t

Sestiuni
din

dreptulir qi istoria bisericei

romf,,nesci unite,
s'uudii aPologetictt
din

inciclentult invectivelorir >Gazetei Transilvaniei< ;i a dlui Nicolair t)ensusanir

asupfa

MitroPolitului Vancea

Si a bisericei unite.
Partea

l.

--.F-.l.Ell-*4^3lagiri,
1893.

lipogtafia Serni.lrariului gr.-cat. in

introducere.
Uuir dornrin din Blaqiiii dupd, cetirea alticrrliloli dlui Derrsuryauir tliu,,Llazetau ue errnrh, urmfl,tdreie : ,, Surrtii vre-u cfltiva ani, prite mai biue de {ece, de c$,udti itr u cuut'el'sare privat5, avutzi, in Blaqitr ou dln Nio. Densu,qauii ca veehi e unuscuti, dinsulfi r'[ziu6,ndu-se llre actulir urririi dirr 1698 aflatii dc d-sa la 1879 pa$i cu idea,

lu

este u unire doguratieil. ci r,r siurpla alian{}i, poliiica intre ddrud e unf'esiuui spre a se ap6rii irr cotttra la a treia. Corrt'esiunile aceste ddud srrntti: biserica rornA,uesciir gi ua rratuhcii, clirr,\r'delii. Er a Lreia. irnlrotrir,:;r, careia ari vuitii amirrdtjue sa be &pere, a tbstci biserit:ir, ealvind,-luteraua, dirr ;\r'deiu. () it{ee aqa bizar=d, r]!-r puteitnr lit irrceptrtu erede sri prjt6, profesa utrir onni delieptti, curn ilu
I q
7
5

eil,i'ea

multti rnd

sulpriuse

, cii U nirea

I I I
x

eu pr ditr Nrc. i)eusuq;arni de :uuitti. De aoeir, dolirrth.i lu,urrrlrleir

or.ln()sceall]

lucrului, I'ain irrllebat,ii,

cil, iuehiprresctr-5i
I
I

,$
J

T_

clinsulir ultirea bisericei t'omA,uesci diu ,\r'ddlir cu bisei'ir:a eatolicfi, , pt'oplie;

aliarr{u, lolih, pl'ee u1t1 t} tltttitia diusuli'r, arga prcLtum est,e ali:ru{a erfe,usjvd, sair tlet'en.irvli, alui'it driu6 state vis'h-r'is de urrii alir treilea ? Din:;rrltr mi*a ltispttnsii, eii, intocmai arsa ,1i-o inchipltesce. ,,llti pI'Fi ll,tuutli incf,, Iltl vii{usern at:t,uiu unir"ii delrr, 1698 aflatLr tle tllir

fiirrdt mA,ndru de documerttul[, ce I'il a,flati, lltl se mul(,e pre dreptil i-se !5,rnesce 0ll on6t'ea,,

cu aceea, c[,

clirrsrrhi

Nir:. Dertstrqatrii, ia oare se 1n'ovricii' tiiusultr spl'e duvcclirea tesei sille. De aceea leplicd,i rtlui N' l)etrsuriirttii rtrtmai ati,ttr,, ca ori (:i.l1Il v?1, stlll& acIrrlii, la
cai'c s0 provticii dirrsulti" r:otrst:iinta prr* biicd, bisericdseh iir':eperrdti clelir, 1698 manife:itntil, iu. tritii, via{e u6stlit bisoric6scfi, este clovada ce& tniri eclatatltii, , cf,, uirit'ea utistrir, a, foi;tti corrsitlertlt5, tot-deuua ca o uttit'e clognraticii,ctl hiset'ica catoiicil,, prin (la,l'e,l, tto'i tle-amii tlechcratii ?t pi'r,rtesa o creclinlld. (itt hiset'ica eutolicii,. Uonsciirrta u,t:tisttt publicH, biselic6sr:ii, cia,rii, cil lutniua srilelu i in timpt'i de nta,i doi see rrl'i desu,vudzd, opiniunea, tliui L)eusuqiluii il,sirt, do till'c, n,f.rttrci cfitil daca al eqi iu putrlicii cu t:etitoli. in ar stirui rnult& t'isil ,,f)rr aceste in'$,tn desPii,r{iitr cle dlii Deusuqariti escusiudu-iii irr ulitte insu-uri

