat,eit

Candri in-qii episcopuiri Gregcriii ilIaiorfi

de

I.

iVGi""L De pOt. *u*fi# ceea ce -rnai ilI. Moldovu;;,'';;',,resul_

;-;-'),"E-l

actuld tle publica,titne la Niues, s,,mh.

p. tZ0. :) Hurmuzaki, F'ragmeute ?. r' ^-v' ') L. .. p. C5o_fbi.

Unelrr fapie. cari le aduce ntai rteparte episcopuhi Crigririti Maitrrit ilr cotttrt ienuinird,{ii dipionei leopoldine, saI nu srrtrtti constatate, sari prob6zd. tontraliulI la ceea ctt voesoe episcopuhi. Elti arieci tlit;e, r:tr Miiropolitului Atanusifi ntt i-ri'ltr fi irnpus[, t:i tumai i-s'er li 1'K:t)*t,tt'tiLlo.t# a-qi lile unri leologit t"stt,ilil., il lulnil GiurgiI inlias Pataki), srrccesorrilii ini Atanir:iiit, tlin lnt,nii. tr,fl,areu, s& Fi-a luarri iuiI ieologii, I)e r:irte dupi, aceea I'a riimisii; cet,'a ee nu s'ar ti intimplat[, daci dilrlorna a II leo$oldin5, ar fi esislatI pe timpuhi acelori archierei, ;lentru c5, ln ac6st[ dipliimi tinerea teologului se impune ca obligamentfi. Ins5, in privinla acestori faptc episco-

pulir Maioru este

in

ritd,cire,

cici

precum

faptuhi-constatatri, cd, .cpiscopui,i f<f *io'nu qi_a ocupalfl scaunulI lnaitte Ae tZgZ astf'eiri 'reologuhi nu a pututri av6 neinfelegeri cu si iesuitri deja la anulu I tZS. Apoi episcoiulu llaiorri mai vine in ,rontra{icei.o gi',,o sine insu-qi, ci,ci pe cdnilu intr unri lotiri susfine, v6tfutri, cd, o copit; sirnpii a ql_u,._ynl, tlrJrlorngl"To s'a scosI Ia ivild, abia in anulri
Niltes, Symb. L p. 281_287. :) Verfi r)^ Cuvintele e_piscopulul Malori suntf acestea: rA[uocl ro urme ne lrr. a.n, 1729 sra scosi. Ia lumind, o'copie simnli, a^6re-cirel ,llpio;; *"ilroiotu gto_
n

c6,ndri atirr'na,- ,i'diplo** l 'frrsti i.Ore-lJ'iuife intr,o copio sirnJll:t-tbia lir anuhi f ZZg, candrj intre cJriscopulu I(krin si teologrrhi ;;r;;;,i s,ar fi rvn,u unele neln{eleger.i. :) ln contra acestei aserfiuni std insi

I)atrrki, cilre ,r fostu preconisatu ii" tz}2, a tvrrtit tot-rleuna lfln[.n sine de teologn-'p; (ierlrgi,ri llegrti, c*re'i,r ac6sti cLfiiute a fostri t(,cnutnr,tti, rle teologri clin parteru pt.imatehti in iluru()te trnpdrutului in" 1722 cu eseeptiunea ;i nrrrrlrrl...lZiil, in ctre fu suplinirt ;ri; Eme_ t't(:ll, rr, frruc(ionati ca irtare pd,nd, in -ut)l.lj0l, nnlllrl l7Jli, vt "*A, rlicd si sub episcopuhi Klein. 'l'otil rle trrre sg ins6li episcopuif, (llugorio _ti1t

dovedesce reversalrilI riltu gi subscrisri de Mirropolirul[ Aranasiri in Vidrra ia Z Aprile 1701, acestu iVlitropolitfl obligatil. gi prin ._s'a. .juldmintir.u-gi [in6 ieologri, '; qi";urui ob_ Irganrentului acestuia s'a datri .esplesiune iu rliplo-ura a II-a Leopoldind. n.' .pir.opoi,i

1729, pe atunci de alti, parte tntr'altri locfi totri elu dice, cf, copia simpli a_ diplomei s'a aflatri ilin partea, episcopului Klein mal, intd,id, in scriniile unui iesuitri , mortri ln

ourtea episcopdsci, carele nu pr5te fi altuli, decfltfi Nicoiafi lfinossi , reposatfi ln l9 Marlie l74l in Blagi[. Insi rlat:il copia diplomei s'a aflatfi mai, :i.ntl,ifi 1n anulir 1741, atunci cum s'a scosri la lumini mai, f,n u,rmd'

in anulf

1729?

ll

Lcopolrlini

Mtlorl

qi.

Altcum diploma ac6sta a fosti cunoscut5, clerului qi poponrlrri romAufl chiarir dela 1701, 6r ntt dela 1729 ori 1741, pentru cf,, a fostu publicatd, clerrtlrti in sinodulir tinutri in Alba-Irriia ln luna lui Novembre 1701, ceea ce se p6te ved6 din actele publicate de Nilles. t; Totu la diploma acdsta s'ai provoe a[ti si curatorii biserie ei unite

Mihaif Pui[ gi $tefanri

Pr,atii

din 13 l)ecembre

despre alegerea succesorului lui Atanasifi, 2) 6r episcopuhi Ioauri Pataki a avutri la mf,,nf, si rrnri esernplariri autentic[ alfl diplomei Leopoldine (authnfiicunt originale), precitnl dovedesce epistoia lui diu 24 Otrtobre 1718 adresat[ priinatelui Ungariei. ') lnsrr'qi episcopulu Klein s'a provotjat,[ la ac6std, tliploml ca ia unfi actu genuinil gi autenticu in sll' plicele, ce le-a datri la crtrte pentrrt emanciparea clerului qi poporului rom0ni, Ei oee& ie este mai interesantu, c6,ndI lmp6ratuhl
t)
))

1714,

ln

cal'e vorbescf

in o epistoli

riosulul imp^dratu Leopoldrl.

T--

I p. 326-330. Ibid. pag. 303. Ibitl. p. 4L8-420.

Nilies, Symb.

qi mendsr;;""riia' ill*'i,;j1,.j,,:1:1" race itnpte drsnosi{iuni chiar[ pe Blaqirj, basa di_ t'i.t,ltn
irrrprerirrd, t:u cierutu qr rlela irntrrdrdr.tisa Mayi;'I'-;;;;;-ru"ui
$,^ Tn ^'Ch;*r;mri impr.rrtantu. irr care b1,i*c,,pul,i

cd ilieta rie aiunci ar fi ie."tii' con[r;r genuinitdtii_ acelei Oiplome.',i;ft.;'j "*..p,irn* in tulu Carotri aht Vl_iea il ,iipi;;;'cle Augrrstri 1TBE. nrin care dotlzi dro 2l episcopia

r:u ,inj'o.r,: lemnri emanat[ Oefu ioter.i ,d,f il;p;Au -nl*io si pAnd, aeum nu s'a,.aflatri l,r*e,

episco_ pnlui Kleirr aoreiierii.t.ii.i*l"Transitvaniei, ttersr ri morrur.Li apriatri *;u *fo irouo.ut,u Ia diplorrra II Leopoklln,{

Carolfi ahi Vl-lea cu decretult s6u Decembre t752 a.supusir pta,igo.iie ttin I I

t,

l;l

so_

plornei leopolriine.

cetI

KIein popolrriri rinitri cere

nrlir rominf

o'iii' n,,,,, oi Itl ,:rrlri,i., s,Z.se pulh.r;e gfi, se abset.,,se in trjte .,*i. lttttu:ttle si cla.u-g.iiele s,Ai, firndid,i,i uo *,r;u, .e or() oceea litibiicaru-s'a ori ba I t-.-alf doilea 1 t t:errrru nurnai aceet, ca diplofia ,e]i]*, pru!l

r:t'lti

I z.itr ri cei,i ,t*:1"'i'i+2"'nrr ndgl 'dii,t,imei, lrrrlrr.ie esistint;r sr gen,initatea i:i

!J.eu, b;' fi;;-;? ') "iojiit,:' ci urrrltri .timpir ninreriil,uo_ ,o ouup., jtr.'nuinitate:r riiplorn.ei II t*rl;;;;;. llici .irr,rrlrrlri ,lirr

li,:.,j:..]i, ,p&tr.ie, i11e s" f;*;-p.of.J,,,,ru Ja *rr)lo,l*.il reopolriind ca la unri ,icr.ri enla^ ',ri''r^iu Intri rlelu Lr:upokfti t gi oprriit,il

popo_ si fie prin,iru-.,i o*o,irr" na^

seute qi ln originahi, der ru a negatri esistin{a ei gerruini. r) Episcopuhi Petru Pauhi Aronri in reia{iunea, ce a ficrit'o ln anuhi 1752 la Roma, nu a scris[, precum afirrn5, Gregorii Maiori, in contra genuinititii dipiomei II Leopoldine, ci nurnai si-a ficutri relatiuuea, ee era. datoriri ca episcopri si, o facI, despre starea biserir:ei sale. Din conirS, in archivull rnitropolitanri din Biaqid esist5. unfi protocolu, din eare se vede, c5, pe timpuhi etrliscopuiui Petru Pauhi Aronfl rimenii competeu[i nu se indoiari despre genuinitaiea dipiomei II Leopoldine. Acestri protocoiri p6rtd, titlulti:,,Protocoilrrm iiipiornalum et Regiorurn Rescriptorrim ac Ordinationusr in ftvorem S. Unionis, a variis Augustae domus

rrrilrr.ii

acesrrrie.

ur_

rli'tii,iri r:e;.,.'.'.'-i'-;i;,;;;";;

Nilles Symb. II p. bls_512. ') jnr_t. pag. 5lg_519. .Ulold. Abte siu. II p. .S4

Austriar:ae Imperatoribus inde ab anno 1692 usque 1756 editarum.u lmprejurarea, cd, protocolull acesla este vec]riri, scrist totu de o m6,n* qi cuprinde acte emanaie nunal pf,,u5, la 1756, ne I'ace si deducemfi, ci s'a smisu inainte de 1760. va si (icd pe tinrnuhi episcopului Aronri. Insi, riar:5, la curf,err erpiscopmlui Aronri ar fi fostii indodli despre genuiniratea dipiomei II Leopoldine, atunr:i ae6std diplomi n'd se lreeea in amintituhi prolocolfi la pagina 7 --12, ci ca unfi actri spuriri s'ar fi lisatfi cu tntiihi 'dtard,. f r daci impErit6sa blatia 'Ieresia intr'o audienfd, a r6spuusri episcopuiui Petru Paulfi Aronil, qi chiarri qi iui Nltiori, precum afirmi aeesla, cf, ea nu are r:unoscirr{i despre ceie cuprinse lu diploma II Leopolilin6, ac<ista

')

Ibitlem

I p. 157.

.-- 7S

g:,,:j: dreprului, cestirrnile de faore'parr!_ ignora, qi din acdsri ^igno_ :::11"_f ,q,tr*., ranla nu se pote face
:.':..::. =p,tjg tgrr diplomele ,.::l,r^.1, ^speciale, trite privi_ regule qr rnmuniti{ile. Sari cu air,e cuvinte otn ImpreJurarea, cd, unrj dornnitoriri nu cunosce cul)r'insulI unei diplome, nu se pdte rkrdrrccr lndtti, c6 acea dipiomk erte nlsco_ r:it,ur[. Asernenea nu se pOt* JoJ*e acrjsta trir;i rlirr lnrprejurarea, ci, in diploma de de_ uurltre u .episcopului Grigorie *triu6 i,Iaiorri nu se de a-gi teotogri iesuirri. lillll,l,.lon,lifirrne.a uonfllttunea ac6st:r a irututri r6m-0,nd afari rlin ,mot,ivult, ,:i incd, tnainto O"- Zi'Ocrtobre 1.772, r:d,rrdI fu denrrnritu Grigo*e Maior,ri er.a- qrra,;i frnteiire' ri osfi 1::..:l];tt,]!,ri.,. orourul tesrrr-[ilor[. paprr, Clernente ahi Xlii_tea oeJa tn 30 Novenrbre l Ttig a scrisii o epi_ stol6 lrl curtea diu Spania, i,, r;ur= nu se arEta striinri de suprirnarca oi:a,,1"i. H; ;; 2.1 Irriiri t77J Ia presiunea nouiUu,llforf si r'iriarii^qi a .t:urtri ciiu vieria,-iunrl ,Ar" de cotr)tu irrll)e.rutesei, Iosifri -gi Uirrr,!iua ie Neapolu, orilrrhi Icsuililor.I fu desfiintatrj prirr Papa Ctemenre xiv;. Aq*di{*;uioitiuou" d"e 1-$i tiud. reologri iesuir,u * prt*u'rii#;; drPlorrr;r de. deriumile u e;riscoirului 1;i:1_..1,,r_ rvr.trr0ru nu din urotivrrlri, cd. auea dipiomn gslt.u lrd,sr:ot:iturd,, cj-tlin inolivrrlu t,j,i. protxrbilt, t:d r:er rtiri supr.i_ .fienil 'qi mrrrer orrlulul i,:srrililoru, u,sor[ t:::lrft*citr,ii a imirlirri'ooii,rq" uiiJcopului :.:ii. oe & ntr Br. puo(r conditiuni in tiiplomi lui mare casri, pentru cd, a$tfnfa dela unri domni'roriu, si,

::1,^:^o'iL1re, ,cd,ci capuiri statului, dupd, re_

de denumire. ln fine la obiecfiunea, ce ar face-o cineva, c5, pentru 0e nu se afl5, dipioma in origirrahi. in al:cltivuhi Biaqiuiui, r6spundemri cu Baritiri (1. c. p. 219): nNu la Blaqiri s'a infiintatri mal int0,iri episcopia uniti, ci in Alba-Iulia, 615, ln anii revoiutiunii Rakocziane nu a sciutri untie s5,-gi plece capuhi. Mai td,rdiri episcopia s'a strimutatl deia Albe-Iulia ia Fd,gi,raq[, ia Betleanri qi S6,mbita, in acela-si disirict[, 6ri Ia Blasiri s'a age{atii difinitivu numai dupi,

anuhi 1738, cflnd[ iurpdratulfl Ceroiu VI a permisri a se schimba dominiile Gherlei qi

alf

i;i;;;;

SAtnbetei cu Blagiul[. In 38 de ani dipioma a ltututri sa pdrd, l,reil uEori mai aiesf tn furia atfltorri certe reiigirise." Noi alicum suntemu de pirere, ci rfeci de ani to[i cei inleres:rli afi foslii convingi, ci dinloma II LeopoldinS, esle genuini, rlesple

ce suntfi dovadi eciatanti, actele emRnnte pin5, ia anuiri 17 40. tns[ dupl ce episco-

puiri l{lein tormai pe basa acestei diplonre a voitu s[ r;Aqtige Rornd,uilorri. rireptuli politice prin nerrum6ratele sale cereri adrr:sate lrttuEratului C;rrolir VI qi irnpdrfr,tesei Mtria 'Ieresia, asuirritorii Ronrf,,nilorri qi mai vir-

i,;;u;;r; ilffi

losu t:ei din guberniul[ 'friiusiivanri, cari ptite *nume lisaserd, s5 di.spard, origiualulft auteuticii alI diplomei, ce-lI aveati iu archivuhi lor[, ari llnsiltii ir lume mai lntf,,iu opiniunea. ci tliploma &ceea ou ar fr fostri publicati,, 6r du1rd, aceea falma, ci ar fi spurie,
ca astfeiri s5. se md,ntu6scfi de obliganrentulfi de a irnplini cerelile llortt0,nrkrrri. Ved0ndri apoi Rom6nii. e5, punctele diplomei, cari

rt

tl

. .i; t, ta asertiunile neinremeiat* riu iilir,'D.nro_ s. -porri aptica^ cuvinteie:'",,t]riio, :.iL.i at4tp?tt, futtit, ,totrs est

de aceea-si vaidre cu conerlltulii. orf;iriai,,i, dilr cari u'ele se conserv.d qi ._iiSi'ii'"yiena qi Budape.sta qi riin si episeopuhi pataki .can a avuif unutfi originuti fostti publit,atri clerului "ituiii,;.^;" a anuhi &,r,eu.,r.o""'rt"$i',n 170t. dL in dieta Transilvali.i',il izos. si ind.etungatri fosrri--e*on_ia_."ij' O; liTp: to[i- fae torii comirererr[i .o o.ru gu;oj",i .,nunar.ri deia inrrr6rafulfi r"lr"irl,n"i, rnai rflr{iri s'ari ivirri in,tnJli',ilsi'.,," eflndI -i*prlqii_i. g.n,,ini_ tatea lui, acestea fosln prin .au iI('te rirrrnue rie trjia clerlrnta. Unri astielri tle-ar:tri nu _\e ptite, trurrti u1'r,rc.itl-'l,ri rnai virLosri, ed scriiiori A. i;ulO..-,,rai atirt ,na,.e, de,'d,tii dld Densuqrnr!, ii su;;;;; _.LAi o._ ";rrlii"l. n u i ni tur,ea, cum

tbsrri spedat[

' puncteiorri onerdse. pentru - ei. Acestea insd, ge-nriiniti6ii {i;io;;;'II Leo_ 1:, ,,d*.,jgl potdrne. Acestri actl- Lonsuoi tlu ortuie emanate inainte de t9 Marrie ,r0i; eiri ii ser_ vesr:ri de basi. r fo-,rtu in,p_to.il*i,i in tocu frirte arrren{,icr. adecd, i;^ u

erai favorabile uentru ei, nu se implinesct, Li * r* i.fu* 1".'ruirnu, ci Sl,lTupurri,,si orptoma ur fi arroerifi, ca" astieH celu, pu_ tinri sd, nu mai hu .tris4; ;"puH urrnd,riie

Genuinitatea,,instrucliilorfi., pentru teologulii latinri de lin'gi Mitrbpolitull

Atanasiii.

iu ,uui ,nulrJ'l**rooi*.u

ffi;;'i.giu,

't

?,

srin

tri'Niiie:*

deristti,k

-->-rxJ_+<__

eirinti,, 6r pute.rea teologului illru ard,ta se . Episcopulu se pdte dice a fi Srumai vicariuiri teologuiui. ltriltri ari stiturd Iesrrifii de episcotrruhi Atannsi0, ca si le isci_ irjs,:i, arele instrur{ii, t:i criiscopuifi nici de t:uru r.t'g vru[ii a Ie isr:6ii, t:d, a cunoseurri mi,esr.ria Iesuitiiorri. 'I'6te acestea trei se socoffr a fi numa.i seot-nitu,t'ilc iesuifilorri, cari in tuhi rhipulu voiari sd sri,pDrr6.st:i preste cierulu rornd,rresefi. Ag:r Romdnii rnai ile rle_ nrrlt& iutr'unI chip[, ocunto a,lt,rnintrea ari foslu ilsupri[i.'. )
li.tese-e, cflrri .

Dli Deusuqanu este de pirere, cd, nu numai manifestele rle unire .i ,ti*lloru er d6Lra Leopoldinfl, ci gi nisce ..instructii,,. ce Ic-ir avutri ia sine teologulu'iesuiti. suntri ,,falsifi,cateu rle aie iesrritilorrj. p{,rerea sa qi-o basdzi, pe aur:f,oritatea iui Samuili Klein, r:are rfice, ,!.u nai afld, (aiard, de diploma a d6ua Leopoldini) tn archivuiri din Biasif lncd, driri6 .iusrruc[ii, una dela papa, alta dela ar_ chiepriscopuiu St,rigonuiui Koilorrits, lirin cari auctoritalea Episcopuiui rominesurj'f'rjrte se

1) Cilnrif

'rActo qi lregmoutc* png. tJt.

- :":;::j5}::;ffi.

:;:iil!!sj

!.. **

CAtfi de tare se inqali, insd, S. Klein, cf,udu {ice, cd tliplorna a.drjua Leopoldini se socote a fr o scorniturd, (& nu ,falsificatd,k, plgcyf intelpretdzd dlfi Densusau[). amri ^ capirlulI precedentri. vE{utfi in lhsn acestl arrctord, scriinrii in rnateria ac6sta mai mult[ diu au{ite.. decfltri din documente, ;; i;q;i; tot[, aqa.1|. ..!gu qi cu privire Ia originea ,, instrrrcfiilort"

sttivri, de r:A,tri oli c6,ndu rnai inainte. ci auc_ toriulri aplicd,rii unui teologfi rornarrL_caiolieri iI los[tr prrmatele car.dinalri Kolluull..s, t cd,r.ui Irlopunel'e frisese adolrtald ,1i _aric{ionaid, chiarri de citrri irnpdlatulu f,*"poiA,i, tiri, tlupi aceea se 1,r.efiru ?n u spnc!',i Ae insti_ tu[tuue. ia rare r]iit'rea irur,el.iaii a liuulri cu tirie pdni tflrdiri in tlilele if*riei Tr,:*riei.,, rj . Moduiu. in care a ibstri instiruitri Ata1 nasif in caiitate de episcopl unit[ 0u teo_ log[_catoiic[ ldngl sine. ni, o obtinutri nici odata aprobarea solemnd, a Sfinruiui Scaunri Ap,gII! cd,ci nu esisii nici urrii u.in d*rprc >PIr{i alese diu ist. Transilvaoiel* T. I. pag. -:) 199.

-r:ste rieplinri doveclitri Srrin rlocumen_ t,ele scdse Ia lurnin{, tn timprilri din urmi, pe basa cdrorir George Baritiri scr.ie cu totu ttlltr"tutq: ,,A5a dini-asri{i 'se scie mai po_

Ac6sta

rnanifesti, erdre, cdntirj a emanatfi o _instructie* pentru.leo|-rgulu iesuitrj. papa it,r a in'sti_ tuitrl nici unI reologu l6,ng{ episcopuhi unitri prirr nicY unir breve-;i p.io ,ii"i ,i butti si rlrJ t(;erru nici inst.rucqie nu i-a l,ut,ttu di. Iustitrrirea teologului este ope,o lui I(ollonits.

nl[

este

{ice, r:ri deln Papa

in

preeonisarea acestui episcoJri, 1) rir ln bullele lui nu numtl nu se {ice, cd episcopuhi unitrl tr {i dator[ si,-qi {inn teologfi, oi din contri se rfice tpriut[, ci i-se dh deytli,nd. putere de u, guuerna Si admini.stu'a biserica unitd, in cele spirituala ;i temporale. Ca esemplu aducemri aci bulln despre preconisarea lui Pataki, succesorulfi lui Atanasifi, unde se cetesce'. ,,Cu,ra,tn, regimen et admi,nistrat'ionem ipsiw ecclesiae X-ogurasiensis Tibi in spiritualibus et temporalibus 7t I en ar i e comittendo." ') AgadarS, Papa, cal'e nu a luatt acti formalt despre modulu, in care a fostf, pusfl Atarrasifi tn scaunulfi episcopesci unitfl, gi despre instituirea teoiogului ldngi, acesta, nu a pututil da qi nici nu a datri nici o ,instruc-tie(
despre preconisarea succesorilorfl

acelrri teologi. Ceea 0e scrie deci Sam. Kiein despre ,,instruc.tiau Papei, este , ca si ne folosimri de unri terminri alfi lui, - o simpli scorniturd, Esist5, insd, o ,,instruutie" $at[ beologuiui iesuitfl din partea societd.[ii Iesuitilori, care se pdte ceti Ia Nilles irr locuhi citatri pag. 314. Acdsta insi, nu regui6z[ finuta teologului fa[d, cn episcopulf unitri, ci fati cu aucloritl.tiie politice qi fiind[ iu deplini, consonanfd, cu regulele ordului Iesui{iioru, uici decum nu se prite numi :}cot'ni,turd' daci cineva vre sd, scrie, 6r nrr s[
scot'ndscci istorie.

Are insi dlept[ Samoili Klein, t:0ndri afirnri. ci se afli, o ,,inslruc[ie" dela ArchiNilles, Symb. I. pag. 288 Ibicl. pag. 44O.

|
lPjsg5rPrrlU .Srrigonului Kolionirs pentru tec,logulu ius;urtri, deqi gre$esce, _c6,ndri afiruri, ci aceea ar fi o scornitu,rd, a iesuitilorri. Ori i:6,tri de grefl ne-ar cidri, trebue si recun{isce.mri, ci aC6sLE" ,,i.nstructiei, este ge_ nurrrii, adecd a erlranalft chia.r[' dela car:dittalrrlfr Kollunits, perrtru cd, rrnri esemtlaril

*
a cirot'fi

Br'

'-

'l

lt.rr[crrfriju.

rie eiriscopri ulitri, pe raii Sam. _ trtel!l nri ie-a tritioscul[, qi ile :;.{:erlr a ptrtulii Breqr urraiiJirflnd[,,iusiruc{ia,, rjr: scor.nil.rrri^ lu-s5 trlri I)ensuqanil :t puturd si a irebiiitrj sa {jul}oscd acele aete, si penlru aceea, r)iI st:itlrri. ce si, adinirirnri inii,iusuli: -*uDerfi_ ciaiitatea, cu care Lrat,t6zd" istoriai, ori'ddli inter{iunea rea cle a di:ce in ld,td.cire pe cerirorii sdi? Ca cer,itorii nost,ri si, prild, ju_ de,:a ir depiini currtrsciut[ de eau"*6 l-iportui,:. {je eiii irrtii.' .*etiigg11ifi iat,iuti gi epi-scoluiu rrnitu, r'omu tr-ariuce qi pubiica a.i intiigi irrst;.rr:firr. drrrI de e:r'iiinaluli Kolioriits a,reiui trolug'il, cu trt,Ahi m;ri vtnosu, ci mulqi i,or_ Itest:ri de.*pre es,, c!ar pu{irii o cunosci, cdri pitnl auum, -pe cdlu sciurfi noi, nu a fostri grrrhiit:at,i in lirnba rornd,ni. EH-o: D:$1. tcologuhi preauuorarrriui episcopri .. " ;rl[ ltolniuiioru nu se pare ci ar ov6 iipin rle iustrucfiune, pentr-u ci ilii cundst:emrj de omri deprinsri aidtir in pr.uden{i ;i candne, cd,tri gi in teoiogia morald qi scohitici, *uli
Atanrrsiu

s'a aflatn intre docrlmenteie cancelil.riei iiee_ r:artiinai[, de. unde I'a scosri gi I'a pu;]!!i blilatri l{illes in locuhi r:itiirrj pug. :OO_ete. ,,Itsiniutia,' acdsta este fbrrnriluie in corso_ nau{i cu acteie referitrile la eonfirrnarea lui

iltregri si

nevat,emat.ri

din

ai:eea

iorfl si I)e clerul[ rotrtA,nescti, nu Ya put6 nici de curn s[ rit[tdscd, dela, caiea qi poteca atiev6rului gi dreirt[{ii : toluqi, ca s5' urm[m[ eseml]lulli 6metuilorti infelep[i, cari in lucril'ile iorfi mai buctrrosti voescft s5' canete rlela superio)'i nisce regule sigure qi binu cuntpeniie, riecdtfi si se raz\me J)rea nrultu le prudin{a loru pro-prie, -propunemri teoioguini'preaonoratului Domnri Episcopi airi lionrd,niiorn urmitdrea instruc{iune: l. liiindir ci in deeulsg rie mai rnulle vdcuri, iu cari poporull rornf,,uti a rrebuitfi si-si uiece catruili sub jugulfi barbarilorfl gi ereii,,iioru. clerul[ ]ui era siiib[ a face lucluri servile, qi nu era cine si, dea celorri tnici ai ';otloiului mfi,lcarea adev6ratei intelenciuni' si a fricei Domnrtlui. 6r de aci hi urmarir lnrtite rele qi allume: o uespusl Iipsi, de cuilur5,, necundscinla legii Domnului,

cotttlttcerc, datll v& indrepta pe oreaottorattrlI Dornnri ]lpiscopri al[ Romli'ni-

uceite t'eie si' se potd stirpi in unrrlti gi ar:ela-si tirrrp[ suurtfi. Se va ingriii deci teologulu, i;a ziianit" erorilorfl si se srnulgl .pe t"ncetulu, qi inceputuhi si, se faci cu aceiea erori, cari tlac[ nu se vorfi stirpi, vor[ face pe poporri sd. ca{I 6r'[qi lrr sehismi. SpIe care si:o1rt1 este de doritri. ta lntregI cieruit

abus,iri in adminislrarea sacramenlelori, erot'i iu iucruri tie clediu[i, aidtri in poJrorulii rrtirrlnri, cf,,ui si in clerir gi chirtru qi iu episcopulir iori : aqa nu le p6te aqtepta. r:a t6te

tt[ se sriJrrrrrri Pontificeiui Romaufi in scrist 't'ecutt6sc5, tie capri uuiversalfi al[ qi s[-hl

-]-

bhorlcul,

.r) il$cnterret cil urruhi tiesce care

torri, " ; uu i t"i u * t?* r'i to tui "0f,1:ii-t, J .H;,!" :' " ..* ,.-- 1. ,Pe preaorroratulI Domnri Episcopri sa.-tu rnstrueze ln lucrurile. .. .r*

l, ;i ll,i',I',:ii,, ll ; li,;j'' ll' il't,cologuhl ;T dl ; luxfl rrt lur:r,r crr pi*.uutionr, l:ri.ll tit ult.,cuutvo prirr zelulI s_d.ri_ precipitaiI qi rrer:opt,ii trilit zirlire:r nril.utrritrjri;i iiili.i ie'o ruineze ln rnotft! trereptrrtbil[, qi 'iohrteuna vu tv6 lnuinterl ochilor'rj .p" uoli,iuf ri principe dinValar:hia si ue ereticii--p.*rp"rturnlri ',:,rii r.lin Trtrrsilvurria. ctr riu;rnriri neinrpi,ca{i ai bisericei roinano-catolice se rrr,:','rif i tiin trite puterile, ca .si r:ldtirre, i*;;'iu uu se stirpdsci cu totulI aciste-,r'lro.s4Lq 2. Si se sildscd cu de-atliusuhl, si_si ".r*rului; cf,gtige dragosrea .1,1":"prfri !i"u cici de o va av6 lcesta, usorfi va trage in acesru pol)orri l eL ut lu, necivi lisatu. l::l.i pre{uesce :i.pr care amicitiire tiupd *qi ,riititaiea

if' Jill lif

obsi sf, cerce cu diligin{I, -r:ele dro trpiscopuhl promisc'? qi d[c[ vu iervd acuratri tole vedti, ci, acela a, cilcatri r:eva dirt cele promise , fi,rd, iniir{iare (de crlmv& prudin!a nu-i va dicta altcurn) si, laci atent[ pe Epi-

scoori cu blAndeifl, Si sd insiste cu t5,rie, 0a 'promise. Eminenfei Sale ri-'oUt*iu" cele Domnului Cardinahi ca la Archiepiscopulti episcopului t'omilnescu sd scrie adese-ori, care esle staren episcopului qi cale a cierului. 5. Fiindf c;, insd, domnii erelici din Transilvania se voru optlne atdti episcopului,

$:f*q::_'E,,d6,i;^'i.,1ii,''l*"'iiilu1llt'i..,lll Nilles, Symb.'t. 1,ig. iSS,

;1:L*lll;1",::,i9^i11iqii#iffi

salutare qi mor;e, qi sd_i cd, ee ordiue se iuvine si,' observe 1.re.te, FJpiscopuhi in casi Si in farnitie. ,l 4. Sd, aibd la'siue uoU **erirrriarri din .-_r-j'rl]t_ subscrisu rte Episcop["i['" vt*oo, in Sinodulf, din No_ ]),"#u:11.'a gi r'icutfi i" ;t"l l;;-Nii"', sv ; ;' f ?H:'Tutl' 125-126 si "$;6"'i " j],,r99 *1=*?_{rtt9uo.u punctuli acesta, rrebue lT""lii::l:*::i*il;il""r"rilffi#.Jli,lfr "#i'T.l#uTf; "JJ,lllij '.:l

,l*tl luvi[ituri

1tl1.t"

lin,i tle ergfin{d, ,e_i iinr,;i.teEii.t',,u bldn_ ^

ciliu gi cleruiui qi nu-i vorf lisa ugoru, ca si, se'bucure in pace de privilegiile date safi intdrite de Maiestatea Sa cesal'ee preasacrfl: pentru aceea leologuhi va apdra interesele iieruiui gi va lucra-, ca ln in[eiesult Diplomel Maiestdtii Sale impErdtesci preasacre din anuhi iOgg gi maf de curdnd[ din l70l cierul[ romd,uesci sd, se brrcure de scutinfele bisericesci. si ' dreuturile o. Se fie rJe fa[d la t6te visitttriunilo parochiiiord, ce are sd le facfl episcopul[, .si ii ubserve cu diiigin{[: ore preofii trlescil corrforrni siatului loru ? dre culluhi dutnne-

deescri si celealalte funcfiuni parochitle facu-se ao* .*'ca,le? si daci, va socori, ci es[e ceva de eruendatfi, ac6sta si o comunice Episcopului, ca iudreptarea si, se faci, de insu-qi

ili'

Euiscopuii, '

i?ff

nu lase r,ici odatd,' ca Episcopult si bati, pe preo[i, sari si, tracteze despoticri cu ei,-sau si incarcereze pe preo,ti, ci cei lndirflinici, saf, scandalogi sau delincuenti ciin elerfi si, stl indrepie cu mijldce
Sd.

i.

tir nu prin

teologuiri.

L Peiltl'u ea t,inerimea sd, iuainteze irr.sciin{e qi virtute, Lerrloguhi u*-sijr,,l. ei! indati, tirroi sosir.ea' epis,:,il,uii,i iX'_i -' intiin_ teze .;coie iu Arba-f Jiia. p".,rtru- i,r,strulrea tinerirnii iri sciintele iatirie qi ,r*a"_ va re_ comanda. u n u magistru tl u, t,iJn i.",j,'li" *..,riocloiJu uoltu cu roma-no-catoiicii, dr'tn lipsa rrnui asrfelu de inrlividfi, pu',,ri,j ;;,#;_ eatolicir. Sd se nisrrdsci, *u'q.Of*i. rsd crdsc{. 10. Td,te cir{ile, ' cari' ad se se tipn_
Niffe, i] ,,.*ottuut*
I

rlaune nereparabile.

cor6sp.un{d!ri1-e, intru cdti este cu putiu[i, -,si cu miildce blf,nde. Sd, nu Iar*, co-p.eotii fie_crnstrinqi a rla eprseoprrlrri mai multri sd cle rrni florenri ung,,rescf pe ani. ;j- ' 8. Cd,ndri cleruhi ronrflne6ci ya !ind sinodu, .reokigrrlD va qerl6 lanfe" ufircol,u ilr riet:ursui ri ldunir.ii sinori ul ui iis,X a,i,r nfl n rl rr_se ; sinoclrrli, r-a ar6ra ortiinea.'";-;.;"; se observeze, gi c'Lr sd, se nasei dupi aceeir -uu turburdri in Sinodu. se v,r ingr,,iil iu unulI cilte unuhi s6 voteze suri sle "uoi.iOsce graduhi dernnitifii saI Uetran"l"iorri; dupi rleparre va elimina cu totrilii din'sinodri mai strieille ,yi tumuliutri cetorri .o ;ri!;. Dacd tot,il clenrlu sari partea {-,ea ,nui'-rr,,a* a tt:eluil va ti de nil'ere ,tens;6bifd,- saii r:hiarrj opusi cu a Eoiscopuirii. 6r matelilt ar fi rlubie, ieologulu -.,: va pur6 alli,iia la clerfi , clci rnai uporil se prite impdca--oo,iti.'riugur,i decAt[ intregii cteruhi, ;;;; ,il;' ,o lrra odati rrri irr contra teol,rgJlrri,'l.r,i urma

rrisci,

t,ipogrnfia romeni, din Alba-Lrlia. se vor[ cettstrt'a rttai iuti,iri din partea f er;loguiui' nici nrt se v& tipiri vre-o carte fdrd. de apro-

tn

barea teologului iudleat[ pe cart,e. Va griji, ca si nu ss ldrrcd, cir{i schisrnatice, ori eretice din Vaiachir 'l'r'ansalpini' Acttnta si se l.iud,rr5sr:d, unfi t'at,echisrnI in linrba romhn6scl pe speseie Erninen{ei Sale, si -cd se imparti lratuitU, insi aqa, ci vec[iuli car,echismfi ioruptil,' pe t'fltu se p'iie, si se repriur6scl dela to!i. aibi grije gi de aceel, ca elri' 11. a-ibi corespondin[e cu schisscopulI si rnriici, nici chiirrri cu principeie Valachitri, cu eretici ori cu onteni suspecti. l)acd. episcoprrlti ar avti s[ scrie _epistole pettf,rtt nist:e afaceri sari lrrincrpelui Vtiachiei sltti vre-ttuui :;chismatieu ori eretici, pe acelea, irrainttl dtl a le i.rimite. le va comunica, cu teologrrlit. 13. Aceia, cnri ltfl si fie ln6ita{i la

ordulilc mai ntari, mai inaittte sL se esamineze rie preo{i mai bdtrini in presenta teologului, qi iiupd, intleplinilea esanenultti, dat:d-teoiogulu va rler:lara, r:i t;;rrtdirlatulil nrt este rlesloinicd pentrrl rrt'imirea ordrrrilol'u. acesta -*i, nu se thirrtlon6sr:i din |lrlea episconttlui.

n6sci mori.rvttriie

l':i. $

aeestul

pulcri ue pot[ ceti

Ia

gabundi, nefolbsitori, suspee-{i, -turburdtori gi irrcteduli itt puf,erea ereticiloru si nri-i sufere in iiiecesi; insi, ca totuqi si nu-gi atragi ura patronilorI qi arnit:ilorri at:elorE preofi, si iuduplece sinoduiI qi pe Episcoprrl[. ca depunerea safi proscrierea acelori preo[i si,

aibi, Iista Preofilorfi, si' crt*si tirea loril, De preo{ii va-

t1
: l

r
o facd sinoduhj. Nici decum si nu lase, ca Episcopuhi sd, chirotondscd mai-r,iiir1i pr.ofi der,it,ri surrr[ de Iipsi Ia impiiniiea oficiului p.arochiahi, r:i,ci din ac6sti 'multime nefblo$r foro d9 preoti ari isvoritri si ' vori isvori l0r'te rnulte reie qi inconvenieriqe qi chiarf qi i r'

-91
Dumne{efi, care de t6te se lngrijesce, si,-i dea spiritulI in[eiepr:iunii, in{elegerii, sfa,trrlui gi tifiei, ca si indrepte acdsli turml n6u5, pe calea rnd,utuirii eterne. I,eopoldri Cardinal[ de Ilollonits Archiepisr:opi. Strigoniuiui.* Cu privire la ac6std, niustruc{ie", din transpiri uri ori duqmanie, ci iunu iare tafi cu poporuhi rombnfi' gi pirirr[6scn hire o doiinte ferbinte de a-Iil ved6 ridicat[ din starea ticiltisa ;i desoiati de mal inainte, greqesce S. Kleiu nu numai r:f,ndd o nutnesce apocrifi (scornit.uri), ci si atuuci, r:ilndi sus{lne, cil iesuitii ar fi statfl multi de episcopulfl Atanasif, s[ o subscrie, gi ci acesta -nrr i'ar fi invoitri nici de cum Ia a$a cev&. Ie-

si aie bisericei trrrivcrstltr rotnrno-catoliie.'se i,i, tu*u, si, so fnc[ rlivorfii nicl tntr,unri' .nipU- jin partea oJrinr:opulrrl, ot.i ir lrreo[ilorfi; ao.n u, fi s,j se exr:ornrrrrir:e cirreva din causd gravi., elri va,
aducd, ll'111,'11.3Pi*,:oJrulrrr (tnt' uu o vrr tduce elI irrsrr-gi. 6r sentinta {), v:r rlrr cpiscoprrlui ,,,i.' f,run;lg";;;: t;f]r-.,i ^deprrni N u vtr kist, r:a sd pe . .Epis.copuhi' protopopl rlrrpl, placulI idr:, sau si 'strdrnute pe preo{I .din parochie uai bund, la alta mai re&, cr asttelfi de depunere ori transferare se prite frtce nurnai din partea - ,l*Oof prin oi sentinti. (luantiiatea mulctei o uu dicta teologulu, Jre care Episcopuhi - nrr o va pute mdn. Cam acestea suntri lucrurile mai de cdpeten_ie, cari le propunemfi bisericei ro_ mdnesci de curncir)-unire. Celealaite ciatine particrrlare le lncredinfiimu infelericirrnii teo_ logului; tn tucrur.ile dubie ,t I;;;,gi ia noi.

ncrlrcgrttrtl.t) 1.1. lri fir'e s[ se siitlscl, sI indrepre tity gi pe Episcol,utri drip,h ::lt!l _r:lerrrhi,. cnn0ncte lllserir:ei lorri proprii

serrtin[a,

..

ailo si se

r:i s'a[ intimplatri gi casuri de .,ni.el .e-'aii-'iuio.i" de banl s'rrl. r:hirotorritrl rnul n ulgl ;..a lipsa, 1,i'eo1ii ;;;;,i -"irrri"i pi chiuri qi irrrlividl
ar:eler. innirrte de'eflnt&

- ')

Se ucie,

r:o un

rail irn ddi",: din cele l,in['rlr oficirili preolesci.--Ved]-fVij[s r. c.

suilii nu aveai Iipsi, si stea de episcopulti Alanasiri, si subscrie ,instructia(', pentru ci a.cestfi actri nu era meniu[ pentru episcopulu, ci rnenit[ gi obligitoriri perrtru teoIoguli. Apoi la observarea punctelor[, a cdroi[ corrtrol5, era incredin{ati, teologului, episcopul[ Atanasiir se obligase prin altri actu soiernn[, intiritri qi cu jurimint[, qi anume prin reversaluhi. ce I'it datti dinsulu cu ocasiuaea petrecerii sale in Viena' Reversalul{ acesta constiti,loriir din l6 artictrli portf, dat,ul[ de ? Aplihi 1701, 1) qi se p6te vedd aqa, pe cum este strbscrisf de m0na proprie.a iui A[anasifl. ' in biblioteca universi' ln firte la observarea Budapesta. oio ietli unorri puncte aminlite ln ,instrtrc{ia" din cestiune! era obligatt episcopuhi qi prin diploma Leopolriini a dritta, a cd,rei gettuini1)
Nilles, Symb.

I.

Pag. 281--289.

st:oprrlri.. Atarrasiii,

de' oinsrrue.rie,i I:jl!. rrrente, nici unri teoiogri ,"

desi Ilu asa trrr'. crrur riir:c KIeirr. *I;;i;1rfor,, n ddrra'LeopoltiinI. p.rn reversaluiii subscrisI ;, rle..Atanasiu, caii eraI singurele -'nac,i tlocumente obligdtrire pentrrr rttnsutri-. .'ace.Ii_-Ai"e

j.,l..illl*:

fate amr: dovedit,o in r:apitrrlrrhi precederrfr). Este falsri der:i ,,r"rtiuiiur,''r,ji s, Kleirr, ar,.fi..sratri ,r*' *r,l*.,,1,n *,1, S",l:rlilji sub_ scrte,,iustrurtit,,. si cf, ar:esta rrri s.ar fi tn_ voitri. Episcopulri, care s,rbsr:risese de.ia reversalrrlri, nrr mai putea ,,uO nici uli,i sr:rupulri cu privire la subscrieruu ,io.rooi1ili., qi ,l* aceea. dar:d iesriitii_ ar n ;'r#';*";;isr:opsl1i, pre{lrm nu ai statr: qi n,o,i ;u,;ir: sn - totivn " tt.n, g.9l3r rie sigrrrfi',, =,,br,,riu. r otn as& de tare .llOy afirmi, cd insd,-s,i greqesce S. Klejn, ,,instrrrctia6 acdsta cirinfi aucr,oriraier, *1,iit"fi,i;i";ffi aeeta se prite {ice numai ,i.t.i"ii -i.lirg"r"i.
episcapu;rri

-93-md,nescfi cu atf,,td mai vir'losti, domnise in iipsa totald de qcdle si de vre-unri semiuarifi de teologi nu numai inainte cu drjud vtlouri, ci chiarfi si p0,ni in {ilele trnp6t'atulrti Iosifri II, nesciin[5 spdim6,rrtit6re, lrttunecitne aprdpe generald,, tl'istd, ucigit6re dr: suflele. Ac6std. orbie suflet6st'd, a fost[ t:artsa prinr:ipali. ci, cierulI irilregI fttsese ittt:i.lttt'nlI t:'tl tot,uhi de cilrd supcrintendert[ii culvittl ctl consistdrele qi cu sirrridele lorI I singnnt ttesciin[d, qi peiderea demnititii persolrrle untilise pe prolopr.rpii romAni la atfll;a, inc[til sl p6rte ue srrperintentlen[ii calvini ln ltlr:ticl pe umerii iorii qi s[-i aqer!e ln scitttnuitl ltrttsidiahi airi siuoduiui, tiri pe rnul[i 1ropI, (]ll i:e lh,rig5, alte batjocori s5, [irrii, lu iernnt,it:tl c0,nii de viuatu ai aristocra[ilori. Atu,rur;id,

fb;; ;;;;;il;: *
uJ'

Aur:_

esistari
docu_

,:ari c,r.*lo VieSa ri tar-riiralulu' }rentnl i;#;l;"?o'oniis (tir nu iesuiiii) ai aiiairi ,ir'U;o*'*'1ru-ne linge unri .rcoloi_ru, ,nr- re vomit nion,,ntra 1?ri:'il nol. ct vomu lisa sI v,rrbeiscd ulrilri dintre fruntlsii Rorndniloru, r,i;;;;;effi "Baritiu, ca.re.asffsiu se esprrma; ,,At.irt.a desri nu_ eop ri,riebu i ri te iie^' uu J.ln si u,r,,i *:l:1*^:t:' bir.rj teologli b.isericescu, q;- .""""l*i,i'i'"Tl sigurri cd elu simtise ttin ,,J1r,,ij'io.uroi u.**u trebuintd,, ori ar h ,e*uru ii,irr,ip,i'g.. ..r. ortodoxri, ori cd s'a unrtri cu Roma. ;il_ rurile resdrilene oreste totu, in cleruhi ro-

di'

erri_ ** ;1_i ci6nte--i,r,:ioLitrtea. ue pnyes(.{t moti-vele,

,."i" ii"gd,

fi

Din ur:este cuvinte ori cine pdte vedri nrotivele, r:eri ari incletnrtatI l,e printatele Kolionits si t:urlea din Viena, ca sd, dea trnit leologf, lingi Atanasii, car.'e qi inainle tie unire avuse Iipri s5-si [ini de secret:rriri uni blrbaiir r:riltu qi incd, rit: rrligiunea calvinesr:d. N'afi avulri insi, suocesorii lui Aianasiri acilea-qi lips5, de tlolcg[ , ireulru ci toli aee;tia igi f5,cirser'fl studiile in qcole, din ctri esiari cei rnai lnal{i dignit.ru'i biserices,.:i li Irtiniloiri din Ungarirr gi de ait'ea. De aceeir sustinei'ea teologului iA,ngd, episcopii no.stri din partea curtii din Viena a dat[ ansi la grave tilrrguiri a{frtfi tlin partea epistopiloni cf,,lri qi din part*a scriitorilorri biseticei nostle.

aarc e il' eb uin t d, n ea p d,r ctt ci d, e c on s i Li, o,r d t e o I o g d,q t)

_--.--q.

t)

Pd,r$ alese din ist. Trans.

pag.

I t

i , lri
ll i:,1 1li , 'i;,i
I

'

uertrcze pe

rlufel noblh,

il
, "l , ,l
r

i, : i
l

rr r:l
'

'r,,'i'il,l

'':r.,,
1','li'

lrrlrbu[ii iubitori de biserica ;rdtrutrql ttdiltt'I: rlorirrfu rle u vr:d6 biserica r0men6sci, u.e6u[_ rl(t urrb jrrrisrlic(iunea bi,;ericei latine d,ln [Jng.ttntr, Ei n o frtce r:galI tnrireptititi pi coordinttri r:u ucdsta, tlr rru subordinati ei. Doruhi ucesto H'a turpiiniri, pi astidi es[e uuri nnacronistnfi a adur:e sflrile dela ince_ puhrhi v6cului trecutri spre a contlamna bi* serica n6stri rle astddi, carea nu mal depinde dela Strigoniri, ci sirrgurri dela ueniruhj de din Ungaria.
.din -llorrra, ;i ci coordinatd, cu oLi care biserir:fl
unitate nu mai este suboldinati,,
catolicd,

{i tn(ln,f,tiitite, de eare ari fbstri logl

de lipsa, pentru c5, ar fi de ajunsi, ce *i av6'se facd, acelfi preotri (leologulil), si, se increciin[eze Pdrintelui Burd,uyi .t,tli urmitoriului lui, satr ia vre-unit altI lllrirrtu de ai nostri, cAre petrece in Albu-Iulia.u t) Din acesle r:uvinte este evirlrtnt[ qi aceea, cd invinuirea,,(le o t'ace Surnoill Klein in generaifi tttrurorit iesuitrilor[, c[tcogtin nr fi voitrl in totri chipul[ ,,sd' stdpd'nhscd praile
ca ace,ea' clerulil, romdnescd'", este

'x') Nu lald de d,oi, episcopti,.

este

tn cristele episcopului in generairi nu -,5i se.prite ascrie influinfei pofrei"de domrrie a Iesuitrilorri, curn o facrj'ai6sta frjrte multi dintre.scriitorii nostri si mai virtosri S. Kleiri. Intre lesuiti ari lbstri ryi b[rbati, cari ari datri cardinalului Kollonits sfaruiri f'rjl.te inteleptri de .a nu. se pune l0ngi, elriscoJrrrhi unitri unri teologu latinu. Ca esernpiu eitrcerlri aci pe n.superiorulu nrisiurrilorri dacir:e,, iesLritulI Gavrill l{api, care in 14 lVlartie l70i scria cardiualului Kolionits -.,,L)a vre-uuulu dintre preo,tii _nostli si se puni, i6,ngi episcop,i in tbrmd. ,1g r,sslrgfi, eri socotescu. ci niii nu este cotsultri. nici nu es[e neeesaril. Nt este cottsultil,, 'pentru cd,;i episcogtului, qi naliunii r.omdne i-ar. cdd.d greij,- crr. 'sfi uri1rrr' fd,rd, cle 'uoe urttt inud,ld,toriil,, ;i axt rJicilndil sd, se rM,-

In fine urai observdrnfi, ci punerea teo_ loguiui

celi pu{inl elnget'util. Dar si, recaPibrrli,mrl. Pe basa celort desflqurate pf,nl at:utn se potri constata urmltrirele aclevEntrl c()ntraiie aserliuniiorri lui Sam. Klein qi rlttlme: 1. Pontificele llomanl ntt a datfl nici o,,instruclieu petttru teologuhi episcoprrlrti Atanasift ori aif succesorilorri lui. 2. Este probabilir, c5, Klein scriindri

despre instrrrcf,iile daie teologului, a confuntiaru in.ut.rue[it dari, in adev6rI de citri, superiorii societitii iui Istts[,- crt presuptlsa $i neesistenta itislt'uttie tlela Papl. 3. Esisti, o iustrrrc{ie tt*t5, leoiogului tle carriiualuiri Kollorriis. insd, ac6sta nu este o scortti,ttt't'd., l:i ttnf uctil' r]emefutil' Ei tr,uten'ticil consen,atfl ii in rfiua de asid,rii nevdtdmatti, precum a -eilranatu dela ttrtmilulii rlardinalri' qi

riu

a[

4. iesuifii lit:i ndatir nu a[

)

statf

uutritri sta de episcopuiri Atanasifi,

I)urere.

r:n

Kollonits nu aft fosti cu luare aminte

servatiune f6rte nimeritf'
rt

cI curteir, dil

Vierra .1i cardiuululii la act':sti ob'

Nilles, Svmb.

I'

Pag. 264'

li t,

I
l

sf,,

Kolionits.

subscrie instrue{ia clati,

rle

r:ardinaluhi

Aci r:rcdenrti. ci e;sr,c ioeiiiu i,oil.ivilfi, rnai tacemri inei o ofrr*i.ouii,inl. ''" Fi,.ldri po.si[iunea reoioguiui ieiuirU lf,ng{, .._,.. eprseopuhi rrnitd rrni jut ru" frirte - o,iiosU iu ochii Ronriniioru, s,:riirorii ,r*;r; i,i, qi_**
sd,

l).

irri Aranasiu ;ui frjstir ,si irr fi l,* {ileie surlti episroi,i, ."ri ,irii"-"i,,,,i erudi{i, 3{str_e trrt.rrfi din rnoriye e.itnoirire ii,i gi au obligd,rninruhi r;lrici.u ""_t,f a,qi frrA'lr],iog,,i qi .,i9 a I113 duiri sflrtr;iri tuj. CVr,if-sifi_," l. r:. I. 303 iu noii).
tinrprrlti

8. Irrstii;iiir:nea {,rologrriui itz si.ite siderutd, uu srj pdte ,u,,,,i_..r"iprir1,.,",,r{",,i arnr

i,rr[ unitE .de curtet impErlter.,x ii de .cardilaluhi Kolionits ;I,;;.;"iu""?orr" *rr, tu ri lo rri rrri mi ts dei a relrres* n i*ni.i."- i;:, i;j_ iort din iransilvaniu, o,iu.e,l*i-"g.;rrfl ii"ili superiolulir rnisiunilorri tlin D,;.;" ;;;_-';i;lloscea mai bine decd,t[ ori cirre irnltrejurdriie, lntre rari se afla polroruiri ,;;d;i.' 7. Alrlicarea teoilgiliui fang; episrropulri romtnescii unl[u este a se arribrri lu prirn_a linie starri ticliiise, in ,urJ.fintu uni.* a, aflatfi cleruld qi polruiuiu ,t-rr,,anerru -j*ri,,i_'_ ne tdte.,ter.enele, tiliu 1,.,irei ,te i[: srr itilorri.

rie episr:ouulfi Atana-qiri, inui ni.i acestea f,.i" in mdsirli, aq,i rnari,. r6 r ri *,,iyl,,r,ilt,: .^i se . p0la 4lee numiti uit:ariulil l,toir,o,ll,); iatini *,u" iflngd, . _Teologuiu, eprscopulI

nu s,a ciore_ tutil, Jrrin insrruc{iiie d;re ie;G;iui, ci in virtutea altorri ai.te unteridr.e aEceptate

5.

Aur:toritatea episcopului

pututti p[stra tot-der:na sfingele rece ln judectrea notivit[!ii rlesvoltate de Iesuifi in miflocuhi llonrfirrilorfl, gi astfehi t6ie lucrdrile aeestorfl misiorrari a[ fostri rnai muiti,. ori mai pu$ini sinistru apre.tiate. Amt v6riutri deja in r:apitriluhi acesta pi in ceie precedente, cA,te crime" se incarcd, fir5, nici unt temeiil in spinarea Iesui{iloru. Esemplele a,cestea suntri destulS, dovadi, c5, nu trebue sd, credernf usori t6te, ce se scriri de ai nostri riespre Iesuiti qi despre roluiri, ce l'ai avutf ei in inleneiarea qi propagarea sfintei uniri, Pirerca actista a nosiri o vomi ilustra cu unu alt,ri esempiu. ryi Petru Maiorfl in istoria sa faee Iesui[ilorfi o f6rte rnare invinuire, rf iednd[ : ,,Pentru acee(r nu e de ct, se tnirare, cti teologi:i u,ceia s'ail, ispitittr a sclilmba toanelele Romhniloril, ;i, u, le face lati,nesc\." 1) Cetindri omulfi acdsti invinuire. ar crrgeta, oi cine scie, cfi,te inrtiri ari ii,cutri i*suitii in ritulir qi diseiplin* bisericei n6sf,re, qi cu l6te acesLea totri llaiorfi ne spune intr'albu locu, cd, riruiri qi disciplina grecdsci s'a[ conservati mai nealierate ln biserica ndsird,, decA,tri chiarl la neuniti, cdci dtI ce ',,^)d astr, toti, Eamd,nii, d,in Arclealil se {ice: unird, cu, biser'ica Rome| in cretli,ntd,, drd, nu in lege, 2) cd, legea grecdscir, tot-deuna si rtupd.
1)

,)

cAti

de'

iusdmni credinld, orl religiuue,

tare greqesce Denstrgani, erindf dice

Ist. bis. Rom. p. I. c. 4. $ 5. pag. 102. Din acestf testimoni[ iuci, putem[ vetk!,
c5, lettea

lfluiln wtira

tr) dtelrtri, ca iesrri(ii se vor[ fr silitl urrele abusuri qi tocmele rele, -stlrp6sci cari le-amri.eretlitri tiela schisirri, qi clela call virrl. Ins5, lucrdrerr acdsta de a Je readuce Ia.prrritatea or:iginali, a, bisericei uriunl,,l*, cnlaru ql dacd, rr fi jignitn uuele interese materiaie ale clerului iroslru, nu tiebrre cil,_ racterisatd, indatd, de tentiinii de a schimba ritul[ gi disciplina orientald,' c,,,n facri unii drrrtre scriitorii nostri. NIuJte umri rnai pntd tlir:e ciespre acti_ vrtttea Ies_uitilor:ri in rnijlocuiri llomfluilorri, hrs[ tirrreuri prinritoli de adev6ru si din cele 'eonvirrge nrEtute. p0ni aci I'al: pututu , r:{, scriitorii nrisiri aclese-oii facri nerireDlar,e srx:ietrifii lui [susir. Er 6menii, cari iqi 0arytig.i, sr:iinta dirr foile jidovilorri qi lrancma_ sonilorfr, adecd, a duqmanilorf nefmpi,cali ai bisericei catoiice, uu se vorir convin!.e despre adevdri, ori cfltrj de rnultii ne-amii incerca ttoi a-i lumina.
sd,

nt:hirrrbc t'ilrilrl. ryi tlisciplina,. r:irndI lrrepositii . lorir.grrrrur,nll rle,jt pe la anii 160g, l62g si 162!) rlrtslrri orrlinrl strictri lururoru misid_ nnrilorri din sociutnlet lorri, sd nu cuteze a lndernrul pc t:ineva, sd, tricn dela ritull gre_ ccsori la, celI latinesci ? )

$i u,littfl lnttl tttttl binc;-i rriui crr,rath, il,a num udditr ,'rl, cd se iine Ttrin bi,se_ t'iuala Slrhil,uril t:t:lo'ril. u'rrrniti.n t) I)tr r:rnn trr fi f)utut,ri lur:ru iesriitii. ca sa ne

o ml (hutt,it httl./.(t,j,

prind, astddd

lstoricil romenl si SfTnta Unire.

Domnuli Nicolari Densrtqanfl ln ,,cercetarea" sa la pag. 34 qi urmS,t6rele scrie unf lungft capituifr, in care cu cita{iuni nurttdrdse din istoricii nostli huiesce sfinla Unire qi nremoria rnarelui ArchiereI IoanI Vtnt:eit. ,,Spre a ne putti tia birre samd,," Qice dlnsulil, ,rdespre adflne imea abisnlui, in care este aruncati biserica gi na{iunea . r'omf,ni din Trarrsilvania prin decisiunile celorri driu6 concilii ale Mitropolilului Vancea, este datorin{a utjstr5, s5, cer:cet[mt'r qi s5, cun6scemfi pirerile qi veiierile neinteresate ale celor[ mai rnari bS,rbati ai nostri nationuii asrrprn unirii
gi asuptra periculelord,, ce conti,ne acdstd' legd'tut'd' cu cutolicii, pentru bisericcr, ;si tttttionali,tatea

..

ndstrd,."

Y)

Cintli eetesci parlea primi a acestei frase, cuge[i, ci, dln Derrsuganfi v& aduee lntr'adev6ru pd,relile istoricilorri ttrtstri asupra celot'il, driud concilii prouinciala, ca ,si ditt aeesteit pd,reri s5, ne putemri convinge ,,despre adilncimea abisului, in care c.ste arunr)ati biserica
*) Diu cuviutele tipilrite aci cu litere cursive orl cine'p6te pricepe tencliula broqurel tllui Densuqaui, qi meritele triste, ce qi-le-a ciqtigatt >Gazeta 'Iranqilvaniein pentru biserica n6strl, cirndri a publicatl ac6sti scriere teudenli6sb in col6nele sale.
.r 7:t
I

r)

,)

Ibid. $ 2. pae. 88. Ve{I Nilles Slmb. I. 1,.

ill-llti.

sl natrutrea romeni .din Transilvania prin dc_ cisiuniie celori,td"a coici'jil';j;"Mirrolroli. tului Vancea',. Acdsta ar'ti flri,i'urmareir a premiselorri.sale. Uf,i"j"r* face ]o8igi cu torulii albri oeva._ Cit6zi' ui*ui"i*1ori.i de lg.*ia, r:ari .sar: an h.6irn qi- _;ijr"'i"ainie cie Plitropoiiruli Vancea, *o,i ou .ru ocupatri de iocri de ccnciliii" t.*Loiu.'citarele din isroricii ,;il;i';,, O"e^lceeo tOte ;;r;; de locf rnernoria i r: min tisi, qi bi ne c uviir" ie'i it i, rpii Vancea, *i'oumui-0,i"_Al*,1 l::Ili in confu_ srunea cugetarea diui r\. Den.susanu. Dar i:irareie _aceiea ,," ;;;;;:i;rnirfr nici sfllta Unire, dec6,td numai inarntt,l orneniior[, sr:iI cugcta,. si ,r,r--a'r," rrrr]i'u i:rrrro_ ,,:,t':, =uti rlespr.t: r,rr:cutulil' biser ir;ci ,,d*t,.*,. -\crr)til .arY prin uI'm;ire ieari. cle "tot,:, ,!l bani'ii,lni ce rljlu'rrii._ ca qi cdndn ripiritri .L,lT. r ' nu se vord mai tipiri ilesfuie istorice, sari nrr s,y.. f_i inrin,l,lotn" lnineiuni "iiTri^A_ra." a,, mulie oli._ ca, chiarri qi b;rbo1i inri rnai rnari. decdrrl cei i:ir,a[i rlemari !f dlfi l)r,n611uuu,i si catt6 t" ;;;ri;;o*nrili* *nt,x -,n,,ili? evenimentet*lu, i11 11tofsi5e* ior.fi.

-;;';;'fi

se li folositft rle auctoritatea lori, cd,ci precum vorrrf vceirl mai tf,r{iu, mulle pasaje citate rlin isloricii nostri cbn[ini neadevEruri mari, tqu lnr:0,tri astilr]i nici un[ istoricu serios[ nu se mal pdte provoca la eleAlioi cine vre s[ deslege .o -cestiune ago m,nie, ca cesliunea despre fo|jsele sfintei Uniri, cu auetoritatea istoriciiorri nostri nationali: trebue sd, fie Si iubitoriri sincer[ de ;,i-teir, 6i nu iubitoiii vicidrrfi de neadev6r[ r:a dlf l)ensuganfr. Adeci el[ trebue si oiteze nu numai'pe sctiitorii' eari tntr'o privin{d, ori alta se esprirni ne{avorabihi tlesprc sfinta Unire, ci gi p.e aceia' cari judecf, favorabihl deslrre ea, de-6t'ece ntttriai pe calea acdsta 'ia aiunge cetitoririhi la e unoscinla
r:ornplet5, a pirerilori, ce le:ari avut[ b5,rbatii nostri nationali asupra-evenimentuitri

[rtrea

.i,"i",_iJ ::jL:j_ auetori con6inu acelor[ ."rut,iil"]tte"vlrn, sl

a vriit[ sd, se ra_ ._: isronciiorri j.f ooJ*, rrefi;f j: ..1.-::?lipr-.a 1.::: li3_ -;;;;.;;; "" #i-dd";;"T;i;;'l-,J'l#i cari ne arati, ", ::*oj:r*":Iiterii, lolJ_ _ r, #_illi :?,^:: f?J.o:i T'i, d.e u u.t"., ;;:;;;;# iiii' T,",a'i;: lll.;3, arrcrorii TIL-',1'!li1".r " ,p*;;;;;.rlj iil'il# -1;.eil;;;'T'i"?, ::,::. ,cirafi " ff uj' :i:l;:1,j.?ij''lli ;;
d19f slar

Oacri dhi l)ensursanfi

"p.*-

.: !i;"

ili:i:u
l:,:iiri:

:ilF

h conviosu; ;,

i"X.

ir

cciui mare a"ii sfintei Uniri. Dlu Delsuganri insd face cu toiulfi dimpotrivd, in eestiunea ac6sta. Citezl" to[il, ce i-s'a piruiri compronritEtorirl peniru sfinttr Unire din r:d{iva scriitori romdni, qi ignordzd, cu totuli pe scriitorii, r:ari con{,int eeie mai sirilucite ;rpologii aie sfintei Uniri. Totri a$a de necorectri purcede dlu Densuqarrir qi aiunci, c6,nclu dirr unull qi aeela-qi auct,orri cit|zd, numai aceear 0e l-se pare nefavorabil[ pentru sfinta Unite, -si nu cit6zi, rrimicri din aceea, ce acela-qi auetorI a scrisri si in favorul[ ei, cu tdte c5, pirerea adev6iatd, a unui scriitoriri despre unri evenimentri nurnai alunci se pdte cun6sce, cf,ndfl citdmfi totr), ce se referesee la a,celil evenimentfr.

roprrrrlrrr:c l,ot-rlourrn t'ntregi. r**rilll"iin istori.c.il rroxtli, oruite chiarri aceiea "ci,arlese-ori cuvml,r)i ctrl singure aruuci lurnini asupra trrfolurrrlrrl, cu ri' voit[ tlea

Nrr [rolluo s[ per.demri mai departe dlrt vrrrlor,o rricl tccea,' cI ctiri Oeirusonu ,o

cuvintelorI
':
lir

sule.

auilr;il;";-l[

ru piulcu .r^ li^"_g l"li inv6chire ^piqdscd qi adevdruri "i.._"ijJf d; ;6r1"iie'ori cornbltute qi spuiberate. Acestea ,dr:l_-- precum gi.-imprejuririle, lntre cari au trditri respectivii iiioncr, nu le-a- luatfi de locri Ju conslAeratiioJ irtn.io_ grafulfi criticil (?) Densuq,,n,i,- ;h;ji a scrisi . lunguiri
,

ll- H Jl.:3,

diu ptsajele_citate de dl[ Den...^.._.I:,1,0 lrr r:ontra sfiritei Uniri ari fosiri reduse it:,$-t11,,1 la ,(.{rrc.r ruru Iorrl nuevel.ata adev6,"tx dg ^a vnltiretr ar'Ulri'iti" gruditi barbati nI hiqovi,,oY r r.:,,:i n "X-*..,, ri stre, o qa rn cel,i ;;;i= p,,,:'

ffi,i;

r) la calea arleudrrt'hd' qi, a m'd'ntuiri>i d'e aed'o ' fi [rear fapti saltrtard' D";";;;i;ir-ac6st5,' '** mai mari persecu[iuni, cele suferimri [tiiio Or.e n* p. terenuhi 1ro^liticir qi su:ialfi, fie ;; ,,"tt nrateriali arnir fi avutu si' indurirn[ strferin{e qi lipse, silnla Ultire grele irf u'ti 'nui iotusi ar r6masfl gi rdnrfi'ne ttnti brtnI tttt,xsliritu. de cat'e lltr ne-a fostri qi tttt ne ttsto ierratu a ne deshPi. Crestiuii cei diniAiri in decursf de tt'el

:-:l l_nlito'

oql*pi" i.rl'irnsulri,

;;:

prourisri nurn:ri pe sine

sfiutei Unii.i qi in tocfi :g,rl.lli sa comprorniti acestti "rtf.r,i mare gi _evenirnent[ str{lrrcitri din istor:ia nora,iifo.n] .;u com_
a.sup.I?

capiruii',i*1nfg pi..'rii.^'i""ricitorri

- Pe nol nu ne turbuti de locir pdrerile nefrvorubile, co le u,n uiiii -."^liiit dinrre nr:riitorii rrostri asupl? a? o.,tine irrlbrirird rtlo slintei' Uni4-ire.i;".;t" "i".t"i"rU llniri nu corrsistri, rn uunuiite l;ffi;l". acestei ce te-a plxlrrsil, ci Jrrccum_ frirre l;il;;';i vitfi se esprirnd unri unonlmU- i;" *i' porri_ nostri, ea r:onsistij, ,,tn rechernarra a;ieiia|)rnane h ,,Y::, r:'! u,tt iyh tni, n, inlJ,) r,rl ea"' pa,;nt; _ !' .ir rora ,tostr? lo uni.tatea Biser-icei, tul, Cirisio-ii,
e

ins;:si.

'

v6curi-ati' fosrI prigoni{i qi ornori[i^1dr5' de miia rientrtr credinla adev6ratd' a lui Olrristosfi, de vedere polit'ic[ qi uraterialI .* Ji; uunciit 'avrttfi foiose inrnediut'e din alipirea ito "u ioru ne,rfnriti cilrd biserica lui Duntne'{eri' si cn t6te acestea ntt este nici unri oml cu ioini", Lale si condanlne reiigiunea lui Chritto*u,' ori alitrirea cregtiniioni ile dlnsa, numai Dentru ci din cattsa ei atd.ti tilneni a[ sum6rte i*iin i" rlecursfl ile vdcuri pA'u5' si nisce de considerati fbslfi a[ sait iulriro.uH,, acesteia' iumii ttie iipeci[iuli Daci, t6te ie'amfi cottsicier*, cil dlt Densusanri. nulnai dupd, teoria utilitariqt'ilorri, aG,,ir'numai din pulctul[ d9. vedere ahi utilit5,tii. llt;Lrci roti Romanii din Tlrnsilvania *i tJii*nt:it, ftr lrebui s[ se fac5' ]Iagiari, cici iiuo.i'llu idt' ruai fi aruncati in temni[i" ntr ar mai fi sililri si iea lutnea ln capi .,si si-$i clut,e nilnet tle tor-e dileie ilttre lacrimi amare acas[ de i"liti".lt;in*, .i s'a'r bucura aci deci bunuri Sunt[ sbatului. t6,td-ietteficiile

1) Verll >On6rea Sionului romi'nescfi( BaIa mare 1890 pag. 30.

*1

urn{e intre .jH sine cor {:,t,ii;.,.[,',XX;,l

g,tii-

si adevEruhi urrmai ;;. : ,unti t)omrr,il, o credirid,, ";;til ,l',' ,.ny t"l)nll" "i;*i,ir,:, ,il.un, ,e lnvafi sfinruhi hposto]ri rrrci nu l,rit,e rJe u,...u* itrni't.ea, r*i,i.,l ru se unesce cu intelerr *

l,::11:? " ,,0-,,-;fitl. ::;i, "''ai ei-',"'i"t,li,,*, mnn4i.i"noin",,ii*cii,!rii,,'ri."''ilil:,::#Xr{;t:{;,} multe credin[e, .cj. nunlri rrua idevdrati, orecum

:l|: trui;il'':; ,u,r "";i.r,i al"ti,n,: rnartri r,,i

E1.i-ii,l",'l",jiiu,.,.1,

de ordine mai inalii,, cari nici ,e c*tn nu este iertatri t ie vinje I,oot,i,'"'U,ir"uli trecC_

-105core B fostfi representati atf,,tfi biserica orienl,al{, ciltri gi cea apusani prin aceia, pe curl Spiritu,ld, S1'i,nttt' i,-a pustt, sd ocdrmu,Cstd, liserico lui' Ch,rist'osil'. Episcopii adrrna{i ari definitri, ci aceea este biseriea adevdrati a lui Christosi, r:are are de capu v6rfut[ pe Pontificeie Romanri, urm[toriuhi Sflntulrri Pet,ru. Uine der:i nrl vre si pdca,ludsci, in contra Spiritului sfinti, care asistd, la hotdrilile sin6tlelort ecumenice; cine vre si. fie lifi supusri airi bisericei lnvi{dttire inlemeiate de Fiuifi lui Durnne{ei: nu-i r6mA,ne rlta de ii,curt, decdtfl si se undsci cu biserica Romei nirturi-cinclu, primindri qi cre{dndu uite, c6,te le clede qi lnvati acea biserici, qi ac6sta trebue sd, o faci chiar[ qi atunci , c$,udt oentru fatttn sa ar avr5

;f.ilyi;

i{ .i'
i'

:;-,

*f ; llii

:f::,i,

;t t::Ji.ffi ilii "-; h: f:f*H' " ii:",;l :: ince rn trjte ,credjntci dicemi qtiiui"."'J,x""llu "' ,.o t,i il ]a' .i,,ii,?lin i:. .,,ng',t i,, l,i, r- a it o ii z t) , ,"i ,i,;;'J;.,r"i,f

*:f
1

s[

indure cel[ mai mare r6ri

pe lumea

acdslt.

,;Ii;

tiune curatS, si

. l" ". f.:"';;'J;,,';; ,?j'' l'L:ti penLru :i' l,[i "t u p,,te-"n; )iir"*i*o ta ,X?,,;;ff3
y
H
11,

care ucru $ire este acdsri, acesri, biseriei. nu :i"?:":l.yyfr: este ;;"-,"*' rnu]id tr5tile rle capri peutru oD[ unf,,ortodoxu,, . orr,rrt"j:l:'[ cipi ite i;;,,i"ii.ililiJirL'f,::,]*i liue ia- p rin.rroEr rr.cr sate biselicei'ror*-Ji',,u a tfeCUtti in eaStre. _-v St IIU reL,uuausiltor.lr. cdci clli incd, ,rcd, trebue eiri ehj r'ehrrp *,e .,0*1l.ra{ionali;tilor.ri, ", oJ*:" ' ci', sinddele ecumenlce "* vrrrvucrc ecumenice t'epreselr;. hio.,.r,..,'t5.' t'e-presetttd biserica -ii _." ydtaLUre 9i rntaiibili Sl lntaiibiii cr, lui {lhr.irfno,.i a. Christosn. ,r---"i"ulfi.t-otg (rDlrcru rtsti.eiu de ue sino,ju slnodu gi esiJ est sr celry ,^ f,f-" ceiri finrrrri {inutri jo orenta in anufti 14J9, ",,1l
in

ai

lirnurilu sfintuiri plrinle Augus[ini in fafa episcopului erelicu (donalistil) Emeritri 0u ilrjeste cuviiite renareabile: oAfat'5, de biselica catolicd tdte pdte sa Ie aibfl Emeritu, numai mintuiret nu. Prile av6 on6re,

natura 'sfinrei biserir:i intemeiate tie l)ontnuhi Chriscosri, trebue si ajuugl la corrr:lrrsiunea. care o espt'iiuase odiniriri atitu de

uetf

Ori ce tim[, cale srudi6zd, 0u intertu adev6ret5, iubire de ade'

p6te av6 sircrameuti, pobe r:A,uta Aliluia, pote r6spunde Arnin. pdte [iu6 Evangeliuii, pdte avr6 credinta in numeie Tatilui qi alfi Fiului gi alfl Spirituiul Silntu, -si o prite qi predica, d'rr nic[iri uu-qi va pulti aflru tltf,,ntuit'ea, de-

t:rtrtle ctttrtl.ica _;i n.postolic,, B&i.in'a Dom,_ rtnltr,l nostr.tr, Isusil, Christosd, a Eomei, celei. lq simtl qi me Oecia.u" indesru_ 1t.rc!il,, ^1i ln litri r;u ele. Tor,ri asemenea minrrrisescfi pe pdrinrete paliufitor; ;i ponri_ X13fer_ilitqtrincele rnaxrmI si vicarirrlri Durnnului nostru

acdsti materie si pd,rerea rrnui orlJntalu, si, r:etrjsci cuvinteie - memorabile ale patriar_ rirului Coustantinopolittnt losrff,, c;]re a fostri dc ,flpi la sirroriulri diu Florenta' ji- care sim_ r.rncu, pe. candI petret:ea lncl in 'acdsti (]e_ r,ltre, ca r-se apropie 15ra rnor{ii, a scrisI cu lllana proplre acestea:. ,,De_drece am ajrrnsri vie{ei.melei oeja avdridJ a pidri [:1.3'r.tt'l]u, darorie., din daruiu lui Durnne{eri ::L::r:,^ scnu lt .subx:ri[ sentin{a rnea ldmuritu tonl mel. 'l'ote cele a,qadar ce ie simtefiiqi

rriitiitiiJ, :*::.!::y" admitem[.,,*ti I)acd, lrrsi cineva ar voi si aibi

'.*r* Arnblosiil, Auyustirn| ilt" ce --i, -irrcl.inta srnrt[ sr:rise rle ei ct pt.iuire' la ,ea v "iZ ^.J.,,,.v.-^t ta cond,alnnari"
"

nrtsiil,

.''clllrrl[ (),rrul''r,irr'1,,1it*rifi ;i,i"ii:i;; ntttrltl^ Db.1l rr uprobrtt,'ri ttrrncl,';;"il'r, ou.o_ lltt0,trrvrll/itur.rilrr. sllrrtrrlui A;'g,il;; ;" eu_ Vlllf,ttlr' : ,, Ittl,l'tt lrit,c Ldt,c urrrrrirnry i,^ ofinriy invirh.,x .rrrrnrirnrl ire sfinIii [[torl ul slintoi biser.i.ce r-lui ri.**,iiu, Ata_

ttitil ln hiraricn cntolir:d,.,, r) Ar:6st[ invdti_ lll:.l,jil[ 6i n binru,ir:.i yg,,[1 ,,ri.rirr.,"r;.i

ili;

Iltriil,

Ilusiliri, Cregorili--Nlssenulu,

pllrg{Ispre asigurarea tuittrorfi, Preoum 1) toriul[ sufletelor[." ContemplAnd[ sflnta [Jnire din &cestfi puncti de vedc're inalt[ si dogrntlic[, 0ttr0 Lste singurd hotiritori[, t6te tesiirrroniile isto' ricilorff cari tractrSzl cestiunett &06s1ll nulntl din punctuhi de vedere al[ foloselorfl de o ordine inferi6ri, nu a[ val6r'e atiltfl tle lnul'ot incill[ si ne fac5,, s[ despretuim[ operlt c(rlt mare a slintei Uniri lndepliuite do strlmoqil nostri inainte cu aprope d6u6 sute tle unl.

in

Cu t6le acesteir noi ntt ne temem[ a IJUIJqi pe terenulir alesir de cllil Den' atacuhi !in6 susani. Biserica adev6ratl, a prodrrstl ln totl riata socialil, culturtl[, nationall si politic[ a pop6r'elorri efet:[e atitfi t'ie salutttre,-inc[tri ea- trrt-deuna se p6te mh,ndri ctt ele. $i fiindri cd, sfinta Unire ne-a itnpreunrtti cu biserica adevdrati, a lui Uhristos[, astfelI de efecte a[ trebui[ri si se produci qi s'ati produsu si la uoi. Despre atdst'a se vot'ti conviuge 'cetitorii din capituiele urmit6re, in cari vom[ esamina iestimortiiie istoriciiorI citati in contra sfintei Uniri qi vomf, -ar6ta in special[ de o parte tbkisele sfintei Uniri, dr d; alti parte dauna, ce ni-s'a causatfi prin aiipirea n6strd, de schisma grec6st:i,'

rsu$u Utlnstosi, papa Romei celei veehi,

---F*.I-v.-t.<"-

*,

o.'L.

S. Aug.

*er-m.i

atl Caesareensis Eccl.

ple_

-T

1) Ve{l: >Sanctum Florentinnm Rcmae 1865 pag. 255.

ffi--T

::-*-:.'

_..,;:;:-..:;

r"',.-"-,:_**,

vI. Sam. Klein despre.

vire lu rtrai ntulhe evuttimente din istoria rdstri, bisrrrit:riscir,, agit lnc:fi,tfr Cipariri ln ,,Acte ,1i h'raqnt'ente" qi $incai in ,,Chron'ica Romfr,iilorii" adese-oli suu[it sili[i sl-lti 00-

sfinta

Unire.

cre eorbcrri; 'u desrurri cumente a edcJuiri qi in

bdrbafi, .1,:"u .nuue qi ,,ar" o-p,1Jpo*iqiuo., .u !1Jfi,,:*^ _drept,ri, rru sri irr derrlind anrionrs cu rioctrina cato_ iicd, gi e enri*rri si apietiatri unuf u fop"t" pOru

Rornei. U;,i i;iil;J",,*r,.irutoi in care a trdir.ri, ;i';il-.u;.o nenrin[ii. omenes',,i,' .,ir* o :,;e-{e:liuuii lOrt* ,o srne Sr eei me"i lalentati
tirnpuiui,

c.rr bj-qer-iea

riogmatice a ,,, bi_ sertca catoliclSe in;ali, insi ori ciue crede, ei San. I(leiu ar fi ur.irrrlsunniii u,=-oA"ji''."ligiun*u catoli cd. sarj u rr i u u ea,i og,n a ti cX-u"nor"uan if orr:

I::'ll

i,n uuii*" oO*cruH. Domluiri Densupauu . ilcepe cu auctoritaiea pririntelui Sam, ffei,i.'"p5".ui, asa_li r:it625,, incA,tri sd fae{ impresiune asrpra, ce_ titoriului, e6 acehi i*t.rii,Sr,ri,i"_ ?rrrU con_ uniri!

ie yorni reduce

virairj' atri testjrnoniitoit riilr.ltii"i'ventuajrj ^ioru'

cu fiesce .u.o irioiicu in spe_ c1aiu,..si vonru sc,jte ia ivJu *t.i_r_fri atlc-

il eapitululri precedentri anri conside_ ratri numai. in _geneiat,i vafO.eo lesfimonlitoru cltaie de dhi Densitganri Orn islonrii romeni in conira sfintei Uuiii. - A.il" ilsi aratn in capitalu)ti presentri .catr: Ei-in'cei*'-urmat,ire ne vomri ocupa

fi,o;;l;;;

rrigri, dar aceea inc5, este adevdratt, cf,, ehi a voiti sa, trric5, tot-deuna de eatolicri adev6ratri in r:redinti, $i a iucratri cu tolti zeIrrlri pentru propagilt'oil sfiittei' un'iri' dogm,atice, gi uu a sciutu nimicu desple ulian{a politicobiseri,cdscri nd,scocit5, de diil Densusanu. Despre alillirea iui de biserica eatolicS,, si despre zelull lui de a propaga sfinta TJnire dogmaticS, a Rominilorti cu aceea-gi biserici, avem[ dovedi eclalaute ln apologia de datil 20 llai',r 1798, adresati capitulului cdlugi,rescri din 13laqiti, ce qi-a fi,ctil'o eif, insu-qi iu contla irivinuirilorfi, ce se ridicaserS, iu coutra lui, eii ar inciina spre schisrni. Apologia actista este publicatd, in ,,Archivri pentru filologie Ei istorie de Timoleri Cipari[" la liag. 719 gi urnr;ittirele. Ca sL se va{L credintra lrii Satn. lilcin, eslr;rgenri din ace& apologie uuele pasaje tnai remarcabile in tradutere romf,,rtiiscl. ,,CI eri arn fosl[,u tfice S. Klein. ,,tot-

b;";;'ri;ri"rt"
erori

g*;;" *o pri-

oo-

tolitri, abstra.grrdri de o cam daid aci dela scrieriie mele, polt dovecli, tlrrcS, va fi de iipsfl, cu mai utulte testinrorrii ale bi,Lba{ilorri denrni de credin{[. S5, mirrturis6sr:d, Buti:ry secretirriuhi ciet'ului neunit[, cri 6re nu i'atn nrgatri adese-ori. ca sd, se rristttiscd, in tot[ chipul[, a pregiLi irtintiltl clerului rteunit[ aqa, inciti sti fir"l gatl rl 7n'i,tni sltnta un'ire. Si, spurrri Nobili utlrnirristrutorulfi patochiei qi

deuriir zeiosri penh'u, religiunerr,

;i

credi'nta ca-

,i|,, :r. : .. .,a.ri-*L*tu+.{u#+.e; r:.u', -''."',:r...'..,'.

.'.

it,i

111

l;''r

fe'icirurI
locuri,

uniunea, numai sd, le stlr.rrri turrJ\,T.r"rll i,,".rii*"-'t.,iil'i,iuroi, ce 0 Hu cu coi dirr Oris.tianrj Oin Crorrou. Sil rnlrturisdsr:d comit-liJu arlecl Sorr"i,iui o. Irri:qi atrl Crasnei,.,ioo" .r'i""i"rirnuu fogl ui.i_ ta[iunii canonice_, danao-,r,j..a' frr.ir*"{a Sa

iilrffii;*iirpun. t j: i: I ;t' it' l" m :llf i*:il l', sA * {li lt.; voesr:I prirnrisc[
1
i

;l'ol,opopitl,rrlrrl Sibiului, cf,tri m,am silitri eri nntflr,drrrrrrl rrr xulrrirl po_

tt

dripieca la acdsta qi poporrrll. !]'i am {isri Episcopului, cL e[ surn de aceil pirele, c5, vre-unuli din noi si mdrgd, in tr6cd,t[ pliu srtele acestea ,si si pregd,l6scd, rjrnenii. r:i,ci preotii, cari de buni voe vreri sd, se un6sc5,, se vcirri sili gi ei a n.duce loporulI la, atleelr, ca si ne cr6{d, rtSrre qi -s5. tn'imtiscfl inad'{titurtr. (d,octrinu) ndstrci. Opinlunea act5sta a mea a aprobat'o Epistoprtl[ crt cttvinte adre-

tsigoriccl llornane. u ,,lrni arlrrcf bine aulinte, ci eri arn rayrortttri l)realuminatului Dorniin"fpislopu at,i nr)strrr, c{, urcofii lelniti Ai;" ;i;;;;,"fi;; rxrsi"nrtut,, (Vailil l(al!;;!isi'*r_,i" ip'urn, -.pid .e voesc[ a trece la unire, numai sd iu_

cu cari am vorbir.u, gi rnai virrosu frunta.sii din clerrrni rreunitri, le 0.. ;;";"; 'r;' ,ililtl;; e[ tot-deuna sclis.ina tora, ;,; ;_rrn ind.olu,n1t,l,- s[ Primdsce ,,niu',,oir, p...uu, orute .bi; atestttul[ lorfl aci _ corr[rd, _alaturarri] t:d, mai uiiro.t prii ::lli.r,I. 1 {ic9, srdruinfa ulerr $'trI lrnblAnrlirri *n,ui A. r,are, -neunitrli-n,iiiu rrrr rrrti urtdscri ,i; ;;,;;;*'Ju ll:lt.i fu_ *rnt*, f )o rrrriti. ci..-trdescri-;;-i,Jili,' ,i .rr. tnrr.e u-ni{i rte_ t:l!1.'lli,. illf :''itr-t,i orc(:o lrruf trrqil neurritilortr hu ri "Jri,iti,pro_ \nui-iirtri (N,stuttt'(t, sltirihrlui. Sitntn Art" frirti,, pentru cru'. s'rrrI srrrrrlsrt Gr'ecii ,ii;';o;;;;;i;n"o

:r,,?'*lr; i; jf; ii *i tllli$il' tnv6tratri eri. S[ se intrebe inqi_gi

am niedieatri"i" ,"ru'irlli'u si i-anr -p_";;;. tnvdfarri cred.inpa catoticE, ft;sii aton.i "':y

eI

episcopri.

Mil;-ilir"ffi

acesr,e

saternie....."

Ti'

Neunitii,

{:ii

,,De cdte 6ri am slrigatu ei, (precurt puteti mArturisi si Dornrtiiie Ytjstre Preaonoiate,) c5, de ce s5, sl5,rnI crr totii ar:a,sd, de ce sa nu frrcerttu din cAndfl in t:6'ndri escul'-

siuni pe afari, ca si predicirnf? cici acunt este tirnpulfi, de-6rece de cd,ndu iqi aduc[ omenii amittte, poporulf acesta n'a fostft nici odati, apa aplical[ t prirni uttit'ea, ca aclltna. lmi aclucri aurinle, cd, atn spu:sti Dolnniilori Vostre Preaonorate, cd, din partea REqind,reniioril qi SEiigt,eniitit'ti, citri odini6rd, nu suferiau pe ai uostli nir;i sL-gi ptrni, picioltrlI 1re pXrnint,rriir iorir. atn fostu lltjun] invitat[, sd, ie predicti, la cari eri buculosu rn'asi fi dusI r:u vre-unttlti dirr sinulri ttr)stru, 0a itttpreutti, :;d, luct'd,+tr'il, ltr, cd,;ti'garect su'fletelor"it, ltentru Clristostr', tttai virto-qil fiindi cd, rirnenii din piLtile aceste&, cir pe urrrrhi ce sntu din bttcrtt'ouri tttd vdJil'" tillutulI ' In lor[. scrisdrea rie datri 28 Augusiri 1798 Samoiid l{lein s'a adresa[ri cd,lrd, eltisttopulI Bobu, intre aitele etl irce,;te cuvinte: ,,Ot'i dacd, r'6rnh,ne o lndorild desure sincn'itu,tea u'cd,inlel, mele ccr'tolice, c&
.sd,

se delS,ttrre gi acristi

indbdlf,, gi tot-t scanclaiul[, ce

rtl' putti l]ro-

tt-'.l_
I

Ill1l,
iq,

rl

\
*ll2-

--n3atunci nu nunai se ,reietr,,:x'-{rr,tJ, fi qi spre mare ettificare intiodii, j|::il ;r anume acelora, eari m6 c.eqguq., ;"-;,; ,Juut,i ca_ toticil. cu adersit atil., *i,1..'.oiinre aga, ca se vorfi intdri si, -.":lt:fi, nrai tarle in"i,io,n'u ,,otolic6, tjr necatoliditoro';;,'.,d ;;:;,, H,renr_ pluiri rneri se vori qi ei in imb;iiiqeze credinpi ,.r'"i;rli,l}*';nt
ur l: 9i pent'rD srtrlelc.lio;i;i;t :,i -versatu ,r;t{i;;H,t..il'i;,;t,,?;,",,;:;:;:.,:;;:

6i1i

trln

*}."'.,1?? 3:'.'"g-T

sd,

ger e r)o m

rr u r

5l:l:,ouxu.i,;i:'",?uu",_fJ'1i,xi",,_".,?j#: rllj:l:t cu..biserica

cn-c*jnf ;.ii, ,f ,-' ri_ tulri larinrj, ci tn mtirtur:Xtrr."i,lriirrir, ,*rotice tntregi qi rnai vi'r,os,i ;.l;;fi piltru , Jruncte de divercirr[d,_ " ii,i'iordeuna ffirr;;, r-a invitarri lre ril,rnii; :.,,i..', tllti^ "F,-;":: turisitu, cd, iutre .Efti *. sciutit ,si tnit'.

,,attailtd politica_biser.icdscdu

.R"r;;;';,,;;;,

inrr,o

ilstri de corrvingelea lntrmi,, cd acistd u .,ntu,ne doglnaticd nu esfe St,r.ir$^iri*; D^*.+ stricicidsi no,r,aoir'u,i",

l:l]ibj ci nurttai ritulti.

Samoild, Kiein a

ritt-,t; Ji esrstd deosebire,l: r::rrt;nfi-'3ort""rtogrn,i, cr rrrmai deosebire-, a* ,'iiT "i; ,.tisc;piina st pentru aceea. ,:dnri[. a ceruiri ,t*i,, epi:::l:it,i"rdq, sd_i conc6dt ";i;;;-tiir",,rrurri a ,,..J i*'" i,i,.1,.u .o_ iji:;'.:: ,sp.re. tolicd de "-y:.:f, riruiri ioiiu,n,*uu q,'."," .ltt;i;."Ji; c.redintu, .lrg esre rru* '"r* rin arnbete Dtsertci, '|,

t'tre b'iselil";;"ri#"';:"

t,"ii;iJn

;i*'ilffift.3: ;::
gI

')

Archivri pentru

pag. 739.

bisericei rrristre, 1i trroplgaior,,:- ,Lfo*i aii shntei tjliri. si Dentnr A(tsr)il llt itic nimir:ir conirrnI r:rr t]hi l)errsuEalri. - Ori daci cineva voesce sd, afle ia dili I)ensusani cel'a courun:r {;u Samoiiri KIein. atunci rrebue si, coneddi, r:i aetisti comuni_ tate consist[ nrrniai in irientifiuarea diui Dens.ttqanI cu tdte eror.ile. irr r:ari r riduti KIein. Astfehi de erori s'ari indigitirrri .pr ipulberttri lrr tauituiii l,recedenti, ri,r,le ainri'- irac[arir genuirriratea dipkirrrei rr ilrjrra Leopol]l-*p.u. dgspr.e genuinitar,et instnrt:Iiilorft date !ln,e, de ldngi, episcopul[ unird, gi rlespre !e^o]oS11ui genuinitatea rnirrrifest,rrlui tlirr I700, gi penlr,r aceea nu lrriri rgvcrrimr-r tsrrpl'a l,rru,'tlegi tllri

fo.stu urr nulnli ,,unit lu,.dlir.il, pc li)lnamertulil. l,rtet'atui.ei rrrndlw,,, ci qi unt fiii nobiiu all

ar irrotesla. Dre{:utn ir prof,eslirti Ia j798 it ib{a contiar.ilorri sdi, 9i precum protestirnri noi irt rliur tie astirli. 'Eli a
tocurai a$a

dari ideile r:orecte ale irii Sam. Klein desprer Sfinta Unire si foljselo acesteia nu aI ninrir:I comuni r;rr itieiie scilciai,e. sari rnai binr: dis[, cu iictiriliie r]iui l_lensirr*apri, !ir ct-inf,ra ri,rora Srrrnoili, Klein, rlaed ar'tr[i,
Aqn

in iumea

punclulri de vedere alI rnAntuir]ii eterne, eare este bunulft r:el[ nrli inaltu, peltru a cdrui dobflndire nelnceiatri trebue si lucrilmfi
ac6sta.

llorn0ni. [)e t:0ndri lnsl rrrrirea a trinut,o de folositrire, prr ttunci schisma safi nJunirea a ,,cletc:tktt'o", (:oet ue nu s'tr fi intimplati, dacd, llu ar .fi [inrrt'o tie stricicidsi ceifi pu{in[ din

s[

nrrrrrul ru:rjsl,ri convirrgele I'a putrrtI lndemna, lucre r:rr ntC,tt zelri ;rentru tdtirea ei intre

*- ll4

_115_
societ[[ii lor[. t) Asemenea s'a intirnplatf dupl mrirtea lrri' Ioani Pataki cu pilintele iesuitfl Adam Fitter, care rrrgalfi de clerri, nu a voitfi sd, fie episcopri totri dilr motivul[ indigitatri. 2) Din aceste casuri t:oncreto
puternri- t:onchide 0u certit,uriine, cd, lllrintekl iesrrit[ Salbek n'a urnblatri $i n'a lrrrt,ul[ urnblu dup5, episcopie. Ac6sti conclusirrne st[ (:u atf,,tu ruai tal'e, 0u c6,t,I estr: cert[, ci Sorn. Klein nu aduce nici unri docrrrnentfi spre tr-gl proba asertiunea sa diametralil, opttsd int stittutele societd{i,i, iesui{,i.Ioril, d,r. de nltd .parlc ocd.eyfi. ;i astd,Qi., cd, in t6td Eu,ropa. ni uflbnd nid. unil. eytiscoptt., ca,re sll se fr, ridit:hld Iu tr,cistri demnitate din, socictu,tet i.ear,ililorri, dcqi aceFtia in multe state suntI frSrte nurndro$I gi respecta[i pentru viafa lorri evlavi6se si sciinta lor'[ sacrd, si lrrofani ueintrccuti. NIai departe dhi Densuqanri ciLdzil, aceste cuvinte tlin S. Klein: ,,Er dupd, egirea episcolrului l{lein din Arddin in poporri _se &utiiari aqa cuviute, crrnrcd, Klein- lierrtru a0eca a egitti drn _ tar5., ltentru ri, a vddutri, cti ltytlreu nu e bwrc"r,, Ei i-at pirutri r6ri, c[ a unitri atita mul{ime de suflet,e, din care causi

trillo lul l(loin.

r:tqrir,rrlutrl s6ir inrirulaii,,Isto_ llofjr!!!!,,r.tl -trr, t'iril trnmfutl drilplt yrth'ct nt Biserica R'omei! ln,.ru;xrl,rrrrlc rlirr rrorl, r.0prodrrc6ndri tesrimo-

Drrr rlncrl S. Iflcirr t greqitri, eiu se urite rscrrsu, fiinrlir r:d, lu o ov,,ti la ii,Oe_ nrllnl tior:rrrrrulrt,ele rle lipsd, la enararea fideld gi nprefinrur justri t ftlilelorr:, pu .en,]u dl,i l)eusrrqrnI le.u avutil la sirie- acasd, insd n'a voitrl ori rr't sciutri sd, se folos6scl de eie. Cet[ de rreferir:itri este dhi Densuganri ln invocarea auctoritd,gii lrri S. Iileiri, se vede qi din urmitri;ele esernple. Dice atieed, dhi Densu;;rnI r n]trr de alra p,r',.r,J i*,,irii cer.r:aI rnca_de I)e atrrnci si, sc flcd, riingii elriscopi in Mitrolroiia de Alba-Iulia. S. i{leirr, scrie in acdstI privin{d : ,,Itrpiscapuld. .urLttti Aron (.t*pe, otege?.efl s(r ca episcoptt s,a dusil, la viena, ynQ .mry(d, ttnpedec_are a auu,til rlelu, teotogul& i,enr,ilil, I?ater Salbeh, car.e uoia sd, episiopil '/tc satt mautt aicariil.,,tt

ttylril

Asertiulrea acdsta a dlrri Densuqanr-r, riizirrrati, pe auctoriratea lui Sarn,-Kieir,, ,U in r:ontra{icer.e cu trlte doeumentels istorice gi r;hiarri crr natura lucrulrri. Aga d. es. dupi rurirteri uritropolituluI unitI Atalra,siu, proto_ popii air ..voitu sa purrd episcopu pe lje,int.to teologri iesui[ri Francisc& Siunyogh , insi acesta n'a voit.fi sL prirndscd, irici Ae .om demnrtatel episcopdscd din rnotivuhi frirte adeveratu, ca pirin{ii iesuigi suniri obligafi g1rin, u_otir, sytecialil i.naintea h), Durnnerled, si u +menilorit t prirni nici o pr.elarurd 'ori .nu oerunltate eclesiasticd, decfltri numrri ln sinuhi

se intorceai

I{lein din tard,, se va vedd la'altri lircfi. ' De o canl tlati observdmri nrrrnai atdt;a, cd, testimorriulii citatii nu se prite esploata ln ftvorulf opiniurrii, ri S. Klein ar fi fostfi (:ontrarifr uuirii. Acestri isroriograf I nu ftce
Ve{l Nilles, Symb. I. pag. 398--891. Id. ibid. pag. 484. qi IL pag. 608.

la rreunire." 0n din ce motivri a egirri

episcopuhi

-l

-116altceva, de cdtt: inregistrdzd, vegiile resp0n_ dite prin poporri tie duErnarrii rrtinrpnc,,ti al snnter urriri. AstielI rie duqrrrani tu iostU fSrte rnul{i in seculuhi trccuiri rriai vtrtosri inire Greci gi Slavi qi Urrgurii calvini, $r cu durele vedenri. cI se r"nai afld, si asid,di rar i cilri pe ru.mele Gr.ecilorri, SCi_ ,9l,uf :t st , (llloru rjillrtn rlor[ rnagiali gi intocmai riiu D.eusugani urr se sfie_*cri ri irnpr..i,qtia c7 iri qoporrl, mai vtrtosft pr.in o i'tje .u Tl'ansjlvaniei,,, ceie mrl colnurate neadev6_ "b*r.i,i ruri despre sfinia rinire si anostolii ei, numai t:r sd.^r_liscredireze o ,,r'ufd siinti.
totdenna de stinca atievdrllur.