cuviue petttru allilrea lrri, tli voesce mult,I nra,i rnultfl. Ar voi adeci,, s[, afle in docurnentuiti acela rtttii atal'e infelesi, crA,tri pre basa lui si, se schiurbe radicalir ttiti, idea tiespre sfirrta uttit't+, aqa cdtfl aflarea iui yrrin dlft l)errsugu,rt[ s5, forlneze in istolia ndstli, bisericest*, o epocd, lega.tiirle iiumele dirisulrri. '$i ca sil,-giajulg6, {,inta irc6sta. a alei'gatir la uttri in{eiesri aga cutezatri gi for'{atir spre a-1fi vili cu oli ce pre{[ irr documerttu]ir aflatf de dirrsulir. Lla,ci irt adevdlri dacd, dhi l)ertsuqanir din docnmentulff dinsului ar putd dovedi vre-odat[, c[, utrit'eil udstr'5, dela 1698 a fostir numai o a,lian{[, politicfi, cu catolioii, o specie de urt''io, cum a fostil celebra unia triuttt, natiottutn de piidfl' qi nu o ttttit'e dogmatit:f,,, gi daca, ple Bomd,nii rrrri{i al ptrt6 di[ Densuqanfi sf,,-i Ei convingir despre ac6sta, cA,tir de aci irrcol,r pre catolici sil,-i cortsidei'e de aliafi qi nu de cottfideli. alrtrtci irr adev6r'fi dlfl f)ensuqanil ar fi nra,i nlare ca Atattasiri, ca Ulain, Vulcartii, lVllrior'fi, Bobf,, $uiu{[' \rancea qi toli archiereii nostri. Mai mat'e, cd,ci acegtia toti aii trd,itii, iucratf qi ntu-

ei profesdzi. credirr{,n cntolicii stff,ldir pre basa, nnilii din 1698, in nrlev(rlri insr'l ei aii fosf ir inqcln{,1 ryi n,ir inqelatii npoi qi ei prer al{ii. $i corncdin, astn u' mri Ji riuratri lnultri timpri, dtt,cii nu allt dlir l)rrnsuqnrrfr lrctulir dirr 1698. I)rj rrnrJe dcscoperirrra ;\rnelicel prin Clolurnhii pentrrr Iilrrrop:r llll a
cir,

l'itir irr convingerea,

ar fi

vol'bu, ttrt de ttttit ce istoricti, qi chiar perttlu aceea glefi de probatil, ci de o tes[, rnatentatic[, ce se dovedesce deplirui prin esecutat'ea tttrui calcul[
algebraicfi. i' Pd,ni, aci Domuulir

avutir ntA,tr vnlrirer. cil pentru noi aflarea docrrntctttului dilt i 6.rlB prin dornnulil
lJcnsttsertr"r.

teologii, r'i rrnii diiigrlntri sr:r'uti,toi'iir istot'icti, usrtlii n prrtutii ajrrng^e la rrnil cllgetit age cnriosri. fhr triic aeesl,e ctinosr:rirrdu:lit dr: unir bir,r']ratii seriosir qi lunrilriltfi n'arn credutii de iocii, r':i se vn ,iuca aslf'elir clt rrrrmele s;Iir r:elii bnnii, ciil,il sli cnti'zr. :r r..ei irr pirltlicii {ju r) stt,lttttri t'u r':.r, irr prrlilicir. I}tr aocr],t, nu ct'&nr siu crctiri ochilori:i, r';i,:tclfi nr-n t't";drrtri trt ,, ( ilrzctl, 'l'r'trrgilvfrnici", r:li rliir Deristtqnttir nu rrrrrnti crl risicrriir nurnelui srjri rlclrri lnrrrir lriisescc rit,ilryi cu {rccit, idoe . hl prrblieir, ci si-o osl)nnc cn o cutczlr,r'c ryi irrcledrtr'o ilsa tn&t.o' ca qi ciintlfi
ielco :rq:r bizrlrii. Si ilrirr urrui:r, niti ltu*rrri ct'd, irrt'ii r:rrrrrisr:rrtr'rr r:ir u pii,gitir rjli"r Iien-