-717 -

VII.

Samoili Klein despre ffiitropolia

Alba-lulia.

de

_ lncerci,rile lorri insi se yorri

sfiirma

--+_X.<__:

l)otnuulti l{itolari Dr:nsuEa,nI cl si arete, t:ir, ulrires" si respective Iesrritii ne-ati miiucat[ Miilr.rlroiia rle Aiba-Iuiia, t.iL1zd" aceste euviule alr: itii Sau. Klein: .,[)ri,:itta, cii, titulrr llitlopoiir:i mai itt ttt'tttii s'rri adrtsti sub indcrili,, rr fostri. ci, Ilarani iu clr"rtea mirturisilii unini si irr llrotesf,irIiit, ce a clati cleruli. crre e iosti lat,iner"qce, pe Episr:opfl nu I'ar: inliluiatri Archiepiscoliu si smintii aedsta, n'a 1;ututri Atanasie sd" o bage in sarni. fiindri cd, n'a sciutu ialinesce. " 1) Este drt:i vorb* rie lilrriuhj, llitropolituiui rie Aiba-Iuiil'l inaittt,c si dupa {-inire. llacd, inriittt* tle uniuttc ,.Yliltlica" riilr tselgrariu ir purtalti :qi i-s'a riaifi singur[ lurnrri iitriirrlii 'ie Archiepiscopir ql ilIitropoliiu. qi iiat:i dup5, nnire ,,Vlidir:a" nu s'a intirulatI gi nu' i-s'a nrai dalrl nici odati 'trInlul{ de Archiepisr:opi qi Mitropolitri, ci nunrai r:elI de I]ltiscopd', -atttttt:i tlu dreptri cuvint,ri se pute {ice. cir, Itlsui!ii nri ,,suprirns,t{t,'uechiu.til titlu de Mitropolie a l}elgraduluit' . Dar tlacb gi iltiriltte tle ittcltilrtliu uriirii ,,VIi-

t1 I'a Cipnrirl Actr: qi

t

pag. 89.

- lr8 -d.i.q-. Belgradrlui a purtatrl qi i-s'a clatfi gi titrrlul[ de ,Episcopd,', 6r dupn rrnire titri_ lulI de Archiepis,copri gi Mitrbpo_lir[, atunci aser{iunea dlui Densuqant. c[' iesuitrii

"&ri suprimatri vechiuhi tit'ulI de Mitrojolie' a Belgradului", este uni neadevdrf demnfi de sciinfa istorici a dsale, este unul[ dintre acele multe neadevdruri istorice, cari aserate de unuhi qi repetite de multi lrecri de lucruri,dela-sine in[eles.e_, a cirorf, esistintf pu_ fiini rinreni a[ curajrrhi si, o nege. Ei bine ! Doeumentele, cari s,ari publicatfl pdn6, acum de scriitorii nostri ili de strdini,.a.rltn pdni la eviden{i,, cd ,ylidican BeJgrtdului.qi luain[e de unire a /irrtatri si i-s'a datri titululu de ,,Episcopri* ii chiar ii

diploma lui Apafi tlela lcA9,{1c!ie1 Belgraciului se ntllltcs{'e "'r)Pxsc0p'Lts rerrlu 'i'oiirt l"t;,t"', de repeiit'e,.ori ,,r0piscoyts Ya' 'qi d,iatd, ,,Mili'opolita" ori triiir""i;",- Irici' r) Nuurai tituiii de ,E'pi' T;;,hi;"i*cou,rsu. #;i,l) ''i"" np;'t*ptitus" se afll gi ln diploma

ln

iui'Sig. Rriloizi tiiu t6os' ') Dar nu niimai ln documente emanate ernattate dela Aefu *fuit4 ci gi in doeurnente de ilniralJ'inde inti*pinirn[ titrrlulu '!?L Archierlentru r.rrri;"i-"io.'i a* Mitropolitu'

ci ilri pu-ue. de, ,Arch.ieptiscopil ori Mih.opolitil,,', cr rrurnai de.-,,Superintendins aulgo Viad,icu,", gr autecesorii lui nu.se. nunesci ,Archiepi_
scopi et lVletlopolita Vlatlicae" 1\'

Rdkoczi 1,',ne i,i scaunul[ Belgradulrri pe.$tefauri popa Simon, nrr se{ice,

, Al" tn diploma din l6g8, prin care principele George

de,Superintendente,,. '

'

reulo R.lgradulrri' ln n,a,,i,sctiptulir conservat'u l* Nlitroin care . -se .vorbestre notia dirr Bttctrresci, 'lui AtanasiLi rii t anbclii.,*,,-'.ftirotonirea lurutioti'i'f ,ti, tnai nrrrl{i tlittt'r'*.. aceqtia ..se
oru lr "*e,il ""*,ri vii','" pittt." D e p re T eo ti In a t e ce ;i;;);' tlu]Il8'l fttst'f a Atanasii se tfice, t:L lui 'Qt" 'ir'.lri'oit,, de nici
s
It

,l'': , Atchierii"-,

cru.r.'i

sri uibd' griien

s

eu

, ci

,,

Superintei,clerntes seu

lu

Geo.rge R6koczi

diflorna din

koyjts, nu de qiMirropolit[',, cr-tu nume$ce "Archiepiscopt expresit,,Superintend,mtern siae .bpxsropum", er. scaunulu Belgradului nu se numesce rrici odati ,,NletroJrolian, ci de re_ pe(ite orl numal ,,Episcopatusu. ,)

II

28 Decernbre t6b6 denumesce pe Sava Bran_

Arddlulu'i'u 'A'''lhiel'ittul'ii" e'pisciyti'a '..gi lnsu'gi ' (io --tt ,ni" ,i1,,,t'tn'.'i rr' fi'r;itrr.lin{ei' ainn'ilio iri 1'r rifeiirrrrt't Ilttctrin sirle r:hirotonirii oiii, .,r ()rasirlllea tnil'u hd' tlic*' tiespre sit)t'l v Att'tttr'sie cu. res,'i. 'it',),),,|,)ii"o c'lnlli o7t i s t: h'p s' Ln iiriLi';m Acest'ri lnt'rui"\i"" ott')'tt'- tne{L fiiqd'ducst:il""') (llt pritnil'o ir ce Ataftia"an in instluctiulrea' delt oeasiunea chirotonirii srrle itr Bucttresci

b;tiili;a[i,rrchutri

lernsaiirnului' se lntitu-

') :|)

Malorfl ist. bis. pag.72 sl urm. Archivfl p. 6{8 qi urm.

2to-214. Barilifi: Piril alese din ist. Trans' ul t."pog.

Archivfi Pag' 611' Archivf Prg. 609'Cioarii: Acte qi t'ragm' uae. 234-240

Pi

_\
.- i20 -_
,;Xien*::r.e1ie Atanasie
E
:;: l

,.d
e

st

sc

p u t ti

trir

:i,

:
'

',

'!.I

'{: ',]

rF, :1i

;*f5!'

titulu a- ,lrii.ri,[]'i* " '9 'suttrirlati vechiuiu acesr[ ti,.rr,:^o'rur,t*u., ftls''odrtlttiu, petttrrr ei

n,are,1ljtui:-r:l?,'0j,. Iuc^rJd, . rrela

siue

rrr-

i t ili,

ll
' ll

,.1

.',Hf;:,*

;#

:i *n iii; lff,ilt
.;

?"i

"'

ii

i scop,; qt pe *i ,""1,,1:,'; s.caulrlld sdu ,1.:l ep ^*,n9 "p rie rnarnte a- n-e il";fJ-[Xfi:; sr.incd ,io.rml-.unjtri "' r..i c ep t t p e,,c a,i. t e. u 7t il /; ;; ;;; ";;""i:",::.!",._{'r'tttttei :,, _*".:;::,?::; i lqtine, 113o.-i cu ce drenLri irirorri, A ;;,,;;;'|1 :? ra-t+-' .irnpur,r.* re.r,-

**.;1*s*:l*fil"{l [r :** $ i:'i,HiH . Dar:i flsrr.s[ Atanasje s,a nttnti[u r]r

Atanasirl Si-a scrisl tituluhi s6[ latinesce, lnsl cu litere ciriiice. Acolo cetim[ : ,,Nos Athanasiu,s dei e[ apostol.icae sed,is giatia Archiepiscolsus Valachorum in Transilvania Partiumqrre nobis anuexarunr Metropoliae Albensis, graeci ritus. vir:arius apostolicus etc. etc. Sacrae cacs&reue regiaeque Nlaiestatis Consiliarius.o t) Coili-*iunea camerald, lntr'o scrisdre din 5 Mairi i705 pe Atanasif de ciuci

ori ilf

i,

timUei,

laiin.,.o,,li,,ulf:::li de necuno.scin{a

il:"lrili,,'i1if;l# se cunrjs.iil;il::"^:a istoriogr:'frf rrebuia nu se p.ooo.*"iu'i:.::tlt c.itate ds ttoi, si si care confin* riin S. xi*l,l nu,,,,'ll.tl=testirnonrri 'iur,,.i'u::*l;[' .^roi' -sprisI Pdie ,, bo'a Fdo", istorinr, l. ir*itli,readevdrri, l;e crr'e u,ri trebuia'ri-r,:","ptJtfi.f I'eprrtalirt,p, s.:

lftrlxli

ti'iH,,:b#,";

simus ac Heverendissilnus D- Athanasius S. c. r. Nlatii:; consilia,rius ei Ilt:ciesialum VaIachicarrrm irr Trerr,siivarriu ruiitarurrr tlrthiepist:optrs." 2) ttr ,,itIulu de unire tiin b Sepr.ernbre 1700 Alalursii este srrbsr:l.i.qri : ,,,.b,chiepiscoTtus tlthsnusi.us." t)

latiuri din Alba-Iulia intr'o scrisrile diu l2 Mairi i7l3 irrtirul6zri pe Ar*lasiu: ,,Illust,ris-

numesce nArchiepist:o1.tusu. Carrituiul[

in 20 Itrliu 1701 Atanasiu se atires6zi cit,ri lisce plotr.rlroli dil pIrfile Oradei cu
rpisca'pus Vuiachol'unr in'l'rllsih'rrnia partiumque nobis atnt xl.rurn )Ictrop'rllac Albelrsis, graeci rif.ris rtt.(:. er,0. 1) Intr''rrnri tir.of.esiil. datu de AtarrlsrI r:hiaru it ruf,.nrr prouinciuiulti lcsuitd, Heaenesi, cetimir acest[ litrrit: ,Nos At.han asi u s Archielt i,scoptru.s Vrl rrchor. u rn giae ci ritus in Trlrrsilvtrria darnus syngrallharn ') Acte qi tragrn. png. :156. ,) Archivl pag. 74i1. Nilles Symb. v. L png. 2411, 'l n) Nilles, Syurb. I. prg. i187.

lrrrlati, dupi inrdrceretr sa riin Viena.

o seriscire, in eare ss intir.rildzd: Atlia"NosAx:hinasius Dei ct Auosroiieae Sedis gratia

r!'

,,ui.i, YiJ,,?i'l'li,,lil' {Ii''ll'p'i ittciri,rrea srinrei u;;1, i; " ; *' :fi.[::]i:.,ffi $, ii#:ii il,,f,? nnei .*criso}.i date ,^,r,^jn.fruntea drfp rn r:*L rorn6,ni in iimba r";;;;;",;ejLs('rrsoli cnirotonitt in anuln

t!

')

ti6d

Cipariri ibid. p. 251.

-T

,.-

122 .--

.lrirotrrnit

lttteil tlrnilrto rte urrire, qi dupd-cuil" ,,u fo_ lositrl do ltannsiri r:hiart .t,i*i,",,andt s,a

-t:[cl at,unci vechiulri tituii nu li frrlosir.rr,rlo. locI drryrj, unire, pe eunr, tr'u foloritrl t:hitr.il qi irr acte adresaie ci titululil t,l:'al, s'a pusri nepiscoJrri,, .1:.1:l,f .de uupS_ o rlttirrd tlrt,rodusi ln biserica rom6,rt'rtl trtul

nllrlxrleh{l lfuillStt'.t,iillrrlrr Oe,,.piscoprl;, uldrtE nu n'n lrrttrrrpltt,r"r .u lni.uli,io.u -ir-rtiropohn rea rln.n umrlrr.dlnu arhiu.til titti,il o
Ilalyraduhtld-,

Reverendi pa_ l,r,ovincinlis.,, ?) . Tdtn rlontr,n rlovcrlesr:[ lrdnd la evi_ tletrfl, tril rlrtei n'n..qi pu.srt- t;,;;-; ,,carte a

l{0tltnnl ttrl

lrlc llpvelrcnl

rrrnrrrrx trlrrrorlrrrn

si std, gi astidi, p6rtd, inscripNiunea: ,,Ioanil Lemeni Mitrop'olitulil tr'dgdruguhr,L 1.836." I're' drrpi unire ari _pornenitU. il .r'ug[(riu' otil gi 'lrublice
nile

. Ba chiarrj ai lui Atanasiu s,a[ rrrrrnitil pe sirre ,,Mitr.opolifi,,. Ala Je es. iu ril,l,"si:: in BlaqiI se dice, :.ltlll," nJrdntI tipi,rire. irl ,Blugiil lu MitroTtoiie,,':,1 ,r''1u lJ4)rs.(:opulu
{l iltIt trclrrerei
uTtet:deu. Milropolie;t llelgrad,ului,,,

lcsr:J. N'ur't filt:rrt[ tlerii iesuitrii nici o schimbnrc trr tirrrtuhr Vld,rticrriui ,ti; B;l;;du, rllr. qi tr:tukr rle unire le_a irrtiiitfr-iot,i cacu
srrcccsorl

il rlc ,,rytist:opd._,, ;.;;;;i ,;

Bucrr-

tlrr rllnsrrlri s(l nulnesce ,,illitropolitd". l'e .rrrrrI. r:l,1rot,ri riin trrrnulfi b;*.;.i;;i";;;*: rlt'rtlc rlirr IlluDiri, t:ar.r: nurnai in 4ileie trecute r lilslrl sr:hirnbrttri cu altrrlI uo,i. fiina,: r:[ so.r:rol)ilsr]t era g^r.avat,,:, ,,1 ,,u ti'cut[ pe -Sate t i rrr ;r rr I u Gi ;q oo.;i TValirA, U;_ .,.llscr len tet Iropolitulil ["dydraSuhr, IZ,Z[. CfopJuIf rnrlrr, (l(flt tliserir::r cirtedrald, carg in ".f,U anrrli I ltllti I'n r:rrrnlrEratri Capitriluhi Oi" nf*qii
snnUt,r.r

Grigorie Maiorfi pe

anri'misele

1)

Nillcs, Symb.

I.

pag.

Bg7.

,,Arcliepiscopulil" lor[. Si preste totri cuvintulf Ylidicl ihl lua[ Ronr[nil in ingelesi de ,LlitroPolitil"'. Cestiunea tractt'.i de troi p0,-rl[ aci este numai d.e ,rnornine" ot'\ ,,titulo". lnsl ca s[ pricepeuril starea adevErati, Ei de drept[ I)tl^UtirU'a Vlitropoliei qi Mitrofoli{ilori Belgraqi dupd, unire, trebue si bractnainle dului gi de ,factou, precum qi cecestittnea timf de stiunei ,jttre" Ce pirvese e cestitrnea nfaptului", se trole, ci in timprrrl mai vechi inainte de unire, qi in speuirrlri inainte do era calvin6scl, Vliiiicult Belgradrrlui a fost[ lht,r'adev6rn XI;' adecd, a avuti sub jurisdictiunea sa tropolitil, -episcopi sufragani, pentru c6 altcum titupi iuid-de Nlitropoiilri, ce I'aI purtalfi nVld,dicii" Beigraduiui pe tirnpui[ aceia, n'al' fi avuti uici uuri inteles[, fiiudu ci numai aceln se nurrlesce in ierarchia bisericdscd lVlitroltolit[, rlre are totodati sub jrrrisdicfiunea s& si episcopi srrfragani. de cumva qi _ acei Archierei nu au lrurtati tittiluhi de Nlit,ropolirI din fali 9615, aqit) precum se lrttitulaf unii rnai tdr{iu de ,,Archi-Mi,tropolifi'", degi eraI rrrrmai,,aiar,rii, su4terintend'entelu,:i cala'inescil". Cari qi cAle a[ fostu episcopiiie srrfragaue suplrse iVlitronolitulrri Belgrad.ttlrti, est.e o cestiune, asupra cd,reia disputi istoricii gi vorfl disputa incl multfr tirupu, pentru cd, ne lipsescri ditte sigure tlin timpurile aeelea. Atita esle insi sigur[. ci in era prin-

pe

-eipiloru ealvinit tc i u n ; i,' i J,"' l, fi l__,fi ol :r :l : }i,, Mitropotirrrrui ttin Alb;_l;ii;-*n'"ri,l.tutri ori
s niu
i

126

i:ll

*ctele prer:rrnr rrrrrir vdrJuru tlirr l.ll:^ tl:Pii,,r,, riiprlo_ lnete cttflte lnai srrsri. ,) Dar dacd irvlirropoiituld rr.,mAne-qcri ar ii rdrrrrsLi,,et)iscurrrj_,,,1, _,i_rOl.,1ruio' r,,t*iur,i rrlfr r:uvirrrrrlui tor,r u,j-mi;;';;r#':.v., insd, t:l& ,.t deveniru in er.a bi'e se esJrri'rd u,,,i r:aivini,, 1iru.:u',n i.tir.te tttusr:u,l.u,s pictus in ,,,nri "rii,iir,i',fil'a',lo: n,anu r,io,r.ini?ni*rtuf ri calvinrj,,. ))

frrl;' ;;.iLt.,",ru cumva *11t esrstatri. Lil. {iendri lu "q acehi Mi"ti.opolitn lsa inc6tri. t/e /acto a. fosiir 'redu;"11 ;;lsut,j"l* srmpru episcopri, care tsi rnai da $i;;i titrrluhl de M tropot rri. mai' int.eil,,i,l1o',' poliei", insi at:estf titulu ;il.#:. i,!Ii ru_ *,f[";;; euvinrI golu friri iusemnirare reali. ;; .;;;;rrinrilrii calvini nici nu-iri *,.i iur.Jil,,int"i'"in
.
i

de sfinta urtire. Perrtru ct si, pulern[ li rntti u;orri controla{i in aser(iunile n<istt'r,t, ne provocinr[ numai la dipiorna lui Nlichnilir Apafi din 1680. r) Confolrrrri condi{iuuri a 1l-a din ac6sti
tiipiomS,

in sirroduiri romA,uescti nu se putea decide nici o cr:stiutte mai gravi fd,ri de cousensulir Ei irtrtobat'ea srtperinlendentelui

*urito rlo_ vrrdd el:iatuntd, del ;rositirrttea lniserabild, r. episcopi Arirnn,rirn,..! _^. _ ^,lre a lorri rornAn er,,i *i,i r*{.,._il"rHlll:
-i't' :4 I #"fr;HxT","f ,t) Diplorna lui
TZ.

l)utea Ilrct: nilrit.ri irr ucele !inui.ut.l.:j) pr"*';l;;;;;f,i,i.u lo:ni,nesr.i ..,, {)cltirrnca .. .irgj,ditirruile riu denrrrnir.ji iolri }n ,f i?*iii.ra r!i_ Plonre ale prilrrrirrilori cnlviltesr:i

r:rlnt:e,siurre e;,iscorrrrlu..

romarreseti,iin At[;_i;;iu* l:l:llii. ii"ll,,or* .o_ ;renntendenteiui r:aivinescu, frri' de'ra t,g.r,,ii *i,,

inf.regi, iocuite tle Romd,ni I'siri " . _ Tio,,tuli subrrase de s1,b. -;rr,*oiii,,n'l'""

,,pir.,,-

ari

rorna,**.i

id,il#i?}

a tiom. pag.

T]

talvinesc[. Dup5, condi{iunea t 12-a nicl unu protopolrt nu se putea denurni ori rieiiune firi de eorsensulI superirttendenteiui. Dupi conditiunea a l3-a ori ce caus5, judiciar[, mai motrlr-?Ilt6si, trebuia si fie censurati si arrlobatd de superinlettdent,eie calvinesc[. ' 1" sensull conrti{iunii a 19-a episcopulfi rom0,nesci chiarri qi in convocirrea qi conqlucerea sinodului romAnesc[ (in intlicbione ac direr:tione synodi generaiis) lrebuia si, atirne dela superinteudente, 6r dup5, telmirarea sinodului trebuiir, s[ st] presenle irt lrersoni imDreutti, uu tnrri rnul{i protopopi in sinodulfl bisericei refot'utate, penlru ca aci sd, se reva{i deeisiunile atiuse in siuodulf romflnescfi, 1i perit,ru ce iu sinodulf eaivinescri episroprilit rontdnescti sd-qi cdqlige r:unosciuti tnai mare despre ,,adev6rata religiune" (cea rulvindscd,) qi despre procedura eclesiastici, qi asf.feii sd, p6ti si invefe qi pe ai sdi in luerurile acestea (ul rerurn religionis vera,e processuumque ecciesiaticorum majorem notitiam addistat, suosque deinde iisdem iustituere valeat).

d
'ff

rf

'f
It ,,

il

t)

Acte gi fiagm. pag.

60.

j_
l]:,:Jll1,:':, d,19iG. Barifiri, cdndri di ,/y.n;ar;igoprier"ui*ii,#tr"H1;li,if,irq,,;,; d.in . t?*r 'Lii"ta-"iiii" iii'r#J, !,!:i!:,^:':":i', " r i n ilt i t r il t i" ii},i*. i' pli t * t o nt, l.i!.i,r, *. :, ^y p:!rr;t Arr;;;";;;1n"iirr, .cu'n6ud. :::!, a, o pdgi Atanus,ie ta..uniri ;;, b;r;;.:;;"";;;Tr,:'. .". nu t' iii ;;;;r:"';;r; w ,t,' ::^'^....: tMilropolr.tu.lfi. macar de iurisdictittnc.o. r,n,,;'-'J,l^^^.ww6' (""6?twen['u super.intend,entri ""e'!v owl'ct .,,t^.:^^-^,.._. . ,_, tnea urufi, calttinescti, ci elil,' , s?.a
c o e

,.j^,^.r__: r ahuhd.,,

.rr
t)

numai uicariuld cal-

t'rii,i "' "$i."",A,,' Dtrr. Denlrrr Durnne{eri ! ce ar rnai ti pututri Iua'iesuirii aera uI,i-,Vii,riil", .,rru 9ra nurrrai ;nasnrlus..ytictrs ti' r';i:;;; super_ rnten.rlentultd cu.luinil,,,,',,nir-o,i, rii"i.i"tA caL uinu,lu.i." ? $i de ce sjar."fi ;n; pffi,ii*rpolu o Mitrolrolr'e1 ,,care u, lostd, iiirLia")ia pu{init nt. nduc (ed de atfi inainte ai"""iaiiitarmsie kr..unh.e i:u. bisericu ii,ir:i;,"" qii,ttrri, -u- care titlulri acelt lurl.e eru ,r,ri ,nuf t,: ironie, decflt,u realitare./ lnsi_ nu a fosti de ajunst, , rrrire d, inainte de Vld,trica ngig.o,iuii!";;;rr;r_ tnrr,o sture atd,tfi de ricil6# ,,;;X:':ii: cdtti ntt ptttea ;uca ni.i nro,.,,. ,. .--)v:osat , nici nracar u ,,,.oii-i{i b;;;;r;;;
o

tle tnitropol.it* uechiutil. t it u ,il, tte' tt ; t,ip

Astfehi st6,nd[ lri judeca, cd ce falsitdfi crul[, ori cine p6te rnrri'aili"ul'uruquno, edudri ne vorbesr:e pe basal,itrriieiii lrri S. Kl.:i: despr.e rceeil, cd, ,,cu?n d,esporard, Ie_ suitii pe episcopi.i rtostri at iiln,ia"{; a, prrrogatiuele

f;i

.ii""r",'r"|i trLp,.;,,rura "'

ii

lope!il4'{,:::!.t:.i:r4:!ri,,:!;![(^,1,:::,i1"1::1. buit[ 'qi Prllllesca -vede t'olri riin conditiunile vinesci, precum se din condi[iunea Oipitt"Li'.itur. qi mai virtosri a frr]pttti Vl5dica a doua. in virtu[ea c[reia bld'st6rnatri in lirnbr i,,ill";t..nir*ii-ro'ie taine' cinst'irt:a romdndscS,, in care sfintele sluibele post'uriie' i;fi.ffi1i'a m'iqitiot'ti' se r6te qi rltt t".ti..r.il cllugS'r:it e r e t??' o rt i i c larrddl; te ;;; ;'i";; ; o |' i't a t''c e de -t s f i' nsu' "r"""*n'iinrrr*' inchinar ' .id'o,Lti''2) u r i' d' e n i m i' c a,u.' u c'|' t i ;l t-,1 iq ti r,' i" "' " dln l' M' " -,,,ie cuvinti {i9e. dqci C,i drlept[ n'i tiol' oiitui u (in riu te tie u nire) llol,loiont, ile'irltdrire' nu numai tiepr'* rrrin ditrlottta -,i*r*'t""trinr't'tttlentele reformrt[' ;;;df;;; .,, r..loi'nu[ii", si j[ sectrlulI ci si unir[ 'nexri, t]ln 'i3 fel[ rle ird'r?-i." t;u Jutt uufi

;;-;;'intr"
ui o' inttt ""'Eo,-*"

bise''ica rorn6'u5' tlin'I'r'ansilvania

cea calvirta"

,r..i trt

eollip5'tirrritt

'

3)

qun[, e flntiI tl.tt -tttare pag' 23 ' 9ti rarea sa trrnr,,r"-,li itlta 1t1 ia1dg8 ,,les.etr.sail' reli'' ;;;-t;";,"* ,ioiiii di' oiurted' r'drnase trttl'u tdte aceea-qi'i'ttuiolabil'd' ;i rt'ceLa-Si"n'ettto' 'rr"ruiiu'otn'iir:iti. I)tzptulfi' rnrunt'icil'

cntfasl tltce in

dltl

Dtlttsucercd-

lwleputclhlta bisericisc(r' n'eutinst'i' ' ' ' itttoutttr/i' E';ttt*;;; romd'td' d'e' Al'ba-hilitt' rernase auto-

;";;r;;
c

inainte

Bisericd romd'n'd
in
Hom' pag' 7?'

ef ald,o.

f""ii,}rtif}-

r) I. M. Moltlovanf
17. Rom. r';io'Ma1or[ '*"" nag.

lst.

bis.

zto qi ?rrlirfi

alese diu

ist' Transilvaniel v. L

pag.

ist. 5i*.

""u*"i*""floJ-:[;"#*"13:*f

'"',loa"tlqT'*"ll'-;

'lo!

'

i,l
I

u de r.apri pe,.supe.r.irrteniigrr*ie-caluiuescfi, perduse qi calirrifi 3-qr in -,.,,i,,1"u,1',I', ,_p,l,l, rrrnilin_ du-se modrilri celry r,,,,; " riii:i?ii,1,,,?:u?f po,e in cnif ;; dl cd b is e r ica rn,nf,, t;,r.i',in oin l]..e,nsu,sannr t*,i. untre el'a autonOm

;;ilil;;;i;; ln realitate ,,rt,r, ;;; ,iriurro im_ Ttreund. cu, totit, ,ir:o!\!I'iiu ai"t.i;{"itoril pet iri endent etu,i cata :^':iffi{, n,, n szr_ iii;,)"i, mai avea
pe cdudri

nt n,i.ur'dJJa nirneni. :,"_.111.. qr p.n uunare biserica I,,i "ri

Densuganfi presrrpune, ,^.._Dl[mitropolirull cd inainte

fi prirniti in sinrrlI biserieei catolice, ci ne-am[ fi calvirritri gi pote rnagiarisahi cu

totul[.

nii r0nrnsI tdle &g{r, I)rc(]urn ari fosi,fi, cici drrci, irr (i rrnrsfl aga, nimeni nu ne-ar

*n

;J:#.ljl

:.1, sate

arrtonornie,)

;i, ;:ffii"li',i;,]f :illl: :,,'.;[il;",;. Proprii, (cee:r ce jtue

_

I)upi t:e amu cotrstatatir. ce afi fostri de locto Mtrropolituiri si lliiropolia Beigraduiui inainte tle unire, i,r'ebrre si e erceli.tnri. ce rri fostl $ de jure. Posi{iunea de tirerrii piublic[ a fiesce c5,rei biserici orientale deln st:hisuri in cdce se deterinind, nunrai de represenlangii ei qi de replesentau[ii sl,at,ului, ilr ci.lre se afll
respecf,iva biserici liar-ticulai'5,. Repiesentirn$ii biserict:i t'otnd,ne inainte de rrnire erau aqa, nurni{ii il{itropoii[], 6r re-

q
fl q

i
i
I

:l,.lr srinoduhi . retormat,[. ca, si, jrrvet,l u'-tlr,,io ,lfacerile religiunii 9i Lrrocedura'eq.lesiasti,.i. In fine tgl. inr.hi'ue.c" tti,i D";?;$,,;;,".'i'i,,,,inr.,t" . unire religirrnea orieutald, n,r fosti de loerj vrolatd, qi alierati. tarrdd ii'i frrptd nu . DurnAi ., a fnoli, fosru ..,^,r^,!e viotari' qi oir.iiu,'., I:l:"i "i;;;;;iiu ii,,r'f,,,,11 trr* es.en[d,, adecd,'i,; !3ti in. cre_ -..iigiuueu drn[d. gi iniocrriid, irr1rane,,,u.. .u calvin6sci, r6rn0n6nrlu .i'.regi,rurnof ]urmole esterne riruate clirr bi;;;i;' lncd se considerari nurnai ",ii,,,1lll, cari de supersbitii. ". Esre Ecro aeci .r^^y unsura;-; _-L. ;i..:"ii'ill'j'onrr"

l:11 !i ."ri,ii,,,?' ,i, ad. .; gl' n,',# ;f#f ?i:it ronrdntisci'cu ^?ifrlili; dre m nl,i _9,i *.i^i['ir, en ral i, pe cdrrdri in rcatiiate ,nit,.,i1iurltui,i" qi sinu_ .9i rrebrria -d

c&ri

trirl;r

ci

consr,

dupd, legite pAn.i. i,,

;;;;

adev6rat,, je eatvini,

t[uli

,,;;;;;"";,"

'

) I. M. Moldovau[,

.d.rchivfi pag- 794.

plesentantii starnlui erai principii'Iransilvaniei. Acegti doi facrtori :;upremi, unuifl in biserici qi altnhi in sLati, se inleiegri de minllne uu privire la prrsitiunea de tireptri publicri a bisericei rornflne oliernaie. Aiesuiri sinodriiui nrinresce t6r,e condiSinniie, ce i-le impune e alruiu slatulrii 0u frivire ia posi[innea de rlreptri pi,trlicu. a bisericei srrle, gi astfelii se face inlre arrrinliui unri contrqctil bilatertrltr, publi,:u si soieinnri. in vir:firtea t;i,luia Mrt.r:oprolitrrl'1 s{-} tiegr';rddzi Irr langulri de eili."copri sirnllii chi: orcttiloriu, supusri ,,ctt, totd, sinoduhi sEfr. tiicttwneniloril, superiltenrlenteLui, caluintl" . si devine ,,uiclu'iulil. uiaimrlu,i", dr in loculi religiunii orienhrle se 1tt'irnesce irr eseri{[ r'eligiunea caivind,, itt sensulri cireia ,,se tipciresc,i pretlice romd,nesci, -pline rJe eresie uiluitta" 0tl ollligrrmirtlulri tle

ri ;l

180..

|
r)
se erlafi.

-*t$l-Cele ce le-arnI ardttt,f p0nI rci, se referescri numai ia biselica Rorrrf,,nilorri, cari erai

l-l.l ,r,i,,tlfi

poprtruhi tlinttrtnsele,,,

bl

ndlnttrl t rl,/l nqnr;t sulteriitetritr.rtit"i.* nilainrxd .'g la' ;,;;,;i;;;.:r;r:';; ei celor{t, obici,nuina u v lnlr, tu.' tlareq, i" ia"a-ij cu t'Er ir.rrti_ nttntd.,t (l,rr "$int:li Cf,r. ,i" - ,"dg;; staruri l. .r'rrliri rrrnt,,l c,rrrsi rle r;,i u,; i;;;, Rrind' i lord r:u bisrlrit:n Ronrel de ,...*.r,.. . ol," a.tu bi_ sericn-_orienttli, ci ctern U".ric,i i.iurmat,x. r) li dreptri, t:ta bie{ii nVliriici* ai Bel_ grnrlului se riumia[ incd fe iiu. ,i,iit.opoliti,,. ,,0r: folosri tnsi.u 4ic. 'C.i,:!",ii,,ri6i,i, aceleu titrrlatur.i aveaI vakire ".,1 numai in ochii credincioqilor.il bisericei .onra,i.; ;;; contrd, potestatet politicd n !6rei nu 'le'- clnsiderl lntrrr rrirnicri: era rriuriLitd ;uiirOi".girn.o, ti_ trrluhi- uu nral avea nici unir in6elesri in actele domnirorilorri.,, B) Lo .;;i-';liinte ooi nu mnl nvemri de adausrj altri.ru", rJe_ r:fltri t.i, dupi t;e tnqi-si ..pr**outuiiii bise_ ,oit,.ig ,toii,iiiii,liL, prin :ili,t ,i:o 1lr1nrirri con se cre& flceo rrositiune ticildsd biseiicei r'm0.'esr:I, qi drrpd ce eI n,lril protestatri nici otlutri tn (:onrrrr- lorfi, acele--,il;;i 'O."Or.ptt derer_ rninltfi totri orlati puic

;&. ,filut iah unlit,trt relormufiei. Iioiianir, d,in fivc urdntn hi lue.rtn.iie ,,rlr' ,lr ,iafrya -iiaiirii ail. /u^td unilt t,tt, utt,tinit... . ii *t r.o_
scrie:

i;f i.. ni fi!ff[['!l l!{,n#;;,t1il;',,i.. Ittrttctfl, lrrr'iltrr r:nlvirrrrlu tr. H,ui

sub episcopi chiroronitI trr Bucrrre.sci. lust afari de acdsti bisericd lnal era irrtre Romflni lncd, uni fehi de bisericd perfectI calvindsci.
care avea episcopu calainesctr. in tdt6 puter.ea, cuvlntuiui. Calvinri era gi cornitatuhi Huned6rel locuiti numai de romAni, qi nu iipsiari nici biserici, ln cari se profesa credinla calvin6scd, dar oficiuhi divinri se ficea qi dupl ritrrl[ . orientalri qi dupi formele calvinesci. Et[ crrre era d,e lacto qi d,e jure positiunea biser-icei romd,ne lnainie de'unire. $i lotrrgi -mai vorbescri rimenii de auto.nomie, independinld,, autocefalie, religiune neulteratd.,$i alte bunS,titi tncirilrrrite pe timpulu lnchidLii uniril, pe cari rrurnal plin unire le-arnri li perdutfi. N'rrmri avutri ce perde rrrin urrlre, pentru ci" tdte erari perdure lnainbe de unirie: credin{d., ind.epend,infd, Si uu,tonomie. Er mitropolituiri pe ia an. 1655, curn {ice G. Bari[iri, ,ajunsese ln aceea stare de pl6,nsu qi de jale, lnc6,ui nu ilvea niel reqedinfi stabilt, ci-era silitri, si se rnute dintr'unri locfi lntr'altulfi, ca striinri qi veneticri in palria sa ; to[i func{ionarii ili arogari dreptuiri de t-hi cita qi t,rage in judecata iorri, era obligatri a da ln casuri de proeese garantfl pen[ru suma tle 200 fl., daci voiea s[ scape de inr.foi;;61s, adecd, mitropoli[ii eraI tractati in fi'rrnsil{ania mal brubahi, decit,ri se trur:ta,ri Archiereii cregtiui in Turcia" ,,I,, orrra
De acdsta se {inea districtrrhi Fdgd,r'agulrri calvinit[ lncd de pe ia sfdrqirulU v6cului ahi l6-lea,

rr u M

tropo

tu

ifiU

,qi.'-starea
i

li.

r) D&[. Zg4. ,) Arr:hivrl Archivil iraii. zcr. u) Irllrfl nlrruo-"rlin ist. Traus. v.

"r

ei

niiliud,rfui.
I.
pag.

Zll.

+*l

Ifi$ situ,atiune tristd,," adauge G. Baritirl, ,,hfi. Atunasid, Ttrotopopilortt, sii. qi sinoclului nu l.e<t rEmnsii altd sr:d,pure, d,eaitfi, sd. sulaeze tlin, ruind, uttita, cdtil. se pdte, sd, primdscd, a fi
il, at, j urisd'icf iturca su, crntonicd, ma,i, tttttltd, nesu,pttsri cu, j ul"dnfirftil, *luittilor'il,, ci sttTtttsil. altt zuttt.i, su.aet'&ttii pe ctttlnc1, oprfyte
e

pisco Ttti

rl,

iece san

r:riil, rttcti ltotattie tn fiu,rri9su, 6'rti in loctt tle consiliu.r'i. si porurtcitord ctl,ain:i. sd, sulere l(tngd, -,tine ttrttt. btntil, teologil, ca.noristil, cu,tolicil,, Lle rtle cd,r'ui, consilii Atunasie, c6t'e n,u, clntosceo, nici, rndlnttr L'u,ndnele eeioril, ,<epte sr).l.tdri, in, tottt. crtsul{t. cr,r fi, tr,t:utd, h'ebui.tttti. ut atd,lti rnir.vt tnu?'c) ut cd,td elil nu, .st:iu nit::i iimlti itfu.rd, cle ruuryitt.t'tt, p0 utunci fiii'te sdratii, si r:ti:u pu(in'it, httinesce." 1) Unilea lir 1698 qi 1700 neglsintlfi i"r llorrrirrrii rlin Tralrsiivrnit alld 0eva) decfltii o or)is(:ol)ie lrtnd,r'ird, saI rniri brrre dicdnrii o biscricii lotnAndscSl riest,r'5,nrrta qi tiesoiat[, eare I t'iigtit rle ur15r'le, u':i tiril,ulir crr.ll indata NIit:rrtrt dat,a, o eprscoirie in ariev$i:atuiti iu.teie-*[ itlti r:rtvintiil,ui. Actistd, epi-scopie in tnoeiii c:;noriieii n'a fostu rrici odatL srrpusi rrl:,i:i iiiiielili tiin urrr-

r
l
:
..

rlcelr-qii lct itrlriri sii rrlbi, rloi cpiscttpi. [)retindcr rlrrpI rrrdrtt'a lrri r\tttrttsiu' i:a, fiitoriulri erriscopir irnitri si i-se sttpttna in fot'rtli de vicariri penLru credincioqii rle ritI gt'ecescti, Sfintrrhi-Scaun[ tli Romei tr abrogatf pentru uniU valdrea aceltli cantluit. a deciaratri episcoirtrriri romanes()ti rie Jre teritorirrlu Transiivaniei de iibErir qi in,,ienentlerrtri de ori ce jnrisdir:tinne a epi-:coprriiri latinri riin Tlansilvarrra, intemeiAndu lrlin bulll, caltonisi16re ,,Rat,ioni rrongruii( tiin i?21 ,Episcopia Fdgdra;u,Lui", ca aslfeli elriseopri. .latirri cliu Albl'Iulia si ttu pdtd eseltita nici o putere asul)r'ir. RriirtilliiorI grecr;-r:atolici. Episcopia ,rcista rottri,titisi:d, itu ir iir.tu stli;rrsi, prirr brrlla cit:rtir uit:i tittei bi.-errci rtr,itropol,ito'na, qi episctrpLrifi ei trti a foshi tier:larili, sufragutfi,la

'1 i
I

trolrolia rlo Alirn-Iuiia, r:i

eLeai,fi

rlr:

nult'ltiu tustro-ungari,,

l,olrieuna l apEra.tri iurlepenrleir{a ei. . Cflndd episcopirlu la,tinir din Alba-irrliu 1ie basa 0arronului contliliului LateranI IV diu 1215, t) c,at'e rlu permite, ea una qi irceea-si eeiaie eu
211 qi 213.

ci rlin r:ont,r[

n!ci unu Arr:hiepisL:o1rri tlin patt'ie- De unde crr drepL[ cuvitttti littteutI derirtce, t5, nici jrrrisdici,iutrea, (je a esott',ililt,'o scautrttlt archiepiscopesel diu Strigouu {}supra episcopiei Figirasului. nu s'rt intenteialu- pe Yre-o const,ilrriiune pouf,iticie. rtitli lre sfinlele can6ne, ci :lce:r jirristiictitine i;! are isvorulti itl dipiorna a iI-a Leopoldini, eare in-uil nu dei:l,ir 1r J){r in'chiepist:opulri rlin Strigonfi de
:\litropot,i.til, nreste episcopuhi FigS,raqului. ci nurnai d,e nStatrond, sqtecitr,lil" (sirrgulalis patronus), de care titulri Archiepiscopuhi Kolionits in rrulte privinle s'a arblatu demn&, ap6rhndri biserica pi na$iunea n6strd. de uneltirile calvinilorI qi promovilntiri desvoitarea

Rornrr

,l5b
1

i
I

') Pirfl
Ye{I

alese diu ist- Transilvaniei

canonuifl

v. I.

pag.

ei morali si

')

la Niiles Symb. v. L p. 4f6.

4
1

pusu rrnI teologri tic rit;rrhi Iatinfi

E rireptit, <ri ltt

culburalS,.

tl6srele elris;g11p'tltti

qi striinir

s'a,

+ {
!:

s'a pustl de ndmrrlfl nostru, dar teologulil,nu ln vlr[utea unut actil emanattl a:tl .11t!-oi.l; unur

tn scl[via calviuismultrl, ntt tlttl er& (]llt0 s&

I

l"tJi' ffiiemA

potestatea civil[' ale ffi;.;;;;in notui-aela iuctoritd[ii,supreme tiiti *i. f[rI aprobareauu ni.,r o vai6re' Dar [ii#it...t;i; i;-;;;

biseric6sc6, 9i r.o'vlrtutea

5 t
I
I

I
I

;i";;;-h

li"H:';;t;; f.-*" ilifr ,iliil ittt*iu-'

tia flcuti

$i'deqi oficiull de tmper'rt6scr & iiiir?u-ti,{io"ii au 'uitea la Atanasiil-pf,nl rluratfi gi sub o,'oititii tt'i pufinr ceir av-emu ;;;il;;,,liu"ilLit'u,- t"ruqi lui Atana'sii' cre' -catolice iiuugn*run, cl urmitorii superi6re' ai sr:utl fiintll rn q.oi;lt lorr' ar redrepturilorir. lill"i'i;;uii'rlinto ii-riilittf i-.onii'iuo eli-berarea lor[ de con;;',,h.f Mi;opolii qi astfelil

dintr'o neeesitarc nelnnesciin[a Primului epj-

:l
.i

t t

i
i
t

nu i.nu,,.teze, de'6reco locmtl ltt epoca trtriril nOrt.rI in Romflnia elertnentulit rrlmAnI era incapabilu de ,ori oe miqcare t'egetteritore, Drecum recunosce lnsu-qi Aronri Densrtqanti' iiutet. lui Nic- Densuqan[, pritt cuvinteie oaat,*o: ,,Pe cflndu acestea se. petreceafl pieste Caipafl, Rornduii de diuc6ce cideati Celi dint0id ii amortiri ioim mai' ad'd'ncd. pus.ese.-qdna.pe fapt[ a]n Greciloru, dupd' ee Od*ni*, a fostti, si sringi spi-rirulu rlsboinic[ Pe boerirnea nain poporuhi romAni. sitfi o corqi o sdr5'cescu tionaln o sdrobesct corunrytd' grecesci gi-i lescir cu elemetrteie lorfi greci, veneticilorri ,iii",u"ritt. Via[a - dela desfriuhi, gi joiri, lucsult era ;;;"i pfln5,

lnceputl .a -iiiiiil"-tiaiuul'i -*fletulI de n6m.9, 3[reminiscin[ele Romanilor[ ii,iri-rt a[ pregititfi dru-

aite pUceri mii nobile nu se cunosci;

de-

ooitra emancipare biseric6sc[' iliJi"-Arptii,u ""^'' ip-i*iotli di" epoca'. 0e a urmat[ dupf de ttnire' unire. nu sunt[ ca- episcopii dinainle :i.,:;' ;;;;i'f6.; .'uitutl, firi birbi{ie qi i tn piiatorilort' lliir ti tiiii' i" J.ioti te inaintea servilisrnuifl bir

;il;';.';;eoi adslrlca{i tle tglll]li: tT ;;;;ri^r, li i'nntlcati-cu'virtubeS u's'r ui' at qi

lfi!,uiiilti'
direr:tiune

;;,I;;li;;.iL'r",

.urtii"nre qi politice' ,si astfeli romen'i' ct. t1r tnsu-qi ffi;ii.il'-i^lp"t"itt bisericesci si-gi potd, elupta dreptotite' sale

;;';;il; -splriiul! tntrtgti n6stre tlesgi nutremfuitt:'

rr

-3

ut ottillff,nbnret lntreveniti' in urm-a uniril a fostfl r,, ,io[*,'iio*iii t i.ttit:6sr:n gi -nafional[' o nectlsittrte srtlrrem[, t:Icf clacii r6m0'neam[

trind'erea armelor'fi se uitase' a' cd'rfii' tt'u eru i)rro"rutA, pt'in urmare nrl se- puteari distirrge orin uftU' ceva. decA,lri prin lucsI qi desfriu' Ii u.u=t*u t. irrlcticari- toti' ' ' " ' Fanariofii iail, totit' orlatd' louitttra tle mdrte '7i uielii' fuorl cine iilmrt lntroducdrrdri divor'[uiri pentru etc'" r) denari 12 de laxi, o tiscu ia r,litia prin destule trecul[ qi biserica uniri' gi va rnri trece incS', dttci chiaru s,rferinle, ' arab5' .ingrali si unii tlintre fiii ei i-sechiar[ qi oG': I; ;t1 Densuqanil, gi dacS' de uuu teolog[ ,ltr-Ctuntilvaniei"' iuninlaH 6meui unord lu-mA'na -in"gi"qi;iui, ajung'6ntl[ fird' ataci o ei, netiemni de tntemEii,loriul[ este n6stri' tn hisericu Insi, ;irl ; ciuqarerom. IaEI 1885. Pag. 100:102'
^)

Ar. Densuqani, Istoria limbel gi literatrtrel

FUF*

q'

fi
136

,t

_t

it

f !

destulfi, vlrtute, ca sd fnfrunte ori ee atacurl din ori ce parte, gi va rbmflnti aceea, r:e es[e ln vlrtutea-bullel papale,,Ecelesiam Chrisli" din 1853, din care dreptu lnchiare a aces[ui capituhi reproducemu edteva cuvinte, ca si se- va{i, ci acela-qi Scaunri Apostolicri, care dase Episcopiei aservite qi tictrldse dinainte de unire intir:penden$a canotrie[. a ridicai'o

strernus Albae-J u Iiensis si ve Albae-Carol inensis rnelropolittr ur!,r ('lu)l srris riioece-.anis tr schisrnrte ird ver.flnr fidern r:atholicam .se conver'-

prerogalivele de totu odati gi ia tiluiuhi qi 'aite lrei elriscopii cu inzeslratd, Mitropolie rotnflgi cararltdrrrlri grrrantindtt-i sufragarte,

nesci-. Dt5, acele cuvittte in text[ orrginalri: er ,,Q'rae cum ita sint, tum Magno-Varadinensis B'ogalasiensis, lttm duarum per Nos erecr"artlrn Lugosiensis uintirutn et Armenotrroiiilnae Dioe,:esi'rrn territoria une cum ibi existenlibus civitalibus, opuidis, pagis aliisque accessoriis in ecclesiaslicatn Drovittciam graeeo-catholicam unitam lingtme romunicae, irtque ade o unam archiepiscopa lem rnetropolitictrm sedem Fognrasiensetn Romenorum graeci ritus cathoiici uniti ertdem aposlolica aucloritate perpeluo quoque erigitntrs et insiituirnus. Port'o huie lovae lnetrollolitartae ect:iesiae Fogrirasielsi tamquam suffraganeos eaclem Alrostolitra atl0loritale etiam perpetuil addiciuius et atr,ribuimrts t,utn eccle' siam elri-.eopaiem: Magno-Varadinettsern, tllln rlovas per Nos erectas episcopaies item Ecclesias, f;ugosiensem seiiieet et Arrnenopolitanant ulla c:rim suts omnibtrs tr:r'ritoriis, ineolis et accessoriis quibusi:umque, ita rrl srrpradictae episr:opales ecclesiae metropolitano Antistiti Fogarasiensi pro tempore existen[i iurta suum ritum obsequrntes subsint in vincuio caritatis. Atque ut memoria non inbercidat, quod I)o-

terit, el in rrnilate ac subieclione Rornanae Apostolicae Sedis vitarn Deo reddiderit, prout monumenta testanLur'. hlnc peculiariter concedimus atqrre indrrlgetnus, rtl qriidumque in lrosterum frrerint graeci ritrrs catholici uniti Fogartrsienses Antisi.iie-q. nomen qrroilue et iitnlunr archiepiscorri Fogrrasiertsis et AlbaeJuiiensis et,inm in omnibus et singulis eorum actis adhibere l;bere a{j iir:ite possinI el
val eant.
u

Actista este ustacli de iut'e et f{rcto stalea triser'lcei unite din Tlanstlv:uiia gi Ungarin ! $i cu tdle aeestea qi asridi vorbesc[ unii nliteratri" de teologi laiini, de jurisdit:tiunea archieniscopului tiin Sri'ig,rniI qi tie altele a,sernenea) prin ,,'ali i;i dri u ei insi-pl testimoniri de ptripet'tnte. necunoscdud[ nici nlil(:ilr srarea prrseniI l ltisericei n6stre. Irr firre obierviml. i'i, despre teslimoniuiri lui Sam. Klein referitoriri la prigoniriie episcopulrri trnocenliri Klein vomi vorbi mai tArtliu, gi aslfeiri iu calitulrtlI urm[toriri ne r:ornu ocupa e u pd,r-eriie iui $incai ,lespre unir"e.

xffi&*-

-__r

,rt.

.f'
.t
I

n I {

i
I I

-l8gcu biserica Romel, ci nurnal rlespre o ayimpld. alianld cu, drepttur| egale pe iercnil bisericescito, cdci dupi te dsa- citdii cAteva pasaje din cronir:a lui $incai, face urmdtdrea conclusiune : o Agadard de schimbarea reliticd,

t
d,ogmu-

voitil

sI

scie nimicil despre o uniune

VTII.

tF

$lncai deepre s. Unire.

$. l.
$incai, acestf ,hrcCf\r{t, pe fi,r-m,arnenhtlil Iiternturel romd,ne", a fosri rE[ tractahl din I)art,ea dlui Densuqan[. A fostri smulsr) de 1re ncelri {irmamentri lurninosf si lnfiptu pe lirnramentulfi nebulosri ahi unorri {ictrirrni, unde ar rdmAn6 l)ul'ut'ea lnturrecatir, dac[ negura acelor[ ficfiuni nu s'ar imprdqtia prin lumina adev6rului. $irrcai irrs[ form6zd, pentru biserica romf,n[ urritd, unI tituhi de glorie cu multfi nttl lnrmosfi, rlecflrI si-hi ld,s5,mI acolo, unde l',! lryerfutfl dhi Densuqanri, numai ca sd,-gi ;rtltl, rklverli rtbsurtlit6[il'e susfirrute cu privire ln uftrrtn rrrrirc, Atllpnt,[ lt isv6r'6le credintei adevdrate, cnrl rlirr vr:cirrict cetats lr Romei se revarsi praxl,rr tdtri ornenirnct, $incti ar rdmAnd purunlt ;r6tnt,ri, rlnc[ Idc0ndu-se tridd,toriulI rlrlrlin[ol r:ntolir,o, s'ar ii pusu in servi[iulu lrurikrrr'i rlrn liururi, ;re cari dl[ Densuganri le rtlrdrri r:u lnrl6r6trricie chiarf ln contra bi$lrirr'l srlc, rleqr ac6stI biserici gi pe dlnsrrli I't r:rescut,[ qi I'r ocrot,itrt bimpri lndelungatri cu rtrlevdrutd, irrbire de mnmi, fdri sl presirn[dsr:[, t:d, li va fi ntfltfl de nemrrl{imitorifi.

I
I

i
!

t
i
.1

,j

.J

:J'
I

l:j
': .l .rj

'*
3

:1
-.1*

Dln Densuqan[ susfine,

ci

$incai

n,a

.l "tf

I fi

ht tdte erutt supugE superintend.entuhti'celui. celtinescd, precum aratd, predieatoriirhi petrn Bod, in 14 Aprilie din anuhl acesta 16gg, a datl o resolu{ie,.p_riu cr.desculil sE[ guberriii, eare srrnd, aqa: (Urmdzd nresolutiai yeQi, cd fmpCratulil Leopoldil pe ninenea a si-

giunit, cum ni-o infritig6zl rnuuifestulI lesui{ilorfi, gi anurne, ci noi primimil, md.rturisimd pi cred,emil tdte, cdte le primesce,' mdt.tur.isesce gi a'ede biserica catolicd, pot[ str, vorb6scl astfl{i numai 6menii fdr.d de studii, qi fdrri {e iubire de bisc'rica n6strtr natiirna16.u lntr'rrltri loei tilI De.ns,,qanu [i..,-" ,p;nta; totd acolo declurd, unirea ndstrd a,, biserica Romei, l? .q ri?plo- alianfd cu cl.repturi, pe terend, bisericesctt, ir nu .ca supu,nere.,,.3gale Fafd cu eceste aserfiuni nelntemeiate ale dlui Densuganri vomri 'dovedi lnairrte de ldte, ei $incui, nu a cunoscutil, altd, u.ni,une nfard. d,e cea d,ogrnaticd' pe car.e d,insulil u, propao-at'o cu tottr, zelulil, in tdtd uiuta w, fu crorrica lui $ineai la an. t6dg afldrnri un[ pasajri clasict, care ne arafi lnveriertrtri g{5er3a lui- despre_ credinfa Romd,nilorfi unifi. Elri {ice adec{,: ,Vd{0ndii Leopokhi l. rndrturisirea credinfel rom,iniloril din ArdClil cea, 6n anuld, treadd ld.cutd,, gi vr6rrrif si le ajrrte, ca sd scape din ticd.IoSia, ht c&r.ea (dduse-ytrin megtesugulil calainilor-il, rle. VlddinilA qi, cliruln

t l'
I
I

I
I
&r"-.

-i"',rtA titiltl'artnireactt,'o''no'no'caltsli'ci(',fdrd'num'a't' "r.A*"; tA ajute pe romil'rtii. cei ticdloqi'' nhn,i astd'dt' i,"'",'' utnoscir' hinele ,gi -/olo"lrr'r'l ";;:,'" r*- *o- n. pov6(triii'le- birba{i n?' i:';';;

dreyttur'\, cgule pe terenii bisericesctt"' l)recurtl visdztr dlu Dcrrsrrganii.

iltri;iiit-tang*r* IiL[.'pti *l.ti ii, d6re de

ndmuiri nDstru, nn ca ps lbirru.rile,cell..striine' cflrtes.i asupra po' ."ii nu.tuui penlru aceel ndrtruiti 11& .ttoslru'altoJioilo.if otu ceior[ dil uaitgu.iu Romf,,iiorri;.. ptlre tle', saii tle lr'. si trd'i' ar t)ri rnint,rea n6i

-ii\;,;';,,g.-

ci

Acestit" in t:trliittrlulI sdti ,,r,storicii roind.ni tlesytt', u,rtit'ctt, at' biseri'r:u, RowteE" citdzS, friL'te urrrltI qi ;le Sirrr:rri' qi itritt .ut'tt],t t 'l gi pe acert,l il[-inqeilge iirtle b:fu'brr{ii lrrnrirtati, ,io.p.. crri diire irr a';eii ctpituhi r.:hiarI la

f)ar cuvinlel0 de mai susI ri]e lui $irrcti A.ruuoerl qi in aiti privin[[ pe ttli ll'ensu-

$arri.

\"ai fi *ai ticiloqi ;i;.;;;''t""iati!da 'r -D-rrmne{eu *,rfui l,ltnao.rco, ile rru-i va de vei tii.ir,,'*i,,,t,, t Aq* ciali t:etitoriu-le-!llihai' uerei ro; si n* ;;l;";'"'B;ir."-iiii -f -'s[ ttrt rltaj dlevete scl'lu rt:eqr'iit tlti r:r'e{i, *' u,i ci' -,, rro resoiutiei rnai strsri tduse : pentrtt trisce ct" i"ts91 ;';"';;^';;;"i;. cretli.l'r si c?'e.,,lvin;, dard' t'otvta?7o'cittol'ici;i o rt'u Potd urt" i;;;,';;' ,'*rnld'-,, itord' it"" lof a /iirict& unu cu rtrnrS' ale iui c01:
,,

'"""'C,,ui,rteie din $incai erot'll starl, unii arJei'5r'ri tlirimet'rtlI oprtsii vEduiti' ,tl,,i-n*,',n,,puun. cilt'-': .lire(iuin -ainu uirnica diu *"tii*, ,:6'rumenii tt;ati prrntit.i rorllttlro-citrie ,';,i; l)atrri pitne be pi ofesate tJn'iali' cd' t,,ii,,i,'"ii* .inau $ini:ai sustine . iilevt'ticd' Ltriecd' ttrtn', .ttliitt,i tninaoiint'i ..t)st'e ceea^ te nit:i de cunl ,:oo,uuo-t:arolicilol-ri, o. ai rrni{i t:rltl rourinii ;; ;';.';;i6 clite, ciirei' i'n u'nulil tretutil' ceu' . rr.d,t'tttt'isit'ro pr"!:: dogmelt 'i,'*:;1;';'"n",r""o, "''"ii""4 tlte lt pri*eitd'

inceputri : ,, Unirtt 0rl lJiserica Rtturoi, a;a 0um o fi,t;trse etpiser,llrirlir AtiLttitsie, s'il pd,ruL[ tuturorI birbafilolii rrostli iurninafi din secululu trccul[ qi din st,euiulI prescniti ttnti pasri fdrle gLegiL[, irr cc lti ive-*i:e viilolirrlri act:stei bisorice iii viit,ol'iuiI nLt[irinii t'omflttc t'lin 'Iransilvania. " Diu contri, lui $incai ttuirea titl i-s'ir lrirutd ttttit lriu'iii /rirte gre;itit, ci.un[ ;rir,sil, Driu care Lto;roltiI voia sd ajutc Rornirrrilotii aiu .qriitilit, .,ca sd' scupe clin ticd,loSitr', irc t:tr,t'tt cd,Qusa pt'ir't, tneqter<uguld, culainilorft', d,e Ylddiculil. :;i cbrulil, in tdte e't''tit' su'puqi sultn'itt' tendzntilu,i ce[t[i t:Ltluinest:ir" - Ba ce este nt;ri

'r,,"rii""i, b,iscrica' ctr'tolicd' Esttr duti rrntiineil doct'riua r'*lgitif,it,i cu bis':rica' Rontei tlupl' oJeo6luta a lui '$incrri o tt{tittne tlogrnatici ** O" tl'edin{i, i* ntt t:t ,,sirtr'pld' alio'nld ctt'

pe t't6inm'ile sfrdine, ut't'i nttrtut'i pentru, ut-teea 'tr,rtescit. (tsupra poudtuitoriLord' tJin ndmulil, l,iitt,l,r, ,u ,ri' \t,iti strye sdngele Romdn'ilord,a . -td Este e'oid,:ttri, $inr:rri far:e rtci alusiune tuui irltilri Ia Il,rrtiA.uii aceia, clt'i tn

tle drirerr: de:1-ric Rorlrinii actsliir, e5, ,,prtnt"r, asltiii,i rtu-pi L'tt'trcscti birtele si lolosul'il' sEil, cQ' sd, i, l,uoituiti de lttYrbali iiciscu(i tlin sdngel,a ktril., Ttte un'i ti tkjre tle nhtr,uld, rt'ostt'tt, tt'tt, cu

irruli[, $iLrcai se iudlgrldzi, it:ilil]lil . itcelt-rrti rornA,ni, cat'i lt'ail scittt ti lr6lrunrle intell[irrnile irnyrerartriiti Leopoid[, iii esclarni plin[

{l

locri sil se untiscl, {ineail cu calvinil rnagiari, ali cirorri episcopfi voia sL lie ,,poaCfuitori,ulilu Rom[uilorri gi se lntituh ,,episcoytus Yalachorum". Asemenea face irlusiulre lo asei Ronra,ni, cari iis0,ndu-se a fi amigi{i de udmuli stri,iue, mal bucurosu s'au supusri episcopilorl s0rbescl, dec0t[ sd, se un6sci qi si aib[ povb{uitorl din sAngele lorri, precum a[ avut[ totdeuna rornflnii uni[i. In fine $incai a fostri atitri de couvinsi, ci rrniunea a fostri unI pasI salutariri penLru viitoriuiI bisericel rornflne gi a nafiunii romine din Transilvania, lncdtd nu se p6te re{in6 de a nu lnfiera dupi, rnerit[ pe scriitorii calvini, cari scriari clevete asul)ra, decretului, prirr care s'& initiatri sfluta unire. Agl dari tn ochii lui $incai rrnirea nu a fosrt puq[ I'drfe "hnri greqiti in ceea ce privesce viitoriulri acestei biserice qi viitoriul[ na-tiunii rorn0,ne dirr Transilvaniac, ci unri paqfi f6rte salutarifi, pe care unii nrr l'ari tn[elest, preeum nu-li infelege nicl dl[ Densuqanf, care mai tre qi nefericiren de a veni qi tn contrarficere 0u sine lnsu-qi, clci 1re c&ntlii de o plrte susfine, c6, sub Aturrasic utrirel s'a flcurri a$&, lncdtri

ideile

ne{eri si certe ,,mdndt'ia sfi,ntel bisericei Romei" , lndati dellturi dela sine srispitiunea, ci ar aproba prin ac6sti espresiune erorile protestanfilorri, {icdrrdfi: ,Ac6sta {icu, nu ci d6ril c[ lnsu-mi rn'aqi abute dela acelea, enre le-a rlescroperil[ Dumne{e[, le-a invi[atri Domnulri nostru Isusri Chlisrosu, le-ai propov6duitf ss. lui apostoli qi uceuici, qi slintd, bisericalui,mi-le di. si le cred[, ci,ci rcestea ldle le md.rtut'isescd. gi cu aju,tori,uld, lui DumneQed, suntd. gata a-le a'pdra gi cu punerea ai,efel nrele." Este evidentu din acestea cuvinte, ci,

^luiCronica anului 1415, dup[ ce aminIn lesce, ci, prin protestantisrnrl a voit[ Drrm-

$irrcai tlespre adevErata credinffi,.

nenlterati, inhependentu, autrtccfalin qi drepturi politice-bisericesci, pe nturrci tlo altl pilrto tobf elu voesce r dovCIdi (:rr miirturia birba!ilorri luminafi din ser:ulrrlf trecut[, c[ nunirea cu biserica llomei, alu culn o ficuse episcopulI Atannsien, u fostri un[ paqri ftirte greqirri. Adecd el[ gl-o c0rrt{, elt qi-o descdnti. Dar si, vedemfi rnai departe, carl suntl
I

r{utrtU (:r;din[rr

u0-rtr

tsigurut[ t6le bundt[[ile lumil,

cu!n

le-a propusri ,sfinti biserica Iui Christosriu, Ile care inai susir o nurnise nsfinti biserica Romeiu, qi fiiudri ci ac6sta a ff,cut'o ehi ca rom6,nri unitd, dela sine urm6zi,, ci dupi convingerea lui sfinta rrnire consistd, ln primirea gi mirturisirea aceieia-qi credinte, 0e o profesrizd, biserica Rontei, 6r rlu lntr'o alianld, simpld, pe terenii bisericescil,, aga lnc0tri alta sI fie crcdiutl RomA,niiorl uni(,i, qi alta a bisericei Rornei. Totu aqr de clarri epare pdlerea lui $iucai despre sflnla unire gi din elogirrhi, ce-l[ face eauonicului plepositfi gr'. cat. George Farcaq[ din Oradea-rnare, despre ale cirui quae, scrieri ineriit,e astfelI se eslrrimd,: 'Jarn quaeso, his aptiorrr, rneliora, salubriora, et efficacioru esse possunt praesidia clerum populuurque valachir;um deserlum el inculturn desrderatis opportuuis hurnanitatis, et christiu.-

$incai

a cle{ulil qi mlrturisihi t6te, cflte

nitatis'prin cip iis dag mat ibusqu, e imbuendi, p er co' Iencli, et politiorenr, retlclentli'? sr illn iypis publicis excuderetttttt', el legenda, usul'palldaque ut,rique benefice corteederenlur ! ! An rlon se,ct'cd elium Unio ocYus at:releraretur lectiorrc horum stibsectttit conuictis de aeritate tot milliutn t'ud.iurn anim'is / Libror uln ieetio cet'tissitrirrui extitit senri)er proTiagantloe, conser' t) aond.deque religionis ad,tn'inicrilum ! !" Precum al)are din aceste cuvinte, in rrrirrtea iiri George lSincli t'eiigirtrrea caloiic[ se presentL fca irnir' sistetttI de priucipii qi tlogrne adev6rate qi folosiidrc, despre cari trebue si, se iristruele qi ittutireze popolulii qi elet'ttlLi, lrentt'tt Lta acesta conuingAndu-se' tlespre u,tlez^drir.,,-si se l)!'()llage sfiuta ttnire qi priu irt'isf a religruneu adevdrrrti l lui Christosri. lrrs6 rsi irtrprejrrrat'el. c:d G. gSinr:ai l)trllleice riuiuriea cu bisetita Rotnei cu l.etrninii ,soct'o u,nio", ariui, dest,ulii iie evideutf,. e[ eli era f6rt.o (leDat't,e de id'riie lrri I)eitstrqrttiuI crtl'e t:onsidr:ri, sfinta uuile ile ttttil, liatr"d prohilti pulitir:o-bisericese[ gi de ri rr& riit penrrtt hiselit:r qi nadiunea nostld,, Dnua qi $in':ai rt' ti fosifi Lie ac6sii. parere lit[ciiii, irtun{:i tuttt irr ii putrrl[ eli nurui srti:r'u uitit itieltt Ldii ? qr ' .rtricS,rrios[ Mai ciarri irrsfl rlecAtu lutnrna srirelui se vede creriitt[rr irii $int:ai din trei epist.ole aie sale, tari s'iiti sco;it diti archivtriri Plopagandei dru Bom i qi s'iru lrublic*tri in ftiea biselitrised, qi scolastici drn Blaqiii diu tinuli 1887 Nrii 4 qi 6 qi dirr anulf 1888 ]-ir'. E.

') Viala, oper' qi ideile lut G. $ircai de P. Ilariani p. 126.

1782 $incai lutrevine lu Nun[iul[ apostolicu din Viena, cu si se rlenuurrjsed, de episcopri Igria{i[. DIrLbant[, pentru ci, rcesta otlginuse lrr alegele cr:lea rnai multe voturi qi pentru ci, ,,acestri birbalri prin zeluhi, ce-lI are pentru propo,grr,ree, credirtlei catolice,. totdeuna a fostf aqir de harnic[ intru, 7.,r'etl'icarea aceIeia-$, creili.nte ori,euErate, tn cfiirl uu{ine conversiuni s'aI ii,cutir Ia noi, ia cari eld u'ar fi corriucrat[". Ori eine p6te pricepe din acestea cuvinte, ci lnaintea lui $incai tcela avea :rdev6rate urerite, care iucril liertru uniunea doglllati0i cu biserica Rotnei. Inrrintea lrri numai cletlirrpa catoiici esle r:eir adevdrati, qi irecerea la ar:6sti clediuiti, au o ndmesce ,,ul,ittnld,, ci ,,conlre!'siunet' , care l5,r'i, ;-rrofe,siunea tulurorri articlilord de crcdiu[d ai bisericei, lt clre se face trecerea: nu se prlle inchipui. De dceeil clu1i5, pdrc:r'r:;.r lui $incai uninrrea {ru consistir inlr'o,,sitnpl[ alian!d". ci irr rrtiliulisirea trrturolu adevdruriiorri rle crediutd qi plin ulnele qi a ceiorri parru puncte de biserit'r Ruurei. 'lrrufe.sale ln a ddrra epistol[ tle riro I Februariri 1783 $incai r,rportdzd Ualdinrlulrri Prefeclri delir Proplgrrrdir, cn. -p9 iAngi, mulunifu, la cali adeseori e lriurisir din partea superiorilorri s6i, a fostri nurnitri ryi directorf de ger5ie qi calechetfi in Blaqiu, si rr.poi adauge : uAgadari, de preseute rnd ocupfl rnni virtosri cu a(iestea lucruri qi lnc[ cu ale[[ mai voiosri. eu cdt[ frirte bine sciutil, r:ri ilIui,estatea Sa o'ceste ydle a aoitil. u, le tntrodn,:e lu Eomd.ni

In prirna epistoli de dbo 13

Augustri

tt

'

-t40,nt din nllll rttoliutl, l,r thl,fi c& cu, atd,til, mni, tam sil sd y'npilq( m'ul,h\o, cea adeuh.atd,. Pe c0ttrlil ul6 osturcsr:ir ryi cu rnodest.ele mele lrttl,crl ln ltropugarur, w:esteiu eLc." Aqrdar[ dupfi $incai totri rrurnai eredin[n cttolic[ este ceu adevdratd, pe care
zelulti, pe cA,tf, i-au Iot'ttt[ lruterile. Cc in[elesft ar' fi avut[ insi l)roptg&re& ucestei credin[e adev6rate dil partea lul $incai, daci uniunea ar fi consistat[ lntr'o ,,simpli aiian{i", in virtutea cdreia Romf,nii aveafi sd, fir: cieosebiti ln credinti de catolici ? In epistola a treia tie clto 28 Nlartie 1804, atlresatf, Nuntiului apostolicd din Viena, Sincai intre altlle st:rie despre sine: ,Od,-ci pentru pietatea ltlea, mol'avnrile bune, creclintu ualolicd. nepetuld, 7n'inciltiile sfnfttdsr:t tle car:i astleld am, fostir, sh.tYbritutir, tn Romu, in cfltri nu numai liiudfi acolo mi-am arrasi din partr:a tuluroru laudele cele rnai rnari si aur meritati, ca si firi fd,cut,[ dur:lorri aHtti lrr filosolie cf,tir Ei in t.cologie, cr qi lutorsrf
ehi
a lrropngat'o cu tohi

-- 147
ficulfi

tuli,

pretutindenea lu tdtri Trunsilvtniu olll catechese, un, t'ntdrit'il' pe poportr. in

dogtnele credinfei., gi ce este mai, mul'Lir,, uhiurtt gi orage qi sate tntregi nu pulhrc tun readusir, Ia sinulil sfintei Xlu:ice Biserice."

tnc[

In acdsti epistold, $incai tle sprlne, c[ in Roma a lnvlfat[ ted,inla catolicd' nepitatd' fi principiile sd.nltdse, deia cari in t6ti via{a sa nu s'a abd,tutu, ci din contrd, le-a propa-

t, 'lri t
I t j

Irt illransilvrnit, patriu lnea, Ei

iri

rlieccsa

;i rlupI rlirtorin{t rnea qi puterile rnele trr'lnl ost,rnitii purureu cu sirguiu{fl iu viea I)orrrrrrrlrri, rle;i nurnai ca rnirdnu (ci-ci IIpi1rlrr,

r:nrcl0 nlrr I'ost,ri celI dirrtAiri, ee a datfi rrrrii r:ntcr:hismri rornf,,nescf qi alte cd,rfY pentru qcolelc rorn0,nesci, patrusprerfece ani (gi sub nntecesorulir episcopt GrigtrriI Nlaiorri) am avutI directiurrea Ecdlelor[ cu celI mai nrare siuccesfi, pe cari visil.flntlu-le 0u deamEuun-

st:optrlu rr'n vriitii sil rrr6 chinrtoudsci) ca unuiu,

gatri cu zehi infl5,ciratti, in cd,tri sate si oraqe lntregi romenesci a intors[ la sinuiu bisericei catolice. Cine ar put6 crede ins5,, ci in Roma $incai nu ar fi inv5,[atf, qi ceie patru puncle de deosebire inlre biserica grec6sc5, qi. cea catolici ? OLi dacd, Sincai a foshi tie pirere, cd rrniunea consistS, numai inlr'o ,,alianfi sirnpl5," polilico-biseric6scd,, atunci pell[!"Ll ce a propagalfi dinsul[ credinta bisericei catolice'printie Rorn6,ui ? Cn-ci aceqtia, dupL niscoci[ura dlul Densuqanir despt'e,,ttliant5,", tlebuiari s5, nu lrrirndsc:i nirnic[ din tlredinla bisericei eatolice. Aqu dari, rnir6uui[ $incai itt ce lrrivesce conceptuhi despre natura sfintei uuiri esie departe ca ceriuhi de pirninlfi de tni16rrulft Densuqanri, dr cA,ndfi acesta rfice, cd, despre schimltarc,a 1) reiigiunii ,,potti sd, Dlrbd,scd, nunmi |tnenii ldrcli Lle shtdii' .fi lcird cle

1) Este de insemuath, ci, la Densuqauir primirea celoril 4 puncte este ider:tic5, cu schimbarea leligiunil, desi proptie nepritnirea acelorfi. 4 puncte at' involva scliimbafea religiunil, de6rece doctriua catolit:5, despre acele 4 puncte se afld, clestuli cle l5,muriti in tl5,r{iltl bisericesci qi in sfiu,tii pirinll aI bisericel orierrtale.

hfiire
ij
l,

,!,
i

rl,

iir
I

ind,e bi.set'icct' ndstrd' nulion'ald"" .elit Dar u"-ntutele cronicaiiri $incai' s'a =;ili ,i" Prcorm ;;Jto.i:l*n lucrulr asa'' tiocumentele arati ilu prt.u* gi i"tiitpitin, a llomilniiolri i-t,,iii. gi Lonsciiuta pubiir:a Deu,,nit,i. ut,.ioti ttebue' sd'' conctid5' qi ttlI tn strrdii de fird -"-;i,"1".i";t;;i rrnu oruir sustin6 astd'tfi' rri*.i*.r.i mai s'itr fi prir'itfi crettnire tru 'ote J;;i;;;il ue,iit,d"'6i*ticei clin Iiotua, eonservflttdu-se orientale' bisericei ,rii'lrn"rit,iii" qi','ii*tiulina Din r:eiea tiesfignlate pflni' aci se vede 1i q-i ,,,ri,teio.t., .x uo tiuti'ai. dlu'Densu'1;rni-' i'leilorri l'aniri Ilat'irrtrri a gre;iiri in lrltret,irrrea

il;;

tle vedere, gi vrlrnil tlsamina tul[, ce aduce dlfi Densriqanir ln fat'orulit pdreriloril saie
nelntemeiate.

elevii qc6ielorir tlin Roma, ca aprripe to[i -irisufletritri 'perttrtt

Aci

lrrs5,

trebue

sd,

obsetvirtrit, tri $incai,

a

l:'ffi,''

Iln;,:ii;i;;-;,i.".tonl.oiiunu [inctri' lapi[ siirt r.r:e1t[i'urte ,i,,;it";; ,ii..."iitr* sHI rie'

cd''$incai ;;;i,i^Ai,",i-inir:i Ronrd'ne sttsline' a rillre llropaga n1 su lntorse (rlin Rorna) 1) ctt Ronta PaPei"' ttnit'ea """"'b;;tie pdte su-*tiu6 afa {-rev& despre iniregi tt t'-urttlu's'il' kt $irrcrri, ,,are .'ril, ;i-.u''i" 'utti firl tie ' sittttLil bisct'icei utiolica' 'rintetrii prist.uriii,' rirr lrutemri prit*1,*. irtitc tt[ o t:are ,'unn o,,t.,tii'crr s[uriii ca tliri i)ensti'ian['. isloncri-crititi' ;r"";;;;-'l*i*o** terceiare afl5'rnu' r:rilicd nit tle tlt'rna iinde-niti
Dupd, ce autu constabat'ti' ci clonica,'i"f,i Sin'e*i a avutti idei frlrt'e torecle deslrre
$.

d' vedere L-t*"' -ii"t.i uttiri diu irunetri depirrLe, culll - ')
Vtrfa etc. lul $incai, 29'
Pag'

a.nitraticu. votuti uerceta mai ;;;.rd; cifi sfinta unire qi dirr alte puncte

liberrat'ea Roi*trf i'Oiimdnilorir atfltri pe terenul[ biserieesc[ c8't[ si ne cehi nolir icir. De aceee ori unde aflit i**, .* ,lrinl pirerea iui a iiguirir independerrfa nostrfl biserir:riscd. ori interes.ele n&tionale roitt0,ttesr:i, intleiruin{6zi termini f6rte isrrli lu t'0tltt'it acelora. pe c:ari i'a cre{ut[ dinsrrlir, c[ ari fostir contrttri prosperirii n6slre nt[ionale qi bisericesci. Cetiioriulu cu tttinie in-'d, scie totrleuna si. cleosebtisci, adevdruiI de ttnele esagela{iuni, porni[e, ce e dreplir, din-motivil nobiiri, insi irqorI sedrreEtdre pentru .omenii, ,cat'i nu sciri siribtte ttrai atifiricri in ideile lui $incai si nu i-ari eunoscttt'it firea lrti catn vehementd' i.ue,nune* r:iutlri Sincai totrdamni.vre-o fapt[ a vre-untti Ptpi, ori lr vre-ttttui Iesttit'ti, .ceritoriuli cirgetatorii rtu va tleciuce din ar:dsta intlat[. cti Siucai n fosli"r cotliranl cledin[ei bisericei eaiolit'e, pentt'u ci gi I)lttte puue cilte unu Pont,ifice chiarir in tnlerttu, gr ctt t6re acester nimeni pf,.nd acum qu i-a trasfl ia indo6li, credinta catoiici- Er isloricii catolici tnc5, air datorinta tie a critica faptele catoiicilorri, lntocmai ca pe ale acatolir:ilorri, dacd, suutfi rele' Apol nu trebrte sd ue uitfunil rrici de soirirulI tirnlrrrlul. ln care a triit[ gi scrisfi $irrcai. Eltl nrlet:i, n triih[ mri ntrrltfl ln sedululit nhl KVII['ltn. l)eslrrtl scriitorii acesbtti

v6ci reinrri,, c[ cu uuii sarcasrnil neobiclnuit[ loviutl trr itrul,il,ufiulrile qi uroravurile vdcur! lortt t,rrlcutei, despoioti cu un[ cinisrnu ne tnul potrronitrl pe contirnporanii s6i de unica m0ngflerc u vie[ei p[mlutesci, adecd de credin{[, gi voiu[ sd prefactr totil trecutuhi iu ruiue. Cugel0ndil la tinrpul[ acesta noi, carl vedemrl, c&t4 influinfi are asupra fiesce c[rul scriitoriri spirituhi v6cului, ln care triesce, trebue si, ne mirdmi, ci, in vdculfi ali XVI[-lea $incai Ei-a conservatri, cum {ice {fnsul[, neytetatd. credinla catolicd, qi neaiterate principiile siinhtdse, de cari a losttr strcibd,tutd tn Roma,. Dar nu ne mirirn[ de loci, cflndi vedemfi, cd, sub inrlurirr[a ideilorri, ee erari pe atunci Ia modd, se descarcd, gi eii cAte odatd, in contra ,,ndt.aaurilord, popesci,,, descrise cu multi, mali{ie qi patirni-de necre.rlinciogii timpului s6u, qi in contra societifii lui Isusfi, pe care sciiitorii ffri Dumnedefi din tirnpuhi acela nu o putead suferi, pentru cd o considerari de razimuhi cehi rnai puternic[ alir bisericei catoiice, cireia YolItrire cu o frrrie nebund, ii declalase risboi{ (lg exterrrrinare prin satauicele cuvinte: ,,bclusez I'iliame." Fiindri la modi batjocorileu It,srri{ilorri, a cdrorri societate tocmai pe tirnpuhi lui Sincai se disolvase, nu-i micd, qi

16r --.

rat[, precutn dovetiesce fdrte lirrrpedrl Nillex iu Symbolae vol. II pag. 1030 --1034, .tttttltt

fI
j

f,.

si dlii I)cnsuganI tgl clpEtd,lec[irrrtr:rt nreritutii. ' PLenrit6ndu aceste observlrl, cari suttt,f rle lipsi spre a put6 pricepe testiuroniile aduse- de Nic. Densrtgau[ din cronica lui Si"--i in contia sfint.ei'uniti, vomi. esamina iu de-am6nuntuii irise-pi testilioniile acelea, ca sd se va{5 Ei din lcdsta, ci inz[dar[ se inc6re[ dli Deristrsant a compromite biserica n6stri cu auctoritatea marelui cronicarif. Dhi Densuganii citdzl" tnainte de tdte cuvintele iui $incai, prin cali acesta lqi esprimi pirelea $& asrlpra unirii iui l.oanichie ilomnulh Romflnilolri gi alI Buigarilorri cu biserica Romei. $incai vorbindri despre chrisovulfl de unire dat[ de Ioanicliie dice aqn: ,,RornAnii qi Bulgarii prin chrisovul[ iui loanielrie celfi Inai ln susf, adusf rt,u Si'-ad ldtl'in, rr,'int-e, ci

dtnsul[ se espector6zi cdte odatd, Este insd, de regretat[, cd, prin espectordrile acestea Ie face une-ori v:hiar'[ nedreptate, ca de esemplu atunci, cflndf ll fnvinovi{esce, c[ ari furatu acte din archivulti Blaqiulul, saii cd, tli,iai clupi nisce regule secrete, ceea ce tnsd, nu este- adevd-

lrr contra

rrre,

lorrl.

aqt s'tr[ supust bise{ie pe Papl ceiri mai lnti,iri intre palliarchi, qi s{, nu huidsci pe latini qi obiceiurile lor[, c11?]t Qil'lirctt,tt"r, si, cei tl in ArtIiltt, Rom,An"i, cd,nd,d, s'ttil' ir,rzitil,. Eril RuSii din Polonia gi Ungaria 'ntr bine ail, hrcru,iil', c0,nd[ ari adaugatl ln din Fiulfl"' simboluhi credin{ei cut'itrteie: ',qi cd.cl lettea ui obicuiultt, celfr' aechiil, ct'it trebu,i,ttr' tittttlt-l. Asa ar fi fosti unirea adev6t'atd,, ca hpusenii sl 1ie obiceiurile sale qi resd,ritenii 6ri, ale saie si unii pe al{il si nu se hu'

obiceiu'rile cele ut,tt,i, satil legeu;i 'uutnti

s5,

ricei Routei, ca

l6sci."

t)

1)

Chron. z. 1202.

rl
I

lnsu-qi domnulfi Densuganil In '-c[ ,,cercetarea sa istoricl-criticiu, ca id arete, tn privin{a na[urei sfintel uniri $incai ar fi db o cu dinsuld. 'pirere lnsn dll Densuqauii se iuqaii rm&rr-1, edci precum amil arEtati ln capitirjuli nostru tlespre ogenuinitatea si autenticitatea mlnifestului de unile cu 'biserica Rornei din 7 Octobre 1698o, cr:vilrtuli ,,lt.qe',, cf,,nilu e vorbr cle iucruri biserir:esci, lf -siirrai ln.sern1!62.a ,,t'itd", . e,.-d" cnyintuiii ,,ibice,iut.i,' ln lirrrba romd,lidscii nici odatd nri a insemnatir .,,reli,giu,ne" ori ,,u'edirtld,,, , ti rrurnai ,.consllel,urline", datin[, disciplilri, pe caiiAl r]in contrd, rllu l)ensuqanri cu o pervertire rlr5rnn[ de ,,cercetarea sa istorici-critic6,, n trrtelesrrlui adev6ratri airi cuvintelorfl clare, v0esce t:u toiri prefuli, 0& acele cuviute .qi t) trrsernneze -,,religiune,, ori,,cLedintd,,,. Ast dald. care este inieiesulrj arieildrat[ nluruvinteiorri.din pasajulri piirnir ahi lui Sinr:ai. unde este volbd, despre unilea iui loanit:hie? RErsprrndemri, ci, Sinc*i nn a voiru si dicri, cd rrrrirea lui Ioanichie cu Biser.ica Romei s'ar Ii fdcutri aqa, iricf,iri sd, nri se profbs_eze gi din partea'ttil qi a RorndniloLI qi Bulgarilorri cretlinta bisericei Romei, ci gqo, .rg. pe .Ifutqd,- prt)fesurea ucestei cretlin{e loanrchle qi supuqii s6i sd,-si Jristreze rituiri qi disciplirrl bisericei Iorri proprie, cum ari f1c.u!u gi Rornf,nii din Arri6h:-, cf,ndfi s'a[ unit[. $incai prin urmare a 'vorbit[ f6rre

Cuvintele marcate de noi le-a srrblinialir

t:otet:tli qi este fr5rtc depnrte rle ideile sr:51ciate ale rllui Densuganu. Cd acesta, $i nn altulti este in{elesuhi cuvintelor[ lui $incai, se vede qi din pasajul[ chrisovulul, Ia care dinsuli taee alusiune. Ioanichie adeci {isese ln chrisovir : ,,Ecce enim omnes totius imperii mei et tenimenti, et Patriareha meus metropolitanus, Episcopi el Archiepiscopi et r:unr:ti sacerilotes Eortanae su.bsi.nt llcclesine, et tntee.nt legem,, et consuememoriae impelatores lluigaliae et Rlaciae, prisri illi nostri praerleeessores, et, nos eodem modo vestigia eorr.rm iurifautes." r) Vede ori (:e omri cu minie. ci Ioanichie :r suprrsi lntrdgd, biserica din imperiuhi sEri bisericei Romane (Romanae srrbsinl: Ecclesiae), ceea ce numai prin recundscerea primatului de jurisdie{iune alu Papei qi profesiunea aceleia-qi t,redinte se putea intimpia, in-qi, i-a r+rservatri ohicei.ur'ile, ce le avea din anticitnte, edci cuvintulii ,1.!r", nu insemndzi ocredin{i,, oli ,,reiigi urre". ci insernndzfi, intle aliele " obiceii,,. cunt arati, mareie lesir:ografii Georges. care ia cuvint,rriI acest:r rlit:e: ,.eiu Gesetz, eiue Yorschrift, die rnan sich selb:st giebt, legem sibi statuere Cic : dulrcr die Getaohnheit, Art, rr,ach rler Je'mand leht , trlerr lege utar,
2).

!ud'inem et ohsen:cttionem,l qfiils tenuerunr, bertae

Ter."

Ce privesce ahi doiiea pasajri din cuvintele lui $inr:ai, unde se vorbesce despre

t)

YedI mal virtosi pag. 23

din

>cercetare<.

riani, Viena 1840 pug. XXX, vul[ latinearle.

t) Ve{I n'lentametl critiolrm* de Tretr. Laul)di{iunea din l.eipzig, 1880. pag. b58.

rrntle se afld, chriso-

r)

xux'ired, frtqi,Lord'

inc[ este corectfi lnaintea

din Polonia gi' Ungarict, acela unui bdrbatf' care are cunosciu{L despre lucruri bisericesci' Este *rriecti cunoscttti, ei biserica catolicl numai atunci pretinele deia orientali, ca ln simboiulfi lorir Niceno'Couslantinopolitanft s5, adaugi cuvintele ,9i r]ela Fi,ulil"', cf,ndri neadaugerea ar inr'6lve ln sine negarea tlogrnei catolice desple pt'ocesiunea Spiritului

biseric6sci, ,,nu bine ct lutn'atd,(, pl'ecum

centurizd, $incai.

tt(l-

Nu are deei Sincai rtimica rrici lrr trcestil s'ar pttiC atluce in favorulit fic' [inniiorri diui DensLrqnnu, ci tliu contrtr, are unele cuvinle, din cari ar put6 lnv6,(a .si dl[
pasajri, 0e

Sfiirtri

n6gd, dognia ac6sla,

acolo biselica sL se lrrtreg6scS-gi sinlbolulri ca nu-pretinde, Fhr'\d." dela iuvintele cu ", Aqa s'a ln,il timplatd acdsta d. e. la noi Romdnii,^ cari frlnilu cd prin aite acte solemne rmfl profesati catolici despre l)r0cesi nrof esdtair dogma -Sfint[ siun.* Spiritultri ,;i dela F'iu,\il," , nu s'a mai prelinsri, ca si mai adaugeurri- gi in simboiti aceie cuvinie, gi cirle le-ar adauge, ar lucra de capulf, sdri, 6r nu drrpi uni manl*tn pii*itri d'ela Caprilir sfintei'biserice. in tnteieiuhi acesta a {isri Sincrti gi despre Ruqii din i;,iinni* giUngaria,l,i ,,tiu bineari Iuclatri, iao.Ou rri adtugatri ln sintbolulI credin{ei cuvintele: ,,gi din li'hild!. tr'iindri ci ei prin.uniune ad bisericei catolice, qi lrrin 'i|'imil'it, ttitd t:retlin(u' 'tlespre procesiuneo Spiriirrrn,,t'. lpi tlogrlta Ii'ittl'it" dela l,rrlrrl Sftirt,ri ,,Si , nu tnai era de acele cuvinte, qi tn silnbolti atlarrg{, rrral lipstr,, s[ cspt'inr{, se ciici,'precutn $incai, ,l95le9 9i o.tti' ceittiii cclil reahiir, a'il trehui,t'il {i.nutd'k. Biserica t:ntoiicfi, ntt trret,ittrle, ll[ lte schimtrdrnri legew (Litulil) gi obiceiurile, qi cine le-a .schirnbatir cle caliul'ri s6fi, lir[ rle motivii la.{ionabihi qi firi mancialtl deia auctoritatea competentE

nu se ,gi dela Fiulil'". IJnde lnsdcatolicir,

si tie obiceiui'ile sale, qi resdritenii 6ri qttii,

ale se lnsh hul\scd". sd' nu, sale, ga unii, pe cu tdte ci, dlu Densriganu a cetit[ &ceste cu' vinte lnlelept,e, totriql at6,ta hu][ a griitri nu

Densu6anrl. $incai adecd t1ice,

cI oapusenil

nurnai asupra apuseniioril, ci gi asupra orientaliiorri unifi cu apusulu eatolic[ gi civilisat[, cA.td, nu se afll in t6td, literatura rorn6,n6sci,. Dar si ti'ecemri ia alt[ testirnonit citatI din $incai in cotttt'a sfintei uniri. Acesta in Chlorriira anttlui 1?01 {ice: ,,UIacarii ci gi acum se aflil neburt i 1) de aceia, eari g6"ndesc[, c5, greco-catolicii pentru ci se numescfi

urii{i, trebue

si fie suliuqi romano-catr-rlicilort; ci inielepciunea arat5, ci a fi urribil

si nu sruprusi. Btrem de s'ar ar6ta Ei
serie

cuiva atdta insernn6z5,, e0,til a h lu\

asen'teneu,,

cll

fapia, ce arut5, in.telepciunea !" $incai stabilesce aci uuri principiI bipentru ori ce omi, care are cevit mai mult[ cunosein{i de lucntrile bisericesci, decAtu dlI Densuqanfi, dar ast5{i esle toti odrrtd qi validitatfi ln p<isiliunea de rireptir public[ a bisericel unite romA,nesci.
sani.

esc[, cars nn numai este

adevdratfl

1) Cuvintulir acesta I'a sriirliuiatu tlli Donsrrci si lor'6sci, iu aceiu, cali {iun la uniuuea ilogmatic4 gi la primltrtlil tle jrrrisrlic{irtrttr nli Papet.

---.

IliT -

ntf,nI rrnitri ilri sustiire, r:I arleci uniunea n6str5, cu biserir:a R'omei nu invdlve ln sine su'pltlterea nf.tstr.ii suh f urisfl,ictituwa rolnano_
e.7,lollicil,u'it,

Pontificele Roman[ ca rlela Oaprrhl bisericei universale qi cenirulri tle rrrritaie in biser.i,ra lui ChristoSI, __ fd,ri de r:are a$rnare nicl nu se pote lnchipui uniunea, _ ci enun{[ nrrmai principiuiri, ce astd,4i fiesce eftre ro-

cd, biserica unitd, romfludsr:fl

Marele e.ronitnriI nu voesce ef,, rficd,

nll eilrn6 iletn

I r'ftns?l,D&?ile..

.rlin ?rttrie, olecit

iiirt

llrt!/arin,

:i

r\rehiepisconulri din de biserica romAn6sr;d, din Unlaria qi 'lrunsilvnnia. Irr contr:r ar:esior[ int:err:d,ri qi.-t ridicatfi gla.suhi _"6i cronicariulI rominri, rfir:0ndri, r:5, urriunea Rr_irn0niioru nu tnsrimni, :r fi srrlrrrsii r0nlano-rjirroliciiorir din prtrie, ci ?nsernn6zi a fi lorir flselnelleri. , i. elI r'orhesce ftirtc eorectfi, r:i,ci nu t'srsti rriiri o lirrid, panlld. ul.in t:are bisericR rouriilese{ dirr Ardelu ,*d, fi fosr,u srrnrrsi iu_ risdir:[iunii Iar,inilorir .lur Ungari$ si Trauiilvrrnia sir'n sper:iaiI Mitr.ot,oJitrr"lui rlin'slrigoniu, 1i astddi mulfdmiri nisuinteiorrj r"iobii"e ale btirba{ilorri mari rlin sinuhi trisericei. ndstre qi mai vtrtosri ale arr:hier.eilor[ nostri. bise_ riea rom0ndsci, unitd r:onstituesce o sitgurd, provincie mitropolitani crr urrri ilIitropolit[ tn frunte gi. cu trei episcoli sufragani. AcdstI lultropohe nu este ,,suptnsd,,, ori subordinatd. nir:i uppi biseriee carolir:e din {ari, ci este coordinat[ t&it ,,usen?,enee.k cn biserica rie ricle. ;r- stdpAni
I

. volbise despre inrerc;irile teologiiorri iafini ''strigorrri rilnruni{i.

. $incai lnrrinte rle a scrir-r errviutele citaf,e.

t,ulil lalinfi din pttria ntistrl. Astidi rru mai esist{ nebu,ni,, carl s;i nrr tind, slrirs[ Ia independin[a bisericei deia jtrisdicfiuriea ierarchicd, a Nlitropolitilori din Strigoniri ori a altorri Archicrei latrni din palria n6slri, ci nurnai nebun;i, de act:ia, cari nu v6d[, ei a{i ,,se aratd, gi cu fa,pta, ce urutri intelepciunea" , qi cari irr locfi sd, se bucure de pus6liunea independenii, te qi-a cistigatri Milropolia nostld, ne atac[ biserica firi de nir,i und motivfi qi se incrjrcd. & o face odi6sd, ina' inlea Horu6,nilorfi, dersi tdli de a.e6sti, bisericd riruu fi r'drrasti arsa rle inddrdplu in cultur5, qi in desvoitarea indivirluaiilitii n6slre uatiouaie, incd,ti utttr:. ii de batjocuru celoralaite popdrd diu Errropa cuitd,.

5
Ulii

3.

l)errsuqanI cit6zi, tnai deplrte iu sfinlei Unili qi acesle cuvinbe, despre rjorll,r& ci suutit aie lui $irrcti : tiice cari dhisulf pe iiceie tut'Arderrlii din ,,Rourilrrii bunrlc vletlti se uevoia s5, {inir, credinfa, care deia inceputfl o irti lu*rd qi citrea ]riserica, ;--tiutele sabdre a trii5, iumea, qi SS. Pi,rinfi lu inrtr[alri. 5e stddiari Gre cii cu Latiuii peltru credirt$i, dri, llominii nu sciai de acele prici aie loli, ci culn atn[ {ist petrereafi iubru credinfa qi iuvl{ilura cregtiuesr:i, care moqii gi strimoqii lorir delir, lnr:eputulri brsericei e reqtiuesci o ri iuatI. " t) 0t sil pricepeutfi lnsi lnfelesultl cuvirttelorrl citute qi si ne couvingctnt, t:d aci utt

')

(jhruu.

r,

ltitl{i.