,,Aill nrai escus:ltir ple dlii Densusartir ryi cn &ceeu, cd, clinsulir licliindr"r

din l3laqiil. cestiouat'iultr lueruri din NIai multe istoricu, t:e-lf publicd, difi l)ensuqanti chiar acum in ,,(lazeta 'I'ransilvaniei", ne silir'H, & ct'ede, ch dinsulf, in scruth,rile istorice e capabili qi de lucrut'i fantastice. Bizara idee irtsH, cu privire la latura rrrrilii ndstre cu biserica catolicir, espusii ple largir gi proptith, cu multe cuviute in Nr. 67 alft ,,Gazetei Transilvaniei" ne sili cu t6ti puterea, ca de aci incolo s[, limt fdrte cu iuare
arnirrte chiar qi irt luclulile, in cari dirrsulir e specialistri, ca nu cumY& inchinuili subiective de ale dinsului s5, Ie consider'f;frfr de adevdruri istolice
obiective.
,,

Gazeta Transilvattiei " de cAteva luni prirtfi, o lupti, desperat5, cu ,,Unirea,u. A sc5,patri din lupta asta in o $ta,re de totfi precarib. De aceea i-a pd,rutfl bine, cA,ndir i-a venitf dhi l)ensuqanfl intr'ajutorri. Ea ne mni av6nchi ce perde, s'a retlas[t , gi frontulii , loculir ceh-"r mai

*s.espusl'l

, spalulfi articulului de fondf, , l'a lfl,satri dlui Deusuganir. 11 adev6ratfi, cri Gazeta " iu di,,

sprrte bisericesci no mai at'0ndri ce pertle,

se p6te de srrperficialri. Nu scirnil' urde este de a se ciirrta ciltlsil irnprej urilii acesteia,, in lrlccipit,al'e8,, cu (:are a sclisfi, irr lipsa ctnosr:itt{elorir teologice, ce ar

r)'a, peldutir nimicir pt'in art.iculii dlui I)ensuganir. A perclutir insd, frirte mult[ dlfi Dertstiqattii cil istolicir ittirintea la trl{i li5,r'ba{ii sclioqi, qi tare cledettlil, ci, dupi, ce vornti g[ta, irrsu-qi tllir l)ensriqanir se va cottviltgc desple acrisfa. Dacir, dlir l)ensriqauri itr ,, Gilzeta " iqi esprurea ttumni biztla sll idee ctr privile la rtntura rittirii lttistt'e crt biserica catolicir,, rt'it,ntir fi lrralri nit:i cArttlii pdrra

trebui s[ le nib[,, cfi,ndrl se ocupf,, cu

cestiuni bisericesci, in lipsa cle esercitifi logicii pentt'rt lucruri de acestea, sari ddrfi, cee& ce totrrqi dilr cAtri iiit etttt0scem[, n'fl,rlll-l put6 crede dtlsple clirrsulir, iu ct'edin!a., cf,, dirrtle cetitoli trimetti ltll va obsen'a contlnclicelile cele multe dirt articulii s6i, qi aql nici ttttttia dintle cetitori rrtt-i vt fi llritfttrit'e la oehi supel'fir:ialiratea alticulilolir dirrsulrri-

ir

s[-i cornbatenrii irir:a. Ougetalea clcrulrti gi trioporului ttostt'rt cste nultir rnu,i slirtirtrisii, dct:f,,tit ttlt, cti o lrtit,t't-' idee sii poii, strduce pt'e cittevir. Dlir Dcttsrtqn.trir ilsii irr altit:ulii stii :rtitrg,^r: o tnttluiAnir,

iie pild#,, ca cetitQrii itt atttecessu sirqi pdt[ f'ar:e o idee tle sulrer'fic:ialitl,t,e:l ncdst:t,, :lclucentit nulttli cA,teva
inrplci rr rrili.