--

:64 vorltc rln o lupirl rcligi6s[ a R<lrndnilori Itt trottl,rn rrnlollrrloitl, qi cri tnzflclarI esploalrA rllf, l)rttrrtrrtrrrril tculo cuvintc ln favoruhi

erail, unipi. cu [,,cttinii,, il'rlo ?nl orttil, nnilld

despd,rtrip:i, d,e

ItttregI cotrtt,xl,rrltl r:rrvilrtclorI lrri

flr'llutrllur'0 xnlrr, cxt,u rltr lipsil

sd,

consiclerimI
Sincai.

Actrstt t insciinfatir l)0 inrlr6ratulfr riespre st,rt,rrlri ll,rrrntl,rrrlolir, t:uri. nu suu,tti strd,fuli, sd. :;rt ttrtt.tstti r:tt, ttdulici,l, tir, t|e I e g e u, latindscd,, qi sil sc uunt(lr'o trrtru cntolici,'uurnai irnpdt'ttt,ttltl sii, lrirrtrvtrtist'i, lr-i ftce yrIr.trpi tuturorri grt'ivilcgirrrilrl il, r:u curc s() lblosesrfi, Ei se
vrtril folosi r:tt,olicii rle lcgcu latin6sci. Ilottttlrtil rlirr Arrkilri lrrt tr:olea vrerui Urecu,nt ntc
I

Aco;ln rf lcu rlirr r:rrvtrrtrl ln cuvthtrj urmdtdrolu t ,,()i uitl pa lwtfi, le st:rie acestea Samoitd. Chh ile Sud lit:htdri.. ,,,lrrt,r'at:eea in anulI l00ll MrlrrrilI ll Alrufi ldsflndu-se de domnia Artltilrrlrrl, t vtlriti Arddlulir sub sti,pd,nirea ttnp6rotrrlul Leopolrlrl I, sub a ciruia- stipitnre uI lrrceput,rl u lnvia caiolicii cei de leqm t) lrtirrdst:I,, cii lnai iuainte erafi f6rte gottiI qi prcoli tlevea lnci nu se suferiad. I tt iit tnalo lrrir:e trl intre ar:atolici qi intre ctt,rtlicil, ll clrr-r roligio i:d, tie deregf,toliile celo trrnl rrrnli ale tdrei. Acatolioii- pofria[ sii fie lu ei, r:ii suutri lnai rnultri, 6Li,caiolicii rntl pufirri. ['e aceea vrelne era in Ard6lri tesrurrriu crriescfi corniluki $tefarrI Apor catolicI liirto buuii. Cu acest,it. irnpdratulti osebiLl corospunderc avel, indernnd,udu.hi, ca si lucrezt, . sii cr6sc[ r'eligia catolic6sci.

d,tngii,; Jrerrt,rrr cI J'it,c0trrlrt-H0 Intrl to[i Ungulii, Secuii qi SrrsiI rlirt Artltilti, lrrlrtt cari tld,ia[ RomA,nii, sitit culvittl, $rtI H0(ii. niani, saf, luterani, nu sciea[ cl e0 Hlttltd

calolicii de legea lltirrr5st:I, fdrri ttrttttsl tlflttt au{iari dela acatolir:i futLc drsln'a el,, lfttttl,ttt aceea RornA"nii tntr'ace!e trttllttntt,tt vt'ttttll Ht! nevoiai, sd {ind ct'edin[], (]itrcrt tlulu lttt:c. putf o au iuatri qi earea biserictt, slintoltt sab6re a t6t5, lutnea. si SS. l'iilirr{l o ttil ltt. vd-tat,ri. Se sfd,diair Grecii r:rr l,nl,irrii pt:tttrtt credin{5,, 6rd, Rorndnii rtu st:ialt rlil act:ltt;rrit:l ale loru, ci 0um a,ln tfisu, 1tt:treceu[ ttttt'tt

ltr scuet"lld tle ,r'iti<, er lru tln .,,r'r'r,r/dllrt", r,,r, rllri ))urrsrr;iu,rrti, qi cru_ N. Mriuegrr{[ Itt lrt'tt;ttt'n lirrrnt,r,'lt: ' lf t,unil'r!u, Jtorniuilorti .
hrrhr[6rtr .cnvlrrtrrlii .,h'gr',,

I'ttl,rtntil vcrlri qi du ut:i. c5, si

I{leiu intre-

credinia qi invillitura cleqtin6scil, ttarcit tnoqii qi stri,nrogii lor'I clelu hrceptr'tulit hiserir:e't il'P(1t, Stinesd a a'tt, L'nat{r. TolI gri.irr lun'ti t)ril, si nu slS,btlst:i, tit'i l.rettlrtt g6tttltl, cc pIfiair, si nu cadi in cresil."" ,,,, Dreptri aceeit impdLaiulri Letllloldf insciintA,ntlu-:;e de stat,rtiu P'ontfi"uilorit clin r\rd6!ri, in auriiti iti1)[i ;r iirttri t.r sct'isore , ottttt Rornflnii din Ard6lu, 'ie vorti vre a se ttni cu vre-ti religie din celc ll:ltlu prlinrite in Ard6lii, aclecii ori ctt catolieii de lt'geit lrr,tintisc5,. ot'i e tt cirli'inii rtri t:u lutet'lrrtii, ot i tltt socinianii safl uttitnrii, si, llb.{, attr}le privilegiuri qi sctitinfe. 0are are u.r,u 1'gligio, (lrl caro se voLii uni, sari de nlt vorii voi lr sc uni cu vre-una rlintre aoeste prrtnr religii, t:i vor'I nrai voi a rdrn6,nt! ln stat,rrlri. in (]il,l'0 erau gi mti inainte, allt-: sctttittl,o qi uqrrt'iit'i rru voni avti, ci vorri fi, (:ulll 1lfl,rr:i itci ittl fosl[. lutr'aceerr itnniirat,ulti bitte tlt'it ittstri' infatu desirre Ronriui, c[ ei niei lltttltiirtrltl

G::..:

_r
l I

---.------%%

-160-

-. t0l

nici cinstea s6ntei eruci. si I sfintelor.ri !aine-, rc.olle, nici chernarer in lugiciu,ii I a I sfin[iloru.,.nici :p^.:tor_u posturiie
si cerelnonlt brsericcsci, nici Si-;i;'ri,,,iu.fi sfinra liiurghie ub ie vorri ldp6ria nici te..ou,lti i,i,;;l;'pentru aceea bine cunoscea,. ri, ei nici r:o'.ululoii, ' nici cu. lutelanii, nici cu irnito,ti ,,n se

voru unt-" . . ,-,Resolutiu acdsta t irntri6r.atului Leo_ poldri I .au{indri-o rnitropoiituiu - fiornauiforri dirr AldtjtI Teotitil, gi f,ruelanO,j ;;i" parr.r Ilrrani parochuiri jnrinesc[-'tiiii n.rg;.uor, iu lrdte sta actjsid unire eu r*rirfii, earele -ce i-rr .tril.cuitfi, unyt cti, ,prin nrlitti'-ur;re -;.As';:,?..itulti idtd
t'ityhd,la

ltttlti (it.tti llomtbtii, rtutttui sd, ct.edri, cumcd, bil,ti nel e u,i tydtar iu,lil, sff; fiutut " I \ h. u n A t. hou n ic ulil, ap os t ol i I o r ti,- q i" -D ril, pm a,: ee o a, ld dh:tft, i tt, it rt r e p ai r i a,. rtrt ; ia' iti,it,t ryt,rtr, _ ttltt ttstt ultt 'Iittdhti .Si ulil, Fiutui., "ri;ri, .cn li pe lulittl s,i utt-1, t:leaetistd.j. 'ii petttt.u- ,:rZ ltttt'ntic drkt, ll.\r,ttytil. yi t'teia Itiutil.";" cd. 2t&,nea tt:itttd in hiseriat apusulti, ,i,,ru i'-irs"t)tz nt{rEuchar"iitii.,,',, .yi lii:...:,'.:.,,.':,!1";'::fi"t'i' 2td.trcu, t.tosl)tL(t t,r btsertcu t.bsdt.itultti; cli ce:i, ce ntt)).il, tn ythttte tlo,mrjrtc necd.il:i, ,o,i i""Ai tttttnctt. uu:Init:e ,pu,rtt,reu, tjrd, ce,i,' ce stafr''"a'ii* ,;; nu g.I-uft .\tlinitil curcnuld, se potil ai,tii-'prin. titw.glilr, .ru,gd,ciutti, nriittsteiii p; itii-toite bune qatet'e.tuu:togi, cu sd dobd,rul.escd, impiid,pia ce.o rt.ti ?.il!,|.t:r?rlynil,t, ttt;i _dob.d,rutitil s/inlit gi o rcrd, aouqttdt, de hwhfie cei ce Se'aoril, cryi .pt, ucteuh'atil., ;i. uot.it /ace destulit Ttentru pdcatelu sarc, sun ,prtn $ne s,-r,il prin al6iz binicred,in:,:.:,{,,.::.t.,!.t,1.:,.,11.:,!r:rnrtttunicd,;i tx t,'l )( t [, r utt' 0l r,tt l{tt t
sti, rtid,rturisdscd.,

Si. t:crernoniile' hiser/ce;

le

i;urate vrcrui" etc. uu suuiri ;ile lui Sincai, ci aie lui Sauroilu Kicirr ,rr, ;:.r,Jri, reprloduse nutttai rle $ilr;ai. Se iafii-g'e, ra, acdsf.a estc ,-r gieqald, bagateli, crre udoiu se pdLe ierla la unI istoriografu, care ;scrie,,cercetil.i

cutn uondt. uetli acrLlo." Dac[ esanrinarnu tdt.,: i:i:',,ini.cle ciLale diu $in:;ai, gi pdtrundernii in ilteiesuiii loril ldevdratu, resultd, din rccfue uulritrjrele adevdrriri , ttiie contrar ic uiscrcii,uiilor'[ dirri Densuqlrrri. si auuure: 1. Cuvinfek: r-:itat,e rie diri Densuqanri : .,Rumdrtii tiiu Arddiri lre ii,jele t,ur'-

litulil., a fiigri,rlrritri lrri ptti'r' Barani, cd -va strirtge sibolri.uu Aceslee. ltin,e le scrie Sarnoilil Clain (I(ieiri), tittntai itz chronologie snr,itr.tesce, cd, resolutiu ti,,; i:l.ii ttciusd,, nu s',.t dattt, 6rz anu,lil, 169{;, t:i, in ttnul.it 1698,

1i.o1i. Ac.esteu inleleg|;rutuJ,c'l'eo/il.il mitropo-

inire Rorrrfl,nii tJin Ard6lrl niei r;drrti nu s'a agitatri !n lbrura de uli,anlii, Stolit ir:d,-biser i t:iscri,, in virt u lerr rii,r'ei a RornAnii Iu ar fi avrrtu sd, profeseze iilrnicii riin creiiit[tr catolir:i, nrer:urn vis*]z*, riiu I)eusuqarrd, t:i t,otderrna s'a agrfati sutr lol'nrl de u.n'iune dogmaticd, elte irrv6lve ril'iinirelr credinfei aeeiei biserici, 0u rale ar-e* sa se fucd, unittneir. Romh,rrii, tlnlri currr rre si,unc Sarn.

isttirice-a.il iceo . L) 2. Uniunea

I6rti, gi rnal ugor'[, pentrrr ii,

gencescl.

') Romduilorrin otieunirea

qi

Acest[

gresu,l5,

o face Ei ]{ic. }Iaueguld in la 1lag. 11. insi acestuia i-se

fusiuuil, rreesailtitil,il

neurrno;r'irr1t:I

rr,jrrust culrnea conlucnu'ilorir bi-

il

-*
Kl,ri.n,.,-, pentru aceea nu se puteari uni cu catvlnn? luteranii oli socinianii, perrtru cl c1 invoiva r;pc,iai.ei" .redintrei i]l1,:y:X lcegti,a Dlsencel onentale despre Z sacramente, primirea credintei protestante a;;;, 2 gi sa_ crunrente, ar.rnbue" i,ruoiuu" Ou-t,]"purte lepEt'larea tio-gm9i bisericei orientale' Aespil presen[a adevdrat{, reali substantialf a Ei I)orrrnului Christosir irr s. iuclro.iiiie qi iri sacrificiulii "qfintei litrrrgii, qi p.imii.u erori_ Ior[ .protestanlice, r:ar.i'-uu udinilo u."stri sa_ presen[a. :rdev6rat5, reat{ qi sub::1.:::l:,S' stunllala a Domnului Christosrj in ocel,: sa_ r:ramentil,_ gi as,a rnai departe. Din contri unlrillea ttomdLnilorti cll biserica Romei nu involva lS,pddarea dogmelorri de credlntil aie or.ienrale, ci- nurnai -irlir:d*flr] ll:i.It*ui tndta LL CelOi.il prtru lr[.ncte, cari se :rflari arlcxnr _0upt'lnse ilr invd,tdtura siintei biserici, a sfintelorf sibtjrd Ei.a'sfintiloiu pirintri, dai pe eari viclenia Grecilorri le._ari scosf, la iv6l[ in rnothi nrdestritri ca puncte de riiferiu6i qi Jg-ot aruucatf, ca rnEiri Oo .OrU'-in stinba biselici spre a-,si jrrstifica ,.nir*u ior,: de_
testabil6.

rill

+. Rorniuri, dupd lflein, se ocuDari cu acee a 4!.* dlnsuiu, cil, inci la 1696 Apor ,* insciin{uttt pe ttu,pdratuhi d,espr.e statiilil, nomanu,oru) tara nu su,ntd, striiint s,i se wndscd, cu, catolicii ui d,e legea lutindscri,, . Din aceste
rdca ulrirrnii eu rnultil inarnte de 1700, peniru

amintitfl.

tulir latinri. Suntemti tlo tpr.tilre ?tt(t rkl anI gnjli cu , biselica ll,ornei, frirf o rrc fi ltfddatfi ritulfi si rlisciplinr hisericei or:ientale, qi totuqi . se' mai ,ind O,r,riii,' cr,,rl"'in fa[a ace.stul faptii lu rninosii rr:petescti calurnnia

uruncati ln continui in fa[a biserieei cat0_ lice, c5, acdsta rr. fi voitri ,l nu-l*i*ni ri-

-ojuii' r:lri_ r)rrr gi Barani, ,ri,,i oo ari .patrrr vortu sd, schinrbe litulu qi riisciplina bisericel ori.rrntule Ia, [tourf,ni, ci' air numai rrnit.tlcil,ln,r:r'cdiufri c,r bisericrjii"fiiitnoinri. nuca illso Isf,tclri ail purcesri rnisionarii catolici qcilr l,nntele lncercil.i de unir.e, atunci trebue sii lnce.te^ odari pentru [otdeuoa calumnia
catolie

:i.

Nlisionrrii biselicei

e,

intre

violenta. plotestrnIiloru, qi,,*,,,.u.0,r, iurdi t(omAnilor'[, pe clri aceia_Ei yrrotestrurfi'li Iipsiser5, de tote drepturile naturale, rei;gidse gi poiitice. 6. Cuvintele _citate de dhi Densuqarrfi dirr $irrcai (recte I{lein) nil representi De Hornd.ni.in oposifiune cu biscl.ica Rornei, 'ci in opositirrne cu calvi,rrii..luteranii gi socinianii, pentru ci ln eirvintele citate se riescrie starea reiigidsi a Rominilorfi tlintvi,nte de unir.e, t;

in Transilvania din starea ticiltisi ryi insu_ portabili, ln care o aruncrse netolerluta si

trobile ryi..anume: ridicarea r.cligiunii catolice

rj, cum fu ular:o 5.. lmp6latulI Leol;oldI I plin ulri_ unea Roni6,uilorri a urrnd,r.itri scoyirrri frirte
for$a_

uni aetii cumpdnit[ biue din partea Romf,,nilord, unI actr), Ia care ei s'ai hotiritf, inci pe c6,ndri biseriea eirioiicd, era asupritd, in Tlansilvrrnia, Ei prin ur.mare nu ,e ^p,5ie thce. ci actulI uniunii ir i'ostri impusii.r cu
unoru scriitori a afirma.

cuvinie se vede,

c-d,

actulii uniunii a fostri

din partea catolicilor

106

dela ucalolici lntle

t',ilndri aceia niei ,,ntt sc,iad., ce suntd catolicii, tle. l.egeu, kttitti,scd,, ld,rd, numai, cd,tu, nud,iad
d.es7n'e ei.,r.

r:redin{d, de_ r:arolicii la.tini, qi rie aceea {ice ,llrrsuli : ,,Romfini>i din Arcti,iu yte ucelea urim,i,, frccutyt nu era'ii u,niti cu lutinii, usn n,u, et",:td, ntul,ttr despd,rtiti c{e'dinsii,," $i ea -*fi rs;;rinriimri cu o founal5, ic,ologi$, iclea lrri Klein" elri yoesce si arere, t:i Rermdnii nu elari nici srrhismatii:i, nici eretici /ormali.. Cd, acdsra a fostrj ldea lul Klein, se vedr: rie acolo, t:d, pentru a fi cineva schismatirri formald se ,,ur.c. cu cil aoett si cu inten{iunea s*.se .ji.pal'eze rJc rrrrir.aiee bisericei, adeti si, lrli se .qutiund, porrtitir:elrri Rornand si -qri nir cornirniL:e' irrr niembrii bisericei supuqi ar:elriia. 1') Er eretic[ este acela,. c'tte pd,rerea sa_falsd, si grcsitri o aptrd, at r et'b ic us ie, tl e sprcI u irtd ti a u c to r ii ut c't t tt i s e r i,. ei,2 \ l)u1,d, pare,re:r lui Klein irrsi RourAnii uu eraf sr:para{i crr uoea si intenthmeu de uni-

Din conrri, inreu{iunea lui Klein esie it ut'6t4, catu de aulrjue erad Romanii prin

taten biselir:ei t:alt)lict', l)0ntrtt t'8" el, rtit'i' rtu, scittit, ce s'uttlil tiloliciit si ;tl'itt tlltltare n{jfiirrthi conscii. cir suniri sepala[i de calttiici, nu se pute&[ uuttri schislnatici fbrmlrli. AserneDea nu se Duteau numi erctici, petttru 05, de o parte nici cunoscinfi nu aveait tje erorile Greeilorit, pe cari toctnai pentrrr ac6sla nu le apdla[, 6r rie al[il parte se qi siliau. si ou ,,cudd. in cresit" qi s5, {irri credrnta, ,,cft.?'ed, biserica,, sfirfiele sd,bdre a tdtd' lumea qi ss. Pd.rinf.i. ad, i,n'"*d.{atd,", t:'dre treriinfi nu se tleosebesce de cretiin{rr bisericei }lomei. Torii ac6sti idee, deqi nu lotd aqa de stici'' ciirlri obiceiuiir sdri, si Sinr:ai iitir''ali,ri iocri r:ilaf,ri de diu Uensugani, uniie .ce 4ice: n'Iirrirria acdsta {itin era caivinilorri) rjocotindu-o rugustI easa Auslriei, Ei fiildu-i rnil5, de bie{ii Rornini. dupL ce tri iuaifi Artl6lul[ dela Turci, ia sfilrqitulu v6r:ului alrl $eptespreqeceiea, lr adusi uuirea tntre Romdnii din Arddirl. nrrrlai rla si pdtd ajuil nobililorfi ;i lreoiilorrl i,:eirtt'ti i'omenesti. r) care urrire n);i stai[, rriei nu std rlin alta. 1ir5, rlrt nultriri sI, lrir cleietitttit pe r:ei t:e se tinir 'firemli biselica Roluei. tiri troi tlrrurflnii si obir:eiurii,: biserii:ei resiritului. gi latinii lne5, si nrr ne r:levetdsci pe noi, ei,ci cele patru puncturi. cari sulrti lntre uni.ti gi neuni{i (Cu
clar'fr

qi prerisi. ri esprirni in lerntini

dra-

,) Schisr,nrrtici pr.oprie dicuntrrr, ryri propri:r, spunte et intentioue se ab unitate Ecclesiae sepaiant
Qui-.sentertia'n iul.rn qua^mvis- firlsarn atque perversam nulla per-tinaci animosiiate defenclunt, prie_ sertim quam no,n audaoia- praesumptiouis suae peperernut, serl rt, seductes et .iti arrorein ltrysz.s paie.ntibus uccepet'zttrt, qu.ueru,nt rtutew cattttt srillicitu.d,inp- ueritatem, .corrigi pura,ti cum inveuerint, uullatenus suut rut-er haereticos deputandi (S. Aug. err. 43 aliag 162 u. l). reeusant 'ue'nbris Ecclesiae ei suhjectis "omm,rdica.e (S. Thoma.^Suunra theoldgica 2. 2. quaest .J9 art. t).

,)

t) Cuvintele ilc pind, aci nu suutf citate la dhi Densuganl, ca sd nu apari, c,i la inifiarea uniril ai jucatfi rolir insemuatfl gi intenliunl buqe gi nobile. Eltr ar voi ca lunrea si ldmintr in credin{a, ci la iniliarea unirit ari tlatir ansi numal inten'titrni .frtttttlu'lri"^e, nt'iselcsci
.y

n-i.tt in'a.l.e.

.t
I

*f* L',r.,,i,i*i.,i rregaI I.,r ii'l'l!"lii..: lii"i'l'll"f ''?i ;[, :i :i i,' ;r-* ;' orieatitle'si i'ui 'i;;"'i;;;-n';f':"'llL''-bi'u' de.iubire .., .ei,,l,,iii ;;;;;il,i""iTT:.:iiltatoliee, qi de su_ prnere r),nerp fafn ferd o,, tlrl".jlicu caputil ^^,::l.]"r.i servAnrlu_pi obiceiuiitg ''cq,.,r,j' ;i,i r;rientale, adecd, rituhi rpudiuii iiJ U.r.i.ui "
arlev6rrrrile rlogmatice

a s{ ," l::-:1 Romirrii, cu Aornei gi sI ""arii"}o.rnut,i de.vin; ,o**niii :]:"^T. aceleia. uu avea[ sri trdcr nrci-sn ia# JiT{b"# tluP{ itkra .*prinraJl .i,,-?lj,l,Ti^,,11fl,:,:i ";i';ispre sco_ 1gi ri.e Sincai prrt[ *cesra ei.t rlesrulu,
e

necrtn sd te scie ;iii,,,l i il i' ;,,,fi ;'iil.l. i': i::{,, lii:rt :l I' i .,i legfl, ci rrrrrntl ute.ve v,,itr*r.,:,-,,*i,lteleg6rrdri urrul[ po uli,rrlU.,, r; I)upr[ irlen lui$incrti.celea parru lruucte nu lrrrtenil li urori.vf ito .Aiii-'i,it.. Romfini gi bisericu crtolicii, pentrtr .a u._i. puncte precrrrn erafi lormutate il l^$.1. ;;;;._ Greciroru, nu era[ crrrros cnte popii.,l,ljii'^i.o,rd,rrrr*., qi nici chiar.ri cirtularii Iui nu aveau cuoo_ scirr[e interneiare qi Jirnurite ;.;;,;; dtnsele. Dirr care carrsl Roma,iii nr""r,iii','Jrl.ri., rorqi nici chiaru schlrr".ti.i?l.n",u.rr, ll"lll fiirrdri ca nu eraI conscii, .d ;;;l;"'r.1,",.u1i de sfinta bisericd. si .y;u;;;;;rr;#;; despre motivele schismei"li fecute Oe"d;i.- pentru

1illffl,ii,,j";,,1lji,i
i

tlc

,'i'e),

";;

ne aratd pe Romfi,ni ln luytlti u Lruthti:i,1icttt,rtt conserv4rea cretlin[oi, L:ltlll cretle dlI Derrsusanfl, ci diu t:ontr'[ rle tnl',[{ildzii sllntt unir* .u unit lucru f6rle rraturalri trrtre dou6 biserici, cari nurnai ln ril[ qi disciplini se deosdbiai, pe c6,ndri ln ltrcrurile de credinli eraf. una, fiindri cd Rominii nrr tineari credinta luati, deia Fotie qi Cerularie, ci ,,credi,nta qi i,nudtdhn'a creqtindscd, care mo;ii' ;i strd,misil tord' d alu i'n c cptttu'1il b is er icei, cr egtin esci, o ad, liatd,", - qi^ biserica Ron{ei o a conservatri nealterati. Grecii cei perfidi fdceafi capitald din cele 4 punc[e, 6r homdnii nu sciat de eie, fdri tineat' - ctlm
di ce to tri K I ei n,

iAUdre

-,, cr a fttir,Iutneu, qi sf,n(ii'

ed,inta, car ea bis erica, s f'ntele ltd'rinli ail' tnud'fatil," .

,i;.i

lT11ll
')

A$u dard, euvinrel; gincai {recre

(-jhron.

qi'Oisciofii^.

riilr'o'...,ir,: Denr{t.i;) io i,irui nu

a. tbt4.

ore drephi are Klein, cd,ndd afirrni, c[ Romdnii in era caivinilord qi-lir pizitfl neaiterali l'eligiunea cltolicd,, este ctt totulfi alti, intrebare, la care noi amit r6sprtusfi cu cleosebire in eapitululri nostru illtitulatii ,,Srrnloilri Klein. des1n'e Mitropolia de Alba-ht'lia," la care ltdreptinri pe cetitorii nostri' Atf,,ta este tnsd, r:eriri, c[ ideile lrri n'ai de t face nimica cu ndscociturile diui Densursani, si noi numai atfi,ta amti voitri sd rlovedimit la acesti locfi. $. 4, Nesnusri de tnare abusri face dlfi Densusanir cu urmd,trirele cuvinte aie lui $incai, ne cari nu se siiesce a le cita itt contra rfiot.i Uniri: ,,Vai ndmului rotnilnescfi gi 6rd,si vai ! carele uitd,nd'u'S' ai;a ;i simtnla, genie sub jugulir altorfi ri6rnuii. t]u pentru
C5,

l6{}

llunAn \a t) t,,ttst.ti,.,, ;i1._ryi rrmlrlg ngile lorir. si" t rt s ti .,.,:l rrr,i.'i rl,'o t, { o, r, I o r u, pp ,t,t',i uirii tnu:..,ii tit, i-n;;;;,it,finitd ir e-cdnd d,. D c st l1t t ri_t,,, ir"r;:,'l* ,,rli* u, eru, o il ti ndrtrilil' ,t,.rri,' ,:i.u.ls ,ni,te i'r' luii,rrrl[ trrildd tlil Nlolcl,rveiri,'^ti,'",,eror,i ! riutir [)espritri .9-r,ecu]u ceiir'f,ie*l;,riu,,.i, ti_ a'fl, rt lur:nrtir. ?n ariuld ,1, ,,rii,il.,,"'il'''""'" Innltlte rit f6tt r,l.rservirrrii, t,i rllri Derr_ susJ.tru ir l.r,Drurlu;iii irr:e.*fri p,r;a.!ri (.ru tnai " Ittttll,i lirt:rulr.' ire r:rtri rr6i tr,]rmlri pll.tl.)igt.ri. t't'prorlur'6rrrlri i'utregir textirlr: aceiuia. i,d,r:i lrrrn;ri f)r] gxig11 lr:6:.t* ,u ._rij.rl:ilf,i-r. 1,ui;i luipl6oi tulrlinsrrlri ;rr,,stol.fi r:uvinfe eryite diu o inirrui. 1ilini rie iubire ,,Xi,x'i,j*,if,i ronrA_ rle$'ji,li rle clurere pn,,t.ii--r.i,.t"u"i,,i'uitr.ge. rlp.oi irrsernnirnri qi -a(jeetr, r:i cuvintele '*i"',1.sub_ lirii, te rle noi au f911r:.' in"r,,_i". Oensrrg,infi nlin -,rUtiriiar.,, "'io ""t,,i,*u..r dlir Ar:ti,ra a f[tiuro ,ilu-n.-,ir,,;";; ,i;'3[,,ru sfl.
1ru

.g.i ^j ud e.trv, r e i,lloi' rt r c lti reti rtrtl.tiu.? Sd te'tnve{e. u,i-ti pr.iurlti pat1et lunieuicd:lia. a[ 'l{ te;drrci, la -yre cerirrri? Nu, crcrle, i in,,rArrrl perrtr.u cii tttrtntri

trr.!

l:i runrai penrru neinvd,firura, uellr""^,::::, {trag()stea intre .;ine.. neprir:c,pt,rea !a qugul[ n6nurilorir celorir'::tld.j;,\-;_;; qi ,]lci.ct /. r. umds e. .pr etestur:i,, nt ai t e gi,i cre.;.tines-ci, in care e[ vreft "t)ix"|r'i, *ii rn,irif, inq?ti pe biefii Romflui. rle i sti,pnni_.ii'+i' rle acuiu. Nu rirel,,U ii-"uuli**.,if, diu:r rrtirnrr_ rile trester. ci orrmri ltfita di,l['i ii pisroliri ai, ale eirui r:,rvirrt0 lu f,, iiit*,l.gii VeQt,
tcs ( e
e_

inten{iunea. cir

cirora llumli peut,ru aceea nu le-a reprodusd intregl pasajulir t'ir116, p.:tttru- ta sd-i faci' sl credi cA,tti se prite ntli mrrlte lele despre uniti. *rchiereii -''i*nnrilOirin t t:esten chset'vi,ri, itrtrcbirnri de 1,e ori ce nmil. {:ilti,' Il}iii ill'e {) -qchintea mintt: qi jltler:atir srinErosi,, ti -ce r-:auti pasaiuhi icela ln r:atriiulrrii rilrri Dellr:sanri.. in oilre sq voLbtt$t:tt rii'sllrr iriltlselrl stiniei tririri ? Sfr, iie rirt rilir I)r:ttsrt$ettI rlrr ile rni,rg'nilt-,' int'0til si ttu fi I'E{rrtit. tru. crrlillrtle lui $incli n'aI de rL {ace ebsoiutri ttiruir:a ttir:i cu sfinta rrnire, nir:i r:tt tLlr:biereii ei? Noi rlu presupunerrtri lrc6:it:i ti,",trt'ri tiiit l)etrqrrrlitttri, gi astielI ilebue, vr-Oudii tt,rvre ttdrl. :rit njtrttgemii lir couvingt,t'ea, t{ ttutrt:li trt'lL rilbi, itt ctlntl'rt siintei salb biselii:i Irlr I'tt lri:lt ri sil vrrtfi flceeiL) 1v1' o'qf,t' tttlti lu:ttittrt iri rietitir s6t't'ltl, si I'a I'i,cutir .':i, r,:it*'ze lrcclp r:tttitrtrl ltt t:ottt'l'tt siirttei biserir:i. lrrrnittr'srj rlt'r:f,,r ii ltttttittlt D;r ! el.lte s6rt'lrri. r::i ltt'elq r:iiuittte lltr llrai ilt ::flrtta unire r.r ltiereii li i)ii ;je f i-feres0i. :li ' lil ;i,,i.'lrt l.trislori.i! u7, o!r r:drtti, i't.trittlc tnt lt inlelerltt'7" lntrdbi girlr:*i. At:i;tf, ltttrebltre *rs,:hiile ot'i t'e pl'ert:llittltel'r, r:it at:i ar fi t'orblr tlespror an:trieri:ii bisericci rotnf,ttt-r -tlllitt' ueoltu c[ acegtia rlela Atanasi'.i pfln[ la fe-

sli stltlttt:[ 1le cetitorii

sEi,

.u

r)

Cbron. au. ti6il.

I

biserit:I,, lu adrninistt';rtiutr('a biselic6sci qi in via{a privatii {}lt t:reriin':irl:ii lgrn ttttmai in limbu'romti,ndsui, pe core-' ar;e.stia cu to{!i ail il{eles'o.

iicitul,i lrrattil Vtncea trili :li fo:rtit rom8,ttl, s'aI mf,,rturisitri r-omfl.ni, qi air r:ottttttticatti itt

--171Vult , sloltesce qi jtulecti, ,,, ce nn,hierrir ur::eStia? Sd. tr' t,,,Jiii","" iii_ti, areil, prind,d Tturlet. 1te l,umr.u u.cdstu? u.il sd.'ti ,tira la ce_ y^itrrtl Nu aretle, o Romd,ne! 2rrii.i"'ra nunrai, putxgu tta o uoescil, ea sd,_si umpte pun;ile bril.o rJa care dln[l.e archiereii riostri se p0_ "' tlive,;cri acesle cuvinte ? pataki La alias Giurgiri ? -IoanI rDiia acesta ,,a fostd, na(iei romd,nesc:i, si miiospn; ;i''il" rireprr !.,,::.,,?..,p_u:',"te, cuvln[,u a Jrrrtutu despr.e si,re : ,,Caetet:um {ice ego panltus eun plo sahtte char.o, ,nro, natiorfis v e,[acnrcae sanquinun su,doremgu,e -' - "4\wv ew'6 cliu noctuque fitnclers.'t t1 La _Ioarrri Irrocen[iri Klein ? rosa acesta ,pubndil f6rte mare rtand cdtrd, nrimu-;i si bu:nutil d, ;i$;; "ii.{i;,ti"''o" q:i"|:urn tntrc c.ele lu I t e tt u ira t a1i q i lt rirUi1ro ra_ m /a,cd.,cetate liberh ir.AUrr&,' rpr"a'",ti'JX*ort o t;;" " i I it' t a,t'!_ ( s (p r (t s a, ! 7r 6 i 6-'-; r- ;r:,;; rrr, ltrtfd irnhstt criclu,,, ty qi perlti; r;;i;, rfr aceea rru (lrerltil cuvlnl[ se pote numi: ,,adeuirattild, pilrinlt ul.it llomdnitor,il-l, 4) I,rr l,eIr.u Paulir Alorrii ? ,, /t):rtil ,,,.,,.1t']O..1r'cst1 ,no petr.eautd, o t;ict[d sltrfid., u ttttt.ii ttrt:ttclrtitlit., 6ndtu,ut-, ..iil hisit.icosil si ,:1,,,: A a*.i,i'n' bi""ir$l ;.;i;i. ,!,ii::!,!:,'i . .2' rt zt(iltll btser.ir:i si rn[nistiri,' a cumpdrat[ dela rrro..sit peutru cultura poioiuf oi ,o_ Yl.ti.'.l,rt, . nr[,nll, gr prin testarnentri a dispusu, ,,ca totd ') Sam. I(lein iu Actr tirtd:gm' pag' e2'

ce

Insi acesta ,,tle qcdle gi tnad{dtw'i, o,uea gri,je bund,, era omir, ldrte smeritil,, hai'ne d,e

riului." La Atanasie Reduicir?

1)

aautd,, sd, fi,e

sdraci,lortt.

seml-

mdtasd, nici, de cuiln n"a purtatd,, h,rana IuL de cd,ndd. s'u, fduttil' cd.lugdril ,nttne,:L cu legumi' qi

.;

"

ar, ulei,tr, a fostir.. In hrcnn'ile sale la nimica alta nu cd,uta, td'rd' nwnati la md,r'irea lu':i, DwnneQ,eil; gi intru ucestit, ytt'opttsd, et'& necld,titd ;i nu bd,qa santr"r cle hulele altoru'. La anulil 1772 0n 2 XIaiil, a murit'il. episcopuld, Atannsi.e gi tdte ale sale le-a ld,satd' Sentinariulu,i. diecesanil." 2) La Grigorie Nlaioril ? lnsi. acesta ,,d.upd, ce a uenitil, tn, scau.nil,, bund Ttdrinte gi cd,trd to{:i bld.ndd' qi cu uoe bund, s'a uritatit, cu tolii' buar,rosd uorbind,il,:
u,Fed

rt

- agoni- acesta at rtana. qi ur, lu,gtttr spre gur'il, sir ea f er icir ii n dmulu'i, t' ot nd,n s cil,, tntr e alddicii, cei, r'omd,nesc1,, se pdte u,semirru cu arleadrutultr pd,rinte ald, Rornd,niloril Loantt, lnocenl'iil, L'iber Baro Klein cl,e Sadu." ) TdtI averea sa a lisal'o prin testarnenti bisericei eatedrale, episcopiei, st,uden{i}orfi diu Blaqiu, qi tnai tnultoru biserici qi preo{i din rliectlsd. o) La loanfi Bolifi? lnsi acesla iqi tncepe testnmentulii cu memorabilele cuvinte i ,,Tota rneu suhstunliu
e

lui, tuhtrorit era

cleschisrY." 3)

,Sin-

:i rvlir.'-3'vilr. 1.';H. ':) Sam. Kl6in ibirl.'pag. l0z_108.

in Act'e fi f."gr.-pue. l] f. Ma,tgrg Kleiu ibid. pag. tt2". ) i:iam.

reO.

pag. 39 qi urm.

Sam. Klein ibitl. pag. tl2. ') s) Ial. ibid. pag. 124 gi 125. s) Id. ibid. pag. 128-129. r) P. Malori in Acte qi lragm. prg, 180. .) Vetfi testamentulfl luI in Ar:te 1i liq3nr.

t78

rrrirnclc acelot'fi tiner e rnteOile. ci si dintru ;rle nenrrrneratilorrj fruntagi 'ai naiiuuii r{}_ rrrf,,rrr,. r:e s'at'lntorsu ll camirrulI phrinfiloru lor'[i nu rlil;lornt: minrinrrte, grirtie,'-_ ei sciri in r:+r mEsuri. *tii,endiiior[ diu Bt,,qiJ.

l'ofti{i .rcclo. rllorii, qi qtergeti mri pe fnra pirninrului'u,, l,n,.,iui si r:ea lliln'i rlln tu'lna ;lt,fr.icen rjin arelee n{}nnmente) rllr' .r.:hirr i. si rrunrele rle Rlrgiri. gi smulgetri ricrrt,irnentulI r'ecunoscintei nu n,rinai rlirrtru
.t,,1,^,, ,]1.

;i virra, ku'i interesare;i lngrijire pentnr lrrrrliirsiraa ndniului romAnisr:[ i,,'idto privin_

tirru.ii lui, r.are este (:ca rnili mare fundafiune a bisericei rrnite. Ar:eqt,ia snntI episcopii uniti. cari a[ triiiu -p6.ni la Sinr.ai. ,Ei n'aI llrimitl nirnica dela r:lerri-gi noporrj, ci totrj r:e nI pu_ tutri _cru{a cu o viafd'infrlnatd. si cumpdtati, au vdrsat.fi., iri puilg:r poponrlui' qi Clerului. Cunr s'ar fi pntutri-asn- rlar.a,. ca Sinciii si le lplice t,uvintele citate rnai sirsu? ' . ,Da, poftiti dlorfi,u -_ vomrj. r.6spunde gi nol 1'11 unri a,nonimi, ._ ,ft osteni d. e. nurnai grilri ll Blngiri, qi veti verl6 sipatir in fiesce ctre lr6trii dirr lnlretele instituie bisericesci r1i ..rrationale. r:c-lu ?mJlnrlqlts5sfi, veti ved6 oglirxlitri ln frrtn ryi iutipiritri fn fragerlele irrirui illc atfrt.or.u fii a.i pnpolulrri romf,.n-i . . lrr litelrr nersterst lrr:elrr frea srr.ilucitoriu ar_. gtrurrntir .rlespr.e di,rnicia- ar,:lriereilorfi nnitri

puuperis.u ,) Tdtd biserica unitf, ddii se impfu tdgesce din binefacerile

-172quantul.ac,unque 1s.t, sit mei, Cleri

olioguin di:r 'Ar_

funda_

-l

sfirlictli ltt lirte (iitrt,cil vt'enturilorI t'l'eculc, sfinta urtire si apol, llroi pitlitri de zrrgriviti t)

iu

l,urrgile archiereilot'[ ei !" D"ar rlacd trtvitttele citate aic lui $incai nu se referescti Ia a.rchiereii bisericei nttiiet, se nascs itttrebare:1, ci, pe cinc a ear*tleri.raifi riinsuhi atitfi de asPt u ? ft,[-.punsul& ilri afliurii 't0tI iD }aslinlu citatri gi ,rntime il cuvint'eie " ,,r*i l".sd' rind'i' robil, uielot'at Pa car:i, tvr,;i m,arii lEi i-itfr' sid'pd"nitir dre tdnd,it'." ' Islori,. nu siit-llc. t"5,,linire ndruttrile, eu c*r'i Rorlrd,rrii trie';cI iu tt'.ingere tleIntJ*

luciiJ, qi rnrii rjirt'l:.ri Ll iiari !e tiurpulir lrri Stncrii. ttt-tttt,f,i Greci'r stttr'ti, aceiit, pe cati :-t5i,rnu',, ntr'ti'iI" IiosIt1. ader-:ir Rourar.t.ii i-ari jiauiri cire cAritii. De ulrie sq vtde, ed $incai fu pesa.iulI eitarri voeste s[ fatd' alrtsiutre la ot*Lit..ii ;i eS,higbrii glecesci., cari pe tiutoulI sEir. adeci in era fattario[ilr.'lril' srtgeail inEdu uri ll,rirrdniior I diu prirrcipaleie tlrrnliene gi cu /rutwise. prt:testttr':i, tttrr'i .rr'le'sil' ule tig ii ci.' e.yt i rrrici' aii,:'' i ctt ittf r:i e ai'l'ir rittte tt ilrlr[, tA prin uttiitne i'.si volii pei'tie rilrrhi orieniaii. *rnigiser',. 1rt urui(i .Rurrrd'ni ''lil 'f t an.itu,,,tiu. ,ie ,ie iap.ri: dr: -"iintl ulti:'e' Trictnai Gret:i, f,untr., ta R'xrfr.riri ,ri, se ferdsc6' de irduce de ir lo i:t',;tticarirtii irrdennalu afli se

l;ii,ji,

r:rtat'ri ilu lnai i e .,l.,t.1ttdalI rirrpd, .pnsajniri cirr'a{ji,r)rlseza rjtl rir ltiIt,drel'] ctil in[e, ca I i a-sg nruiica itrrtttt:a itt:tiitii ;1r'itiii i! sct'ritrrlrti' i': tiI'c

itP,,I)es7t,ttit, 11recu,lil' r:e!'ft' bld'stinxr't{t",

1)

Ouor'ea
,):t.

Si,rlrulul runrirut'scii. Bala tulrt',

')

A,:te gi ti.agm. pag.

lrl.g.
82.

il

-- l7ll e fltrtll,ll tnarelu r:rrnrir,nriii: ,,1)rt liingd, tilinia !pf, ntAt,tr, t,lu,n o lih:ut crr" bieIiI "locrritor.ii M-'hlovet,' l)'xp't,il r,r i,rnrri"l, ni,i,liu t. anulir uo nculn, rln t lnr:c;rrrtii t so ftli, ci elrl ert.o prdritll rlirr urirulrr(t rrni,Uraiiior.u din ri,ri,i',i'irlitu rur i|-l*l,ll .rrlrfirrrtu.qi,,,,'u d4ejll'(i, viln lorotli[a sa. 'Drepfrl :i:11T,' ,,qi rrcHt!n t lIr:trltl rlrirrit r:orrirre
culi cehi ff,losfi, tnirrcinosf,, fd,tarnicu, lnqel5,toriri qi adevdlatri tiranit". t) La archiereii qi cilugdrii grecesci, cari

t'stc. rlu vi1d, rrirnrrne, ,ii'cd crr n;;; trebue xil,1irrd,, tir. nrr t:rr l,.a.narnlu. gil;;" sub jrr.irrtocrrrai' grrlri piu,,,,in *^i de *l'nrrar.ioIilord, rlnln,n getnuse .rub jrrguld lrri ,Deslrorri gre_

r:rrlit. r:elu bld,strirrratri ing.frU" qi"ien"timputri jl 1te, tt ut 6i a ;n t,ait,ia'l:o,ri,irrrrn, ro,, 1., !lj: :,,:l nul,ndu-lt, ui(a qi seminda, arlecd uitindu-$i, ci
I

srrsri, face pe .atusiune ia .ut't l(ont0nii stri,moqii nostri i-aI stipdniir: rirc r:ftnrlrI, qi cari fnto(:mai .u- bi*potU gr*_

j::::l[,,Ti

rle aurri qi a m.iul,itrl lrrtiutcrt nor0rtulul, ,,ii ac*tea'- l_s,air tricer,i[, trr sr:rrinii ci elfi tncn 1rJ:l.,ilil bi tm pol'ilr,u vt ti, nrr numal domnri ilIoltiovei; gi crr rninciuna at:dsta pe.. multri ; U,- tnqeiatu m,ni lepricepu[i,_ d; i_ari cre{utri, !in cei precurn se tnguld. gi aitrlQi mut{i. rlin ndmuti rolnanescnl de mai multil uvdil celoril, ce nici le luge te. mr,tge a, atiiii,- irr"ii{ ,rtora u -nid suntti de ndmulfi. foril,, ;i *,ii i, iiii*a pentru -;;"'f;r, hinele toril. Cd,-ci.. i11,ngete ,;;, apd, precurn este Qicala.,' ,) Trecerea, ee.o fice . $incai dela -ir" asuprirea Rominjlorri prin Desporu'uiJa iruprtr.u de_ pe rirnpulI sCn, ne ,";ri'desruhi lli:rlgg1 oe e-vldentu, ed riinsulii, precum am[ aecen_ 'Clcii,

pe timpulfl lui $incai inqelari pe Rorndnii riin principate qi prin emisarii lorfi turburaf, pacea religios5, a Rorn6,nilorfi din Arddlii, se potrivescri de minune cuvintele lui $incai, ceea ce vomti rlovedi, nu cu aucloritatea unui unibfi, ori iesuitri, ci cu auctoritat.ea ,,Sflntului Sinoih)" ahi Ronriniei, care in qedinta sa dela 23 Novembre 1882 dupd ce a ar6tatri, cum se imboglliari egurnenii grecesci dela minlstirile romflnesci cu averi rom6,nesci qi der,eniari brincheli in Constantinor,olt, astfelt continud: .,Dar uentru Rornflnia n'ali fi,cutfl riimica bunu aceqti ci,lugiri fanarioti. nici, o gcdld, pentru cultura clerulu'i, qi a poytorului,, 2) nici unri spitalI pentru bolnavi, niei und bi,rbatri romd,nfi crrlt'ii formatri prin initiativa qi banii, ce aveat la disposi[i* lort, nici o carte lomd,ni pentnr t:ullula limbei, nicE o institu,{'ie de binefacere; ba incd, uil lir,satd, in pdrii,sire si pe acelea testan'rentare ctitoresci,. ) In loc[ de bune, ne-afl l6satri n u m aY r ele : coruptia, nt or u.auriktr il,, tmpul inar ea
sim{uhr,i, rel'igios{t, 6'n cler'il .5i poporil,,

t) iucfltri

t) Chton. a.. 1562. ') La ac6sta se potrivescir euvintele lul $incai: >Ve{i, socotesce qijudeib,, ce vrei archiereii aieqtia?
stY

te

'i,noe[e?<<

')

0hrou. a. lbtj3.

>Ye{I, socotesce qi judecd,, ce vrei are:hieteii aceqtia'l sd,-!i prind.ii ?orteu. .pe l,umett achta'lo n) La astfehi de dmenl aclude cronicariult. prin cuvintele: oVedl, socotesce gi judeci,, ce vrei arohie-

,) Aci se potrivescil

cuviutele

lul

l)iucai:

reil aceqtia'/ . ', . . sll te drrr:it.

lrt. ecriuri?q

,1.

iir '
I I

I
li
I

t77

ir

l,
!

5)rilual') urrI testirno,iri arri caivi'ul.i 1lt [)en'rr Rod ir] ,:r.ritrtmfi,,r..,i-uolri.* ilio O.usrrplrr:ri trici tr:l l]{l I.ei)t.oijirce ilrtregu tu:xtulu
,Obiervator.iuldo din Sibif ') Vetfi dela l0 caic le;rroduce actrrl[ acesta, ce uol ill dupi uOldrla Siourrlui .o.aur*rk"""uag. ,) VedI p. jrfalor.ri lrr. Iri;. ;-R;;eu,,par.t, e6. z. c. I, S 5. pag'. l3i gi urm. ') C'hron. au. lrigg.
]SQ2r r:iti,mi
Dc'1'.

-;i ueuni{i in a'elriu f,{,Orulirrii Ardelu Inairrte de l8i0 adecl inainre.de el,is,:opulii }iogu, .i_,,t ,::^::rj"istor isesce'' p.rr*"'lri,i*r, :l:rt:.: (:a ala volbrau rornflpg,;ru, inr,f,tI popOrulri rru nuurai nu_i irr{elegce. ,:,i dirt conird, se sclindalisa de eur.inteie loru, noi ne fru'-,:o.i getrltttri lr lc r ei,r,-,Jui,., tl,,j.' zt' ,\!u dr,r.i diu N. I-t risuianf t.ar 6 tre_ ., , r)urr.u se ettt,sg ne reiirr:;ii irr ccntra biserieei rrrrit,c, ai t,ir.ei archl.rui u,i *nlu.it,i priu vlr'l,u[i creq.line qi nu s'ari i*n,,Sii,r; nici cu llnu siniur'[ cr ur:eriu diu lrrrriga- ni,,maniio,ii, t:i r.r', buia si-lri cltrzc in .nri#a i**toru, .er'onr ir voit.ri sI ie facd_ servitri pi,in nroqni* .'lt , rle tate.,. a.$a-slrerdnli, .*e va r.irgirra gi ri-sa. (:u lrr;ri pirtirtli bulrigrejilrtd, ,r.y ,.1\u (llr rerrsu$arii qi cfi,nrrri .it6zd trin' irre r.i rrolrica ,r
cpi-se

se rev6lti consciin{a ceiintlrj ln scriitor-ji ro_ vdcurui J.rp* :l?1:i.j:rileeplrulu corupUa clerulu.i /anariot*., nduuri aci cle Do:nnii fanuriol| qi protegiirf" Ou "ei qi ,1" -i.y patriarchia rie'Constrintirripolfi .,, Se pdre iusi, cd $iniai-1rriu'cuvintele: aie cdrui ,,iuii""u te itieiC:,,ydtt?ri! !i, tegx(' se h fa,juri aiusir:ue nu nrrmai ia fa_

;;;;1"

lariofi, ci

la

olrri

,C,

Uoi.i,'

.u

i_.ru

".

..4-seme.nel ir6r;at,nesce iiiu. I)ensuqanu, r:flndI idenrifici gre $iue:ri r:u u.rrI iisririouiri citatir rJe acest,r, ,lin i;.rrei t). lrrsrr.si Sirrcai, pe curn aruI r,6diitir ini,r'':r.lti loei, faL:e aten!i pe ,:etit,orii sdi. s:i nu ,:iedd lui C;lrrtli, iiftl'e \e ,,uria nhnu,I{t,, u'et{into Si legeak, 2) dr relnt.ivri la teslinroniuiri iui Oserei citaiu in chronica an 1701 gi replorlnsri de dlf Drrrr, suqunri irr contra,qfint-ei rrnili, insu-si $incai rrlrset'vi : ,,()e .*ci'ie ,,t,:i {-}serei fuIilmiti, nutntfi, clespre :i,e-syili trtli,u,e intelcsi." Agrr, dar Sini:ai a':i face o restrir:lirine. pe cai'r irtor'ioglrfuid r:r'itir:il, (!) Den:iuyirrI aitl rle binr l. o trece tjtt veriereir, rl{llr}:ii ur si lttiii lovi in bisel'trja .+a lrrol)rIts.
btr*; r.rbs,:rid,ttritt, cii, ceie ee lt: dice $iucai rtespre ie.rrrit;, tre'brr,, r:rrrnpEnite,,currr grano saIis" ciin rnol.ive. cali cetitorii nustri Ie cunoscfi cleja, credtrnI r'i rru rn,ri eslr: rir:

luI Bod, rqr I)r'e(:url se afl5, ln cronica lui $incai, uicl nu ciLezl" crrvinlele lui Siucai, priu cari acestu apreIidzd, valdrel tes[iuroniului lui Bod. I)irei, s'rL fi citatri cuvintele lui $incai, cetirorii dlui I)ensuqauI ar ti v5{rrtfi 1ndatf,. t::a chronir:ariuhi.-nostru nu eitdzd, pe Bod " {:a si, eornprorniia s{inl.a unire, r:i rra sd. ilreLL.. r:iiLit suferiuit Eomd.nii iliit parteu coiainil,oril, uerrtrri t:i rjinsuiii indaii durr5, testirnoniuiii lui Bod adtugi: dela siue actisr6 obser vare ,,Din czruintel,e acesteu cile lui Peh'u, Rod, lesne po{:i, uedd, la cdtd sclusese caluhiti pe bie(ii Romd,ni ,lin Artldlil,."

I I I

I
I

Itt

lipsi

s5,

tnai relilotirirerrrri qi lroi lt'xtrrlrl

1701. Iritf E.

r;rr-

Chrou.
(-1hrou.

vlntelorfi lul llorl Ei 0serci, de6rece acetea nc.lnf6fqdrrl rrrrrnnf irlcile u,,or,i' .utuioi fattnl,lel, rJi rrrr lrlcilo lrrl lSirrr:ni.

tn Z ege.,)jti q.i crcrtinlu e,liuo, Ei preclrm scrie Samoil5 Iilein tie "Ai,ririta Sadir, iqi ba.J gase in. eapu dc tiner"ri, ri, nri pdte fi' vr.,o epr.scople adevdrat.d pe lrime, ,1. nu ". va {t intd,riti rle lrarr-iar',,n.,i,: nuni;i . Dtsen{'a Honrtnilor.ri rliu ALddln. airi r:dreia art:hiepiscopu S. .L'eofitn a .Teduiti rii saUorutri gglft diutdiii a rdri lurueb -ii-iniair deta Nicea, rrnulii fiindd. ..iin cei srb pa.i"li . g-e lilrsi, a uvutfi rle intirillali,,triarcnufui rru, pertru aceea s,l iacirn epiIl:::l::?",,Aj scf)l)ril rlgaragului, cir .sd .se ingrdpe _l -ll rnitio_ polia Belgrarirrlui / Dard 1,enrri, sri se

r . Uhroui.curutil $l;cii;, dupr firea sa vel0tuHutit, crit,icl nspru acfiuuile acelorI bd,r_ bu[I"-nl biHericrrl *,rt,:, .tn*fi"'.uri'rr.O.o, cd, uil frlcut.rl vrrr rrnrl .p.rqu gieqit,i.-i,;-Aupe'p;_ rerrt lui t lrtsri dup[ sirre'qr,iibir:eri tIfil srrh r.cst.rhtgereri liber.te6ii Uir..i,,uidernrri_ unite. Asit'clri lirr:e dtnsrrl[ .u if,lr.opui,i tounil ;;i Girrrg-irl (atias paraki), Orrprl*"."1f iu rrnri ptsajri r:itntri de dlir D'ensuqanf r; 4ice: ,Vld,_ dicuhi Ioanfi pataki, ca uuuh!, 'cd si latinfi se tdcuse mai inainfe Ae a n VtiJicL roma_ nescri, -duni 16[ obirciuhi aceior:a, eari 6inu,

tngrdpe 1) mitropolia'/ Ari nu penbru aceea, ca Rom6,nii si fie supuqi ndmulilorri acelora, pe cari ei le-a[ intorsl la creglinitate ?" 2) Cetitoriull p6te insu-qi observa, ci in testimoniulfl acesla $incai nu are de a faee cu sflnta unire, ci numai cu o ac{iune a lul Pataki, care a,r fi tlasri dup[-sine nimicirea vechei'llitropolii lonrilnesci. lnsi irnputarea, ce o face $incai episcopului Pataki ln loeul[ acesta,, se razimi pe presupuneri nelntemeiate ori false, eari nu pot& sus[in6 critica

istoriei adevbrate. Prima presupunere netnierneiatfl este aueea, e5, Pataki rumai condus[ de idea, ci in lege (ritfi) consisti qi teclin(a gi ndnuuli cuiva, s'ar fi ficuti latinri inainte de a {i Noi insd, eredemt, cE lui Pataki nici priu minte nu i-a pututri trece idea, ce i-se atribue. Ehi probabil[ era de rituhi latinfi incd, inainte de a se fi fS,cutt sflnta unire, va sd, rJicd, pe cA,ndf, nu se infiintase lnc5, biserica eatolici romhndscd de ritfl grecesci, qi prin urmire rirnenii singulatici dintre Ronf,ni uu se puleari face eaiolici f[rd a trece la ritulti laiin[, cici nu esistari biserici gr. eatolice rom6,nesci, in cari Rornd,nii catolici
grdpe"

episcopt.

.':

i;r;

:i e,cetarea istor,icfl-r:ritici naE. 88. ,l*;,?,::e ;,*,fl#;: fl*:;U; **g i*i?fi** suutu acera, carl ca dlf Deuiuiai[ coutuud-i ttdud concepie. Mai virtosf fanaticuhi]Ianegutil aceste bro-'f,i,'uiu*'"oili$ # d;T#fi':- *"ffiJlg'H#?ff

III

Este ile insemuatil, ci cuvintult ,,sll innu se aflI in edi6iunea ehronir:el lul $incoi tip5,ritl de Acatlemia romi,n5, lBucurescl l88fi' tom.

t)

licl in variautele ingemnate la cllcrlacelul tom[, ci iu acea erliliuue iu ambele proposi[iunl in locfl de cuvintuli ,,sd ingr6pe( se aflitr ,,sd, tntdrne", qi de a,eeea nu scimf, de uude a scosfl dli. Deusugaufi cuviutuhi ,,sd inyr,lpe't. t) Chron. an. 1721.
iul[
pag. 413),

r80

*
ea p,u' i il'.r$:. t'-*; .i1'; illl,l r'',il,,1$:'Ji' credirifa cat'olrea rie ritulri iatinf
ir

rkl-odntI cu credinfa catolici sd,-si deprinde gi ritulI grecescfi. l'ataki in 1206, pe cAndf se afla in coiegiuhi germAnri-unguiescfi tlin Roma, im_ Jrlinise anuhi aifi Z4-lea aifi viefei sale. r)

in

rij

lil

Prin

ur

absrrlv.rqe iogica qi fisir:a

In 24 Octobre l?05 a sositri la Roma, nrr din Anl6lri, L:i din Vien,r, untle st,uriiase si
In coiegiulf, catolirh f'azmrntanI condusi de pirintri iesuifi. e)

_168J, r:AndI irrr,i, r)u s;e f'dcuse

[tare iiiusulu s,a rriscutri in

sfinta

anulri unire.

il#H';;e;venitnnu-i "itnlitl
intr'o etat'e. ' care

Do.:!i..deducemri, r:i ln anri scolastici nAztn si. i70a/5 a pe0lecurri in Vierra, rrude a primiru qi ceie 4 orciuri mai mici ;ireotesci duui rrtulri irtinri. C:e aci a lrrimirri'n.eite or,luii" se vetie de acolo, i:a dinsulti a primrtu *ui rranrr,"iitul:i uirrilui, fi.ri de care rtimeni nu s9 irrire r'hirotr.rrri, riela eyriscopuiri ttn yienir. Clrle rirrci ciase gurrua.;iale, lan precetieai ;re ar.unci logicei sr frsicei. inc6 le_i siurliarrl Pataki lrr catolir:i qi mai viltosri in gcrilele iesuifiloru din Olugin, gi p,r'esu1,rrn6ndu, ci nu Ei-a intreruptii studirle riici inir,uuri anr!, eli a trebuitfi sl intre in gilnnasiu la iiniild Iti98, r'a sir, r]ic5, r:n trei ani inaiute de cr.lttfiLmarea, iui Atarrasiri tle fipiscopri uoilu pi asrfeiri ina"inre de ce anid h oout,i biserii:a rorn6,nesci. unili iu t6ti. forma. Consirjer.d,ndri apoi. ci, Pataki s'ri ndscutri tliu pdrin[i s6laci Ei cd, de Lilnirrrriri ;r rEmasu -orfanif de ttrtd, pu[ernd afirma crr prrobahriitrrte, cf, ehi din cupilirie a cresculu sub scutulI qi iri

ce i-le, atribne rii"*rttiri- o"ett* subiile' silt{mil' Rititlirttd Sirrcai. ittrt'e lage iriru)' land', 9r?'li. a fosrii I;i;"i;;i;t;"1',r' linriLi', tjrl ci)rlqi -i-rt'J. elriscopfi, 'si I'a stltilttbitLu Rrrmei' airi Apo-*toiici ;ti;tt;; 6ro"'i"toi' p-reculn orlati' rtici fostri a Dar resuitri nu seriitorii nosr'ri' Nu se ;f;t;-*;"li tii'trePataki imlrtrtarea' ci elfl i'ii ulil"i.u"t,.-** .* fi f rpr:trtu consciit' I'a rit'rriu' lat'rnt dupS'

irermitea :s5' facS' di-

",''l'Ln''") c(t'ri tinil" c.ii in l'ege "'.r)J, ii,i,'i;',iia i este ("rr iia'" r;" rrr,tin{rt 9i ndniulil 771i 6't't.' er:opilitirr a 't;,;i"f"d-bil[' din cd' ein inr'iu gi asrfehi nu a fostit l'riinit.*;:;,t;";;.iitul': la i- p*[r,ite .de. a se deterrnirta cottscitt schimbitrea rlLulul' ut0btr Dar ori "nto n' sta lucruli acesta' din n[st;u'*e se citLe *rt* *;1,t;,'.e i"tutti' u iostI rim;rir irtrlelrrngatil pirinri rreilnltl, ntti 'iniittil' totu;i a rernasf rocatoiicu tle rlt'tittt r:ii mai buni roi"errl, qi !ttcd' rtttulir diutre mai stlsil' L1al'e. tr't"'unt :tmd ar6t'alf, mfl.ni. ';i*ia"gti" 'Pntru scuwrpa ei'tt" g"'ta sti 6i'lzi tterse I at'dsdri esempiul[ su, rttfiiuvte, qr asrli'ln cu

la i*eu c" afir'rn[ tatf, totntai .ot"ioiintn ht lege (ritil')- std' ndtntlil $it"-i,".4',i,tn''z "i cr$ctt'ti" l;;;;;',' ii ,a ori tn ce ieYe, .YY f

,) l'etll NiIIes, Svmb. I. Dac. * {04 si urm. ') Nilles ibid. pis. 426. ^

i;;;;;i,i:iu;,11",,i:';:l:u,uui,,o;rl!,'fJ'i"!i,:';:i; nu t cd,trd' - nafiu'ne A 'tl6uit lresul)unere faislt Pe, :olt i* toce- Sttlcirt llll raritzitttL irltJlrttirtla, co o't'uofiiu' (litr() t juirt'I trrki, eqtr) t":eulf'ci

I
l,

- 183se misiunea apostolici, nimeni nu pdte deorintle iurisdictiine ln biserica lui Christ'ost' Cu uriviie la lnfiin[area gi lnbirireu episco' f iitorn praxa 1n biserici,' a fostfl ..tleose)itri, i,recum'deosebite ari fostri timpurile gi loouqi intirirea - orl ciirt'l iil*, insi infiinfarea 'pulutfi inttmpla fd,r[ ttltre' s'a nu episcopii vbnirea vre-ttnei auctorit[!i bisericesci conl' oetente. Precum arat[ Tomassin, t) episco' irile nop6rdiorf, barbare din orientl intdrse la creptinisrnri se tnfiin(afl prin ,ie "ur6nAri seculuhi ali patrulea de archiereii Constantinopolei, qi de aceea pulemri conjectura, cd' si eoiscouia Gotilorri Tetlaxi{i Qi-a cip6latri fntdiirea'dela episcopuhi Coistantinopolei.

di

n(:r ucetltul lrr:hiepiscopri rlo lntdriren patriarchulu.i n,i u"-*uiu lipsi Romei, aga nu a ^-' i-a o'f r u i pa1il1",,,1ilIi., "
;l ;,
J

fiiiifr;i,#W:;!,i::i;,!fr:#T,iii
lll' i{"*j; cri rilu ,
Densuqanri intr,o

; eni#;1.:"ut: lre.dovedite, preste cari istorii"i"ntr.,adev6rri . cntrcd a trecutd _d. ,,,,ult,i""iil nisce poveqti, car.i sunt[ I,l^rncule tanta*ieil"irrsi n,ari reatd. :l:l 9 basi archi_ eprscopul -'r""ril,i'li,"rTJ,,: ri,,b i sericd n.{y,:.1, iigyi iiri,' Arddt,*,,, cr precu,n riovetlesce ,ir,i i. /ostil episcoputil, Gofitorti ni,-wtoiltouuno, o hcut?) meoticd suit mor.e* Azoua'i, ,irir,#. -uiiilopii Din causa ac6sta nici .cti unutu alrti:. "ur.,"f;;'"r* .o_ rn0nescI, lie gr. cat. ori s.. prite ,

Ne rnirimfi, corcetare - criticl. " pu,orlir,

ffi.- fi.,ll.it

,*r.

;; ;;i;;;

tffi

ff ill,itTl x $:g; mlil i: ;;ru ii'i'o il*l [u' qi lil..ill-'li:;i:ii'1i",',i',

i,

ff

il',,,, qi:l
,i

6ililn$5 ;
!61'i.

$' *,*

tie
rol

siune, l,-,11" cdci rdri _.li$.r,,q,- t,,J, l"-""tlitf

p"g. ai)qi

fi$ffiffi}AHi:T+iliflt .'lr"l,; ;i" *

le?,1
i i

i_ ,;t_llft:,ifrf".#:

r*,n

Fiindn ci insd qi Teofilfi ;i episcopia lui din {ara Go{iloril Tetraxiti a[ cip6tatfi int[rire'dela unri factorri competentf bisericescri, trebue si, adrnitem[r -9i si. Pataki qi eniscouirt lui incd ail avutf liltsd,'de ltrt[rirer' niestl intirire insd, nu se putea da de pa'triarchulfl din Constantinopohi, cal'e so rupsese de biserica, in n cd,rei sinl se afla ltataki cu episcopia sa, ci a trebuit[- si se dea de acela, care este indreptd!itil qi, dupi th'ep' tulfi divinri gi dupi, drept[Ifi bisericesc[ t inti,ri sa[ irimediati sari mediai[ pe tofi episcopii gi episcopiile iorfi, adecil deia Pon' tiiicele Romanri. Aqadard. in fapttrlil, cd, Pataki qi episcouia tui at clpdtaifl lntd,rire dela Palra, ntt tte p,ltu afla nimit:n. cc ar pttl6 tntletnntl pe 1) Yetus et novn Errclesine tlistriplinn [. c. LIV.
P'

tffiin

in ist' big' a Rom. Blapii,

r87B

I' Lih'

,l

"l

--18rMitropolia Belgraclului a fostI lngrode sflnba unire, prer:trm amri dolnainte lrati veditri pdnd la evidenth in capitlulu nostrn: ,,Samoi,Id, KLein. despre trlitroytalia tle Alba' lulin" , la care indrumimri pe cetiiorii uostri, gi astfeiri dupi sflnta unire ntl s'a mal pntrrbir ingropn it ddua 6ri ilceea, ce fuiese odatd lngropati lntinte rle sflnta ttnire,, care nu a aflatri in Transilvania deci,lti o episcopie ticildrsil, subjrrg*ti, de calvinl qi alterati fn credin{i din pal'lelr lsssfi-rra.. Deci daci este vorba. s5, se faci la vre-o biseric5, romflndsci, ori episcoltti rotnflnesi:i imprttarea gravi, cd, a lngropatu niitropolia Belgrariului, atunci nurnai bisericei neunite se p6te face. S. llrrire llsi produr:0rrdri unu ;irri iungfi de bnrbati mat'i, cari ro{i trri hrpttiri pentru elnanciparea nrlstri biserir:6sci gi nafionald, are nrerituhi rle a fi desgrtipatd gi relnviatfl ne6si5, mitropolie: precunl oli cine pdte ved6, riac5, nu-si inchide ochii inrintea ad,rvdrului. Nri &ai pu{irifi greseste Sincai. eflndri afirmd. r:f, episr:opia lrigilaprriui s';r lnfiinlatri pentru asuprirea Rornf,,rrilori. Adeverulf, este,

::T$ ;dililse p6te crede.

ca sd {aci imputare acestni fy_*,11, episconri. tmputarea ac6sf,a. r,,' ;--;:;::""' -Jlll,"'lffl:ll3

"!.J,,,i

.f

ucaunu Apostorir;ri,

?T?, :+r elu :, a l{lTr esoperat,ri qi :S*,t t,ruri.ea rj

1!!1,1;,

,n*i^it,',,a*efi#;: I

tapta acesta a irnpdratrrirri, :-1,,,r, fi Josf,d lnotoruli la O_0..._ dlnsulri nrr a fbstu prer:onisatu ;on;;;.nrl $i ou *piscopri irrainr.e de ce, u prin care s'a iilririrfr u,nonalu ;;ll; papatd, .pir;;;;"F;Ja,lrqurui. ,t rr acr trebuc sd,,bservart, .Xl"#i;?e Xruin ,i dupd etri r:ei mai ,li";;;;;;j;inlii nu.tri, ,llulii cf,nclri atirmi. ci. I,araki a iritl"in si,;rop*rr,,i . u i.." pi"i iaf r,"o l: T?['1:, u i,,ll j,?lll: s', r, i, ilrrl presuptrnet'iri nelnte-

$ii: I* * j.i*. rsrrnroro 6;*d*;;u'plilil, rrnevoe

q
q

t,,rttu,i*.y,,1;*u,:;:1,,.:,tte. .i ,,.nru 1i'ir,, i n ",1,''ijij;:' tller:esei, yi ,,lri nulnai

filillt$;lg1ft;ni,,-iffi ;t'ievit'atri'"
ri.,,:,[t",ijljl
"l;i
.'

tleireee

6illu.l,".,prs{r{)A ireir pr{riupurer_ rrrrel rlli Sirr.;ri *rre *r:neir, i.d. elrrsi:opia raJi',igrr,1l's,a

lliill, ;tului

:11"':.1i!l gr'. r:;rruii.u 'u

acestri rlatI a -rlrrlii ,rln eDis,,,r, :ri:.op*

iu"i;rigu"i,,

;;;il

l{_

li ea s'a infiin{eru in uima utri'i ilecesiL[,tt intpuse rle evenimentele tirnpului de aluncia pi ttxrmai eu scopulu ile lt se lua

torsd la crestiuiraie.

,.i'[_uu l, il,il *iJii |lild6. ;r ,l:## H T,_':tr nduiuliiorri 1,rusi arol.,r",--pn

.^rr
i,,_

.t

-j

,"*aBl

uf."';:

# ff
IT

:*F l

Prec'rr izarea I uI ;,|l,e-|,'e

r%b

{
'1

n6mrtriloru slriine lrosibilii,riteir rle a asupri pe Rom0ni. Pentru a tntelcge lrrr:rulii ilces[a, trebue s[ ne aducemr"r $inini]. ci tlupi rntirtea lui Atanasiri plirlrrrlrri episcopi uniti, inllmplati in 19 firgustti 1713, r) 6t' nrt lrr anulf, ]7t4,

1) r\illes

Symb'

I.

pag. 390'

ti

.4

i tu
,3
:'l

iJ

i, i;;;;,;;Iriit l.,0e e; re ai"n"'"L,iJ#t,o ei,i_ :li::, !a:.Kteir, s(:oprii, nostri ca rle.spdgubire. Cici cu lB00 fl. r:irre ar
fi
fosr,[

ricei ndstle. rru se. putea_reUoninca nici pe d,epar[e cu rrnri tocu hin-ll;;;'"djgradului qi cu surna de ,..1J01,r

aceste ari trebuirri si se,li;tm; .u case, u, curdte de actilo cu t,otuhi,.qi usrfet;'i"i* t"ft"f. ?i fostu dtrtrnare reqedi'nd-;;;;.il;tii' T.un*it_ vaniei, nrai mutre ,ioiii-i. i.r,jiiir",.,l qi ,,mi_ tropolia dela Belqrailil, ctt, tiri:;ii'^rr'" d, Mi_ ttu,iti uodd, rctd dtizd. a1k c,iiti i6ob iaruta,, . ,S I)auna, ce s'a fdeutu pi* ,_Jrt" bise_

cuut riuHl,inll r:ul rrrul rnulti rlintre scriitorii noutrl, n[ lrr trc v e.rri tri rrrai ii, oiir- " u"u.oi;;;;; snrt lbuld ho,rir,tr6re ,Oitru episcopiel r,orn0nescl. [)ctttrtt a.si asjgura rlorunia BSupra lran_ uit_vmier,, c^;;ffi''irfi"iilr-r.u cu -rrnpoinluifi corrcursrrlrl rlietel..transilvan* noteri in an. I 713 {orrifir:urea Alber_Iuriei. iloT;;il." acdsta -+ se ttrrse tu denlinir* ro rltb, -poi.i^'ilrd;;.ntatd cd,ndI s'u 1,u*,j pri,nn a fortrirefer cetei riouc. lriiroi .i'iJfiru, ,oau " se ridicd,

t[

p;il;;

va fi lndemnatri pe ftnpErttul[, sL desplgub6s.ci biserica n6stri in modri clemnil cle munificenta lmrrdrildsei. De aceea vetlem[, c[ inOitl dupi ce s'a dirtmatri regedinfa Ei bi'

lio;;;i;;,

fbrtirdga, gro ,."p"r,i

miuisrire qi reqedin{d, episco_ :::1.:,",,r|:.glali,, I)oscu, curn se cuvinia sd fie in'gr.oiiufu ;u.i biserici estinse uresre tdd i;;;s:,lv_,,iu tleci lesne de credurf. ,e irrc'"i;;il; I n.rc tlauna
'cdsta causatipeoiru rnterese mari de siat[ rrri ') ,(incai Chrorr. an. i72t; verll gi Baritii "l:T"lj' rst rrans' pii' zir;;'t;i.'iil'i';

in ;r;;;-ra ioih._

bise-

serica epiicop6sci veche, a emanatfi diploml rle datir 23 Decembre 1715, ln ctre oetinrfl: ,Eid,emgue episcopatui,'tloD&e pariter funda' iionis {i,tulo, ter mille fl'orenos llhenenses an' nuuti,m imyiortantia bona immobi,lia en R.egnia nostt'i,s in'saepedicto Tt'an'si,luaniae h'incipalu clem'enter dunda, et .i'n.pupetuum fi.scalitatibus 'conferend,a . . d,uxerimyli' t.) Bunurile acestea inmobils suntti dornir,iile fiscale dela Sf,,mbdta de josri din districtulfi Flgiraqulul gi dela Gherla, cari, precum se cetesce tn diplomrt aceluia-qi irnpdratf, de dat[ 2l Attg. 1738, ') ari fostr'l resignate faptice episcopiel n6stre in anrrl[ 1717. Itt ut'ma acestei dotatiuni regesci, despre care flr fi pdcatfl s[ diiern[. ei s'a ff,cutu cu intenfiure rea pentru asuprirea Romfluiiorri, nimicri l)u era nrai fires6il decfltfi strd,mutarea reqedin.ei episconesci dela Belgrtdfi in apropiarea de unult din celea d6u6 domeuii, adeci in Figiraqi, care este fdrte aprripe de Sdrnbdta inferi6r6. Cu dotarea episcopiei qi strimutarea reqedintei s'a schimbatfi qi titululf e-piscopului din'unfi molivfl, care iqi afl6 esplicarea ln unf, altl evenimenti din 1715.

5iIlI,

,'r"*r. Srtllosirreai

chr' an'

1715

si

i'

Acte

gi

L c. pag. 409 qi urm. La Nilles I: ;. II. fag. 533 gi urm. qi la Malorir l. c. Daq. 202-207. Prin tliploma a,c6stae'4il schimbatit ma^f iarail acele 2 tlominil micl cu domi1)

Nilles

e)

riuli

mal mare alii Blapiulul, unde g'& rtrtrmutatil 1i

regetlinfa episcop6sc6'

t
. . Ajrrng6ndri protestanfii qi culvirrii h puterei r,u.lnceli'uiUto mai vlrtosrj p.rs.c,r$iune ttrib-ild in contra ].J,ri,iuo-,,atotic" _UiseiiJJ rli.rr Trlrrsilvania. l,* l5#"tl.r" s i l.v l.rr i eI t scr.rs rj p "r.- i; ; ;";,;"_ ca Trane is cop' tol i c ri .ep ,,rlu.'['r*'silvaniei di; ;;ft;;t""ri'hto Alba_ Irrlin. ryi trirnisrj .in' u*iiu. iunurile Iui li.rrrrrrise ..rri fosri .r,tirr^tu.'i,i'Uil*ii.u .u,.rtrnh,i til inrrarrj epi_ r,riri"rt rransirvani-r aqe{a'tr

-l6eLateran[ dela 1215 1) opresce stricti, ca in una qi aceea-qi cetate qi pe aceia-qi-teritorii sn fib doi epi:'icopi. Ce era deci de fd,cutf pentru a egi din ac6std, incurc6lurS,? SaI trebuia ca episeotrulri ttttit,ti, ce evea si, se
denum6scd,, sd r6ttrirni, err regedinta

I't

."lr*i;;i i.

:lJiilil'il, ill"l;'n"

;i;;

Carohi VI ne mai putdndri ,. .lrnlr6rat'ulU ar:dsrd persecu{iun. ,raitpi* :,ll ii. t bisericei gi ne_ rrnrnrr:[ catdlir:e. .*i* iili.ure unu 'ru'au rr,r,rrlrj ,yi jrrrnitafel,pr.rn ,jipi,rn* a"to I I t)rrr:ernbr.e rTi5' a L"i;;i;; iusequr*u r,lr.isr,oJrrrlrri

in Albanecoidsl,un{6Iulia intr'o cdsu{i, qi biselitS, trire demniti{ii lui qi s,i fie numai. uicuriil' eltiscopul,u,:i, la'tind, pt'eeu*t 2n'esu'ie conciliu'|il lhte.ranil., saft tr-ebuit .*d sa tiea i.ntt ielf de disperrsatiune dela r:anouulu ae elui coriciliri ceiu pufinI eu privire ia ieritorirrl[, presle eare avea si se esiind.i jrrrisdiclirroea epi' scopiloru Ce ambek'tti.rtt'i. a$a in.lAlu riat:i nu putear) fi ;turlndo! ln una i1i ai:s1i1-9; ct)tate, cerlI pulinrl r,5, iit: atrrindoi l)e urtuhi gi acela-qi telitbril eliscoi;i rudeptuilenti riuulri
Dacd, s'ar h t'eaii.satu J,iitna altet'nalir'5, atunci. biserica ndstrd, int,preund, cu' eltiscopu,lil' sdil trr fi Ltjunsil' intt'tt, t6te sttpusd, ndmuri,loril, strd,ine pi s'ttt' fi reaiiso,t{t, itttr'uclet;i'r'il, ttcee(t', de ce se pLtinoe $ittt:rri. De-aceca bunulii irnp6laiii crt aprobirt'ea

tt triser it:ei caredrale

1rl'rt;rt'ielirri.

ruq.,iiniu f riiin Albalrrlrrr qi restituirca. -rn Uuuu.itoro''lpiu.lpu*,,i qi

catolir:u
pi
s

rle

alt

ul[.

derrrrmitri gi {,.1, atd,rd u,.i putioii i,:ee,rnirut,i qr i:onslrcratd, ln uua gi aceen-gi cetate qi pe aceia-pi reritorifi n uuuiri"Ooi"iptscopi catolici. rrlsd, .onstitulirriie" "*,i .,,riiji"jui din

ln rzig.-i;*-efiscopatn inrroousr: ('u lnlre solelnnitate Jn ^vetthiuln irrfirnrrtri tnci de S Ei.r*nul'"iiri""il Dec. l7 I 5 tara avea agrr r].lre p. "pi_rip"f U s6ri . r'or{mr)(r-,.irtojir:ri fri Alfr;lui;r. s,ar fi ;i',#; 'lui irarrasir], usi succr_.sonrl[ ::.i:.,1,,:i 11ulg ('tt'r:. in l l Decembre l7li inc* nJ-era
frrsese denumilri

.lr.

r,

lo

il

urmir. acestei rlis-1iuse{irrni ronano_ ca trii.r.-Cr"r.Si,:' tilri.tonff i,

ln

tn

p;,";;;#iugitiriror,i

inf,elelltului Poniihce F*tlt;:,nti a desiegatii test.iirnea a$r: r.d, Ile episcclrulti uttitit ttu, L'a lasutti sd, fie numa't aicariii episcoSttthr)i, kt'ti'nft', ri l'a fieuiri titl totrriil lnrlepelriulrtI du eptscopulI rolr]arro-(:atoiitI rlin Beigradri. ilfiin{flndd diecesa unili a F'igdraqufui' pe care a dotat'o eu bunrtrile drla Sinrtrata de josfi tsi dela Ghet'la. Aga dari dieccsa Figiraqulrri nrt s'a

t. r r

Js

lgg'

-i,Ifl
fi

')
,3 11T, i?:

Nilles

l. c. Il.

1rug.

r;*1",.;
"1

t",1r'

rI0lnri su ierr nOrn,iiiio.,: srri_ u_I tsrrlrri, a.dsia o {icemU ^qi ctt nt0t[ nr;rI vtrtnsil, ,o Lai,f oirnlrl nu pdte npgor c[ trrinur rbutere dele dispuselidnea con ci li u lui i,,teru nil lu- Uu gu-,j ; qif,luo rit uuni u e'a f[r:ut[ cu. episcopi" n"Osira fio-'irogtu. ror& scntmbarer, ce s,a ficutfi ln bi_ serica urjstrd, cu ocasiun." redocu la schirnbarea tirulului grHlii qirl;q.d;"[ei epi_ s.copuhri, dar s'ari cdgtigatri - aliuf ie'pirte ddu6 i a ri tie ve n"i r_,i o'rri o e m ;1 l^1,T ":: :, _:.Ti, ruue culturale ";; rnai nentru Rornf,ni, drrpi 99 acetea siau r.ni,n;ffi"l; 'i?is virtos,"ri miuiulri qi nrai rnarc alfi nf usirJui. '" .o ,to_ cl tj,:e scilimbureu re_ .. Este insd, vorba, sedintei nu invtjlve '..ro ;.;;.1;; penrru

Lllnlt! ttr0 oculunon rlc

lrontrrr unrrPrinrr Romd,nilorfi, !lfflnlntU porrrru.r:n

ci

nostru din Sf,mbih qi Gherla, qi astfehi archiereul[ nostru nu ar fi avuti nici odatd va{a cuveniti, locuindt ln aceea-qi cetate cu unt episcopt latinl avutfl gi lncunjuratri de stri,lucirea, ce o dd avere&. $i ln fine si din venitele dominiilorri dela Sdmbf,,ta qi Gherla multe s'ar fi perdrrtri, dac5, episco-

;;;;-r"e

puhi nostru nu ar fi qe{utri ln apropiare macari de unulu din acelea domenii, ca sf,, p6ti, controla administrarea lui.
Asemenea se p6te nasce lntrebarea, c5, 5re celi pu,tinri schimbarea titulului de AlbaIulia cu titululI de Fdgd,ragrl nu inv6lve ceva asuprire pentru RomAni? La ac6sti intrebare noi rdspundemil, ed, daci strimoqii nostri ar fi insista[f, pe lf,,ngi titululf Albei-Iuliei, ei I'ar t conservatri lntocntai precum I'am[ dobflnditri noi lA an. 1853, cd,ndri

l;

Rom0ni

it;;-jii,.ii",,,,nt',i'n*oi,i, r?sr,-r,trlil lrrrIrrril rl* ;J0 tl, 'r.i ii,f,i.oo mai tntrltf, vrrnirilr dr,r:Irir 1,,,**iri,,nii*'"i,j,"rrupurui

^v** rftl'irf'.t rl, r:,rrrrr*

r:oirl,rrrrd rrrtereselorI nrjstre rhrnnr'l 6i rru(,iorrtl*.. At;oi-;;';"'Ui,*'si bise_ perrlpttttl rllrr vrJrl*rrr ,,i,,r ,.i".ilrrrp,,to t'tt,r*'''r0rr)li*11 rrr Arbrr-irrri,r, qi'iii preste

r,ir[, ,,,,ru'piiu"i^l.tiu .u (:r, o o(iupir, tu ,,on,.t,,.Jrllitttrui, no_ ar !l,.flli:::l lt ltulutU sd sl vrrlirlir,(,ze il.cea influirigi intr,o rllror:firrrrr,
qri

acsu ccl,ntrr, ul fi fostti supus tt ri,e,riitocim si parnourl iltrrr,lrr ri nf,t,I rr nui e;riscop"

Noi respundemf uegativ[ la acdsti ln_ trebare, cdci dacd, episcopuhi unihj ar fi 16nrusu tn Alba-Inlil, i,t,i, cniai,i-$;"j"' casuli, c0udri lrr coutm con,liliului iufur"o,i ar fi fostf corr,ltituit[ c! totuhi independentI in

rrtfiontlirtte

_t.iii"

A, pe

amfi ceruti restituirea aeclui [ituifi cu ocasiunea reinfiinfarii Mitropoliei de A]ba-Iulia qi Fngf,raqd. Este ins5, de creclulir, oi strd,rnosii uost,r'i nu vedea[ ln titrrlulti acesbn ntt sciri ce glorie rniu'e" preculn v6dI mulfi irr cliua de asid.{i. Lor[ acestfi nttme le irnlrrospeta in continu[ aducerea aminte de acelfi loeri, unde a[ gemut[ sub ,,robia calvitrdscd,,
care [ocrnai 1n Alba-Iuiia fu3ese mare qi tare, lnc$,tf, tocrnai acolo protopopii romd,nesci arluceari in sin6dele lorfi 1;e episcopii (sulrerirttenderrfii) ualviui cu lectioa pe umerti lorri 0a l)e pat'aliliri, petttru t:a s{, ocupe scauuuiti presidiahi qi s[ condrrcd, ei lucri,rile sip66111lq1i, 6r nu mitropoli[ii ca cnpl tritttonici qi nftturali ai sinodului". 1)

*..r,i

1)

Bai-i1i[

l. c. I.

1,t, 27d.

*192-_
Mai este apoi de lnsemnati, ci Archienu,,ui,i*i-alo'il.J,irituunio, .i qi de airea ru se. ea lega,f Ou..'ua.ao, c& _pr si pririe uuri riruiu fi;; ;j";;_tij,nurrtri -iiii"'sehirnbari oera vle-o cetate. ci acesrri iltuf ,i ori, gi nu a.rare ori se indtuiari 11-..0 dela vre-unt {inuLri, or.i. rlela,,ro*f.""rolrorEioru, preste cari fsi d,'uriudearj jriirO"i,1,""uu. IIitropotituti din rVunreui-,,fi;;;";i'jn pravita se ch6rrrd ..!,uarchil,..i tata"'tiig,i,.;,),lro gi al,ti P ta i utui,, . ill i i ro pol i ii, l"' ii,]-'tli' oi' i'iuo r o i pravi.l d rr pd, a nrj r i d ri r; ul;^-d - ej ,si rm_ ,i, ,,tortiurouta,I;,; ^",i"ltotao Cijr?r *11!, asrddi esrsr,a t piscopuhi ,Dund.rii_a, ioia"l' lf iri.l] politutil rreunitu oi,i r,"n*il;;;;f:: o,,**r,,.. ,,ul{t Ronuiniloril 0r.. or: clitt Iransilaania si llnqut-itt,,. Mjtr oioiirulu C,,,ri[i'"""ii'",tr*i: rr. 1628__I640, va s,i inuiur.e -ii""tnita tle unire) se tnritrrrii : dicE"._"",rfrj ,,{ietzrtdie Iuz I)umneded, urchieniscoSi..* pi :llitiopo)t;ti o tAtA (tr.ru ...'lrtldlulhi,,. ,) ,llanasiu iirainre de t se face rrnir.d !rr i,,itr".ii,,".^; ;;' r pri_ ltit'o rlela Dositeru. 1,,,,.i..i,. L'ui, 'i!,,i"."rrio.i, .. s, n t' d e'i,r* i iu' i p ;, ) i pi,l, m p, ' i' :1,'.!;;' ;f,,', ., ", lu-.fiu..'r_,bseryfr,nr.u, r:i, ln , multe docu_ uluute dinainte de .jii"..i'li tluiri rrn re Archie re *t il _unirt - li nrigrua ;iui;;;"" ill,irut,i,u p,'.: v_a ty l t,y'.t1,t i,. a ; ;;;. ;, o i) c, r : :,1,i ::f qi r:d n.au 1 cot.tun,,, tir,.irii iu".i'rvr1#q,or,qi " in_ a]nte :lg rrnirc, iu u c*rrrlri tr[uiaruri aldturea rigura e' ;Fe!ilfi,iin.. .])

reii

rom6,nesci

Cu utrfi crtvintu episcopii llornilnilorfi nu se legari rnorfiqi de unfr anurniti titulfi luat[ dela o cetate, qi aslfel[ Romfr.nii de pe la inceputuhi -secttlulul al[ l8-lea nu ari luatri dreptu vit6rnrrei gi ersrtprire titulrrlt, ce I'a[

r.

prirnitri dolu,Figd,ra;ii". Er cei cari ari datfi acestfl tilulu, tu ai cre{utri, cd prin acrjsta asrtprestti pe Romilui, qi r:u ald,r,ri mai puginir a r:redut'o ac6sta Pontificele Romanfi, rare titulrrid riin eestiune I'a canonisatfl pe

basa oropuneiii fdcute de Carolri aiu Vl-iea, de ale c5,rei ini.entirt;ri curate ntt a avutd urotivu a se indtli. Est,e a$a darh r:emotivari imputarea, ce o face $incai lui Pataki in loculi citat.[ de dnuii llensusanit qi reorodusi de noi la inr:eputuhi acestui paragrafu, ci, adeci acelfl Arehiereri ar ti causalil ninturtrat'ea" (lngro-

e t

:u

:]r,j-_ :lru

ii

;]
')

Cipariir,-Aute gi fi.agm. pag. !0. I

i-

fr:l: Lj:'gr, ,'' ,o

nnreir) llitropoiiei Belgradrrlui pentru asuI,rirea Rourhnikiri. FiindI insi fird de temeiri presrrpunt;rile lrti Sincai. dela sine ttrniz*. cd, it"ebue sii t:adi, :ri alle cont;lttsiuni ftrlse . rari dinsulti le niai face iri acela-qi lrr:ri, rizitttiurlrt-se pe presttpnneriie sale fal.se. Ci Sincai a greEitu, ntt este nir:i o mirilre. t:i.r-ri rrtnti a tbstri qi elu,.si airoi nici rr'a rrvut,u lit tn6,ni dor:rttnenlele, de eari rlispuncrnii noi astir.ll. Pentru aceeit greqala lri se yr6're scusa. lnsi greqelele lrri Ilenstrgartii nu se l)otti sL;usa, penlru ci, riinsuli s'a apucatti si firci ,,cet'cetare crtticd," fir[ a t:onsrtlta. docrrtrtenlele. r;ari le avr:a ia mflni-

I)lii l-lensuqtnu, rrit si tlovedesci, t:i $irtruti t frrst,ii (:on[ritriil rifittl;ci rtnigi 0i nu u
I

S"

|
recuno-scutt nici unri fblosi din acdsti legi-cu-uiotu cit6zd, qi urnrit6retu .sflntl, ale mnrelui cronicariu :- 1) ,,C-i, noi, Eimd,nii, ile aomil lua alard, cleruiil "celd unitd, care fuicd, mal, ntuntr,,i tr,td,ta se socotesce, cAffi a cincia r!.tA rrutt, t,e folosil. umil, aliuti,"iaA auemL. .lir, (Ln. l0le tu:esteu (tt,tire)u- 2)
turd,

*1e5-_
magiari fi,ri deos6bire de confesiune -!i ^rl r6masri literi m6rti,. Ca Sasilor[ egoigti, - ari si, se faci- ceva pentru preo[inre, s'a[ lnvoit[ cu mal'e greutaie 1i duqrnauii Romilnilorfl, penlru ci in ochii lorri ,,clerultr, . ma-i' nrtmai' attita se sru:otesce, cd,td u ein'cia rdtd' Ia caril'" '

$/lnt,(t, nntre,

tjincai nu lijltl,l1ly ci srrb espresrunea

!u

0uvinLlrli-,,unire,, pu:iii in parantesd, oste alfi lrri Sincai,- ci alI domnulrri -uo**r.J

'aci

despre

folosri numai preofilorri,.intnr ci,rri urrnrai "r;i;;;ispus6!iuni rlirr diplnrrre s'a[ esecutu*,';;ri se re_ cdndi celealalre 1re dispusdfiuni ::l:::.L_l.,eI, retentore trr JroporulI de rindt gi l'a no'Uilii ronr0ni, ;rentru lrnpotrivireu- uibititorri

afldmri, ci idea dinsutrri a fostri, lft:l:,.:I-te, ca otpl(rmele ircelea ari adusfi

in drplcnca impEritdscd din l6 I,eorrrarrI ltjgl) refer.itd.re la scutinfele garan_ tate^uni{ilorf gi iu rliploma cfin f Septembre 1699, pliu care se rsigura sidreptutri de a ocupa. tuoi6ioni iooi#'io "aiiticitor,U pro_ egatd cu catvinii' n.ioiurrnti, qi se g:*:j^ cuarra sa['a parra lllllr?1 !1. "poporenii pafte dln. dr.;me sd. o elea parochilorri s6i gi nu acatolieilorrio. .5) La o.e.t* rlipkrrne se refergscri.cuvintele'lui i;incai, ii l-"O consi_ giricaL n',I^l;g;-;;pd cu_ ce :l,.j.rlti i: ,',..u11,..
[r , tnum.e

l:Jj:.[q: Iml)oretps(:i,.

rtrslosr(;iurritc cugrlinse in rirjrrd diptome rles-pre cali vorbise mai inainte,

,,tdte

acesteo.,,

Arieci, dupl irlea esprimati de fincai dugmanii Romhuiloru cugeta[ in sine: S5, facemfi r:eva gi pentru clerulu romh,nescfi, ca sL le sc6temfi ceiorri din Viena ochii, dar si, nu facemri nimica pentru massa popolului qi a nobililorri Romd,ni, cici prin ac6sla ne-amt llericlita interesele ndstre de rasfl gi de poDac5, lnsl emancipdmfi ilOre privilegiate. alA,ta aj.utoriri dlmri alunci numai cieruld. ajuti unti carri cu se cd,tri romfluti, poporului

a eineia rriti,.

') (lhrorr. t)

,)

(jercetulrea istoricL_criticX, paE. vv' Bg, --.- r*D'

'n. $irrr:ri ibirkrm.

l6gg.

C5, ac6sta a fostri idea lui $incai qi nu de dhi Densuqanti, se vede de uiscocitd, cea acolo, ci cr:onicariulfl in alinea, ce urmdzi imediatfi dupi cuvintele citale, nu ln contra sfinlei uniri se plAnge' ci in r:ontra crdescuiui guberuifl gi a dietei [ransilvane, unde clomiuat icatolicii: ,,Detuna{i fiindi,u -* adauge $in-cai' ,prin diplomaturile cele mai susfi adttse ardeienii .ei cari nu voiafr biuele ntlmului rominescf,, crd,escull guberni[ urmit6rea rindudld, o a licutri dimpreuni cu vointa sttturilorri si a cetelorri arrlelenesci etc." (Urmdzi rindudll asuprit6re pentru Ronrd'ni-) Totii cim in ingelesulit acesla vorbesce Sincai si in al[u loel citalfl de Deusuqanfl.1) lh virtutea diplorueiorri date de Crrrtea tlin

t)

Cercetare istoricd-critic5, pag. 37'

i;
I

ii
ii\

Vigqa Romf,nii tocmai peubru aceea) cd s,af, unitri, ar fi trelra-iti si, se Uu.or* Au anu_

Ia'anuhi acela. Bar."urn' de al fi Iosifri, l,aoe-.auO,i u, fi -impdratulu -.o,.i uguratri. gi juguhi bie{ilorri g,rogri. tutroo?-T. uquratu prin srrir:area iobdgiei.. uo r) Dtncal acr nu vorbesc,: destrr.e sfinta u.n-ire. ca uniune dogruaticd,, oi.i-'o,i consideri diu puncrri de" vederl ;;-iq o cultrr_ trditu
,va'

cari in vinLrrea ,t; 1.1!11,,1.9i" !ard,, cl'edrnle ar b treburtri s4 De at)ere, nu s,au lntreprrsri cu desirrli pe,,trii -ener.gie rl:qi prird ese-rcira rreimpedecagi flrept,unle. politrce cfigtigate ,n urua unirii. L&nnll 1decd,, dupi r;s cr! a.jutor ruhi Romd_ nuoru s'a[ r.ldicat[ ia dornnie" s-.rii a ti sedugi de interesele sule Ae -rui;li,s;rtu pri* iji vrrte ..si ,i-au pirisitu pe ltourini. O* aceea. 1)lncar $rce-: _,,Unirea ac6sta, currt se va ar6la nrai oe urmd uurnai popilorri ij, 1:1,,,].l,seu,, Ir r0tosltD, cd acegl,ra aI dobauditti'iiu[in,i, scutSufi canr aoevoe, {iar nobilii lUrgrnasfi $r remanl cu buzele-drAurboiate pdlri astd"{i, -;nqete,utu cilci latiuiiorI tlesiui[_ le *.i;,';f pe romini.in part,ea.lorfi lrri rirr.,utD i"ri;;; r;u pe calviui, cari in s;,,,e erlrf r:ei -nurndrulri rjri,ir tiuputri aeeta. ftonrd,nii cei proqti ):1l. geurutri sub tird,nie 'pau; llo-o:1,.(d:3,1'j) li liSbr_ c6ndd s'a nrilosii vitn ausui tul d 11 _:,=1, lt Ilnl)erat[ losifu II a sLrica iubdgia, ijrecum se arEta

calvinii cei ato[puternici iu tie ritui[ $r{d]ri,- 6r de alta parte carolii:;i -uriiH6ii

:,ol!": .-r"*ute. _ s'au rurpotrrvrLri

Insi la a,:dst,i- Je o

parre

ji^jl!lli"

ilr;;i

lahi gi nrrtiollaift. ci numai din punctui[ de yedere alit ,,scutintelord'" clerulul. ahi r:ipd'tuirii boerilorI sau neme"eilorir romeui 9i alI stricirii ioblgiei ; si nioi din punr:t'llu acesta f at veciere nii clice $iucai, cd rtnirca ar ci romAnescfi, n6utrilui I Eil ceaa produsd, nuntai cd wt a prod'u'sil' totd' biu'ele sai f ol o su,lil, ce sir sperati, cd-lri va atlttce 'conformi iiiplomelorir impdrilesci' Ceva binu a produsil ius[ qi din punctrrli acest'a de ve-

deie. intru cfll[' a ugurtrtri s6r[ea clerului' pettlrtt care unirea ntt a putulir Et. cuu*u. 's6rtea nobililorri romf,ni qi u$ura arneliora iobleia tEranillrf, $incai nu o cauti in

ilrsri-ii,,*t,,ta, stintei urtiri, t:i

itt rdutatea qi in spet:ialri rornhuit, ,l,rsnirnilorI prrl.tot'trlui lalinti' ritulir tle si in nerfidii rnagiarilorri Roplornisri ai clesi tlupn $incai -cnri prin uttiune, rlsut'a s6rtea le'vorti nr6,nilori, ,i6 totugi nu ai fdcut'tt ac6sta, ti tri esJrloatat[ uo*i,i in favoruli sdir propriI lnti'rirea catolicismu I ui tlin'Iran sii vani a pri n uniunea RornAnilorri' Noi nu vedemri iu aceste itiei nimica, fi cotnprouri[Etoriri pentru s-tinta unire' a!' oe Roura, c6.nriris'a i0r:ereatt)' sd' un6st:i pe Rt1*eoi,'n'a cd,utatri la aitl scopu, riec0'tri si' ii!6sei religiunea a,lev6rat5, gi prin acdsta si promooe"E mdnluirea sufleteior[' Er Rom0nii i.otri acesti scopri I'air avuhi in vedere in nrima linie. citt,\ in manifesiul[ Iori din 1698 'apriatn acestei dicri :,,Judecdndu schimbarea sulleperlrea sl neslarea lulai inselit6re si trebrre mlre tnai mdsur'il netetot,i, t:6rttia'itt a fi tlectti t6te, din bun[ voea -rtdstri ne unirnfl r:tr biserict Rolnei e[0'" Curtea din

')

Chron. an. l5l4.

Vinun lrrr,l u rrrm[ritfi,,scopuri bune ufurarflr sortii llornl,nilori, precum : r.leoparte ne spunea Iuuu.pl fjirrr:ui tn altir f".u] i.'ri_'"ite parte r'0qtipitr.r',t sl,,,,,uiilturii"'ui,,,i' .1_"i."r,: putertticil. crr rrnrl sri pOU'-i,,i.i* -tui,i tenrlingeie Mugi*rikrrl r:rlvinl, ,,i,ri in rno*iurutu eruil .gatn sd s* i; ;,;;,;' domrriei .i.itlice austrirtt:e. Urrii rlinrre la;in; ;;giari din hrl- lql avea[ ,.op.,riir'.rnto ''.uo ac6sti, Pli_ untre: si lnmult6sci irrrm6ruhi caioficiforri bt-, $l ;;;;a*ei'insi_qi sn J,'. *T_Aj,{.:tlt por& a.funge cfltri mai rnul{i in functluni. pe Iatinii ace;tia ii infierd#'',.Si"n*i" ,10r. mai aspru, de irrm aI meritatu, chti isto.ria aratI, ci latinii .tlir {ard din-'pui;,;j";; vertere .{i '*oi culatu politicri totdbuna *i ]orl,i . role_ ranfiI si binevoitori f.atre crr n.*a"ii d99at! catvinii. La. tni:epui"ft-"rnl,i_i ";,i1i, uniri nig-i latinii rlin ard6lu iii"-pur"#"'face nu sciri ce lucruri mari pentr,, noioa,,i,-cici qi ei erair torrj .asa tle a.iupri[i di;;;;_' calvinilorD,.ea si Romflnii. epni ,seltiunii -;; ";;;,i,i"'.'J'"iji lui giucai, s'ai inmrnp[tu *"ti"ri, rlin, patrie tocmai a' a s,a[ !inii lirtrepusri pentru rlr.epturile Rom0rrill,r,I ;; poorru ;i" ale sale. proprii. Ca ur*rptu Lltr,iumu u.i meurorabila rugare comund I ronano-cato_ licilorri qi grecS-catolicilori din Iulie tT44 indreptati cdtri curtea di,l Vieua^.-"i-luprin_ sulri acestui actri memorabihj *, 'pOi* ceti la Hurmuzaki. r) .prin euvintele citate n,a voiti ., osind6sci si ^_.9j1..!incai uniiea .u ouii'irJ.ii"ieii -qiiill

ar folositorifi, se vecle qi- de rtcolo, r:I, -daci' cottln venitfi li ar t';;i*, sl o faci ai6sta' pre(:urll scim[' i"Ai..i. cu sirte insu-si' Sincai,sl'irtta rtnire de tlri a considelatfi a.=t-uLii" ";ffi sritutariu qi.ehi Romfini' pentruiltr :lrrptarf necontenil[ penLrtr ldtirea i"* Ui ; muitu, .sinqai pe ori cine ;i. b" ce este mai considerati a lucrati in conlt'a sfintei uniri,-l'a pe.Rom6'nii' 6r ;;-;;;;"",i atn Romettiltirf, ,,prilostilttu .qi ;;ri;t';;u 'iti- ,,nitu, i-a nurnitu vecle pi din il.et"" ,,galciad", pret:utn se ale lui :',,I)espre. IlonrA'nii d'in ;;;'.uuini6 "u*utr*u ]e iusdnrni' Dupi ce s'at ;r,l6i[ scrisri despre ir"ietln rrcelea, cali ie-amft trecuti'"dz;.cur6nd[ de mai -ii"ru ;iffi'lu
c
r e

t1 $ Grecii'' i""1i'lo,)ir, ,rr,,toticil' din Arddl'd' 2) precum -i o,ir'' n'il onfi R s'il' rJi p n i i liit * eii Dositheiil' ;#;ff;; belchiaro, h'ir mtti,t:lesil'
o

Iet'uvtlitluhti' 5i eld' qreril' f't'1tdn, "Jri.iclt,rtii ueni** tn Arcl6l[ la Brtqef' t:at[ sl, ffi;i; incArl miii rlelr creqtini' t:A'tri si-qi vln{i care tle pEcate' ;Jl;.;iiii- safi ieltirile tlei'1i cumpdrase unr, -i i#iu tne[ Iotn[r $int:ai puni pe peoti' i-se 1,,'iii'i*--i-i, ca seclatd' e[ nrt am l['sat'[ astruca, vil se *aoAU c5' daruhi lui #";:*;- puu[. bine sciindi, pe bani' Actr'vinrle bi *ued.,i ru se ptite

iii'it,-Etin, "ijiittirt&

ma;i' t""i'rtosd' nurnitulir' aid'to at'. ctismtntatil' pe Rornanii cei ii'ain iotu Bi,rsei qi dela Ha!egt-'* de s'a[ 6rr'qi Ha{eg[ rieia eei -triu'o- ;";;;; tlari
Greci'r' De aci po$ veil6, c[ $incai ') do consialera """--;i bu rlugmanl' acbstia -si cu Muscalil i-nr -plic6 tllul Mauegu[i s[ firnfi unifl'
pe catoliclnu'l

si

1)

Fragmente

II p. tZZ*lZB.

n.o.oqJonii;tiiitotioffi

ouseurfi

tirr--{
I

I s'aI lltorsri la
i'

tll ll

,l

l['.] r [:];i :l l?i',ii "t::;";;, #":;t:n: .u,,,rJ'uu""'r'in,.rl.',u',"'llJi'r{:r,rrurii"r;i,,'r7-,

Esr*,,,rru,'1,.1:,,._r;',i;":;:; iut*te__r:. r:r rlac{ uurrlI s;rri r.ttulri rlintre scliitii .- uostri cotlsfati,, cd, uneto iiri..-'l''l.r'.^rcr.rlL0rtl ,n"tu ,rii,. ,fr,,il,;1:*l:T;" -'|,ilf,T (tanili, sfi'f a ,"1i,: , "l n -,i,i-,,,i*Cre, .l realrsald rrnri foJusri di;..;;;*r, uu s,a

.;i

1n

sper.atil, t-apc{ s'a $i prod.1lii,

ti

Iif*.ii er
nu

t;,;:'

escrr,.,r,:

rorol;l"j

1';

,:.lil.;. Apoi "r_,1',ii )o' u, s t a t i, i*,,,i) urn i t d, : "r

" f;,,,"r1I,i, prirr aetjsra
t

,,,1

(iltHrrrglrir llrrrli grrbt,rnut,onrli, $lcian[ Apor qi Niculno llutlelr), ellruri irr Vienlr sari Beciri qi orlirririrri lirrrrlti lrr r:orrf elinti, I(inski IuI Irtuirrttr itrst,rrrtu sl,rrt ulrri cirtolicelsci. irr uiil'e 1tortl,tilil r:d,il dintft,i,il stttt,rr, tlespt.e unirprt, ur:istq,. Il,;lrt scl'isI hrtrc cirrl,ile rneie c,r;ria ilsranlitl rrcr:lcitr qi ir ri:solrrtiri, ce s'l ser.isri pe dinsu. Noi aruiutLri, e[ qi gubenraLriruhi, {isertilttii, ci noi rrici rle vr:stett, irrstanliei iLce-

itttrror,rivl celoru [r'ei religii din Artldlu. -si rnli virtosri inrpotrivt religiei caivinesci, ale

ieia arnI aurJit[, qi l)e e urn vetlenii,

este

t.,t;,

;ht*,,,,*:;ti
i:i,;',";. il;.'jJ',f,

Jr4; *'',"'.!#,tx,{;:y
;:;

,,

'

ii,,'r ,itu*uio,lj-il curi -cit'a ga. s{ ptiti prit:tTe ,ri ci'* a6in1,"1iij,1l-g.ul tcrittulu lrrtelesri alu tclirru r,,i-lsl,i,,ii.' errvin.
Crolicru.iu lu

,l--'i::T]'l'll,,o',,

;',,-#'iJ;iiilill ;,il* U; r;;;';,.',,iilj-,J;i ilrfil;,.i tirri ji,, are " u n

r'-i
o

t:[reili uoi rturtrrri ltridulari suntelni, rtraeari t:ti sunienrri r:ei rnni rie fruore; Irentr.u ri, ln r'*:li.gie nu e-stc guberrrtfuiru. lrir:i rtanr:ellri[, rirepiu irr)eel noi rru puft,rtrri gri,i la &ceea |. c. ir. Dice l{inski: Nu gr"5i[i ca caivini,
Noi

ci

g,

ii{i

r-:il,

rlr-,srulI

"':.0 vrtrnd

ir

t'*

":" cir-rtttatd,'

gi n.

u r.

tl;il,iilj; I;;itlJml' :lfl;l"'':xi it,, fi ti if;,.ji; |,ir,;ii,,ii"i'i,)'_',in,,tl,itko,t;t:i;f ,?r,;,:;nf:,'ir; i:,i:;':i,;i,iteffiny;.ei,t,,iiis|t.it,,iu'iJ,a,rr,,

-

,,,,

tu

n,,

j, ;

ffi

f,i' i:;g ;'?,k f: :{ # r!,'ffii

istoricd,

')

:1 Llercetare

Clron. a. t7}t.

critici pag.

i,estttri) ;i instrntii irrei anlu tlati lmpdralulrri in {ji}ltrlr instanIiei arrii]ia, riari rtirrrica arnu islrrivilti, ci re-qolutia. trrtri s'tt datrf .,,u .Dirh'i,.tt.r:stt:rt \xtti,ttleqe, r(ilil s'ttir, lteur:ti.td I. u .1 w ,t tt, ii. spt'c strii:itren nhnului, ranLnes,:ri, itt uni:i. r;i,itari .si truti, i:h.iur-E o rci, l.;edi '{.rr,t'ri al:i*|a.. lesur;ilii fnr:ii, qso lurru periru, lolox.rlil. llrsmfr,nilorfr, ur, oi, npoi sri ahidt!,t#,st.td yn'este llomiini, curn si. ncistn rt roid, u,rdtit l,.t anii, ttt'r'trd,tori. Dreptil, rJceefi n'G .7i numitd nu,ter .Bru'tr,tti, utt'e i /dcuiil mdrt,urJisir.e& cr-tdin{e.i, ceu mctE szrsil rttlusii, .pe 'hafi,lit. mitropolit&, cu'tit e?'t,, d nutruti rpist:,tpil,." 1'\ PlemilOnr"iri, r:i dlri Derrsrrllruir nu i{ ci-

cousiliari ilrrlrelrrcr:sr:i ;. {:. ir. irmI trrriunrirrit[ (rder:i aruri lrlo-

Bg.

')

0hrou. au. 1697

I

irl

tatd nimitra despre conferen{a din viena, amintitd ln acestri. pasajrr, dreprri irrchiare a capitulutui a,,ertui""U.!i,u"*U i".l urmi_ tdrele: 1. Cuvintele: ,Dintru acestea poll. cu_ lege, cd,til, s,ad neuoitd," A";rninii-'ifi rt l,rorro nimului, ront6nescd,,, ,,u se ,ufa..t*U ia sfinta urrire, nici Ia car91i,gi, l^.giiiriitoruti--E cancelariuld de reliqiu,nea "i -$incai caliindscti. 2. Georgiri pe aceia, cari Iu_ ..__ y crau peutru zddirnicirea sfirrtei uniri, li tu_ mesce ,dusmanis, cari lucra[ spre ,,stricarea ndmului, romdnescil,,,. De onOa="r, 'ie,ie, elri socotia sftnta unire ,l; ;;i *are cd,
l]:::r..,,r,.=Itgrrr0,ni, rtce (ilu

lreusu$anti.

t!r uu rte

bine unU r6u, precum

iefotosutd Bomdnitoril,,, deqi i,:,!:i..lT.L1l,,spr.e t{} con(t&rund, rrrLenfiiunea rea, ce din_ sul[, r:li ar fi avut,io aceia. 'fju credea iioOo A,rqi se vede, cI ehi socot,iil urrilea rle f,llositdre pentlu R<lrnAni. _ 4. Intentiunea rea, cr] o atribue $incai lesuifilor[,- nu o dovesce. Ac*"u,--.o dtnsulI aduce c-a dovadi, nu &re nici o'uuiir*, de_ j,.:.,-",T,.;:l[ rlogice nu a fosrl miiiopolitr:, El 1,.,r- cnrar[. episcopI irrtlependentl. ' Conj (le. mrr,r.opoiitri iuvr5lve tn modu ne_ ::gru]y su_ :::lty,^-u*1.lllfl,episcopiloru sufragarri tjr noi scimfl qi "am[ do_ lllf -,Tttrlpoliruiui; veolro qr mai inainre, 1) cd, tebnhi tru il -;il; avutfl nici unri sufraganu. D; parte Teofihi chiarri qi cu oca-siuo.u *nru..irii sale

.. ,.,-

1.

George

fjirrcti recun6sce, ci

de episcopi a fostri lntru trjte supusi :iuperintendentelui calvinesc[, oare erlr adevdratul[ episcopu alfl RomAniloru, qi tlela care atirna impreuni cu slbrlrdle gi protopopii bisericei sale. Creelin[l, ce s'a inrlidieiuat[ in istoria n6stri, ca numri prin unire a apusi IVlitropolia, s'a doveditI a fi o credin{[ falsl, care nici uuil istoriografri seriosri ttrt tt tnti prite sus{in6 asli,rfi ca aricvdrti. 5. $iucai, e6,nthi a lovitir iu iesuifl, n imitatir nuntai pe rirneuii timpului sEu, cari eredeai, c5, facri lnare brttvttri,, cilrrdfl se bi.teai cu o societate De tttttttcl desfiin$nt[. De alt[ lrarte se pdte qi irceea, ci Sincni nu a pututi nici de cum uita I)e lesrri!,i, rle cdndil ,,pentru' ire ce nrisd,rfr,mltii,", cunl se esprimi, dinsuli, a treirui[ri s5, iese din $c{iiele loru din Clugiri Ia an. 1772. Cu ttit,e iicestea $irrcai ilr geuet'alit stima forttl lriultti 1re iesrri[i. c[ci 6td ce dice'. ,,llrd ci'milil, ]rsuililorti s'n stersil' cu. tottilil' de pe h,t'tne in anul,il, 1.773. Prir:i,nele, pmtru ce s'cttt stn'*k,

le

r:i,rt:t\,

.7t er sd,

p5,rerea de rdu a lui Sincai penlru desliinlarea ordului iesur{ilorir, eeel ce tlu s'ar fi tutlmplatil, dat:il elf nu ar li avull itt verlere ttle-

la allii. Bu,rlm .sri nu se li,e !" t) Cuvintele din urmi esprirni

iitele, oe;i-le"a eiqtigati ac6sri societate

.;,,r1"

"r:n'^i#rfi

l$:

;ff

i !lt;

Kre

u cr espre

pentru pl'omovara sciin{elorri. civilisa!iuniI adevdraie. qi ' leligiunii 6. Siucai totdeuna a socotitu unirea cu biserica Romei rle un[ pa$i saluturiI pentru Ronr6.ni chinrtt, ;i cli'n punctil de ac-

')

Chron. a. 1604.

-204*
tIu-r rur,tinnotil si poli,ticd, r:d,ci in croniea an. 801) vrrrbinriri,l.ipr* rufrti,ig*.a"Butgariel rle srrb .iur.isdictinlea patriar.fr,,lui rlin lloma si sup'nerea ei sub ;;il;;;;ii' ,iio g*trlu, arlarrs,, : ,,13 a;;;;'"^;;"'riri !dr.i_ r.,o, 1;. -i i.ttti.rn.'p tu ti,,tt:"i s t,, r-a r;;';, ti mai f erir:i4i nr / i l.u.st &, d,, ,i,r"r.""li. sttpusd. pa tr iarrh.iei'd.in Romti,
)

-sdfi

:lo5

lr.rrlrnn s,ail lericitd ult,e nittt,ur.i, car!, tn'si-gZ le osetlernd.o ,) 7 . Silcai considera unirea cu biserica

in [ermini dras[ici pe to[i lactorii bisericesei qi politici, dacf,, i-se. pirea,. t'i, aceia ai fiiut[ ceva in contra intereselori gi rlrepturilor'fi na[iunii romflne' Elit nu t:rrrta iesuiqi, nu pe- episcopii bisb;; F;li, ;u peai biserir:ei sale. Iusi de aci oli iicei larine al' Ii ibstri contrarif elfi ci urm6zd. nu

r:oirdlrurd,

rmiti riu"-i"|,','r';;; Ire'rrrl3 acesta ,,- i',l"ey,,,tu qi l3ogore, acumt il{ihurlu, t trirniie ,oii'o,,r;i io ()ernrdrri;r, ar:usi la a;;; ;;;,';;;'," Ii;;;ru irvL{{,tori, drrpi, r:rrn,se.,,o arrjta la ri,,ii"riitu,i." ry B. p.i;-riI Iiirrianu, _i ;;.-,;;;.,.i:. irni_ ttti si rnai numai rlecouiat[ {iln Densu.t.a -*i qrtti, tut-"tieza faisu, i,lei[ .",iri,rg*riie t'eligirjse .rie lrri Srnr:li. C;,,ni;u,;,;li' i.'.',,!]::ly:t:''i' xuy'crt. ::tdpd.ri_
?tc c reci rr',rz

ri, r I i u,t.:,i roruii,,i,Ii tir..e, oioirii t,ri' I\.a i rwt.tr, c?tnt, s'u, arei,t.rtfi lcr anu,l.il Alrr,"l"ii\;"t.1il

::il? rlrce: :; ,,!iiri rru^,e ii:ilr'lili,i,; rrcee de o tr-iti., t:ri SS. Ahit.itil si .Vethodie ntr. r,nA rrTriril Ttatri_ \ ttrr:hulu,i l,'oiie :,,,rrti-u-'iri"';;rr;;oT. r1recil, prd

cnlolici rle unri

o*""',s,i?T

lr

.T:";,T;

ultiii

sfintei uliri, e5,ci iaptele pers6nelorfi inalte bisericesci locmai aqa uatlri sub critica istoriei impar'{iale, ca s,i ale altorri rnuritnri, gi cine le critici, r;rin ac6stil nu se lapEda de brseric.i si leiigiunea sa, int,ocmai pi-eculn marele istoriografir Cantt\, a. cirui eatolicitate este cunoscuti iuainlea inLregei Ittml, nu s'a lSpEdatii de biserica sa. c6,nriri a criricatri aspru uuele fapte ale pelsdrielorri bisericel sale, ci to{i thi admiri ca pe unri rstoriografri irupar.[iairi .si buni eat,olicri. Fapi[ Ilarianfi insd, r;d,r,dri observi, t:[ Sinelri crrti',i pe vre-rtni Papd. ori pe lesui(i,lndatl face i:oncltt;irinea. falsd,, t:i acela a fosld corrtrariI stintei uniri.

uorrr,, idri, crliar,, $i *';;;;e"lbir:eiuir:

;i
u'"r gi

crllal'ei bisericei n6stre de srih luteh Strigoniului r;i a teologrrlui latinu. Papii llariauu

Chron. a. g69.

vede in' ac6sti iupt,i

tr:ndin[5 conlrard'

o.;)

sc6temfi

')

ia ii6ll ideile ;1i',9*p4'i;hXil,X:{;t X? "T;l'-'

Chrorr. a. g6

;Xq

rs69 plg. Xi$rno*""Ie qi ideile lul $incai. Bucuresci,

pentru independen$a bi.rericei sale dela aueiorita{i uecompelente :r o guberna. ba ce este tnai mulr,ti, Papiri Ilariani ,fraud,a, trudarea

aiolenlu,

206

dur:u ln publicrrhi romfinescri nuo.i"otut,i ln cr:stirrnl de biserici qi religiune

lllr.= 1.oT rjmenrlorri .intre noi qi DensuEanri. ue luclecata drep{i si cugetirori pe dr cei ,op*r:ficiuii igno:.:.:. ,r."n,em.u, rantl $l lanatici nu_i votni considera, cicl nu .y.nty capabili a produce alr,ceva decdiu srrrpttllrr, ca ale dlui lIanegufri, caronisce pe. $incai nu l,a priceputi. -;)' precum niei n,a priceputri nirnicu dln c**a ce' al tote, le-a confundatri: pe cu Samuihi $incai"'--r.ri*u, S.arn. Klein ,,,, p.tr,i-nraiorf, b) 5J:ll, ? l. nlulu cu credinfa, 6) ca mai lre urmi sl's6 yrrrn r:orrrrar!,iceri qi pe sine insu_qi. :ll:ll,ltj,,: (rlnenl tle aceqti:r ar face nrai birre, sd, nrr mrri roo penl ln urflnd. c[ci nurnai confusiurre projrrdet:a

unir.eu, t1 rleqi $incai a scrisi [ot:mti r:ontrarirrl['la ac6sti ui*co.iture. Ce_ titoril nostri ari vdrlrrrfi l" ioi;;;;i[ acestui icria: ,,Va!i-, ci-tntpcrahilil ?lllitllll: r:ri ginr:ai InopohhZ ltc nimenia q sititil' la uiirea cu xtn .nno-crttolici:i,, fd,rd, nztata:i, t:d,til u, tsrutil, sd e,lute pe ltonuinii, cei licrilo$i, cari Tttind, asfd,rli -"-'' tt'u-;:i, r,:uttoscil binel,.e,.. Si /ttloart1 sdil:,, ,) Dar si tnchiirirri ! Ne-arnri datri silinfa a espune obiectivri ideile lui Sincai in ma_ t,eria de religiune qi tle unire. 'Cetiiorit vort

uus flahtd

XVI.

Simein[ Birnulf qi s.
nescfl ari fostil aleqi de

Unire.
rotrt0-

gl-o.,Ar'" gi-tlggineute (pag. tb6J te vrnte ale IuI Sam. Klein. o) Pag. Z8-BO.

') Id. ibid. pag. B{. ,) Chron. a.' t6ge. Verll Manepu{i_' Reunirea Rominilor[ pag. ') 57--ttg fi pag. SZ si "urirIt. 1) pag. t1.' petru Nlaior[ . ) pqg. ql, uude cuviutele lul -iea
diepu,r
cu_

dnuif Densuqanri ca arrne iu contra stintel Unirl. Aceqtia sunt'ti Si" mionu Biruu{u, Arrgus[inil Laurianri 5i Prpiil Ilarianri, cari'lnainte tle it lrece in Romf,niu s'a[ [inutri de biserica greco-catolig-5, romf,' iubit{ ndmulf ap.r6pe ndsci. To{i tr-ei gi-aai 'iubirea ac6sta se oglindesce pt;ti" fanitismi. in operele lorri, qi ln specialf la Bdrnutri mai uirtis,i to, n, u ptitu,'p"ii ii* itn Rom.d,nttoid", .lu Lauriani ia ,,Tentaircn criticuno" qiin- ,Dic{io-. narhtlil, tinfiii 'rotnd'ne" edatfi de Acadernie, qi la Papiir Ilarianri in ,,Istoria Romd'niloril"' qi it ,,Via{a, operele gi.id,et't,ehd $incaiu. Operele acestea. precum 5i alte scrieri ale ace-stort birba$l'tocmai pentru aceea nu vorfi av6 val6re durabiii din puirctri de vedere sciin{ilicu, pentru & sunt[ mai nrultt productulfi sen[iment'ttlui nationalu esagerat[, cler:d,t[ ahi sciin$e-i qi cufetirii liniqtite. Cu trite acestea dlf Densu{anri voes.e, ca pireriie ac-estorfl scriitori

Trei bi,rba[i renurniti ai ndmului

si' fie

in cestiunea saiinfi/iclt hotiriiore despre natura stirrtei uuiri .gi foldsele ei ! Asa se vede. e5, gi prin ac6sta a voitfi dhi Dlnsuganu si.-gi doveddsci talentuiu s6i estraordinaiiri rle a scrie istorie critir:d" Constrinqi aga dari de din l)ensuqanl,

-qi

l',

I
gi de pirerile '.-'* nrrrnitilorr] 'rr'rrrvr bIr_ b.:{i usupra shntei uniri. . Cdndrl o far:emu acdsta, dorintu. sd se scie in*inre, ci ,u voi,uri ;[' mtca diu merirele. cp qi_te-nri ;;;;;;;,nt'nj] .aiit:^tn acei trei nrari natiorral "' , i, ., J i i' I',fi ;;.1#l l' i',liT,', ll; "1' T:,',L'. : iil; romA,ne.scfi, ci intln[iun.i,,iOri,.e".*'t"
i

ne vom[ octrl)a

nilot'd,", ea este ,,o plagd, pe cure trebu,e sd, url,scd, n'tr'tittrt'ea ; preotii t:reqtini stutt'it' slteatlanti. o,i, -sufl,eteLot'd', sfin{ii, Petru' ,"i PuaeLfi, Ioanil, (]ut'd-tle-aurit, elc. stttttit ttisr:e, iirbui ;i

ii,,",i"i,i,',,,iiiif,oli,';;";:::o,!;;,.,,!!:{:u:i'u

a rectiti.a erori,te. in eari ;;";id,;fi numai cu privire ia sfinra unire, *;;;i, ,iT.i'"jru ;; Den'T,itrunQdsuqarru cu slrir.itrr![. sdd i,.it;r,ii".gi "ri__;.l.i.r' toriit, Ie-a irratrj dreprri Ar,irr" sunternf in drei.rtu a o face, .jJ".fri_i,: qi se bue uld, rk: mare nunre lli.,!l] U ,!r: Sil.* tirerar.i, rie ,nun*-in privire i1t rrar.nulu lt3,!?.1":stri, rd (ceea ce se notrive:sce la [,arrrianu ii prrniI f fu, i*urf -,';i ln parte qi . ,:i re;rirra_ ,alligaid in iuptete Jir-i..irii',Xnia lijll.: dera 1848 qi I8+9 nu prrrea si pr_E;;i^;;;r|r, u o,tn_ t.tCrtt, lanatistnuld. in des1nlfuty,,r1y, ""ilnii,,nu, in Sr:/tlu liberulci. lji unrurzi!,ate, iUroufn .cf,rca -cJ;' s', a,lunecarri pe acdsti ^ -olt ;;i;. ro.,,uui uu.o": rl.o i,'",,,,,1,ur,* qi lli",,:l:,, l:: :..n0: 1. ir-t l'r.)sl)tngc el.orert, .|)entrtt, t:i.t ,tt, snh ho,i_ dieru,u:esiui
r,,r,,,.o

rsret:vr, necuttosc'u{:t.,

le fttce,mil. biset'it:E, gi tentliny't, ttostrli ttebtte sd, f,e de n, ne scd'pa de a*stil ittrtil. olii serui'
iu,(ii, sufl,etesci"
.2)

ctit'tta ,t'o'r li

trebuitd, sii

onru, uare plofesrizd asr,felu de principii, nu ilile fi atnitlri alu ttnirii nrjstre crr biseriea Rotttei, {iArea A fo;hi si est.e cea mai puteruici aperltSre st .$ropagat6re a reirgiunii uregiine, qr fiiuLiI ci gi dlt l)ensu;ann se identifii:i ctt irt'iuctpiile acesiea,3) nir! tiei,r tl-sa ttrt putern[ astepta altceva, tleci,tir invectir'6 itt r:ontra carolicismului' care

UnI

. . Auctr.rriratea iui. ge,,,ut;-in'"rn?r..ii o* religiune este rle ,urt,i *"*i".,r*irii''' Fjlri a fosrri coirrruriri of ,i irfigu;;ii"',r_iii"_, nu lumai a r:eiei catolice, cl \st a r:elei reDrcsen_ :11: g:_l,i:ericeie. -,,ri.i r,o,i-r.,;;;';; biserica" Romei. Arlevdrul0

este r-ettle.rertalttele adeveratului t:re;trnismi. lnsd, pe.nrru cirnenii tllgetitori, cali'sciu, td, t6ti ervilisatrunea rrtoderna ;i trite ideiie de irrogrc.su urie','et'lrr[. rie uttt:rlitatc qr iiber tat,r: r,,nt,i ;rlo'Jriciuiu rrrestittistnuiui, principiiitl de suruiri reloru in'irgit;rte n'ai ln:i.l rnlrlr[ v:rirjl'e. der;it,ri ori ec aitu felu rie abrrafiutti aie spiriruirti ontettesci" (lin* s5, r:orrylrl,lttrita slinra rtttire
g.11

1i11gf,trrit)rt.ilir
,,ilrt

ltii ilirnntri, tie tlonseilllenLl-i)'

itr.le

-;*;'iil

uil se

6sc[

irr

sf,li evenillleut,ii, c, rntirgii

nnri iieDart,e

si t'tiri, es[erlniit:it'ea ttt'eItinisll

qi t{i.

ilueoitr

Iasgi

Tit[

Id. ibid. p.

Malorescu. Contra qr:tilel BIrnufi, pag. 48.

Verfl Uelr:etare r.:riticd, pag. 44.

mului din via[a publicd gi privatd a Romini_ lrisrri ta idoli: la Joe, l9::...!, .t3,r6rce1_ea venus! Mercuri[ .qi . alte tlivinititi pdgdne, drd,si sclivil cu t,ire-su*te.int.j* ii P,r:::lfu olrerrle_ ei gi inaugureze acea rnoralitate straound.) !,e care Sallustiu (Car,ilina cap. XII qi XIIf o desclie. cu acesie crrvinte: ,Ro_ dnrenii cei n'ui-i*gi. ,,* ,e :l:i'lit..*" ast'd4i cred[,, cd, a iaee injustifii esre o fl]lll,rlr: pro0a rte intrebrrirrfar.ea puterii. impudit:itatea, viriuriie au n*;;i;; presre $.^:lll""t*,,rrir.e se prostirue ca femeilb, fe_ :llll1.. -E:irba!i-i a,tiEezl in pubiicri neruqinarea ioru; :ii:li:_l!i clupd ce qi-a r,lnel'lnled risinitf averea famiuflra, se arunci cu ard6r.e in crilne; cu ini_ rnele pdtate de rrjte relele, nu uri*il'pasiune, de r:are-s'al putd iipsi, qi't-;ir-";le satismijlocri de a chqtiga bani gi de I.l.:,^oli,,,g a-t chelt,ul le esre bunu." t) liindcd, protopresbitdrulu gr. or. Ma, Fi tregrrf,ri Jrune ftirte rnare nonrju auctori_ tate-a lui Bir.nufu, ,) elri tr'ar fi [-e ireburtri si cera reunlrea Hom6,nilorti int.r'o singrrrri. bisericl cr.egtind," ci rentdrr:erea fo,iu'ii cultulu pdgfluii qi la virtu[ile descrise ,le Sattustiu. .l)ar cu ttite c6 S. Birnut,u cand,ri s,ir marrrt'estarri ln ochii Rom6nilorri- cad,rscdhi pe cttedra-;rrolesoraii din Iagi, a Iuuecatri pe o cale falsd, ln mrterie ,te riliginne, tot,rqi politic[ a avutri ceiu"Pufinu pru, -pirti :"*_b."+ird olntil de a resl)ecr.ir religiunea rrrrei insemnitte dintre Rourdni, aluuci. .doJ,i in lollI 1qf rosrirri l)c .a,,,siuiu tiertfltii

diu Biagii discumld sdti, pe care acum dlt Densuganri iiri cit6zd, itt contru s6nbei ttniri. El[ nu $'a atinsd de llalut'a dognraticS, L

') .i)

Lu.Malorescu o1r. cit. pag. 100 vr,elt u R euui r.ea'Romaulto?l; "

asiguril, 'pe to(i, custodii' Sionului, otlatd, 'pentru totd,eu,nu, ur, Ed, nu, se tdmd,, cri, uoi.il sd' ttti. tttingil, rle natura ceo, dogmaticd, u Unittni,i', cd,ndd, o cernd, ntttna\ d,in respectri politicii, ca unil, raportil,'profand intre lJngufi Ei Romhn'i' " 1) Din ac6sti derlara{iune multu ar uut6 invitr lriea politicS, nGazeta. Transtlvanielu, care a avulri neghiobia a se desc[rca chiarf, in contra uniunii tiogmatice gi inci in fa{a unui publicri in parue mare unitti! care a sus{,inut'o cu mulle jertfe ltA,ni, acum. Sirnionu Birnu{f irt 1848 a mel'sli gi mai departe cu respectarea cousciintei Romd.nilorf. Ehi a deciaratti, ci 6esce care RomA,nri este iiber[ si se {ini de ircea reiigiune, ce i-o riicbdzi ntintea si inima, numai cd,tri prin at:tista sd, ttu turbure un'iunea nu' gionuld, a Eomd,nilord'. DovadJ, despre acesta ue esle totri discursulu arnintitii, unde {ice : ,,Fra[ilorti ! 56, nu cttgete cittevil, ci api infelege uniuuc dogmatte d,, confesionalS,, religionara llrin tttlittnert, de care vorbescti. Scouuiit tuef nu este iI chetna pe Romirri la uniune confesionald,, t:i la uniutte n'ationald, cu uare a[ fostti unili iutre sine Rornd.nii qi atunci, r:i,ttdri nu erai pe pinrint[ formele religiuniloru ceie eie osti4i. si voru ti si cflndri
Istoriir, Romiuilorfi de
peg.

uniunii, precuul face dlf Densuqttti, ci apriatri a spusfi, td eli respectdzl acristd ttniune, c[ci dti ce {ice: ,,0u, acdstd' deilarafiune

;";.

si l0l.
+it'_ +s.

P. llarianit, t' lI.

(Viena. 1852.)

-212nu vorfi In[i fi r(;estea La ac6sti urriuue ii r:hemfi e.u I]e Rornf,ui Liu t{iti seriositatea, pentlu.ci. srrm convinsri din plofundLriir iuirnei, ci niitirrneii. romAtri. nu s'a atlunat[ aci, .,i si se fitcd uniti saii neuniti, ci ca si se laci libdri inainte de tote, apoi culri Ei ferir:iin . . . . Deci eu dicri. ."5, rru lnr:erii,rnf nici o rrnirrn religiorrar'd,, ca. sd ilu rur.brrrd*$t uniutree, flcdstu frti(6scd, rut(ionttld,, care se ;rfl* acum int,rc Romini, firi' tje care nu re trrii.e st,rite la ca.le niei unri lircnr ne0e, snliri sprc t'(lslaurirrL'a qi inflor.irea na{iunii

* 2lil -

rlitt dotttettirtlil teologiei ct'estilte, tieqi t't-rcmrri ltttnreittt ltreir. cli lt"ret:utttlictttI t:irl'litrtdt'ttll

tio;;;;,i,i;,1 itlii rrrritirrii i:tr biset'icit Rrttttt:i' ace-\[lr a

rrost.re. . . . . Ce se line de Unire qi ,ryeunire, rtr:islu t't turit, lucru al,il consr:iintei,' trebue ldsutii. ltt.z sufl,ettdii fiesce cdt-ui, Rontdrni :;i fiesce t:rirei, .cornuniliili, st't, r;uttii qi s,i,-gi niA,qA cu, uoett, lih,'rt'i,- ducri-i, cere fericirea, utitira qi pacect. din ld,untru,, ca sri fie unitri, a{, ne-

uaflu*.t*, c5, rlirtsulii qi pe t'erenulu uuuin t'it',,scirl[e rnui ioliile decfltu Densrrsanti' de teologie il.-i--fip.irri tie ori ce crtnorciuti lace leose n6stre bisericei ri-if. a.ri.-tnhi in ale cirei 'f ransilva'ttiei", ii*"U-..Gurut.i ;;T;;; lit utu-o tloi aui iu c6ce ori c'e abPublica' surd.ir,ate se t'6[e 'i" a,ite ""'*' trrivinte se dnosebesce iore ti ' tionsusanu ,i* Bernuiu' Ae elrr nrl at ribue a sJ;usf, rtioi-i'-"ii'i nici unri in'r'it.ri ; acesta cl 1848' rliniinn.o lu acirrttarea na{ionald' efeete a avutu i;;l;;; ou biselict Roinci 0e. se ;i vede diu ;;i;;;;;-"i,*titto Ronrdrr!' ceea
ut:it

ttnilil.."

.i)

nutit tte ehtirnf l;r irniurrtt wr,tiorutlii, IJeusnSalir l,r imirir.."chii'\ r:ont''e-<ionale, cari llor,li

t6mintr-:ie religirise ale Rornflnilulri; a,ceia lc-r vitiiruat.n crl rtrrI c]nir-u]it ne rnxi pom{_,nitd. Lliuiirtil. ;-.i-ii r';1y.11 ":rrli plsir,iuilr)it. :;ir ,le l;[r, Dai u jrollttt_:0, r.;i1g ou arrrnrjj, nidrii de r:tirli inire Prr.rurffni: Dt:nsrisirnri gdsesce {:u ra!e totrttai in tilnp'r,'i1e jr(:eSti,A greie a [ut'burii Dacpir reiigirisi & lxlJlol.ulril r'onri,nii. BdrDentl'u rrniuneil uarioriaii. rru-r.i or,ig.n .;usciu{e

tlati rieosebire intre f)ensu-sanu qi Bi,rnJriti! ;lcest:: a respeuatil consriin!* qi ,inr-

[i"aJ-.e llonthn'u,lil finc tninte fucerea ?nPtnor si rnrlrept,tttttr. -- he'iv/t'r'ii et in'jrrt.'ittttfanta'nl irsr-'r"otit, _- sn dit'enr[, cutnc[ tlitt.

etOtni.

lui

cuvinbe

: ,,Si tiicenlri itts[' rlc bine

Bil'lrutri es'c rnutlesfr;.

avti urmiri rriste

-si

S'ar pdr6 din cuvintele din urnrl, spera iur:i, intr,rrcerea t6str6, ll p5gd,nisrnd Ibid. pag. 357 qi Bfi8. -

,)

cI Birnutfl

uni,,nii au e rrrsri nisrle mi.f ld'ce mtteriitle pellllu tiindI n"*aiii, t:tt citri nu pu{ihri s'irri.ajutlti' {'u to[tlili rlespoiati de avertie lJtsel'lces(il tJU i,t-i*,pii ealvinesei: -s5' rfieernil' r:n rlirt t'otttiitti ;;;";; a lsit,u privilegiulir preo$ilorti perpenh'u *r* Ia jrrtlecat5' ltcA'tti de a uu -lot,i, sirr6rlelorri firh nttmai inaintet JJu*i., sd {ieemf, -.t:X trnittltett .ir rotnflue: biserict'i niscutfl gi qc:dleie Blaqiulrri, - dtn g11t a reRornS'ni: si rliirt " h,itti** de himini lntre unoru ocasruue dicemi, a6 ttniunea a datfl ineeputului memoria il;d;i dL ne-a[ adusu Roma, qi a[ sem6si a saneelrri nostru rlin

')

;i;-;,u ir;; 'D;;.i;

utttulil* stribttne iir p[rnint'uhi G 4icem'i' in ttrtnii, r:5' trniuuea i-a

"-

214

-- 2llt -

rln vlnffl, r,l xri turrrc' tu i;,,i;;i;;;;.o,,spil.ili sortii rlr,l^ lrr,r,trr(iu pr[ra i;',1;,i;,i;1,.;;41'; '6rtre rl nrr ultlrrrrl trrsl.,u ;iuui., rii'",iiipjrl t) Ei ra_ rrntrirrr'rii nril;,;';,fi rrrriune, .infi;rr. lela_ tlrtt:{ vrlittt0 tI un r:utrOqr:e rrt;lorturile crr lJn_ gttril qi ltr rrr:r,slir t.espect,ir.( ,) u,t irvutt nir.:i ma_ cur[ siur[elnlrrt,rrlri. rlti ,tr,"1,toto. tie a cita qi rlirr rt iscursuli i,,iBe,r,ut,.i, cu r6re lJ-l,l,lli:Liu r:a tr clIrIlu sl ft, lr lrfliftir irrlriute, ,Si Cn. * tflltI rlrrlr['lr:elii lxrsniri ln (:ontla, sfinfei " rrniri.
rrnrp16

llorrrftnt rliu t,,"-irrtle. rruirrnea i_a l1[ll fl. rlttr n6flFlltul,tl sorttttrj si lri-rr lusuflrt[

juririle politice dela sf'flrgitui[ v6cului aiI cu iz-leu ar- fi 'trebrritu s[ rdmdnetnu uniti 'amit nu nuntai care sub calvin6sci,, li.uii*u
gi culturale absolutri necesare

DolrrrrulI Derrsuryarrri

fi gemut[ iipsifi de ori ce rnijl6ce matr-'riale la emanciparea am[ fi fostt espu-qi p6te ci na{iouali, n6stri, irt elementult contopi ne a de si uericulului magiarI calvinesc[, prec:um s'ati contopitri mai multe conluue romA,nesci trecut,e la calvinismfi inainte de s. unire; abstrag6ndf,
dic[. dela

rlirr iucirieutulrj urriunii asuf,].a Iio.m0uilor.u. rirr I,Orn uller",,-,,,"'.,,,",,;;;t';;; rlelavrrrulu ei. A.bstrag6urll rlela aceea. ci rlaci rrn ne fuiceaurri rr u i [i cu bi se ri r:a f"orn*i, 1oi.i',, pr*iu loeri de_>ra'ele< se cetesoe ovulnelilen, r:nvint[ a" -rrrtri- ne]o6ffi" il ii*t" ,onfurl, qi prit. pus[ rci.in mod[-a.nii""ri"'ai'flariauri, earo qi pt rl)est6ntl._t" ttnrrraou^ .'iU,^iJfr"ironosit[ nrrmul din zctfi rirr,ri''rli, l;;;;;;'ru'fr0#'i'Jce i,, t. r:, p. 2ti6. r) Ihid. il2il si 324.

rru([ a avuf,I tor,rrsi sirn{,drniltri,l,i-ri,.*ptat,*, "_,fe,'cd rial'e I'a cons[r,irrsri si iecunrir,,ri' si necontesi,abile lle sfirrtei unili. ' a- 'met.it,e]e Noi sunterrrir rnultirniii'-if* rnoduiri, in care.elI Lecuodsce_aceste nreri[r,, t:ici daci, lu.priviuta urateriald in cea ,r,.lfl 1i lald, arud dobO.nclitrl r,.in u,ii.o. -rrr* ni cultui,,rrlH_ file lugirare rle Bdrni,lu, ,,:i ce. alru ,:i"u. r.,e a prrvenir, _ "iu,i,,i ,rul,a';;l;_;._,, iui Birnu[[ --.

Ne-aurir sirrriitti ,leci' uui'"'rintori a acist{ Iaurli..,,n *,i l_ Ildr-

rlceste&! ciue ntt vede, c5, daci ni-s'au riatri otiati, in mf,nil mijl6cele de a ne eultiva, nu mai era putere pe lume, care sd, impedece pouorulfi rom8,nescri in mersulii s6u repede spre emancipare politici? Daci, sflnta unire a aulins[ ar6,tea iumini, cari ar^ lurninatri departe qi ureste hotarEie Ard6lului, ce pu[ere intLrnali' rirai ltutea sus{i116 intunerecuif qi sclivia preste Romflni'/ DacL rtnirea ne-a

trezitu Oin amortire gi Ite-it relnviatfi la alti, via{i, qi la consciiu[a originii n6-*tre iatine. ce lanturi ar li putrrti fhuri Strigoluhl gi iesuitii, ') pe cat'i sd, nu le p6rn infrd,uge Romf,,nii ? Dac[ unirea ne-a dat'[ birba. (.'a IloeentiI l{iein, care. .a ideatii

programLrhi emarreip{,r'ii nirstre poiitic.e qi.qi-a irusi si capuiti Irentt'rr realisarea lui; dacd, anru O'ok'anilitri prin trniune scriitori ca Qinuri,

t)

l',:t' Ilrtriarrir

Maiord gi Sam. Klein, t:ari ln ioci sd 16' mdni, precum ar fi r'6mas[ iu neunire, cel[ multl uisce [ircovnici ori nisce cdutire.ti nasah la vre-ir bisericu[i lngropati ln pnmtntri Ei r:otreritir cu paie, a[ devenitl stele

---li-il

contra acestora se- plAnge mal virtosir Biruu{d, precum Yom ved6 mal la vale'

tionalli.

i;,;;;"';i;;id",iu Den_ l:._l1q!'u su-qanu, se reducu in parte mare la nisce nec e, eari,ifi irn (':!.,3* t _ H* d e u n u I fi .., ::11i , ur {tupa aceea l-enetite de" rnulfi "^ ",r si tr ec[ irrcd inainiet muitora au rrecut,ri rle i.storie
na_

pe firmanentuirj literaturei romAne, condusi ja sciinti si cultrrrd, 'ri ca,ri ne_ai SL"ii apUni_ rori. cari ne-aii irnbtr.ti;;;.,ii;'r,ip,_ qi ne_au rnd,rrgi,iatir rrr s'ferint., .. ,.;;;*';'; fi=;,;;r,,;; irrfige dusnrarrii. r ";;; "i" u,lu, u n' :i i r rt rr &r' ;i t 0"i1,,,'r"J,:' I -",'1i Acesret suuiri oreriiet*'-sfiurt:i nniri cle_ tluse ehiarri rlin colcesirrnile t{cute rru{ri; 6r ranel'e iulipte priii-iini,;;_,';$_de Bir_
)

!)r

Birnufir

i'

precum

rrrui ntultI cit esogera{iune orritrtrir:i. dec$.tri t:a espresiulle il collYingelii slrle tltlsllt'e irrler,Eluili acelei tsertiuni. Asemcnea cf,,udir vorbe-'.etl B6rrrrrt[ despre rescriptele impdrS,tesei qi brrlele papaie, pe basa cS,rrlra s'itr intenreiatI riiecesa ]'i,sirasului. ehi le ar,ribue chiar[ firi nici uuir irotiiU inientiurtert r6utici6sl de s ,,subprigoni" pe RourA"ui. Din contri noi amri doveditri,- c[ cu totuli tltele suttt'ti motivele

rlnr:{, I}[r'nu{ri vorbesce irr piurali despre ,Sliplome /u,l,se" , tt:6st,li este it se cottsideta

d,iplotu. /'rl,.sc, r;t:otpa-'rir,r.iTrtr riri;,* ;;;'r:r; 'i ,!,'ln {l1nur 7t-.p1yytt ni?ttt.'suhlrr'iq,,nir)' ii'sPt'zttc't ?-tyrnt.i?te :;rti, titl,tt ,1" ,piX,Lprti,tu ,,t.a hii_ y,irululurt.,' Ceiirorii uosrri sciri rleja. r:i asti{i nir:i rruri istcrrugrafu seriosu nu mal pote sustind, r:i riipirlrrra a tiorra Leopoldinl ui "i"""i ori fltsiticar.ri aiu ieriiq;lrin. ["!e_.ncitrrri, ifii",,ti, t:irrd ri vo'besr:e tles Jrre',, rl ipl oric "^i;,;l;n;, l,ri#; ";;,;;; la er.ea f;.; ltote . .ttiplorni, cici diplomi, imndrft6r.e-nlil*,,i" n,o 1:.:I:".utrd *:j!,1,,jr ori Jrrobatrr, cd, ar. fi apoer.if,l,.

pi sd stabililnri arlev6r.uirr. ,,Suh inaltu proteatiurtc n acestui Striqo.rti.ti," -* ilice Biruulri, * ,,\atr.,f'ra,a lestdtii

acestei sd ur.lnirimI pe Birnutri paqfl de -,rii paqri, l;a precurn ii[ ,iirare 'ito,n*usouu.
,_.._.^_,Dor_pe scrren)

cArfr. ne irermiie cadrulri

acelor[ rescripte ;i lrule, qi r:5, ne elea ari avuti tocmai ittten[irrne coutral'l la r:ea afirnati rle Barnutu, intentirtnea rle a ltta elii-

ltul

;i

seonuiui rontano-r:atolicil rlirr Trunsilvania otl ce prileju de a. se tmesteca in ltacerile Romlriiiorir gi de a i asuPri. t) preoliloril' r orl rirt;i," ,, Ntttnurr s im,Ttlici tn'teu, irrlrruge Birnrrti, -- ,,uyth'd' rJermtitutea Nitrnpolie>i Rontiitr.il.or'il, d'e n'o. tt4tusil cu toht'l'il, cr'r, Itru. l.u,,.tr',i intnr. ninticd atttt'i, bu,Le ;i reser-ltlc si rotttirutnrii, si d.u;pd uni'nneu' ,t.r:isht, (Q .*j inainle rJe ea. a cdntnrc i'n' f'6te biseyi':cle r,> md,nc l.otil pe ,4rrhieTtiscopulil lot'il cQ, ,ei' mtti, inaintc." 'Iotri ulsajulI aeestl n'irre absciiutd r:ir:i o basd, istorie[. Cetitorii uostri sui[, c5. la sfh,rqituhi vdi:ulrti ahi l7-lea nu tnal esista in Arri6hi ntri o Nlitropolitr rom0,tr6sci, pentrucd nu se aflt nici rrnfi episcoJrl sufragauri supus[ archierettlui romd,tte;rt:[ din Alb:r-[ulia, 6r acestri archiereti el'il sttpttstl sttltet'inten-

"""r"r

ilproY,i$:

r'fg'i?ti'

nostru desPre ge'.initate,

2) Vedl capitulul[ lostrtr r$irrr:ui rleepre sfinta Unire* paragf. 5 Pug' 17f3.

urt

-21eunil ca[fi o rnli, ,,ntatnt'it u;tr, insetn,nntd err, 'tt) De . n6strc" 1n'otopogtil d,e /nrnte 'in Qil.ele se unitri lnl episr:oJrii alti parte lnsi tlcgi totusi rle Arr:hi-Mlitropnl.it'i, filiai cu titinri 96[e fiesce care riirt ei ,,n fostti nlcid,ird tttr, ni' micdn, +) !'iesue t:are a f,rstfl ttnu factord civilisatoriI ln rniilocrrhi Romflrrilorir, {iesce (iare a pusil frrnrlamettfi, ori ll arlllttsti cf,,te o p6trf, lt erli{icirrlu crtltrtrei ndstre rtl[iontle, fiesce r:are a ap6ratri drepturile bisericei gi natiunii, pe c0tir i-a fttstti cu putinti rlupd, irnprejur[r'i, fiesr:e lare s'it silit[ a fat:e din poporulfi romd,nesr:u prin culturl qi religiosilate unrl factot'ti ilt vir{n siat,trlrri nrlstru, qi tlupi ce cu to{ii arl 1lregi,tif,il terpnttlI ln rlecrrrsir tle rrnti vdr:il si jtrtndtnte. lr trebrritl sii se lnfiirtteze qi Mitropolia. tltl ceq, nurna:i, r:u, nu,m,ele rlinarnte rle unire, ci rea reali ,:i adeverafi.. ee o vedeilrri astiqii. Cine are as't darri meritti perttru tllitropolie ? Rdspuusrrlu est,e uqrlr[: Neuuirea a ingropat'o, lltlil't'it tt ds.rg1'oirat'o qi relnviat'o r:hiarit gi peutl'rt tterrni{i, caci daei unirea un trezia lu popolultl ronfluir riiu '['rausilvarria qr [Tngalia {jonsciinla drepturilorf, sale ; dar:i IIrr preg[tia ;xrporulu prin culturi, asa, cfltt s[-qi strie reclama rll'epturile sale, tstd{i tt'al' esisttt IVtirropoli{i romilttesci irr Arrl6l[, ci prite nutnal
superinrertden[i calvinesci, ci si at:esria rnagiari. ,,fnrlatd lrt, i,nceptttttld' uniu,n'il, uetlemd i'rt sinddel,e ruistre 7n Tto,trtle reptorc ale lesui,li'-

de rceslea uunrai peutru riureui- li; riiluri - uefricepugi llo[i far:e argumertr..lu ,,,,urru *fiuiii unirL Orneurl pricepu{i insi, esarnindzl"-ficrufu insu-qi, 6r nu nurnirea lui. t"_l"ta-Ol sffuta runire avemri Archierei, cari ,ro n*, ,n,,fp*,"1 r:rr f,itlulu rle [Ittr.oprrliIi, ,fiu iluoranp, *i ,ci trrrlie bizantirri se' intirulari,Ar:rii itn"p;_ IipI", cn -ttite e{ aeesti tirulu'esie ueusitatu ln ierarr:hia bisericisci. Aq" ;,1'-feruto e._ ,:l9iq (lB2B-1640) ei llie r), "r,rror[,i"iroar_t64g) 0rr r6te .I i,i. ou firsr,i n,imii o iucirie tu mf,nile calvinilori, qi"";'""n ju1 -

alti lT-lea. La rorir iutinrpi;;;

rlirrrr'itar,ert iUir,uiiiii.i Rouranitorft ain causi, r:ri irr:elr rjemnilate n,a esistati rricl c0ndrl s'rt liicutfl .fil; il;*.'ii.i o,,pl aceeiropln-.la auulri lg5B. lml,rr)ut'srea, ci pr.eotri cf,ntaI in r. . l6te t: q,, pe Ar c h. i ep i s,: ip u ti 7.o,.j-,,,- f, u i n v o lve .0.: l'1". ttl stlre 0esrrretuirer b_plelorrj pafrale qi r.e_ scliptelori'irnirEriresci, (:urn'iqi inchipuia Blrnu[u, ci tirirluiI o.,j*ul:" .b,,uo.uutu iu in cirtile Uir*ii.rr.i ca o 1,111:,j."4igiouatri ren-rrnrscerrtd pie rr tlLoru' rirrrlruri, fdr4 nrci o valtire or.i insernnritat,e ,orlfe. - ir av6 n'a avutrr uici iuainte ae uuire-in titr:plecurn vecuiu

detrlelul calyirreroi., r,nre se lrrtitula deopui Vnlncholurn*. (,1: nfi,,.i'p"litu ,,epi_ putea trl 0o uurl Ar,clrir:r,ori. suprrsD uriui episcopil, qi lrrcl pi rccstu c,rlvint,siu',1l)o nceeu simyilit:it,rtlao preofilorri lomdni, ducl,r1i rriai dsre capabil,l - tt rtlr6t,rr sirnpliciratct rlrl vl.e-rrrrd rlr.c;lt.ri, _ n,u pututi

',6r'a siruplu-

tl

-:l

lt

Ciparifi ibiil.

g,lt, +lr.q.g rragrn. pug. lg. pr[. Zi ri.n,ria

in ist. bis. a ilIoldovani ') I. M. 17. ry Suiti cuvintele protopopulul DIuilS, etrtrl epircopul[ Malord. Ve{I Moltlovanfi Actc sin' t' I.
Rom. p. 16 gi
123.

").

pag.

loril, pregeQAndd. in lomld. sztperirttend,entelui, t'eformatit, si yte nltil lesuitil, t.hi aerlemd, neinc

eta til.

in

und fd.cCtord rl,e rrlc.,, Ce privesr:e lrositiunea teologului iesrrit[ lingi episcopulI nostnr. noi arnri ar6tat[, ci, aceea nu a rrvutrj scoprrlti, ca teologuh'r si ,,priue.gltieze pe qsisr:oy,i cu, pe u,nd /dcbtorid, d.e rele'). sr de irceea uu mai este de lips{,. si.l'ep-etirnu aceen, re am[ esplicttri in altri locri. 5) :EI .ce privesce, presidiuhi iesrritiloru gi . in sperinhi, a pirinteirri Recblrj dirr iluqin ili sinridele lrostre. observim[, cd, asertiunea lui Birnufri, fd,cutd in rerrnirrii ;;.;;-iJrgi qi g;_ rrerali, nu este eslrctd,. g8t[ lintpu aurri lvrrtu t:piscopfi, adeci ^ - t,iurpri scarilliliI episcopescii critfi ri listu com_ pleralri, ?r,tt .s'n ilttttnplitil iit,i, mut,u.d o sitt11tr.t'.ii dald,, ca vle-uud resuitir sri rlur:d pre_ sitliI Iu siuodele iri.serieei ni)srre uuir,e. I]u_ vtrlA rlespre ardsta nr suntrj tritr: ar:tele sittorlal-e publiclre de 0ilariri, Vloldovarru. ilIalorri gi Nillrs. $i lu ae6sia priviuti se deosebesc*: cserrtialu positil episcopului nostlu unitfr de ;r0sr[ra epr,*t:opului dinainte rle un!re, cici ncesrfi din urm5, cehi pu{inf,, riela 1610 o) lncdce a trelirriuu s6 ,tini iinod[ romd,nescri rnai totdeuna sub dii-ectiunea calvinului qi du.pi aueea si se presenteze cu protopopii sdi in sinod,ulil calainescil, [inutu srrb presidiuhi superintenderrteltri calvinescu, puntri, ca cele
qte r:apitlulfl uostnr despre >genuinitatea _r)J{I lnsrrucllttoru pentru teologull. latini< pag. gt gi urm. u) Vedl Ciparif loc. cit. pag. 7t.-

ru

c 6 st el e e pi sc o p u,h

i.

n o s h. t t

ytria e qltidn &

rld

si lie der:ise tle siuridele biselicei rominesci hisericei t:alvinesci'. Chiaru aurrlI I ?:t2, c6,ndfi s'it tlenrrrnirii celii

;;il-.',"tlti""ii
si'in
f

ttettnir[, ade-r:ii -Teo{ilfi' i;;'.-,;; a pusri iui 'feofilu Transilvtniei ;;;i,";;;,tiuiu Iu .intiiction e ir;;;;;t,. r'ou rii ir e rrr qi nrisd :-Valir0n' -n it praer

-Ait:iriereu
n

Synotii generalts eL tlit'ectiorre grt,,u,trt h'u'lnr'o r) T r;i rr s i I v :t:rnt e'7e pen... ii,i, i,t'"i"i"rri,l,t* Syrrorio Yaiatrh' in SYuodo orifto.io*,t eo:u,rgeiic*. Religrunis Refot'tnatorutn lttl nut'um DraenomlDastorurn "il,,ti Hungrt'rortt'm irr)i-o,utt ;t,r L:ttw' t:ertis sihi arli unctis l"ii rle' ,i,rr1tui,titt," parf i,'n" r''t res itt' sttrr' Syw'l'o reut 7p,liur&c ren-qiutzi' su'biicittt, Sttu't.hn ,,;nos ' ttt' siit..ot' u sia et:'"le t'tttllue q p, ot'sti Lt t;Ai,ir,: ",l.i.io",,lr,,rt' ftc, |
! t

suosqt,"*) tleintl'e ritit'i',,'t'ttd'iscal, 'iilfi"" ;rtt:ihe, 3) a fostti Atdsta l"tleat'" ': sfitrt'a de diuainte neturitri il;;i; ,,1rrs,:,p,iitri vestitd' cea iltitropoiia ;;;;;. ilerta ii l':sttii tl illgrol)rlt'rl sfin[a rinir: ! De (:are "" '*'Cno.t*tX,n,i derf incfi odatf," tri' nici ey-tis,:r,pri lnirti din Artidlir nri a unri -siii,i,i,i 'srrb pr'::rirliulil itr-otritiioru ' 're4rrtri Este illoanu i!i m6riea tiupi ci' iiisd, acte,'dratti,
I

F,it tf., Si inatttte Li': d''numirea lrti liior:en[ii sclu; lCl.iu, va si tlitd, pe timpulri .vacrtutei ijrngiirit 0 nuiui e.Itis{;ol}er'{:ii' s'a lnrlrntllalti rtn[ ;;;;. ,,i s't'linut.ti in 0iuqi[-ilIf,'nigtrrrri l?26' an' -*"rin in iirt,ir it! Novernbre diu i;';;;-, ; presidttI rectoruiri drn CiuqiI Adarrr
"9?1.; ..n,,;i, ,,la)1l.iii;' l*tt tntt cel rtrp$ de siuulir biselir:ei se fi,l6sci, rrrr titlulfi rle ,,ot'to'l'otte"'. t:".li '" ' *l ;t lieligirruea 'ulerEratfi er& eH& calvirt6sr:5'I

rr

-suuerirrteuiieutele calviuescf

s.e

D.11i1

i) V"iii't.',t"tn la Nilles I' c' I p'

153-160'

--l-

rFllFtrF;pr'**

'

I','i[tur, pr, c0rc lnsu_gl lnrp6ratuhi l._ l)ropu_

-;;;,,i,,,*,

ca

orrru asupritor.rrt. ci iu.1ie rrnn Un.f"r"r. bld,ndu, re a cds

sir,i

ca i|i;1.l,,,ln,'l'l"llf :,,"rIi.,;'ifi u,],j rus, udi :['';1i1i,, :l'[:Ti'"T. ::i,, du i; conrpleiur.cir, scarrnulrri -_t,irJ.l,lil,l. '"r,]i, .l Aqa tl ri, c0ndri Iiirnrr fri,ti.*, ia',,f reptore,, ;,r'esitt*,,trt, sinlrteic..l;1jiir;i iiiriiaJ,:k* qi seInralistizd Iur:r.rrlir, nurrai ca, si fici mai rnare rrrrpresirrne asur)r.;r,. asr:ultiturilo.r'iii u li berr,a ti i ", i;r;";; ;.;o'jrJrl* de 1re n cd,rnp es.r: r[ lucnrl[ tcesra. ,rpoi mui es;;;;;*"mnaru. ci, acrele, r:e s,aii A.r.o,,*.ito" ii" limprru Oio urnr[, nu pre$enr,x p* ahrin'ri;;_;;; pe unl
rr rr I

gar

ri

Davidri .') , S' iufelege insd dei;:iol, u.*_ -'a totrcri gi de iruor.eiurarea orninrinX ",* presi_ in.silo_tiu, ca si d.-r[;i;;'_;d ,!j1'ri a fotosicrj st,r'e tusrrd,irra pe.'nornaiiil;i_",lui,,*.

!.f:..,,,m srntu,

.o ci

unri r,omin[

^ rndrrrrrisesc. u.bst"

c1

il.,i qi ii,Tiill".r.ru -

13,i,

Yl-E

;;-";;*J.

nu

unri

Ie_

opusi, cu religiunea clegtini lrrofestt[. de biserica din resdritir qi de cea din aprrsfi. Teologulfi voia din contr5, sd, cip6td,mri o instructiune solidi in religirrnen adevEratd; creqtini, care dupi invi{d,trrra stiu[ilorri pd,r'in[i, a sibordlord ecunrenice qi u cir{ilorti liturgice este identit:d, irr brserica tlrusului ryi a r6si. ritrrlui, gi nunai perfidin ;i arnbitirrnea grecilorri a scosri la ivdli uisce purrLrtc de dife. rin[d, spre a-pi jrrslihca sr:hrsrrra qi u trage qi pe alftii in errire. Superinterrdentele ealvinese i r.raclt ritulri nosfru rnaiestosri de ,,supersti(ittni, ltri&esci" (superstiiioi)es anrles). TeologulI insi respecta ribulri nostru qi oet'ea striclri observarea lui, conformri instruc[iunilolu l)recise prirnite din Roma. Supenurenderrtele a sublritsri o parte insernnati, din Trausrivrnia de sub jurisdic-tiunea

-t;:;;; este ttfire .t,e diferinld sttpernilend,entele,./p f.o/1ii Tesuit*td ;i' Bar.unyi,. car.e din i, ,,,ii, firiL' penl.ru, IJomd,ni.?,, ",nii'r,jii l,a lutrebarea actisra a lrri Birlufri r6sgruusrrlri nu este gred. Diferin;,r esie ftirre rlc verlere bisericesc[. gi rnare gi din puuctri din ,ein liogiu,,"t,i. ugio' 9_'l,,.rinrenderrtet, .i"rl,t6''1,."1up6 ..* t" .. - *p, rrd religi u n ea cal vindscl,' 1,_:, tt r'ametral u

acu,tn, sltune{i_trti, .D

t*rr

Episcopului rcnrinescfi. Teoioguli irrsi nu a inpedecatn e.;ercitirrhi lrrlisdicfiririri episcolrului unitii prest,e lotu Arddiuiil, ci din con[ri pe [intlluiu Iui s'a asiquratri rrrin tiule
papale.

,n*1:,,q*p;$,:':,

#}{|ff :it"#

Sub dornnia superinlenden[elui episcopulri rominescfi err ohligarir si, prornoveze ceiri pu[inu cu o finutd pasivi, tLecereu Romd,nilurri ia ealvinisnrd. Pe tillrpulri leologulul -dell din cou[ri eli-l stricrri opriri trecelea rituhl grecescri la r:elri lttinescfi. Pe timrrul0 superinteuricrrt,elul lltttet'01 ,jud,ir:iard,' a et)rso()pulrri rornf,,rrescri cru, lrr rn0nile srrperirrtendentelui. Pe t,itnlrrrlil leolo. gultri irrsI tri rnint e1ri.;coprrlui ;i l sinodrrlui,

h---

rrrului

.. -Superintendentele utr a erescuhi rrici rrrfi RonrAuri ap6rd,toru de iiA,,iosi" ,r" bi_ serrr:i, sefi cultivdlorirj tie lir.,lut,i,u lornA,_ teurogul,,r ;";;;;tuue tte . .iesui6_ ll:*:,,.t:^ .llj_nu,rlu unen iru loslri urimiti. irr ins[itut,c,le lor'r Ei _crescrr[i in iubire ,i;";;;;il;,;, ciinrre cari unii :;'a[-ridicutri lir ,..,,r,lir'-i,',u.. (::r b[rb;r{,i Jrolitici Ei apErtror i 'i"rl,,pjOi",,i nd_
_r.onrAnescri

sorie tllaiori, aiiii

oenrrmdra[i. r)
,t

l:L:.1scrrnfi ea ilIaioru,

.J f"o*"tiu' nrii,i' pl Gri. ,ler,.rili,i-l,.oi*.ori ",i qeo]9le ai" pr,,qi,i"rJu"'rrll"Uugi "*$inc,ri $i

voltarea lrru'urilorfr, si voescrl sinceri sf, lumiueze pe omeni, dr lu sii le misce numai vojnle _prin discursuli polirice, ca B[rnutfi, oti s5,-i ducd, in er6i'e, ca Densusanu. ,,trulatd, clupd, unh'e episcopulil. catolicd, d,in Alba-Iulia ini,calecd, prasle Ai-chiepiscoputil nastnt. qi-\il, lace Ticarid., t|,il, htlnutta, it& clojenesce, ild aisitd pd,nd, ceJd, scdte abia butta
ap ei, d,in 1-7 2 7 ab omni a d,n tonit ione, con. eptione, aisitatione a acehli. episcopft. din, Atba-htiia, i.r Archiepiscopulil. clin. Strigonitr iltr. desbracd,' de cler wfitatea ar clr,ie,p isco-pdscd, g i- ld, u.c e nr r a g aneri, f f gi biserica 'ndstrd, o bu,yd, tn iu,gtr, ttoil..,, Tdti fr:asa desgrre inciiecar.ea episco'p

-_t-

klei;';,

rje

altii

sub teologu I u Iarin u, decetri

Amti lrutd c, o,. r,^'. i.' i il;*i;iLt ".,,1,, ;",i-'i;;,?, ca mat'e" era diferintu lntre superirrrerrilentele ciilvrnescu si reologriiri iur"ii,i] y'i"-roru inrimplarea nrar buni a fost.ti ,oii"l' ifi*arf"r_
su b

iiiili:
n

De aceea erudrtuiri Ciparifi airu: ,Inri ,r:_:.':""::!:yiunii. qi a m_ai *i,uttoril.' ihn acesti, ^trrtnrcp8copl . . . :;ttb prilrci7til. acutolici in,:!,:,:,: fi. Si urti q,.et, . . d pri.r' *ntirc rtni tn'Lanu s o, uSur-alil .:i urmti, rt, ias1ltelitii .in, ""u,t.urtii'",1e 1::!!'*;'-,r.1.,Asrfelu jurieet -;;;;il seiintd, cari strihatrj a,ia,,rt"lr, ili des$'tuErrilIetrue[lll i'"" r'LePrE {espre superiutenrten{ir t:alviuescl, ])", se basezd, u, {lrl,, puse_ de superrnten'pnrit si rrri.._i^:i 1.,1;,rSditirruile_ u t-.]li ip i r',,, r,#L i-'-p, vl'rruup'uru romalll""t "",J1 I J vie'si 3,c negcl. Cine ?re. contr-oleze afirmafiunile, p6te consnlfo inrro .rlri{ _^

suplffi

Oent..

*T"::-ir"L

#il,,ff ill,T
?lJ;

evidenCe.

q^:j$_' qJlnie'"1#r",;;1*T#i 3; 3F#'".3: tasezr parre ::,::1.. po in.i"*.-qi iL ffi ;' ;"ri,:";:fJ;"'fl'

;S1,'f:'fiT""1":l,ln""t:V.X j*il;'1'1,?,T;'J1'
i) Acte -qi lragmerrte. pac. pag. XVI.

episcopuhi nostnl n'are niri rr b,rs[ de aciev6rfl. Este urnoscutu, ed, N[itropolitulI Alanasiri a muritii in anulu t7l3 $i ci preste qlti nu a, pututil lnciieca cpiscorirrlfi catolitrI din Alba-Iulia diu simlrli carrsd,, ri, pe atrinci nu esista episeotrri catoiicu acolo, fiindI cd fnsese alungat,ri deja l;l an" 1556 irr iiersdn;r elri:icuurrlui Brrrrremrsza qr nu s'a intoraft peni tn 1715 tn persdna lrri ilIdrtonfti. Dela anrrhi l7l3 pflni la rnulu l72l iusi rrrr arnu avutu noi Rounflnii episcopri, l)entru cd Ioarrrl pataki succesoruhi lui r\tauasiri a fostri []reconisatri qi sfinfitI episcol.'11 numai in anuhi lT2l gi incd, dupi 0e n apflrrrril bula "Rationi congruit" din l8 iVlaiu 172l tiespre infiinciiecesei lligd,raqulrri, rutc s,a rle[area 2r.iru cretatd inrleperulin(u hisericei, ndstre t'le ori, ce Mitropolie orl opislttltie, rli pr,in urnlar.e s'o flgutu inrposibil[ lrr,l[llr:ur','t o;risr:olrrrlrri r.o-

llului catohcri din Albrr-Irrlia uresle Alchi-

ruulrrt lrrl loarrfi pataki qi a ororilortt lui. A{u rlurl.tlirrlru.fiiurreu lui Birnrr{ri despre .-...,, rncd,tr)urlrotr elliscoprrlrri lttirrri din Alba_Iulia grette rpiu.cogluhi nostru esr,e cu totulu falsd. l::, i-irfllrrr-[ ,Pj,rdJd .l)e l)r.e,supr"rnerea neintemeiatl, ce o qi la tlli .,scriitori de ai uostri, cI Iolrrfl Pataki a.r fi lunr:tiolratfi ca-lpiscopri qi tntinte tle bulla nR,rtioni ,o,ig,.uit. l72l; cee& ce irrsd, nu este atlevEratrj. riin Ba ce este rnai rnultf, pataki nici m[cari ln_ uiute rle n deveni epii;copi greco_catoticfr, va p.4i.e.nici 1ie rirnpulu ia"in ui.o O* ritult r&r,lnu $l luct'a in caiitale de nrisionariri ln [ara FdgdraEulrri, nu arirna tlela episcopulf latinri din Alba-Iulia, ci uu,u*i-A.tJ'archiepis-copuh) Iatinri din Stligoniri, pr,..u* tlove'-puiu"'ceti _d_eqcd rnai rnult,e aete, tiari Je
msno'{,tttolicrl
cttce

Nilles.

Ia

Mitropolitulrri din Strigonifl uutniti t:a la'u,nit, patronil speci,ol,il,, ceea ce nu irrv6lve subordina[iune eartonici lrerttru oliiscopuhi unitu, ci numai ocrotire din parlea Archiepiscopului din Strigoniri. De jw'e, deci biserica n6strd, nu a fostri srr;rusi, niei odati vre-unei biserrce ialiue din 'Iransilvauia gi llugaria,, lnsi de lucto in decui-suld timpului s'a desvollat,it urui fel[ de raport,d de subordiua[iune a bisericei rrdstre fa{,i, cu Alehiepiscopuhi latinu, inlru celd unii dintrc ai tiostri ad inceputu ri apela in unele cause la Strigoniir. Dar qi acestf t'apor'lu a incetatri de urulbu. Romflnii urri{i s'ari sciuhi rnAntiri qi de acdstf subordina{irrne qi plin ac6stit s'a[ ar6tat[ superiori neuni{ilorri dinainbe tie s. unire, cari in decursi de vdcuri n'ari sr:iut,ti sd, se seape de locu de jugulii, cc li-s'a, pusil tiin partea
calviniloru. BS,nrul,ii afirrrtfl tuai de;rarte, ci Episco1tii,, Oultit:ul.rt\il,, Pruloltoltii ;i Vicari;i rt'tt,ili ttil,- lucrttti 1Lu itttrecttte, ccr, sit ttu suo[e biseriut, ndstrti cle tilL ttttelo lu't,inilorir' din Ungtritr,. Hlir sus{iue priu aed;ta lttt'turi, 0irl'i ntl 0ordsuuntil adev6rului. ln tlttrcesa trrtitd a !'i-

(,iunea aceea, a lui Bri,rnulri, cl- Jiiscoputfl rrnitri ar fi fostri sufraganuiri ltitrlpotitulni dtn Strigoni[. Bulla ,,iiationi .ons.ilit" nu cullgg" pe e.piscopuhi unitfi uici un"ui Mitrourmare_ nu"l[ faue sufragau[, !.1,,1t1: ,!.,_-puo er drlitoma a ddua Leopoldind, ilri supune

Este deci evicleuiu. ci in cuvintele de nai sus[ ale lui B6rnu(,[..intiuryiiniruft ;.d$i unuhi diu rnultele neadevdruri 'ioior.i*., oari trecutri 1r: _din generrrtiune lrr g*nrriliuou dreptri adevdruri deplirrri constatit.e, tiespre cari uirneni rru se mai ilrrloesce. Aioi oi qi dlri l)elsuqrnu a cirlutu in o,.;rre-iet*riri, urr e rrrirale, eaci aqi se crrvine unui berbairi, core se pune sd scne eereelare L:ri,ticd,. . Neesacti este urai departe ci ufir,o"_

gi,raqului tetrdin!n, rle a se ntfluttli rtc sub tutela arlintiti, iol-deuna a esislatir 1i 1n Epirscopi qi in (Japrtuiit :.i ln Prototropi qi ln Vicari, lnceJindii dela l,rtttii Irrocen{iri Klein p'inh, la reaclivarea Ilitropolrei. I"itrpta rle a se mA,nlui de teoioguhi latttrii, prin Llare -'re fi,cea sirrtitS, ptttet'ea Strigontnlui, ntt a dttillair-rrtt, cflndf a ratii ore iraud ta episcoprrhi ' lnretatii insLituirea aceiiri tcologri'r 1n Ca* pituluiii cilrigdresrfl tirn Bla'1iu n'ad Iostii dre

15'*

ili
I

t'{

928

ri lrelr;er*rar,u. rrralirataiu ai slntt, 11r:/s[6. ttu (t

','

,, o

,o,, fi o;::r;'*;:ot'ir i';""ii' t*]i,,,r,,,t t,, o**p.""..J,.i"'#*Tiiifiy;;:,t,:1,i,,?:{:;,ri .o, rtestrrre unrj r6n-;;;;i,,_;"pr:io .l:.::1,. *.e*i ul.ln'e, observi,rlrir "nr,"
*.li
ar-,iJ

ffi i :', ";::'ii,f ;,'; e; .l:i t; I., verrrte in lr,drftr.ea i,,Oeprnrie,,ielTiusericesci t ,tr.epiri.se face, ;;;t;"*iat.u 9,1-.. p.r_ sotre veoerabiie iurputarea "i" ar:eeri nlnreriate?

ffi margirrite_esrreme pernrise l3::_ rte, sfinrele canone ? N'aducc u,,;

i#il

j"' fiH:],i,,fl

:.!:,.,.:.-.::-:.1../t.,..

,.

-..i-...:.-'.lj-

r: ;

.1.1'

.;- :

lt

t?"

oli#lll:i :l-

:I;

',

**jj:

fesiunile (ceie romflnesti) vori lnflori lf,ng[ olalti, riac[ vorri lipsi 6menii, cari in loei de caritate evangelicd, predici ura lntre fra{i qi

"

a!",

liio.l;

;:r

;";;*l;piAnge aga rurritd rlesbjnalea couteriolioto, ".'. ai.de cea '. ':,tiin, polrtrcd nit.i o amint,ire ?-. r:on,

Aprr:*fn",co11,r],i nrci urrei rratirini nu .rJelrlirra.se por,u *uit,,-,irrUindriie, rir, *i,,,i).t, ou_.,i *?.,:l:.,1:i'{idrg,. {: lrte rlornantt sr inr,r,alir] f."_ll t,t" ei sub rrei imrrerotir iie ar*ni,,utii Nu_sri

pe sire i,,rtr,,meniu-' ,r.rnriii,li"' :,i, : ,trrrirr. Ei ar fi rruiurfi ,i",;;';";i 1te aci j, colo flafi buni. 'crrrl v.edernu, cri fiiI tltor[ naf iurii desbinate in ,-_, trati buni " inlre .'il;;;l,"lI"irri"'ri,iri sunrl sin n*...13,^y,d^,,'ii pe. altii. ili..i .r,vrr. !il{:l e$te ar_revtifatd, cUmCi nr*ai,i "r,tleia I TO{J ir narrd, ir- lrr"l_,,r""_', fi fristu i,n ,i,r;iniirie rrrrii ;;;jl;, illi d,gl rimpuri, il" conird .j ,t-'i,,elt,: in :.^r^1 pace infeiegel.e ,tn..cari
dea

1,* r E

nta):pn'itrl, "i -a ,i, )rioi' ,,ri Ro_ u,i: ), o' il i,}).,,,,,,, i i ";,,:,,: " J:;{ ;:1, u i io r r. l,-;i" ;';* "j f,:'

sriiiic,,i,i'ii

* rl**'-J*j int.*

nu se infi6ri de nici un[ rnijloc[. numai si-gi vineze interesele lorl cele de josi. . . . . ln Ronrflnia toti llorn6,nii isri rle o confesiune. Afi pentru aceea pasiunile omettesci nil-$i candt5. eie cii, pe cari sd, se preurnble? Nu lurburi ele progresuiu ? Nu este rirf,, qi persecubare intre frafi ? Dar dre ln trecutt nu tott lga le rnerse la Romf,.ni? Luptele pe viati ne tnorte decurse lntre Moldoveni gi nomaii nu ne atieverescfi lncrulu pe deplinfl ?

:i'

i: i il:',jiii-i;'i,;f

Singurf, aceea std, c5, neesistd,ndfl unirrnea, Ronr6,nii nu s'ar fi lrt[utfi certa intre sine ytentru, religiurr,e, dar.aftq cnuse de c6rti ar ii-putuiri avti, gi inimicii lorti seculari de sigurri ar fi grijitil, ca Rominii sl aibd. cause de cdrtd, intre sine' cum vedemu, atAtri dincdce cflti r:5, grijesu[ qi a{i 1) qi dincolo de' rttttnte."

Ir

cunriscd orl tine, ci unirea aqa precum s'a ficutu ia 1700, a fo-"t[ astfelu lntocmiti,
pldnuitd, ui rrus[

certelord qi perser:rr!iunilorI itttmttmulate inlre RourAirri din victrtu breerrtri. Din contri daci, vremfi sd, fimf drepli, trebue si rela cale, incd,tfi si nu fie intle ilornf,nii iIn Transltvania d6u6 confesiuui, ci o singurfl reiigiune qi biserir:i uniti cu biserica Romei. Dovadfl despre acdsta este adunarea

Nu este deci ttnirea cd,usa. effi'cientd'

gr"tOl,itl a Rominiiorfi din a. 1700. Insd

Rom. pag.

M. Iloldovaui: ') L 1l-16.

Spicuire

in ist' bis.

f'
I
I

231

rllrr:il vorI trece f[r.d, de resultatfi, yo unnrt rlepi,n;area iu:elorir preoli cu pll_ tercit., yi !f.H averea qi brrnurile loiri vorU fi prrstrrte- N'arr. lipsiiii nir:i bdtflI gi maltratdri lil$e_ln sr rjolea l)e preotii urri!i mai lrea,scultat(ll'l rle asrl'elri rle,lorinte. 0u cft.tri se

l,ugU,urrri r,erminu f,1;1il (:un (1ile,

perte netnsemnatd,.din ei tleja dela inceputfi s'n[ lisltri a fi amigi[i de duimanii Roni$nifjlll, lusl,rrrulente ,d*. Gleci, SCibi ;i Magiari calvini si ttt,0 rirbe ale acestor& gi ari upaltrl uc{iunea comund, a poporului iomf,_ nescrl,- caret avea de scopri'si emancilrar.ea luI grolitici. lrractiunea ar:6sta sl,riginiffi de duqrnurril n6rlulrri rrost,r.u rnai tdrdili a cre_ scutfi qi s'a l5satfi a fi sedusd totu'mai tare, petl !e nrai pe rrrmi,, tocmai cflniiri Romdnii uurU luptafi clt rnai l)la!.e energie gi profpecte de succesri pentrrr cdqtigaria clrentrrri_ toru de -polrtlce-rra{ic,nale, a fbstri crrllrins6 unu tanatlsmfi nutrit[ tle ernisarii - S6rbilorri $i -Grecilor[, 1re care insu-si Hurmuzaki, onit r]qlr_l_nesusper:tri in ochii,,oltodoxiiorri,,, .t1: lu oescrte cu aeeste cuvinte: ,,pretutindenea a pusfi insu-qi lroporuiri mdrn, c:r si delaiure pe preofii uni{i qi si puni iu loculfi lorl paston greco-orieutali rdmaqi in credinta loru 1: ruj lnairrte,,car.i nu nurnai qiari cdprinsri oh._cl.rlt,u uelrrrpedecafi, ci Ei ln vorbirile Iorri Btttiltore gi_ prin rnachina[iunile lorri in corrtra catolicismului ari desvoltitri un,i zel,i fanaticri nelnfrluatri. Unde nu n e.g*u .ii'Ui*f., viniu rtndulfi la forfd. A$a ,t:';. i; satulf ,,Aczi[" dirr comitatuhi atilei nonieuii rttptrl lngrd,rlitrrra r:ur.tii preotilorir uniti uA si
o.
,le.

amina lucruli

ili;;;

Nici unt preotri unitu llu se putea ardta ln bisericd. si Lortrgi lroporul[ nu cerceta rlici o : . . .- ln ld,te locurile acestea inbiserici. -'u.i 0e func{iune preo{t5scd' si slrrjb[ Ietutu

atfi,tri se tngr.[nrfdiafi , cu jefuirile gi prigonirile' capuiul iorfl

Oumne{e6sci,, qi inbbcrnai -ca qi celealalte mogi mente imporiunte ale vie[ei,.a$a se.irt'lmpia biseriedsc6' asistin{a fira, ;;;;;;";';; rnortilor[ b;;;;;pt[tmpcretesa a cercahu cri unele mijl6ce ble;d; s'n iinidtdsca popora{'iunea, tns[ fiindfl ci miifdce'se aplicau de nisce rnd'ni'acatolice, 1) "*ele *"itn strica[, dec6,lu folosiafi'u toJ '^--^ ^1; BIaEiri s'a consetYatf p6'nd' in anulf

1848 unrl ornatri bisericesci, in care uni nnito a fost[ rndcel[ritfl tocmal la "tr"t" aiiari,:, cflnd[ {inea sfinta. lirurgie' Sff"irft la astfehi S;;; i,,, s'utl fi dimisil poporuli protopopti un[ ciI. .ii*., ciacd, a v6{trtri, 'nici chiaril prerrslintuiI Er'. or. n'a cru[ar.u i;,;";'alu Dornnului Christosi' Acesta a fostti iiroiooouolr. riin Liicelfi l[ich' Popovici, care :.;;trJ-t'o bise.icele unite, lua sfinta cuminepoporului ffi;t; O* pu altarifl qi in vdti-ul[-. e) biselicei"' o trd,ntia in mijiocul[ r\ Frasmente II. Pag' 14r' f\ v;.lil. M. Illoiddvan[ in Alchivfi peutltt

r.etr:agei:e

,i;;pi;

fl.

qi iJt. pug]'zar' ;ode se arati qi aceea' "\':!:! nu Lad,e a'safirn uniunii't, (lac5' biserica greco-oneu' Cu ata'tfl seculrrlil iJl"!,-itttl'persecrrtattr' in -trecutti'

fti,;:l{xki*"ti:*;""*'*:ll-''llli:H','ltl; gi,"t-t^trrtL Bucoo, nu la doriufa epi

il"# E";"#ii
t*tio" "ti*'; .tooofof Aroo[,"cnm
-servilil statnlul'
,{

Dr"ll' Puqca.riir in rMadorinfa ci,la 41. qi .5r' ci 45 pqc' pag' bis'n .]..';to;la ilJi,i^ .1..';;*it il,"Ji,i' ]t -0-"ll]: curtil din Yiena,, cnre critlEa, e[ irrin nc6sto' se fecf

F'F'rffi

*'
ij

I
r!

'xn

"--

de dusunrii Ioru rreirnlricati. darf, ..,,,..-,lul .invinui;te, i,; le face Bdrnuti rilllirnll pen[l.ri irnrid,rer:her:il*, au,.i-*,,iU ivihi dupi unirrrie intre prornili,'ri"_rpe,lto.e.ite rru ]:1tu.l-.i,.:,lgrir.atici _ari brst s,rlidfl, Pentru ca unrunea se consirieri, n.O.*itu rn de isvorrrli s! causa eficjertd, le a unorri iiiimptari regretabile, cari rlu ea l; ; ''ci rc,r_ tirte;r Qi patimiie omenesr.i il;;n, Er cdndir Birnu{i r.firmi, rri, irr clerulu ruriti s'ar fi introririsu prin ii,,iuo* ,o in_ gd,rn/are ntcsdraaele moi rdesti iii .relerintrd cd.trd, cei, neuniti,,, i,r;;;bu;;;ezd,""drn -,.lui'-Jiir*.n,,n, nori o esageratiune ori_toricd.

La astfeju rle scene trr6or:{t6l.e gi la le vrirfi fi fgl;;;;-;' urri{iil.e_ in ns:r. de agitate., celri lltr'puri l,rrgini re'l,giurrea nu le-ar fi tiaru ansd,, dacd R;;-h;; i.ernaneafi triti deta inceuurrj ng ;;;;;; ftinrrf, langiin 1?00 si nLi s'lr.'fi r,ir"'t,: sa'1J':,magi1i
prer."aliiie, ce

- -----

sriittltt. lt'oloqi't:lsu'i, 7n'ocopsitrl, (t"t' .r:Yt r:lt' hdn't'icitt .si, cinntehttti lot'ft' uil slittsr"r, u'rr1ict' rt'ccea fntre 'Unili .;i Netr'rtil'1,, care rna,:i, inrLinte se uedet' a fi neiltluittsd', cfi,m a('ttn?, nu rntm'rli' tt'u se go'tnscil,, rm se'baliocoresczi unii' yte ultr:il,ci tncd' nt' ktalo'ltd.t' 1) Ttretini,e lrd1iscid' peh'eeii In firte ttoi nu 1lt'icepettr[, ci ce ar av6 rr tie f,rce sfirtta rttlire cll ingtirnfarea tlnttia sari :tituia, ciudl scirrti esle, ci religiunea runiti pledici umilinll qi iubirea deapr6peltri, fie acesta unitil riri neunitri. Dac{, ludmfi tfarl unele espettord'Li ale eiriscopului Klein, cu cari sp-erirnri a ne putd

oiup" intr'aitit loct, credemt a fi r'6spunsfi de ajuns[ ia cuvintele iui B[rlrrr{r) citate de dlf bensugarrri in contr.t unirii. Din cele rlesfdsurate de uoi cetit,ol'ii s'lrri putut'[ o0n-

rJ# ,,terrrhi unit.f ;rr fi ibrffi nre-<d.rnaereu ringdrnlare ltfati r;u npruriti. ^t,l*'ili,ii,i"'L..i*''',tu -"r"*rJ*r* cor_ stari, Petlu illaiorfr, . ,,,ri"r* : upe ur'ntti oceeil se ca!e.. sd dd.mti pr:iiopopnora r:eloril, uniii, cari. totrt. -i,,rii"ihr1,,orj"' u; tnr",
%

generahi -.;u r,o.birrrlu rrehue -i, c,,nida; ;;ir;;_:;;,;;;;: rului unird se crlvrne. rneriiuhi r.ie a fi sriruitri a, a ri bisat'o d ;t;;;;;i ;a*,,i u'i * .ur,Bi .!e #; intre R()rndrii. Urgia ;.drr; i."'i,i*e sarni nu s'ar. fr prrt'utri itirp;. ;;,,;"

neuni{i. I)ar sitri njei de ceealaltr "pil;'ii,l.,, rrni{ii, ritri <imi,rri suntri iod;.'"i"#*io

fi purratri

srngrrratice r,elsdne dirr r:le,r.ulil-

.-

se vorri *"q_1gri"o^."i1sa,"lr'Ji trtu de ac6sti. iugam}a?!"',,1r',r* ti lip_

rrliU

ci

;;i

vingel c5, tttemot'abiiuiI diseursfi alu lrri Bi'rnu{i rostitfl pe cAurpul[ iibertllii itt 1848' fi {esutri dirr oLi cetfl ile frumosri qi ' bine ar Duuct.it de vetlere orittoriei' toltlQi clin tlu are acea irunctri de vedere sciinfificri 'provoca elfl ca po{i ialdre, incfltfi sd te .la istoriei' pe tereuulI I))are la o aucroritate Ailcutu cunoscutl esbe. cd 6menii, cari se arunti in virteiulfi luptelort llolilice, nlr plea ad obiceir-rli a-fi sclupulogi qi irnpar{iali in euararea qi aprefiarea evenimentelor[, gi pentlu aceea ber:Uaiii serioqi nici tttt se lrrov6ei tn cestiuni sciiritifice Ia discursuri politice, din cari de cr.rmirnfi poti cttnSsce ttutnai ideile politice, de cari a[ fostri agitlti dmenii unui

t) Istor. bis. a Rom. lrart' [, cap' IV $ 10'

pag. 118.
I

ri1
I

anumitti timpri. ln fine trebue si ne aducemf aminte, cd, intregi discursul[ lui Birnutu a avut[ de scopl a produce ln Romf,nii aOu_ na-{i in l84B convingerea, cd urdunea Ardd_ lul'ul cu Ungat'ia ar: /i fatutd, penlru romd,sd-i ptit[-convinge dlspre actisra, ylgmtr. -Ca BIruufri a vorbitri despre t6te speciiie de uniurre, cari ari esistalfl vre-odard, ln [ara despre uriuuea politic[ de pe tirnfuhi I,ojt:ri: luI Tuhutrrm inchiati la- Ascilefi, d'espre uni_ uner celolrl trei nafiunl, cari ari irast iu cercul[ intereselor'f lorri qi pe uobilii romf,ni, despre .urriunea Romfi.nilor.f, ,prtodoxiq cu calvjnil,. qi. lrr fi.n9 despre uniunea religidsi a Rorrr0nilor[ dela l?b0 ),c?t Unqw.i|i. De_ odutfl cu acdsta Blrnufri" se sileice a ar6ta 0u totrl feluhi de dove{i, cra tdte uniunile nminlite ari fostri pericril6se li strici,cirise pentlu Romfi,ni, nurnai ca cu atAt[ mai tare sd^ iese la iv6li, cd, si uniunea politici, a Rominilorri -diu Arddlfl'cu Ungaria ar Ii periculdsd,. ln mersuli acesta -"cle idei esagerafiunile suntri inevitabile. fr cdudri Biinu{n a ajuns[ sf,, vorb6sci -despre sflnta unire,'a c5{.utri inlr'o erdre fdrte gravi iudndrj 'de a eBpunerilorfi sale a-cea presupunere Fqrl falsi, ci uniunea acdsta ar 6 fosii ,r uniune cu elementuld magiard, 0E cdndfi ea ln realitate a fostri o uniune ha cred,i,nld, cu biserica Romei qi plin ac6sta unf rapoitfl de comurriune qi .caritate cl'eqtindscd cu trite pr.rpdrdle crtolice rlin luure. li vtrtutea acestei uniuni nu lre-arn[ alrropiutd mai tare de Unguril cttolici, decftrrl rle Croatii, Slovacii ei Gerurl[rriI catolit:i rlirr Uugarir gi Transiivania gi

de celealalte pop6rb catolico tlin monarchie' Din contri daci considerftnil ncdsti unittne ,tiu nurrctulil de vedel'e nlir politicel mal p6te ntl gregitnfi, cf,ndri-diio"ft*i de stuti, 'fostfi lndreftat[ ln contra Un;;;n, ci, ea a se pdte numi o ttnittgorh surilori. si mal '.u." decd,ifi cu U-nguril' domriit6re, i,,, .o 1700 a fostfl o dela religi6si Daci uniunea (Jngurii,", sE'. se esplice, atrrnt:i riniune ,,cu opusfl aqa s'af Ungurii. t6cmai ce pentfu c5, 'tare cineva' daci' Er ? uniuni acestei cle crede, ci cirdinalul[ Kollonits prin uniune a voiiri sd, promoveze interese magiare, atunci si se arele, ci pentru ce Ungurii de comunf, in istoriite' lorfi blast6md memoria acelui bilrbatfi intr'adev6ri mare ? Deci t6ti, argumentarea lui B[rnu{[ tn contr& unirii se razimi pe o presuPurere iut*l qi este fesuti in parte mare- din fapte *U- ol,touudile' sari esigerate, sai cu totulf,
false.

--')'47

nrul[i credri

6r orgaue rle priblicititte cotrduse de 6rneui ld,r'd, de sciiuta si prcgdliieir tie lipsi,, a
.\
fosLri,

piui in rliua rie astlrli, t'5, aqtl

lffi ;i-':"tTi,",,|;iu"'i";;,i;r;;"ifi

-pn;;;;;l:i',,i,7"Lrru,stttil l!'!::!_p_ara tn rliuu ii' ,!ii,pi;. 1 gi ') 0p. cit. pas. LVII. ') Yedi Doiuirente istor.ice rlespre starea po_
iluiiu,v;6o"

ilfrtlciltri de iucru si e-r:isci-icitrj inriati s,a Ro. y coiistirugirrn- bi._,i;;.; 1ir,,t*o ltll,ll nrurri IJr'otestautS, deciLrj i-rrirrrraia,,1.;;;" care rli.e,..1.{ R'rnf,.uii,,,i

l;-p;;:;;u, orgirnisrnelu eserrtir.lu.. truosebite iio'"1,.._*to.o t I, rr 6 tri se ri cy s'a r r;' rd ii; ;;;; ;;,, ;ri'orga' isnr I biselicescri pe brse iepr"eserhrtive.

tttl presenti, rrriu ,.'IltLilu nostru,,, care tu l)11)trul)td, rricd,ii i. de. brrze romduesei. ,) '-A Agt, ftice. elf qi .:u istor iJ ,l cnr biserica rriml),udscd, pe la *"ii t'r,U, curn ('t'a pe aiuuci biserica sisdsrd, ri-To qi eurn lriterlang ,lin 'l'runsilvlrria, Ei iiindri ..il cd dirr

naiiu_ atAtca fi.ti*i,"'*_ ,;,l,li;; Larrliant). l-iefiuni sun[,J l)er]umdraie in ,,I,ett_ tarnen, criticttm* . .X-*ri-"^rc,r,:ii "l,,geaiun* ,,'I'atd.lI n0sinr" r]e-{j pl.t:senti liulrauu ilr 5 lasg iuchipuite, aderi, ,,r,i,lriii* prin niui rrrrd rlocrrrnerrt,u isrr;r.i ci, rir: .e,,,i0"",l1uu** Ia rrltinra lasd, car.e ur^n i,.* tie.;;;," i; asrldi,

iolositri, * se intelege. ;t,,; 'sc,rpui,n tle, a de;iepta si crrlrlva ,iurg"milir,itu bu,,,:

Aug. Tr. Laurianfi despre $" Unire" Nici unulii tiilrle seriii,oni rroslri riu ir

cum este,,(iirzeta'Ir attsilvaniei", ntilrescf, 0u entusiasnrI asf{elI tl* prejrrdi{ii qi prin lcdst,a

uatI rornfluesc.i.

produc[ lu'huI-are in consciintll religidsi a RomAniLrrfl, ili('etil r 6rnAi uiriiitri ver|Oudii pe mul{i cerOridii in nuneie ,,irrttvilei" gi airi sfintilorh p5,r'illi orieut,aii peutrtt biserica olientalfi, astfeiil iie insiituSitttti, cati tiutnai lti
lnrtnele cleLiciiorir Iriiiher gi 0alvin s'ar putd dil.

so

,;;i

, Cret!0rrriri [riiut'ii]ni, td, eote bine, si aibii llomA,rtii nistt eseilIirie tttari dtl biirba!i srai,r-rrnici in i:r'eiiiniri .qh'irno[tise[, iuthti, s'ii apueairi si ie-ii iiurirri. l'e Mitolrolit,ii Ilie Iole;rl,rl (164t--itirt3) gr $ava I3r.inkoviei 1l^ti5{i I ttB{J) :i i.t,ct: rttrti'ii,'1, .,*i si ttli. i\ Ir,sar, liie Iolestri uir ii. loiili maitrataLfi qi tlepusti diu alchielie. peniru cir, ar fi fbst,ri ,,o.pdrii' tnri,tt zeLi1.<; uLii rrLigiunii s{ile" , ci puitLlll fatr,lel,: Irri tjclr: ul'irrl. Gi'ol'gc $irrcai llc icpulte iiui,* ttnii !lilurrrjrrt isii ve,rhiri trlmltdrele: ,Tufti t{rritt'0 }Iaiaiu-votid, iiqa- .rdli, Llenntur in alalil cei ui^t rrrAna sr,t iSi : ..ln auuiri 1638 $lai.eirj-vcdir ;i coitrAniialf iui Rrlk,rczi i)e nnri ri,iugEii t,riiutlte Fllie Iol+:sii), cir sd tte vlA(liei liliirrdniiorii (dirr Ardiiri). Acesi,a in visil*{ii rt l'5,cut* ne{iu r dlit'i, aii t0rtrttcilf de i'iru iieiiiilac{i.fi afard tltir l}elgratiii
{irr tirulti

riu eLede. r:[ lltt: lore sl[ iit' ti: iustti destituitri llunr.t:u i'ii;rieior irtrlrgitait, si inciin[, st]re cI'{l') Vetll rlot:rrln. irt. etc. pag. I 1 i qi 199 qi tiiO qi ltagazirrti iscolicii ct'. III pag' I):il qi !60. 1) (-'hr'orr. an. lfiJ8.

ltiili)-

eer.

i} E tlt'c1tlil, rd, $incai

*
r;,, ,: rl
'i

:t39

i,,

a.t

rliufl, rjl rco$tii Mitropolitu rlolnitI nrrnrtl ;rentru .e ar h fostfi pe,u,oii ilirniru ca_ tcr:lrinmrrlu,, r,,*iu
:l::.91i,.,',:"ureiliunil J"i-'i"i",rou/ce nici urru ilocurnuuti. core sri. lxitt ;.il.;; aceea) ce se rfice tn'tlinlonra r,ii--C.rg'iiet o.ri din -;i;;,ti'-r. l() ()ctobre t 64a,

irJriiir;,t.',;,"Do,, . rp."

,,setnetiltsunt frah'is adultera cuttr vitio, ineesbus horrendo sui germani conertbina,, sorol'e videlicet cousang-uinea sua, ';ariisque nefandae vitae tnitFaptele aces[ea scflrculii irnplicuissc."

tomis[ eriute ns mai aut]ite:

la rudnl * si-hi r;i sdle pe [ir.tnarnerrtulri A..furi,riu"rnartirfi bisericei orieutale. Pc Sava Brancoviciti L;;;,i.*;il,i g,,,o. iu c6ta stintil,r.rl r,n,:e',,iri";,il;""ir",,,rre'rii despre-stin[duia vic[ei lui.
i

detcsta'd i s n equ i ri is ofi u s,'tuiii"r;;;, fuisse i ctttupertus etc.,, e) Noi- rrr ci se fi fo.srr[ ,,q;",i."rrri._,i']'ir_u Ilie l11i;tn dirr a(:estil rrrr unntizi, ca loi __ tera',i,lclrrllen[e positive

ipsurrr nefandis vilae nraculis - iiirplicuisse, munu.sque suurn Vlatl.icale vitae ttir.]oturiuni,

,,,,t; rrt)urle rtespre nrrruitulti i\'Iiinrirolitu;'';ili;,r,; qrri . . .. ,ai ^ l)erver$onun nlorum suor.uul. utt'*arru* pr*ecipitatus, detr.usrrs.que i^ t,,,,otri'r variis sernet

b6se insu-si Cipari[' ie trage 1a ..indo6li,.gi n6u6 inci'li-se parri tie necterlult. Cu tole acestea, eflndfl avent[ astfelu de docutneute, cari utd,rlurisescri despre via[a tiesfrina[5, * iui Sava" si nu avctnu nici unrl tlocrttnentf,, cale s[ inilr'ttn'is6.;c5, despre via[a lui sllutil,

')

;;.;;;;;,

nu putem[ nici de cuu] si deciarirnri pe ornulf acesta cie sfirrtri. Se va riice p6le, ei' Sava este rle a se considet'a tntre siin{i, intrrr cflti a uut'itfl lnbrc chinurile, te le-a suferitri peulru credirr{* sa. Ins5, rrici acdsti DresuDlloel'e nu oto tenreiu. Sava a lbstrl he acordu cu ralvinii ln ceea ce privesce credinta. Acdsta s0 vede tliu diplorna lui GeoLge Rdkoczi de datff 28 Decernbre 1656, unrle Sava :l fostit denurnit.il erriscopii ttutnai

u, i, te" I

la,l'';.

:tl? acesta ,,i. fi i;;;;"rr,,,,j. .1,,i,1,,, r,-_rd ",to-,;n",,. lSd.bilorii gi ru a Roruf,nillri'ii tr acelri,Mirrup'nru o rorti"Jzi';;;:':; De alti.;rarte lrr avernfi nici rinri sirrgrrrii .r.. .. {lo(junrrjntri, tlin t:rre_.,sd se lr;i;; d;;;,.e sfit[eni, Irri Sav,r. ln "i;i l,{,h;it epun _ctiploin,, rtrrr lti l)er:enrbre
a
ai

,1,

*t'

:;TiJ i :.i',, l;o t; i _,..;,#

i

lt recoman,larea
ceea ce nu

r) ")

Chrol. arr, lti4$.

togb se 4iil,"'.I''S

a"va a

fi inttmplatii. dacil dinsrrlfi nu ar' 6 fostri de ;rtordfl in lucrurile de credinti, cu sttperintettdentele. Se rJice adeci ln ciilriomi,: .,qutid ,:ttlrl honorahilis Szava Brankovitsch Jt, Itr;rerrrtsch ab admodurn reve1{tro tieotgiu lsulai uniuersnrtt'tn in R'erpo rend,-r Transult;rtttiLte Et'tlr:siarttm ortodott:ttt'tttn SunerintJ4derie, Albensi l;errt {-ionciowttot'e s i rc$'ar

superitrieudeltulrri calvinescl"

liill,,:'i,,,Jili[liru;*:l'nfi",";ffu"";:,J',:-T*ll
Verfl Ciperiir Acte tragm. pag. 7t) iu nota a). 9i

'otrlari qttarl,unr intercessione 0orn' itr,enrl,atris nohis t'u'er;t'u 1') Afari' ile
) La rjipariu rbid. pag. 60. 253-251' 'i llagaiinft rstor. t' III' pag.
,

|
%-

:ttl -_

I I i

nil tttiln(4i. ltt)t)prltl ./,'rtti. lcn!.eiii.'' rt b',r I'elrp }[arr;iu irgr,estea r:rr cu,trilrrlii o adiir:e lii lcgilurd, rrr urdrt,e* altui si riu r:rr a lr,ii S,rva. ,) l\u -Milri,p{-\iiirj uvrjmu itlarJiili ri;,-.i o riovutii, cfl Sava. dr fi filsru urariiru i)eilfl.u ererlinf*'oiin,ioxe. . l]in e eie ardtare pini u.i p,;1. veritl cetiiolruhi, t:A,r,ri tle r.irirelilri este. ittunogotru, raindr-r vur"binrif iiesrirc ltitroprriir;;- iiie In-

t'.tL t,t'tt.dqnkt: deslrt'?.,,ri,tbi.ir, o li

ti.in rr-a.rii[i,ure, adi:0d, ?in povegtrle b6_ ilnit()l'u,. sl lrentrri_ rt{jcea $incai eriauge : ,,r\gu srtLie aeest,::r S;rrrr. Klein dit i.adairia IrdtrArrr]or I si, ,l. r:r't.Lrrlir s,rhorrrlii ,,ia,.. ,,;
1ryr11i r
l

.r,,J ,,1rr.iarir ,,,.ir'aj ,.'i S],".,o ,,,, n taqu[u ,lerlla penl,r'rr i:r.e ciirrta sa, lru rneriti cr;llldt.iirtitlotj it(:seir) t:t) n{i t)ovesf,eiii,u S;rlrroiid Klciu {ir'st)t$ uttrr r-:itei[, ;,e r:are i,,tu arirrsrr la Sav,i, r;r. si, ji l,rrteie in r:egedir,la irri.\plti dirr IJlr"qiil. -si tle caitl nu ii,i ir,iL.: tiiti! .,llil t;irrli, ,.d, t:u o i-rLti:ald rIe {jarue a rl()\,'{1t.l li. i'd l(ji_.lu r.i[ciii ss litri: d,, r,:]igirinetL lalvttitlst d. x) Arest.ea ig grd,esrre S. Kirlu

iesrim_onii,

rV. Csei'ct scliiloriri reforrrrahi r)e sPriue, ::=.".o cu p,j lavir I'a ;rdusu la star.ea ddrnrri de eolup*hrnrt,rl, re o afl[uru in istor:icii nostririrnrri iteornia dc baui a iui Szdkeli, Lrd,szio, care er& rridi cu tlinsuiri, si a lrri Nal6czi Istv6.n, cari arnndoi s'ari' ionjnraiu, si_iri aduci, in ilisgra{ie i,rr.rinLer prin,:ipclri;, si_i prS,ileze av j: iril Jr si sltir.r d, ^i:,rrii 'ileirr, elI; {iee;( c.: lc_ii st rrlr:u,.:ti. ,) I,-l{n cil i}cesle

restf ,si Sava Brancoviciu, {ice aqa: oArni dori, si ni-se spun5,, cu cari dinlre epiJcopii uni[i urmd,tori uu suferfi o paraleli dr6ptl ace$ti doi mari archierei romd,ni, dsci, si nu in privin-ta derteritd,{i,i,, totusi in /riviatra ired-

ardlrr

niciei, a 'culrurei, a'ria{ionalism;h;i -sT a zelului iorfi aposiole,scr) ? $i .arnd ilori sd, ni-se spuni: Nu cumva archiereii tie mai tdrdii pov6tuiti de clerul[ latiuri s'ari ert:rtrj rrlai tari in credinta qi rornauitatea lord, decdtf, acepbi doi martiri?lo 1) T6te virtu{ile inqirate ln favorulfl celorri doi Mitropoli[i suntfl luate riin cele ce le-a scrisri LauriairI fdri nici o riovadi, fdl'i nici unrj docnmenti. Apoi noi inllebdmrj, cd, r:e ,,rru[ionalismriu, si ce .,r'omaniLate,, a pututri

unl

S6rbu-ca Savir

.1 ".)

') ,)

Ist. hiser. Rominiiori pag.

%

tr'e4l. ( iparju l. t. pag. !Tt). t,;r, Drrre ;rr chr. a. l iig0. ')incii rhirl.

I I

tituirrlu:,,Doitumente istorlce despre starr:a politicd si ielat.ici a Rorld,nilorri din 'l'ra.usilvairia,, e iiurnai rrprrclu.t:et'etr, agtrdpe ficleld, a urrui studiri publicatu sub acela-si tituiI tlin partea lui Larrrianir trr 1846 in ,,Nlagazinulu Sstoric['., qi crr rrite aoeste hlanegufir Lrrct,|zi, irceste opuli rit producte iiterare deosbite, ernanate tlele divr:rqi arrtori. si anurue celrj dintiiI rleia rrn[ ,,anonirnd(. tir celri de alu 2-lea dela Lirur:ianu. de;i r)rj aurin116uE opurile

Cu astlelu de studi[ ,.nalionahi-istoric[religiosri" voesce dlI Maneguti .si, reunriscd, pe Rour6,ui ! Dar nu te rnira, iubite cetilorirrle,, de o superticialitate ati,tri de lnare, tici i\{auegu(,u n'a cetitri nir:i irrrutorii, pc rari ii cit6zd,. Despre aldsl,a, atiucr:urri urrrl esemplu. Opuhi apS,rulii in Viena ln tB50 sub

g0.
I I

tT-

')

Retiuii'ea Rom. pag" 1!5.

:16

rt00Ht(,lr lld l,iyrIr'itri h sfhrsitii, ci ele srrnti ur:riso dc,,A.'l'. L.,, adecl: Augusriuri 1'relxllllU lrlrllt'lttilil. l'r'errti[0rrrlir ircr,st,uu, si esarnirri,urrj acum trtst,irnorrrrrlii, ce rri-lri cit6za IJeususalrI tiin Ltiltnoltrl irr c0lrt,ra stintei unir.i.

EomdnCscri

la alta,r'iulil celfi mare in

hisarica

LurrdrrrrI

rf

ice

lucalu le lntrecea I)e tdte, r:ei ee sub - ei I'rincipii Calvili avusera nunai tiriu6 biserici publLce in triri [ara, qi se reduseseri la unri uurndru atA,tri rie rnicu, incfltri mai in unnd,, r:dndri se restabili Episcoparuiri CatoiicE sub Oarlu qi se lnrroduse tn'Alba-Lif iu Episc,rl puhi Geo-rgiri ilIdrtonfi, se afla tn alare'lipsi d,9 Plegti, trc(ti protoqtopulil.,ornfurescd., pilru dnt, I)aia, trebui sd ser,idscd, o/iciutil tn timtto

crete ..1;i -_l![anrllte Inr;rer.iaie. Grrvernula si ordulilc 'I'r'ansilvarre siiurd, asa ric bine .b lntrjrcai luclrrr.ile, ca Rorni,nii ii, r.6rnaui tolu ln starea, dc alrEsa_[i qi rlc despoiati de dr.e1r[urrle. cetd,feno. l]ulri, I)ecrerel,:'IrnJreriaie lrebuia ca in[re ceie- patru Religirrni pi.irrrire, Catolici, [,rrterani,, Criivin6sci. q"i Ar:irirri, si fic o egaiitate perfer:t.i, pers6rrdle brsericesci si se bucrrre totrj ile acelea-;i scuf,iri, qi Ii_ bertd,{,i, llicii sa aibi totti actir,,-si dr.el,iuri, dupd starea lorri rle Nobili, Liberi O,uugi (iobagi). Ronrdnii -*e nunl6r.a acrrnr;l inr.r,e ca_ tolici, gi trebuia atitri tn respeetuhi biserieescfr r:Ai,u qi celI poliricu si se irnparligdscd, -la tie be_ueficiil*r, cari ari ttr.ejrrI d;i;; -ttite. Ircrr, dela Dregitor.iile cele mai uraii pAni la cele nrai rnici. Catolicif riobA,udirri rnrrlrri prin unirea RonrAnilor[, cdui i;i innrul{iri, rrrrrn6rulri. iu, coltlrar.a[iuue cu ce lealalte secle, aga

: ,Ite lA,ngl treste I)e_

llomd,rrii se socotiri numai - Dard ca innruifiltxi de nurndlri. Dregitoriile politice lrr Trausilvania se irnpartu dupi propor[iunea celorl patru Religiuni, pentru esemplu, la Guveruulu provinciahi, unde suntti I2 Consiliari, se lruni cdce trei din liesce care Religiurre. ln numele Ronrdnilorfi se punu Unguri Oatolici, dupi drepti, - de-riri,ce daci nu doi, cehi pu{ini unulfi ar trebui s5, fie Rorne.nf,. Aqa. e cu posturile de Secretari, de Coneeyrisr,i ett:.; ast e la Cancelaria Aulic[, aga e la 'Iribunalulfi Regalrl, ayr e Ia lesauru,riati. aga e la $c6le, a$a e Ia Dregd,t,oriile dirr Cornitutc si din Scaune, aqa '$ e ii aiegerea f)eputafilori.' Ntunai unrte unde se uede ut,fu un'ir, llrttrtd'nil,, :;i u,cela pusil ttutntti, d,in o,lte ccr,use au:identale, tlurii rtu ditt. crtforrrtittttett, tda d,reptit. lnsi, qi itc6sta se inlirnpli nurnai plin Oornilaie si 1re la f)regltoriile gubelniale qi t:;rnrcrale, dar'5, pritt SL:aurtele din funr.lulri rt'galu, unde sunt,ti cei nrai lrutinii fiorrr$.ui, nu se afli nici unii Roittiuri irr [)r'egi,t,olit: publici. -- A:iu, de bine, rlin1, sr:iurtY [ingurii ;i Su;ii Trunsilumil sd.-;:i lur,tlt, .jocii .*i rl,r Decreteh lnc'periule ;i tle rlrtltttt,riLe Iilntdttilori,. Rornritrii afari, de Inicele sr:utiri ale personelorri bisericesci, nu tiobflnrlird. trirnica prin Unire, ba inci tli i'ertlur5,. Perduri independin[a lorri ca Roru6,ni ;i ca Rr:llgiouari cle rit.ulii orieut,aifi, L:are o avea qi mai inaiut,e pe larrqd trlle asupririle,
Aatuhcd..

iig.--

Sa;ilorri.

credincioqi a.i irnpErd[iei, s! si, nu se iea ilup'ri cd,ntecele ceiea amigiltire aie Ungurilor.f';i

qltitti ;i .sti-'r. mistuist:d,. l_lrrgurii gi Sasii uu le-air voiiri, nu le vriescri qi -nu le vlrri voi rriri odatd, binele. Dari, irnperi,tia ti iubesce pe RornA.ni, ea i-a ujutalir lo[-rlerrrra, ea ii va ajuta Ei irr viitor.iri, lrurrrai r:I. si tie mai cu mtnle si eu nai urrrltfi r:ulaju; s[ se rin6sci intre sine, s5l.iuve[c a-."i cunrisce rirelil.urile, sa lnvete a ;r-le elrEra, jd r'6rrriln[ suiruqi

md,nil ;i biseri,:ele lorfi Rotid,.nt, tlir;erse de o.le rtltririt, ttulitttti, t:tu.e nti, t:rrtttri rl,ettit'tL sil,-,i, itt-

nalionalitatea. Cei mai multri RomAni, clrri indlfar5. cu incetuhi .,iiu iltimplare -_ iusi, dupi, dreJrtele lrretensiuni, car.i le avea ca Rourdni uniti, la Dregd,rorii ntai lualte intre- Urgurii carolici, rlecriri ,lela legea de rituhi orieutahj ia cea de lituli occidEntaii, sub oretextuhi, ci acestea suiltii acuril rolu una,, qi r:u modulfi aecsra, se lipdriard si de rta{iunea lorri qi_se ungurird.. -Akni eiemStle auemit preu multe. Acdsta srrici ai6,tu de mul[i, irrcAhi Romd,nimea nu pur,u rie iorri sd, se riclice drn starea rie plebeiiale, ciri veri ('are se indl.ta prest,d riirrsa, i5i sr lrird,sia lrir[lurrea. \ier]i rrnrle iiuue lue r.u rrie irr_ triga rnachiaveldsci,! *- Romdnii ar rrebui .*i scie, ci ei suutri Rc,uriui; gi chiirru cfiudri ar ii uu totulri Ca,k;lir,i, al trebu i sd, se susfini ca Romdrri ryi si figureze ca Rorrri,ni; ch!.aril, tr,wld, ar fi Ca,toliui, ut' trebu.i sii-si aihii lintbu lortt. Romiinii, Epi:sr;r4tu,lil, knd, Iio_
s-e

matiei Archi piscopilorri Catoli ci ; perd uri, chiarri

scopli supusfi eensurei iesui{ilorri

gi

supre_

Rornf,ni ! totri bineie vi: vitte dela intper[[ie, tot,ri rErilri vE vine dela coniocuitorii vostri t:ei tlesnrltitli! -- hnperatorrrlu Iosifu se filia iuaintea vost,r5,, e[ e Imperator Romanornrrr. Ariuce{i-td aminte de acestri omri
m&re.

1)

Acesta este tesiintoniulf lul Lauriauri citat[ in contra sfintei uniri de dlil Densuganri. Cine-hi cetesee crr atentiune, pdrte observa uqori, c5, in at:ela se con{infi multe.

rilri n'a[ de a face rb,co]ttri nimica ctt unirea. A.sa de esempitt e drepf,i, ci Ungurii

9i Sapri nu lisair pe Rr-rmflnii urriti s5' se ritiie e in functiuni publice tie statI. Insd,llcdshr nrr e vina s{inlei rrniri. 0i a Ungtrrilorri si Sasiklr[, cari chiarti rirtnd' lthrttrltitttteli ltti [,:rurirtttf ,u,qa de, litte sciuri sri-si lxilri )ocil' qi tlc dra'etele im.periu,le si tle rlt'eTtttu'il,c llonrdnilord," . Itr aceste crrvinte se pote vedd lrrpta, rre rr purtat'o cttt'tea impdrdt6sca crr na[itrnile privilegiale. Aceea voia pritl rtnire s[ emancipeze din sr:livia polit,icS, pe asupritul[ ponur'fi rornd,nil; *cesten nu voiau si scie niinir:ri .ie etnairt'iu:rretr lrii Ui se opuneiri. cu
iniidretnicie voiillei .sr inteuiirrlrii brrne a crrr{ii impEritesci. Lupta ac6sla dur6zi qi ast5,-tfi, ciii degi avernri legi aduse de hgi-qi Ungurii qi sanc[ionale de Corr5ni, gi degi Coi'Ona a intreveniiu rie repetife ori in favorulu

,)
lA4tj- tom

Magazini istoricri peutru Da.cia, Buculescl

ricd,-crilici* a lirt-Nic. DenstrEanir pag. '1C-41' care insd. nicl aci nu a reprodusft intregt textull lul Lauriant, ca qi prin ac6sta sA, lase pe cetrtorii eEI iq nedumerire.

IIII

pas. :i2tt-319 9i

in

>Cercetarea isto-

tillf

rryrqra,l'-'--

'

:,',1

:i
.tt

'l

ald riaiiuniloril, cari vrefi sd tr.d6sci diu ,*up.ir,il' Daci cirreva tici ac6sta nu at. voi si irristri. o pr.ic6pl, aturrci si arete, ci dirr puuctir tle ve'rjobfludrtu"''frr"rrrraoii dere politic[ ce a[ nr_ un.itri ln seirulull trecut[ fi, s,rcufut,i u..*,u ;i priu.aceea. r:d
ttu

qr este esclusivismulu rle rasi

ln aces;-;;";,*_anrir impirtqitfi. qi nu ne rT,,fildiirI ii,, p.opur_ !lrl: rlrdpri riil benefir:iil* ,lut,,Jui,',:i a fosrf

seculuhi trecurri nicf

qi se fii .;;tft;;""1[ sra0u rore acestel nu poti lillt_^rig"'"il ?i aJunge In funetiune,uumai perrlru ci" eSr.i Rom-dnd, Nu estr, rleci rle Ure ..fiiiroll catolicd., oti s. unit.e, ci ,,oi R;*Afi ni<:i in
respecr,ivr:

,i n,u_ grstrtturA ltr uurrr6rI pro;ror ",rrni"irir"tr,,u tir_rnarf cu mrrilirnea Rom0nilorfi. Asrd{i dri,; l;b;-;;.n ort, aiuoge fu functirrrre, nu tl.ebue re''ni"riit'i, esr,e destutrl, sd, ai cuatiligrtiyir^ea;, ;;.iJe penrru prxtull

f.li.111!i:m:1 yrrrbtici

nortru, r5r nol ne_atnfi reclamati cu rnultri sr{,ruin[i, totuqi Ung;iji drepturile iu voesci sl ue dea nici nricarn asigurate iu -.dieprurTle legile .lor[ pr'oprii. nouijl' ;;*:; acdsra etste trisrn realitate, cd, nir:i asLirli nu avem[

frr

"i

anume intf,,iri ,,1terrlurd, i'rulependinla loril,, cu Rontlni, q; ca i:it';q;onctri, de ritultr' orientalil" ' La'acdshr r'6spuuderni, cd nrtuttti aceea ooti nerd.e. ce ai. Prin urtnare tt'ebue sd' se tioveriesce, mai intfliu, cd Rornfinii lnlinte de rrnile ati avttld ,,inclependin{a loril, ca Romd'nl' si ca rel,igionuri ile ,itula oi'ientulit'", si numai hr,1,5 tcJea s[ se ai ere) c5, amu perdutu ac6st5, independintfl flunr6sd. Astitfi tnsd' nuuttri istoriografi critici, ciI Densuqani qi seriicoli ignornnli ca Manegutrl mai pot'[ imbeta iumea crl nn sci[ ce ilrdependerr{d' lnainte tle sfinta uttire. Indepentlin[n politic[- inainte de unire aI avuiri ntttnr.i Nobilii, Sdcuii qi Saqii, 6r Romd,nii ait fostf numai su.t'eri{t,. Starea uristri

politici era 'lelermin*-t.[- \t ,,A'p7n'obatae'( i:rrvintele acesteil ,Noh'a &'z ol(lh nati6
aal6

ctl az szcimkil' (r nem kdzd Stafu,sok hazcil:a,n settt, tatott, sem aallLisok nem a rece4tta religi(tk lcdzi'il

secululfl tl,er:uti. si nu suulu asupri[i asrd,di lntocrnal r:a gi Ronrfi,,,ii,r,,iiil'"'f,iti',r,,n,*,nu 11tlt{l_asuprigl, f6ri ,ie,rs6b'ire i*. ''u,,i,,: ori dirr silgula, causi, c[ vremd s* .Luyjitu, .)l sa ulunmri cir Romf,,ni qi nu voiurft.lln ri s[ ne facem[ il[agiati.

ai persisritir i,, ;;;;;.*.-?;;; a[ fost[ ei rnai asupr.iti, rte,:atn ulit,ii, ln

ile sl)une Laurianu, r:i o^_^:Y,r1._11:'lrur!* rtomantl grrrn rrrrire nu numai nr: dobeildir;; ci chiarri perdurd nir.r- Uuoiiie1i"",iu.i, qi

ntinduz dltul propter reqni etnolumerfium miglen yt at i (tltotnal; i cl.'1 ( D ;i nati un ea a alachd' ttt"'panie nu fn ntnni.ra'td, nici' intre staturiLe lErii,; nidt' r'eitgiulteu ei nu este tntre rel"igi'unile recc.:1tte I cu, tdtc acesteu pentru f.olosulil stutului' p6,nd, 66n6{t' uoril fi, zuln'i!-'i'. etc.) ' Acdsta es[e indeTtendinla ltoliticii (!)' .ce ca Ronrf,rri initittte de untre, er lnavut'o amf n religionari' tle ritultt' orindstri dependin[a eniulil, esie eviderlti atAlLi din lextuiri ungureseri iie mai susti. cAtri qi din cele ce le'amt desfiguratfl deja intr'alt[ loc[ pe ialgri' Qgspt.e iuderlLndirrtrr actista ca reiigionari de riluiu orienr'uio, ne-a'r put6 povesii tnulle, dacd' s'al scula din morminte, protopopii rornA,nesei' oari purta[i

:lrM

249

tr*rirrlri.

,,perdtn'ri chi tr.r il, r,,crt i.oy,,ii. to i rir' i"." "'' Aci iutiutrrinAmii rrr:rlri I,re.irrriitirr inr.i_ iu caluiri rrrritrurrj Ii,rrliirri, rtd, rrrrnrri lll.::1*,ii t,tri('t'tca uIrr,:rtiild. ltI ij t:upirllili a cr)DServa ilrrlivirlualitatea uuei trntirrrri Istoriu lnsri dovcih,sr:e (.u rotulfi e 0n.
i.

pe une'ii lorfi- pe superirterrielriii carvinesci rnagiari in siurirle biierir_e-sci, .fi''l,reo1ii ro_ miinesr:i, eari ierrrari,,luii,iomrlifo'.i,. S* {ice mai tleparte, ,,a,-fii,"rauii prin ._..,_.. uulre ,pp?'rl.urd turhie.pisr:opttlulil,,,. Vl't' re 4ica ;lerrlur'{ aceea. r:c ni1 aygari 1r. tip;1111[, Ctn.ri s'a f[crrtri unii.ea..,{ui .",,'n ,"r#,iiro lrr eyide.1trfi intr'altri t,,c,i,' ciino]uio'0. pand, a esistatrj nurnai ,, otir,,,ri,i" iir,efO_A, uoiru catl rle calvini. r:are ll;r,rd^r,,, i,il."uinialncile_ u.'ire, p6re ar fi fostir ;,;' ;,;;;;ii',,u sflnia Di ror'lfl qi iuiocuird,,ju erlisr_:ol.ii,, r*,fiiiiO._cl,,nugiu,.,i pentrrr t6te rinrlrirr.jlt,. ,i -Se tlict: ilr tirrr,, rii ll,,uriiuii " Il.irr urrire

Habs_ burgiloru. Esernrtut[ ;;,.,-;;";;'".lnuiugu, cd in sinrrlu bisei.ir:ei eatolice nu nurnai se conselvd, ci se gi de_*r,dlti *i lnte.**.^l inrtividualitarea fiesie c:irui t"i;;,;,ic'i elr abrfice rir-' b*nf, vrre i;r ,,;ij;;;;i";.1-ro. n,,
V_e{I r:apitululi uostrrr Itttrup,lla de A.-ftrlia p. Il7.
:

. Nu vouri alEtir,_ cum s,ad desvoliatri tta[iuniln cele niari._ qi ,,,irr,,,.' ?,,,]unce*ii, 'il,,.,uanii Imlieuii. Engl,:sii. Sri,,,;.,]'ii" ..i l-i tu t',,"' bra[ele bisericei ci,toltc,+, .,i nurnai r a(luce a.r,i esenriii,,i, ",n.gi,,i"r,: popOriford, cu cari..Ilornf,nii irdestri iir rnorrai"t:hiil

PoprlrulI magiarfi, care it fostti tncuuiurr.rtI totrleuua rlrr elemertte hetel'ogel]er pe 'iause tote r:i ri Irtstti catolir:[r vdcuri intregi qi astflrli itt numErfl pt'ep.oltrieranitj, riste si iotusi tu ni:tnal nLr gi-a perrlutri intiivirlualita[(:; sa natirlualfi, li si-a si tie;t'oltat'o gi u'-utE4i rlr:up[ o posiliune lnii,rit'o aqa,'lrlcflti -in monarchie. tiot[rlt.6re Croatii o mAni de 6meni, ltisi toti tatolici. si-ari elriptatit o itttiepenrlintd qi autonornie,'cat'e tle sigrrr[ lr'- nlrrllimi.qi lrsniratiunile. Pr,r.rrrtfi,nil,rru rlin 'il'ansiilania qi Uns'aria. r'f,.rrrli ei ;rr put6-rl rlobA,lrdi si pentru *in*.' In lrrple Ir('uttrr rilepturile Croalilor[ totrieutta veritltttit figrrrf,rlrlI pe primulir pianri t:irrntl[ ;i arc]tir:rtrii lorri tra[olici' Cetrii rrat,rtiici riirr lSoemia ' rleqi suttt.I irr atingere iuutetlint[ rjrt ittmenlin tnare lt eiernerrt,ulii gertrt,ri,ttti, tot,ur-ri Iltl si-aI perduti inriiviriualiiat,ea ttit[irtrlal[, ci tiin trontrii qi-ai afirtnal'o gi si-o afirnrl cu ltitta tdrie, tO'ti punri pe gh,ndrrri pe uumErosii uem{i din t6rile
r:rtrdttei aust't'i ltt't''
i)r,u-sia titrri pt:ptii cri in Get'mfinia- t:rt lleortotioxu, despot,ismulit toleran[a prolestatttd,, iti Atlstria cu Gertnduii ecoisri. asi incri,tri trei puteri mtri pe ld'rrgi ro"te'oliiufirile rrtr potI riirnici nationalila[ea acelui lropori caloiic[. Este deci ltrcru evidenti, i'5' biserica catolici nu lltttttiti nrr ninlicesce nafionalitatea popdrdlori, ci dil cotrtri, o ap6rri' 0 tie-s' .;riltI qi intrreste. Chiaril 1i la }iomff,rti colrsciirrta lra{ionnli

I'oionii r:atulici itl

Klein rleslrre

s'& irezitir riumti prin ttnire 0u

biserica

Itorncl, r;i lrrrrntl t:irrc. rqi inr:hirre ocrrii mintii, ved6 t,l,rvcr.llri i"iiii,,"*,t.* cei rlirrtrlirj upostulr ui rrinr0nisil;i;;i 'tl;;;;.:; ai ttrep_ ;i" t,rrritor,ri tur urj firstrl fil iri unire. nicl nrr se.frOt,, ofif.iri,,"rina, se Si 'shrceril, u?.mczd ttoctr.iir; ,t; ;',;;;L i;sr,.irrz ,o_ lol,ice.

nu prite

Iliser.it:a cntolicd, tinde. ce e dreptt, a rrni ;le t6te rror,rirdte inrr o ii"g,,;; religitisd, rrrri'velsrli,, i;;;1" f*;.'a socierate iu d,-lr1,niu de proplietd,fiile torri n"6io,,Jfo.] '"nio fiindI c6 biserica cutofi.i"Jin'O,iu conrrd, *u tin_ -p.l.r_;ii tesce a se consr,irui jntr.,o *;;iu;l; independenrd, rte societar;a,';;;;,_i. u" sin_ gur[ este capabiid, a inlrina ,,oi"irli*'*tar,elori, ce atentdzi la indi vi d u u t i tu r n aifl,r acelorr popdrd, cari cauti artdposiri ",iu,,iio in sinrrlri ei. . Cu lotrrlu air.a.esie rir.* ni*.i:ict,i orientale orrorioxe. Er rinrie ;;;; ;;;;;i,'uu .,.u_ dirrciogilorri sei in toiri arAt,ea biserici intiependente unr rte alra, si ;;;;,#;;i;"r* vre rrnui centru de unitatt:,'c0f,e .t^ia."*1o,, matur$i s.e for.nrtlzd, g,e' teriioriuij"ocupatri fr_irae ea. ln fiesce t,are 'drn *" no 'poiiri,,*, sr:ie sd, fie decAt[ .*.,lava.pri-lii "..rt,'*roiu ur. interese le pronrrivtji,i .triu,i,i--qi :ll:j vinI iu conflict,i -.*ti cAndri tcesteil r:*, rrruntrre P rirrr:i 1rii,),:.,r|1.,._,, rul* qi -'r,,uimai ele_ rur*, qi (:tt ttttttlrtscle uorrtil{lsr;, eori const,rrrrescri sr.rtul[. ln Rrrsia biserica. ortodr.rxi rlat,ri la unI I'el[ o. insiitui,u,i*]iu s,a degra,r,lru si *,u Jrusri t:u rotrrhj in ser.vitiuju'T;;,,iuj, ie care-iri servosce in rusificar popdrdlort: netnuscdlesci. De l provtne apol, c{ Romd,-

nilorir ortodoxi din Ba-"arabia nu li-se pernrite nici tnicarft a se inchirta lni Dumnerfef in limba lorir proprie, qi asrfeiri suntI espugi desuationalisirii, care trebue s5, lllmeze in mod[ necesar[. In S0rbit Rorttf,.uii locuescI ulI tinutd iutregri in utirsse t:otttltttcte, iltsi fiindri ci suntI oltodoxi, ttu potti clesvolta niei o viatd, culIulrrli rttmiin6sr:i,, ile-tirece biserica ot't,odox5, este agentttiit politir:ir alri starului sdrbesefl, care r)u al'e durere de desvoltalel unei vieli cult.rtr ale rumfi,nesci pe teritoriul[ s6[.
numal prin aii;riren lorfl de ,,o]:todoxie" ni dispirut,ir nprripe (iu tot,ul[, iretttt'rt c[ Pntriarchrilr: eciittieticti, r:are itt vtt'tttf.eu titlului acestuia,ar trebui sri irnbri{iqeze cu egal{, rlragoste tdte popdrdle. s'a folositu rle atribu{iunile civile, ce i-le"a tlatu Srrlf,anulti, ttutttal pentrn elenisarea Romflnilorri, eat'i li eraI supuqi. Intre Duluile si C;rrtiati hiseritla ol'toRornAnii riin tlacerlonia, Tesalia qi Epir[

dox[ t lost,ti tot-rlduun o,,*:*o, ce lt fogt it puleleu rle stltir. Cindir at:tista era slav{. bisericir incl a iirstrj slav5, .ti,qlavisil6re. Oflndri pnterea rie -qtatu a tirst,ri grec6scd, biiierir:a incii ,l fost t-t grtlcescir, 1i gretlisirt6re, gi ast[tfi uu est,e t'om8u6-'rei t)entru cd u rlrire rie sort,ea poporttlui romlinl, ci pentru r:i a$it prerinde ptltereil rle statri. trr alri edrei servifiri se rd5, li dacd. rnfl,nr: in krr:[ rie ttrtI Ministrrr rrtmf,,ni i]l'
qedti

".:u":tl!-!:uru

irr .,sliutulir Sittrlriti", de ce si tte un[ ][iuistru tnusr:[fer6sci L)urnner]ei, lesc[, e$ i].r li must:iltjscd, r:tir:i este in firea ei a fi selvitdrea prrterii de statti.

;rdl furfl lr

-cste irnprejurarea actjsfaeste rle a -qemul_ rarnl de o parte puter.ii suprerne de slatri, vriitrl.. ca ea, _sii fie nrriionald ronrA_ l,].e,n nes(:it (ji.r unri r:onlrtrr0ri,iri la' rsDira!iunile {'x;igeriltr lrie Magiariioru. dr rle al$, 'pa,rte elsie. rie ir :)e iitribui irleiioru nrtin,,at" romf,,nesci pr.oJrlgirte pr.in urriri,, J;',;;;;' nir:i bisorrclr ortorloxi h.ul::ilvarii rru p6te
])jrqlonatu.

. In Arddli lneinte de unire bisericei orientale ortodoxe nici 1,.i,, niini" nu i_a t,recurir si inlocurjsr,I limba *lav{, ,,,, iimba pnporului romd,nesci. lnior:uirea ac6sta ari fieut'r_r,?vtagiarii calvirri. f;iiu,i,i ",,; irisd, pu_ terea de statri a rloritri acdsti, si.lmut*.e. biserica ort,dox;, rlururea cl.eriirici6si" ;;;;;;i pl.egarr: si asifelu u ,*.uito l"!,*]i, s_a,]31d,, Ai-;; insd. nrrrrrai l;r in_ loruncd., :^.:ll$,,i.A releselP natronalrt ale pOlrOrrrlrri' rOmf,,rteScU. collstituiti, cu caract6r.i lr.:oai:l- asritfi

t_

25:J ---

Cu rrnri cuvinld biserica or[odox5, orien tali se identificd, din iirea sa tot-deuna cu intelesele puterii de stai.ri chiaru '1i a[uttci, cdndri acestea suur.ti tontrat'e intereselol[ pop6rElor[, ,si pentru aceea nr i-se pdte atribui proprietatea rie a li o,:r'otitorea rrafionaiiti,lil vre-unui popoli.
Arnfi insistatfi asupra aeestort adevdruri, asti{i se faue forte mat'e abusri de presupusa proprieLate r biser-icei rortodoxe( de a fi fostf in tlecurti Ei de a fi in viitorifl singura anghird, de rnintuire pentru natio-

pentru cn

pentrrt 15 .ea r, rrrefaritri :r r1e t'".; rnteleselord puterii cle statr), ,*i u.rriJil vedemfi crr durere, cirm elementulI nostru lrerde totri rnai mulrrj din rerenrrli. re i,:r,*ut,i ,j;iOrl, fa{i_ r.:u nisr:e venetici, si curn-riri^.i, ,",i bur:o_ i r.Ii: : u Ne rn rr ni . uu,i ^i ie d e v i ne :: ?ll, i;;;,fi; (t,t .-bucr)vinr) nu nnmui " pentni.Romd,ui 1!t. unu Ilerrculri, ci gi l)entt.u Arrjtria.,, r) (t Diariuhi >Dreptatea< Nr. 3g iliu lgg4.
r
.11

a avutri si tote,oiiiOrefu-'lnateriale rle ;t lirrtd ocroti p,iporrrlii' i omd.nescri, {e . rplii cresre si eiviiir;a asir ile i*i*, io.at,: ufo si,tt;;rtrti sii fip stilrirlri ire ,,.*rtr'i,er.cu ,ie I,aIntntu rrrnrtirrls,.r'i. l{rr l tEcuIio ';;i;;; ltctista.
oti&sirrrreir iericitd,

. In

s+r

sirrulirle.

se

ln_

Rur:,rvirra bise.rica oltorloxfl

ltrtrrrtitdrtdfi ;[t:t:slta ue irrfrlrcernir la lui LiLlit'iitrtit. ce trritt ttnire Romilnii 6i-ar h perdrrtu chxtt't"r .yi tttv(ionulituteu. Este qr ac6sla o frasi g'dli nedoveditf ini:ri tle uirneui, ;i cu atfltti tnai pu[inii de Laulianit, care du1;f,, de prenrite. td, tr'wnal' ttnde -si ttnde a aitttrsri qi cAfu u,nil, Romd,ttit' fi,rri un'itri fui funct,iune de shrtit, totuqi -si fie atenl,f Ia couil'ar.fr0erea, in care cade, -* atiltni, ca avetuu 'pi'eet m'ulte esetnple de Ilornini uni{i, cali ajung6ndri in funcfiurti de stati si-u[ sthiurbatu rrtulu grecescri cu ritulI iatinri ;i astfehi se magiarisari. Din
a-sr:rfitirtea

tnsi-ne Le tted,emd., gi dorimri din suflet,i, ea lrrejutli{iligr, trat'i le-au sciut[ bi,ga in capuhi Romd,nilorri n6murile stri,ine in cont,l il biselicei ciltrtiicu, sd, ntt ie plltirnri inri, pi rnai scurnpit, decuttr le-arnit plititti in trecutti.
tnus'i,, 1te

nalitatea nrisir:i. pe c6ndri din contrfl daei, popor:ulI romA,uri dela inr:eput[ s'ar fi alipitt rie biserica catoliei. asticfi ar fi cu mullu mtii ferir:iiri, precuut s'wii fericitil. qi alte nd-

turi

254

-255*
unrle credinciogii ei ti fost[ iruprd,qtiati itt numr[ micri printre lttassele ttotrlJtacbe tie

,l.r
j

c,,,

ti Jr.e cari tr fi.p."o lungri a_i lunrera aci. ",]ir,,rn riell riruli) u.i*ut-riu'" i,r .Ltecclilc ia_ r,], tu Irrrrrr,d sd n"" rm'tltr,, :Tl.y._ )yui.n,r'" din "ii,,riu,,u,.i_ It(:tlirr rrrolivri, ci, lrtAtu srrr,,lrj,,rlii lolu, cAr[ ;i scaunr
.ilfii,

;;i.J rnrrrtri s,a rntercs{rrI rL: srir.r,ea si l,,;,;*;t,;;;; Romdni_ tor[ ; :rs. * rirsrri f.ii;,il';i',.fisiriuriulI de cu*e pe ta sfhr,;ilr'i"^ii."i,,,'Jiil ^royitq l8_lea, __ n', $:T.il"ililr' 1T, i$,"';iJ,l,,, iu;l1 Aseruenca a fbshi rr,,iiri,,"',1uji,r'"li'irr,.u,
r

mnllele. (sunple irtsfi, Larrritnii nrr aduce nici unrrlri. I)iri r:orrrd, ;i ;;;,n'o' el'eu,pte ae Ikrnrllnl, car.i ari i,, ?un#uni f.rirte ,ajunsri Irrtttc, fd,rri a *i li"ien;d; ';;;,-;naiirarea. Aql u tirsr,rj pei.r,, o-uuiri.ji...i",.li" ti*cali pe tt. rrrrjtocutri. secrrlrtui ;;;.,;;;,

pututri irnlredecir nici

biseritler,

rrniti,

acolo"

iffi

Magiarilorri. Apui si, ttu lte uit{mil, cd, lobiiirnea rnai irralta romA,ntisr:d, nu amil peltittt'o dulli unire. ci inainte de ilt:dsta pe tirnpuiir ,,rrltotloxiei" neqt,irbit,e pritt ttttire. Deci de desnafionaiisare prin unire rlici vorbi nu prite fi. f)iu tcrntrS, dacl cousiderirur), cir, nuntai lrlin unire s'4, desvoltat[
ronscrin{,a na{ionali,

i*u-iu,11;;;d.li'',,llil:'J''l;i
r

ri i,,rie nu au op.iru .,i ;;;';;,, st,irrti, ca schirnblru

..1, -.11.1i,," gr nrrnrcu

d,ri

u c:a (:(rr.jer.

!,

r.ea

r.i

trrl

:;t ffli;i#
,,il,,,J*;
ntal ri insi_

delrr Inoceu{iri I(iein 1rd,ni la (ieorge BlLri[iri rle-a datI ttuI girir Inirre ilt biirba{i, cali roti au first,u apostoii inflit:a,r';r{i ai t'olniltrismului, t,t'ebrie si ct-ttttt"'rtletttit, cd, uttiri:a a rnflrrluiiri na!ionalita[ea l'ottt6.rti, de itltuttere qi i-a daLu a<;elI avint.ii spt'e crilt.urS, care esle garan{iL viilor"iuiui nostl'u.

in lreptrrrile Rominilorri ; dac[ avernii in vedet'e, cd, ac6sfi, biserie i,

r,eirgiunea, ci egoi:,tnuili ::t"_ -p'iuai,'.,* cL,io,.li i,i',ir. sitru "u*i u'>i;rv pl'lvale alillirii ar i 1, i.i i datorrte ff ,,1,:;::" fil-; tm. i., .',l',:::l,: t ri u,, * i,* .li,, u-llii' l,'.i,, i,?;,,,Til, !l, il;*;1,'; .Aga ryi ralortur.ile etnir:e.rtlrj' xcs*6.i'f6li. tl. e. rrici biseric;r ,.rrrodoxr* ;;; ;'^,,,11i,'i,, irnpe_ der:a pe rrrir rie R nleui ,f i,, S*.ui,,i".'re ,,,,-Ui liurba qi 1,e in.cerulri,sd se tagrede f^:$ gi tle DlsencA, pl.e{:uu} ast.felri rir: sr h irnbari nu a

Crr,,ili itri irr ir.e cui u ryi ,,;;,;ii l:r:.1.,,j arA.rrj rit. rirrr[i caru qi i;L rirulriIi, ii ,,*_+i '-.'oira i,,],i i" rru ,lg vin6

T:,'ihf si-1i PS,lirdscd ni{rune,rr, rr.dcfr, ig ca_ sii 5i -i_ srt'slt' Il{tgilr iloni. 'rr,1rrr*
1 ;
I

.11,,;i'-';*

l'ili;i

i, i' ill

;,,

si aib[ ,,limbr,t, loril, rontdtri, episcttpulil' I'orit romfi;ttt ;i ltiserice[,r: lurt'r rrttttA,ne, tliuerse de
o.Ie

Aircutn sll nu crdrld, t;irteva. ci Laurianfi {iuua ia tit'lrttloxie. Elu irtsu-ryi tte sltrrne. cd, pentru tiinsrrlii trsle ittriifct'etrt.ti, chiat'u si daci llrrmirr;i irr h ur,tolit::i, tle ritill{t. hr,tirtft', tttttttlti
uLtorii rtuliu'ni, {:(t'?;i nlt' t:au'tri decdti' sti-:i' inqlzitd 1i sti.-i, wistudscit'I. inchiirrtri acestit calrilttiii cu o rect,itic&re a celorti desfdqurale de Laurianu. ElI afirmd. cd, cu ocasittnea introrirrcerii epist;ouului Nftirioufft in Alba-Iulia biserica latinC, n'a avutri preoti, cat'i sii scrvdsca in biserica catedra.li sfinla liturgie ;i astfehi ait trebuit[

sd slujdscd. preofii r:omAnesci in frunte cu protop_opuif din Daia." r) Documentele istorice insi tiovedescri, ci cu ocasiunea amintitd, s.a [inurfi in-Liserica catedrali catoliefi, ,oi iniair: iiiuigiu dupi r.itulit lati.nil ceJebratd rt, -tr,*ul,;i- Tpirroyrrrti t'o?ila?n-t:tttolicd. cu mare soletntitate, si nrrmai

dupi

aceea

::?j,i..in$eiuusratri .in exiiiri, qi-p*,uru -rriauifesrez,e I)r'rn acelU actI religiosi .d se rreti_il[ei" ra Rornnirii ,lrrtti lj1:.::lllj:', si ta celealalte iropore catolice din 1;rri. :y'

nesct. nu pentnr cd ar rnai fi'frrsru iipsi, ci si-qi manifesreze bucurit peniru :1,tqti evenrntentulI reintrjrcerii eitiscopului eatoiicu, a.i ci,rui anteeesori trlbuiti *A tlXgscl

a[ finutfi lirurgie li"oi!"iii

romd_

A. Papi[ llarianii qi S. Unire.

Dupi ceie ce le-amu desfdguratfl plnl acurl) in' capitulii precedenli, amu. put6 fi a ue ocup'. rre largft qi cu eele disoenstfi 'le tlii:e de Papiri llarianfi ilespre sfinta uuire, ce de-orece 'linsuit irr fondu nu spune ttimica, ce nu ar ti spus[ Birnu[f qi f-,attriant, ale cirorl testimonii cilate de diI Delsuqanfl in t:ontra unirii parte aI fost'u 'rectilicate, parte t'edusc la valorerl lor ri ade-v6rati' Crr i6t,e ,r,resteir vremti s5' Ile rtcuJtiltlti ilt trltti capit,ulir separat I i1i de Patriri Ilariirnti, ca si nu ne rltci' t:it ne-atnI s1tflrt:it u de allctorila[ea lui si ne-atnfi ascrtnsu. Mari tnerite at'e Pnpiri Ilarianir iu iupLrrle ndslrs p'ilit,icc, tttrri vlrittsii iu- t:trle lrurlalc !a ariri t84B qi l8{9, 1i uul lc recttttti,co,rtt ttt tttultitttirI si t,rci.rtt:. Nrr se ptite ins[ r!ir;r: ae(lsta .,sr iiu$l]rc 'rlt tet-ile lui, - iir cari se rnani{j:stdzii,Lt; e dt'eIt[, u rtritni calda peritrrt l)rospera.rea qi ernauctltar:ea lroliti':fi a tle i,ni,"tof ui t'otnA,ttcsctt. itt'id, tle lasi .rnult'ir iioiit'i r{in punctI rlt vetlertl iiciinIihett' pann Na{ioualisrtulii rotttfottest;[t ttttt'tttu la l'ovitristtlu itt lrept,rtltt ar:t:sl'tti blrbirtu, p[e{]un) qi preirrditlrle lrri ilt r;otlt t'it. btsertcet cat-Oiice, t:e l,:-lr (i()lltrititl ittIii' llt tittr:rete .ilt siiei,,t,tti,,,,:livtttllrtt'u rlitt ()s'rt'ltt:itj. l'itti fir'-

l::j::

ai

;;

') :)

Partea iutAii nas. 21. Verfl Nilles Syin6. L pag. 4dt

%

rurmiidrele

--T

,,---T
-258 *
eutd adese-ori si apuce pe ".
-si

tlovad.d deslrr.e nr,dsta atlur:emrr aci ,.r,;^-..Ca cularu r:rrvjntell Lri' Ilarian-rl*,,l,iin''d,, diu Densuga rr ri.

ii, n1 i,-'"1, -j;1?i sari nrai-biii"" ri;,,in,i,i cu er'ol'ue sirle g'ave ",}-, t;;,,,U r.eli_ ,tiesp,r.e grune. ryi ari,ra I'u t:hiu.rriru .$;";.,, ;; pd,nd din,a.;esr,, a scr).{u. i" *eil o,',''j.ililo ..o_ 1e rtrcitrrrriiri, ei ir_lciie .ot,
sal.e.. llre{j(,Jreel}ur,e.

f;1tJ,r'irul1:,:1ft "u,'",:i Li i; :ill;; ; ;' ,.

;'d;;;; in Au_ gustu r869. ed de ar ,r.i'1,,,i'ii.n"i"n'o ,l,i,,n edifiune istoria si, mulre ar schirnbir intr'insa." r) De sigurri^ multe ar fi tr.ebuitri si, schirube Ilarianri. ataru il -ii,ffi,",i,,,1" firrtrlri, r;if,rr si in,_forrna..qi rnai virtosri in nurnai riin lrea ,,,,,r",r.lJ este ,ura_ ;:t;T."r'ru CAndn s'a si ".to srjr.ie -apucatfi oper ile ",,,i "o ,, Viala, 5i ideite t,ri.' i;;;;,., $ c elcaf,fi sd lfle ideiie r.eligirise ,li ,,r,rr,o,;r.qi sd Ic versc cu .iuderati rece intr,unn-siri,nri, in_ u5oru' c,' o''l"o4"t,i
'5*'
Ei

$; in:;li, l,ufi.ii'-.':_lT,.*i^,,1?JJ,;; cdtu fi:'-A;i*ru,,o jj; {'i:d;;;'1,.".-:l ,lH l*m ,gl#" q,li arlrnr,e. de cAudri
i1
arrretiarea ro,
I

f'u,U ,ronairsrj".'

cii

false, cari
lecrr_

auroitlir

nili

g,ruirii."'',*'

ariec{ ije desr;6,rcase in :?iriili. tu n,ll1 " o. q s f; ;T,ii o ",*, f ii.tr ii^r i'i 1"o r. i,l ir" "",,':'J i a3'.il e r u I lfJ, _ 1,,;1, ll X : :. ?::. i _ t, t;;; ;" jl,:31,u ".,1_ vfeu il. ; Al'chle' iltlliilllli,ar:eqtia, l:;l:t se te-inreii 'wu ""C_' vefe, _" r. prinrld { I si_ti rurr@ pal.te I'. lral Ll pe ') pi4t alese din iet. l.ransilv. t. 2. pag. ifti.
t

.1

lurnea ac6sta, ai si te duc[ la ceriuri? Nu crede, o Rornflne ! pentru ci, nurnai punga ta o v{resci, ca si-gi umple pungile lor[, qi tu si r6rn0i robfl acelora, pe curi, mai, marii tdi i-a{r, std,pd.nitd, 6re cd,ndil. Deqt6pti-te dreptfi aceea, o iubile ndmuli meu. gi ai minte!u 2) Deqi $irrcai, precurn amu doveditri in altu loc[, vorbesce despre archiereii fanario{i qi sOrbesci cadu{i pAnd, in gruma{i in pdcaluhi simoniei, totuqi lui llarianri i-se pare, ci aci $incai nu face altceva, decf,tti in rnodfi profeticri lnhet'lzd pe Archiereii bisericei unite, cari aii intiernnatd pe credincioqii lorrt. si iea parte la congresulir catolicilor'l din Urrgaria girrurrl in 1869 pentru iniiinfarea autonorniei catolice, gi in consecitt[i cu aedsti preriut)lrl)ere absurdi, debachd, intr'nni tonri puerild cn acesle crrvint,e in contra archiereilorfi 6i altolti preo[i ai bisericei unire: ,,Aucliti pe $int:ai, voi lesui[i rr-rmflni tiela Oratlea-rlare. tiela Gheria qr de . . qi tie airet, voi cari in ilcest,e rfiler air; irrtninii qi itle lihrelt6[ii, cutezafi a inrleurnir irtr Rottt0.tri, si rrrdrgi Ia sinodulu Catolir;riortt uttgttresci dela Pesta; voi cari rrlergett 0lr clrl,ezan[u pi,ni a da Rorrr6,niiolri {.'tn,iti nuttteie strtiDti 1i urltu de CatrLLic\, r:a qi titttt l fi rrnit,ti in palru punc[e cu Catohcri, ar insetlrnrl, a h t:atoiir:ri adec5, Unguru, uapishi aLlt-:t:5, iesrrit,u, vt-ri cari Jrrin acest* qi alre asetllenca criruirrali upuci,turi cercafi a rrit]ll]s de totti o plrl't.e insentnati a Rrrnrflniklt'u iiirr cot'irttlu t;elu ttlat'e alii

,)

citatir pag.

Chrou. a,u. l5ti3; I'apiir ilaria,n[

3:1.

iu

opulfi

ceiri mare ile,si ei lu irf nrersI a,:olu, ca .1lr^,,,1f1',',1i, sa-gl rle;l invoirura ia irrtiiltlrrea uuui trisrrd irrrtorrouucri r:orrrrrrrri cu latirrii urga_ din {Jn_ giil ru, r:i cl sd. rdrd, lrenlru ltonuir;ii-riuili uufi orgnnisnrii irrricnorniL.ri rol,"r*i,i ,le' ulu roInarro-r:atoht:jlrlrri. 0e climi air r:omisrj acesli t:titlva RorrrAni, t;a si_i tirnblr,r_, ,,,nJuit',,i" i-' fl{) ir,r'iJ)r'il. r:rulr face llariarrri.) Irrs;i at:dsla t,rdrd,, rlucd,_sr I i.)ar Il;rrrarril.virre ,si nc spune,. ci. nunrelc cantirj Cntolit:,it est,(r unti nnnrc sb.ri.iir", ,i uritil, f,l-*" I).re.), cii griusr:e vre-nnri uruli,.,,r.u,5n-',..,1iu,,,i, rlin ()ryorhciii. rrnrie a inie6atu i;;l iri ii''f;", cie_ curs[ rrrai rrrrriti ani. -,,1r N,,tt,rlt'. ,...-.,. r)r'rrjniirid, .t:yatrul;ri ilii. intruirui:rtizi, qi b!sencil inlocurni ,rra $i bisei.ica ,ipu_ sdni, ;rerrii.i: i:i, si e1 cretie d; 1,irry. ;i,irz,;. y.:t il t t.1 71)i1t ,'"i ;;;;';"i.'.,'r,i,"'"'i)'r/,t16iu1,. H,r'f,'.ii rrie4taii ari r..ilusu *ce$ie. cuvinte nintr-rrrur. rfirlti,,;,iltor..tti,.d,-,":i' ri,,rloii,,l bi_ ,Jei'it:i". IJr: un,1* ;se verlr:, cd biiei.ic[ stfiot.nied insr:rnrdzi biserir:i c,,.tolicd, r,ia rr"'ir)irold,, 1i .oe a{;eea cine se lapedd de lrutnele tuloLic.ir., -;,,";;;;i"ie'' trebire si lij tapedu ,;i ,,"bor._ ti otrrerele si pr.g. 32 iu uora 2.

gincai qi r- pflni, l1!"1;,_l-1,,{i,(i. mri e iirnlr[, coilveititi-v6 !" '"e6iua Vir s6 {ici cdndri ur"-o ") loirrA,ni gr. ca[. ai mersri ia und .oog..*;.' * dr nu sinodfi in -ssnsuld slricru atu' cuoirrtulrri, I fir r:are -*,arj atlunaLu lot! .,iroi.ii"'r,rgaruiui Ungarriei ch.iaril. e;;:,r";;,""'i;,rana. aeei chtiva Rumdrri au'.to, vriifrr re,.un,l,l' selrnatd a triorrrAniioru t.lin .o.y,i,iii "l,l*r"i"l

.pe pr..oletutd.

nic&. Er r:onsitierd,ndi lucrul& din puncti de vedere linrbisticri, cuvln[ull sabornicit' fiindti de origine slavon6sci cu terminatiune slavon6sc5,, este inrr'adev6rri urltri si s.tr5'infi, pe churiir cuvintrrhi catoli'cti frinthi itdigenati in f6,te limbile de origine iatini qi folosirri de tritl lrrmea culti, nu se p6re nunri nici urltti nlci str{ini, ci esf,e rrritd gi striini de firea Bontflnulni r,,ro, ce o riovedesce Ilarianri fa{i' cu biserica a{:eea, care a ineivi}isati Europa Romflni. si u': ' ' Apoi tflnrlri Ilarian[ idenfifitrd conceptulu ,,irrtoli,cil'u 0u conceptuiti ,ungurtt'o 8i .o"r'*iit,ttn,,ptr'pistrtu cu concept'rtll,,Iesu'itti", ti-s*, riare. tje aittli vorbindd pe unfl fanariotri, .'rri 1,e rrrru lrroLoniesbiierri ,,orlodoxtiu ca Manegiitrri, et'nu p-e und onti de sciin{d',. care igi .,,i. ii,i samd ie tnsemnarea cuvinteloru saie' Penbru aceer nici nu afli,mfi de cuviinfi a-i
rEslrunde.

asa tle nedreplfl qi nesocotiti este Ilnrianft si cindrl resum6zi iiieile lui $incai a.rpt" r,iire r:u aeeste cuvinte cittte qi de iii['iJensusrnu: .Din r:ari tdle se vede' ci Sine,,i. t'rt si Klein episcopulu. Iilein cflluierulu. PeiLu Nlaiori ;i tr-rti Bliqenii luiirinati din secululfi aii XVIII-len cunoscea ior,i 'tEuiu latahi protiusf prin unire, uiei vedea aitri l6erl deocamdati spre a micgora tn sal alina r6ul[, decfltri stricta mlrginire 2) ln{elese'o nimeui rle Lluncte cele uet,rrr 'Aceste cuvinte ale lui Ilarianri suntf o conclusiune falsi, din cuvintele rdu inlelese

Toti

') Id. ibid. png. 37.

i"I

nl

"''il"

aDost'li ai r'mfinismutli: "l' "Ar:iil,.tr,r,#;; att[i irrvifafi pn](tus-p1.. lnai cu srrni " tlirec_ ;; r3,',, Bl,, $iu, l';:,,' :,un l'#, il,' :Jj; l.l,,, ro, lni;rir,:,,iri'c-i;i';il'J" $r putet'e* euocei,'lri
r

medrurr .?Tiii,,ii.,llilil;l;,nFh,11 m0nit, episcopuki (uriru).lra1[ InoceutiI ltli_ cul[, lrrr:epe a rrinrite tiueri "l;'il;n, venitui alroi ar:asd,, i,,rpi.rii ',,o'"1t, cari Rorna Papel, r.i rle Roma impeiirlri ,; sernpiternri. Unulri din acesti;.r,, tlr*gu.iii-ivfrri_,i,, frr r:elI dintfliir profesorri ,re ri,ini'9i ;;;j;;t_,i,, qr:6tele romf,,ne tnfii'rHre r,, Bl;$,;l;;;;ff iroo. . .. Acest* scrire ' r',rrrrerre. ;u;;" i.rrii,i,lrrera . Proma' rlela vietrei-1i=.ln ai.ea si mai atrarrgir eu, plesinrfulrl srrflerii.epocei protlttserd, o samd rte l5y.11xii,* celei ririue, 'illn,,,"ooo ,,x.,i_ llourd,nii curcz[ _h ;riirri " _,1i,,,j,''llJ-;;1; "u,,."r,i astdqll. IJtri cei rrrai'itrrstri ,fi,,

Alt,,urn ce ,rc,il,u u.ururri clin o..spune fnsu_qi lq,taii;* Ilarianu ,u-o.orr, .u_ :fl,:'o, vrnte: ,primii ou,otbli ;; il;,.a,rilnrutui se aratd ln centnrlri
.._,.._

Niciiri $incai uu vorbesce despre ,vre-unri ,r.cfi la;;i';;' p,:oOu*,: prin rrrril.e, care rlin o-*n,uo'plrror,: pro_ ttrqr*'-, duce nici urrri ..rE[ ]ailr.", u*rfii'ci chiarrj dup{ cunr ne i6torrsesce Sincai, a avut[ rnerrirea a. uqura s6rtea. ,resuf.eriie a honr0nilorrj.

ale

lui gincai.

il;il;;

geai tiin biserici spre a-i trirnite l'! ittcru iobigescu. Gemetuiri ap6sirii se resimte in ldte iucririle acestor[ 6irba1i, qi resrtnetuhi vocii kilri p6[runde 1rd,nI astS{i tdti inima de Rornflrril.. Ei prirr lucrir.ile lorfi ca prln unri totigri alI lui lVloise. au despicatn ({ice D' Heliade) r) lnare de irltunel'ecli' ce- Fnea pe RornA,ni decindea pimintului fdgi,duin,tei' li ficurd, sd trdci clincolo de Egiptulti mtnctuniioru, gi s[-gi cun6sci adevdratuhi gi rnd-

rituld'iorl inieputri. fostl jerlfa lncfiinxrii lor[

a tnaitei

Acegtia .to{i a[ pentru siujba na-

triei, di mdrtea iord p6te fi

lori

solii gi a lmplinirii

b vecinicd

dovadd
de-

ei cu

;;

!:"'#*ll1X1n-g''Xl ;,fi,ffi ;3i; :l'fll,if; ilfli ;:fr:ilii;ir, nesci, si pe popi ti smulfl::::tu,

t) - venitfi inspira[I au
partea
cea rle

:llf

uieril,

unl, rnale, a elevilorir dirr Romrr

ambele P"ome.

mflni, pentru ca tofi cari mai a[ o iuimi ln veci sirn.tiitire in peptul[ 'Dacd, iori, sd-i {e- unirea', nu ar Ii venitrj muit,[mitori? ea dhiaru cu preluhi desbindrii Rom0nilorri ln tldru6 biserici si ne trez6sc5, din letargia, in care ne adusese ,,ortodoxia", 6re ce lblosi arni fi av.utd, ed, arnri fi r6masfi cu tolii noi mai ooriodtixi" ? 6re ar fi fostu pentru unitate in. nrare glorie, sd, perirttu ctt ruqine religidin norlodoiio, decAtfl s[ reinviimfi, si' triimri qi sd, ne desvoltd,rnf in doue olserlcl separate, lnsi. intr'und singurir c-orprl na[io' o*i[ coo.cirl de trecutuli i6fi, plinfi de vitalitate pentru presentri qi de sperante mari pentru viitorii? Acestea sunti lntrebiri, cari numal dh! Densuqalrfi nu qi-le scie pune, deqi ele se
Opuli citati pag. 2 qi
4.

sevflrsire.u 2) 'Ce bin'e mai mare decf,tri acesta ar fi trebuitri si, produci sfinta unire 'pentru Ro-

r,.i Ltl

,l

iurprrnI rle!a sini_, ctI rdspunsrrlfi, ce resulti aintr,rnsiilprettrri

lrl,l

,.']
,ll

l,.lJ: :i::,,1:ii.,, 11, 1r:' iJile"i;":i; ;'i illlll;?"-,:.,\',,',:'jl^i:l " jJ (;i; g .5 t i,i, --'::'-'' ei I J,,' rruul){)tl'lva l,l t'uq'La1r "l *i.':: I bisgricp',sri. ::,1, [u eele ",iii, ",qi sociale. l,,lij,i dupd rr,rlercs'r'r,,,.ir,,....:I,u".!1Yo ;'-."";;t;;,ffi1i f#'::"1-i-1ui1l llui; "i;il,*# u i*'" #" t:::, p',,*ii ':;J"' ":?ool,. r:',, 'Urrgurii a se rrrri c, ;,;l;H ig*l, Romei.u
1

resrimoniu r'qr mai tlLeza cir6zi, olu dirj Deususarrti rlii rlr.|r iui- PapirI Ilariauu, ',:::i*-. care rrpci ,,,, ,,-^ i,np,rrta nie,',#rq,''fi
I

li:i

-ll*rru

: ;;
i

: ,, Foldsele nniunii furl: td roniinii aveari il(luma mai tnulti treeere la cttrte, dela care mai clpEtair r:flte o resolu{iune; prin ttnire se ritlicari ;t'rile rontflne,qcl mai curOndit, se trimiselii tirrerJ la Roma. rle unde veniri birba{ii r:ei mai ?nvi"ta{i ai Rornfi,nilord, trnu
dice

lrrr:hillnil nt:est,ri capituhl 0tt cf,teva pasaje sc6se tlitr istorie lui Ilariauu. Acesta

^p,,liti,lri"i.',,inangs.e trii lu succesurji si, ln Gregorifi lu ofi Rolufi,lrii r:ei uari a,i e;ror;ei Nlaiorti si ui'f,rriii II r-.tr:. "
f
f

:!l.tr:area,s'r{ii nturt itt esilu. Uur- asti

Asa

ll:lililii

Acesta este ilsi, o- foiositril.e arnigire, r:tici PapiI Ilariarru i*"rfi,rm",i"i,,i".l*r,, virrte adauge: _lln -.i ii,ri,,i"''?,,1i1,u .u_ R,,ruflnii a y.,reti,rcle" rl E;tist',prrlI Innt'*,,ii'' iuolu",,,''ill11ll'J "s"lq'' *''b n,'n ei,ii,,,:l r,i' 't' if#i:$;X,i-

*i lirnd.ne, i,rrteireuriirril";i;'

ffi :: llruliri tEranil'rir.'porr.,rui"i;";fi;*i

urrirea. a iir.stri o ttrnd_ lu rolir casul[ ,i )r),ingir, 1o_ lo.sitirr, inf ru rfltu n ,tr,,,i -'irr]r*n"ii,rru oca_ siuner a-$i l'rni._ ,r s,:rild i;;iil;,;'";,r llrograrnir rlefirrirrj, r:are J,:;er.i"pi"i asr{dl. _irilc
t,;7, .rL

,:.. tlt,t'r,

rlari rlar:i
lr,strj

-il,,

iulii .---

;, _i rnreutiune rie faciorii, r:uii realisarea ei. ilrecum ami

i
1

l*: ii

ri,'i r

il,,t

i"J,,' -"u'iioiu*."tn ;""'ii; "X

Oou"Jiti"in

;;

nosrr-i precederrti.

r:api-

apoi tlupi ee IltrirurI inregislrdzi perderiie causale prirr rrnirr-r. curi sttntti irlpntice ctt cele ritate riin B[rnutii qi l,auriarrri, reduse deja rle troi la valtirea lorit nrlevdrati,, iidattge : rele au n l)ar ce e ilrepti, uu t,6te aceste cursu nertriilor:ilri rlin unire, ci qi dirr la;it,atea, liofta rle rlontrire sr rdrrtatea rurrtrit mei mari ai biserit:ei."r) lrrtr'alti ioci totii llarirrnI qlite: ,,'frrrnsilvauia, c;rr{j este vatl't, r:ent.rulri rotninisurului, rlesi rrrr r'Emlrseli chiari pi lnEi-pi ronrflrrii ir(:esr,i':i pd,rti t:enlrirle r ronhnimei tteatinsi r|l turolea rrrrgurismrriui, riersi ili)utase rrngurisrnulu a cueelire Du numai ntlbilirnel . tottt;i romfllti. ui gio parte * clelului, . precum atrid ntai ittserttttati. de pe llr anrrld 1830-38 incepe a se lormarc in 'Iransilvanil o geuetatinllu 0u.itiei l:inrurite -na{iorrali, care se opune ttnguristnului de-a dreprulI si crt t6ti errergia. In Blaqid, in acdstd. rn'be micd,,

Micui[ (Klein) s. r.; rom0nil dnr:i nrt se uniari ctt biseric* Rontei, prin persecutrwea trttrtt'0ril, ldrri rlubi'il. rhru|,nea,il i,ruiririt{r 0n cuLturd,." Si

Geolgiri rie Sincn. rrnti

P. Maiori, nni

S.

t*Ot.

cirati

pa,c. 44.

II,

Yiena 1852, pag- 57-59.

1) Istoria llolr. iliu

Dacia eup. tom'

I.

edit.

TW' rl{
1l'
I
,l

',.1

;]
li

cfir'6 n lotttil delo u,niune tncdce ld'ntd,rta tomdnitm,ulu:1, nu nunt,al, i'n Transi'luuniu, ciTtrin inaC(d'turile luE Petru Muioril elc. f drt,td,na romd,nismwlul, 'pre ste totd,, irt Blagiri, ln lieeuiti de rtir:I s0 fornrl &ce& generatiune de pe catedrele celor'I urui lnv6fafi gi nalionaiiqti

xll.
Hurmuzaki qi s. Unire'
Eudoxii Barouil de Httrmuzaki, pe i0'ngi irnoortunt" sa culec[iune rle tlocumeute privisi o iOi:* i- i.r"ria Roruilniloru, rte-a llsal[ ng tllnsulI pe cttt'e ilsd i*t"t'it fragmeniari, "eda, via![' in p0.ni ce a lostri u'-p,rtot'o Dupi tn6rtea rllnsulul MinisteriulI de a culte si instrucliunea publicl.din Romf,'nia ragmente : titululit sub ,,f edarI acdstd istorie C--.nichte tler Rumfr'nen.r'r:tt Eurioxius )-t "foin"tto vou Hurmuzaki", tiliiritS. lnt're anii igiS-rSSti ln stabilitnen;uiit Iui Socec[ din

citati dh. Densugani; . le-ami citatri ins5, noi, ca cetitorii si poti jrrdeca ln deplini cunoscin{i, de eansi.

profesorl." 2) Acestea nu le-a

ilir."t"u*i.

apr6pe ,lirii'"ii volumulti alti 2-lea se ocrtpd' rlirt t'omAne biserir:ei istoritr rle *-.f ,i*it*

Opulir acesta crrprintie cittr:i volume'

'I'rausilvarria itt ser:rtlrtlir alf, I8-lea' De r:flncl[ a :rtrflrtttf acestii volurn[- (a' l8?rj). st:riitorii r',,trieni se pt'ovticl fd'rte tlesi scrir'' ceva tlespre bii;;;ii, ciiudri voeseli s[ ponrit l)e f6rte punu ;;ti;;' urrird., si 'itttiruruzaki' rnale

2)

Idem Ibid. tom.

II. p. CXXXII.

Nir:i rtnulu lrtsd', *,,uiritnt" lui oetll)ittri si cu o s'it l)ll tttii. pe cOtU seitnit rieqi acdsta sct'ieri, itcest'ei a ltiti.e *.ti6-*[ mai vlrtosti' at$tf r:u faci o si ar fi trebuiti autorulir postuml,. ttp[ ,o aat,i unri 'suprllr Pe .(,ilI^e revisiunii lnainte ile ;; it pututfi a-lir tipiri. este ct! rrepulin{* si.nu.t:uprirrtli cari ttti ltotii strsIin6 critir:a' ;i^*oi:1i,,',i.

un[ farmecf, deosebitf,'.;;; il;;; rl.enfirrnea cetitorirrlui dela grariele erorl, in cari a ci{utfi auciornhi.
se arribue lui Hurmuzaki. .Ddud caiirdtri eseu{iale lipsesc& lui Hur_ nluzirtl : temeiuici a lucrurilorri -cunoscin[a r)tsencesci, des-pre r-*,1 ijcne, qi irnpar{ia!i_ tttea. care rrebue sI irnpotlobddc* pJ ori ce

*oieu;io, ;;;: re rr*,uoo..ot. fn,L :j,.:::i= o mutgirne ,i; ;;;;i;;;"iil; X^:::li ,19t?l fi Iosofi c-o-istori.ce, inire{esute . in rrie".ia"l estrie in fil.ulri naratiunii istorice, " Ort .nrtii ecesteia
1,,:,".1:ji 11:_rr|1s1ica d,r:l-l"
even im

.. Noi irrsi nu puternfi trece fdrl observatnrne presre volumulfi- alir 2_lea din nfragmenteleo lui Hrrrmrrzaki, nu n,r*oiiiunr.,, ca se provoi:d h ;i,r; ;i :ll'^.!:Sltr.nri ii'p.n,ru ca acesti scnere este f'tirte seduc6trire pentru "'timeiniee omenii, cari nu ai arnu*rrt". ilespre tr ecur,ulrl bisericei ,,nit*.--'' O lirnbI clasicd, gelrn6,nl, un[ stil[ vioirl.
-+:',-^ --l^^-i
-

pe preofii rominesci numai pdstori, pentru

cd

bcupafiuneu, Ttrincipald, o, Romd'niloril' tt'rrlelend eri pis timptt'\il. ucel,a economia de aite- 1)

documen

Este deci datoria nrisrri a *ii r:el[ pu$inu.unele din aceste *roii, descoperi * .._ ouce t& valorea ei adevErat{, autoritalea, ce

Hurrnuzaki nu ssia nici macaril atlta, cliu Ard6hi, atieei reformalii, luteranii gi urritir,rii numesci pe iudivrdii ar:eia din sirrulu bisericei lorti, cari se ocupi, r.,'r l.risrorirea :;ufleteiortr saii eir a$a numita ,,citrr,' u,nitno,r'unf ., tlutllai -ltastores" qi ,,ditsini perbi +ni'ni.stt-i". Dovedir, desple icrista ne cstt) lrtstr-9i relbrntat,rrif Benk6, cat'e iu opulri s6u ,'Iratt-silvania''- vol'biurii despre constilut,itlltea seci,tllor[- i.rloteslatttice nrimesce pe ;rarochii relormaIilorit ,,uerbi tli' ,uini *inistt'i siue ptlslrtres", lrtl ti irtteranikrrir ,,,pctstores olittt su'h Ronortrr, B)cdesitt' pLelnni rlicti", 6t' tiesr.,t'u ai ullilalilor[- r!icrl. tii ,,tot

ci ro{i proteslanfii

istoriografu.
rrrai

Aseltiunea n6srri o vomi dovedi cu rnulte .esernple lua[e t6te ilin volumuhi care singrrr iil,l:13_i 111,^fr"g*elrelor.[a, ne tnteresezd in studiuli nostru.. .. l. lndati la inceputuhi scrierii sale trad6zd, Hurmuzaki o compieti. necunoscint,l djferiretorri iecte *: :1.:S:rfle rraDstlvanra. La nag.,.3_ ne spune, ci prin_ cipii Transilvaniei i,,",iiptomel; l;; ium.rr,i

fet'nze' suttl ljttslore$ , lttrtt trlc,,iesiu,e recensitue" . t') I'rr.rte.stattfii, 1ie r:uut se scic. nu ait sacrattrrnlttlri prto{rei, qi peut,ru it(let)it lre luilistrii brsel'icei L)rI t]rr-i itttlucst;ii :;tuertlotes, ci uutnai past,uLi si trtttii"itt'i' lJe aiti llarte lrrincrpii trait'itti ai Iranr+ilvaltiei 5e iliiiarl. pe cuil r:sl,e Aselnelit;a 0llllt.rSoutr5. sI ittlo'-:tttisci creditlla {)rlodoxf,. a lrr"orntitlii{!ru lrlr citi' diuta iirotestalrf iiorii ;i lust llutiilliiie silcrl: oriental*: dtl instituIirini t:.ilviltesr;i. i'enil'tr aceea. ci qi atrrnei. t:arrdri vorht:st-:ii rirrspt e

;l,d;;"';l;

ti Da die Hauptb"st:ha,tiigung der siebgrLriir'sischeu Rumauerr iu ,let \riphzucht bestatrd, so el ' fialten auch iirre Priester iu den f*nadenbriefeu trntl ' meistens Beireiuuesurkunden dcr \Tl,hltiirstel ' die Beze'i,;hnung ',walachische Flirten* (paslores Yalachi)-und selteuer nsac+lrdotegu (pag. n ;i a). 2\ Iienkii Trausilvauia, Virrdobonar: 1778 t. $. p. r95, ZrS ZZU.

li

-_T

r|ri',qrlrrlr'I

,i" ,,;;it,i";;"i,iur.i i,olrusu bisericei unlre ill'ln acea dilrlomd. De rorrrr.,,,ii r..rr....: _) te'mgii
trrceta,ru

Aserrrerrea

lrlonra Leulrul,lrird a ,lriu;r ,fi, ll lf",:iie I701, lle spulle, cd, uceca ,ua tte.in*ent:no,re- ,s,,rptriuni, si tr,stri.rlt, este ir, t:iq6re,, "j I;,";;;;'r";u i'o trpra, rltcd, luinru afar; 'itilr,,,iro"l* T'li.gi , ,,ro_ diriali llentl.u ij(.atrnlrtri rnitr.otrolitalu, astd,rii acria rlilrlorrri inr,rri rirrrrrr;u rru "'lii'r,i.?i,i."'*,.i.*ur*te rtai ya_ a.re itirt: l.'iserir:a,,,,it,*. to0a dilrlonra, rtler.irlur uuu,u au i:r I)ent,ru incetatrj .,r ai:estri eieru, p* .,,,,i ,u* iu.etutn ll perlr,ru clerrrrile altorti ,,rof*riuJ jin gnr;.

catvin;$; ;i;i" preofii nosrli uumai pisrori -saI rrrirristi.i. y,irltr:st,an{i. AsrfetI srflndi lrrcnrtfi ;;;;i;, cAr,ri de absrrrdd, esre aser.fi,,ueo ]ui Huri",]rorri, cd priueipii rurniari,,'lristor;;-U.*."ili rornd,_ tlirr carrsa aceea, ci, 3rrq1i 1_e.|ci ocrrpau mai vil.tr.rsu ou ecououlia Ro1116,rrii se cie vire. Z. Sni din nesciilfi ,o,f o,lriteutiunea de a tiescrerlir" rrirt,:i.,i- ,l,iue," fri.,,,uzoki lrovestesce o lrultirne ,.le l,r,:,.uii, jlJp.. .u.i si cei rrrui tie r in,lu .o, t,,,lui.i ,.,, iioii" c;a surrrri ftrlse. Asa rle.e.s. v,rrbirrtfri ,l*s1,,." dr-

uuruai superinreuden6i

'.'ri

ori ilri nurrrescn ,,i.rry1r,riiiaens,,, qi pe preofii rorn6,uesci ,,pastoies,, , c,{ci scopuhi era, ca din *pifi;;;;'.u,i,a,,.1..i ,u faci,

folosescfi f.6rte adese ori numai terminologia- inLreUuint;dj, ^. biserica n o rl, .si,r s tieiu p,ilil, ;; i,i','o* I'i;lo:l a n. r. u " adese

biserica romfln6scd,

diplomi, astirli avemfl unfi lVlitropolitu qi 3 episcolri srrfragirni erc. Pe ce basfl {ice deci Hurmuzaki, r:a diplorna aeeea qi asti,rli este in vigrire in biserica nristri?
cdndri spune, ca nici cu privire la administra[iune si judicatur'f,, biserica unit5, de astd,di nrr lrote si resiste 'presiuni:i, iresistibile u Scu* utr,rtlu'i. Romu,rzil.- 1) La noi qi copiii scid, c[ in biserica catoiici, qi prin unnaro qi in cea uniti romAutlsci, intocmai ca'r;i in biserica orientali, nefalsificati, de principiile lrrotestarr{,iloru. dieceselr; se adrninistrtizi de episcopi qi de olganeie dcnumite rie aceq;tia. Asenrenea se scic. c6, chiar=u gi causele, cari dela foruiri rni[ropolitanri alu bisericei uuite se apeltiz5, Ia Sfintulii ljcaunri Apostolicf Rouranfi, nu sr-: judet;i inrnediatri de Pontiticele Romartri, ei de unulii rlintre episrolrii prrivi n ciei nri t.r'opol i I a ne cu delegu,tit tr.prsstriir:ii. Niciiri !)e t.erenrrlfr adnrinistrativi ;i judicia,ru rrrr se sirrr{esce vru o rrresirrne iresistibild, ori resistibiki din rrarlea Scaunulrri Aposlolici, ryi prin ul'mare aceea e{-{l{j o nflsr:ocituri ii lui Hurmuzaki, cale nu a ayutf ttici o orinosuinta, de sta.rea bisericei unite.

asti{i ln biserica uniti. Jurisdicfiunea, arlatin[ din Slrigoniri nimeni nu o mai cun6sce qi recun6sce. In locri de episcopulfi uniti aiu Ard6lului, amintitri in acea
chiepiscopului

Hulntuzaki despre situa[iunea bisericei unite,

3. Nu miri pufini nestiin{i

traddzd

lati'u nrci i,;;-;;;; ;#'",r,;i

#;

rra.upriuhalr einer ftir ttie /,,u,llli ll::r:1..,{". -,t,,.),": cLrrr il,i,;,!,:!,,.,,,.:t1,],,..rr,i;;i_;r,;'ill,i"",ffili.irili,i,li:"$:: 'craullrelcneD lJfkuUde. nt,;t yCri.,,7en 'l,e lhtrt"tr' ?t'rh ,.1'ot'httr i,, t;rti,tti .,-teht't .-fpht- (|H.!, (1tag. iilj.t

t) of)ogmatisch au Ronr gt'fesselt, vennag die uuirte Kirche auch iu Bezug auf Verwaltung uud Gerichtsbarkeit dem uuwitlerstehlicheu Drut;kc des
rtimiscrhen

Fjtuhles keinen Widersta.nd zu leietcu.,, pag. 58.

iil;
4.
riiuli g,ecescu chiarr) ,u iini'r'.:el,"i,i tolerata numai cct. und rhi inmitabilil,. i) 'S* ;;;
ryu1ak1, cOndrj dice, ci gi, in Runa este'ocQut{t

Neadevdrf palpabilfl smie

Hur_

inevitabihi.

*stirfi se..'fli,,:ol,r'i'ae' alL,,r,e;i^ q;'T;r.l; r:ali ..;rrof'e.*izd, riurhi grr*-*rr, "i* l';rr fi lutLriri far+: sd, i;;;r;-;;',,rl,i'iu, Il,orna rlacd, l'ar' .fi .pr-ivirri etr srhi ,:Ai-ii i,r"'r,,1'"r;l

/rNir ue {'s. l){-} langi- r.rtrrlu iarinir greeescir avcrrrri r.itrrlu rneichitir, ritul[ -- ryi l'r,r.,*,nos.,i. ritrilu colrhtri (in Egiptri) ;ic." t;';i,_I,r";i

apriati din acestea, .l Uoimuz.iii uu scia, gi-a. [inutfi tua"rr- -,i- o glorie ::^-3-r*" propne a av6 in sinulri bisericei ca tolice pop6rd de dive'se riruri. A;;.;;,;;;;;: prietate firdsci a bisericei ,-Hrfiir, pentnl cd, prin nimica riu se manifestdz[ caract6rulI .dg caroiicitu[e sarj uoiurir,riril"""uio unei b.iserici, r:a tocmai prin oco.o," ,l in siltuir! ei se afli difer.ice poprird, ;r_ ;;i; aceea-si uedin[i, inia' variar,; "rir_ varietate,r ;;;i, frrrmdsd a riruiiioru. lrnii,uf u^Ul.*r,irel ca_ "jri"f ,^o.l','*, qi a,>r,drJi.se afli ,"t,i n'A_ rituri.

str6zi curat[ ritulu sdu grecescfi, degi c5,lugiril rrcelei ruinistiri se reuutdzi dirr bil.ba[i de rituli latini, r:irora Pornifieii le coucedi trecerea la rituiri grecescri numai din stima qi reverinfa, ce o ari citri ri[uhi orienr tahi, pe care rrinleui nu I'a liudatri 0u cuynte mai frumose, decd,ti inqi-gI Ponrificii
Romani. t) Roma totdeula a inculcatf observarea stricti a ritului ,si disciplinei orientlle. Despre ac6sta avemrj dovadi, intre altele, instruc{iunea datd, rnisir-rnarilorri din orientri deja la auul[ 1669, cu multi inainte de unirea Romd.uiloru. 2) Asernenea avemi dovadi eclalarrri desirle actlsta in scrisdrea sacrei congrega{iuni rie Propagandr Fide de

datri 28 Iuniri t858 adrestri

provinciei milropolitane

Episcopiloru

qi Fdgiragi, in care se {ice : nRirulu orien-

rornAne de Alba-Iulia

tal[ si

apropier.e de Rorna esisr.i o lnal::*.::1.:i-""rtitti...nGror't'a fert'ala", inlenrerad, tr* rDl.;iricu, caftj si astidi igi
;t_,=r.l:rl:r
_._:,,',,

ii,riir,lt* $i o biserir:d, rrnrle rirulir ",rU rr'"g,,u.firera Si.-g-.n iii urlTesrosu, tiecilu oli urrrle in ll.li rlll','!u ln
l,a_

Pontrficii Rornany dii ulai r;u.siilri rhiarf in Rorna

",

nrrrlf

r.: vdruri

fineari qi profesai orientalii inainte de schisrni. qi care se razrura iu venerabileie lori Liturgil qi rir.uale vechi.u r.; Aga dari cindq Hurmuzaki rre spucs, ci rituhl grecesi:r) este privitri in Roma cu ochi r6i qi nunai toleratfl ea unri rdri lrrevitabihi, elu lovesce in fafi adevEruhi cehi rnai lumiuosi, ce se pdte cugera.

pistreze cu sfinlenie qi disciplina, care

rdruh,ni, neviolatfl, asemenea

s[

se

ll

;1ph;1;;i:qffi il$"i,H;p,*inhr

') Verfl de ee. constitufiuuile porrtiticil ale lul Pifi alfi lXler. la Nilles Synb. I. pag-. l7i si 176 qi ln v. IL chiari la inceputt. t) Ve{I capitululi nostru: Autentir:itatea si geuuiu. manifegtulut de unire din 1698 paS. lg. __**_-3) _-Verfi Cour:. prov. I. lllagil 188?-. Ed. I. p, XKXV_VI.

fionabile gi firesci, inca.tfl ilu sufeit nici o aprefrare sinistri. AsfelI d. es. istorisintlf e6 episcopuhi Ioanri Ciurgirleatakij :lt'l::ll, ir rosr,u consacratt dupi rituhi greceicri, ne spuDer cI consacrarea acdsta s'i lntlmplatri grecescri qi nu du pl cur,i-i*i; ni,rru, 9,101.: .y, ". oln. mo-hvulri aceia, ca de o parte sd, se sctitd la lvela cu.ostentatiuue deosebirea esentiald iutre ambeie rituri, si prin ac6sta ,e-**'linl guqdsci anrorujI lrloix.in ahi urri[iloin, *iI. d* alta pal'te ca si se,tr.agd, unri pd,rere deslrd,r_ [iroriri iutre at;elea ddud riruri,'-gi lr*rt,: no_ ut6.nii.deveni4i carol!ci sd nu utai note edtir! Iu rsrlita de a se irritirce la ritulri grecest:u qi. a se apropia in pr.ivinra f,rrrnetoiu este_ In chiprilri acesr,a. attauge :19:: !" ,u.eunitrr. tturrnuzakr, a scirrtd politica scaunului romanri sd" un6scd aceeal ce'din nar,ura..,;;; se.1,tile uni. ')
sentlichen Unterschiedes zwischen aen-,Brnlscltgriechisch-katholisrheu Ritus at gesehen,'rueTcner und

5. Necunoscin{a canrinelorri llfl face pe si. apre{tere iutru-.hur,i qi iir_ Iryy"\i, tocmrnle bisericesci, cari suntd
at6ti de ra_

Toti mersuhi auesta de idei dovedesce conlusiunea, in care se afla Hurmuzaki cu privire la uatura agedllnintelori bisericesci. lt$ "s *puo", c[ qi unilii de ri[uhi grecescd inotai pflni preste capri (kopfiiber) tn catolicisnii, qi totuqi Roma se temea, ca RomA,nii catolisl, (? !) sl nll se lnt6rcd cumva la ribulf grecesou. Nu esbe 6re ac6sta o aser{iune, care en pe sine se spulberi,? Ne spune mai departe, cd a fi catolicri qi a pistra totodati ritulfi greeesci srintl d6ue lucruri imcompatabile, Pe cari numai politica Romei le-a sciutf uni. Va s[ {ici, daci, Grecii credri, cil Dumne{eri este pirinrele rnilei gi al'& induririlorri qi in conformilate 0u ac6,ita credin[I c6,nb[ ,Krigee, iliryoov",, ei, dupi invitritura- lrri Hurmuzaki, nu se potu uni cu lalinii, cari credfl acela-$i

, aut dle ostentarorische so senr Andeutung eines we-

r)

So-.war r.s gleichwohl hiebei einerseits

eLlen

zielte, tlrmft tlie karholisch t;;;;il;;"itomdnen "Ugicht etrva iu \'-ersuchung ge.r,tlh"u ioio eriecLi*cneo Ritus, zuriickzukehrel, ,,,i sl,.Li A", Xirf,ti,"i"rten atis6ertl(:h zrr rrfrhern. l)er lluirtc sollte si,;h sebststrindig
wuscr(.., das lJ nvertriublre zri ve1.gjxigg1. p*g g0, irnde pe r:orda a,sta r:outiuul r" ; ;;lii,"e rie al,surditi(i qi iuvective in cortra t,,ro.ir.i-rJioii,,".
I

Unterschied der Eigr,nliebe tter'Unirterj schrueicheln rtrilsste, wle eJ aurlrer-c_eits arrf die Ziehung einer Sr:hrauke zwischen beiden Ciiii"rart"r'AeJ*nutf,

fi-ihleo, und deuuoch inr l{athoiii.jrri,,l- trrfiiner tergehen: die..klugt politik Ae.,".i*"fr"Ju'

un_

Stunl&

Iucru, uumai citu llf c6,ntf la[iuesr:e: oDomine, miserere nobis," ApoI fiindri c[ Grecii credu, t:5 Domnulfi Christosfi este de fa[i lu Sacramentulii S{iut.ei Eucharistii, qi pentru aceee thi ador6zi cu inchin5,ciuue profund5, p&n[ la pirntuti dup5, obiceiuiri orieutalilori, cari adorafiunea o espriuti priu inchinflciurte adflnci, ei uu se potu uui cu ialinii, fiindl ci gi acegtia credd qi adrlri pe Domnuhi Christosu in .*. Eucharis[ie, numai ciif nu o facri prin lnchindciutte, ci Jrriu plecarea genunsentnuif adora-tiunii chiul,ri, clci la alruseni -Rrn[ itgt;*nchiarea. il; ltutd aduce rhulte esemple. din cari s[ se va{i. ci acela'qi adev8ri dognraticE se 1l6te profesa prin forme rituale esteine deosebite. Dar llr este de lipsl, s[ Ie aducernf, clci itvtrmi de a face cu unl adev6rfi arflt[, de evitlertlf, lnc6,tu ttu

.l

ti ril
i:

ajl

,.1 de ilr.obc. pr.e ciiru ar:ela_;i prirr. -'itusciinIiticu ttrigmaiicri gri purernu l::.t],_T r)sprrma qi in linrba chiriezd, ca io ii- limba rourilrri,, qi in iirnba germdni qi in limba ca lltbi.ii, si tu lirnba i;liu;;';, &" indiand, $; I e i u t: cs r.e I i bi s e a.o.un r*,ii ;; J; ;;ilr, rocma i tuitr pu[errr ri si mbolisa
:1,11:..1if
r
11

rrr

t,;iii;1,.;"';;;eie'u:'r\i;:::u:;,*r\"Z"ii,;,i,
r

!3p6H iiire*,iur.u, cari le-r) rl;rI ornenii. Nurrrai p."irpi._Uireruhi gr'. oricnr,irhi Manegu[[ nu nO* ;;Oe ade_ vr-lrrrlri acesta si D

rtosrnaricri prin ctiterire 1'r.i l,r)ntru acesr,ea

a.cela_qi

principi,i

ci

;;h;;i';;i

rrii"tifi.,l,
obiecre,

ili,llg:ill? ili,'',11:"jl:,. j:ll; ,,uu ',in.ipi,,:

;rarticrrla,r.e, cari nranif.e_lgrJ' i,rir"l.itu.i di_ vr)r'se tdte urler;dr.urile t:oto[.icttutUli a$a *rvt uste dtrpd, Hurmrrzaki ,;i'i!{-a,,.jui,:

tu t n if estcr re es ternii ro"l ,!,i,,,!,,!::,,:,iliih utcsteia "t*. pai,rrirrrrii, "oi.r rrr rrnnl se ,rus(ntc o ?nu,t.e uhvu.ditite, ci,ndil se sttslhte, ,'rl i n h'i y d, conf esiu,neu, rornano_cat olicd, s, at. putd ttt'(tttifc,:;t(r pt'; n,-itulil. grurrrn_;,:;nirtiti.,, rS to rf rrra r,ie irstitli sunir,"o *,ii1iiu.'"a? biserici

pu,:iri';

li

.*uu
Ei

si tocinai r)eutr.u aceea qi qi ;rl{ii iiu adtiri. insi. rinii crettinta .iqi pr"f;;i;;'"_riii 1,.i" :'-r*:!1 rrnu iuehinicirine "*iil!Jidr; fr
l89ii
pag.

,ii*ll*i:ift ffiHl{r ttr#I.',ffi i rillr t ;**,,;+$*;*|* I ffi I;l* t.,,',i u,lii ;;,,i' ;;;; -',i "Ji,,,il.$,,1;ol1 d -,r,;;i t'istie^
" li

1ll

Reunirea ll,ominilorfi, Sibiti

tottlatnn wtitt. Pentrrr ,,ren'/tireo,t' ;ii'6sr,a lrr trebui si lur:r'e qi lVlune.'^u6i, rinr':i, irre iubire de n6m[ gi de biseritd. Insd degi adev6t'rthl est.e urtui[ in biserica lui Christosri, t,ot,uqi dupl ce rituriie suutu diverse, biserica lrrirr t:anone stricte a imlrusri pleotilor[ qi rrcdinciosiloril s6i, rrir unrrl[ fiesce cale sI, se folosdsci. nunrai de ritulf s6[, l)enr,nl ca de o lrarte s[ rtrr sr; p6rdd originalitttea rit,rrrilori, cari tbrmdzi,

din cari apriatri se vetle, cli driu6 lrincipii religirise diverse se manit'estezi, in aceea-qi form5, esrerir5ri. Se scie. ci unirnrii air principii deosebite de aie eatoiicilorri qi olientnlilorfi in ceea ce privesce nristeriuiri sfintei Treimi. si cu tole acestea qi unii gi altii isi mariifes16z[ aces[e print:ipii diverse prin una gi acet4-pi fortnuli esterui, ln sfintuiu Botezrl. lrentrn cI toti boi,dz[ in nurneie Tatilui si ahi F-iului ryi ali Spiritului Sftntd, deqi alta inteiege unitariuli sub ac6std formuli, qi altit eutolicul[ qi orientaluhi. Anglicauii protestnu[i aI eonservati partea cea rnai urare din rituhi bisericei catolice, si eu triie acestea cletiinta lorrl este ca ceriuhi de piniintri diferiti de n catolicilolri. Este deci evitlentd. r:i tr.rcrnai aqa esle cornpatibiiri riiul[r gr.ecescri cu catolicisuruhi, adecd cu adevlrurile ca[oiice, ca gi rituhi latinri, qi priu urrnal'e, t:find[ s'a primitri riin part,ea Romd,uilorri eredin[a catolici, irrs5, s':r, crrnsen'atd ritulI grer:e:scd, nu s'af, rilritir 116u6 lrrrrruri, cari din firea lrrrfi rrrr se 1lot,i vni, ci.s'ttil. rewitii rl6ui. hu:i'rtfi,, r:tr,t':i, i.ns,in.tc de lt'olie ad foslil,

ingenunc:hiitre. Din contrd nvemri qi esemple,

iii ;i

p0rre.

rrrrll ringrrr.ri rlt0. l)e nlr,rn r'0rrrlil lrrttrrki s'r[ cousarratri rlulrrl rilulil gr.er:osr:t, rrltl rt fdcrrt,'o actSsta, liiurlil c[ rtlrt llI oblig.tt.legert triseric6.sci, 6r: rrrr perrlrrr r,rr sri lirrgrrgisci urnbi{iuneu uni[i_ Ior[, r,rurr n lurrtrslriil i{urnruzukil Ar*,n.,,*u r:lhrtl[ .prcrrt,ullr rk: ritrrlrj gl.et:escri servesce sfllrtn liturgir., elir t,r.etrue s[ f,llost4.sci numai

til. rle ultd lrnrt,e si nu se Ittiniltliliiert, r:rurlirrcilr4il, r:ar.l crrnoseil numai

potldbn binnr,rcol, .

spln6nl. lttttttui numai pf,,nea tlospiti, 6r cea hi'ou ei sfinti biserit:r itnritulr glece'scf obffi;;.Jil#'rii.o.,oiui de numai pd'uen dospitr' iiil;";;;;i; d" o folo-i folosi azirna' ci daci elir niei odati "u ;ad ' o toiott*"e' va trece Ia ritull

ffi; #;;, ii
;i'?

vrt deschide iiti"ul'.itat t"r*i"it,"9!tt3":, pe celi qi tntorlati si titurgreiull iatinf nn

l;ili'*i

esre deci dilema?;';;.;."'u"J; srrELi ow' p." p*g" ;"0' ni 92' 93'Hurmuzaki

Dtset'lcr.sci. pe r:arI rlar:d, ttu'le-ar I.eslJe{:tfl. trt. r:ontitu 1r[cutu. rte5i ;1p,,,rurn,,r* u,,ti,lti

rlospit[, dr nu tzirn[, perrtru ci aga oblig[ srrb pdr:trri ins6.pi siiureie ,,;,,d;;

, despre atriproprie ,i't*ttitiuu sia tiuriiii tu i udeci'toril i,*iir,,ir *' pon tin,'ti oi nti*"nti
.

.lltirt'(' trr pftue azirui,

Accst,err,

credinli si morali' il;':;;,; in'io*t"titu 't*cloctrin5" c-are ru se ;;;i;; tle Dumne(eri: intr'unf nici. latechismu'

lur:nrri urr le-a priceprrlI I,l.oto_ ;rresbitenrlri gr. rlr. Mauegrrfi, eal.e yoiurlir sa.irret(r, r:i lrerlirr{a caf,olici este iucuntpat,ibill tu litulri grecescil, arluce urmAtoliulI esemplu: ,,C)retfi, ci. sl'inta crrnriueterur* se yr6te f'ace si rlin anind,. iea-i o ,,()stirr{( si te lpuci. rle pr.o:stxrmerlie. Desr:lritiOritlu iir.ur_ grerulu celesr:i iusd chiar.rj la ince;ruti, ci sllnta r:uruineciit,uri si nu o Iar:i, iielatt riin prescrrrd slrati. qi rlosgriti. Eti' rJilema !,, t) ()tu[, (:Bl'e a qiunsI protopresbirerri fC,rd si &tbe ntcl cele mri elementare cunoscinfe din re.ligirrrre. Urrri preotu gr. cat. nici otliri nu potr, oJung.e.lrr ac6sti dilemi. EIn scie, ci mtterin vslidl n slintei Eucharistii este pinea ,t fie dospitl,, fie azimi. los,l 'niodf cl 1g.r0il, brsencs orientali folosesce dupi ritult eI
I

lhl"' tii.r'-inti'unri apoi. din 'conclusiuni oo[ de teologie catolici, qi

ac6st[

ttisce !] ]]:J liitriie"iiitf i".'tDespre pttd':,u Papa' 91ry i;il;i.u*ioa.. doctrini evangelicd' cu prl..-'ttiti cttrati' oomnitorilort.'si supuqilorfi'

tit.'i"'aJorintete amenin!6 esistinta ;;"-t;;t;-H,,,*o"ti, cr' Capulfl sfintei nttpte stateiori gi gnntroiioir' toli ramii- tle cul-i" Biserici. .ur. ptuiiot6zn ste-rgerea scla;, i;' ;li*iE*.l' li r'tl pentiu ^Hurmu2aki' ci este vaiului, lle pou*'tt""
ig'rrr cu Dumnetfeu; :i;t;;"r;; ;;;";i;; t:ari" le are numai domnuiri

Dilerrru actlsta esistd in;d lrumaipeutru rrnu

omenirnii; ci rlusnrtnulti cutturei qi tiranuhi crll

icloll luaintea "i'?*'ii ceriurilorf; ce se sisL6nS' d'e ca'ti qi psichice ii'iil"ltlili incatusaie etfi'tr compreste chiarl. qi[*i.", gi c[ se .tidite bine mai sa| netinF creat'orutui-: i6te aserliunlt a-le indigita' de'stulir fi.;;',i[-;;lomuli, c"i:i este

ollititir",

il;;-t;;;;

Ibidarn,

cu mtnte si cu-noscdtorir de "iou c5' uu ai nici unr temei[' i;ii;iffi.i'p'itepe,

t*

'forI

,rug,ni li_n,#" ,il,l. ,p#l_n[i:j:,,:,,;xf ', nrunci,are purere

acolo

.rrrfigiioi*

"ffiffi ";;J credin-

eii.e o societate

"i! t,.iltl iit, l*'i_.,g ,ba il, :*l acea;i.',i' rnesci rloEmd ,,ri i $' j".e popu_ rrrlI se rlechri."r.i,--lu_i _pla,:e ;i;gil, ar:ista nu r1,ai obliga pe ,uimerri'-r" .,,,i*liiuie. Sau r:rr atte r:uviure. Hu'nrioki poporul[ jurleciitiriir srrpremdil;j'l;;i_gu ln juerurile de credioti. r) ['ati. cu, catolicii, ci gi brtotloxii ".li.ie ,iuriri,rl'iu nunai

lti:

t*

# r*
'f

rilor[, r:irora
rr.-a

ruernbri rnai inti u,i,n ii o 4,,:' ;i',f;

_inlatI, ,,cii biserica t;olpusi rilu. ei,i,i6'",,tase de

I

il,

[utri

,:ii"riii;udrii' *r*,J#i a,uinu t" -.c o a r.,,, * ,l]"::l,:t olienrlle. t:s;rtreari ,to Ut',tijil
seradscti
*
t

tortr
il)
.

l]j^::11.car.e 'r.'rd l;r-;'";,fitei, ,,,'"1! dreptil, ri. ,;;;;;;.;, .h.ebue, tle ,e_ r{lutne) sd, primiscd. inshruciiunro-"2r\itorltorA
,,r,',!,r^,1.

,i ,gi crivirrri si .de a pizi riivilt,f 'lrl,iil*""ri",iirtJ rlar[ d^rutuin ,i* *-tu
gri,jea

!T, l,?,, insr:_si ounoirr,i-Tn-u"']i,,.*.tin: II

.l

j;'Jff

lj,'

fi

ci,lu*-irie Maealie) Prrrlgatrtv, t:iil'c dirr l)roft,soiri a a.irinsit illitropolilir tlir }loc';vei. si neul,t'tt ouera, ditt cartr aufi t:if'rrtI t:ttvitttele de mai susir,'a clpEiatir primrrlri pn:rnii rieia ar:rrtietnia rle sciiuf,l rliu Pet':rsbtlrg' Din euvintele cilate ale p[rintelui ]!Iar:urie putetnu veti6, r:i, llurturizaki t:tt docttittir sa a ire,:titi in t:rlrdre prol.ellstttrltilni't- tIId llentru r:a si, p6ti cornbatir r::rl,olitismuifi, esle iititf. s[ niace qi prinr:iuiiie fundnmeuttie a.ie bisericei orientale, si peutrrt 'aceea iioct'riua rlinsului este totir aq* tie llerir:rlldsfi peni'l'rl ca qi peutrtt eutrllir:ismit' -r,rrtotloxieu, ' 7. Hurmtrzaki ne istorisesce, rlri imlidrrit,ui[ Oaroiii alI Vl-lt'a tr itttenteiirtfi o iiiecesi nrjui t:u reqetlinte in !'igiresi la rrt-

ah,r'a; pe
se

t;

Luln rrrchierescfi rle Alba-Itrli* este

g$rea,,episcopulu,i f?u,tu,l"i", {lill'e'3'it sirntitri irrdernnat'fi a'far:e ardst[ rugare !'t'iu tmlll'eirrrarea. cI riitrstrlu a recutlttstuti. tli scatt-

;i

tr-t.

o? tcr

uc er.. n

| st..fi1..t

^,a, r),. rr *0"*

(irr

trll idre orientalu, gi plilr tll'ln&re rllnsrrlfi t) lrrtt''lusulii. tqerle str se tlreprfi - -T anf .loru,,tieu des }liscirrlts Pntaki trlnd
sich l{aisel' Carl

grec{)-

nilf#;,tl]'f i:"lll,;:.:,,{,::"fly!!l1Tili,*l,t-il',1; fi'';l jt[*g;li?fiT ?ii: jt*lii,6l'.' - ; Jlfl;i

VI tleutrrach verallaszt die }irrichiirrg ut,irte,t Bisthunrs mit rlr;ru Siize iu Fogaraoch "iues zu hest:bliessen. . . Der liinger ais eirr''brllhes JahrS

l;

eeistli,:hei'A,trlrr.ilt'e vtt'kiirzt, slott'l itt tler- Ll2s

huutlert leersteherrde griechisch-or:it'ltu'i ist:he llischof'sltz iebenbtirgels, obwo=hl art reichet l)idr:lsalenz&hl und
111111

r#*fl

t::,T,T-T?'l:dqll-#,,{if,.l,Tt,.!l#'ff''"-"1t

iach eiiltieer kanoniecher

lleriihit urril

git{:tr*;t1ih$-r*:i,iffi

r,.itri:

Erkettntrtisz durclull'nngerr, tlrlug Pnttrlsi nicht blog *of ai" auch Kralt nudeier Gritnde arrempt'ohlene Verlecuus. sonrl6rn vornehmlich unrl trubetlingt trtf

nnangelor:hten a.uflecht. Vat'

Arrflh,ssrlrrg ttot:h lttlmer tto'

tl'ieset"

iliJ

unirten' Bisthuurg urrd t'aud in lletreft' scinel heideu Anforderungen, obwohl nach l[ngercr Verhenrllung, ein willfiihriges Gehiir'

f,epe-tiiche Auerkentrung

und

Hestl'tigrrng

des

r,-'r$i@lt';l'lFsP

i
ilir

Ithtr, irrlcrtsulrl,il. cf,nrlri vrrdi. cL Hurmurn}lxrrln-qi irloik,, r:rrr{ I'rt[ fuicrrtrj ire pataki, sl xtlrttdnr,[ pt,rrlr.u hrliirrtrrr.er,liecesei FigAra_ Etthr[, r:rr lrilc crl Jrllnti lrcuul nu s't i'nat,i tti-r:l rrrrri sirrgur'[ {lor:urrretrtii, dirr care si se pft[ v(,(16, r'ri l,ntuki ur fi conlur:rntfi la fn_ nutl,tirr,t rlier:ese tn calirate de episco;til. -.ucelr.i l)ot,urtt tlier:eseI I'igdragului s,a in_ tltnplrrtrl rle,il ln 2,n Decenibre t715. Dr. I'ttuki r foslil corrstcritti episcopri numai rlup[ l8 lVluiil lT2l, t:0rrrl[ pu,rma a cRnoni_ sutu tlier:esl _lr'Ig{rnqului. De rrnde apriatri se. vetle, t:[ I'atrrki t:elri yrutiuu itt calitate d,e lpt11oyttt nir;i odatfl nu tr pu'rutri lrrcra peutru lnfiirr{trer unt.i diecese, c&re fusese fndintrail pi cunonisatl lrrairrte rle ce dlnsuli si-lr f in_ cepulu funcfirrnea de epiiicoJrtr, $i prln rrrmare p-ote vor.bi nici tie moiivele, eari l,r leindemnatr), t3r sd, lucre.penrru tnfiiirtarea ei. 4_ 0a motivrj la lnfiinfaren rliecesei Fflgn_ ruqulrri n'a[ servitri fic[irinile lui Hrrrmuzaii, gi lry11ej3rtrrile, cari noi le-arnri espus[ lntr'nltii locl. r) patnki a fostrj rlenumitfi rlrn partetr lmpElatulrri episcopri l,,entru scau_ nrrlil urchierescl, in,:aie girJuie Atanasie, g,r lj.j'Jft 'pentrrr sc.aunulu, ln (jare ;etfuse 'l't'ofihi qi rntecesoril lrri. Tofi ;rceqtia'au nctr;xrtri sauwtu.l,il urchierescil ie Alba_Iutia. 0e s-rlrrrprrlri nuri Jlutea deci si aibi pataki, g-R nI nu ocltpe Bcest[ scaunfi archierescri ? l'orrtrrr (:rr lt'&r fi lrututrl si fie condusu pa_ tulri rlu o idee cu totulri contrari la aceea. col-o tt,ribrre [Iurmuzaki, qi anunre de idea, tl Vorll r:opitlulfi noetru: r$incai despre s. ....,. . unllnr fi. 6 png, tg3 gi urmlt6rele.

r:6 tlup[, ce sr:aunulfi rle Albt-Irrlitr estc f6rte vechiil, gi ptii,e c[ a esistairi.qi lunirr[e de schismi. a,,t,sta u tr.:buitti s[ lie urritfi orlirririr[ cu Rorna. qi deqi timpir irrtlelungatfi a fost[ rtcttpatt ile' episcopl st'hismatiei, totrtqi .tn idee a statil totileunn, pflni ee t ajuusu 6r[gi lrt posesiutretr legiiimi a epis-tropilorir rrrri[i 0I hont,r. Pe bnsu ttcest,ora Pataki lrt' fi prrtutd cer'{r, nu lnfiin{area ultei tliecese utiu6 cll I'esedinta ln Flg[ra5i, 0i conservareil diecesei iechi'cu reqeriirrla tn Alba-Iulil- Noi nu {icern[, cir aqa tt crrgetntii -P1ta$1, dar dncfi tlup[ inchipuiri albi'

icriernl istoria ttumai tr&re, l)recutn face Hurmuzaki, atutttri prlternu atribrri lui Pataki ori (:e irlei, rle ne
convinil
nouE.

Dar tlegi Hurtnrrzaki la p&9. 95 ue spuoe, cI Pataki a insistatii pentrtt infiin{area diecesei Figi,raqului din tnotit'ttlit itcela, ci elfi

ar

Ii recunoscutfi, ci, scattnulfl episcopescri de Albrr-Iuiia tlupfl rlreptfi com;tele unui Archiere[ greco-orientalfi, pe t]are nu , era iertarf sfr,-lii conturbe irt posesiunea :re6stt legitim6, totupl la pag. 96 afrrml tocmai contraridit, cI adeci Pataki vedea ln infiinftrelr diecesei Fis[rasului o sentint[ de nrorte penlrlt scaunrtlti initropolitanu de Alba-Iulia.l) Va si rfici, Pataki odati'se retrage din Alba-Iulia, ca si lase locf unui Archiere[ gr. or': 6r altd, dali se retrage de acolo, peutru ea si tnchid5, uuui
t) In der Aufrichtung iles Fogarascher Bisthuwie Pataki vermeinte, dae Toalesurtheil soilte, -er bilherigen griechisch-orientaliechen 4etropofiii O"o
iir"ortoU von Aarleburg . ' . . mit iubegrifreu
halteu sein' (Pag. 96)'
ent-

L--__

--fr

$rchiereri gr. ol'. calea. la aceia-si scaunu. t:aele rrr:elu,' care fduresee, 6r nu sclid istoria. B. Hurmuzaki nu al-e nici idee de teo. Iogie. EIfi ilrr scie, ci biserir;a catoiici recun6sce de valide chirtitorririle inrlnrpiate ln biserica oriental{, qi peot,ru irceel lte sput}e in contra..atlev6rului istorici, c:i Atarr*siI I fostrj clirotoniti a doua dri duoi, rituhi larinil in Viena. r) EII n'are t:urrosrinte rlesDre institrr{iunile bisericei- catr;lice, pentru aceeir ne lpuue, r:i iesuitul[ Salbeck umbla. s:i, se faci episcopri in lor,.uhi lrri ArorrrI, ) riigi iesrrililorfr le suntri rnterqrse rlemnit6tile eclesiastice afari de ordul[ iorri. 3) Pe Petru Aronr'r ll[ face nepotri^alir episcopului Ioaurj Inocen[iri Klein, deqi lntre acesti rloi birbati rnerl rria esistatri nici o. Ieg-i,turri, de s0rrge. a) I)espre mit,ropolitulfr Atanasirj ue spune,' cd, a murit[ in 1714, r) degi ac6stit s'a fntlrnplat[ in lg Au.grrsttl 1713. ,,) Despre protopbnii din tirnpulu episeorrrrlui Rerirricti (t714-llTZ\ ne

Eti in ce coutratlir:eri

l)ovestesue, c5, s'a[ rrrgatl de ltapa Clernenl'it al'il V lll-iea, si Ie dea de episcopf pe Inoacehi Ponti[ce a gubernatd centi[ Klein, deqi -mult[ de unl seculf r*i jubisericl cu tnai

mdta[c inainte de episctlpuil Redllici Ei atturne dela 1592-16U5. 1) llonfundi sin6deie bisericei unir,e) ca d. e- a[uuci, cdndu acelea, ce s'ai iuttrriplatri in sinodui[ din Sept' 1700, le, istoriseste, eil gi cum s'ar fl intinrplatu ilt sinotluid din'Octobre 1698. 1 Insu-qi Bariti[, arnictrhi lui Hurinuzaki, esle silit,[, si rectifice

mai tnttlte erori comise de acesta. ')

I,re

- .t) Ilr (Atar:asirrsi rvurde in rlet katholi_ srileu Sitiitskirche zrrr. lit. Auna u&cb rrimisohem Ritrrs als Bisohof ausgeweitrt nrrrl in rler. \roraussotroof-,ies rvirklicherr IJlrionsvullzngps zr!m Olrcririrten fiii die neneuichtete unilte Diiicese in Sielienbtirgel teierlich und urkuutllich ernannt. pag. b6. Minc-iuna acesta este st:6sI cliu sr:riitoril calviniscl. Wohl be_warb sich um ileu erledigten tsischof_ .. .. ,) $tz ... " auch cler als Geueralvikar 1?i zrigetheiite \'/ --c Jesuit P. Salhpr:k /ne.o t29.1 l9Q raruecK (pag. Salbeck t:9.)r Iilein despre ') Vedi capitulrr!ir lostirr
s. Uuiren pag. tI4 si o) Pag. 107. o) i) Pag.89. i)

unde se vede, t5, Ilurrnuzaki nu era in claril uici cu rstoria. bi-.erir:ei catrtiit:e uoiversaie. ruiri crt istorta l;artitrtiarl a Rornirrilord uniti' 9. Erorile grave indigitate pelr5, &ljuln qi alicie qi m ri gt'ave, cari le vo.nti iudigit'a rle aci incolo, iiovedescf pini, Ia evideu[i' irr)eea. ce amii susfinutir dela inceputti,. c5' atlecd, lui 11urr1uz;rki i-a lipsiti cuttosciufa iucruriiord biserieesci, despre cari a scr-isi, si rrlin uriual'e aur:turilabeir lrri totdeuoiL e-{[e srrsrrertd,. lrt-a 1i rttai suslrer:ti deville Jui'{)rilritta, lui, da,.:a vutnA u()nsideri]. t5, i-Lr lipsirri roraiii irnparfialitai ea. ca,re lrebrte srj' inipo,rotr"t,t,l lle rinu i.;toriografil. Esemrie t,eott,t Dro'nrtt'ea ilsertiuuii ttrisbro avetnti neirumEt'ale, insd pentnt ctt, s.ti uu lunginrf stutliulii nostrrr il iniiuitu, ne tnirgiuirnI la iuregisirurt:a ttutnai tatorva iiin aceleit'
') Pag. il)ii. ,) Paq. 37.

llb.

u) Ye{l Nilles Syrntr. I. p. i9C.

Plr$ alese diu ") Veilt v. I. mal virtosu pag. 195. 198'

'f rrrnsilvuo iei

m_

___

l-= I

-186_
Hurmuzaki !)ersecutd cu o pssiuoe

$,
I

I |,u,i,il,' *i., iliL:i $'1i,:l il;-;i_l:

I I | | I I

;;i.6-,,T;h ;qf f :#,1,,1l,Jgl"..r #;[.:t: studiumr,,od.j:: ; u.,.uii",,riiili,'i,,rt.grng

u

| p",iro ,,,u.. pondu I t,r fi""iiterotu.,, Iro_ I Porrrlui roure,ru...b"; -;;;pr.;duLu,,,u rextua.i cuviuterI l'ropagauda ,ri +yrl;r;l;i' ""ji. rerormirte | Kirche srrch[t,,. rlern C"iJti'in.er eigenen gerndr I ,. ugu g.u lre nisce tirneni, .u,.i in insrructiureu,.'.,itiu#
der Religiorrswahrheite,, p.ur.ilt"n.. anzuwerben rrnd fiirtlerte,i.*rrrurrr-'uu"r,'', i,ILrarr,, Eiler den (Interrit:ht, ,lic

::,.,H, | ;;il;; ;;i"# "1,'" d:jJ,:i:lf I nu se sfiesce a pr.eamiri fr1",l"'ro biserica I tolir-i ,.", :?lll;io"fi;'il"L,1, ,, presenri
ca_

T.liii{i$;;;"$ I i"i,'.'i,,l i:li#jitffi ln ac6sr", I c&re Du irre^ .j.;; o specutauri, 1u:l..lresenri ni,ci I orueni grije du.i,_ .oonuge pe _o desnr31d11e.uiq | pasd de 1.rig-ii,u, *.,", nici nu-i 1 currura poporuiui, ii uii*ui de rnmur_ qi p.,i;.; I ffi1,;-i:!;'::li"liP'*h*#u ui,,#l_'

de_

ziere sich ergeben hatten, ohne auf -.d'ie iib' rioe Mannsthoft ,u achten, als ob diese nur eiin wittenloses Zwgehdr d'er Geistlichkeit aor' stellen wiird'e, und'- ilieser unbed'ingt und unget) /ro,gt otknthatben zu lolgen bewfiszigt torire'" Cd,t[ de neadevrate qi tendentidse sunti laudele, ce ie face Hurmuzaki calvinilor[-,

cetitorii nostri scifi din

[,itenttur

;j"iiir,rr,g ar, ?t,na,rlrn*r'IiJi, m*r,ernd, f,jJ',--:ll,illJoo"'"ii'['""-J'a"'i'J,.; s;;;;;;

eurnten Menoersifh

rl,is"en urd, rtie t;r/;nni1tr'

l,roJruglnrla ihrers eits. u,rn'rlai

d,n.'. R)72.;i"u';;i;"{)

E;il.rr,',g,'ii), au

Tf*

reliqidse

xotnurilche retigibse Ge-

insu-si Hurmuzuki i.i combate aser[tunea sa neadivdrati., contradic6ndu--Ei in moduhl celfl mai bizaru,'ce se pote inchipui' 9lu tnsu-qi ou .o,rut inir'alt[ loci, ci poporulfi romiui tocmai in era calvinilorri a fostri tinutt drahrrmil, heloti'sm{t socialil', politicil' 5i religiosil in/rico$tttil': " Die d,u'rch sociulen, ,Ttolitischen uirA rlt;al\t* Helotismus tiel t:erhfimmernd'e ,o,mitnisihe Beaiilkerung erwies sich iru Grossen und Ganzen als rinzugfinglich fiir tcoret'isch theofuoit.U. Lehrrneinungert, die neben dent ot:nrr"o Abstrnde uon rhren bisherigen GlauE.it.*iitr*n nicht einmal deu lockenden Voriheil botert, eirte pruklische Besserung .ihrer' u'oen A;irehl,ir:hen uh'l sonsti'qen Zustri'nde in' un'' r1 }"4[[ utr ,,r{ttulb,.rr'rr,, (ielutgc mitzufiihren'u aserliunea, r:i'prbtestrintii t:alvini se ingrijiaE

alt[ Ioc[' 2) hsi

$,?,;xJ,l.T t:t'- se11!aserr' wenn ,ti*, G,,n"-rule rrud offi-

Hururuzaki'lte spuie inir'altii iocI crr t'ot'tlli coutra.iuiri: ,,So- lit'gt der Grqud. hievort in J.rn Umstan,J, ditss die griechi-sch-orierrtalischen Kirchenvorst.eher iu Siebenbiirgen

tle instluc[irrnea lrrtprll'tllui rolnditu,

ittstt-'1i

ry Pag. 18. .i Verit Cauitululi uogtru I Sam' Iilein ileepre Mitropoiia de'Alba-trrlla pag' ll7 .si rrrm' s) pag. 9

11

virrischen Srrpei;nten,i"nt*n'uli.".rtu,no, "Ui'riii;rt,t riel ryett 'oeniqo. ,lem ,religiiri" tmd, r/,et- sitilichen l,:,.2;elyli te.shntisehen Bekehrulg rir ,ij"*nr,li*r' n.o_ {er,on,liJi.r.nun,fu_ genji seine angele

Ileliqior'leh* oi* aielmeht. .oul p,.i{rr:;{;n7: (.t unstcn_::;"?,ry*irt,i;rii Bdacht *uhm.* ') Ci nroresrurd ;;i;;;i',"i,u orrot gi.i! rle' crescn.ea morati .instrucTit: oreligid-*d, ..n 'r:"i"{"i,' tzuttea o p-opor,,lul ,* nai spune Hurmrrzaki i p.,; i;l -" Ti {' r'i . ffi #, !l;''l l', u l,toi_ Ircher [: BeziehunE de'.oberai;ii;;ili uino, .utdt.erti zu
i

schon ld,ugst der Ssr.iciltsbatkeit ischeu Su u eri n r.euaonr.n "l,lr?l= des caivi_ r"il, lyar.en der. leichr begreiflrch. .srrerse Krrchenzuchr der. Geisrilcb-il"e]; h*teche_ tisc,hen Unte*ichl Ar,. ,/,rgrii";;, ;;ri
n

;';ril;;'

"';l ff;

rrud riimischen Giaubenslehre hervorgehohen in Oberungarn, so nunrnehr in Siehrenbiirgen reichlieh verbreiten. illehrere Thusencle Kntr:cltisrten, wie aor.de*r, in rutheni-

Ci in contra bisericei itatolice-a*smisri llurnruzaki unti neadevdru grosolanri, se vede toii din cuvintele lut: nEr' (Kolianits) liesz das iiber seinen Auftrag vorn Jesuiren SzentIviny verfaszte und irr 'Iyrnau gedruckte Buch; ,De ortu, progressu et tliininutione Schisrnatis graeci etc.u, worin absichtsvoli die bis auf ger-inge Abweichungen fast durehg[ngige Oleichheit der griechisch orientalischen

qi litera,tu,ra. religiilsd a Romdnil.arri,,, ayutd tie efectfl ,totala lipsd, d,e cu.lturd si, i.nstruetitune a-.poporatiuni| rornd,rte,' (dela' pag. 2b).

calviuiu a promoyati .- dupi Hurntuzaki (la pag. 18) ,instructiunea, cultura

paganda

wird, rvie

scher, so ynyn

l;:;,;Hjte era totahi iirr'srtu rie lii,,,,,ji;',,rl,ri:l:";*rr1':;'Fi;::;":,:x

,',,ri'li'j^ii
L

ldmu_ rrrrrle ne rl)u,,e, cd, trutrol.:riri rritnAnri la slfl,rqiruirj r:rei rrrlvi

rttrj,

fiil;{i'**ll*i:'"r'''',.l''t,.5lry carolici. r:se Ia-.iulre ;; ;,a"i

r).rsenuir
tsch'ey
eudl he' r u nr1 e m e . .B

llschem Sirup abgefaszt, au7- tles Karclinals I{ostn yerlrw:kt itnd, an die ronri,nische Bet:iilkerun!/t hau,ptsik:hlich un die Jugeru,l oerth.eilt, ititt?'e?i duz,u ltesti*nnt bei derselhen der f*dholisthen I'eht'e Eingunrl,iu, ?:e).s{::hafren, Rornrirrische lihuler. farlrlen Aufnrtlztnc,. Ttrs-

in

romcinisr:her. Spruch,e in, lcaiho-

/'iiduntl, Iltryt/leqwty tttttl

b

{Jnl"t.slii,ztr,ity

itt,

derselhen. al-r utrtlerh,uul unausliihriar. rutd urtr rillnarili.q und. la

rtidaktischeErw,ti.:ft irra l:1, is,, h o ki ; -,,, : .. t -..1'! .ay*"."i"ai'iTji.firi:tt"#:: reulu,tq, also cin.o "tJeu,isririufir"',,artehrtutg

iutlrciist:hen. $r:hulen. Ein,neu,trt-ichtetes'

und,

liir

u:rthl unsgestuttetes qeistlich,es Seytinur bt Klausenur g s or g Le rl u,t' cla Er z ie h,u, tt g r o n iin i s r: h,e,r P r i e st e r

tlie elttuerude Verbr:eit,ung der

i;othol,isclte,n

Ee,i"1):'i{'.1,=i;,,i3"Ii\'Jiu:;;i,",*y(:.;!:,,;,}Pae. 8 si 9. Pag. z:s.' Z+. Pag. ?5.

Lehreunter dent. zu, be.lcehrentlei f/rtlA:, gleithryie es die Selniuare vi)n'Iylnau und Agrarn liirdie anderen zu bekehrenrlen Viilkerscirafien thaten.u r)

t)

['ug. !ti. m

----T

cea protestanti, de instructiunea, crrliuru i,turul Ei tura .religirisfl 1 popolului 'romdrrri. 'nici de conscrrnta religiosd qi conversiurien basuri, r;e convrngere a mul[imii, la pag. 86 le istoii_ sesce tocrnai coutrariulri, ci-ad1ci propagautla

iri pagii, 16";; spunea, flr'*::lli,-,c.u'e ca rropaganda catoiicd nu se ingri.iia.

ca

Cetitoriulfi nepreocupatfi prite ved6, ci

si fi fosti elI
e

I'ar nrai putti nurni i,,,u",tluiJi'"""' 10. Tendenfiosi ca rotdeuna. zaki se silesce a Jrera, .i ,;;i;;;';,J]lurlrrrqi-,cu sprijinuhi protestan[ilort rJ*,ifdcutf mai ;tttternici. De acei_ra qlice' tleslrr..--f,,n.r,,,,c,i,,i,no,,I c.,,.g l1i:,l$ l;.llltry:,,,,Dci. ublvohl selbsr refonnirr helvetischei IaDII, Confessiorr, i,tn Si;tii St.ilten *ii'i*n rnit cien jel .liehiiuqette ;,,n .lr_ :.1:l:.ruor,, ,tieh.nujette sutte0, rrnd fdrderrc insgcheirn ihre Stre_ iI bunge-u tus Gcftiliigk.li glge;"J."'Hoi""*** i ;'-,:i

iou,euitisr,d se $ura a-lunllna I)oporuli despre arlevdrulri llgluD.tI catolice, dr linerimr_,a rornf,nii r.e_ era culrivati irr ,;cdtele carolice, Ii l]:::,Ii,raturatd 0utn nu luseije nici odrri,[ in ;cdlele prolestarrte. Astfehi stAndir lucruiri, iltrleb,lrnu. d" ce auctoritate rnai prire av6 unri sr:r.iitnrii, care cade ln astt'elri.de eontr:rtjicerit ql cind

urtolicii

r,ocnrai

plin lil,iirirf ,,,*

nici n't voitri si iea parte ia tiesbaterile aceiei.conferilto: ,,rlls uun iiber riiese Frage (del Uniun) rrrrt.er deur Vorsirz des Flolkunzlers Grafen Kinsky eine Staatskonferenz abgehalten tyirrde, weigerten sich iiie relirr_ mirten obersten Wiildcntr:iger, als: riur Gou!'el'n,.rur B,antty--u1r] rlei. vor,rnalrge -tier11 Kanzler Grtf Nicolaus- Ilethien, an clerselbiu Theil zu nehrncrr. Die Conferenz entDirr nu-i desi.ulri, cd, grr vtir rr,rtoriulu ,r 'iicutu chiaru irr Vrerra. olrosi[iute r:erbictlsd stinlei ulriii. I{unnuzahi ni-}u nriri lrresenti si ca pe unu protecroru deelaLaLu qi lntiqii *lfi ,c._ lrra, cari lur:rati corrlLa 'rnirrlri. iurn se vetle tiin sprijinulI lrutei'nicii, ee l,a datii ar:ela preotului rontf,,nese ll hanI Circa, cilre s'a calvinismii: ,,Ais daher nacir The,{rhils Abgaug der lrischiitliche Sitz scintr Brsetzung enigegenltan.t,o, bewarb sich uru denselbei,
luptalri in coutra uniunii
ryi 1re

ca qi prin acrista si dovediscd, cd n'a scris[ adev6mld,- inlr'aice iocuri ne descrie pe gu_ vernatoriult ca pe celri mai mare dusmand unirrrrii. 3,lu _ {5a d. e. cd,ndu s'a tiuutri tn Viena. va sd tlicd acolo, unde voi;r guvenla_ toriuli si se f'aci plicutu, o confeiinti, de star.[ asnpra uniunii sub presidiulti cancela_ riuht:i, de tnt.rte conLe K.insky, guvernutoriulu

puiirrri consecuentfi qi sd, ni-l[ fi descrisfl De guverDatoriri totdeuna ca pe unf amici ai[ uniunii. Hurrnuzaki lnsi,

i l'tj

schied sich ri;rher auch lrhne ihre Einvernlhrne ftir rJie Anua,hrne ,Jes lJuionsvurschlags.,, r.;

ffi.1;ll,*t,*,l"Hl,';:i,t
prin$r c,chera cu ieJuilii
_ DacI, aserfiunea, cd,

l:l

;l,ii{
G.

I
I

;i ;;";;;"'"ii.I. I infele- aces[ora spre * ,. f,i.o iire.rt" ; fi t din Vierra, esre atlevernti. uiun^.i*ii;;n,;;;i-i
I

guveruatoriuiu

rrlmi r trei:ut.ri

gi la

_l
I

')

Ptg,

::)b"

;'t"1 *:it' il:i Jli: l' ro'T'il e! s ran d esh e rrpn,

i,ii;itrryr,u'r**#i-r:t,i;i'fri,t-;1 rrnd an tlern Gout 6 t, ; s i i' sii,; ;,;; i,:;;::!'' ", ;; ; t i;;
tar

..ti;,'J;.9:d;-ji,l,J:},llx,:.t:
r;,,r".11,:'.1i" ,oui
de

nsB,iu

t:

.1,y,31J;*,iifl verrrtu istoricl. i.reri)! cd,tri de rnultri ln,.toi

j'

Iffi"';,,;:;. si ne

Segeu tien -ij.,rlKaiserl

I r:: : l, rtij(;lielJ Giarrbens ilr

l' ;,,r,1* "_ :i j:;t l?H[ .j: i iifi : [" i fili,: {re aceea $r rjit.e,,"o{n. ."i,;;';;;ib"i;;,ii;f mrng haLr* sich,i", u.i.r*,,"il,,="r_,,rhiimer
u

.i.",i,i[' : :,,'' llHl;,

:
"

Jl i,-.,,

i**i

;*
bii

1.n.*il
r.g

e,, *Ii

ilj:f :
,'1 urt
1
1

notn s/riorri,'";i':::

: _n,y"*t rtottu r rE tt q r iet. /tischet rttrche,

r *,ui * tt,ie rtuch

[i:f, "y lil ]lil

i,,f
1

[ ;' T,,g],.'l

lif*i1;l, *l ",f; :,, "

r ",,

depart,e cuurlscritit, ruarele ortorloxd Ioanri Sfrossy, nu a fost[ Rornflnfi gr. or:ientalf, ci unir uriitarifl magiarfi, cun] se verie rlin acestt pasajfl: ,,An der Seite rler obgenaltnten ge' heirnen Fiihrer irn vollen Einverstiiudni-qse rnit ihnen und il gieichel Richtrrlg wirkten zuriem als fleguer des Katholicismus unrl der Union der romiinische Edelmanrr Nag.yszegy Gfbol und der PrLrtonotar ,Iohu,nn 9tit'ossy, eirt. Uital'ier." t) 12. Atf,,ta este de lip,sitri Hrrrmuzaki de impar{ialitate. cA,ndri este vorba de a lovi biserica caLolici,, inchtri nu se sfiesce a ridica p6,ni in nori r:hiari si pe cei mai de nimica rinteni, daci aceqtia s'afl ltlptatu in contra slintei rrniri. Pe loanl Circa, care se pusese in -servi[iulu calvirrilorii nragiari qi ieligi6si a Romflnilorri, llh iurbura t)ncea -

z- B- ,ler h.oto-

iu,i.,*it"O,kannte "ii:?i,l:

!'.'

urtrl y ttttrti,rr,,,,,l,, t4 r, 7; r sr 1 tl,".:.^':l!/':tionell ff t t.v t I r 1, r r," frir',i

r r /.

r: t t

pc/trt,."')

t^r h u

i,

"

r i4

en

na,

i,)i" ;i {;;;

ii,* i,iiii'iO rir,^{f,!i

;,:,

e,' vr]"i;y, ;r,

t) (r.

. lieadeudrrrlri acesta-rste iuslctrmbd,tutri, urn nor,rir., de insu

:tl:'.
r)

r"

lirri

iocri.

qi iI,,iur,rrJ#,,lur. n, .d

u;il;;;i^,ua{ur,i

qi

ci' ta Hurmuzaki este 'to'tui'i,)'EEiiTui;,i"::::ati' ff :il1d.,;:,'fi# *l.**:l,:i,l T ;1',f *[T$

pag.
7{t.

crrlturS,: ,,-ein durch Kenninisz und Bildung ausgezeichneter romtittist:her Geistliche," e) sufletri de credinln care se alipia cu trupu ;i 'Gtauhenstreue ',d,$sen durib z,cih" ortodoxi : seine Nebenbrrhlerschaf[ um den erledigten griechischen Bischofsitz nur noth gesleigert war-u 3) Ei bine, omuli acesta fenomenaid a fosl[ uni ho{[ sacrilegi. care a furatfi mai multe cir{i din biserica diu Alba-Irrlia, nnfi falsifieatorfi fd,r5, pireche, care tu documente .si sigile false a voitri si-gi cflqtige episcopia

nuilIesee

preo[ti distinsri lrrin sciin{i

gi

1)

Pag. 70.

'l) 3)

Pag.52.
Pag.63.

rloxl qi s'n fricrrtI r:alvilru, unri tr5cldtoriri &tu uetnului sdrr, cure se fdcuse instrrrnten_ [ulu celor[ rrral rle fninte rnagiari spre a til,i { muirleparte poporuhi rorrie,iri in sclivia catvrnllor[.r)
pentru laudele nenreritate, k'-a lrus[ pe- Ioalu Circa : ...:l:jttjl ,,R6[ se Insala fericitrrlrr tn Drimnuhi gi neiiitatulu nostru amicri Eudoxiu Hurmuzaki, cflndri pe d.. 9 prrte rer:urr6-*ce, ci Inuirn' Circa era calvinri frr arlevEratuhi intelesri alu cuvintului qi clientti ahi magnaqiloiri calvin;,""rie parte insi liu ftce toiotlati apEri,toriri alri fer_ binte ahi ortodoxiei orientale.i';i'-"

(re rutuu,

tn Ilur:rrr,escI,

.0a,1'() u plrisitfi qi biserir:a orto_

rrrrrl necredinciosrj

de cei mai

Chiar'['Ei Btri{iu nr.t _ce lrore le[in6 a Hilrmurnli, u*iri,l"i,ri neutarfi, iyl1!- tui tml)utare meritatd,
..

cler nicht u;attkenden, Griechi'schg.lrhtbi'gen'uorr) ii,rrtroqtn *"-" "Si' sich crhoten ha'tte'" sciti. citre a fosttt ar:est'ri bfirbatil rt:soltttit, Ei.qittt e opar.,i-Latn. zelusu. energic[' greco-ollent'ela i r:redin[a se .rr ieltll ltentrtt " '5t;,mtlrlt('le litrblitaie in rinlpulf din {le ontrrl[t celir nrai rie ntmtcn' ulm[ "^ ^^'- ii[ rrati Cft a fostu unri ho[ii ordirrariri' tr'iindfl Teofihi, -a fost'[ in o**:4iriin Nlitropolitulrri pentrll ci furase' nlunsat[' dilr casa acestrtia' )vlitropolitului la'qlu in servi{iuiri i;;;?;

Sekretiir beirn Bischof Th;rtfii-rrigesreltr

ncestil rfice: Geschiifcsfiihrer urrd Sucil_ wolter liir ein"Als i0rrnlicht,s Klageanbriugen, rias si e, lresclr l ossu n hattr.: n, vc rrveir rl etini;s rirrrr, " Ijll i11 er r, r' i / r, i11e y .un tt, _'ener qii r r:irrri tt,,in m,, d.en, Ird,chtt(tn?t (iq.ltriel i\laql/sze,-l.tl, ritrr v,irdem bereirs iru:i rlem ri;nris,.tr-iiarholischen zunl grier:hisclrr:n Olauben iibergangeir-u,,A als

a luoril[t in

-Aserneneir laude nerneritate lncarcd, Hur_ ntuzaki ;i lre Grtbliel Nagvszegv, ou,n,rilr*,,tru

contl'ft sfirrtei urrrrii. Despre

cd,

';-i ;td pi Ai;;;ti;. Pe acesta I'a furatfl qi -i.r.u 'fostri arurtcatu ln ternnifa a ;l;;;;' ; [iit'"siuiJ. oi', interese mate'iale imbri[iqn Joloticistn,,lu, cl ntai td'rtliri s[ tr6't'5' 6r la u.uniii ti si lrgite lroporul[ din- r'dsbunrtre s'a i;; ; hirt:ol,oiitrl['Atanasie''rurodati pute.rnici,cari mai ie;"t" rl*ftacalvinilorIceloru qi tn urInS' r;l;[ nimicirea poponilui roma'nfi, cari se re-

war, in denr seither wogenrien Gta,,ben.-funipfe aber mit opfer.mutiger b"tsrlriirrrlre;iii, f.on

t)
2)

s'a iuroiatri la Curufii magiari, (]are slnvoitaser[ ln eonrra casei domnitrire'acesti r-*"*"i avea mii[ rle r:om6'ni' Pen6rnul[ sEi, stip0'nilorri al[ ?reJa*:in -ii rrld t:tst'i dornnit6r'e -alI Mitroptllitulu .E" (nulninr'ica" de numesce il[ ,,otnil' Aronu'tin fnrgis). Baritif . dice .des1'I: . "19' ei il;; ' a;. li,nsii o ttriqd'" - Generalulf Rabutin i'a ,i"" unu ,,falsarius" qi ,BbyJo.uci..itutn "nftf;, ouorea or[odoxiei 4 ril Hurmuzaki'in ni-l,i i,ti.enti, ea pe unf birbat'ri mare' "''- to.e pe cilnd[ Hurmuzaki este aqa de peutru biuevoitorid tuge cu 6menii, car! lucrari
330 pi rirm. qi Barilii I'

n6atri in r\iilbs,

VedI tlocuneutele relative la aserfiunea Synrb . t. pag.'iio'qi o;#,rr"r.. ptrr{r'atese rtin lti.-rianrjl.-prJ.ige.

r) ,\

Pag. 60.
Ve"rll documentele
c'

la Nilles, SYmb. I. I. pag. 219 qi urm'

pag.

ji'
.l
I
I

desiulri 4,,'"r,ro;"

surl)s.l.ea unjl.ii.

pr: aiunt:i

l__
-ttu are
r:uvinte

*2s7-

;*; ;: ar,uo,iil,

"

fi

",o,.noj'1i;ffii;lt"'1"Ja" 3i #*ii,' 111 [f [,r;ji,,:'i#'

'

uriiHlii. .,"iih]r.-.; "ieI4ijurti ;iceF:r,

;

;' il L,' Jlllil' :Xl: ;il:? ilj;,, il'*: lii:::i ir.itr cetrrrBe
tenipl,rl,:
uuirarea

" i * i' 1 i' X:" I*,,,i:ilf,l; 1.it T,:,:il "'1,1,'i:"",.:',r'v'iiri1i. ;i,,;'ii; i; ;;

1x;

ti

j. il,hill

*U:lll"'Xi:fi:,'i'ri, it T;1, il";l;i li1i

rrurn*i ri.ir.t,;r ,,,, ,,j:11,1.:,,61u "*or,ri,r*,.'ir,rtttt"t,'/ ,tl' Jri'..i.'':1. Ii'')lllpt. .:t ;Lsr:riltalea ll" slrrtrrrilg

l)0te $i pe Romflnii

? Ptrutl.tt 1,,J -""""t't'o' ttt tlott6 m6; ;i, ffi 'll., r,,,g lili'i.l;',,,*J";9"';*i bl1ilit"
suri

fffiil.ffi:trfff
i*
,llllt^ r'rrnindr,:i ryi rir !erire. ,re,,0rr'i
in_

Rorn0nilurfi, de (ireci , S0rbi gi Magiari ? Pentru ce se imput5, lu1 Aranasif ca fapti re& o acrtiune, cirre a iivuti rle scotrrir rrnitatea aceea birierir6sci inculcard cu atfi.ta t[rie ril il{fi,utuitoriri|i lumii, ryi rercurttiscerea formaltY a ar:elorri arlevdrnri, cari se continrj destulI de lirnuritri in Sllritr Seripturd,' lu sfinfii pd.rinti si sitlfxlele bisericei orientale? Oausa ia tdlc d{jFt-ctpa etrle, precum amfi accerrt,uat,[ rlela ineepulri, lilrsa totnli de imlirrrfialittrte in Ilurmuzaki qi ueeunoscin{a iui despre lucrurile biserir:esci. Cu t6re lre-qtea elir este ur.ruatri astidi eu t6ti ilr:rerjerea rie seriitorii .,ortotlori;,, p6,n[ gi ln lnanuaie de qcr,rli. cum a fdcutrj d. e. si rliri Dr. Ilarionri Puscltriu, care atfit[ rle tare a rlesconlsiilerai,ri altc isvrirE. irrcA,tri reploriucc gi celea lnai grosolitne srori ale lui Hurrnuzuki. r) 13. Credenrri a ii doveilitu de ajunsl p0,ni aci, ci Hurrnuznki est,e unuli dintre auc[orii cei mai susper:li in materie de religiune si bisericl, qi astleil acurn ne putemri
ilrrorce ia cels ce ie ariur:e dolnnuii Densugan[ din cnrtea irii Hurnrr.iz:rki iu {i{)ntl'ir s. Uniri. e) Hurunrzaki -qustine iu tcstinroniuifi cirati ie Densurs*nf trei iircruri:

a roirri p; l"ii'i,tj,i;^lX',1,','1usi.ri"{fij[ #tr,i ;1,?lt#l' I ili,ii,l',,,iii,;ii uer il* ulai tna.ri rirrsntani ai ,
si-urr6,:-t.ii

ieit

Pi'ntru

te ,ilr "ie

s*te3-*ffi:nl;llqd;rdflf+$

1) Illariualir rle istol'ia bisericdsci de Dr. Ilarioufi Pu$carii. Sibiir i893. Ca esemplu despre aserliuuea n6'stri atlucemri de asti, dagl numai pagiou 38, unde autorulft tre povestesce drrpL HurfiuZaki nisee lucrurl, carl s'ar fi iltimplatl in sinotluli din 7 Octobre 1698, pe cA,nrli ele s'air intimplati in sinodulfl din Septembre t700, gi nir:I aeolo afa, precum scrie dlfi auctorfr. ,) Cercetare istorici,-critici pag. 42.--44.

rtlrr tT00 u'n liir:rrril cnl,olir:l qri,de crrrtr,,t

Ir, Od llnit,rfa"

-ln. sirtotlrrlri

29e

celI

tnare
de

^,fi,,--riii"ir."iJlote trnpdrlijr*e.'ji,

pnrnitu si aprobatu unirea. _ re odsil acestora -n" "iO?i, declard, ca uorre& fdcurd, la rrooHurmuzaki " o j, u p i.. "uo nici 1,,1,", ::x 7: d t, c o n.
co n s ciin{

fr H,'Jtrf:#i i ;.,"t*f c. Ci maLg]lt1r,ea poporuiui rornf,,nri n'a

yYi,, i:l-'l:1;,1i.# ;,H (:e rveai sd cereTl; I,llf,lJl|fu T ;Ul : s1 ,rntimpt,,-in';;;ffi sinodri -J'#f IIn,,li:';?,lfi

sa m.a.i,ot"itate. din maqnati, si Ttatr"ici,uni, tnugiari. gi, sa;i, Ttrotestanti, rJe, h'ei, confesiurti, cari, pe cum antil, aritntfr, qi la ulttr. lacil, ?xu r:oiad nici, sd. au,dci de u,nh'ea, llomdnilor'il, cu, bi,serica Rornei, pnttru, c(t, ei se infi,orail. de consolitlcn'eu ctr;tolicismului, ca pi Lle opucare(r poporului, t'omftnd sail, ;i ntunq,i a nobilimil, romd,ne dc rnai, multe rtii,, pe caleu, sc'iin{elor'il;i, a cultztrei,, ytr''itt u?'ilr,&re pe
e

artea

g u,u

ernului,

tt' u,nsila anil, compus'ir, irz ttt ut' ea

;ii :^nl*n,1i,,1,,,o,,io,ii!,
d. ;:;;; ;;;;ti

insi

bu,rti,i';,,'^ll1;- L,i..,.::!*

r" tdte t..t -J-?iil,i:'i;iH*,1;'t-* Prima aselfiune,. ci unrrta "['Li'i in sinodulu tiqg d'u racui,i i;n' sjri, este f;ijiu i?l',fjfo "C: combitutd,
a.

kr, !k,unli

act

il.

rt e

ug1,la#ui'mi54i*yJi\nr
lrnrfrlase ilr,"rir.l .tl' 1t1nt' pre('um ii-se inj r ..'i i o i u' ii;;' ij; 1 * l, - i:' ' ur:elI sin0dri a Iuirarn :^?e?t-,";t?,.f.,"1:' :?
r

rt t, lostil lnstrt Ttresiune, ,tFoo;..,,^^ orrri-'i;nii

insd pi *g liill;il';;:,fiJ,',';"l'"d, -n| cur{ii irnperiaie,

r

,rI i"n"i"ll,,iiutori.i
7"'"'r",;

ci iacid

1i,":

"1roffi

ru**i*ft rfu

ff+;l#kriTul;Tlfi:#

daci vorfi trece ia urrile eu Roma, comerciulu lorfi r:u pop6r Ele orientale din inrperiulu otornanfi va suferi fdrte rnultir, din causa eI acelea popdr6 nu vor[ si aibi a face r:u iaScurti, tinii qi cu cei ce [inri (]u ei. comercian.tii din Bragovri Iega[i frirte strirrsu cu Orientuh), cu {6rile ronrflnesei .si cu par,riarchatuhi riin Constautinopole, n'afi voit[

suflet,ele iorfl rle atfliet gin. ;i r:rgii seculare, itr tari erai espuqi ei, preo{ii qi poporul[ riin prrtea aristoeratiei, s'air sim,titu tari desluli, ca si, dea pegrtfi cu dinsa, daed, prin uniune igi vori asigunr protec[iunea irnp6ratuiui, Ei aqa ei ari trecuti la ordinea {ilel preste scrunulii, ce aveafi tnai virtosri protopopii qi negu{i,torii amesteca{i. grecI, rom6,ni, brrlgari (ca qi ast5,{i), cari pe lfingl ce nu avnserS, a suferi de-a dreptuld nimict dela nragna{ii calvini, t:i nunrai riela patricianii, pe c;rt'i sciau si,-i inrblflnd6sei cti b:lni, se letnetrir qi rle nrfln!a lrri Conapoi dlnqii .Brarrcoveanir Vodi, precum qi ci, stantinri

din comitatele feudaie transilvane pi ungurene

al ea cd,trri l'ihtrta,te. De alt[ parte nrarea maiorittte a protopoirilorir veni{i

amitiii in

--300--

I rruntea F scie de unju t'eligiri'sd, t:i s'afi pusr) ,,;;r ;;:l::: in I

;,r,,"r

natri irr'b,[;,ii",,"',tj n* popa Zabnnirrs *.rt_ taimosr.rld tt,,.,*rl.?lFo,1,'o ;i rie fiuhi ot**iuiu

n**ilJi,}frk :J ir. .*,*r'i,i.,anii

1'1,.13i

t u'-';' [t*ililri,ti{:;,i};$;*i
,nr-

tn utu?u*l'l?,r-".,{i::,'
.Ei'4

r. c'rrtra unirii,

lri oipir,;;, ";il'll:le,a-*igu*te catolicitoi,i tromd,ni,' ;;;''rJ'.i-f]'11-ltin .contri I)e preo{ii

pr

i, h Ii #t{,$iii, ,lrepturiie

ui"ff||-.tev'intiI

l #i si scie
16 :

ceva de

**
;;
I

fostri irtstruitu despre condiliunile unirii alA,la, .atu i"ii. lmprejuririle dale a fostri cu puqi de liPsi. tin[d, ' Idea uniunii cu biserica Romei a agibatri poporulir -Deja romilnesc[ cu mullfi tnainte tle la antti[ 1651 a deciararu ]IilfOO. tropolitulf' Romiuilor[ Simonovich c5,trd, episco uit rutdni unilu Parlenif,, c[ tare rloresce. s5, se troti, uni qi diusulu cu biserica

Noi sus[iuemfi,

cI

poporuhi rorndni

mu,e t:nuliute sr. :...':,'':,'ii"q ctt' utik [" nea*;;"r;t1; !,at:. 'stia I ;;' rl|!:!o" .ttadara ;i ror{a"rii,,,t';t ;1; ';ri::.{,':!:'y''.' 'trttatti itt firvoiuli uo;i;; I 'i; ei. rrr ln c,rrtra I 'I'otri aga {l rrrjr'r userri,,o*-,"j11:,o*fiffiH, -,:ur",1,r.;
('ontrct.

f:i,f,Xi,,i:;i;i;::iii,n,rl'_')',!1,,,11,f pi 7,r.,,utrn-r' ;i'-;',:ri,;' i,="{,'"9.'i, .,{i,, ltarichir, 't)e

,;i:i:i];

il',*',ii:"?"r3,",pO:llri,i'omenu'-'' u,o" rranr:1r

_av.eari

il ,;'ro,tTjlttilti

despre

celea

;,ffi

'lr: il Ht,.x' f n, x;l:u .1,":;ff

Romei. r) In' 23 Augustri 1692 inrp6ralull Leopoid[ a rJatri uni decretu despre prililegiile acordate Rutenilori nnifi cu t'iserica RrImei. 2) .Aceslir dccrett a ajunsf, ryi la cuuoscin[a clerului gi popr-rnrltti t'otndnescit pr!g mijlocirea urisionariloru catr-rlici' -). Lir anrtlii f O"9Z vetienrI nu numai pe Mitropolitulrl Teoliiu, ci qi pe frunlagii cierului conveniutlti ori cu pirintele ruisionariri Bade repelite -qi'cousuil,d,ndu-se ate,lf asupra naturei ranyi qi ,asul)ra .urmir-icflt[ a uniurtii, tlogirralice politieu. a) vedere de punctf din ei lord Dup[ t;e partea cea rnai de frrrnte a c]eruirri a fbshi itt clerii asulra marii eestiurti, in anul[ 1697 s'a tinutu unri sinotiri g'erierahi aiI clerului ronidnesci, in care publite s'a disuutari, in ce sli, unirea cu biserica Romei, si cum at'e si, se facd.. 5) Esre insd, cu uesinodI futin{i, ca cestiunile agitate in acestti sl nu fie ajunsir qi la cunosciu[a pooorului,
r)

Pdrg alere din Istoria .l'ransilvaniel u**. ,il $r urm. v. I. ') Id. ibirl. pag.

lilem ibid. Pag' 164. ') 3) Id. ibiil. iu nota 2. t) ld. ibid. pag. 163.
5)

Nilles, Symb.

I.

Pag. 16l

Iil. ibid.

pag. 164-170.

rf-'!rffi|'|l|r'*-.--r,1

i':ffi i;dt;:' | vO{:urL ilt fl'l*ti'r#,Ji:', gemea Aci e*ti "!i:j:".t& a-.inti:Ja'Ei
spuntle crr Bariti?'i.'"$1i
,,,,,,,,i1., ::,

jurriti sdi, ehi intr'adevdrri

._",or9

de

rd-

#1ilff.,,i{ilF,d:{ill"**,1*Lritls
#!i ff it]; J ilt _\:. iTj acestfi'prp"r,: r,.ra. ;;i'; *:1-,f oJ-unlti 3 la staroa"rirtr"rlll:l:lqn1'[ de Iibertate pind cu juguni,*i;;l;"'l'^tu deda.te atfltri de d;r; un,ii Zofiiuuo"lilr,l^,lnri singrrru seLnu oiti t. opropi. 'J. ";i;" ,1lo i3 g?":, sari int:f;, si

;ifs

f"T:ii*u;

A pi"t,ir,r*

"'Jll'

11.,:*

i-hi..

luni. altulii

insulld, acestu din urd, gi nulnai irooorri si o face ac6sta catolici. biserica preluAilln fa{i, cu Dhr qi dupd, anulti 1697 a pulutt- gi a trebuiti si. afle lrolioruiri romA,nti, tli, de ce era vot'ba alunci, tfl,lrdI i-se fdr:ea prol)une]'ea de a se uni cu bisericrr Romei- In l'1 Aprilil 1698 impdratulu Leopoldir a dttu guverttultti Transilvarrfi unit decreti, in care apriatl se spune, cum are sd se faci ltniunea. AcesLu decretl a fostri luirlic*ti qi eslrlicatti clerului qi poporului rornf,,ttescfi Jrrin cardinaluiir Kolionits in erris[ola entic]icI a ar:estuia din 2 Iuuif iggd. t) I'r Or:tubre 1698 s'a {inutl unii noit sinodil gcneralii rotnA,nescu, care a

despre celea, ce se petreceaii

in sinulfi qi in

rornfinu urlti"iio".l:1.?. tJ "tr'iil(iti'polrorulu

lll!f{i|.,*t'r:li:; l'eitr6;,, ^{Yiii to'stt'^ur 'Itl -dirrlre li: ll'1,,,ri..sri vadi,,,,,-ii,l1.J,;;;",i,1,:i.ilo.' ehl o',lile,ril;'lT-i}rrtvit r6sitt'e fi penrru I
u

a.vea

;xfiii:;*,r1'

i-i-ffifirr'*+-lnH*ir
I r

Romei. Din aeesld siuodft s'* dittit Ei unii rnanifestri rontinescil, care apriatfi arati' cum si pe lflrrgil, te eontli[irrni se {ace ttuirea ctt

decisri unirea poJrtlrulttl rontilnescii cu biserica

i,irlii.,,

fionrei.

1.r5i1,

p,6ritluif Leopoldu

fiff$HqftrH[ft-ffi l; fiil:li:: Jllt";il' ii"l tu.,e

;.------

punctfl rie puntt,[ $e ijl]ulle, in ce t;onsiste unilea, si it Irortttttilu. ca acdstL diplotnd, si se publice in tdte tiuucrrriie loeuile tie romerri. t; Dipioma actista a tbstfi publicar[ in rnodft sper-liaii qi in sinodtriI generalI alit cleruiui din Nlain i699' 1)

to Octobrc 1ti99 inr') a t,i rlittit tiiplonta sa, in care

,-.-

:omau,:'? u avel+ nici tl 'crrnoscinti,

Aqa dari r:lerul'u ,5i poporulf ronflnescit pulutri a 5i a trebuili s5, tie deplinfi orienprivire ia nalura sfiniei uniri atunci. latu cu

prg.

r;j.

Pirtl

alese diu

rstolia Transilvaniel vol. I.

t) Nilles ibid. p*g. 194 -1i)9. ') Id. ibiil. pag. 'lll I -'J t I i; Id. ilrirl. pag. z!4-!27, {) Itl. ibirl. pag. 229 gi tum.
.

--iio]r -.1 #Td',il::ft,TCr#ii:*ii{; JLill i,,l1fit I l' :ilt ;;ll-':

i

n; r ru

t,o

tr

ua e

scrucriune ou n "l^oil1l'!'"o''lfr.ifr ""'",:,;,,F

hti::
frt
de

;i

cretiingr{

##l

qi ;";;'lu

" :? #. j; iil'",1.110^ffi :'lucrurile popor.uiti ln

li

;Hl:

acetora, fi;,

f iffi. J'",::;: il il",'.il'il : l'*,ff*. unord dogme j5';;J^"u, contrare

l;::11',1t i,,'-,,;'l*'",' .cr lrrc ltilll'$lce r r r uile gt in ., ^^ r y jsi -" $i inrele rjruale atJ lictri o.ilrr*j* "*lli"'f Uisei_

despre piir. irr,: 'Hl:1.11' , , de-d1s1'o aoctrina slriritrrlui rii"i,;'i,'itl/^*',- d?:pre procesiu,,e* uela -U'lulri. si ueslre.Purtflrtrrriri .,-.:-"'"'{r Joo^ c'ra cttrrrjnsd

;l cele 4 Dunr:ro p,llull:,. "d-fl tsi in fiue ehiarri vI osdbitri ,,*i,lu"'njiu ^ott,, ,,'.v, nori gi Oul
;

: n,ll:il-ii

i'f'.*-:"I

lil?J;

crr sine lnsu-r1i, pentru ci elft insu-qi, precllnl arnf vEdut[ mai susit, dr:sr:t'ie t]ll colori vii rniil6cele intrebuirr{rtc l)entru instruirea clerului ;i rinerirnii romi,ne in atlevdruriie religiunii catolice. r) pice in fine Hurmttzriki, r:i, tnaioritatea poJ,onilui ronrAnri,n'a tiritnilri qi aprobat[ slinta unire tn anuhi 17t.)0. F'ati, cu ac6sld aserlirrnp uoi sus{inenli, ci, noporuifi rornflnesci riiu Trlnsilvania in totaiitatea sa a prirnitir gi apr:obllri siinta unire la auuhi at:ela. Atlunarea dela i70t) a, fosli trna diubrc celea nrai numdr6se, dln ,:i,te r:undsce ist<lria nristr5. Acoio aufost,ri del fati, ttu numai lli-

rirspiri. ,,i

riiului ori aoctrin,rj il:ii$,11:fuu#' biserir:ei rr;.ni,ri'J"ij*u nri#:t:i,f't',:T

;;j;';.'1,-t3:',

ee irrivesce

nd,rrea

i,T#[$:.H.ii*;';ffi$iiffi

trlliffi

q lt ffi i ii{'id,ili},

tropoiitul[ ;i lrrotopopii, t:i '1i tleprriafii clerului gi cA,te trei deputati din fiesce {jare satu. Actele ne sltunii, t:i, aceglia to{i atr priuritfi sfin[a unire, gi ac6sla nu a[ ficut'n l[rd, discusiune, ci riupd, trrimp6uirea tuturori irnpreiuririlorfi, qi dupi, ct] tof i s'afl eotrvinsti, ci, farrri rtnfi luertt htrud penlru ntiurulfl iorr). ?) Itnprejurar,:4, ca, nrl to{i Rornilnii aii fostri fisiee de fatf,, nu invrjlve in sine, c[ nu to{i ari prirnitri sfinta rrnire. Nici la adunarea din 1848 nrt ari fost,u de fa[i toti Ilorrrdnii, qi cu t,ite acest,ca nimeni nu cuteza sir, tlic5, td, hotLririie aceiei aduniri nu s'ari adusri cu consensttlfi lnlregului l]oporri lornflnd. \ii anoi agi vre, si tni-se arete in istoria Srol6rdltlru o singtrra adrtnare, iu cate sI ii fbstu lisice de fatd. uuuiri fiesce car,l tnetnbru
Vefi mai
Nilles,
susfi pag.
SvmLr.

ru;'i4J'l:;$,:{ffr,'i:;fil}l

I.

pag. 24d -'l{7.

--

lJ(xt

*
esre

|
o irnposibirirare

-307nepu[in![. Dar cd, in aduuarea din 1700 totali[atea Romfi,nilorI din Transiivania s'it
declaratf pentru unire, se vetie qi de acolo, ci ir decursri de mai mulle deceuii nu se afl5 in Tralsiivania niui o biserici neuniti r:oustituili in formt sa, gi numai ici si colea intinrpinirnri cflre unii l)roleshi sporatlicti, ridicatfl de pu[ine persdue in col]Lrl sfintel unili, qi qi aceste persrine sati lt'a[ l'ostf Rornini, saii dat:5, ali lostu Rotnini, ei n'ati iucralu in virt,utea unui itltpuisri JrrirnitI dela Rourit,ni, ci nutrtai ca instrutlen[e ale GreciIor'[, ilIagiariloru qi SOrbilolii, dr istorrcii noslri to[i sciu tii tstorisesr:fi imprejuriLile qi liurpuhi, cA,ndri r:uLare saii cuial'e tinutu s'a luptri de brselica uniti, ceea ce s'a iutintlrlatfi nuutai dulii altrlfi 1740, 5i ntai viri,osii dupa, ue episcolrulI lrroccn[ifi I(lcin a fugitu din [ari gi s'a rtfugiat,u itt Roma. Drilri, ceic desl{,quratc pA,ni, aui ce titoriulii pote sil irtriece despre vai6rea ut'tttitdrelorir cuvinLe rrle iui tlurrnrlzitki cittle de
dlir Deusui5;rntt :

;llll,J:'ililoi,,,,lll',,u,,

j,,' i,r,I_ ;i l ","ii 1i1 ii irii :1,1,,,,ill,J' ^J,, .,oau"lt, s(:nsu lrrot'r:tjl.,le
.

il,l|l#lJ l'il itTlil'i'f,,

t,roto

ii',1f

tln tti r#
ocasiune.

ffi t

i' ,..i,1 Ii",jli,lil'llll'l'J i'" "9!t tletrusr 'u*t'ui' vr.rinfa IoId ccl0ril ,1o tutu61.=t'lltti
;

".e

pogrorfi, ctrry1

il1l,; l.

ji

y:,, J

4 to,Ilu.

,i,li' -'f,[, ii f !'ii nrttnErtise I lii d',, arlundt'i

i;-de ,;

r||,-,''i:,rrrriutrii ta$rl clerului,

*i:ts'i r{.T,iil 1! "fJi.,i *r,,llli# iido'o fr,,10 ,',r,ffii'f."}"

'ii" si anrtnte de ti'uri"o.itltl"oti t,ffir li{:l:'i1' #*: ;lr ll;;
tot'ri rru ni-i putemri
acei acel

In{-'hrl)rri,

fruntaqi, lt.untasi etir,i ,r^ -l ulai,i'i"""

;'# ,rI

.:ll**ii

:1,,i;}i iidl ri: : ril.,,f ',1i";tl lrolr'rulir' .;ti cf,tfi'trt ii,i.ii#tl.' Tli'tgY rrr lr.cultrrri uttlr'llra ar fi fostu
incitri
"rp1:1.!i

nne nrci din inrurei.nrscg ;yii5;f,6 ri tdrd, iu.*i.rfu rutrri unirla'.;;';;i./::3rea' cd'.din partea l)opot, :,1, h.;,i,[ oe rt:;idrli ou diua aducti auil.rr* ' ' '* in {iua ,lr ol,#i'?,11.'..ft1t acl:rruafiunet orpoporaid,-"r,ur;rluioucrr'se in u''"-o u,iunurn vo[are r*.;;;;.;;ia.^-vr_uod conclusri_. prin nu ru se rurir'prd .,.^ 1:!1r" [ominaii I U,.!lil lnr,i'rnli .$*

fti*t,i:fr r,tir-Fi! :e !' i"1,1ffi i;l

;*tli:
".},

n*

i;;"i:

Iilii,f

[" Jf

11

;,7

1) ,,L,;r sittotluiri drrr 7 Outobre 1698 drtt Alba"Irrha:; furi themafi 0e e rlre1,i,u delrutafi drn tnai rnuits 00mlltte t'{,niiuesei. Dai' delruta{ri ae qtlil neavOndii niei u r;uttosuiu[a desJrre Iucrurtle, tie tlari
el'.r vor ba, t1r de aiti parte neirr[ek:gendt niui 1rro,;eilura, ce trt:bttia sa, se tlrllleze ill asLfelir de cesttu tti. vota ld lll ill ae iatttatitttte

;;;; ffiiliiT

*J;t:i

muzaki numal din erdre {ice, ci lucrulile enarrte de dinsulfi s'a[ intimplatfl iu 1696,r:icl ele s'at intimplati faptioe in aduuarea cea mal'e diu Septembre 17C0.

t) f,eroeta.re ir,torirri,-elitir;i pag. 4) Ei ulmit' 'r) Amu mal amintitir qi de alti datd,, ci Hur-

-_308-_

*3oeputinI a foslir popornlri informltri

desrrre

,,

era' a'd I';ii3 i r * i,'3i",rii,.q;i

i,

in nrtmele comun3{orfi. averni motive furrrlare, cu trite acestea mai a" s,1 * ilioim,i, ci aciutf irce,jr,r s,ar. fi iJ.rlq;"1;;]:.;r rali a Ir.eor,ilor o u ,,,i,,.niiur,i. gere_ .ol ,,,+;;;,...;",rin,trrurire, naca rloi vrirrrri avtj'i"
ta

tri
,

gi *, i r!
"

elrscolrulri ii

ru utt:i ilrrpa aceeir,j"..,,,.o*,1-,1:iILj,l "lut dogmatice' t* *'"':'"ioffi;,,t;il1'1 {loscnr.iie trtsericele qi ciri erau cur)r'rnse ei,unci ,,, .t 1oY pulc[e, $i cu aldt.u
rrrai

,l.j

lillUl 1ll,l,.ri-o ;i r,,.,,t ,in 1 ,* ,.'l.1l--,'j,.] si irrjmitu unirea. lLr res[rilu .opo ,n,,Y',u.?a-tti
ttecon..;iderabiJi,

nrui6Y .,:,{ rnai ;i:,,1,, r.lrc *r.esr,ea fdr.,j ;,,,:'ollg:...1n. scrisu, ,ru,' cii t,t strprr.;crd sor.[ii viu_ lente, td i,i t i,''r". """ ^;ll;:i .''1!;'' l' ;- i1: ll #t ", i n . i u r,iu, i," " ".a- ri'j Ti:illltr.,tJ.i", :ilili !,. iI(jelila rle ll.r:1g1.6alt* rlal irr , 1,1 ,religiune, "olitoie',lici'uirirlr n i c i_ *, ia ai ' F ;; ;-b, 1,, ;, f l,X lX J, ii,, -.,,r,irnn,,."" 4!'.r''1' urcsr.a i";lr;; uespre schimbarea l:T,,lenrLrlr lliii, religiunii.,) i;; r:, i, r ri_,r, *p,,, i,i. .ilfi .,,10, i]J i:?i ,)r Irc rrir:ritu .lrr ;,rrrnir,i,,,,i,,..r,1,,,?,L.io,.i,,rr,,, ,*ioo.iro,* rr;:i ,tiu nouor.ri

" u,l,.',1'lu':lo'

iili;' I?l ilill,i3ffi lrrof $i j; ";:,;: l:, i x,,,nj,

-J,,;f

ii'

6,1,-.

i,:

br

rie

to,.,'i,

;l

: I *lfr
*i,,,li;

J,,

lj,l,i,,li::, '';;;,;,;,,,

;lll;l
r

crrlrrinsulfi gi lnsemnS,trtea adevdratd, a schimEI'a aqadari numai birii de religiurre irr' publir:i, {jil respfluditi fictiune s -simpld, si orbdst:a lutnea, i:5, poporuli t'omflttrj pe tirnrrulri acela ar fi primit[ unirea cu aclarna{iule. O astfeli rle schimblre cle religiune prin represerrtan{i itnprrqi de-a sila poporul*ui, r) cari vr:tai ltrin aclamatiune ln cttnlru sciiuiei Si in c0ntra. vointei poporttlui, 2) .1i fdrfi ca foporuid s5, cun6st:i arf,iculele schimbate ale crC,iintei, tJicernri, unI astfeiri de actu, De lf,.ugfr, trire ,rpucilurile Propagandei, nu udte

rv6 nici unii fundamentl juridicu, qi ttu se

a1

i,ilJ'

,1

if;#;lr

:{lli: fi

de consciiitti esecutatri in tnodir legalu " Oeltalalte, ce se mai aducu de di[ Densusanit din cartea lui Httrrnuzaki in cuntrit sfinlei'uniri, ari fosti tecti{it:ate ln parte mai susri. Aci vomfi mai indigita unmai aceea) ci Hurmuzaki ne present6z5, biserica nerurili diu Transilvrnia ca o forma{irine prineiuali,, eurati orientnlS, gi organisati inlr'o ilu[0nomie ddurui, de invidirr'td. pe care o rloresi;c

Ir6l,e cons:dera inaintelr.tlrrbliculrri ca uuu itc[u

';;

;;'j;.i'",,j:?#JlJr;;:1,^XXl;j

1) Nicnir{ nu se afll, vre-uni documentt, in si'se cet6sci, ci, representanlii poporului ar ti ibsti impugi de-a sila. ti iac5, votarea ac63ta s'ar ti intimplati in coutra vointel poporuluir atuncl poilonrhi ar fi r:onstituiti iudatS, o biseric5, separati tle a a.celora, ce ai fbsti la adunare. 0 astfelir tle bisericS, ilsi, n'a esiscare

t)

statfl mal multe tiecenii.

I_laci cleruiri

;:#i

Ht-.# "Jnfl ji,i'H,H"';. ffi f",f T;l*:;

Trailucerea acestul paeajti este ficut5, de dlft Denougaui, insi qi ac6sti traducete egte in nrulte locurl
oeesacti,.

3)

I{urmuzaki, }'ragmente

II.

pag. 36*37.

tiryfBq!TY

ii
't:.

{,.

t.

-311-

'lr
,1
.

bastardd p.",i"r*',iin,iil,u..,,n"rea .nelegirritd, a protesiantirr;i;;'.u'!o,inni_ smuld.

unitd din Transilvani; $,-U;b*" ',ir, numai dupi .unele fbrme est,erne esie orientali. in organismuhi s6ri ins6 .rt* o Uir.ii.i,''.*.u .,,r' abdrurri nu numai d9l? .";g;i.;ii,bise.ic.i orienrale vechi. ci qi oer;'0rla"iJ,i,rrr! aialte biserici oriental. ;.";:H4;"ajo cetor_ Ru*iu, Surui,, l'p.irir,i _9:::i", ^Romania. tn "t..""'E; l.?fl,:. .organisnruhi, s6ii *uf tu iin prin_ crprrle protestante. s,rntu crit.oi, prin_cari cipiiloru de crediltd nireric"ei"'J.i.ntute. "i* $i.pentrrr aceea inrr'arlevdrri se prire numi o formafiune

0n oftiri ascunse. gi_ biserica unitd. Diu r:ontri, biserica uniti'd.upd H;;r;;i.i esre o flpafiune bastarrtd, intermetliari tntre bisenca orientali si cea-catolici si prin urmare fd,rd prospecte di . La ac6sta rdsprindemfi, ci biserica ne-

nrotiuce necredinfa unora' ignoran{n ntulttlra, Ii rnalitia st,rdinilor[, cari nu v6dri bucurosI irnirea iuturor'[ Romilnilorri cu centrul[ acela, care este ldgi,nulfl n6mului nostru qi r-epreseniantele atle"vdralului creglinisml gi alfi civili-

I
i
i

sa{iurii cregtine.

XIII. Fokisele neuniril. Domnul[ Nicolai Densuqanri a consacrati unu capitolu irltregil fol6seio.r[ 'unirii siiiniu-se a discredita biserica unird cu aucinri."teu unori scriitoli romdni' precum amil ue4ttn in capibulii preceden!i' . Fii.nd[ ci in.si rtsa gi-a uitati, si arete cet'i[orilor[ sdi de datoti fol6sels neunirii, ne [irremri 1.0i pentru ce pe scurti, aci indigita a le ilnti,

Biserica uniti lusi nrr estr: o formafiune ci^o,parte integrant{ a biserieei P:$idU, (:ttolrce reso0ndirc Jre trit5''*,,l,i"foiu pinrin_ tutrri, care b*cu uno' ir-.ri,rl"il:,;-* variard i. rituri si rlisciplirre,. y,rnr,,,,,-?il,lrir? su'rri p'rrrtir6le'' pe r:aii prin ,in', 'pi ^ *.r..lsi crerlirr[i, prirr una, yi lceer,-Qi i,,reteturjnlorald,

t,,uitui]ito.i duqmi_ ce le-a rrlirninU rt*fa'l\,i#;;'"SU.br r, Gleci, qi cbiairi si ,ieta inurii ,r.ini,j_] H;ffi, carl s'ar) irisatrj b fi ggriuqi' ,lr--..,trei"i, aqa va resista qi pe viitorirj Jt..i,rlrri,:]'cari
rrd)-e,

ulir.{ Precum a re_ l:l.j:it. . srs[atd ln treeut[ trrturori

jill {t;, t;iJ, il;r,i l.i; :;,l,i,T :.-T;*xnl,; eterne. Bisenca

_

retitorii s[ aibi, o idee perfecti despre merteie ambelort biserici, dintre cari pentru ,tt Densuqanf are pretu numai cea unitil ir credinll cu Slavo-Bizantinii' Recun6scerrtd, ci tema n6stLi' ar merta o tractare cu muiti mai ampli dec6'tti aeea, ce o putemi face tn cadrulir restrlnsri cari se ai stucliului nostru. Cetitorii ins[, judeca, putd voru oupi cu studiuld istoriei, s iere analisa mai amdnuntiti' a faptelorf, rh oartea u6stri. dacfl ceie ce le sus{inemi *i ^t" vale, corEspundI orl ntt adevErului
iroritui.

!iie, ca frasa gdli, ci

Nimici nu se susline asti$I cu atf,ta

biserica. ortodoxd' a

le

i,tri' t,, trecut[ scutulI ualionaliti{ii romine'

--313rnteresele Slaviloirl

Istrtria ne iiratd rliu col.tri,, c[ biserica orto_ 011,, la sfiura ,u,i,u' l.:*n l.:ir.,.ot,,tu rjr :icutitri in miilocrihi. g",iid,,ii,".,u, Cecf,,tri

,ii

T,..;;1,_nn iT il$;:l;li .noi Ronfrnilorri o insritupiu,i_ _frr" Uirn,i'i,rU, .,, obiceiuri si lTbU,qi caractdruli-as'piratiu"i ,trei,,.'ue ori_ glnea nosc'ru ,:jni.ii"l"utiu,r, .ri pentru aceea tn lolli, ,a p.oinou?** drruol_ tarea ndstrd naturali pe ferenuli eulrtrali, qi pori ricri,, p;;,,,;;; ;;;;;ie;"r,&bricn :-ll?1li ir. promovat[ desvoitaiea pop6r.Etoru*up,"uo" drn sinuhi se[. e^ ,, h,rrll,i"li,o'nr*u *, in contra celorrj mHi virate ;;;r;,; ,,j1" ,,rn-

,tre m"giaiii,i,r.'

Pe-o eale retrogradd, vei lnet'ge-multi alene? 1) Veninulfi. totf, in]isrnii, vel scurge rlin pihar[?" sper5mfi, cd Despre adevErul[ acesta se vor[ cirnvinge qi cetitorii nostri. 1. Limba este ntt numai distinctivul[ celi mai caracteristicri :ll[ unui poport, ci si miilocul[ cehi mai puternicfi pentru conirruu"ru" individutlitd{ii lui. Ortodoxin saI neunirea lnsL ne-a atacatfi tocmai acestfl l*rnui,i scumpir inriati, dela lnceputfi, cAci

in iocuii limbei latine vulgare' 0are pro-

nislnului.

esprimatri cu llui'Jl'll X, u?, lii, &1i,::" I i. 11 :.li 1 i "\r!.ryr L. ;l;::i: bi ;;,;;"_:, Lr uccr ea I' i:J frC: :u:.tl 1,., ". tttf,nilof " U SUb iurisr.. .rrrrsr,,,,ri,.^_..ry lrc[trtrtea Patriarchiei dir .,.rui"e ,:; [,T:1l*l::lor,i, t'i, ;,t^ ;;" vq h ;,;d; iJ ttrat ?J. Ierlcli il"f; ^tvrtrarrrt lt,. T:.111,,, : {q,; nr fi fosti, dg s'aa " n^m,, . , "qsupusrj "_ |atriarchieidn t, fl : f:,, I ::y,T*.:, lngi-qi..te vedemi.u') "i,, ri J T,$.,X!:' ,x ? 'I'otri acestri lrrievel.rj I'il esprinrati i Cesaru Boliacri in orla isrr. edrri Romfrli, uutie cdntl: nPrintr'o fatalitare frrse;i greqiri tare, I)e te y1ap61,si cie Boma. Ol-, il"f,i'.ti,ilg,i".rr..f Acista-ti este cului ;;il,i"ili;l l': :':o' mirrgi,ere h-,1;,i; fi,eu tr-ai unitri de_atutr:ja r:u giti eteroger. L:u. g!nfile sclavoue, m6ngice

Adevdruli

**

*r'rrarnnr.,Lir.-.,.---: o rr ie .
i

act..sta l:,a

* * i iii

ll n[..li;ffi L:i

1)

lir Fanarri

b.rbiiu ami avnt'o tn viala n6strI bisericdsci si relisiosi inainte de sehismi, a lntrodusu ir tin'nt cu totrrl[ striini der firea limbei nristre : lirnba slttaond', (lare a alungalu limba romdn6scd ntt ttumai rlin lriseric[, ci irr principatele t'omflne gi tlin stati,'asr incfltu ac6sta s'a mai putiitri c0niierva v6cuti intregi numai in coliba ciobanului. Prin influinla limbei slave fisionomia latioi, a limbei ntistre s'a alteratti aga de tare'- incf,tri.inzidari s'at silitfi unii filoiogi a-i retla vechiulir chipn. ;i la urmi, to{i amri trebuitfi si ne convingeryi, ci, direciiunea ut'mati de ei ar crea o ndrti lirnbi, n'eto1el6,a de poporuli . rontdnt de ast5,di. si pentl'u aceea am[ trebuit[ sd, pirdsiuid acea riirectiune- Cflti r6fi a produsri limba slavoni qi rnrti tflr'cliir cea grecdscd, irtrodusi plin ,-ottodoxieu) lle-0 -spune unf scriiloriri, care ttu va fi suspect-u dhd Nicolari Derrsuqani, tleorer:e ii esie frate. Acesta, {ice: ,De preste l)unire veni in Dacia Tra-

Chron. an. g69.

t)

Cesare

Poesil vecht qi uriu6, Bu-

curescl'pag.97.

.i il

--

,914

-pornitfi din sinulfl biselicei nettnite, ci dela alli factori, cari toctnal ln biserica ortodox[ au dat[ de cea mai mtre lredeci tn realisarea lucrdrii lorfi. In Transilvania principii calviui a[ fost[, cari a[ introdusfi limba rom0ni ln biserici. Miscarea pornitd aci nu a pututt triumfa ae$tint in- Romdnia, dec0,t[ f6rte ]et4iq. Chiarfi qi tn seculuhi trecutri in rnulte biserici din Romfinia se lntrebuinia limba slavoni,, care ocup& terenul[ mai vlrtos[ in bisericele de pe Ia sale, pe cf,ndfi cea grecrisci ocupase oraqele. Cu cd,ti, lndi,rjire se lupta biserica neuniti ln contra limbei romA,nesci, ne dovedesce lnsi-;i ins[ruc{iunea' ce a dai'o Dositeifi c[tri mitropolitulfi Atanasi[ cu ocflsiunea chirotonirii acestuia la anuhi 1698. Ln acdsti instrucfiune se t]ice : ,Trebue Ar-

li

fl
ii
JI

dincolo d,u Dunaie ! )QZ ?xu rnal aerlemil decd,td sldrimd,tut ile rlin rur,ufxVld,. pl ca.ri urtil ,ro,i riltirascd,paie se tn_ ctir..2ii a le.,,rriyti d.in timand qi ute #gW p*ilu lotdeww !" r) Atunci, c6,nriri biserica ortodoxd a fostl siiit[ sd tolereze ^qi in ,.ri.."--ilillu ro_ rnilnisci, ce& dintdiu nisuiu{i, ,u"^ fostri, si o lrnblar:r: ln costrrmd slivi, " atioptdndn llfrbetulri cirilian[,,si nu.oriate sio iiiimptat,l t:hilrri qi .irr timpulfi cehi ,n*i i..uotu, ci rrisce trchierci ti bisericei u.roAoi."uri k:rnntivrt[ pe cel ce se lncer.o,U *-.]irinaanadin ,:i,til^: slovele ciritice q; tntocui ]li:-ricc.scr (:u ilL{rrete lotlne.

iunil linrllt sltvorrri Intunereculd, _ in statu qi tn biuerit:il. Sutc-de uui l,uimrAmri acestu jrrg[ rrrpirrosrl. . Vra,i",i, .at,f de mari nrI fostri lrericrrlele, 1,ri,, ,u.i-'i,iii trecut,ipericulo, nu do iuvusiuni, n, a.-loiu;i;ffi; ci pericu.le, cari se op.er6zi fo iec.r" pe fu_ -iu IiAilr trr biseric[,..trr viala puUfice, sinulfi frrrniliei, lrr consciin,l fiesce ciruil, pericule mal nrari dec6,tri lrite invasiuniie' fi".U"..J Invasiunile barbare, cari ari iil;H mai bine de o mie de ani, nu ne_ai qtersi pe noi cei-de. dinuice, preste cari ari'treJutU trite, insd, inaasiunea furigatd,, tiniqt:iti- a thnbel grecesci. si slaaone tn itmp,* ,rurlti i smd,cinatil elernentultr num4roszi puterniri, 7ri a cdrtd -;i umeri, se rd,zima odirihrd o *or!r' impdrdfie,
elementul.il r.omd,nd.de.

ll
ll
it
t:l '1

,{

chiet"ia ta, sluiba bisel"icd', adecd, och,tuiuld, mi-, neiele qi alalte cd'r{:i) ee 3e cilntd, tluminecile gi, gi' slujha de tdte Qilcle, sd, te ne' serbdtorile, 'rJe-adins,ul{t, sd, se r:etiscd tritd, pe limba uoesci. ctt, drd, nu rumt,nesce satt el'ini;tcd', suil' sloui.ndscd. dar[ folosul[ net[itr;a cld'pd..u intr'altil. gd,duitI al[- netrnirii esle, cd le-a schimono-

r)

iit[

;l;

ln biselir:l gi statele nomanltoru nu a t) Aroufi Densup,ani: Istoria limbel " qi liter. ronrlr{r, IogI f88b pag. g qi 10.--

^ ut0lre

Mipcrlrea. pentru lntroducerea limbei ro-

limba cu elemente st'riine qi mai vtrtosri slavone, a ficutd pe o rnul{ime mare de Romdnl, s5-qi uite limbl rourflrr6sci qi astfelfi si. se contopdscE ln elemente striine, $i s'a luptatri ln continuI ln contra tnlroducerii ei ln- bisericd qi stntf pf,,ui la sfinta unire. 2. Precttm tnsi biserica neunit[ a cercati, si ne stingi limba. toti aqa s'a incer-

i) La Ciparii,

Acte qi ftagm. pag.

243.

-i[7-,

o',i,yxnm; ttnui
)i,i,li|,,,1,',;it;,)j;".':::iiiT'_'o',")f i:' in,t, t,,, * i,''.," "i:,i,:,,::, !.::!,' it ar ti' d p s,,,1 i Illl
i

i'

rrezds,ii,

[:i' t""';i:l I ;"lt:;'1',il:1ifi'*ii' macarti lensul'au,i." . in or:hii i;;;

fi lututri r,x" sl,'ii,-.lll;; -',']f '.1 irr ii",'r.l'.;i i'i-t]:olt'l' Rorpflni, cano,:
lr"i
.

.io..,,iru'i.'v.jl'it[t},.

a e;ifu Oi".q,;.i

tegrantd, w or"todo:riei, romd,ne, cftre erd unnund, cu tuturoril, popt)rblortt. slaue r)irnprejuruld. unde se oiltoria consciintir Romd,ni,ei", 1)

cds

tn

brserica

,:lii

y ];i itti'tsl la srarea dqbiLl,,!'*fg3 ,,1u pe fa[a pdrnirr''':t 'ii;,*"il: ",1,ii.""*',,,',1,,

Iriccl'r,rj- ,,,i
i.r,

.:;,,,f!,',;,"r;: 'i72iii21.y ai iili'*pr, tn *o' '',,'l!!t,,',uJ,",:i,^? ortrn,,, fecuiri mai ioi tAr{iri f;t,., rrnrio[ii ort,i,icxi-",..-** -ct al' r'tL;uru lentru omori r" rrtiinanli''-uii' 'l''1":u'nut consciinta nafior,,,ln,,,il',,.T,]'J,.,,"t"]tl|a.te

Itt.irt .s,,:ile' r, 'i,T" t,"tl,:!:i::, ,.r.r1!,oa,,tii st.t.t.e,

:rj;, j';:l::::li!,,,::,',{ir,,,ffi':!';.|x::;t:ii', r:ttu?t'[Lt' lord

i1t..\arii,

ne srlune toru Iuer,]i,l3ii,l.l1tt'ltsce,' precum :,' ttld'ntislirile gte. ttlttru'i erai. .+sa1l,,i)"'rIr'rsrruL'u trtute se /ormail hisericaiir, ,u,,),ait. i ;; ;::;;:,",

vorbri tie cullurl ua{io' fr-rstri [otdeunr impedecati prrin alirrirea ndstri tie biserica slrivo-bizanliui. Noi am[ ajunsli in orbita ResS,nitului, lor:rnai cA.ndu &oesta lncepuse a decddti, cd,utiir louaEuriie vechi ale sciintei qi r:ivilisapiunii in urrna schisurei inuepuscrrL a na-tional[, nu pote

gi

uald. Acdst[ cuituri a

fi

Drlp&gart

prin gtile

f:"

r,isce drneni, cari se alipiafl numai de formeie eslerne ak: religiunii, gi in iocri si tie insufle[i{i dc principrile dititdre tie via{i, alc creqtinisrrrulrii, e rau coudu;i nutnai de urit nesf,lnsi in contr;r, caLolicismrilui. Pe cf,rrciI Resiritul[ apunea, pe at,unci tn Apusi sernirr{a bogatl rle culturi gi civilisa{iuile aruncatd de Roma catolicl incepea a resiri -si dupl at:eea a prodrice fluctele sale binecuvintnte. Noi tte-atnri lipsitri de aceste frutl,e, arnf inrreruptri ori ce comttnica{irine de idei cu ptil;616le itl,ine din Apusir gi crt ituiverst-

deveni asile

nu pr:nlru culturi,, ci

irent.nt

;;

j"li"l,fi,_:,,';;nj: ,l*

lii,l" riji,,, jii;;,, ;;,,0, idsatu nrnlanii"'irtorroxi earvjni, ,, ,.i,:'.*,ri,,..,h, inj,,s.oti- rie urgi.,:;

I, i;,i;-";;,,1i",,'i?l', ii" .,)::.,:;:::

,-| rd. ibid.-pag.
lx"

*,1,1*li3;-j'jl: :;Fl?
70.

*ii:";t
"

#;:-J;,ff

,,fl

fostri iipsi[i de posibiiitabea de a inairr[a ai5.lurea r:n pulr6rdle civrli-qate, qi de n tine vie in noi eonscrinla originii qi menirii nrislre pe p{miutulf vechii Daeii. Oei rnai tie frunte bbrbali ui Ronrd,nilorti eraii in serviliuhi trull,urei striine, culrr a fbstfi. d. e. Grigorie famblacii, eare deqi Rom6,nri, * scrisu slovenesce. l) dreuld, ei amri avut[ gi cifiva scriitori, cari n'ati dosprt:f,uitri lirnbrr rom,{,-

titiie

intiorii6re de

acolo

, gi astieiu arnir

,) Id. ibid, pag. 72.

tt

.1'r,ir;,i ilr
,.,i

",',,1

, tului lorii cu actjsti t1yt.-.;fAor*,lrro." prit_e rfice qri rlespre se rrriitrr.ii Ain"",.ituo,*u,r, carr ari rncepulri a prefrri nu l,entru ci acdsta or'ti carr;; rornandscr, irrr,i"*prJturrd vre octati
de biserica orrodoxd,

(trnrre s(jriirorii ,nnldov"ni";; ia idea du a scrie ronrAn_esce nulnai in urma cl.e_ scerii lor[ in I)oloria .of"f ,re',ti contac-

bi*il";"';;:,"r".,t,:,|riJ:ilii1J,i:,tlH;l:

rrducl,

lnsl

:rctist

il;il

nrai spune, cd, erail popi, caLi luari ln mini cartea slavoni,, si adresdndu-se citri rimeni ii inlreba : Omerfib'uni,! scili,uo'i, ce-'i, tn cartett a,sttr,? Dati" ei rEspundeari Nu scirnil' le r6spundea, cti nici, elil, nu scie. D.rcd ei r6spundeafi, ci sciti, dicea: Apri, n'anr La r:e sd, ad m,1fi, l)opa spun{t, si eil; apoi eonvers& 0u ei despre alte

le

cari invdfau car re jrr TX,,:i;$[.'ff:,n.il E.O]"r.""i_.ui6if De ce igno'unti i,fr.icogara uru ciirr fl.d:lU * Ibsrri cuprrrrsu clc:rulii $ lruporulri ,tir.,i tucrur.ile religid.se,fin.iiisa-iu"#"l.i,, qi in yi cut_ turei rral,ion.(le, ne largD' iveiclrtseder;ri iil oDrrlii ..ill?f'*:'-te'1re unu'lopti cenu uot'**a".r u'lt'*"')'
i i

:1if r,, r;; ;

;:

o',1,1=-'F,j* i,'ui,?g*,, po,,* i,"'Jiill, ^u"

;";ri;:t

pentru

lucruri Ei-i blagoslovia. Alt[ popi, nesciiud[ ceti prohodul[, se inchidea elfi singurI in

liJll"'ili,"'

biserici cu mortul[, lils6,ndri pe popolaul afari la ur5ea bisericr.i. Dup[ cA,tva tirnpri de a.$lel)bare deschidea uqea ,;i invitl pe. poporani si duci, mortulI ia gr6pi." t) Eti la ce
stare ruiserabili, tte-tr adus[ biserica
Dacd,

dupi espresiunea lui Nlelchisedet;fi clr:rulu de rindfi ,,nici carte slavou5, ttu lnvEtir, nici pe cea romini nu o avea",n De puteuti ugort inr:hi1rui, in ce iltrrnecime egiptdni a
poporuhi. Std,riie acesrea nu nurnai nu s'at lrnbunlt,ilitti, ci diu er;nlr[ s'a{ ficutti ;i tnal tictildse irr tirnpulti I'anariolilorri. Cii in l'ransilvrnia ru eraf stiri rnai bune lnainte de unire, :ie pdte dovedi cu nenrrmbrate docurnente din tirrrpulii acela. Orneni, r:ari si scie ceti .si scrie, abia se gd,siari. 3) Chiarri qi elriscopii sciati nurniri ceti qi sclie. 3) Rornflrrii nrr aveari scdle nici ln sate, rriel in oraqe. a) La preofie erari

ortr-rtit-rxil

"-;Hi;

in principale

trebuitri

sd, 6rbeee

rl;y;iyii;,i'riiiiintyyi;v,:Lf}# lnln, ,li ttti-a tl,tti i,,riirtu."'"':f

7,,
rro'nr

t)

{o,,i,,"

rouh Ilenru-ganti

,i.ucd. ree uudsce acegti

q, ;*:,it ;#i q*il[{i:

iii'''ili i,, ii|,\i,*.

Fllronti. x gi l{ic. I)ilnit,rie *igil;; , I ff I *,:n *til: I,t C"nr".i.."tr'rat'3, "ll'rlii?

g t:ostinii t;u :

t li i ""

!,:;

"'',,,,-

E1ti, t,

";. ;lif ffx\,,{il, .,?il,

t,,,

iii;ii t,,,
2.

'il*;;t*,{':#::'::i;i{:",i{lf ,::':,"':!;l;

Ad eam rlrrsum ruditatem delapsi sunt, ut qui .legere, scribere vel {idci .mysteria prog-qre de memoria uoverit, vix repertus sit aliqrris. Nilles Synb.

t) ,)

I'vlelchisedecil, op. 0. pag, 77.

L p. 143. u) Id. ibidem.

t)

uu.llae.

id. ibid. pag.

Scholae apurl Valachos

145.

in pagis et oppidis

-T

*
acele

:J2l

admiEi gi indivirii, cari nu sciari lici Tatilil nostru, nici numErulrj taiuejorri qi_qi cumpErari preo[ia cu baoi pld,rifi et,isconu'lui. r) . ... UnI clerri gi 1,,ry,oiU rleci.rlut[' irr uri_ vrn{f, .cultrrrali at*tri de lnfricoqatl oo ?ra ca.lralrihi nici sd treezel nici sa .onr*.u" in_ stitu{iuni bisericesci, scolastice na6ionale, qi ;i trunrui in audstd, der:ddin{i aflinrri ndi .espurisrrld_ rrotr'ivitrj Ia rrrrniirtjiele euvinie ale iui (,1. ItariIiri:_,,() iurprejurare pdte ie supere ;rrr rstonculri rominf , uare se va fi ocupdndrl -este, r:rr ist,oria reformaiirrnii, 6ri aceea ci incepOndri dela tboe 'pane il t6?0 nu riui tn iritf, istoria Transilvaniei presie vre-urrfi d" preotri, .ciiugd,rii .,u,i episropfl rolll,^]1,: rranu i{r. resdl'itenir, car(j sari sd_qi fie apd_ rntri dogmele credinfei srrle birbdtedce, chiar[ qr. crr pericululI vie{ei, saii totu aqa rie bd,rbil,esce sd fie rleclaratfl vre uuulii pe fatd ln lumlJ,,precum fd,r:ea[ u1,u.*oiii-,,;*ui'_ :::.lll rr Itu'a edin{a ve.che qi trer;e la o ' credin[i llotl&. ln locrj de Irjestea lumea so poll)r,l_ ncsce dintrrr odilii, cu e;risr:opia urlvinriic6 in rli.st,rictuhi Fdgiragrrlui'intiintarii,,riit.,, lo_ r:rrrtorri sdi gi snrrrlsi cu t,:tulfi dc sub lnit,rop()lre. UAndn ari rr.eerrlfi acei locujtori la legea rulvintiscri',, Cile a tbst[ iuniurorui,i ace]e,i^ eJriscoirii r:hiari pe fruntariite Muii_ teniei? $i alte dist,rierte iocuile rle Romiui ciindd s'ati calvinitu ?, $i cu, ce se onqtail in,

timpuri miile de cd'lugd'ri resd'riteri', rd''i'oril, le ptl*ce fdrte muLtil & se consrd'et'o Pe sine si i se tturni uTtirritot'i infocuti' u'i bisericei' ortod,one resd,ritcne? Este l)l'ctt bine ctltx)r.*i. .l apr'6pe a q6sa parie diu pirninluif Pron6,riiei se afla h md'nd, mr|rt'd', ilrecurlt se ,iie,r irr riretltrrlil canottirit, ;r"rler'I in tlrrlprieiriea nrl"nS,itilii,n'ii 13t':tt:stri itr''hina[i: qi.ireint:hinate. Uard, unde elitu itt :rceltr lllalla*'iJ t.otugii, carroniqtti, rrt'trlogetii' ultde se-

i'iii*t:iit',',r"

tuok.rgi qi lcoleie r't'egdt'it{ire Chrtlrrrcirrti s[)u-nu' .ca $l pe i', f fOO so III;ri tflitil, itt 'frartsiivania t:tttlle n,,tri',ut'i sitfi itqa tttttttiltr itrinislili itiici, iifar{ ,io] ;e1,, cirssltto $i -seeul;Lrisaltl dinlrtr oriaii ,,u .*l* r. citlrtlice. Ce iat:errrl louitolii schir.uril,rL[, 1rc cAncld ntitriipt-rlia- iii i6t5' hielarchia bisellt:tti t'tltttillte din actisli frrr{' tri'geii din d. ,,td,t'r,*'i Unde era ut'ttt5' tle ajrrloriu grccest"i, r)rl'teu bisericei celei trtari biztnline I)cnn'u riculea

lale rriigett vettiIuri f6r'tc tttitri del;r I)o]rorulI rolrid,rt[, anuttte rlin dotrrirrrile rilI,uist.i-

iii,rlri, rlirt tiirperisa{irrrri- r:ir'{i de .iert[':ittrre vindrtie ftjLl,: rii;rrtnl;u, tiitt lcstlttiienlt, tt;lect'e,

lrbero gradn scauduut; empto muneribus _.llr_u]t,rrt s{:opo, in presbyteros ordinentur. Id. ibial. pag.

Ad sacerdotii clignitatem praevio lullo era. miue,ii, qui nec oratiouem"do.ior"ufi, ue, Jo*rrrro_ torum numerum, uec catecbeseos christiauae doctrinam
epi_

;;

t) ;{.r'iutialr: qi aite tttttil.e /" Da,:i l,rl s'a itrlirnlrlat'it tcetlit, r:e i';'nrioqrilfulu ltostrti ar li rltritu s[ so in[irnpie, .ttE (r s{,} mrrl{i,rtri a,iilririi llorndnilorir rie oiLoAu*i* slavo-bizant'ina' Ritttru rrrlrtit iiinrlri tlirr trttlritta rrrrrtifri cit"ltrliue' btst:rit:rr t'esiiir6,,i, ii rr.ebuit.ri si se r,rs(ie. llaza detagati

drn stlrelc
pag.
150.

cent

rriiui cttt'olicf' ('A Il'&

tliu Istoria 'lrlusilv*niel

tuai

prrttttfi. Itttltirta.

l6t.

t) Pil.tt

illese

v. I'

,'r--T

'll
1.1

li
4l

,tl s:
1{,.

322

| I

tr*f,ii ttrn Italrii. ivll, ol 9:'ll"' lllria ile lloIdU5cUfri ier-%

n ;.'b,,;;;';il"j;;1, ;' ;li;:!Jil'l,h,lJi,oXllJ I)r nr:;(:c rreoti[t. t;rri rrt: ,,,1r'_tji,i',1"u Iuu, ln itcela_;i .hr1ru r:rr 1,ri._ .u, o-lt"'ro, a irr , I ra t i ;;';''"; ;' r,be'i', ;X;"li:ji|l H ,] J'',f," i', r"' L"r,gutror4i]
t

lrr;;;' iu luru, infiin[ar.d,rrru d: j9;;' o", i"f,,,,1.'",rrrd crr o^. l,urernicd, l",n6r,ltri. iri,ir.bnt.lrr.ne ,u,1.. ii' Illll)otrlva Glecilrl.fi, 1,re cari fu'rlrntr ulrlOl,* rd_i lririsinru $r in rnatcrio,*,f,giO,*1,'i,*iUqu,.en,r ;1r:11r i,r i1 ji," i,,,,1 yj rr ri 11;. .qi_r sun i,:dlnli ld.irrd l,rur[ile Conrfinrinrrpoto'i.'-'il. amu 1t l?:li fi rernasri de rrrai irraint,c,,,iitri.,, h,irn,u, de arrrri li frir;trarri vtchea rrs-ni,iruti*, i*i*rct,ir; a I)ar;ielortr Er irrrirrerr.rr;i cji dinsa vct.hetr Itrrrha pi ltt.rjl..1 lrtrd'

faclilUt.flrrdri Jrlicutu cetir,orilolu no_stl.i, "rr'r*rrilirj rt,lrroducemri cuvjnrele. i,.,rlirf ri," o,,.tor,:, ,,NIai inaint. Oo ,: d*bi;;;'ilerictite, ni_ :-o Jridirea $i statot.nrc.irea. Aureliani risilri nrin Btrlgarilori in l)acia poporafrile r.ornanesci, tin,,ri,?if .'"i"' u,,ul,, y,u;i;;;;;;; qi;,,i rnurrfi plrn incruciEarea necontenitn i'rrii,i,r[iiioru sla\'one lrropriu rliseC,, tOt.' ,,rarrao noi avurdmri uni asc'en,ie_ntli ,r,;;; ,ru"n, *.llq,.in^r.o n acestoru b;rrbar.i. lrrarirrru.

Dar nu numai r_leststrelc tit: l,6.ni, tci le-a adrrsI a$ul,ra Rril;;1,;;f,i rnulrri liu_ data,,ortodoxieu, ci tot,i *u ilt*, uare ir tmpedecatri crearea. rrnui *,,ro r;iutn rom6,rlin uOcr,tii, ,i.'lrur"..U. ::::: chitru,, ftiea ilcesrir a desfisrrnrr,o fdrte i;,,,;;i; Dr. Irler_ set Marianrl ln brogura sa citati rnai susfi, cd ac6srd li..!ir:i! rara, crertemri. c,i ,b-;;$,,ff a"'l?'ienirri fdrce frirte

4.

-3lsrarchia lrrinriiiv[. rle l)e tirrrprrlii lui LeonI I:tulie inrpdraiu [rizantinii (a. 782), lrecdrrdu sub jurisdic{ia ;rttriarchiei tlin 0onsrantinupoie; incd,lri mai irutirrte dc schismd, limba ritual5, deverri cea grecdsci, 6r drrp[ Cirihi qi NIetodie, cea sloven6scl, intlritI apoi plirr ivirea qi slabiiirea st:hisrnrrlui. In chipuhi acesLa arnr) perdutri plilejult nepre[rrit[ de a ne tsimilu, pe blrbitrii nosu'i folnrAndf eu dinsii o singur[ nafic neolatirri, qi iutiintdndt ruai cur0udui siru rnal tir{iri unu statfi ruare rornf,,uescfl, cila.re pe Dunire qi intiusi spre rndtJinirpte pi,rrd, in centrulu Ungariei acLuale, tir spre rndrfl{i 1id,rrd, la [6rururele uririlorri. Cile ar intirflsni. si-qi inchipu6sci stirter evenluali a unrri asemelree stat,ii qi lnriulirea lui asul)ra istorici giutei latrnc .sr a int,r'egei lurni civiiisate!' Abst,r'ag-6ndri insi delt u aserueneil ipoLesI,, tie altnrintrelea de.sluhi de plausibili penlru cinr: eunrisee iegile istolice, este urrri iucrrr de cledutri, oli cflt,il tle strAiucite ar li i-.prd,viie Voevu{rlolri nostri sevilrgibe urai irr deobEte t;rr o singurS, ruf,ni, de rintenl in c()nlrl, setnilrrrrei, t:i, rnai nriri ar ti fostri ele Ei urui rotlit.drc, daeii nu ne riesbina, Pravosiavia dr: firrlrilia na{irlorri apuselre, cu atitri tnai rnult,rl ri, lu nurlai in ;reriodulir Cruuatieloru, t;i qi iu oli ee alti vrente, ini[iatint rgr irupulsulu directd u irrlrcprinderilori nrerrite ii r;tjrot,i creqtindtatea inildgi in contra rufitle'liiorir, a fostu o stccialitale a Pontifieeiui }luuranri,.t;i tle aceea nisuiufele de aprolriere religirisd, iut,r'e Sfiutulii Scaurrri qi lJorrrnitr;r ii no.tri, l,r:cutn qi silirr[ele cele mai iucurdate aie aeeslora pcuLru causir co-

aci textuali

!rf--T

ilr

ii

fr .fii
,H

tl ii
'.

tq

ffi n{
r"l i.l ':i

t,

iurimlrlard, rocrnui arurrr:i, l'1:'l:, acela_si domnitori can0u bituseri la usile Vaticanului n'entrrr a cere qi a obfine;"rH: Daei n'amt' fi f'ostri instriinaii'oiiu nu*u, arni fi avutd si, ne iurrtdrnu inli p,rii"ir rliu p;rrfua Nordulrii si.arrrI ti avutri ina'i rnulte alianfe din parrea rtprrruirri.' fjrigffi gi al ti avutri mai rrutrine pl.ereste je a se Leqii -ui;;;r; biga in afacerile ndstrc,'ti n*lif rro_arnri

r..|:l:l:t,,se

at6,tir mai ou{infr pe celli polihi{it:. rir pe celI religiosI adese-ori esf,t) mti hotirit6r-e vdcea ministrului tle culre pi insr,rucfirirtea rrrrbliei, dec6.tu a Sfirttului Sinodfi. Preo[ii sttnt,[ Ourpr*trlti ,1e tprdpe' intr6gd socie'tatea romd,ndsci. Ea nrt srtstine rtici o ;edlI, nici o

rnai alc iipr'6pe nit:i l'enrriu sor;iald. riicl

,ir ya ri r.il",l,i'ti,u"jj"lii;. ::'j,Jl: 'rese'r,e 'oj.rre unu fur:Lor u inrpor crill[ li, viatu trorrala. Noi insdL ii at:tlsr.r L t,.ig*,,,,ii]?l* indodld. ln RorriA,rrra. hrui;r.rur {ir.todoxd t,l'

civilisa{i,*i nru,i*rn,l, ,,i.. fi ibsrri 3yv91rn,)elb.ruu-Vodd r,* jO.*-'r"iuiu r\leriu l'rric[iu il lag.irulu iiii it,_rr-,lf uuui usrail. Lrr r .e casrr bflrlriiir,. .-;i t,;.;;; o sravrid, .or tir:firriiivlr rinruef,irrl .rrr,rs,iIrnaui., r"-.-iriai,,saaa, cf, ndri <iilele uuli qi*r-;;i-;i-';,,i,i'nihui,, l,i.I,f tleprarte '.si cAuilri Orrnl,l.i.te rolllallescl tuarnLilu ne lrovirlri$rrlLi ticcadirr[ei: Turcu,hi ir;;rr-q;i sci'e. niai brrre ri,,t,eirj"o,i cinc, ,,to. ei,rrri ausilicrirli iriifnii,f ,r*",irlf*o lfb. se 1fut.r$lar{ l,c'trr b,."$r,i,,ii,.i;".;; ;;;r"'j,,;; "ii itltl"ilts'lH l',rlrrlrr ,,*lu ,,,uiir',,", ii,' ii. iJar rr_;e.,r,.i ,lr.:(r Irdl,r,, eir Lis"ri.,, ttt-'uuild, dittd, ntt;r ILlliiu tt t,rr:rrrrhii 'rio,t..

fr.rstir. ;rt:r'ir.r:a

culltra cr.eqtrnilor u ; er; il lrinutiiiri-celu in ilrcoq.itri, uautjri oicicrea Vinn*i--r,.a In_ si fi

ti

rugatfi tleja Turci,

s{ no tic"itra;e

::li

!,{. ,:rju .,ut,i,i,l,t,i r,,.,u

irrm.

u rrifluin[i ;l;;"p.

nu

tc_

t)

aruqa |omau5, pag. 5ti

Pravoslavia Romarri ta{5,

;i

cu drdpta

ore-

iustitn!iune rle bincfiteere si pel)rrrl nceea nu rtistiune rit' ttitti o Lesrtrs{, tltoralii ori inIeiectuala, ijll (]a.l'e ,'5, ,lt' imlruni. tilrrsuiI ei rle -qe irrtrk' vre-oiittti -_ e$l.e nebrigarti in samii r:hiaru qi itt r:estirttti polirir:o-biserir:esr:i. Aci biser:ir:a a dt'venitd unir feli de sucursal6 a acitninistraiiunii tle statti qi untl instrutnertl,ti ln ntAna. riifelirelorr-r lrarticle, t:ari se sucr:edti lit gtrvernri. lrr Bu,.,,lvinn nu prea vtrelelnri r:lentlu in fluntea iupt'elorI politice si r:ulLurale t'ottifi,ttesci, desi autorromir-r idrei qi starea. lui mat'erirtli,'burii ii deschirle destuli cfi,nrpir iih6r[ sure acdstft. Vedemu irr-*{, si acolo, cum se cfi,stigi totd rnai rnulti terenil dilr pertea elementelord striine, si mai r,'i11,osi rt rlehlrl siilvt]. In Basirrrrbin, Bulgarir, MttrleiloniiL si Sdrbil brserir:a,,ol'toriox5," este factorttirl cejrl trtai p rr te rni cir p entlu rlpsna ti onal isaren lioxrin i ioru ,lin acele i6ri. RJmdrie nrtmai bi.rericir ortodoxd, tlin' Tralsilvauia qi Ilngaria) clre i* aparin{i servesce intere-*ele Rom0,niloru. Qicerni insI, ci t,u*ui lli ap;rrin1d. tle,ire'ce ceea ce se flrce ln sinnli at:elei bisr'rici, nu se face in viriut,ea principiilorri creqtirre. crri chiar[ qi din partea brsericanilor[ suntti riespre{uite, ci rtumni in vil'lttrea Jrrilreitriului na;ronrilu, cirre trezitu gi rlesvriiiaiii tle RomAnii uniti n strdbltutri qi la Rornflnii ne-

i*irrru ',,,,jiurloxe, lisare:r rrtistri, es[e biser.ir._r a cdrrri *,:ite -sfirrtulri ri."''i'irn.i .r:npri ,* !ar ,bisericele va verlti, crrnr vorfi r,dsrurt n{ir.jtl.e drnqi nrrrlrli rle lrcr:enieie l;uitiei ".starone. c&re ne-t smicinntir ardtu rie iu ;;;,;:;il trecute. I)ea, DumneQeu, ca tare ;i;#si nrr se intimple, insi nu ne ..puternu refird tiela inr_ lrlinirea rlarorrnfei sfinre ;; ;';;; aren_ tiunea turrrrorrj *,,*tni",".,rt iqi'i,,ffiscri ngmuli, asrlpra acc,srui u*liluietoriu. .periculri G. La tdt[ inrfmplarea iure'li...i,,* ortodoxf nu pste .uputriie-,t.'-u'.oiru,.uu
po_

ce instrrrmentri rrrrter.n1..u

tatet rrationaii fa[i r:ir t?i. *tjiO,,.rte. ca,.i te i,r.religih[a si i- ;lli;;;" birrbari;r ili:..l,erl lentrtt nimicirea lrri. .A_tu1,:i .* uo .rt.rDoliona_ vtrl6, cd

;; ne ferdsci Dirmne{en. ,:,ii,SL i" lrosesirrnea LIusr:alului. e't,,n,,i" "." pre{ui unitatea, cacolicd orar"'iiu *u va sci dlspretrrriti asti{i, {i&r va {i prea tdr{id- lr"".i se vil prir:epe, cd, trentri .i'i:,,.Uii''ljir,lill'"i,:
care

TransiiU_ngarit inc6 "r,oioii'ai" se * la rolulu celei din Romenia. IJr:u rrericulu m?lre va fi lnsd pentru RomAli biserica orrodoii otu-n.i," can,in nururile locrrite dg g, prin o ,;";r;;;;; fi_
vani-a

voinfei biserit:anitorrj. Caiioii";;;; imprejrr_ rdrile trrolitir:e se schimba'- in favorulfr .vorrj Rom0nilor[, biser.ir:a -*0r..

_tn',lrganisii,,fii statului, r,drct ocrotiien lorfi ,,,b i;i;ffiu lrrtononriei bisericesr:i, lrr cele ,,,uir,,riu".r.,,.? in contra

t,ereselo rrrrlillpxls

unifl, gi nceatir ln urma politice ltrflrvoritdre, neprrt6ndu-Ei ^lm.prejrrririlorri vtlidita

in_

qi

si

p;i;';i'n?io"'*nll

l
+
!l

rrorului romilnri ct'egtitlisrnul[, (iitl'e singriri pro!.t. gartn{t libert6[ii lxrlrorElor[ 9i a insl durerosit, faptri rirrri Este gr.ruiiti fot,i. ieilgid',itn, c5, in cleruhi ronrflnI oltoiloxi bil"tt'*"i m'ultir tiispitre crerlin[a vc'chii acesta clerrrl[ cfi,rttiI De . serici orientale. .*ru .t"t.,rr[ sari acas[ sub influin{tr ideiiot'ft uoituii:i*n" importate de pe lnalttrile Senei, tuU-pri', Gtrrirflnia in gc6lele prot'estan[ilorri *i r'niion.tlsrilorfi, -q'rt ptttrtttt observil, cI' eiit ;;"';;i-i-i;"ne ',i.i uuti prrndfl pe -principiiie Oltet6rp tie via[i ale creqlirrismrtlui'.ci numai t'sl.e'ner but'e ca r'rjlocir de ;;;;;i- iot',n* esploatare a uttui l,oporil' c.are- in';5' nu a lrrcd't[ si i"iint"tii rg,r rie t,r,ilti in cultur[, in care esfe fie capabili a cunost;t') trnigireir' a c:ollocttsiutti trnutt. Amri avutri detrsebite orloelerul[ dirt ieni eo mernbri tle fruttte trcest[ ci' convinsti', ,i;;; ;i iotdeurra tte-ttnit d9 .tutl a* nimicri nrl esle agir rlepnLtt" -c1. sib6r6lor'[ l pllinti ;i i"tei-Hit" sfiu[ilolri oriettttle fu ntrt'erte tie religiune' ".,i*.'i,i.,, Unuhi dinrre cei mri irrteligerr[i preoli, "orttu t,odoxi" lle sprlllcil in anii it'eeuti, t'd elI I)rltnnttltti riivirritatt:rt ln riracarI ,,ie,1e uit:i Cnriitoto. Ng-l uirnitil at:6st'd' tnirttrrisire, ;t inJate i-uurli ob;eli'atu. (:[ iIr'un0l dinsulti peutrtt care in .* iOn,an*-' -."itnf l)r(:ot,i ltlti unei biserici, I sdrl divinfi ado16z[ 'ltrllne4eirt'a i"rr tlaotoirot-i,rlui lrrmii ? Tot[ trga facl qi cejaialti ureoti gr'. or. irt ttrrtn6rI covirqitoliri' D;;l '';;i ,i- volbi urr ei, afli, t:[ ntt mai uOtitn sttpranaturaluiri. Pentru ei dogmele tu ;;;;;; legenrie, minunile simbole,. 9i daci a uror[l i"uittr."i in contra acestei decidinte

&L-----*

....$2t

I rirneni. c,rrI se rlrtfestjzi religiuni, po car e-nu prrnu"',,iji" ,de preoti ai rrnei I ei ,,ru ponrhi. inrlatri se ,itn_ la";j."; I t'red6ndrr_te ,;;;, ,,1i,,,p,;.rimir". rrnrj tEttoL;rntli I re.rnasri rrccrrnoscct.orii | $r '1" i,,,nJ c,rrir

jr',t,rca l,,i,,ll,''.1'"il.l.:,,,..1i1;, au,,rr,l*,.i,' rci si ",1,,n'*t'o'.,l'.-t.{-. ttri{'{i lnf'er,'n... -l,n'',,1ii,,,,,,in

i*, ,,e fli'Ti'"; t)rlerrru, si",,u"nf"t"t'rilugdri icrr.,rrrnti' rfirt r n,i,a,, ;; ;; il,,l' :? ?xl,i,iJl, ; *lj, ; i, 1,,
;';:l' ?l-iJll,
r

rrnu farist.d, c;rre.lurrra,i in irfard. srt arltd,. ca uli {,t.r.rlti 1111.1.11,.i, lrrc..:fe lninttii, rluua ,,dr.*r.n,,' lnl:,1, cu,i. lr,,,nlt I,,_ :," tlr,/:ullj tle rnulr ri la ,,l.di,,lo qirni ' ,s,,ii,,t*lJ, _,,,,,.* rlu .;;';";;' fri,rl.il,;r oltrrrioxd, I;::..:llrilirIn airrnri,,,e,,,f'o'

;.rl,,t_, _fu",J];"ii,i;ti:llil,:il"1,;;i,,j1;

urtri ficrrtfi: r:[ ttuncia, c6,rtdI avem[ vre-o oensiutrtt' s[ spunetnu ceva burtd ltentru triseriri. noi fugimri,.ne t'schivlmfi, stu sr.rtrn0rrdir cevit, ucelil ut:n estc nt, totu.l.ft, eontt'tt t\ hiseri,t:ei. ;i lradi(iuniloril ei.tt Biserit:n,,ori,o{lt,ixi,t' ronil,n6sci ir sit!}{.)c5, este

,l;

'",,i,,n

{ionatf, pretr:t,inrlettea. rirvortulti riin cailse forte ug6re, 6r iu RornA.nia, t adrtptetit rleplioir lt:gi:;lttitttttt:t i;tat,itini in nfrtcr:ri rie t5s[torie. Prirt irt:tisi:i lnsd, ea :t lttcttrdll[ ndulteriulu qi lroligrmir, sttr:r'esiv.{,, asa inr:Atri iu strat.rit'ile nt:ri itt:tlt.e dirr sttriietiile:t R';-

;jl;

jiJ /,; l;l,,lJ',1, fi ;ll,il; i: ;, i, i,,J*: :1. :itf , trr.i rl. r'rtnt rirtr:triIre, r':r'I t,i. ti*''t'"";;,;,,!,:, rlogrnele tti''.'';,,.i . epr,* ; ,,*ttlli,,*t'1 'nerrrale ';:,1;Jil] . rl,verti *i' , i ,,,i]i,,i,ln.;;; ;?Jl: ttttrlerj, t:ar,, initinr t,rrii r,,i"',,,,,,-"",1;;* "'..'chistrii a iivrrli,l'iiin bi:seri':* {,,r'rt)rio'xa -' 'std'di nrr se prerlit:i 'uo'1,,*;',1Xtt''111' rnri iie i,r.r"r. fln",i#"iii"l:?
: adeverri, ctre i.a ,j..uno.r,,ut,i.niurn,,ir

nrfl,uiei se schitnltii rtruierile mai a;it rle rlesti, r:ir gi hrirrele. r\:itfeid li'a, -cttl"pttt,u t:rrustitu[iuuer JrlinrifivS, a f;rtuiiitti intemeiatd lre indisolubiIiitl,eit ci,sii,trrt'ir:i, firmiIit, s'a pref5,r:itlit intr'rinI crrlbrj rle riisr,:rtt'die, ttest.atot'tticie, t:ltpriIri, corul;tiune ryi totri feltrltr dr: ri:le aiif,,nr:i,

josir, ir 0[rr:i jertfi in ultima anlli;ii trste totri bietulrr por)r)t'li1 -_- tti,ci iie D0 elir st) scotri btrrii rei rnrtlli, ctt cari se rumpEr'[

tiiet<ire irr linta ili(,rali si in ntnrea trrateriaia a .societf,!,ii. De alti partn simouiit lncuibnti in liiset'it:lr ortorioxii dn sttsu 1r.i,ui

i;;,;,;^: t'eu spt,ttd pe

'

rrrnj sinodri',
arjesr{f cuvjrrte

#:i;jii t : i:,fr_ l )i it::+,,: ttin u,l.1idu,,j ;i, i T ill,#,;ffi

i

i''"'ii;;

rrisr:rrJr11lI

t;;;a,i:, li rsfin_ r,.,,nri,.i]n,-iil;i',-j.,:;r

preof iei qi oficiile bisericesi:i, sirnolrirr, dit:it, totri Inei tare r:latirrri t:redin[ir poporrrlui irt tnisiuntta rlivini l bisericei. Adaugetl le i,6t,e au:ste:l influin[e totti lnai luternici a ,,spirilttltti lnoderni", care gi la Romf,ni se lilesee totfr mai tare proriucdrrdi o literttur5, inmolali 9i voiutlI rt, sr:tif,e pe

daruhi

Dumne{eI riin t(rte institu{iurtile sot'iait ;i

')

0p" cir. pag.

44.

ilenfa ilin Buctrregtil.

')

Yerfl

>Urrir.ea*

n,. ll39il

Nr. 4!,
4

()ore$lon-

-r

rrru.]T""xwa
l!
I

$30 .-

i131

I flllifi;'lEiil i:ihli:ilil]',irj'ttr.,il,?ilti$

/*:'ulfi;}ffi*i*'''-', () vt il I ? .li
('lr t

ir,

il*;.;i"'";H1ff:::l "
rc

1:irev.a. nnr.,:*iiioi. Esre rrnrl fapf'[ nccontt'srabirr,"'rj'l,ioi.irnooiutu acol' esre nrti f.r:uudq' ,,i,.r,,,..iigl.,n*u .rtu sJmoniro' ;;;;;;rr; ri'

rrr rna.ea Acdsta or.i (,nte.qi.rr lrrile ir re r gi rr rr.' i, i r:r,,liil li ii, ul i."t.-fi pr" ifi;,.i; lroprir,cle, ,rr se pntri i.,ii.i."'tfir!,J*u ....u a d'verli nc6sti res[., i,e 1re't,i,, or" trebui sd ne esrindernI ur.ea..rler,irr." face insd, dreptu trrchiar
i I

iilj

i;;;

i;
'

t' ii t,it .;

ne_ nt)t'rciri, qi s,ls11,5gg i,, fe1i,,ir*"ri'""*rn tiotltttstrr:ri, nrrrrlti ,llcri t,,ti i".*U.ii rli'se tpnrri II irn.Jrti,escD clrrrorintere ill....{111,,,1,,4,:{ r.r'*1r,r'es.i. I I,.*ricirle'. qi lii,;r*,t_;,.;;il;iJ; irrr:d, nrrnrti grr.in letigiri,l,, I ..tli1i, l(:osl.u c:itr bine. si, :; l;;il,ibg,nd, I qi-,r ilsrilrrii, .ori rtorest,rj lrrflorircn "iinA.,,-r,rffil I It,i,r,e,riei. n{,rt('. l{,,{(,lr lri ltrrrrrrr,,,!,,u,"i,,g-.;,,lio I
|

(:Iuru.il r;i

;' iiiulliilli ll.::r:; 1 r.arirlrl intrdgii

in

f;rrnilii, inrle e,sr,e,,,,i ri,to,.rd,ii,r 1,..iea ;l::fj. c* riuri .r,fle.rii ,,1,i :lll'1.u rlivine. I' lrr suntri ferir:iti
11

;ffi iJ,lt ff

;;;;,;. Sfi

:ffI

1i

i"l.,"ij,iiii

e*r,, tiliftiU'ii "neinfrerrt,i rniiloculti ,;*toru*rr,,i,ii,*.i

i' ;li',

ji"gi,*;;:f:

Dumnedefi nu nai regrrl6zd acliunile omenilorfi, legea umand. trebue s5, piqdst:I totf, cu mai multi for[i qi asprime, qi astfelir despot,ismul[ rlevine o iipsi neincunjurati. Aceln, cat'e nu mai asculti de glasulf inTern[ alir consciintei, trebue terorisatu. in continuI de giasuiir puterii ptrblit:e. Acela, care nu se nai teme de Dumnedefi, se pdte trin6 ln frii numai cu t6ma de omri. Acolo, unde r6ul[ nu se mai pdte impedeca crr frica de pedepsele vecinice, trebue sd, se lnmul{6sci pedepsele vremeinice. Unde ltrcrarea preotului nu mai are efeclu, trebue si se apeleze la ac{irrneit gh,rlelul. Unde poporulu a devenitfi tnaterie, singurri despotismrrlfi mai este posibihi, for{a trebtte sd. inlot:u6rc5, dreptulfi, pentru ci nu se tr6te guverno) decfitii de for{d,. Adev6rata librtate nu este riecflt[ rodulir ader'6ratei credin[e si ulI adevdratei virlrrfi, ce o ttrttresr:e Spiritrrlu lui Drrmne{eri ln inirnile dmenilot[ : ,,Und'e este Spiritulil Domnului,, ocolo ( liltefiqte." Nisctt 6tneni, clri n'aI aiti religirtne, rlecf,tu t:nlttllI tru-

l,

:l
{

ti.!i

qi rrlrl intereselot'ii mtteriale, ;i ll cil i spirituhr de -qitr:rificii, basa ori t:irei ordini sotiale, I t,rt,brtit,it -qi dislrald qi si
puiui

I
I

si

fac5, locir egriismulni celrri mai nebunti qi sElbaticri, nu potri cortstitrti trnti ot'ganislttti sociali puterltieu gi ttu se tnai potir inspirit de ideale mari trenl.r'u natiune. Ei se dend,rt6zi, totI tn:ti tare rtnrrifi de altul[

ii

il
:\

il
l,l

alergdndri fiest:e care

;li,';:[

T,Xlll*,,llj;nlt;;'i'i' u,

t,tif ,{[ff:lf

gi prtinrilriru

in barbarie qi scli,vie, ari totdeunrt sttn[i in fl6re, rtnde domnesce necredinta si 0oe

sale

!l e calea boldrrlui , pAni cflrrdu recadit

,'I

dLl

rupgrunea.

ntr.si

sanrj si Mauesutu

pdre faee ori clne o i:tce ctard des,* ror.ji.rJ,".; gr ni-le va rriai ,idrrc,:,neunirea ;;il,; adusri

.f'illJi,:' :^L1d ;il'EJ;,. rj*pu i,' ini,niri l,,j;;l,i;; ;::;il,. *dnnr:ri srpui,r "'T:, Urn
l,;1,
trire acestea,fqi

Romdnii asupriti vo.i priti rtotrin,ri l;il;;;llJl,,,i,,i

cei

r)

De aggel.nici

XlV.

Folosele unirii.
Donrnulfl Nicoitri. Densuqlnd a voitfi. cr cestiunea despre lbldselele urlirii sd, se deslege pe b:lsa enuncia[iunilori scriitorilorri rorurilrri, qi perrtru aceea ne-a citatri nuite din

*i"

i"'::i"o.,ot'1t' rit'6sta prombvt5zd necreclinl'a''i,i,r,iuJ,. a

;;;i"ry",Jfffi;',

utroru'd" lrri,TiTiiir.

dlui

".;;'";;;Ji'

Densu_ ro, u,

loru.

de mrritu

in *rn.t"iJ

--+X.*---

Kleirt, ^$incai, Bi,r'ltu{[, Lirurialu, Iialialrri qi Hururuzaki, preculn este cunoseut[ cetitorilorI nostri din calritrrlii urecederr!i' FrintiI ci, ins5, dsa nu & binevoitu it cila si tle scriitorii rornini, eat'i s'aI esprintalti favorabiiI clespre folilsele unirii iu o rrrivin{'i' safl alLa, nu tiuetnI noi de tlatoririfii a inlt'egi studiulI dsaie, reprotlrrcntlii aci enunciatiultile uuolri l;criitori ron6,rri, t;ari ai recuno-qtiuli c{ech:le buue aie stintei untri.
Nersatii, Iht,r{,ttnil, uttolicil, 'ntirintt tlin Eotttdnitu tliu: ,,Cei ce zugrivestlti biscrir::r r'ornano-tj.it{riitrii rireliiit itttlttici lia' tioIalititii ttdsLrt), itu ]iti mul[arlrescri tlutllai

1. Dr.

gJner,,listiza *scrtia lurti, ;i arunci in {a[a cat,tlllt:i;:tttttlur irrvinuviflrea dr: a ii incurn;rr'tibili cu uri ce spirit[ tle naticnalitar,c $i de iubirc rie tari, tiin- eausa L,r' lacrdrului sdii cosmotrolilicti. Este ar:6sttr mai muhti o irt,ittlii, tle':iit,u trnii lrrtradrlxtl, 1i

i.,r atfltir: ti

si

,",

ui$i,,*fi:f"f::!.1
ooiJ.u

urm.

: vcntura, sagsio "li'-qr dtroy?I,, Igi9, parte I. pag.

68

se [asl:ri tiintt''ri repe[ire

caloutniilolri vriijrn[6esui, ntt tttai pu{inI dec6,t[ din cuDfrisit, t:o st'fittjtr lltl,r'tl insrrqirile biselicei .!i air: st.lt,rtitti, irttrt: ttuivtlrsali[a[(r,t

lralragaiicdscd, a

--[

uhi o. rrrd,rtur.ie i,."i.r',iirinieatea biser.icei catoiice tmpreJul.area, potriva ei se reinoesce-asrddi'ot:L nrrrnai irninviir,rvltrl.e, ce o r:ombitu rrc attrrrci -i;ii"i'Dr';' a sfin_ tulut A.ugusrinI totri orrf*ir,"'i"r"r""lri., avrr si o conbati XlifJi*u""ririu.u L', -Leonri, '"'" iu -a1q tornna anului rrecrrt[ (]g*).cr.etle{i uui- u'i.u.u, .e c_. , ",,Agadar uu ne tttvl[i biserica nris11;6,.s; n*-iril],,ru',al,ria ? SaI crede[i, liog,rii:urr-ej",.*,,t"u'i,'T,,ui ot.rn in secolelc'de credirrtd,, cAnclu a.scultafr tle preofi

rolrrlnu; $i este

tlognt0l $i I nrorrilei crcqtiue, si specialitaten lrrrrcr'iri'lor.ri l'cale., liirriu'iaiiri.,l i_se I'd,crr crestinisrnrrl,,i ''ilgeuilo.fi, ;;;:;, ,lf :.ll"ini, dela in cep u t,r I ir ivi r1ii r,, i_ i,i'i,,,peri

afli

niei unfi casfi de origini nafionale, nu se infitig6zi la ei unri singuri trtoment[ hotiritoriri'tn ;iruhi vcicuriloli posteli6t'e, fd,ti ca sd le pigdsci, irt frunte chipuhi r:el[ blijinri ahi unui sfintri trchieref, sai sihastru, ali unui ostaqri sfintir, ali unei sfiute feci6re. Si precurn biserica insotesce cu rnflngd,erile sale pe fiesce care r-rm[ in parte, dela i6ginfi p6,ni la mormintd, ric a"sernenea muma ac6s[a duidsi. tru piri,sesee nit:i cflndi pop6rdle crescule sub mantia sa. Dacd o ve-

.,

;r.;i;

rr:ile' ;i';;;;;;i" il.,YJ'::l:i: le-ari fl =i't'vitri ;,*.1,i'i.,,il;;'"fi._:i:;; rrrirridirri ",,,u'csri, rlat::i surrtfi iriv6ti.r,rli cutolire"';;"';;,,. e apt r:i, ori i u d in B" ;;l;;i;"''r,,iJ..i,, pe cari 6r u i,,,
i i

aceJra'/ ArEtati_ue tlar., f,,{cureir ,;;t";,.;;;., t lara uirde .u.ot;"'natiile, cart aI lerirri o, ,]q,.rri, i,e,i,in,l,,iu],
1,l*,,rru

rniri ;ru[inri, rlecArf,

rnai multii j;i .effi ,I lXlT,, i'"jl;,,

r

u,

Jil,.l','*

dinsele seniirnentulir t'eligiosfl : in aceste uasuri ve{i aqtepta lnzidani dela brserica, catrilici cotnplacen[ele cele vinovate, pe carc interesulu lurnesc[ le dictdzl altorti biserici destuhi de fitarnicc lrentrtt it se ld,uda, cd .ele suntu aece-ribile la sltiritulir tintpului, si

unori anuurite ptr[itie, puternri privi dreptri norm5, siguri, ci. sait Jrarriotismuhi acelorti partide esle falsitieatri, safi ci e slibitri la

demi

une -

ori

impotrivindu-se nisuintelor[

r,o,

liaginele puruleir deschise ale rstoriei; ;;;';;;; i"g"n,ru, cd.nteculri,,,,,,n,,n,"ur.*f_"-"i.ilil' "iil tll,:',1,o, u, susri dc ttire ril[trelu *..t.o, ;.ili..t"'.lro,u caiolicii lse inchind; periru ci la ei uu se

aptt"-lri,,'auitI"Ju,'t* utd'o ati provc'ir ti irr ceir,-' rn.i' r - r, r,l" -"' "il l,:,tj,1 l,T il-r i' I iJ,ilj: qescd, ne-o arafi ,testukl, "inu ffilli

#r,if il|#h, iiJ.*,di,'1iiii:;;u1n r,uSllailril' sad Inglirera fati .u l,:l,iJi:r '''t

sacralia rlela biserita lurii, rii Jr6rti lnci in sine intipdrireu binefacr-:rilorii ei, incat,u forle bine a dovediril unti lnare sr:riit,oriii t-rccicicntai[, c5, de n'lr fi ltvLrtfi elc pe cdlrigari ln evuhi rnediri. n'ar eunosce nccrc.linciogii de acutn nit:i ttti,carI alfab:tulii, riu ual'e se siujescu pentru a'i irrjura. Irrtr'unii chipri nrai inaltri au ibstr'i iusi. lrrivilegiate din partea bisericei iirtrile acelt:a,, din citri se aicibuesce giorrosii giu|e larini,. Pe ae e.itea le sc6se ea rnai intiiri din chaosrrl[ barbariel, gi

c[ se afld in frrrntea luturorl miqc5,rilorri nationtle. ' nNatiiie cttolicu cleci qi-ari primilti t:on-

I r

*33d_

l.
re striqte., lrett [ru cultivart,a arteiorri ;i a siudrilorri in ori ce vreule. penbru fonuarea popoluiui gi r:rescerea jurtirnii, cl in ltalia, in F'r'flncia qi tiernrA.uia,, 6r nu o cirnaqe de for{d, menitd, a refi116 natia irrlr'o neuriqcare fatali, tocnral cdrndtr eA sirntia in sine , inci lecopleEite l0te aviuturile vietci. rlceste fol6se iuurunse rt,;i le pcrduri,rnI fali, ldcn; gi daci rtu ue cufrtndari,tnfi in lrrd,prslil uuei birlbarii {g5evA.r'Eite, neascnir6.ndu tuelurile re;rr[ile ale Rornei, tare spre & ne atr-age rnai lesne ne antitti,i s6.ngele qi lralria r6s[ri, dilr .cirre ttu t,t'agettt[ -* ,,rerlu:eit nos in *tetnoriutn suttrluirtis el putriue noslrae u guu des:entlhnu$r" *-- totti trebue sd rrrulfirninrfi perrLru acd:;ta influinfei iudirer;tc ir, i:ulturei

i,,i,',r. u.,,i"',*i, r;,1'.::;ilt,.,r,T,t;J 0,,,,:; i;;il;;r"il"'lroericu rrlri iui Alr:xarrrlr.,. ! 1 r.e[)'ese?rt(tnta

i,' r,,i

rririrr. -i,, ^!* irrt6,ieratea oru,,,.,r" .ui",iri1;";1i,ti' ' ir?: +i r:rrlile viitrjr e. irr .l't,,;ii" t"".u ,r?"llu ce Itorrrrr idulolatrii,,erui^ir,il","*"rr'r"iicd o re_ tn i;r.,r;,ririi rnai';;;;, ,!,. :l:l]1l,,,li *il,,un ,,.,, Itr)ttir, irt clt 1.0 eil.

ad,ptindri, ,err[ru sine-5i rir,ba lor.[ strilno_ prelurrgi Ia_ iurietinii;-';;,f,_'; itSlri: uuirarea unlrgr.lxlyi r{,rr}rnLr Ie.f.[cu ; ,;;;_i; sale de prinrr.o 1,o1,,;rEi. Lf.::iglit,i ilccstorii un**,,.1 u, prin cu(ieIlrea ie asigrrr.d terlitate mtrratd; te hdrezi"t;; o, i,,r,,,sA rna_ ;.,,rrure,,Oue. ca'e deverri i'tiard, .,,r,ulu' iul,,iii"i,J.;ffi; rl.rrrrr irrsete ficu rnecfrrlu';,;ilj,,i ljin*,,.-*.,t, st ie irrzestri cir trjt,: cele ir"il,,i,,.,u.., c:r ',i"" elc in srrr.e de * :i

pt'o1;r'iri. rlt:citsli hinrria

i" Jj'T :,,1i;, ;, i,'.ll, clin vir;rrlri,i,r.,njiu,,j,'"in fine al fi avrriu iir irun_.usa lelea 'iie rnirui.stiri, 'J alot,er.iari. i;rr.;r. ,,;rr,4 ,1.,;,,rrf I,iirer._ 1i11',i rirca peorrri riddposrir..u ruir,i,.rii,i' ,il*i* ,iu
;
*-%_rEJ__
I

; f l,;l ;!ili;il; tunrvr:r'sir.itiiq

ctipetrlrrii bisi,r.i

irr or i, r.c i,*ri'u,ii,."",Ui ;:i:..;i ;uunr.i itf ',r:1,, r.).ii.u Dd,r.i;r:,i ,l* sr-,il,,teie",. fi Ji ,ri, ;rr.teie l'errd,sr:ut,e; ,r: ii r"errrrl,;iIu tiin aprisri ,n;ri rrtulte
L,

i_rt,i_rii lr,''r1l,l"n isrlatri itr..jrrlrrnrlitu.rile Europr,i resirilele. li riaci ;tt'ttt strguirr[r,ie lrr.r,r.lr:asilo, n f,l/,,i,ri,]i n,ar. ll'.r.il i1 i'r1,r,ierr.*i, i,,,.r:i,...iioJri'';i;"'; r:ultiva riurolturi uu vritihe; Li, ri,, ir o ;;' ;;" ;:'1,1,,1 "il "il;,.,t;:i;iil "
",.1f1

;r

lu'd Duit'nerleti 1,,: ;,ii,,,intu.*"\tt ,,[iltltranii tiar.a lr.r.irr !erdrlrea ortrrrdoxiei ;r lirnirei'ii,rrale

al)usene, rle cirei ra{e stribituri, degi rarri qi or prin c6tr* l6,ni irr Rorniuia, aduse, drrlrI irnprejuriri, de unii representan[i aI

;:r

;''il

r-*,,

n',,j:

sulturei aceleia*9i. $i inLr'adevdrd istoria ne al'at{, l}e mai mul[i clin domnitori, pe rnal ruultri boell, pe nrai urulfl ehialri din denrnilarii biserir:t:i, fie Hotni,ui, fis (ireei,'ad5,pA,rrtlu-se ll gcnle gi la alle irEedd,tninte cullurale riin Europa striini. I)e n'ar ti tirst.f acestea din urnra. iusi-pi liieratura Slavri-bizantini, ce o avuriurri pA,ni, eli, ar fi fost[ carn alrrtipe de zero. n6stri actualfl, cu trite ci "Cir,ilisafia parLc insernnat[, ttrrii pioconu aifi este, intr''o rr:volu[iei frarrr:ese din sec. XVllI, rroi o da[orirnt in[r''unI r:hipI rnijlocitri crtolicismului, netiindd civilisalia ger:erali a Etrrolrei dccflt[ efee tuii irnersuiui irttpulsd, pc cill'e Rolna crerylini, ilu dete ua{iilori ulorlerne, chiarI

.t

:::l -2

'i

,i

f:+$

lirlrba_ ,irrlui irrr r.cbuirr[aru, u g.,.,igOi;',i,.".,i,;i;'ii: gra'd ;;rrlqllir ttr: il lr,r.ibr,i 7f .*,q,,r,,rj,uiui ,,,r,"r,,,o: o aser'[ie, t)e cate rextulrj 'nt,i.;;j;;^E -(o Sale rtt"l o uutor.isdzd, de felrj. a;*,.6iir
r.el)ro_

cit,u 6i glrisurile ,,J" lr,,i^'riifcrjte ftriloru brrt:trr,:,;ce,rrt, aii cr.rrrrluii ,,.,. sl)re ll, llll 'il)tlll(: rr.irnicu deslrr.e rreeuviirrfa

r;e. sevi,r Eir.d, 1;r.r rr al,li,,al r,;, ulroru [)l'tni:il)ri 1rr.t.:csti,:nle .unrr'u r,li,,i",ir.' lu nurrrai cr.erj{jrl.eir boe.rrrrri ,,;;;;;;" i;;; Ei lrr_ uariote .iub actrunea p,ln,,iilif olu''gi ,,,l,,r*u chiaru rrrvd.tiror jior.u vt. urli,l,n ,naiu, ijt; S.inci, a lirstu.rrir;r ru ;iLt.Atlute I,t rroi rrlerle tirnqi rtc're prile,iu. ;oir;;; ;i;;rji;' rrriyciri l,l,l',i,, atc n0:ir.r.i: lrr; tir.6rirulu srrr,liil,rili*'Ji l)o tE_ r'0nrrrlri lr'irtit:r:i:,, Ii,itu"";;,;;'';,",.'i,',,r* r'rri l1n'o1riatii qr de rrrrri.t;ar.act6r.u nrui,]ori,an*,,,.U, rir anrillr{j ;rI,lraffarrria.,ui rr fl.aliloru rr0str.j 'rii 1{j r\t'rlt'llrri, lrr, st,iiir,le cdr.ola ,t,y,ar" tir,_si, . rlrlir irrr:t:lrrrrrrlu s.r:ulr,i,,i rviii.';i;;i;,, hgrrri -c;rlolicc. it Il,orrrli .. ,,./it:rrri past;orrrla l.. It. S. S. prirlratr:Jui

:f.]]l.',,1,

rlu r:{trrrlri lr:ester. apiruri yre sceno istoriei. Irrrpulsrrlri itri nrsirrrrir; ,t,,,j;;,;;; cc trl srar.rritri r,,,,r,:lig:o ;;;;i;;; ;i naIiite, i nl[iire. cc irl)iu {irrri rr:;t{rf i Jrrutesr,i,nt.is,ii,it.ii, "rr,rlii,nd, l}elrr.(r r:d, p.r'r:rrrrr s|urre rirrti tii'.oiU or.i t:c eli:r:rrj. pe cArd, vrerle ;il;.;;;, urrn6zi rt. stlr srrb lrrliurirla rarrser,rl* g:J,r.rr.dtore, , sl I)rr)tt'u ci" l,6Le. natiile auestua ailrt;rrecutu la olaltrl,. rn;ri irrairrLe ;;;;;;;;ui,,t,i,u6i, r"_ lig'irise, fir..;eie cele 1n*y r.nsenrnali: ule evolu',lrur,,.o.,i lorri isror.iue pAni, i" ;;.;l,i {iei ir 1,rogr.r;ele !:-:. l,r;;;;:;;,.. r:Aru sa le T,VIl;, fi rur.bur;rtu incr.,rci;ar,:" ,;;;;; 'ri direcfii tot,rrii

dulii pastoralrr mitrollolitand) ar culr,ura qi deqteptaren sirn[emiutului na{ionahi in Romdrriir, a veniti dela Biserica catolici prin IJnia{ii diu 'Iransilvauiau. Arn recetilri paslorala catolic[ qi n'am gisitI niducu esactt

fi, nri,

incrirnrnate ale E. Sale se reducir numai la observa[ia, r':ttu'uutia de culhr,rd, si de sciintd,, cdqbigat,d. la Rotna de r\r-delerr\, ucluse apoi unil folosd. ;i irt. ltu,rtut, de rl'incrice. Apoi se adaugi : ce'i. inad,tutrr, ct.otostd, ltreo bine |nsentnrilulil, contingentd, r;e r.ui u,dustt ls, retn'uieretr, literature:i, ;i tr, ur,Lture'i rotnd,nesci lLtcrdrile scdse lu lumind tle Romd,nii cutol,il::i din ,-b'r1,6lil. lt tult aci se volbesce

ciiti o fras[ ca ac6sta. ,,In rcalitrle cuvintele

ceie atf,,t[ tie

tlc

tourarrrr.,

de utii folrtsd. qi rlo unii conlingentt"r,, dr nu de o causi, rrnied, 1i esclusivi; aci iio vot'bcsce rle literu,tu,ru, si ctr,ltu,ra romd,nistd,, 6t nir:i dr; curll rlu se anrinteste de;tey,,tu,r'cd senthnentului ntdirtruiltr,, llreuum vd pld,cu si cet,iti. lhurindrr-i:6 singuli pe unii adversariri iuchilruitti, ur sd v6 tie rnai lcsne a-iI coulbat,c. Arlevi;r';r.iri este, t:5, Esc. Sa citdz5, ln tuotfl u l;cristjle a t'egrt:tatulrri Obedeuarri, si ;rrr.,tlucc la l)rg. 2) pi :l:i rrisce r:rrvirrte ale sirlrdrriui ar:rir:ldnu) 0ari urergI rnai deJrar'1,:; insl pentru aces[ea s{, birrevoi!i a vd iega de rliri Obedrrrrartr gi de sinr-rduhi aceir, cari ati fo,;tu atdt,ii rlc ignolan{i ,;i rie irrtlroirr[i, incaLii ari sliusri iuci otlat[ irr veculi

XIX

ceea L:o sli{rnerr ilrrp6ratulti ronrd,rrfr Ioa-

nitrfi surrtn ;rlrrdpe srpte sul,c tle urri, cd,ndri elri rcsirl[i ei:ir, drutiriti b*tae de vini ir l)irtriotisrnrrlui ur-rstlu tie gint[. oNn eu ru6 voiu faee alr6ritoriuifl E.

ll

,.J

i.i
.r d -1

;'.!

,;]

i1 j:i

'

Art;hicpiscopului, uare scie singurri, vilr',. t.dnrirj ii .,,nui,,"",1i .,,i,, i; 9.1:::t con convitlr], si lritiuruine tlri ee sclicii' tlvristrd,: dar nirrreui nu ,dr,e .ri,trri,.'"li,uii fie eiri rn;r(:ar si'rrrlrirr r,riii.rfrrii gi il"iffi; rrrirdnrl, drelrtrrlri dc a ar,en ^;J;r.d,;i,l*iStorir:u, gi
Yoir" _

fisiet qi moralri celI nuti ettrr,t,t] alii ]torn6,nului, qi diutt''ittsu tti-se faee ltott6, plirr inmigri,ri eorrtinuatcr, o tt'ausfusie dt-- sflnge sindrosi, flri de c&re generafiile lnentice lle gesurilorf trtistre pohe eil s'al s{ingc intr'unit sorocI attutttitit.

l:l:.i,, :t,.:.i_ (:i'',iu'e

-'l.ll1ltu,,,

aradr_'rrri,.:ianir. iir.lre$,;ate

cdrrdrr-rd r.ri'ip'lk',i-,, ,ir ; i,;lr, i:

aiiev6rrrlu,,_liei"*, arjur)ra r.errtriif.i. crr alalu ",ui:iiare. 1r,.cfet,,';i,, iJ," t:il,,

Lt; lui Niile,i jin s,,,,l,li

rl

;t'iJ,il;,i

lionaiit[trii rriirrirrs.

ar:e.ila rrici Jrrd,,;rr. iiru ,.i,,g:uan* arri,,"i l'(:r'un(rr{.ltll.ii rrerrllrr i uirr,o,,i. .ft..trrsr lritrricd alts,.'lrrtii rrrr ic o,,,,i fi'-nui'',f*iuri. "a qi ctrttt ,,[Jli cc sii se.rf i,_ra, 'l.rn,nriiu,,ri* ssie ..;i va ti i.svr_rrulu t;i:ln nru",,uru* r lbstfi, a iri lrir_
3cr,,er.,rticu r. r'rrulrr,r rrt: u

.1* ue o drolrta l)l.r:tuit.c a lrtr:i.irt.ilot.ti, rlcr:itI tr-rli ;rluriunir.ii' rrnj,r err,,j.,,,,,1,, farsl r:e,lra_ i,, l:rlte, itr plorlrrcu lji si.ar.b{. ,,*1,,t.il' l,l rru aD rflatri r-u t;;rle tie,r intreituinta irr chestia ',i_;

tiinr"r''u {r:il,iosie t1, ,;i,,,le,.it.,t_, Ai.,: *1, geres.u" rlrrrl,i[, rr:ai alrr.orre a fust.u rl. Oberlerrarr_r

lroliieIri" r,rrrr r:rri.; .,n,in,*n,,i,:;'

iis

Irrlie),

g, .;t.l',iirr'iri,rurrlri ri,:
I,i',illll'in,,,, tr"

r.r f,er iiori.le. ltti,r..jltsa ce {r nutrlescti cronic,rrii .ir *., ior*nl,*id,"',,,,,,,r.,1n lllelf .ti,_.rt'i,iec,re:, . coloulet r{,itlane. i,r va;;a,,rrtle llrrrrrf,iiolri sei a Jost ri .a rid posru ir r,rifr'*, il,r,. i,';;.;i:;, cAn d il valrrri e intirnuli
r_u-trrtri
rrd:;f

:^":1:.i:. canuiu

ueea
i

a J;;,,'li;'ffirr,trornu grrin.cilracelr-rrii. .\colu esre ;;;;;;,,'i;"T,,iu.,,rr riu'rlorri. purcrrrlu cl*rc.i,rriri";; ;j; ILut {)I'll veriant,Jiul'u ldsr1.p. irr Trarsjir,rr,l- il;;;;;; *,ii"l,
der;cd,le r:ar.e:r

aclrlo porni

de bar.bari te io,,".,r,li'

;;,;;;;:,. De

I I

sensI urofie'nsllntici. 0lerulu er& tniserabilu si igrtorarttir de srrsir pflud, iosi, si neavOrrrlI utril siltgttri setnittlrirl. invEtlr pe la tniruistiri ttutnlri sd, t'r't,ist:lr. trtttitrti, sd strie -si si eii,nte In lliseliti: pentru poporir nu era o gcirii, nu unri iustitrttrl rie nici trrrri fehi in tat'a trrtlegi. Vr:nirttiti ltrirt ttnire itt conlactri (:rr Ilttmn. tinerimr;a trdel6n5. repurti, de ircolo, irttpt'eutti cu tt reiig'iositlrte mai prtislreti, gi rnai lui'r5,tore, o r:ttituri crr totrrlri neobicinrtiti, prcr:ul)t gi urtii sim{u mrri hol[ritri tie runtiiuistnti, tr)e care ilri irtsrrflaseri, ruirrele oLirquini eterni. limha ltti cen ttitatd,, lilertit,urit si totirlitittt'a irrtelriri trariiIii clasit:e, r:ali dlrci fit'utizil. Itentt'u rr;ri primttiir ibndri airi civiiisr{iei, ct'rlti l}entl'll liolnilni uttitit tvirre st.l'iirnrlqesc[. []e rtci t'einoiren strrtliiiorri pe tdrimulii iinrbei ttitfittttnle, rriu poesiei pi :rlu istoliei ctt ttttu elttt-*iasmu. {)ltte une-ori nu st) prea let'it tie ptr;ttloxt)i tie aci iumultirea lrolemicelot'ri si iulirirea resisten[e]orti in r:otrtra vrAsmtgiiutil rrdtttuitri Il()st,l'll. Irtsl tof.e ar:estea urr se intintplari nttmai din pnrrelt

in

,Ei bine ! Transilvania lui{, sttnt[ altrtipe rjdrre srrt,e t{e aui, irtitittii,a ttnirii romd,rte ctt Staunttlir Alrostolicri. tir nlrjsta itttr"tlnt molnenlu, cilrrrii asupririie calvinisntultti ajunseset'a a coiilesi rnn,i de tt)t,ri biselica ortodoxi, llterA,ndu-i chiar riturile si riisr:iplinrt

!l

j
j

1
i

,d
^fl il

.fl
{

fi*_

342

arieci pe
pentru sltvl pf,rnint6sci' oatu l)enl'l'tt vecittica menlr,ire, ti. precuttr csti lrtotltfl'tlti 1lt'in nirscere) sa,'fii qi lrrin inritrrtit'; 6r' poiroru'ii {Erei tale,'care s,',siine 0lrl)l(lt"t str trage din sA'rtg*f * Rornanilorir, si, tr t'meze ;i institutiile
t-omA,nc'sce:

.1i:

s.e

rrtlrrlri fusese drrrrj-tteta i,,;;;,,;;.";llutil*_ {,iseli,, cri erari RomArri; inii-'oli*.ra din acelea-ql gcdle caiolice cieja "gi"uil' sari ceiri pufinri erat ucenicii acel,r,o_qi'Tp,]rtofi; to{i
adripaserd la acelea_gi isvore apl.in{Ondu*e -;i;i;"'#.inseseri ,si

.i,,i*,"ir,,rii' b,iffiri, s6rbi gr greci li frlcuseli a_ rerleverri Neu"niti., Sum_

de rlilr:ri^cc^,!i ale_

U'ifil.rri, ci gi din,partea celorlalti Ardeleni, Jrc crri rrneltirile Eyriscolrilor u piavusf avnit:i

,,!ie {i'se crrviue, at6'[i

Roma.ca tol i r:i,

-voir,f" lupte. a s:l {icn Ci_chindealr), t:itatu io "f"uila,,"ui,i,, clela lg Irrlie;^,,Si hnrri noi rofi i[il;;';;a; nu esre aicia Grecri sari Larirrd, fi,iiin'*,i, terrnitr:.u
r.l

de aceta-gi dor[, toti ru . 'Ac6staacelea-gi

Biseri'rei Rotttttte. irreiltri '.si. so va{i imr lrtdsilr,i,r-se tie trttiitiiit palriei gi Li cttiiulU ,i,,tnn*tltrest:it." Yotbt aetisia a fostir o

r-'UA r:.uutor,r, qi fd,ri tlinst rnrrlt'e gi 6r nruile tt'ar fi asli,cfi Li ttoi- - Oe rohi irrsi' ;,i jur:ntu Iransilvilrrenii tatl cu teiaialti Roniirri irt tltotrretttnlu isf,tn'icit. tle care
"

rlivin,

Bl{)l.l&ln, qrrnnt :rri saluf,eill si Jetiuir, imi tatione Rornanus, et rronulils.terrrie tuar:, q,,i ,i* s*,,guin* Rrma''ru rn io ass i ri;;;;;; i;;;.'n,rlr i_i,,* no_ "r.i Ilranae insrirrrta sequatru.. ut eri.uir'irr cultu
:r

cea tlirecti alintia la imbun6tifirla ,*iigi;,.,ii' tnsd, rrrin ac6sta ea reinsuflefi .,o,,r,,i,,j,,- ;;_;,, ';;;"fr:ii; a rrruAuismului, ;i' rls.urirr.ne' nriiloce detn6.oi, r:a si 'l,oi s,,5,,5,n.i ,n,,rlil'li. la inrl.insa rre.a, r*tn' iu Aii;;ft "i;l;;"i,,ii.i"i; gi oclsionald,, rlar totir r,;rrr.ri ,i*-'J,11,*,g,,,,;u ,, reinyierii. li, ,..",,rtuiii xi:irii1,' -,,"ri ,p,,,,*u celorii riirrti,in ?rarrsili,alle,,;" "i, -oe irrchinnri lrr. nror.mintcle sfirrtiiorri nu,,.,irlii.'",**,,,,A prirr gur^ lui Irroct,rrri*. III,-';1,,;.;;;1, ;;'r"r*_ri rrrrri rrr.re l)onrnfi stra'brirrit,,.n ;,;#;-;':; ,aju lu irrceprrt,rrlfi se,:ol,,l,ui XIIi ;' ;;f"prr,ilt, libi, tam trl teutporalern
eternarn,
rr

ardel6rrri lrr calitatea) (rurn "a.rl-,ii",,,"rte ctusd, eficientd, rlerjrer:e at:[iunea sa

t,,.ie

*,-

iip ra'pa iri'o ti s rn t, I ui

vorbirnri

tntllt,ri rlet i),tir probabilil, ci. I'r:simlitit inrlatri qi rlincttce s'R contraiovit'e t:i, esetnniuiu. nu- mai- pu{ini, rie Car'pa1i. 1i 'coirtait.ele
r-r

'" uE ntri

t sicu t geriere, sir:

nr()l'os virliuntrrr' nirtrios , r,,i,l;;:':;

r:rt Arrlelenii air fostri l)PIrt'l'rr det'iltu rtost,t'e lit'et'ai'e ;i politice itr evenitnentt:ltr ceva panX fu r6sc,6ltr lrri Turiolti' NetrtttOttdri lnsd ir. rnd {x:tlptt:tci 0tl rtrntiilirea tini'i iaIt'tl aqr ini,eresaute. lrolir. si r'5. arimitri, r:ii acele nii,u,: sitttptoltt,r'rrr fi'islirrr:ttit'ir irrtlelrentlent'u iie f r',rtii rtristri, pri)(:rllI! itrtietrenrietttii tie ei se ac.i',t rl rrl;ii liil{lii; iuf,.rrtlri tlirttensirrni I'ol'te cttrelttrtltt itiuiloru slri'inr" tnli aiesfi m.rri. -t'-rarrElrztls.i. illi 1i trLtttt ins:i tirr'Otltrrlir rr fi i;;;ii I;;,'g5,tilti, esit, sis-nr[, t:it' ar:tittttea eseriit,iie'rle'''Ar"deierti, r:iirirlti str slobot'irti rleia rnllllr.e sl)l'0 a lre initia la tni;r'aren loru, a f,lst,t o actriurre tntinsd, si holiilitttre' $i ^el ent,usiastntihi, (le ni-lir crltnttnieari" covit'gt ori ce inchil'riire. lli-tr rnilri astacii- dr' :tccirt, cari rie nbia lirrscuti. vinri rle i'ig[rirrescri sltti mit:qor'62[ nisee ltple ad.Q,ucri slpate in cott-

ru

-345rrqurt:r, iJt.ecum qt de aceia, cari rrecfi acei l-"-.::y* ::t'il*.::lii, _pLecrrm si cu __ vrrrv!Lr(. Dul'etele lrryr,re preste unii unn 0tntre dintre-inifiatofli de -ol,,jl,r,,,n spre a drr apoi igrlomulri rro 1I1,_!i, "n"' de "ld;; "T ".ati ;,, ;l'; :, :::Hi .i".1.1 J, liSi '-,i"' nisce pirici. iotri"i,,orarte ;l.t:,:t .Lli,r1. priu: q 3:",?:::, ll:ji .'-' gr i"lq!" s';,;to, ili' # lfJ l; vestirorii il aceluia-gi

acesta. n'ar mai sta nici nici unri scatrnfi pe pi,miutfi.o 1) 2. foanil Slauid Qice: ,,Actuiii dela

1698 suntu
rr6ud

iAoiiui

,,FornruiAntlu-mi cuget&rea miri.pr.ecisli" credrj cd : Miscarea ir'rn,re intre Rom in i i t ln rr s'ca rpa .p-ricir'ruilg' t,i ir i,'. tii"' i:,;;, ile N run ;trt, stri-bitrrdu.lrr pnnt:lprtele f)undrii, a fostu pentru acestea
l::ecu acr o lrustietlte. risipitd,"lu "'."*'ii

oRomilnii suutu, ce-i dreptri, lotti iobagi iegatri de piminttr gi toleratri ttttmai in {ara lorfi; dar ei ari preo[i, pe care nu utai Jrdte

in viata Rom6,rrilori.

gi diplomr dela 16 l'ebruarifl 1699 iu i6te acest,e;r inceputrtli unei epoee

nirneni si-i prini Ia munci silnici gi si-i lrlLeze ca pe nisee slugi, a.ir biserici. cirora
ci,reia lmperatulir ii flce donafirrni, ari und tr)lriscoirri, r:are e Consiiieriir irnpdri,r,e-sci si socotiti in rluduhi rnai rntriioru i6r"i. ln acelt-qi tinrpu biserica rornano-catoiicl, ajrrlrsi ia ptttere, nu rnai permite, cl coliiii romtni 'ii fie. ca pflni ilcurn) opri[i. rl*ci, vttril. -si iuvete la qcriieie catolitre. Bt Iesuitii, preocttpati de propagarer catolicismulrti, alegri pe cei mti degtep{i dintre tinerii romf,ni, si-i trirnit[ si ibei. studii pe la seminlrele eatolite din farf, pi din striiniitate. la Viena, !a Oolegiuhi de Propeganda Firle riru Rotna. Din rirtdurile ilces[orr: iirteri aI iegiti apoi, ce-i dreliti, ni; pr'ol)agatori ai rtitttilit:ismttiui {?), dnr cei tiiurf,,iri rnat'i lriptiloti *lftortali si plopttgurori ai congciinfei 11e iatinitat,e. oUnuhi riintre acesii tineri, Ioanri ilIicu. e ridicatf llr attrrlil 1730 in scattnuiI elri-<tupescir, atunci la Figiras[. Elri iea numele

ci

cu g.o'rreia rkrsc;i;;;,_: escir ecdri r p= Jr,i. ;t"J' ;;;'

ti,,"::li

ff_;
seri,
qi

li-se dn inzeslrare, :ru o Episcopie,

eiemertr'rr

6;[s

itrbe

"nti*'*u";#"i',fi1'-'^t'1fn; trdesce ;i;;-;ii;tranltt o *. u u ni, i,i'', li" f,i i I i" pl ill . l,t_:'

,t * *nii il; ; u i--.^;::l':' [:;i, "u'*, ;",fJiJ;'[, (iilre mai esclrrsivri momld, ;;;i ; f.er.bere pr0,lrsd, prin urop.garrrla lh_i;;;'f.nn,,.*o, -fo,rii,r..J Inr:iir,ri mai lesrie i tilr, cu_ renlI u11ici, de r:z """i u,:T,x:li ba'l i; #n*o'?,--,J,T 3ili, ::,,;,_1" I i'.i pnrrr:rgrali ai cultrrrei nd*ti* ocioo"tl'ao rlol : irnpulsia venird..i,;;,;-;r;;;il'h'Llo r,rstu Ro,u", rdr,, carre J,i* p,.i, il,Jiili;il li,"',llr,,i,n i ";j ;.i;l;::'li,' ^J u, aii.,,,,il ;;,, lffi ' l,lX,,lJ,:u ',' gi:rrernlri gi r:ri.srnrtrroriricri iri ,,,i*"niui rnare pane. Hevocrre ii,*e lu-o.;s,,,ii_.,iuiuno,u, rrrnbele irnpul.sii se irlelrrifir,el 1r,,,rr.,,.lu fAge-i"'nulil - - une a':n t'r ii'a, iil' :,,'#":L i'i.l'u-'il, ^, de !i acee* in

a0trtrtli'

liri

s]9

s.ei.e,

Inocen[iri Klein

qi

ob{ine

rlell

imtrdrttulil

;i,f

' ;"Jl11,

f .li

t)

rom&ni pag. {i0 si nrm'

Pr{voslavia ronrd,ni

lali

cu drriptl crerlin[i

sd intetnei eze o
1

Caroli VI o

insr

1 l?, o Jo' d,lii lT "1 pentnr ridicaren zrrlrr.iloru, qi asifetri se in_ fiinllzdi incetuhi qu io.Li,1fj' io,:' ti..u, o gcrili perlngogi ci qi,, n,: r.,r,inoii,i" teologici, pnmuli .si pentru timlrir- ,f*'"p..;p. o

si l" uiil;,^;;;;1,y""asttre .J; j;' i a a [i illlo'_, l'ii jI J

illt:l:

pentru lgnafiu'e' u'fi

ca

seminariri

; i;il;" i; voite nobilirnii,r:lgj:i1 "i,,"i,,Jri.n, rimlri Inoct,ntiri Iilein trrroa nr:ri pe sus[. rle rrite si cA;tige iubirea. R,,maniioiri'ii"Aio iubir.e gi incredere t:ri,rr,i. ,rius,iiii',r'iti, i',i.**nou parte din RomAui, p.rrio--eO"O.^ i, "p#chii, air primit[ unirea. fiinrtr:i- ,,1[ i;." ,fi,i;r_ Ito_ m0niLrru asigurar.ea, r:ii nici orlati biserict greco-t:atolici nu la .pd,risi rllijr, limba, orgari.safiu'e,. ro'rnai ;;;,;' _;il_"insd etri s'il 1rrr:irl irr rrr;rrflir.r ji^,,,, i,,iritil-."ii"fi,j rieh llrrril I'r.rreziir. i,, ,rn,it,i''iz+d 'bti,e p,irlnt*..u trnui proiectir rle ln r i, -'. i i, i' b,;,, :;, ;;fl :; il:l _:iJ;, l.:.r,i:?'l _ c e ei ro
^

Irriinr:irrsu, rlerirer:e murinrlrj 6_,if r'Vi, fiicd_sa Nh,ri* Tei.ezia se .fla i;;'il;;"rlrii,iturur. .i curtea din Vierra r.ra nev'itri

l1;ll:jJ;t:rrr.rrhi ,lrrtrAndi apoi in Iuptd, crr nobilimea, Irroccutiri KIein srilrr," .i li_;; "ru.j' a..pt"t. Rornflniloru, arAtu cel,rri*,,,,iii ce reslringearj rrnitea Ti;p;lh .?,# qi celord ?,,1i ero inse

focar;,i ir,,

."riii"l

sutd lrrationald

ma

rr

o- ca tol

ic

diu causa r-prr:c,,i""q,'ii" Ifrbf,li'Ti,,l.1",,il:lfi,LJ; apr.)pr) crr irlti, ocasiune.

capi?u
r

. .. t) Uonflictnlir ace.sta nu s,a escatf ttrrtrgltltl 'rle rUi Sll,,

;, U,.r e,, ri,:'i,rtrl uplr,urit u n.u

i

nobilimii, 0urtea sacrifici pe Ioocen[iri Klein. c&l'e se retrage apoi. se expatri6z[ qi more in exilil la Roma. ,,Dar direc{iutteu tlat[ de dirrsuiit rEmfltte, gi irrc[ pe la sfflrgituhi risboiului de qepte ani influirrfa nobilinrii magiare scade." '). . ,,Avintulti r:ultural[, in sfflrsitri. degteptatu otlati, tn tirnprrlI lui Inoc"ntiu Klein. cresce spre sfArgitrrl[ setrululrri trecut[ qi cuprinde cercuri din ce in ce mai largi. $colele secundare, mai alesri cele germane' se umplu incetulu cu trrcetuiii cle tileri romdni, qi clasa cuiti romAni, clre la 1791 era de totri mici, se sporesce rlitr attir tn arttj si se consoliddzi sub conducerea birbttfilorii forrna{i ia Viena qi la Roma. lrr rrltimulir tlecenii alit seculului irecrr[ri qi irr llrimuhi deceniit nlri seculului actuali, tlet:I in timuulri t'evolutirrnii franceze, se intemeidrzi la tslaqrr, dupi rttorlele gertnilne qi italiene, lit,elatut'n dirinctici nrmflnii, se facfi primele slutlii asupra Iatiuit:ilii lirnbei romfi,ne gi primele irtcerc[ri rle t lttlot:ui litereie r:hirilice r:u eeie iatine. Peirtt Maiori scrie istorir coionisirii rolnflne ln Dacia, tir G. $incai aduni la Roma si ln Viena unl vastfi rnrl,erialri tiocutrtelttariI petrtt'u istorirr Rorniiuiioli. Pentlrr 1)ri,pilgat'tlll t:ult,ttrt'i tstfehi atloptate se lnfiint6z{, ayioi anti ctt uttti gc6le, eat'i suutti diu ce itt ce tttai plirre. Astfelil clasa cultd, rornA,nd devitte in curOndu destuhi de numdr6sd, pentru ca sd p6td snstin6 o tniqcare politit:i si litenrr5. qi irr unuhi
pa.g.

il

1) Ardcalnlit. stntliir istoricir, Rur:rrresci 95-97.

lS!)3

,t

,:rrltrrrtlir,.,,
rr

_nobilirnii,se-inOrepru .sr i[:jupl'a. ,0arnnriiei,,, riiu Viena, .are fauorrlrrt lirirndrri in silin{ele t,,,:,n ,lL iiesunttu.e
n i rr n

I838 se infrintlzd,c frie polif,ich ,,(jspsls ,lransil panici',, si rina t:rr-r{i',,"iiri'i\irr,.,, rninte, inimd si liter.atw.dj,. /' - r'/'vt ,,Si aresrI sociclate r:rrlti lour0ni era f'd,rd trrdoeld cea mai riernot,,.oiile^ii n,oi nu_ tionatd. irr E*ropa,.ror;-;;-,;;;' 'regali -,;;;;' Jfrtf'oin *"*_ ,e";i1_ qi prin l-u]l_ lul,?,.utrri qi rnterese de rro;loru. ,0 insemnati, parte din a{je$ti -"daipr1ii, rjrneni cu cultririi arrusand ire.,r. auo; in Moidova gi Nfuntenra, ra.si qi acolo J)ro!)age spiritrrlI rraIiouald. terden6lei*' jEmorrutic*, latinit[{n-si qr rnctinar.ea spre cultrrra l.lLl.ii:to rurrrsarri. Srrutri inteineiiitorii p,.ir;;j;rir qc6le lrrrn0nesci in ar:este tcri hisanil;i,;;;:;;;, prirnii invtifdtori li tjnerikrrt. .";i";;_;,.'u'.m,ut,,i s I (l i I e(.ir) "noi j,U r r.n e na i .irr,: io ?.ui,ill nol)tlrnlea magiari nu put,ea ,,tor 1,e,:Li?: si, rnti inlbusr.l t(jestu avintu de rl-eqteptare na{iorralli; rle ace( rr re 1,t uin In,l,,n- l.it l, ilii:?u _;"i,, 1-T' lniti alcs;ri rlin r)reoti ir"e1,+iuri "carl se ;i bur:.rrritii rle in,:r.ederi,r rilbJ J-ir",,u'r,,'rui. ln lr:r.'l1r-qi tirn;rri
I r

I
I

*349 -

de -rnunli I trri bur:heluitu grtrcest:i, dirre olo din ]lia;u' t'omh,uc tirlevdnrt[ I irrfloririr scdieie Lt..,-,.-....,,,,;1,,1,,,;; lr.,rrrno rrrr l*16q.5- tttnl

inaiioi

ii trarrne jlu thtLEzS' tttai OLiginea .;ctilelu: ' de rrrijioculii seel. liI l8-ir:a. Dar cu ciiri irrteliutul[ iorit este mai iac6ce, cu

{J

ffi

insi

rr,nr

ldrrrlrri.rlespre {i se_apropie rle noi ,'iirrrlI ia .rroi iiri rnri,*irrnif*clru'vre-o

pag.

;'ti'i'i il, g",i ia"' l. ii I i: Jrx l, i,.i,,,?# lllll lregrrr.ie prr.tre ceriurrri ai '**emunea lucd_
;

le it. lli.suilil se esorirna despre meritele ii si ale scrilel . o,i:

1)

a.tetu solidirateir terlr:iiilorfi, pe'caLi fuserS' aseriate. sulrLit rlrai sittetd.e, ctr :ttA,til frulteie' t* i,n atlrrsri ginlt'i irrtr-egi, surttii tttrli nr5'nt,uiLore penLLu gerreralitatta naliunii. Prin zutitme se des,:hide o ttrjrra et'i ;rr:tttru cuitrvarca Ronrilnilorri Ir,rn;ilva.ni. loanillictllu (arieci intetueietorjrrlfi Blar5ului episcopuii irrocenfiI Kleil) t]irle l)l'imtllli frrndatoru rriu Renumele liceuculltrrei lrattsilvane cu ochii via[i ve,!6ndri {-rrerite Iui din Biaqu rote irr si iurninfi rdsariutlii lrdrliie. Pd,t't:a scdli din rnorrnitlsr: Roure ge:niulri vt;rhii ii r-rda[i insufla tllai a sprc scerrlariii tulu'sdu 1) 'Iraianu." iui coiorriiie 4. lL G. {Jlterlen'ot'iii, dii;tiusuiri b*rb.rtu tle sciin[d, ;i r1e stalfl, gi suriit.oLiului aeeslurI s;ile adtvdrat[ rl$nloru 9i -patroni irr cetatea eteln{,, irsi,ftiu riitle: nOela a ritd un bierr beau ilu-)tivelllelil que i' Union tles

pe

OriuO

Rouutains! Sans ce uaij remalrlrtable, aujourd'hui uous n'attl'iott,; pas plur; d*-r cuiiure qtte itls Bulgares. Et encore: . ' . Avairt I' Uniun on ['alrlit'enait tiairs ies 6coles qu'a lire. )' tiurit'e,-h cotnpter.' Apr6s uela oIl aplrrellirit pur ti,ettr les- psaurles, les heures, ies charils iit,urgiques. Tottle l'instrtretion des Roumatus s'*rr'-Ctiit li. Pas utte idie de g6ugraphie, de

ll5

*116.

r) La I. lll
bis. a Rour.
E3laqri

1E73 pag. 19 qi

$Ioltlovaufl: Spicuire iu
!10.

;,,,;;',,1;i;'..i,:. J :' i",li:J;'." #l:i l"t?l, J' o1i *i ;$:1.,i;ii, *v;rlis l,rrr ic,; Fiu.;res. I{i*; u;;- l;;ilp,:ri; dg Iiorrtt,. *_ err,urt .Rorirrrain ire fasse lnu_ ,;ulr)r;ur, ci ct:lir lrri rrliriti,,,",*f,,,;ii,,.lru,,"ir* q,,, 1,d,,;;;':;';rirr'u r, re_ 1,1,f:.:::1: 1,.",
;

dtai "'; i,lu' ";jii,, li." iil i, " Jl;,,nJ,,-, ,i'",.ii.' l,;,,;, Jj at uhanl,rir d,utre ! l9s Vdlrres i'*sontrd* (.;r(tecor!il)t,. ,ttt)rc .,ii",ilii,ii,rorncar ;r.3T. !ie s,ost lorrrr6 qu,a ti,,i,,o. avaient ou;ras u,,.i-t., ilous
j

Iarin. Une I.ois s Uliarcr; orrt. currrlior; i;l; livr.es et n;:l.ol:, r:i li;;l' ,f;:' 1i1i'i'1"iru"'s sonr -Si io,, i. ; ;,,, i' ; i,1liy Jlj, _i';illt,iiJT.l.l, R,rurrrain.s; rnais .,il i,;;; "11o,,'' 1,1; i;; srlr' i'illagu, ct s'ii
l.1lq,,y, (Iue lr
r

''r.

;rjii;rcie d,htiurnr..r.,liu,,uir, .t:,t,y,0rr",,tu rolrrauisme. (,e sor)[ 1,,'i u,",it,,r'"f ,,i ,c]us tlun'6 le.i r,r,enricr.. tiu."J,lt"*r*1,r,,,;;;,
ern'o;rtjrn, ur:ertlerrtal,

La_ ! Les monum e n rs, i.* ii;;;:,'l., "nl uourrri t*, la l'rrgue itatienne i" ;;i;;;l*" -u"un* Ieur appre,nent, q*'ils. appartiirneot ,uer*, ror* sul)erreure er.qrr'ils leur langue l)rosqu.auranI triouvui.,ii--.Jtiuu. que f". tuji.n.r, mieux que ier Rrrsses et les'n,,fgrr.r."*S*r,, f,Uniou r)ous n,rrur.ions rlas Sinca'i, lii i."ru_ior, ni cette
ti ns

d#;, au Col..i,i-iir"'iiu appris non pas A, tieverrif-ctrtholiques, ;;; a redeve'ir Rrumains. Ilr.
d. lu^s_,
t.a
,prop1ganog"

grarnmaire. d'hisf.oire, de scienr:es exactes. de philosoyririe. r,'Uriion er,'r.*"?pfi. , ou envoie les jeunes nuu,nui,o';

-351cerea aeestorfi cuvinte scrise de unl ortodoxri, care cunoseea rtreritele biselicei orlodoxe rnai bine de cA,tri aceia, ctt'i tl laudi fi,ri sil-i cunrisci lrecutulfi: ,,Frum6sil utiqctre a ibstrl urtiu'nea Rom'd,niLor'il,/ F5,ti pagulfi. acesta remarcairilu, noi ntl amu av6 asti(i rnai rnulti, cuitrrr[ det:Atir Buigarii. $i inc5, rnai nrullri ! . . . Inainte de unire nu se itrvlta in -scrile decfltti t, cet,i, a sct'ie, a talcula. Apoi se mai inv[{a[ de rostu psalrnii, c6suriie, c6,ut5,r'ile liturgice. Tdla instructiunea Rornd,niiorti se mirginiu. la ac6sla. Nici o idee de getrgrafie, de grantaticd,, t{e

;;;;l;rui,,".trroe

;.,

istorie, de r;ciil{e e)sat;t,c, de filosofie. Dupl ce s'a iririepliui[u {-lttiuneir, $e lrimitertri tirrerii rornipi l;1 flomu, in r.lolegiult dela Propaganda. Aeoio ei aii lnvi[atfi, nu a deveni catolici, 1) r;i a retleveni ftrtmd,ni. Ei se renascfr ca Liitini ! illonuttrentele, c[rfile, lnilnrlserilrtele, lirnba it*lie.nd, chiarti Ei cen dtr rindfi, ii iuva!{, cd, ei se [inu de o las[ sttperiori gi cd, 5i ar prtt6 culliva lirnba tnai cu 6i Italirrrrii, nrai bine.' tiecA,tri Rugii qi tsrrlgalii. [,'6rd Uniune noi trtt ilveittnii I'c,ltncai, ttit:i lle P. Niaiorti, rlici ?reea lrleiaclti de 6rncui devotali, de Alrostoii ai RomA,nisnrului. Unifii suntri aceia, cari ne-ari datti ;rrintele ci,r[i de invdtinriutfi ltrir:i, eurolrdtiu, alrus6nii, latinri. Dupd, ce {Jnifii a[ ct-rtnlrusti cd,r'lile .si deschis[ qc6lele, qi neutri[ii ati profitatri tle invi{d,rnintulii na.!ionaiii. $incai rr dcschisri ochii tnt,urorir RornA,rrilolii ; dal dacl eiri ar ii 16masfi in satulii s6ri sr tiaed r.r fi rdtnasu prc,-

r)

-T
L

Pentru cd, eraii'

gre nasd veuernia tlup[ obiceiulri Grecilorfi. $irrcai nu $'a forrrratir tiecflrri in Roma. Daci, Lini[ii nu ne-ar ti deschis[ ot:hii pentru a put6 contcml,lt r:ivilisu[iuuea lrrt,irrd, pri[e ci arnri fi io.r u inghi{i{i rle }Iurcali. ' i(ievulI este aritii;otiuiI Rusiei. l-aui-se unri Rornflrri urusrrimanri, tiaei-i place; irrsd recunrisci partea ulirrr) ce a *vut'o llrriutea la renascerea trilromA,ne. Erfr, r:c uugetu eri despre [iorrniitdt,ii u .,)

utsluu.nicii,. nr. at fi invi{atri decfltfi si tr.agi rjloirr;r,ele gi s[ cd,nte cu unI glasri siobo{itfi

eip6ta[ pflne la cari 200 elcvi i) afrtri tle- aceea tlin venituiile elrisctiptlsci, ' ridici, si serninariU. ElI c'st'e cehi dint6'iI' care klmiie elevi la F,orna itent'ru educatiune j*fi:" =i- D'tt .din hefei5i insrrrrc{iune ntai

tiici

Eedle,

;). ,,lronii

Jlttt.,ittsurtit.t

irlee o leaiilale. Ulru ornii luminatri, $uperiolri_ r;i*energicu totodat6 se Ei arati pe s,Jeui. f"ra eprsculiulri unitri Inocerr[iu Mi_ culu. .Elii i$ rnutd, resedirr[a episr:oi;risci la --: BiaEiI in arruhi l?88. rrnde i.i-

spirrt.eie,

;rIivril{o esre t)rc{_,cupirlrr gi'setluiii de icleile irr! IliirrluIu cieslrr.e tiillrrne. totusi rer:undsce, r:1, lreririduiti rena.sceril lirnbei qi ljlel,iiLurei r:st,r: urrri yrt'otluutri itlri uniuuii, .si intre altele rlrt:rr: ,, l)'o part,e Rurnflnii urritri,'contra tuiu_ rolii rlit;aunlorii, lrutdndI si ur[tezu ici coiea ll t:iltr: o qcoli. tie chiarr'r strdirri, uI lrrcelru(ii ir se ivi intre ei drneni tnai iurniua[i, t'rr vr:tleri rn:ri deparle; spiriteie chiar[ priri l,rlrr,r:iu inLre sine gi ou striinii se o{6lird, l,rf nlnr incerr:iri rrr lLrlrle viitdri. Idea rle a li-,;,r li recurroserrlri ije catl'i, calruhl siaLujui rrnri rlr''.lrr.u ia u esisl.irr[i ul,ii burri. rrulriai irlea, iiitu. era ije aiurrsu peu[ru a aprinde

deqi irr ntulre

iicire aetiviLatea aces[ui ornri epochrrl[ {inu tciitru, nrrnroi pd,n5, la 174,$, . ' ' ' [)er ri,,,ur.ri inlenteiate tc6lele dirr tslaqit' Episcolrulri ulrnS'tr-rrii Petrtt At'onri, le rlete unt noi avintfi, qi irqii ele din nnii in anri sporiafl irr aotivitare'qi in vadi, .tuncentrflntli toii rrint inult[ tilt':rilte ionrSni' Actlst'e qcriitl ,i*"utt s[, verse lumitta loiu bineti'cdtore !i

sii

ca si tihldsci a face tiin

acdsla

i'6,,e r.lc btrprtqi getnerLri srrh jt:grrlir fanariotit' crr r,ttfl,,:tulti'pi'crinsciinfrr olfioiral[ lrnorfit*, (lt tnint.ea inIrtnecaf d': clin'i:ttlo t'isurii $ori'le te nutttti, rtoti uiitoriil', Aceslea suntd' folisele, 3) le-u, ctcittsir, Ronitnilord in generalil' u'nh'ett'" liti. Benuescu, st:r'ie in "Corrvorbirile ten,rei': -lnse ,lincnlo tle Carpa[i frafrl noslri clin 'fransilvania furd, adevdratii ap6r'itori ai iileratrt,'ei \ii rri lirnbei rotnA'ne, pr- ci'ndri t'anariotii o l,rigonrirri in lrrincip'rt'e' I)rodatl roml'i" 1,rt,rius,, la iiinsri t:a o reinvier{jt[a actista tdgi'dui, p,lt,t nisrlr,rtui, qi nu ,t.' nliqcarL', iviL[ in iurl're.iularl l]artlcul;ire,.?tvll ,-, ti,,,re rnfluin(li ilsrll)ra retl;t';r:urli ltIt'r':lttru

tloqtepte odati tdt'; Romhnimea !a o t,,i',;, ui"qL. Astftrld Jre cA'rrdr'r Rrrmf,uii dirr-

ti

Beneficiulii tle prine pe timpuiir aoestnt

scupit ttta esistatir.

au lbstii trimigl Romiul la inte afi mai ittatute jesul!,ltor-u' iesuigilorii' diu uaftea dlu Rorna irattea

':l Si

;y- f*io.ia linlbei gi literdt' rom'

Iaqi

1885

') La Nilles,

tiymb.

I.

pag. Sti4.

pag. 97 -99.

,,4

, A""r*fi_ intr,ingii irrbirea Iiterelor.ri,, u lo.stil, fr;;,:;; ktrir TtreI urufitd bt, ur.nit,tl.letr' U,,,llpli*i,iuit;r,r,r, tuule ,,,,i'"tof "r,',ii"'iti.'roli un;tr2, 'i:,'.r"!!""!;'' l'::!,i,,,' ;rtt:i,
i;:i,;i:'fr "l:;i',llio',,'')',,i'l,if,,!,ii{'i!;1',*'inn'u'6. Geurae Brt;111;i,' al,, .drJi r;lrre Unire l- "curroseri .*tiro.iiOlu iti"i tle_ capitr.ilele

romene. Meritul[ de a 6 ftrrmatri pe ai rorniuisrnuiui oo trebue insi si revini nurnai grOf.fr.U ji" Blasri. si recundscerru, ed ceea ..'; ;;,,:"i 9r.lle buiti mai Llu sani
aceqti apostoli

__--s55cari cu pietate in religiune, cu tidelitale cd,tr[ augusta casi domnitdLe gi cu multi .invl[ituia lorii sd se potl asem6tta bi,rba{ilorti iesiti din tinerimea scolasticf,, a acestort sctile'i Unrle a lrututu serninta aruncati de econornuhi cehi bunu s[ aducf, fructe mai insu[ihe, de cuut a adusl seminla rev6rsati ue acesLi locti. ce se pi.rea cel[ nrai steril[ i.i urai r6fi tie'cultivatfi'/ Unde s'afi v6{ut[ lilnduu ostenele gi sutlori mai bine resplilite? Unde seceriqu rnai mulldntitorifi,- de cA,t'[ pe acestil in[eienihi cinrpir qi undc Iu':ritori aqa

,,-'i,,,n6t,,t, de vtjr;u incrice an ,iittrr si da parii asti,{i bri,r'{tu.(i r:redniri, tn t6tr. j,i"ilfuy. ltiit:I'ii.';,; Rottt(at,itttett,," t')

l2..llartiil lE38, nr, ;p;";;*.i u,nur" 1r;rrte rlin rntelis'int;r rornanrj:;ci',r i*qirt rlin ,,liceuld 5i ,;,;nrinaiirlii q;"BfFi# ;; l8 profi:sor i lleEi,
dru
car

lrrecedente'. si r:;rre^ in qcdiele tiin" Bla$u a utd, cr,' r ij't nti n d r)i a ; ;ti' r;;, ; J", p ri ur a s e in testarrrentulri *qu, "q arrun[ArrdI apari[irrnea 111trrrdrului primri iln',,G,uze,"i n^,,iifrarrieiu,
t^rr, u ti(

i lnai ui.tu*"'i**
.-

i"r,:i i.riiioin _in,li,i fu,,i, au' .\rr. Nr. rr) rarra. p?g.:r?r"Xit;rf ..,) ln arnilrtirea ativelslril a 50-a 'I.'ransilvilniel<,
tsragovi ii'g,*, ;;rs.

ua r.;{, aducernrj 5i testirnonirrlii rrnrri p,r,oiii g,u.; ,,;,Jiicri ald,lurr:a cu testinroniile atiiroli lniri-p,,rt. ca_ tolici, Jra1.1* ast,felii sJ'eo1,.irni, .,,t,ito,l,,xj.,:, -. -;; {tes'r'e si:dlele din l3lagiu ;;;;; tttyl,e: ,,Ctrre lo,.:ti in nni;iun*-ruo,ai,e,stinra care ;icrili inrr.e tdre E.ut"t"'rui"a".r.,.',lOr, s[ arete ari,ri bdlbati

7.

Titnttteii Ciprtriii,

prr[ini se v6{uri la inceJrutri'i Unde s'ai se iruiutu cd,ndva cu urijldce, aqa puline a lte culn de insentrritdre' tttiti i:flstiga eft'ct.e oriti istolia acr:strti locri qi acestorft qc6le? ,,$i ca s5, tacfi de acei nrul[i birba{i, vii stri'ntorli, cati ati luclaLri I'iri strepitfl qi firi preLelsiuni, in cercuri mui apuse, ale iflr'ori tuerite a[ fostir qi sunt[ dreptfl pretuit,e ln ochii tuturorfl cclorf ce ail fostl ili,rburie neost,enileiorii lorf lucrlri, gi pentru carele cunun& le este pusi in m6,na lui Dutntacti ctt ac6sti ocanetleri, - ci. nu potfi si snln{} ln{-'lr}orta acelorit prea aleqi bi,rbafi, aie cdroli scrieri nemuritdre suutrj venerate de irrlr6gi na{,iuttea, cari ari deqteptatri sirn{ulir si viata Iratirtrrii rotnilne, qi cari ati supt'ti irrtfliuiri l*1ite rtlu invi{Itur:ei lorri at6,tri de
bineficdt6re

la sinulf aces[ei lname birrecuvinta[e. Nu rn6 indtlescfi, ci de nu le-agi

"Zl"-'

sllune eti tttrmele lori, voi ryi firi, tnine cunosce[i qi sci{i, l)e cine in.telegfi eu aici' Numele lorii sunt[ sct'ise in inimele tulurorir Romilnilori, Ei sun[ri adorate cum nu

tl,

lr lrr
,,1

,li

;rinii rnai lrrrtd ,scr ie riespre . .!luite fojrii,rii: rruir.ji. irrsd r;e sa fi,,,,i' ,a, j"s,. prite de scur'{i, voimu o ard,ta ouirl*,i"iilta, cn bi_
,)

[tisr:{, i,',rL1t'u loideuiirr.

dr,!rcplar.ea narion:rld. i;; ffif rnai pu_ llrrrrr Ittrii, carr:" srr-i fie iuirecuLri !* -,)*'*"* . ln litr,a ircesror.fi. tr;.;tirrrunii st,rdiucite, (,of,e lrr.orluclulu urroru !e,J1ltti iui,,ii,o6i, giosrrlrr rdguliiri atri unrri .erui -ir";.;;ilj'*l rr,t'te rl;[e o (oufusiul]e r.idrrrld, de corrrpiti_ trritu, qi ;r uriui Densrr.latu. {:are a iruiiatI pe il'r.rnrrzaki iird sd-i[ ,lr,,ri,;l ,r"ri,.".'i u*u_

iljrrrie puierrrii .l' ,iirurn,:. s';r rrilaf,u ;rjririri niei rruriili";;;;,*;, cd, nu crr irrr:r.d,riit: iirerare ,mm ruhui"te,#'na1 uLre
avulri

.loiri *,rj sd dJtragf cu acestel melilelorrj njci urrui GiU""[ri, t:are i'lriirire sari aceqIia,,iir;;; .;cole sari -rlulii r.lrj lllca, au oscenilu'pe' .ut*"--c*i Joltur.ris,i it litt-'r',.rtrllei r,rrrri,rie_.ci, ci ;; -;ilr" acestea '.urn lali

diecese, si fiii ."A;;"r; '"i i:::l:i rlostre religiuni. r\u

lui Sa_ qi G*o,gu ,Si,i.il'rjr.''Ja,,,tu ,ie_ sfl, se la iurrrini?.' atr,qli lrei $i b[r_ bi'ti, ciiri Ile cerrrrrI irier.atrrrei r.ornl.ttesci strdirrcesur.i crr ardti rrrri i,,,,atqinL,r'qi rrrrrl.iror i, trtgi au fosf ri u.u*rll,i"' qcOie, fi,i ,g.ti

jlilF Irilrl0 {i.:"

s'au rnai adorairi rie nici unrj popor[ narii k.rru Jirerarori. Ci, ru s,a aiiipatfi diu _cilc sr.rrierrle uuui petlu Maiorr: i bi;;';" crr sete, r:a r_rnrrr.iie n*tmurittire-at" agr6prd,

sfintei

in serica rour6,n6sei unild, a fostit tot'deruna migcirilor[ n6sLre nationaie' , finntea -pu -"--ch,ndn itt plinrliiralele ronrine, P'ttmilnii gernea[ sub jugulri {artarttittlnt'Y.' e-r l'] Magirtriloru ' Srsilor[ ]r aiJ?iU" *,,U jrrgulI "el,iscoJru- *nitri a fostri cehi $;;i;d; ;n',i qi tlintili[, oare a reclaniat.u tirelii'ttri'poiitice ttenuLi:n il.oito sertnanrili nostrrr l')op()r'ii' elriscopulri i"t"[r- "iemorii, ce le-a arliesarri Calrn-pd.raluli' ci'Lri irtein i;;;;"i;;;entiu -"fU se 'lerezia.' II inrp6rS't6sa Vl-lea si r"f" . a qt in certrtri I l]arIe. e]u vede lilnpede. cI

.i ,ltiiitiit

lrlll;r,tir
,1in

Nr. .'j diu

tiea rlir au.
oF

rl

IJisr:ursi rosiitri irr I I I.ehruarii 1g55. uu-

i,{iil,t!:?
?:'i;,3:.u

i5

;'f; il'.';'i,i J qi si:oiasticr_-;;;

.
u

# ;.:tH:H*;; ei,ft." Nil

l-i lr

u'rrnitorele ilrepturi perttru Ro.*u: Si se dea unitiio.rf tocfi i"a"i-ii-uir.ii.n 'Ui.*.ici, trarochiale' ; r:lerulfr -qi se case tle ,iu cler'.rlni lttini; ;;d;;'Je' t6te rireri.'lrinle irnperi.ete mai ntr s5, i"*tiii t.tO^fi .pe R9fnci brserici; ;;;'i; .ildn ircegtia v{)tisc[ sl'-qi 1re co,io*tiii si nu utai opr6sc5' dela qcrila epifl'; l0o uiii notanilorri sub'peddpsl tie ; 5;;p;i;;;.*. o.u v.lu in consiii*lu-guberniulrri no'num"i episr:opulu, tri '5i alli Romdni si tie tirel: BitrEtrhi s[ ;;J;i-;^ regilii$ti iri tiiefucil riretrtuiri de a til"t.."n"t.,rTo iio oragu rlieta in !elei: .Ro:u'1e1'utali ""tO'=i"i"ite i'attii"i".f '-*i fie apliiaSi in futitfirtui, f5'rA ;';;^t;;;i'rde dela'ei, si"-qi lapeiie .Iratioualicultea rle auell sI'fie aplicafi t:ei[ ;";il; 'ii"i u..*u''i 'uiirflni i rirr.5" urr in ttite' il;;i prefectii (fi[;fi";t;i;[ in cflleva rlisrri.te legile votare rom0ni; le ii..totdettna ipl;itl 'iLnttti asuprirea Romfiuiiori -"a se (lasseze) domni! ;;1. fr";;"iile lord si tic apiicate: romA'nesci eomunelorfi restitu6sci' i.-d^; si rgtii, plA"rile. livetfilrr ripite; asetnenea s5'

nhnii. rtil tinutit, cu'pirtate binte dr rr.'/i reqtisnti;'."ii' ;'i'"l,i",tor.ti lerdupii.o''iuru in Verll .Baritifi pIr{I alese din _ ist. ?,rans. v. I. pag.'/' 412 gi'rlrm. '

s,,pti_ cele din anrrlti r;9r. peni;:,, ;*';;; acrtd, ,,trtin anti s'rd ltrefdcut{r calea ceu niui, /ir6scd, .pe . tn pr..ognrmri potitici p; ,,i1,;o,,o'1ir, t'o*'rorc Ro_

e, fi i rr rl ti a.er r teii";:; ;oscu rir rle libdru. r) el,isr:upulI Irror:eutiri rrrr a cerutri -lnsi nuyai egala indreptdfir" u. non,irriloru ca qi ceriteni, ci.ri prerius,i, ca'nafiurrea i1ai1i{3 ronrdn[ r:t atare sd, lie ';"._;;;;il; rle natiune polititri. in ." *_i"Windorii, Sd_ ,rr.rcmai cuii gi Sasii.' ..,lynosemntu. 'pro):orrpta no_ tione,,, a fosru sriigatrilri ,,i'episco;rri citri curtea riin Viinr, qi f-l,.,*uuf _..riti'rrrigdr,i *,* prefricutri in devis.iL intie!,,iui rornfi_ fr",,"ru nesct, gi chiari si asr.rjr.li"nura,iii'lirr lupti, pe'tru. altceva, itecatn"' p*,,i.1"',foiantiirea acelo'u gar,rrtii. in cartrulii ;;;;;; se pi6ti validitr ca naiiune politi,H p"'f,ariit,rlri pa_ triei comune locrrite' (lr"'iirui:itr,'iolil,,urin1i. De unde deia sine ,,r"rar*,-.i iiJ"jrru po_ liticri .alu Romsniloru ai,i-ilrs".i_"l'l .Iransilvanr,,l este o creafiune r biseljcei unite. lntre actele polirice rie importantri ale Romflnitorri
igbris-i

;"";; poporulu iobigiri si pbt; rrri, ;; il;j,i,,;;ri; .egescr, ade-t,i trr Sdsirne ,si incerez;';;i';; felu rie

lnfrlueze crrrdimet tt,imiitolu,

ui Sasii; poporului si nu i_se ingreu_ 9g neze totri mai tare, jrigrrhi iobngiei;

sl

se

an[ a ibstfl nutnele poporuirri rotnini in acehi ttnite 0u biseritrei. alu ;;;;;;i' rl'e unn frn irrvdta{i cilrrgiri ditt inai

Il;iffirea" *.iotn
Biaqin

;;

cupt'iutie lrostulate'^.clttt ta^t] :rs16tlt* teltlisitt'e qi astndi' S'lr cet'utu 'r",,,ti,, ;a;.i. sh se stdrgl cliu legile {6rei espresru.rotnlrte' :i:'t'i;;itiioi.ll- a'lt'esa'rrtiurrii irtrre cele*hlte naA.;r;-i;";'i-*u tt*" lor:il Clerulil' nobiliurea qi f;"r,i" i,,irri,ire ale tr;i:ei' '*l H;,5ilt' ;onteo,i t* bucure de ..lcelea-Ei cleru'iie' 'obi;i;";;;; 'o t'ncu'L rtatiuni politice' poporutu.eeloralalte lirnea qi frrnttlenumili gi fts1v1i.rrii irrcl sd, tie :rleqi nutneru si c0lnune -in . ii""-ti i" municipii -,'ii'ni,nie'ulu loc*itorilorr de iil:"pri'tl"l1-ii, rlist'rictele nationniit.a,tr ro,nu'ni'' Comit'alele'

qi ea

il#;;.i

tari Rornfinii locuese,it ln mrt'iiott" ;Ti;,,*i;, tt, n"tut t'ma'nescu' ei toti

i;t;il;.'i;i
'

tie nationrlitlle irL,,iii,iii rere a"o*el-ir'u 1)

ptirt,, acelea'gi sarcini'

"sti

rnerit['to.[-li,," r,.l;;i;"Ji

nrislt'e tro'litir:e forapar iqiunea cllgi :iitl:ll'=u nlezl'w"nit".i,tI tire tt se mrrltdtni unttt Ac6sta i,,i",L,riti,,". rlirr P'lupiir ;i anu]ne i.tr,lin" ui .subtli:tr:orrI lrr" rnrriI L;ttt'it'itJ;i,,riii g"'itpf-r Balil,i["care',

-qi l,t sirulii inptelolri

;bil;';A;i,i
,,,iir,trf",

"clt'tuu rlet:ursit rle 50 ani itt ;;;;-o to,,tiitt'ii' so-ciale' fluntet tulurorI ini;clr 'qi ilorri n6st re Activitatea
natiouale

Trausilv'rieiu pi

dups'

,)

po.litict", . fost'r binecrrvlutatr' ;;;;; qi'lt*noitutea. bisericei ori;i';;;;;t,,-;i.it,',u comitetulfi entale, ceea ce o iecuT 6sce irrsu'qi Bragovulrri' gr. orl- dirl eet&lefl

fernotn

;;"i t

parocirialf

Barififi ibitl. pag. 54S.

r)

Ial. ibid. Pag. 539'

{ -Cr*gr"' ,{,, I il*t'';*l#qfr 'fi*' fr;, ii; !r,T::#:I I lonrlil

r;;'

"Vl.o-o,, .urro ry1!1filiiin;.#lll.,ru gr rnstrucfiunea nubli.e Ain .,, sd, se deu Rorn 6,rr i lorri rlin. gi"r, u' q" J;;;ii,
r,,,
p e rr

ia proiolol,i, pli"".rre"ltr.aretatri, tre u ild;|il -]fi ;:fifi;-to iipsi -,1,t '-.'intiiotu in il -i ",'it J'J,"-*J' !' . .i '; ;' #:'il,ll; : ; 1, reso i,,

tlnului. prolesora ald, scillet ,:o,r,A."i','tiii )i,rtro Bro_ gouutui,. Cuvtniarea Do;nie;".'TJi; despre qc6lele uationale. {inrrtri t,,uiu,* .r,,ro ani qi petrecuti
unil,

ffi

gi s'a {inuti tn Blaqiir, 6r cine a fosti martoru ocularri ia grarrdi6sele nranifestatiunl din 7 Maif, 1894 in Cluqiir cu or:asiunea procesului memorandului, niI va vrut.6 denega cleruiui uniti parterr hotirit6re.
dacrd

lllii

Nu am[ fi inregistratri aceste fapte, multi, ctri se impen6zi cu titululu de ,natir-rnalil' gi nortodoxlu, nu ar calumnia in conlinu[ biselica uniti, qi dacd. sttb aceste firme nu ar vrnde marfd antinalionai5. qi erori rnari chiar[ qi din punctult de vedere ali

r,ru

aruncare

rpi:: p"urru ,, il;ilT_jix'n,u;,11, t'cnuli r:ulturei c,.ir nrinlai o teline,',lerr,tri .ila,,1ouu. ati venrtri, nrultu stinl,rte,i,rrulrple, t,i ::..1:li5l verl eri ptrn rn i ri r.olii i,iii,i. "

riffili; ;i;i,i1",,iiq,:'Tl;; , oTo,u 85l, se vddri irtx4i, ,, rjr"r_1 ase_ ,er(.r* vddrrri_ti ro*,,LianJ,i-r."1,r,,,,i,iu -i,'io' :rster_ ttut[ iu geriirria ,ti,, ;^l'.:::""j
propunerire
I

BraEovului tie,la rS+6i_iSii iu rirrr_ Pulu, cf,ndd s'a'p*i,,,,.;:";..i1' irtfiirrtrarea gimi,"ri]r,,i"."lnuuo" *tlttt'act*tu

j..,.-.,.1?-l'!'"?;'1,"-l"l+"iln,ll,ffi {il',,.il,i.': sentantei bisericesci lun,ao,,'"ij;.,1..,,tin ce_ tatea

;;

:ililillt
;;
Sl,n

,*

iu

Cea mai trul*S,.,le porutui romanri i,i rs+a

'*,f.1:

rt,l e udminrrrni ru.rliu' I;V;;i:.{ ,11,,.0i .0,r.lntuii;;;;,*": i;

rn

" oo"1;;;:;;i;;'liillnr"qi,E
{ieorge Barigi[,

,"*i._irti,io.,

*oru rin

uf$i.
!'o$.,ru

bisericei orientale. E dreptu, cd qi in sirruli bisericei unile iesft c6,te oilati ia suirrafafi dryeui, trari nu-,si implinescri daf,orin{ele fa{i (:u poporulu romflni, tlin care facu parte. ln-sa. ace$li 6rneni t,ocmai pentlu cd se purrii in conflictd cu seut,imeutulI publici airi t:r'edinciogilorri bisericei ntistre, u[ fostri, suni[ qi vorri fi totdeuna rdu v6tfu[i, si unitii cdrcd, totdeuna a-i elinrint rlin sinulfi iori ca pe nisce membre putrede si ttevrerinice de a ntai face parte din orgunistnrriu uigtei no-"tre bisericesci qi na{ionale; ceea ce esie o garantd putern-ieI, ci, biserica unii5, trit se ri1 ptlile Itici odari, in conflictri r:tr aspira{iulile .irrste si legitime ale rroporului rom0,n[. 'locmai din oatisa acdsta RomA.nii unifi suntri rnf,nrlri de biserica lorri, ;i nu este putere omentlsci, citre s#i facd a se deslipi de ea, 6r lncerclri nebune ca ale lrri Manegutri pot,ri ti pigubit6re din punctfi de ver]ere rra$ionalfi. !ntru c6,tfi turburd buna in[elegere lni:re fra{ii de un[ sflnge, lns5, clin ptrncr,[ de vtldere religio-sri penlru biserica unitl nu iiutti si ne causeze

362

rriei unri 16[, cu atf,tri rnai virtosu, c5. scriitoraguhi aeesta tocrnai intr'o cestiune de naturi religid,s,[ nu pune nici un[ pondri pe

partea elici,

acrista este singurii hot5,rit6re peutru cei ce voescri s[ discuhe de religiune si biserici. lnchi[urri cu unir palaj[ scrisfl in auu]i 1888 ln contra ,,'Ielegrafului Rom6,nri", care provocase pe unitl a se int6rce lt neuttire: ,Gloria de a fi fdcutrj o riesbina.re corrfesionali intre Rorninii din Transilvania qi IIngaria se cuvine prin ulmare inimicilor[ seculnri ai nrimului ronrAnescf, 6r dacl domnii dela ,,Telegraful Romfln" qi cei rie o cledin[d cu din.sii doreseri seriosti gi sincelri, sd ineele pentnr toldeuna trr:6iit,i, desbinare, ei n'a[ der:f,ui si, tr6r:ti, iu sinulir bisericei celei veehi runiLe, cici rriruicI nu-i p6tc lelin6 dela acesl[ paq[ selutaru. Pe aeegt.i ortotloxi nu-i potu re{in6 motivele rr,rligi6se, de6rer:e, - pl'eeunl ofine spuile ,,'I'eiegraful liomfln" organul[ cios[ :rlu mitrrrpoliei romf,ne ortodoxe, - ei surrti dtt ir(j{jea, eonvinget'e, cd, tittc liser'ir:ele crr:;tbte pt'oytu,qd, tnudtdturi.lc ccle sublime ule lu)i. Ch,ristosd, si toemai perttrrr ar:6sta ei nu pot[ avrl nici uufi scrupul[ religiosu de a lnlra lrr sinulit bisericei catolii:e, despre clre uu se pfrte {ice, r.:d nu rr fi cre.stini. Dar ortodoxii rie astdtfi nu pot[ fi ftnpedeca{i dela unirea cu biserica Rornei nici de rnotive na[iorrale, fiindu ci ac6sti biserici, le garant6dd, in totti moment,uli folosirea limbei romf,ue ca iimbi liturgiei gi le asiguri, intrebuinfiarea ritului orientalf qi chiarfi gi a disciplinei orientale, ce a fost[ in praxd ina-

qi teologici a cestiunii,

inle de schismi si lnainte cle a se fi coruptfi prin elemente cu totuhi strdine de spiritulu bisericei lntru adevErt ortodoxe. 0onsirlerafiunile na{ionale vorbesc[ trite penirrr ttnirea Romilnilorft rirtodoxi r:rt biserica Romei, peotru ci ac6sii bisericf,, ne oferesce cea rnai puternicd, garauti penlru conserv,rrea individualitdtii nostle irationale, precum amu ardtatf iu numerii precerienti' ai ntr'oii biserieesci". Noi nn pricepemi, perttru ce ortodoxii de astidi, cari linri, ci t6le bisericele creqtine suntu adev6rate, ar voi si fie mai bucurosti sub inriurin{a crive{uiui arnortitoriti, ce sufli de c{,tri Petersbrr r'p1. tlecA,t[ sub influinla zefinrlui dit6toriri de via!i,, ee adie linI tle c5,lrd, Roma idgrinuhi originii n6stre latine ? pentru ce s[ nu fie tnai cortsullf a ne {ine crr to[ii rle biseriea Romei impreunl crt pari;ea cea mai mare a pop6relorri culte de pe suprafa{a pirnlnt,ului qi irnpreuri, crt popdr6le neolatine, decdtii r ne {iu6 de biserica ortodoxi, cLle nmenin{5, r deveni biserica pallslirvismului rnusci,lescri ? ,,Si, nu cugete domnii dela ,,Telegrafuhi Rornf,,ni" , cd calutnniile lori lnrlreptate iu contru sfintei urriri vorl liutd si clfltine pe romdnii greco-catolici tn t:redin[a lorrr saI ii vorri put6 ftce, si sor dnslilr6sci, de sinuhi

degi

bisericei c&t,oiice, spre care gravit6zi totri mai tare acele elemenle sS,n6tdse din societatea

rjrestini, cari mai {inri inci la principiiie srrblime qi adev6rate ale cregtinismului, si cari tocmai dela validitarea acestoril princinii a;t6pt5, regenerarea socieiltii moderne. ,Romflnii greco-catolici [in[ cu tirie la

,"mq

?. o tn d, sari drji-d, Ltceea ttid, in. -tt:rirrile lu.:i Oriyene? De ua rispmtrle, cd, tine *.*litta ,-out,irtri, {tt,u.nci, rt.;ud,-u,r ti Sunt p.mil.,-:gtaI ir:rt,.,i r)''i; slinruhi Ambrosiri vorbin,Ju despre fratele sdri Safyrd, care ere ini:i, carechu*LnU, ,i. spune, cl_acesta ',a chernutil lu, sine p, qr;iiop,x . . . si l'a intreb&tti, ct"t, ufl,i-s" clti (a'd,ecd,'epti.siopuld)

Rufirrri la num. 14 iu_ trrlbi: . ,,Ce creclintri {ine etd,? .|roei, c(n e o rud,rlurisesce hiser.ir:rr,
(r,tz

,1... cserrrpiu sfinrulI Ieronimi in cartea ll,, l. scrrsa in rontra lui

adevdruhi, ci Domnnhi Ohristosri nu a in_ temeiatri ma,i rnulte triserici, ci numai qi ci ac6sta una est.e biserica' catolica, unu, peiltrn r'f, numai lnir'insa se adeverescu crrvintele sinrbolrrlui '. creclil. intr,una _sftntd,, catoticd gi apostolicd,-bisericd,, pe c6,ndri celealalte secte. t:arl porta, numele de biserici creqtine, _*untfi Irrterneiate de nisee rimeni lipsiti'de misiune rlrrmnecf e6scd: deAri[,rie Eutiche, Oe Nestor:ii, rle l'otiu, de Lrither. ile Ualvin, de Socinu si rl,r: al[ii, si nu intr-unescri in sirie notele LlsJ_ ricel adevdrate esprimate in sjrnboluli de r:redin[i. . ,,Ilomflnii grer:o-calolici voesc[ si lie in unrune- qr cornuntu0e numai cu biserica Ro_ rrrei, c:ici sfirr[ii pirinti uumai pe aceia i_aI socotitri. ci se [ini de biser.ica cntolicd, mir_ turisill in sinrbiriuln creclinlei, c*i'u,U fortu lrr urriune si comurriune cu biierir:a Romand,.

6n comuniu,ne cu ceialul{i episr:rtp'i catelicE, ad,ecd, cu scau?trt'|il' rom,anil.." t)

,Ronr6,nii gra:o-catoliui punir rnai mullu pondii pe invi{itura sfin!iloru pirin{i, detd,tti pe calumniile qi vorbele g6le ale domniiorfi dela oTelegrafril llomAnu", cfr,udri e votba de credittt* qi de bisericd,. Invatitura sfintilorl plrin[i cu privire la credin[[ qi la biserici se afli frirte lilnrurilri espusi in aceste ctrvinte ale sfinlului Augustin[ : ,,Trebue sd' lilrcmtt'religiunea u'egtinri

li cornpete, dedreee numai ea este estinsa pe t6ti srrprafa{a pS,nrintului qi nuurai ea face

fi t:omuiliunea cu &ceet, Bisericd', cut'e este catolictY si se nutnesce cuto l'icd, nu numai, de a'i, sd:i, ci,li de to{:i. inim i c i't, e'i.u ') nRomflnii greco-catoiici sciI bine, ci nutnai a0eea es[e biserici catolicd,, atiecd, universaid sait sd,borniciscd,, care este estinsd, preste totti pirnintuhi qi este iltogrniti, agn, inc0tfi sd, ptili cuprinde in sinull sdi tdte llop6rdle, qi el vddu fdrte iimpede, ci atsisba prerogativd, numai bisericei romano-eatolice

L:(Lt'e Se-

cucerili pacinice iriire poprirdie rtet:reiltine, pe cdrrdri aEa numila biserici, t)riorioxd, esIe ieslrinsi, uumai ia cA,beva pr.rpri16 slave, qi ia o parle dintre t'omeni Ei greei, ql nu se

t) 2\

cuuctatusque ex eo est, utrum cum episcopis catholicis hoc est cim romaua secle conveniret. S. Ambr. de

Advocrrvit acl se episcopu.m . .. . . ..

pe1-

'

1?*11 mrnlbus

r)-- Fidem suam quam vocat? Eamne qua ropollet.ecclesia,

Satyri excessu

l. l. n. 47.

continetrrri, Si romanim responfrerit, erfo -ni,Ai'". catholici Eumus. S. Hier. t. i. -. rr. ra.

:r.n-illam qoue

io Orleeois

volu_

ifenenda est nobis shristiaua reiigio et. ejus tlclesiae commrtnicatio, tluae catholica est et oatholica nominatur nou golum a suis, r'erum etian atr ornnibus iniuir:is, S. Aug. de vera religione c. 7.

de.la ,,Telegraful RornAn,,, id prirr desbltareu rrrist.rd confcsionala s'ar fi desbinatri gi r:orlrulrr natiunii ronrine ca natiurre, I)entr.u ci,.diferin[ele religionare in sine'nu snntri o lredec[, _ care si nu ne- perrnitri, a fi cu tofii dc acordri, c6,ndri e vurb,i de ap6rarea qi prb_ nlovarea in t ereselorri nristre lation al,,, c uit,, r.ale qi ;rolitice. Dovadd ilespr.e auer{iuner ndsrri, tre pdte sorvi eserrrpiulii flurnosii, ce do re1reIitc oli ni-]';lii tlatri lrir.intii 6i slrd,bunii rrostri,. llre(iurn gi esenpiulfi, 'ee ]u continuri trt-ld. tlaii:rlte iro;r<ir.d, cr la uol irr putrie lvlagrarri.- car.i tt.'Ui sunt[ despd,r.ti[i in trei c()nle.stull) torusi [inii sllirrsrj ia olaltd in ce_ stiunile luru na[ionale. Ca si facemri si noi r:a i uroi .ej, rrnt siugur.ri lucrrr se poltesce 'fanatismil rttultd, tolerantd. si ma:i. ilirt. Ttulittit ytart9!, unor.il, ultoctoxi in;iv ,i, i ii,ii;t g?.eco_ cu,tolici,." r:)

rlaci romf,,nii ortodoxi, cari n'ar: nici unfi tru-rtivi re.ligiosu ori na[ionairi tie a fi uni[i cu_ rnuscalii qi cu grerii, dorescri sd, incete ori ce desbinare conlelienald in cortruiii naliuuii nfrluq,.r"r e*irdr* de iacurt. decAtir si se rrndsca cu biseficb Romei. cd,ci a fi ueunitf numai ca sf, fii neunitri,' rnie mi_se l)al'e 0 tnare -. absurriitate. _ ,, Ait,currr noi nu sunlernrj rJe lrirerea dornniloru

tn,ltiyq]t^ religiose,.-cali tinir pe rom6,nii grecocatolici ln sinulfi bisericei calolice. De aceea,

url,inrltl tl:c0tri rnrrnai acolo, untle o impune for[n qi brutnlitutca rnoscoviii. , . . ,,Accstcu ;i tlte nrult.e, cari spafiulri Foii Dr$encescl nu ne lrerrnite a le arninti, suntfi

xv.
Epilogil.
tnainle de ce amri inchia studiulfi nostru, este tle lipsi, sd mai atnintimri pe scur[l cflteva aserfiuni cutezate de ale dlui Nicoiati Densugnnti, cu cari asemenea a ardlatri, citri de superiicialri estc in lucrrrrile, despre cari cu rrtita incredere ln sirre s'a apucatit s[ scrie. I, La lragintr I I din ,,cerce[trea3' sa vorbirdI rlespt'e conciiiilc ecurnenice qi ,,particulare" admise de conciliul[ .II llroviucialf, dcla 1882 [inutii de ilIitrolrolitulii Vancea, se espriuri. astfelri: ,,Sinodulit' sail',s:anciliu'Lfr," tlin BIaEiit' ret:'turdsce ile obtiqtit(ite pentru, biserica, tle AlltaIuliu o lunyli serie cle con'cili'i' ecumeni,ce ;i par' tiutl,are cu totttLd' neu,chrt'ise i,n biseriut' r'i.sd'ritu,lui, ld,rti ctr, tr'i,rtstlr concili,tt' sd, Yt,ea i,'tt cot't'-

sideru,rr:, cti prilt tr,cdsld uhniteto rnitropol'itr, romfi,nii, d,e '4lbu,-Iu,lin s'tt xrtsit sitt'yurit' u'fard' din, biserica rdsdritulu,i., ;i t:ci rt' t'itnrtsii flu,utud,rul'il,, ttnn omii dice, i'tt aerti, ur' o micd, planetit, rdtiicit,jre (sir:) e,li,tii tlin orhilLr, s(l.'t lnain[e rie ce ntut) a,rdta,, cf,,te ucadev6ruri se cuprirrdu in qirurile lceste, aflimu cu cale ir contetnpla pufirrri talentulf oratoricl qi cunoscinfele ooimografice ale dlui N. Deusriqauri uranitestate ala de iirnpede in

1)

Fdia bisericdscl pi qcot. Au.

I.

1888 Nr. lB

qirurile

ace:ile.

b----

',i

rl
il
r1

i
x

biserii:rr rrinrfr,nf, din llitropolia de Aiba-Iulia crr o p!tt,ttct ri t'iitriti trjr e e; itfi. din orh.ita s u

Asarn[nd,

dlI l{.

Derrsuqanri

aici

5i llu,rtudndfr,, cLttn o'm,it rl,ice, i.n a.er.,ii. ^li:uur planelele r'[tieitore,;i neril[t;itore, rsrte saii ilcesite tirn orbita iuru, nici c$,ndri uu fluci,udzi',,0um irrrrfi rfice,, in aeri, ti,r:i trerulri sau atrnos{el.a, {}Bte nurnai in juluiri piirnirilului ca r,i lrarte integl'aii" u lui, pe rlare ilii ilrvdlue in u grosirue tie cA,[eva tler;i Lie kiiurnetn. Djneolo de atmosferi sari ,,curn urrru, ciice" de aerulu pdrninf,ului, irr
de1,i11;11',,u

gi Si lis[rnir iusi lalentulu oratoricfi cunosci;[ele oosmografice ale diui Densuiian[.' si s[ ne irlturnilnil 6rflgi la cunosclnt'ele &insuiui "^"'--i; ca uritio[. iirurile tie mai susri dlfi N'- Deusuceiituritorf sdi, ci ,,sinod'ulil snil' =*ut *nni* "i;i de obtisdtdre

giandiosd,

aerri. .:i aqa a vurbi rlespre lrlanete, eari flrrt:trrczri, in iierd, es[e o absrrrdilat,c lisit:[.
,{1,rii r:uvirrtulu iririrtetri iasu-Si irrse rtnezi r'trlacit,onu dela cuvinluiii grecescd nJ,u.i,i.r,t == il ri,l[r-ri. Cei verhi rI datri plir,rre[ilorii rruruirea acisid rle steie rrita,citcire, fiintiu ri trrlr:rrriolgc0ntlu-le

plarref:i. usbe spa{iuiu urrivtrsuiui, iii r:are stj afli et,eruid. icr;* ,,culrr arnit rJice ,, ou se urai afld,

in

carea,,fluctut!2i,,

a" Aka-Iutiu o tnnsd' ssrie de 'ri,ii;iit"""irrnt"t* ;i p tt' r t i c tt Lu' r i cu totul'il' in bi su'ictr' rEsdrihthr'i"" ,rs.uhnise '""""'"" CanJ[ dlfi Densuqanfl avO-qrlii. lnainLea ochiloiu ionciliulfi provinciaifi II dela 1882

":;;"iL;;i';;

,rr;""ii'r,;iii

st"+t

,ecindsce

despre *l[ tinutf sub Vancea l'ote sustind numirea de arunci titart,' apa lr;;;";-il;v6ru salonil' sutrerfir:ialI cslt; ,,t:um anli't tfice" de

#;;';;;i,tn

atiltgc {,:iirriit rrnei,,llurrule riitli,:itdre,, tlirr 0rbi[rr riL, tli: tiite tlr.i se inlirnpid, aqa numitr:ie aberatrurri lrlanelare, lotdeunu' pianeta ese din orbiia :;ir, fd,ri (.:a peniru. aecea rd sc ptitd, d e r, oi, r'iti.cesce. Dii r\. Dcusuryanu crr figura ac6sta retorird lu;'i;i. tirn r:osmoglafie voinihi sd fie sublinlrl. e. ajr-insii si, {ie a.bsurdfi.

orbiteie, cum Ie r:rrn6scemir rroi ;rstirfi. ii-r;e par+;u, cd, riti,eese u printlt: ccit;rllitr: sicie. De urrde a vorbi ,Je ,,planett: rit,d,t:ilrirc" est,e r) tautologle cAtri maf uritl, cale (i 1r,jrs conrite nrrrn:ri rrnii omu ,lipsitu rie ori cr: r:uriosciute r:osmt;grafice. Erd, ce

sus6iii* rrpotiicti'ir' ci sinrrdulI a.pritrritri Ji*i*i"fn'-,-li', tlla;;ri' tlela 1882 !tttu'l'il' n'eeiurnet'ictr nt& ;;';ii;;;i-concilii 'oi,n;ri ctincilii gi in biset'ica risd'r'itu'lu)r"', ci l,"t u L ure". {a5a, i,i ..'i r, 'loru' Acum rilir l.lensugarli' in mf,'nr acrelt:' sinoriuiui ;i';;;i'i,iu odati' -t-ti.ii" riirivincialir, qi v1i ruiii oeti cilatfl a t:area i,iui*tiou.'u tie uredin{il, din s,r*f,, te oa tonvinge' ci iiuolo ff;;ii;ii;'nrui -"i.! -n* sinorlfl 1t tt r ticu'lcr't"il' w este lu vorbi,. si rrici nrl ie atnin[esce' "" ""b;cettturii si, vadi supcr{icialitatea de u*.r.4nln a dlui. Deusuqrurlti, l{lullti s5' urtneze chiarir cuvrniele prirfesiunii de cretlirr!6" il;-;;t; esle vorba riC sirrddeie, tre le veneV

rdz[Ulitropoliaur5stri: .,1r sittid'ul'e au' prhrtescil' oo'ou*"'l tntd lt enereaullrca ;i pr'L'tb6iLiw *1i"), ,, Vrir'rii",*' se,1tt"3:1*
wtndzd"o' 'menice','p?'ecum r'--

pr.rrm*'rrir:e din f6sipe riuthi cele I slnrirlo .J 1.. -x -.: ltriritii, apoi uootinoA i ,,Vertet'ezil incd' Si ^,^.;
{l

Alttj

24

|
mescil lile ulcalalle shuitle eunnentce cu auctoritateu Ponti/icelu,i. r.oynanil. ,pe lege celebrate .utrtostt,'sino{u\il, 1.1 c1tyfi.ryqte, ;i mtii flor.entinil,i' .;i.dupi aceea enum6rd, dogmele primite qi tle r6sirireni in sinociuli "florentini, qi alroi mai arnintcsce sinrjdele ecumenice Ttidentinri qi Vaticanri. Nu esre arnintitfr absolutu nici unI s inodil partictr,lnril, ba nici cuvintulri pat ticula'ril nu vine nil ciiri inainte in lrrofesiunea acdsta de cretiin{d. Judece acum pubiicuhi cetilorifl. ci riie se cuvine unui scriitorfl, care vre sd,'lie seriosii Ei sincerfi, a scrie astfeli ? Dar sd, rnergemri mai departe. Diii N. Densuganri abusdz6" rnultd cu cuvintuhi : Biscrica rEsd,ritului, spre a seduce pe cetilorii sii. .Dinsulii pretutin{eni aga espune lucrulfi, ca gr curu In pnvinta credinfei nurnai o 6 z_ serir:d a, rd,sd,ritulu,:i. at eiista, cd,udu unri

-'3?1 eele 7 sin6de din r6sf,,ritfi, ci .si pe ahi 8-iea qi lre t6te celealalte sin6de ecumenice tinute iu apus[ qi venentte de atari de cltri' bi' serica Ilorirei. De unde, cf,,ndri sinoduli provineialu dela 1882 {inut[ tie Mitropoiitull Vancel in profesiunei tle credinld, a decherati , ca, recunosce de euumenice tdte celealaite si'ndde eu'urnenice [inute 'i'n, mocl'ir, legaltt.

biserica cat.oliei, apus6ni,, rie curea se tine gi biserica romA,ntiscd, rlin llitropolta de Afbalulia, si irltit n eu,n,itd, \n ,:.*,jioti cu biserica Rirmr:i gi lrrrn ea (:u biserica'catoliei a irlrrrsrrlrri. Despre ar6stI din unud prite rfice dl[ N. f)ensuganu, ed nu cundsr:e 'de ecuttrenicc ;.ii . 9u putere obligitdre decdrri pe t:clc 7 sindde din lnceputi-tinute tn r6s{rifu, yi qu admite nici unuli din'celealalte siudde ecurrrenice (inute du1ri, cele 7. Despre oe* utti.td, insi uu prite {ice asa ceva, clci ac6sta cunosce qr venertizi, de ecumenice nu numai

doud biserici a rds[r'itului. Una adeci u nitri itr creriinfi r:u biserrca Romei qi prin ea cu

otttii numai cdtri de cfl,tri versatii ln cele bi.sericesei scie, cd in plivinta crecliutei esisti,

cu d,uctor;tateu Pontificel,u,'r Romunit ;i u'1trobute de dtn;i't, a recun<lscut,it de ecumenice uumai sin6dele acele, pe cari le-a retunoscutti de atari totdeuna biserica uniti, a rdsirilului, si si biserica romff,ndscd, uniti din Miiropolia de'Alba,-iuiia. Despre audsla se pobe convinge dlI Densuqan[ f'drte u,sori clutf,,ndi ih biblioteca Senrinarirrlui archidiecesanri din Blaqfi manualele de dogrnatica qi istoria biseric6sci, din cari in secrtlrtlti trecubri qi in cehi de fatd, s'a lrropustl dogtrtatica qi isboria biseric6sci teologiloru din" acesbri' Seminarii. ln rnauualcle aceste va afla dl& DensuEanri, cd, biserica, romin6sci, uuitd, qi in tiurpurile din-

iiinle de Vancea a ree unoscutri de ecumenice tdte sirrodeie, pe cari le-a recunoseutu si sinoduhi provinciaiii dela 1882.

Din trite tnauualeie aces[e ne provocirnfi numai la urruhi. Si acesta este Istoria biserir:6sci de Basiliti Ra[[ I'reposit[ capituiarfl din BIaq[, edati in BlaEri la 1854 Ei

Opuln acesta dedicatd, Nlilropolitului $uiu[fi. 'in archiseminat'iuhi manualfi de fu {oiosiLri de ]Iitropoiituli inaiute din tslaqil diecesaul Vancea, qi autoruhi ilu scrise chiarfl ia in'

24*

ginrnasiuhi din Biaqii ja anrrhi IE64l-c, pe r:Andu Vaucea nici episculru nu bra. Trite lucrurile acestea putea ::i, le scie |lu ry. DensuEan[ f'rirte uguiu. riacfl nu se tuorsdea asa tare ln siue, rri mai inrAiri studia cestruuea, qi numai dupi aceea se apuca sd arunce imputiri aga grele utui berbat[ c,a illrtropolitulu Vancea. De ficea insfi acdsta.

Sinoriulti dela Constanga. Sinoriuhi rleia Basilea. .lla ce e rnai rnuitu. profesorulfi din Illaqiu 'Iar[a, r:are i-a progrusri dirri N. Densuqand st,udiulii reiigiunli lr ginrnasiuhi superir.rril din Blagii, rlin rnanuafthi aeesta airi preposit,ului Bar*iiiu Ra{ti elestinatrj teologi a e urnlrusd ulfi eorupeniliI Jrettnr suurtrj pentru girnnasiri. $i iu courperrriiuiri acesta incd er':rri elurndrate tdt.e rin6dele de rnai susri gi propuse ea e(:ullirjtllorl Si l.erjilrloticute ca atarl rle Romflrrii uni{L Din ,:limpsnriiuhj a.ce;t1 a invifarii tlhi Deasursanri isrrxia bisencescr ra strrdent[ rie itlasa a VIII_a ln

dernnul[ IVlitropoiitului $ulufrl, r:a si serv6sci de uranuahi. . Acun in opulu acesta inceJr0nti[ deia rlagrll.20B pd,ni, ln pagin* 212 incl. se enu_ merir $l pro;rnnI ca ecumeuice tdte sin6dele a.cele. pe cari sinorluli provincialri deia lgg2 tinutri sub Vancea le md,rt,rrr.isesr:e de ecu_ menice. gi pe cari insi numai biserica r6si_ I'ituiui 'ne ,u?t itd nu le r;un6sce rle atari. Sinddeie *cesie r;untri: Sinoiluiii Vm Cunslani,rnopnlilanri, Silodulf Lateranri I. II, III. iV, _V, Sinociuh) I gi II dela Lyon,'SiJ nodulI din Vien;r [lalli'ei, Siuodu jri " piianu,

rtunti fdrte crerlcml, c5' niei cflndi n'ar fi scristi. "--'---Dlti de N. Densttgtru[ neiu[eieg0ndi inigi. 1698' i",,,i n.'*oife*iul[ tle rinire deh ie*eGze qi po acesta curitisa ija asel'tiuse

,r..i,t-"ti"O,iJ-

e,:urnenice' Srrsfine adeci' ;rril;, ,,i;iort,tta '!'e unire dpl'u 1698 nicl' nu rtttrimit'it'ttenLrtr,ttt'itroprlio'rteALbu-Iulianic't' " ',i u' iui, n rult;' ec tu ncnied' ori p nrt i c pe ti",i',ii,f rr{i "i'rrrlA.: rimnsil' u 7li'q9 Si,notltil,il. rtr:ela d,irt,
li',,',,in .*"'" ccLu
s5'-lir irrtl'cbdrnI ue stu lur:rulu aeesla, uutie cii dhi N' I)ettsu*qat:[. 1698? Cd'ci iu iiela tttrire r,r-',,iariie.tulir rie acelu nrtnifeslir eslrlir;ite tttt'se.illnlnlesce.cu niei uuil r:uvlnt[ tlespt'e sinorleie t-iuumenlc.e le llritnr'st:I alltorll ,"t rrnttit.:ulirre, pe carivorbn insi' cti' ce se i*"tii.'tr',i"i' itlcl e rntnifesti despre ,,;;;il;; iurplicite ln tte-qt[ -ir;0a".irotittrti li sptnemu dlui Den-inuttif*-tuifl 'r't"iili im1ilir:ile,a tlecheratf, ;;,*,'.* lui 16,'l-J;il rL ld,muritir. rttr cd' auLorii inceprrt'il" dela ttti.rtl *'rre Mnqti t:ei''' 7 sri'hriri ' ,'i-i:e tit""ir-ii Jiiut--.ii tilr ecurttettice tdte sind'tleie

;;

sdh6ri' i'elrt' inrc'fndir"'t

ar'6 rh'e1'tuiri

-t.r-',

rutorii .ti-r-i bisr:riei caiolice ;t Ronlej' r:Lci Doea lntnd r:i .!!in ,i*.itO.ti i* tnanifestit, catacco 11ornpi, .rAtn A tn u1i1n6, nL liser''i.crt' 't:ri;iiira" nrci,l,rtlrtt'cle ccste:i, "Aliitiiri :; rle nrt1yhrisi1ttd,.

r"

l-rrimescu

tle atrlri rncmbrii

i..tiit

lnsd' recunost;ir t,tttii.*t,,i biseriei ir Romei recunoseute tie sinritlele lSre i'." **,i**ti*u strb ;i;*ili; ;t'*incitlir rleia 1382 .tjnut[

i/intc rntal'icdscd rr' Rome:i' 1tt'in cdstd' rttJ,rttn'i't Q ndst'tl"t" ' llirluiurele slintei

Vancea. De aceea si autorii manifestului

de

t +
I

I *

.t

j I

unire dela 1698 -cAndf s'ari decherati md,_ dulari ai acestei sfinte biserici, ou-iecunoscutri de ecumenice t6te.. acele sintjilu, gi-prio u._ mare .Mitropolituhi Vancea ta iAgz crr sinoin profesiunqa rle .r.ONJe n,a pro_ $]:1"._.t resar,u de ecumenice rlecdtf sinridele, ce je_o pro.fesatr) qi sinocluifi dela l69g tn manife_ stuhi sdi. II. Despre sinorlulu dela Florenta, pe care asemenea I'a profesatri tle ecomeiriiU sinoduiri provinciahi- rlela fAAiti;t,i sub Mitropotirulfi Vancea, *u iiiii o.oro_ qan[ ln. chipulI urmitorirj :'

d,e

attrin d,i'nsuln 1) &.u iscd'lil

toli ail' uoitil' si ail

ail. Dac[ tftrri de rtnuhi' ce.iulul'ti "to,li qt la Florenta' uo;t* i;""tin--iiiit;t*- rrnirea celebru"' unft qice' rlac5, acr5stt Iru o 'codicele ,li*lnt-t-u qi- alfi neIi Jur"ii" p*uilo,tutn pdt* iie iegi, Den4i9e tli.1 5' urritilor[, atrrnci nrr.mai'iil

se'fd"t ll;l"u,"ti"rJ-hrui*i'tt' biserxca 6ntre tr'ni're ;-;;rintd o i c d'?" ot c at i ca et s ;i,;;; ;"';7 i;

orx-

.r["*l

,In conri.liuld rlcla Florenlru

/1uu numai.

i'!)I.^u]",",::: ,l! rm?,r'e ?ntr.e b$erLca orie.ntnld. ,*i ltiseri,:a catolitq. Tg{i, patriarchit din r is:d.riiu, afard. . d,e patriar chuld, C onstant h mpolt iltii, or,.ih i o, A ouo_ ty11ti r,r1_rlecretel.oril' nccstui.

dupd ri ipa,intri o

(148g)

ar Oacl mai ileparte diri N' Densuqan[' unite' -romd'rte fi resfoiti lir.etatur'a bisericei provinciaiu sinodulfl ar fi aflati, tl nu nt'mai Va-neea la 1882 a

h;i" ,i.-'llitropolitulfi tlela' -F'lore.f[a.

-tle I'i#i*t"t"-''int'holn de Mibropolitrrli vancea

ecu-

ilJi;;;;i
atare-

ti-iouint* ]consirleratir in biserica romanl'-oiritfl fu

Pentru scur[irne

de

fetu
s er

ic

-ysufr.rr. "orry;i, rr,cestil concili,il, cstc conrJ.otnnatit cd. {n hi_

r ds d,r it

li

-. -r.... numal vomfl adtrce

ului,.(

d6ud esemPle'

cescl gi

Ca de obiceirj rihi N. Delsuqand scrie cul'intele ace$te fird si se n infir-rtmutri mai i.ntein cu seriositate riespre tu.,u.--ijl.i gi_ar fi luat[ osrendla a ciuta Uafulno ,,I, ee ciice Plavih rlespre sinorluhj Oefo Ff,erta, atunci prite ci altcum ar fi scrisri. b;;i';;noscuru este, cri Pravjla este codicele de legi biseri_

Merco Elesinhtii iia""ail 6tnltotri,uri nu, uru, sd, isr:ril6scd,, ird, ld,rcI
ird.A:y.r

Acum Pravila sinodulI r]tda Florenta ihi numesce alu g-lea sdbord, pi ii,,sp1*';;;d_ J'flcuti irr elfl se esprimri *.ifbtU , ^'" , .. . ,lD!-,tri / d.t:u-t'ri t.utpre?t,?t,are (uuire)

la

neunitri.

dela Caluglrii basiii.ti din vdculfi tr-er:ut[ ciasici iu. *.neriiiuu'-^dd Blaq[ rr tr ri -scrierea si nodur ri d': u*iL tiJ; uorhi 9l'.u astfelu: :: fi;:i;ii; " esprirn6'. dela !'lorentit la capetfl se s c t' i p s e on sen ti en t essu b , S i' ng uli c lt' e t i! p E o, II a r e o !:. tt n t, It, o e n.c e p-t t' 'rril' ' quls irabetrt'r"in'Prauil'a cr e der e'1toferit' s(tt:'a'' *." atr,tern "q " "'niti' rt' o d.o o e c u: .''.' ." u 0 iI tr' vt' tt' s .s o I u s s y
11,

contr"atl;ce?2's ' qu'alis Iu.-i,t menicae ':;1";'r';;"; EiPh esi'tt'rt s ' tl o c cbit De?'1'
t

at ent?'t

,)

pag' 398' Pravila ile I'ergoviqte 1682

; i

mdratri sinoduhi ee urnenieii irulo filr..nfa lntre sinriilele ecurneniee ?

rleuarte despre eeumenicitatea . . V"i si_ noilului dela Florenga 'qi des; e"'o'i'r, d, ot unire, ce s'a fdcutri'u,,bro lriiro lirlriea o sdritului si a apusului, ta ;;;;"i;";osrru,e_ a scns[ -reposatuli canonic[ ,lelu Lirgoqri Ga_ vrild [,upu pe lirrgri lrr ,,^.;i,,n,rfr'"iottthnltu rlin lS66 ca ,lespre unir lucru rle sine infelesri in llisericit t.i,rrrrlnf, urritd.. i) Mare nearieverii ,i"--',iin' fri.. I)ensu_ iyr,rrti ;i cCI,udu susf,ine, t:d,,totl,'-ijotrinrt,hii. dirr r.isd,ritii u/ari A,, p,ri:i*ririrlia' ,,ii,
i:t

Cilugtrii basilitani rjin BIaqri apriatii numescri aci sinodulI riela Ftoreriia: sinod,*, ecurnenicil gi lnei seculrrhi t.e.l,i,i. Cum _in p6[e atrrnr:i dl[ N. OnoruruiiU ,t"rurtl,,e ,,nn aqa liseililL run,ant ll{"te1y" _grosolann,'.1 un-rti .pfini la Mitropolitulri Vance,a' n,a rru_

s,lunt

Eug*niJ ii_ton, ii :::!:?_ unirea rlela !.lorenra, qi, ii ,sr],l,lri:._lll!l'y ra(:u cunoscutu. ei a r.ugatu pe tmperatulri _Paleologuiu si pe nrai nrrrlti ipiscopi {?:"[r'dsflrit,fi. drn ct sd, ,he afurisifi iotri aceia, carl vorri tririnri riecretere deia 'u . r\Iai tleparte la 1460rinolliioi Florenta. toti tre i pa_ rriarchii riela Aieianriria,
__,

Filoreii pafriarchuiri Alexanrlriei l:r . l44l (vu sd tfici 2 ani riupi ;i;;;i;"ir"ru piu_ .uj,: .:i:: papei

lo'ri" sinod'lui dela Fl'reri1,r. ii"i",l,,: drlql lumai driu6 esempie.

r"

top

lil t ut
r

Ic

q!

",,"

Cor_
of
e

d.

r t rr n t o, i ui.

s,, p

a'

rl

c,

arluce

salimfi ad der:laratfi Papei Pi[ II, cd primesci 1) unirea dela F'iorenfa. biserit:a rdsi'ribultri, muliu, Ba ce e mai dela Floren-ta. sinoihrlfl gitatu indati ce s'a lrri amirrt-e, arlucerea a celebra a incepuif, aminte de aducerea piidil rle io* ,,it*Ur6zi a geptea Duutitter:a in Nicea riein I sinorluli dela ll'iea rliir de ar:eltti I si I'asui, duui 1l Or:tobre, dup[ intflii Dirnrineca in fi..o si uentru serbit6rea. sinodului dela Floren.ta mai mui{i irnni si sin-axariil' 2) I ,iompusn si -rleia sine, ti, mai tnlty dupi ee Se ingeiegn 'foi Nlirrril Ilugenicu qi Siropulri qi u.tnOlu i,oliri,;a srtltittttioril ItlrcPSt:i air nirnicitrj unirea, l,. si, nu utai Lie legd,turf, rie iubire lulre rdsilritft si aJrusit, t1i ct ntt cumva ln urtl]& legS,turei acesteiu rE.*iritulfl cu ajrrtoriulf apusriiui sl facl capetti tlomniei t'urcesci, qi sgrbet6rtu sinoiluiui tlela, I"lorenla{a 9i imuii lui furl sco$i diu usii tn rdsirit[' Irrcolo rilcI, dl[ l)ensugauir Yoes(:e ln adevErI si afle edevEruhi riespre sinodulI rlela Florenla, ii recomandami duu6 -trpuri ci -rle rloi Oreci' i,,, rle .itrsui{i ':elellri*, ',r?ii ce I'a r'urtt']']'lci't1;", yoq, suntf Acesi,e ahi ierusalimului Dositeiri Patriarr:huhi eJatn fu tasi ia 1692-1694, tn cari) Y& pute vedi tr5tl perf'1tha bizautini a inirlicilorri unirii' Oia .ftotottir op[ este opulti greeulni Pitzipios Bey trarlusfi pe limba germi'ni qi in-

') Collect. Homri,ni 1866,

,-___:_ -

i;;;rili ;i
XI[.

ieru_

290.

Lahaei tom.

""

77R

r\ Le fJ.uieu oUrierrs r:hristiaursa I'am' II' Kirchengeschiclrte jl, 69. ln'nlzos "'i"'-tt'in*

pg.

pag. 4T _\ionulii

rir5, estiasri din ele ui",ttqou ecclesiaeo

Futtit. gr' t. 15i) pg' 1095-1106, la Nllles 'Calendariurn mnnttale T' II' png' 518'

t,itulutri ,,1)i_e orierrttlische Kirche,,, in apol pritr: sri, vadi, curn cugetd desbre care sino_ dul[ ltlorerrfri unri bt;t; U ei..r,i mo-rkrla oernu (tc inaltd, ,culturd europ6ne, qi de o nobilitale estraorrlirrarri a inimJi. Cetindu-le dou6 opuri nu {lrerlemii, .e Otn W. lceste uensu.qanu se vt mai afla bine in societatea -Si.opuf,i perti{ilorfi Marcfi .si in -I]fesinuhi .iudecarea sinodului dela Florental"" IIL Cu privire la primi-iea sinodului dela Tritlerrt[ de cetrl coici-i,rifi."rinciahj sub M-irlopolirulu Vu".*ulJ^I882 dl[ r\. uen.susan[ t;e espr:irni astfel[: . ,,rn c.e ??.n6ce conci,liulil dela Trident, acestcr. se tinu, la anuld 1545-_1i65 pe.ntri, rleldhn'at.ea ref ormalirnif, inceqr"rr" irtA din .. causu difer-itelot'd, abusuri ale. bi.serlicei catoli,ce. Acestd concilid, defi,ni rJe ,roi iAir"" unctele, t t6te dognzele credii4ei. ratolice, iot&, o mul_ f; litne de der:isiun:i,,.d'e _ntnre g,:ioii"i*"'{n ce Ttri_ ,,trr: r,r:p:t 1ren si urh n inistial iunca h i s ericiscd.. ntlt.((,. .(r.iinctn, stnhilil, aelii mere ur,tolicfi protestd ht contt.o acesiui, concilid. Drn.ririu "inaceshd conr:,iLid,. t.t,.r.t, nici, cl.rii,rti ltrirni,te ltalia ,/ur1i Ttt,rslr hiil lonilir. IicAatulil NeapotiinA pro_ tcsl,d, tn conh'n. lord,, irti tn Spoiii,,r,,'er, turo ti sl.t I rn n in,,r tlen t e ci tt ol ic,i, ro"llhrlm' a;i;,fr;;^ ilculil /r-r, Tn.imitit tu, ntttri, r.estr.ict.itmi, nuntai hilrrt. ux,'it tlea.isi*nile sulc rnr. ,,olr.i i"ii,"r;c,ntr.tr,r,i I c s t a l u h d.. P r s t e. i o; il' ; ' ",'',: a; t ;;, ! .,'..: .',,'' otr ""' .(,i('r.1tu'l.nt(t, ,$i in [)ngu,r.ict concil.iuld d,eli tle t6s,il, Ttrimitit gi singurd. _/.u, ^,..r.:.:!:",:ri.ttn t,tunutl rltsltusil.iunilc, ae pt.iuescil creiinta ie tnt)'ott.u,se?.ri i,tt rlernn.sulfi tirnpulu,i, tnhrwid madd ttilntti, inaetntd, r:u, incctut& n

a da o douadd, rle lipsa -c(, d'e politicd' biseri' ciscd,, concitittlil tlela 1882 fd'rd' sd esistc' nicl
o

,,Ce fd'cu insd' connliul,il rlela 1"882? -Spre

necesitate sad, interesil. mare bisericescil,primi t6te d,'ispusbliunile dogtnatice, i,erurc.h-ice $ ?qministratiae ale conciliulu,i rlela Tridentil', d'ela at/a pd,nd, la ornegu, premtn nlt, le pri'mise Sttania, nici Frii'nciu, rticrt' ltalia, nid, Ger'mfr,ni,a, nici rhinril. (,'nqarilr."

ly*[

r t.r

-','

Firi a esagera amit Put6 sil {icemu, cumci, ln giruriie aceste se cuprindi atf,,tea neadevdruri, cflte cuvinte, gi anume: 1 Nu este rle iocri adev6ratii, cd conciliuli tiela TridcnLi- ;lefini de noil, tdtepu'nctele, lite dosmele rredintci, catoliceu ' Chiar[ dinrpotrivL,'concilirrli rieia Triderrtri defini nuuiai puncteie qi riogmeie atacht,e -de prolestan[i. crrm sunlri Sacramentele, Just,ilicatiunea, S. Scrilrturi,, Culluli sfin[ilorri. Ctr alte puncte qi rlogine rle cretlin{i nu. s'a ocupatl conciliuhi dela Tridentri de loc[, ciespre 0e dhi Nic. Densusanl de mintrne usor[ se irtite convinge luf,,ndi in rnf,,nii decretele acestui concilii, pe cari aiteum tare crerlemu, cli ttrt le-a vdtfutri nici r:flnrhi' Punctele qi rlogrnele cretlin[ei rlefinite in conciliuhi rieln Trirlentu llsd, utl furd utunci definiie tle nori in in{elesulu, ca gi cum acele puncte qi riogme si mai irrainte ar ii fost[ clefinite ln vre-uuti coneilii ecumeuicfi, qi acum celfi riela Tridentu le-rr fi definitf din nou. Oici punetele gi rlogmeie
riefinite
acele.

;;

|er."iii aceste.

la Tritlentri tt fost[ tnai totu cltr ctt cari nhrri atunci tlu se ocupase

i
I
I

i
I

J"

nlal nici unlj coneilii ecumenicu" liinriri c[ pf,,ni la protestan{i nimeni nu le atacase.

lle dlui N. Densrrsanf se cuprinrlu

$i

aqa

ln cuvintele puline de mai susi

de odati
:

rloud ueadev6ruri grosolane istorice, qi anune

n) Cn sinodulf i]ela Tririentl ar fi definitri t6te punctele si dognrele car,olice, qi

b) cf, pe aeele le-ar fi iieiiuiiu rie uou, r:a qi cum tdte ar mai fi fristi rlefinite in
vre-unri r:onciliri ecumenir:ri. Spre orienfarea rilui N. Densuganri pentru viitorii ii observimu, ci, sinoduhi dela Tridentu crr privire la rlefinirea dogmelori observat[ prirxn ver:he biseric6scS, adecl ^ a rielinitu numal pe ar:eie. cari furii atacate atunci, i'ird a se estinde la alteie. 2. Nu t:ste arlev6ratfl, r:e 4iee dlu N. l)ensusanri, cd, ,,Frti,nrio, stuld,it, cd,il, tnu,re catolicd, praftsl.ci rt, contrn, eceshfi, t:oncilitr". CIci riecreteie dngmatice ale eonciliului tlela Tridentir in'Frf,,ncia tur5, primiie numai decdtu neeonditionntri. Ce sc tine insi de deereteie riisciplinnre ale conciiiulrri acestuia, si ar:ele {uril in trrfl,ncia primite pe incetuili, ci,ti guveruu,hri frauresti lrr !nretruifi nu ii convtlriri decretele -qinorluiui rleirr Tritleniu, prin r:ari autorititii Lrisericesci ii ilede pul,ere rle a periepsi qi cu bani r3i inr:his6re, rnai rleparte nu-i r:onveni clecretulii ln contra iluelan{ikrru, seeunrianfilor[, conr:ubinarilor[ qi aduiterilorfi, dari mai cu samd, nu ii conveni aceea, cir sinodulu dela Tridentu spre t pistrg deplinil libertate r:elor[ ce se cisitorescu, nn poftia qi invoirea pirintiloru, clim o pofliari legile francese.

Nu es[e adevdrlt'fi' 91 riic1l-'dl[ q,I:Gru i,",{ ,i .:i:;,:j* r:;'i#:.'i',1l,l1f /i:;:rr!!,.\it'";"':,,i:;;;,7;,''i,,;$ituuiil'.pr,testd' itt ",#, dogmirice i* contrrt lor{t"', ta*i'"ii*t'i:"lJie ireconditior'tiuriLe. Iralia l,relutintlettt' i"ie' *i cr:iea riisciliiuare ' $t

3.

N'

nati.

chiari ui I'ilipri rl;-;#\-itl:l:lit, clau,cu fie pubiicale in .regnuTir uuapoiitanu tlreptn'rile' sttIa,,in ctr,tii prttt " ncapolitart[t', ca "legat'u retlrst:li", t:iitli'*g'*i* ta!i c-tt uu.i,, "'tt'timri ")|i'')''' rrriostrlicti,, tqi aro;n .,tt'uP[uli,. tttt le rlvehu' [lll;i;:' "'ii orli lnr).r]'rchiJ"ra lrriblicate Tot.ii cu u*t'ot'nt'o "it'usui* pr: at'ttncl
tr'tnrtda det;rt:t.ele qi itr 51"r"*t iti"Si*tf
"

Asemenea

trsi

sr

Jul,,,** Iui t'ili1'rr tI' tf ice 1rr;' r;uttt '1. Ntt eslc'"tl*u6''*til'^"?' n' n''':'t 1!..,1 r'r'r'iu rllir N. Dettsuqtnu'' )in i "''tttc tr prititi'tit' 'Ilrih"ttii f 'tL'e ,:ont:i,l,i.u,Lil' 'i;;;-';;";:' rLcltt,i" ile s--t'.'l-::.;:,:lii-r
1

, ,o'i !6r ronl&uo-ge]'ma flli; ,t,*Ai-t* intpErriLttlrri Tridentil ''iit."tr"'iiuuii, tublieale ot""'Ji*'"ui;;.il;t'ielaIl ri5U4-

t!.
I

in,:ri stih in,1'e'oL"iit sertnitti rd"itt ;itia*tttu rt?0) irl c' iolul'rl;"';:i;Ji';;' "ul'1*t, 111 1[iL"Li:I r'icli] lrutrrlir'I tiecret"te ;- 1t'i1*n rje lJnAugsburg riiri ll?i-"-fr;ii ieta ttiit [irrut'u irt raria. stnodulu n*triunui-o F.Ls3cfr, 1e srrl'use fu-"lril"-"'t l'iilnatelt' deia'lr'ideniti' iuiru tote,tu*'""io1lj *iuuaur'ii ".tf'll|; Aiir:um a*"i* i"t* "l' \11 - :9,1'll]i' i,Tti-"il"*i1.ii tii i bi**.' i'.:l a ru

,iri f '*.*"*i

P;i;;iP" ,i:" ,h .u'',pl6cute' ;iTr;; es[e l'"o'^ii'ioil bisericei cattliice' Acesta indatiuutl s'a ^ niinuiini Nuurai biserica tie aprosir "'uiie sindtleloril ;^ iillii." ,,-'tt"-.t:"t*tt

:,

"hi

-:''V

'+'
1

tl
bgte..qi rlc ruvemnuhi {6roi, daci,

,l
r1

{' .t
I
'

s[ aIbC vrldre.

e vorba,0a

';l

j
rA
:i
.'.;

5.

chirotonire depunri profesiunea de ci.edintn. tu pr')lcslunea acdsta de credintd,. unde eite vorba de sinodul[ dela Tridentri, 'apiiatri se -iluurai dige tn noti, ci, la noi * primiin in cele dogrnatice. ,, , _!i apoi spre iinrgrire ii mai spunemfi orur l\. Uensuqaufi, ci ,,d,isTtosiliurille rlogma-

l^882 finuru sub. Mitropolitui[ Vancea pe l6ngltli-slrusdliunile tlogrnarice ale sinoduiui dela 'l'ndentl ar fi prirnirri qi dispus6[iunlle ,,ierurchice ;i afunin isiru,t i,ue,( it * o...iui-co,, ciii,:, cici .in . plofesiunea de cretiintd a siuodului povincial[ dela 1gB2 eo ipso, ci e profesiune de.crediu{i, suntri .opri*e ouinai dis_ puse.tlunlle.. doguratice, qi cele ,,:i,erurchice qi adtntrustrati.ue,, sai disciplinare nu se amiu_ tesc[ uici bardm cu- unfi cuvintf. Clo" qi aurlitri,,cd.in..o profesiune de cie,lini[ si, " se cupnnrfd, gi disposi[iuni disciplinare,/' Ca dhi N. Deusuqanri sd se convingi,, 9ur19{ sinoduiu provinciahi tinutfi sub Vaniea la 1.882 a lrrinrir{ nuuai ,,rlispusdfiwtile dog_ nmtic.e" Ei nu qi ceie ,,iet:arcizice $ athniii_ . y!r7!ioe'j sari disciplinar.e aie conciiiuiui dehl r nuentu,- ne provocd,mfi la un& documentri, I,e care dinsuid de buni sami nu,l[ vd escep[iona. Acesta este profesiunea tie cre_ diu sinoduiu pr.ovinciahi tiuurr: sub 9iotl Vlncea la t882 qi tipirit* in Ghbrla, dupl care.preofii nori oi-tlinotri ui Ai.*rroi n"*enu.t", ca r;i cei dirr celealaite diecese ouil", dupd,
'

$i^t!f

Nu este adevdratri, cd,, urecum dice Ddnsugauri, corrciliuhi p.;;*.i;il ;;i;

:1'

;r
,1,

,f
I l

':!
:

.j
{I
l*

h
I t
t

I
,i

t'ice'( ale sinodului dela Trideni[ Ie-ail primit[ ,si neunifiii in sinodulI dela Coustantinopohi (1639), dela Ierusaiirnri (1672) qi Iaqi (1642) prin osindirea invd,[iturilorf pr0teslante ale Patriarchuiui 0iriiI Lucaris, cll'e voia , si, calvindsci, biserica r6sl,ritului. Eri ce se {inr: de ,,dispu,sDliu,tr,iLe :Irtrurcltice ;i ud' mi,nistratiae" sati disciplinare deia'I'ridentri, nici nu este lipsl. s[ sc prim6sci ,,en biocu in Mitropolia de Alba-Iuiia, cici unek: din eie astidi sunl[ anticuat,e, 6r al[ele presupunl o desvoltare istoried, cliversi, de a bisericei rond,nesci uni[e, din care pricirrii. multe suutri penlru noi superflue, dld altele nu se nitncrescfi pentru noi de locti. IV. Cu privire la conciliuiii VaticarrI se esprimd, dhi N. Densuqattii astfelii: ,,Yenitttil, ut:urtt, kt urtciliu,lil, dakr, Vuticanil {inutil, tn u,nii 1869--l\"i(). Acestu, este conciliulil,, care defini tlogu.tr' de i,nfo'libilitute a Pa,pe:i,, (Diri Nic. f)enr;uqitr'u, ct in tnullu alte locurl se esplirnl gr iLci riiii, c{,ci vl'c si r!icii: dogrna tlespre irrf'aLbiiitatea I'apei, gi uu dogma Patrrei tlespre iufulibilitate, ctllll a {isi.) Se scie, ui lu u,r:esti' t:rttr'cilit't Mt luard, parte episcopii, orientu,lu,i, ;i, clr'iu''ir' din' cef 1044 de 1n'ek4'i' t:tttol'ici, t:tn'i, /y'rti cl1yu(i ls acestil coriciLiii,' de abirt, se iuftili;tr't'tY 723744, drd, cli'nh'e'trce'stirr' 87 episcop'i' se cleclarard, in contrtt, inlulibiLilritii." La aceste ii repiicirirri diui N' Densuqanfl spre orienlare pe suurtu urmit6rele: ' 1. Nu este adevdratu, cd lt conciliuhi rlin Vaticanu ,,nu lu,urtY 'po'rte episcopii' ori' entu,Iu,i", cici episcolii u,nili"ai orienlului ari

fostu tnsi;] ;;;l:l'tt.i ^'t[ luahr vrartc. au t:tto.ti. I)aci cu trite n,ari voi[u a lua acestea ciliului piu*ur*1,.uilte' ecutnenicitatea .on-

x,#;y**$F5ri;'r#''*ii,,l*
ti:l:
iiiT:r,1"H,'J_
1

tote cd, episct.ruii -c1me1ic-e din rgsnritf,-"ci ruoun-pori^"1;u;1ol"utuiui ruai de locf n'a[

ill ;H,.J,"H;_,

f",fif

DesJire proclarrrarea ,,tloTmei, cle i,nln conciliuiri din'Valicanri dlri l)ensuganfi iu, 1rHu. 7 tlir:e, cf, a fostri {ic. victoria cea mai rtare a iesriif iloru. Lir. ac6sta spre orientare ii reJrliclirnri dlui N. Densuganri nurnai atdf,a^ r:i in rierul.sulri i;onciliulrri r:elir llei rnare jnimir:ri alri ,,ilogrnri d* inlal:ibilitute', u fosf rj iesrritulii belgiariu p. De Buck.

4.

fnlibilitate"

episcopii.'

tuiiri ilo,ilflffiiffi:.a, _ci nici eliseoirii cu.'lr-,1 nort."'. aseminea nu al'l!f Lerdza ,iacurn nu a tbstu --elylelticitatea, c,[ci pane viitoriii f niil;,.l'-llllt'd -rtu va ti nici irr in.apusii, i;;;; concilrri nici in r6seritr:, niiii

,ur*ii'

;1, dil?fi iu,i,u"dg rsrri "'o i'fi"ii"-11"ofi;.,oilt'"'* Uonstantino'ni; .,,..1 ecttnrenicri sari I aair" :;1:::ili:'ll"Tru':r il;ffiil',l ;1t"1 i?'6

ll^u,,llrlig* u1*,r*" -{,'JJ',',:

8""];

.:-1,*9

-fi

presentatt.' Lofi tl,-.:i

il FffiX 11,,':li,-ll.,l,ft:". lri

conl

:':!"i:,:,t^o,iT,,qii,lur,;;::'"N1,,i: !1,ki,r'f terezi rte !ocu uo.l:_."u a*rliir"ii couuliar.e, ;f iJ#;i!'",:,i"*1t1ce ;"i;il ".i,o.u 5i

:i atat'e, ci numai ;t''il;,Hi3,i;f;t I "jl-, f ?;#"iffi f T.,,ili:

srari de p*i,;*. ".xt111t

;1 r,',1,',h T;Tr;t?iq:i!11i?. ;ii; egrrscopl nu se ""j:, declarari in c',tra i,,frfiUiiir

Despre sin6dele ,, biserirei r6sirise esrrrimd dlli N. I)ensuqan[ astfeii: -,o,i' ,tn- b'isericu, rdsd,ritu,hi,,trt' ii pit, rr,rlmite u.ttsolutd rilc;i, unti shnd.il altu,hi pirticular'il or:t er:runenicd (dfard" rie eele 7 din eei 8 seculi - prirrri) fri,r'ci clu te ristur.nu .intrdgd, dodr'irut biserice:i, r.isd,rituhti.,, Slabir este iniormaiii ijjil N. Derisuqanu tiespltr,,biser.ica r'Esirirulri,,. Cd,ci bisiricu ttnitd. a r6sd,ritului aqa cevi.t nu a sus{inutri nici clndfi. Ce se {iue insd, de biserica ne_ unitd, a. rdsiritului, riar:i dhj N. Densupanri o ar cutrosce cum se cuviire. ar trebui si dici despre e1, cd, de ciudi s,n t^lesbiuarrl. insi-qi ea nu scie, ei ce iine ,jesure sinridele ecu_ rnenice gi.particuLrre. CIci unii ieologi gLe_ cesci in adevdru sus{inI tiespre sinode aceea! -Allii ce rfice dld r\. L)ensrrqalu. in:si invati, contrariul[, tird praxa istcrir:i esb0 chiaiit contrard a.ser{irrnii de mai susri. Asl, cele 3 sindde clin seculrrhi aln l?-iea arnirir,ite in punctri IV. uuume,lell Col.sran[irropoiri, Ie_ t'usaiimi si Iasi. in cari fri c,lrrdauritrri Ci_ rllI Lueuris,. s'a[ rinurri ln tirnpulri mai rrori. qt.totrrqi decisiurrile tlogmatice ale Iorri srrntri 0nmrr.e in toti brserica rdsd,ritrrlui ,,fdrd de

V.

.t. lg ii

\r

'i:,1,

a-

Apoi dlfi N. Densusanu p6te n'a au{itri nimicu despre sdboruhi dela l6b5 qi altuhi dela 1666 !inute in Moscva irnpotriva ereticiiorri t'.d,.s.coIn,ic,r,, cari au prouuutatf asupra ereticil0rri acestora anatemi chiarf ca si cele 7 sinride ecunrenice dela itceputu, qi d'e atunci anatemisati suntri pretutindeni in,,biserica risd.rituhd". Eri ln auii rrecufi va h cetitri ;i dll Densuqanf prin foi, c,un) s'a ventilatri cestiunes unui sirrodri ecumenicri alri bisericei rreunite ,,fd,rd, rle a rdsturna intrdgd, credin{a bisericerr, rdsdr,ihilui|' . Altcum nu putenrfi aqtepta, ca dhi Densuqanfi si cundscd, biserica neunili a r6siritului, ln care n'a crescutri, daci nu cun6sce nici pe cea unit6, in carea a crescutrj. VI. L{ai amintimf inci vre-o ddu6 trei curiositd!,i istorice si jui'idice de ale dlui N. DensriEanri. La pagina l5 dice dinsulfl din cuvintd ln cuvintri : ,,In biser.ica romd,nd, s'a 'pd,stratil . contunitatea Lintbei,.', Ca sd, nu lungirnu vor ba, die N. I)ensusanri, aceste sunl[ vorbe gdie ! Cunr rre-a putritri pistra biserica romA,ni cornunitatea limbei, eindri pAni in timpuifr td,r4ii in cdr:e lirnba biserlcei romf,ne a fosrf, liurba slavici ? Comunitatea limbei ne-o ari pd,strarri alre irnprejuriri, cari nu le putem[ espune aci, 6rd lnai pe susu de trite ne-o a pistra.lri geuiuifi ren,rce alri poporuiui romd,ufr. Biserica bizantinl nu are ln privin{a pistririi limbei romd,ne absolutfi nici unI rneritri.

rdsturna 6ntrdgd, cred,inta b.isericei, rEsd,ritului,(

La pag. 14 qi 15 dh: N. Densusanil

vorbesce despre independin{a bisericei din Mitropolia de Alba-Iulia, ,,cat'e a fostd &piratd,, cr,t, o resolutinne ddmnd, ;i bd,rbd.tucii atd,til i,n tinzpurile nefericite ale na{iunii, n6stre, cd,nclil. Papii. dela Roma e{ita'il, 7te regii. l}ngarie| cu resbeLil, de enterminare asu,'pru p0p0ruluE nostru, t) cdtd, gi 6n tirnpuld, Tserseailiuniloril calainiste rlin, Trans'iluunia." Eriqi vorbe gdle, ca qi mai susri. Aui[

fi in dreplu s5, iutrebfmu pe dl[ N. Densu-

qanri, cd, unde suutri document,ele aceie istorice, diu cari se vede, cd, .,,Pu,pii, d,el,v Rornn. ali{ad,pe regii, Ungariei, cu resbeLil, de ertertninar.e a,su'p?'a, poporu,lul, ytostruu ? Numai nu vr

rati inderperrdiu{a bisericei n6srre ,,in thnpulil, 'persecu{iuniloril. cu.lainiste din'It'ansituwia!, ii

ciii,urri dlui

cuteza a se provoca la scrisdrea Papei Gregoriri IX deia 1234 c5,tri Bela regele Ungariei ? Fiindri ci iu.qi atari documente ou va pul6 ar6ta nici cAndri , trecem[ preste ele, cu cuvintele lui Dante : Guarda e po.ssal Er5, ce se tiue cle ,,r.esolutiunea cldmnd qi bcirbd,tdscd," , ctt carea fu ap6-

N.

DensrrsanI crrviuteie unui

IVlinunati se esprim6, Dlir. N. l)ensu.sanl. tfic[, cri, Pagto a ponr.itil, resbelil, (tsuptrr regilonl, Utiguriei, c& le d,'est;a, sll-i st6le &supra poporului nost?'u, cd,ci lcdsta iusimnd, a at;ta pe cineva cu. resbelil asnpra altuia. In iiuptl iusd, vre s5, tfici, cumc5, Papa a afigatil pe regil Ungariei la resbil*, asupra poporulul nostru. Asta viue ile acolo ci, preste totfl Dlir N. Densuqant are o limbl romdnscL slabd, qi conl'us[. Amu putd face rrnl bucheti. minunrti uumal din cercetarea, dinsulul.
Cuvintele diusului

')

|
romduu, ailurne ale lui George H::,:,i,rtu.:i:.qralu o,, rr pri !j vi r e I a,, r e s olu[ h tne a d, im,riri {",;, _ :.ure .r t\,1. oarbo,tesya,,, cu care fu ap6ratd, indetren_ urnla Drserrcei ntistrc ,,,irt, tirnpulil, Trcr.secutiu_ nilo,ir. culuinisle clin Ttiunsitrrriiriii, J_ --' ;;;;i*i ) "astfelri:

-.-38ecare Rssimuli I.

-Lo

tnpreiur,tt , ..pdt! _ si ssr,rr., ,,, ist'llre tilu N. I)euiugarrii rrrr-iu sullela, caci nr.t ,,.sLd istol.lglt lornf,,rrri,) tu?. se 'ua fi ot:updndd ur istoriu reTormitriuiii,'i.t.d n,^!!,2, ,\tu, cd,_ it"tctpAwl& rleltt' 1566 ltirrri lu.
,..,..".,*,,() t"Lcu,tu rotuo.nii,

1tt'este are-unil, nume

/U nu dai hr. tdtd istor.itt Tran.sil,uan,ie:l

de pt.eotil,, cd,luqtir.il.

_ Not sr:irn;, cd Rssimul,i i. M. Il-rltiova;iu este uicut.id. cupitul.uriil,qi nrr ctr-ri,il tnitropolit,t.iil, .1,,i nii 'iiu" ai_ locuhi iVlitropolitului, .i frJurii"'rrpil,,tl'toi At,, Biaqri. Urittri u*li da. dac,l Oi,i f.i."O*oroganri ne-ar ardta nunnai unu singu.n acri, in 1) Pir$ alese din ist. Trausilvauiel
t. I. pag. lbO.

gi reotogului,,{)ni)_ :::=, :l:i:lota .,isror.ictriui" rroxu_unrtri",cu princisrii calvrne_ci. {,a pagiua .j dtn eercetarea sa cetimu ur:mi,idreie: .. 1Etd, ce ?ze sp,ttte in ut:istri ltriri,inttt. ili_ stitzsu,lil 1.;r'ofesoril, istoricil si sstd;,i, nitropolita,ri I A. Uot,iou,irk.,) "ii'" r. ; ri

sr,arDu.rllur Densuganri ia dispositie, rlaci mai are

0u asta creriemu, cfl va fi mulidnrirri gi dlu N. Densupanu. si r{e le ;,ull;--i;l,"re rte 3 g{}l't1 n'avea lipsi, si i_le eitf,mri noi. iy I?:t lnu, qi apoi terminimi, cu trjte ci li

episcopil. r.ornd,nil ur...risiritdni, ,,rrii .td_qi, /i u 1li,ratti. dogmele r: r. e,i r t t tci ort" iA, OrArrce c hiru,il SL (:zt pet-icul,ulil, uiett:i. -o ,)

sttit,

t *
t

f c

s'a intro<iusri ln. lroi ilrstitufiunea capi[ulelorri. de aiunci dup[ praxa apusului I)uterea jurisdictionrli episcondsc5, perttru rliecesi, in tilnpri de sedisvacanld, trece ia Cauitrrlri, care isi aiege pentru tleprinrlerea at:elei puteri irn'a vicarii, nunritI caliir.ulariu. Aga dupi m6rtea, episcopului tsobri au fostri vicari capitulari canonicii Caiauri, Dr. Filipanfi qi Lemeni, dup[ abrfir:erea eliscopului Lemeni a lristu vicariri capitulariir e anonicuhi ConstantiaI Alutarr[, rlupi nuirtea Nlitropoiitului Sniu{ii canonicii Aluia.rrri .si 0ipariri, 6ri, riupi a iui Virncea canonicttlti L i{. l-loidovanir. Asa a fostu gi in tiieceseir: sufragatre de Orade. Lugoqri qi Gherlu. Nu s'a riumitri insd acestr: vicariu uici cAndu nici vicariu episconesc[, nici mitropoiitanri, cd,ci nu a fost,d aqa ceva, ci totdeuna s'a nurnil[ aceea. ce a fosbu, adeci vicariri capituiari[. Se vede din at;t5sta, ce temeinice rrir'si ale riirr N. Uennosciltrt-r julitiii:o-ranonice
suEartri.

ca a icariil, nt,itro'po[,'itan il.. De

lL

Moldovanri este rinbscrisri

c6,rrrhi

f
f

f I
I
1

ciald qi totoriatf, aqa efronid ca ,,cercetarea* dlui N. Densu;ani in tr5t5, iilerarura romi,ndsci nu se nai aflf,,, qi ln interesuli nostru cuiturahi amu dori, ca niei cind'i sd, nu se mai afle.

lnchiimf

seurt,i.r

! 0 scriere aqa superfi-

-++<----

I ,r
1 .il" 1

-390-

din cari s'a, propusri dogrnatica in lielninatiuhi din Blasiri inaiute de Vanr:ea'
Cuprinsulu par{ii
Cilugi,rii din Blaqift 9i s. Ilnire. . Clelul-fi gi popriiulfi romf,,uescti 1!e1pre s. t'nir.e- I{eteioctocsii desnre s. Ilnire. Calyinii, Petrn
l, TJod. MitLopolitrrlti Teotlositi dela Btrcttresci' llatriarchulI Callinicir dela Constantinopoiii. llitropulitul[ $agurra. ,\lianla bizntd" a Dlui Densusanil. Relatiunea intre Rornf,,nii uniti gi Romano-catolici qi gt.-orientali. Cledin{'a

introducere.
i.

Natura Uniril pre basa manifestului sinodului din 1G9B aflatti d; d;nnuiii-fti;. b;susanr.
illitro^lrolitulri $ag:urra qi tlin insd-si cuvintele Irranrtestului dela l6UiJ se vede, ci unirea a fostri dogmatici,, qi RonrA,nii la 169g ptirnitn irrtr6gi clediuta, ce o pr.uf'es6zi Iy brsel'lca fi.omei. Totri acdsta se vede si ciin condi{iunile unilii repe{ite la capetulfi ;"*;i_

nu pdte fi nafionali. Pag. nl.

IIT

Din deliniliunea

biser.ieei datd,

de

Domnuhi N, Densupanri qi s. Scaunfi Apo' stoiicil ait Romei.

Puterea Pontificeiui Romauff de a pasce,

r,)menesrf, dupd, 169R, pr.in (1Al.e a prof'essatu r;redin[a bisericei R,irlei. I'ag. 22.

f'eshrlui de Mitrop,jlitulI Atanasiri. Cehi dintA,it actr) mornentosir alir olerului unitri
II.

judec5,toliri suprentfi, qi q-u plivire la cultfl. att. trei drepturi ale Poniificelui Rrlrnei. Placetuhi regescil qi i\ppellttio tamrluam ab ahnsu. RecaPitulare. Pag' 81.
IY.

alft Pontilicelui Romei. I)reptulfi lui

c0,rmui qi administi'a. Dleptuhi de legisla.tiune

d'e

Conscii!_ta publici, biseric6scl clespre natura s$ntei Uniri dela pAnb'asti,4i, ti !gc;n3tU -Densu'ryant, aiianla Dlui Archireii nostri^..$i ,s. Unire. pataki, Rednicir, $ulu[fr. SinOdele si s. Unire. S. Unire in qcdld, qi literaturi. Ulanualuhi g|" religiune, din car.e a invd{atri Dln N. Densuqanf ca studentri in Blaqiri. ]Ianualele,

Domnult

N.

Densuganfi' bisetic6sc[.

qi

infalibilitatea

Se esplicd, no{iunea infalibilitS,{ii din paralela intre ordinea naturali, gi snpranatural5,. Infalibilitatea nu e impecabilitate, data, 7ttltoyrt. Ea se -tine de ci Eratie sratis "preste fire. Biserica orientaL{ si ord'io"u infalibilitatea. Pag. 95.

v.

Legalitatea canonicia conciliilorE provinoiali -

diu 1gZ2 gi 1gg2. '

..fedln$ele siu<idelorrj lrroviuciali p')tr-l. tr- publice sari deschise. C:rractdrulI persrinelor.fi din sintjdele pro"iriciati'a.r, qi.l8tt2 atacatfi tle lt. li;.- ij""_"s_r,l. tAZZ pu_ blir:a,rea concluseiolri sio,iA" "."rtn.ii"aiT,C cu fotuhi necunoscutd, DIui O"uroguoU. pre ce se basezd, can<inele *c.rtor,: aJriE"slnd,de ? Abusulfi cu cuvtnruhi ltg; 's"tl.i.oqesd.

Ilavlel. uc,,1)ro^ornla.

jli votri tteoisiv[ in *io,i;i; piovinciati. p._rovinci,ali conchemate io ioq.irsui[ ;l'::lltf a,g Oleplyhi a se ocrrpa si de'lucruri
l,,o.

, parlamentarism'utri--modernri. m-Jernri si sinddele s. Uniri. Wu*i.ua lJrr.iii,:"pr""i,Tl ciahi nu e anficanonicd. Ci"* -;. dupi,
Sinddele bisericesci gi parlarnentarismult

in tivarea contli{iuuilorir' Biltra{ii cresculi (lls, institute iesuitice' Este perfactfr' saii nu .'ioii"; orientalf euprini[ in Praiild"i Dis;i;iil; aio l)rav;lr,' nu potu li trbselvald' iti;A.i; iri Ard,ealri ;rlr: tirupuiir culvinilorfi, Cuti'n"tt sL iie irrstitutiunile sttiiue inttoduse

i"'fri5"ii.. nt;ttti. Oii.i*tii

episcopesci din P-t;;ilt ;i capitulele. Senilariile' clericale Flsactoratele diecesane' Matriii de bedati. "--C,,nterinlete p:rstorale Usamenuld I-f -[. uii,sinorlalil. \'icariulI capitullrifi' Vicariulir

^paironatir' Causa EurJiiiut,irorri''puse fiitoriului llitropolitiSprirtulile ii,crrte in lriseriea nristld,. Dreptttltt ;;;li; i; biserica ndstri,' illitropolituhi' bniscopii. Consistoritrlir' Dignit5'iile $!-persn'natelb. Parocbii. lnregularit5,{ilc' Drep-

iienltat,:. Dreptulfi

<le

Valtirea

organisarea bisericei ndstre. frug

YI.

I ceiorri dtiuE sinO-Ji".,i"Jiui.,

"iid

Ia

ilt'tt. qi tlatodu{ele .statulrri ele,-icaiir' Portulil .f"ri.JU- Dlepiurile gi datorinqele poprxului' lmpedirnentele' de cssItorie' D]spe.nsa.ti.uu1f9
Ritulft' ;i,{*ptuit pena,lfi in biselica nrisirf,'' pi'rinfii b" ot fi tretluirn s5, erete l[rnuritri

Elementui{ laic{ in biserici. Dreptulri poporului in sinode nAni, la ' laicilor.d in sinbde ou ]:l1l* ta , I )reptulri pnvrre lucrnrile .de credin{i,. cu privire la gubernarea hisericesc,i,-'5i'"u admiuistrarea i,verii nis"ncL...i.- f,rivire la f;;.
186.

sinodului diu 1868 i Ce n6casuri ;i dureri adevErate ari iirstu pr-tl atunci': f-lelc 1{) conJiti""i. Sin,rdnlti p! netlreptutri .s'a nunritti pe sine: sinr.rtiir archiriie ,:esanir. Condi{iu-nea intA,id, ouratt protestauid, $i basat5, pre ficliuni istorice gi .jui'idice. Condi{iunea a freta o
tlctriuoe

Sinoduhi eiectorahi dela 1g6g. Avut'a sinoduhi dreptri sad nu de a pune fiitor.iului ilIitropolitri- ,o"a4i*i I Mo_

'

VII.

iltoitce. Conililinneb, a patra a fostri suierflui,. Cine e in biseric5,^ judecd'torif,

coilfetentu dupd, Pravild,. Conciiliunea t ?-1 Sindhele diecesane suntfi institu{iune apusana' lilsi nu res5.riteni,. C'lnditiunea' a ndua' nici atluce a de tlreptri avutti J* i"O"iti uot-dect*tri. Forurile prtltopopesci nu suntri

llliit. o,..r,i,ii,,",,,illi,,,i,1'j,Lllf -

instil,rrIirrrre or.icrrtlt

u;"

ilffi

_h{;:

"

li', rry t',;,ffi }t;1

i\j,*,,lf

i.;

g#i;+#;#ii qtrb:*' r*
YIII.

iti
in bi_ in in_
a

(}uprinsulu parlit ll.

I.

Autochefalia

avd

Alrlealir n'a fratai""". Aii din cdndri *utochtroi;. ue va si. rlind ",^^.-,lt*i --* *urwuuurzr r Ue atttOnOmic avemd ;:"*lgu.*ji;,id' ";ffi l,, ?"'A:':llJ;. deia-

.esdritrlr; resd,ritulni

sericd n,air fosiri 1"."'"i,o^ v,ou,,ur rrserrci. aurocnefale autochefale telesrrlrj tejesulrj ,le rlp ast-eJi. oolx,rv

tT:lj*:.tlesbinarea orienrutui urren[utui

Autonomia.

biserjca desbinati ,,,r ,i; nu ^,^,^.-II rste unitate. niseiii.* 'lrurrillC' lJlseuca

Autenticiiatea qi genuinitatea uanifestului de Unire cu biserica Romei din Z Octobre 16gg. TextulI manifestului latinescil nu o tladucere a mani{'estului lorndnescti. este lntre acele 2 texiuti a-le urauii'est,ii;i;,, esisti,

f;ll i /

crniiii,,",i'"";,,1ffi;L1:'"iT;: Contli tirrnii"e'

arj;;;11:""iT;:

f#:'

*@"-

priru_i^tri cele 4 lluncte rlogmaticc arnirrtite in manil'estuhi latinescil.^ lni --Sciin{a luiCriqanI in ac6std, causi. Auotoritatea Bdtlen Mikld,s qi Cserei Mihairi. Ueritele iesii_ itiloni. in adunare de documente istorice. Pag. 3.

- or.i supriurd,r.i f:icute tle gu suntf adausnri iesni{i. Din textulf latinesdii ai,i u,"oit.rtuiui nu se pdte rieduce, cd, iesuitii ar. fi avutri inteplippl fi'andukjse fir{L cu t]iserica lonr0_ ndsc5. Nlauif'eshrl[ latinescii s'a, scrisi in - din sinoduhi ? Octobre 169g, ri nll rnai tA,r{in. Sinodulfi din tj Oeiobr.e t6gg a

deosebire r:eald,.

ln manife.stulrr latinescri

iI. AutEaticitatea gi genuinitatea manifestului de Unire hio-S sJpirnur.-r?bo. Textuiri manifestului. pd,rerea lui tsari{ii despre autenticitatea lui. $incai, Sam. Klein

'1iif;
.i..

3s7

--

gu 1unrfi.in.r:o,nfra aureuricirdrii. ;i^$parjri Moltlovanri r,aurranri, .i lriiii; autenticirate. Argunre.niot, i;;"D;l;uqanI in eontra anrenriciri'{ii, npisioio'i.t"iilpi rur*i_ neatd, in rr.adrice.e,t. rrr0l eprscopului Atanasiu l;;j;;o,ij.,'bori,,t.t* .,ri, i-$ffii" no suntri in crontra, rr,,teoti.ii;iir. "uilgl lg. III. Senuinitatea Urnt:r;i"Jeopoid,ine

ffi;",il#;

V.

Istoricii romiui gi sfinta Unire, Criteriile, cari ne araid,, cttm tretrue s5. ne fblosimir de anctoritatea istoricilorf,. ['unctuiir de vcdet'e dogrnaticri, din c&re irebue s:i nineci,nrf, cinrlfl ne pronunfdmii

numite

asupra $. I.iniri. Necesitatea s Uniti rlin punctri de vr:tlere ll'rgrnaticir. Pag. 99. vI'

lirrt: ". " i * ru'i?di, trr_ 0.i,: "i,ll,'1",?*"" * ; iu I ri l, ",r"."J in rublicati dieia' din lrna-iurlu,.'?r;.t;;tti

ftii,,,,,,r,,#*H{,1,'Jj"f:* gen fiThtfiL,[f ini tarea dinlornei.,'"1, guil"i;il il n1'1i1 r,as;,[rslrr.",lri, eon rii f:::j:jldlii penr,.u "."u""riorn genururtate. DinLrma
u
r

Sam. K1ein riespre s.

Sanr. Klein n';l firstri in oonira unirii Illri a {inutri. r'i, unirea este folositdrre Rolnflnilrlr"r. Iusnitii rr'aii eerr:atr"r. si, se faci, episcoJri la noi, Klein episr;upulir n'a eqiiri din !ari,, pentru ci, a,r
(l()gnratice r:u Rolrra. {i frrstu crinvinsri,
ed,

uuirea nn e bun5,, Pag 108.

VII.

u"Xt"li't:"'dffi'fff#[*i,lig'f,;;:3fl

ly.

j::tl"'q ll#l9i'lX'-},#, uu",, i x oriJo;.' ;i.iii Cuprinsuhi

^

Pd,rerea

lui Klein.

.$u.

papa, ci Kollonits "'teorosu

:,u
rri

Sam. Klei:r despre Miiropolia de Aiba-ir:,iia.

:,:;{fi d, ,instruc{rei,, date de Koilonits in traducel.e romAndsca gr genuinitatea ei. Nece_

; $?11'

ii:H:li:

flill:}1{""'i-T-i.Ulillq;#'l",'#*;[j In vin ri eaiuple

i,
ui

E;il"'f."r1i

tri r o

ru.

re s'a fi rlosi t ir ii tiul fi tie,,.ll i trupoli iir (. s u prim atd titiulir tie ., ll i tropo}i tri Starea, Ilitropriliei si Mitlopoliiilor:ri inainte ryi rlnp:i unire. Ilaportulir episcopii F ngnr:aqului fat5, cn Strig,iniulir. AsemEnare inire episeopii dinainte tle unire si cei eari afi p5,storitri dnpd, unile. Starea actrralS, a ilIiiropoliei unite ciin punctulii de vedere aiii
ri u pd,..un
i

'l:itlulii Mitropolitului inainte rie nnir"e. alunui air ibstir numiti ..episcopi " . $i lqi a.
{es

uitii

n':tir

dreptului

publicf. Pag. 117.

iI

I
i

*'
r,f,'
{
j

irl

gincai

ud:j s, unire.
-l.:l,i
i

*i
_n

rli

XI

"io unirea d 1liliff;;n.ecrrnr,scutri t,l""fi ;-:X-#"$i; c on d ari 1 our

l
l

fi

iil.i;t,#

*,

il;

{tt#; "#r4+tfr#f

A. Papiri llariani gi s, Uaire, Valdlea sclierilorri Iui Ilariauri din punctri rle vedere scientificri. Ilarianri recunoscutt. ed urrirea a fbstfi ,1i ^ folosittire
pentru RornA,ni. pag. 2bT.
X]I.

**fidlaffrulffi
' rag. 138.
IX,

Hurmuzaki

;i s. Unire,

Siaioat Birnuf{ gi s. Unire.

fi [T,f i dTd;.

ffr;p 6r,x4 ; ", *t

rn

;,

lfrff fi i,{,,lmi itlf

X.

'1.

l;:;,*,

*.f*:f

I'

Aug. Tr. Lraurianri despre s. Unire.

rufiffisffi

nritlopoiifnlI Atanasiri'" . HerL,"stratri,, p i:ii Ln'e unll'ea f'd,cutu_s.a rlin slli,.?"Ore poponrlu ftLlt'u crruoscirrti, despre ,""jitir"ifi unirii

cn_ tolicii peritlrr crrltur.a ii"";""r'?ec,rt,i l unenn ? 1iop,",iiui ri G, Ilrt fy pi,, tl, n ut,,i:i, n sirrr*ry.. ,9:::;':l:, rvanu urrca, (labriel l{agyszegyi.
n
I

;;; intemeiatri diecesa F'"edoiri,rii*n.)iiri"*r.u mai nrultorri erori, irr cni.i a, .i,f ,it,i ii,",'r,,,orul.i. Cg. 1,r fd,crrrri ,.*t'o,.,nufii
Jrrcr.rr

laicilorri

^ Scrier-ile Iui f{urmuzalri. Volum. 'io 2. din nfi-agmentele,, lui ffur*"rlf.i acestir volurnri auctoriuli a a*-aiit, cd,^ nici llrl cundsce lucrulile hiseLicesci,'-'n;"i no este imparfiahi, ceea ce se ar.afi cu nrai esemple. Pentm ce numiafi p,lo,ripii nrulte calvini pe preotii r.omani,pastores,,i C" ,]otOr. ,ri 2." LeopoklinXii"*influirird, i* 4j diploma eselcitd, Roma asupr.a' biser.icei ;ru"A,ffiL; unite ? Cum tractdr,l, it,,*n-.iiriioit -l ori.ntof ,i I Cum r,orlpatibilii itiif ,i " er#.sc,i ou ,este cledlnta tatoljcd, ? Dreptulii oleiulLri qi "i;*", alri in
r.i rle' r:r.erliuf

i.

0re

prlte_Je

ii6o1.'"'li.ur[?lt" ut"

popot'ti

s'a unitri

la

---T

XIII. Foidsele neunirii.

Biser.jca ortodoxd,^a scutjtfi in rnijloculri Romanilcrrri iot.resei* Siu;|,ffi irer,ilorir si Magiaritorii. Biserica L -orr,rdoxd conservarea si desvolfar.ea Iin,hei l.r)nrene. Ba a voirtr. sd. ne, *tlng.;-."riru.iiu1,l'n,,qio,r"le. Crrttura uari,rrald,

;ffi,ililii

t,i*",.i"" ortodo.xd,. Biserica ;"rl;;;;Ji'_i multri rlin nuncffi ,t. o",i.*.;"iitjti], stricatri astd,rfi nu ne fi_rlosesce. p"g.'iil. - si nici
XIY.

;;ft;;;;#"prio

loiosele unirii. Testiruouiull maj nmltorfi scr.iitori in arrdsti, inaterie, X.r.ri'llfr;rrr,:, "tilJ;ffii;. Ioan& slavici, Misaiid, ?I. u. ?l. Aronri I)ensu$anir, Beng.escd, e."rir.iqi#,'b;mote;ri Oiparifi. FJiserica" unrtd, a fosti tut de una in {i.uutea nriqcirilorf

oOrtr.**iioiui.. i"g.
XY.

33S.

[nr;d, vre-L) ddud "tf N. "o|io*lt|tri';;;-'btoi Iliistratu_n*_u' fr;srri"u co.uni_ tate;l linbei ? Lrar.ea e- resoluqiuneu ajmn,l, si ?r'il ?if1t:,'"u, tn c3r.ea fu in potriva Calvinilorfl ? _aperatd, i.,,,:il.i,. \r. Darr{tu (lespre allErarea acdsta / _Esistd, la.noi sai nu institutriune* uiruriotoi mitro_ politanri ? Pag. J6T.
I)ensu.s.anri.

(,'unciliiie ecumenice . .'ji n oti u I ri d ela J'r.i clen i,n.-- S i o

3pi1ogf.

qi
uI

par.ticulare.

l"ilinti."n l.

;is;;;lr*i"e

*_o*xK6=