tilne ric rlestirttri ]risr,trirt'sti, t:ilt'i

t<itrl

det,ertiril inl,rrtrecafc tlc idee t(te{iit, cttt'irisii tloltrirtllttt:i irt tii. Itlt: iiirrg* il,(locitr iltlrt:L (:u vrirerncrrtli, i:oriir.ii lrttsi,t'i llisericesti. A tiicr.r ncttnt qi irt 1rr1n ltrcrrit'ilolti rtrusto^r':t,, a,r' .fi o i*sit*,te. Inri.irrte irsir, dc a iril,r'u irt tncritulti luct'rrlrti, tlebue sL auriutirnir, eii totir moriuifr, curn tract6zdr, dlil Llerrsuqanir irt ,,Gazeta" cestiuriile biselieesci, este cetfi

ttuntt-lrttlir 67 rlin ,,(iazet'n" la cir,rittrrlit ar tiutlrtlui , restltrt$,tttlil t:settda ;irctului ettpt'ittsir irt tttartifestulir de tlnire rlela 1(i98, rlicc ellfr Dcrrsrtqatrit dirr (:lrvirri ir irr tttt vitrtii : ,,llont'A,n,irt i'tt' ttt'tttt'i.fc'

irr

sl,nl,it, lori, rle rmire rleln .I698 .fdatrd, nuttltt.i, nisu rl e c lnr rtlirt,tt'i q en,e r u'le. .$i i rr,t r'' tut'it' rtt, o l,'n f (t r t e uu,g'it,. r:t"c se
'nlvescri

| ,,rr,rrrrre. i,n ,'e' ,fel'fi, de cesti'u,ni' se unescrT'" I Ct, totc acc'ste leslrmd,ndit a, ddrra til'ir,
I

cn hisericn llotnei. ,fdrd, sd s'ptutic

l0 -t,ot,r1 rt,tlrtltl irtrcllt tniltrifestir "Legd' (t\e(t, llttt'it', c(lt'a(L o "fdune biserica t,i,,,1,, "rl),,,rrruirri l:lorn'ei la' '1698' ertt'
'
r;';r;r;,r,,,

clice:

va l,edti, tlit acela se int:epe crr tttotivulir

rrrnrl,toliir :,, ()et"t:rtrtd'il, schi'nt'ltn'ren w:este'i Itnn;i, i,rt'gelril;';orrt li' tzcstru"ert' 9i n'e\ter"ir"en

rnt, lisrtin"irrt'
s i rt t'1t I

stn,tc sruir' corporati'uni'.,ltiserirloru\, iyttt'o ",' u'l'e " fficute i i i,t,, rler:Lrw a{h tn"i- g erter i,"rr'i . "r',i,,ittr,tmn
nr,oixt:n

; t
r

d'

n Li

m'{

ti'

ti'ser icascd' f d'cutii

". _itt _cati )rtt;Lt' tle cestiutzl' in cc sa "r, spxt'rte Q'n'ttttt'e' cir' dlirfelt f)ensugattri ntt irnorrn," tlttnt scrite ci ceva' 6r'[qi trevn ,,r1ew)r"nl"it" si n.attg;ut"' specitlir qi tleterrnirtatti' , alrume: iOtt* '
f6rl;e
r.ttttf it

sufletel,or'il,. r:ri't'uirt'in' mtisu'rri' nt'ui tnm"e tr'elnr,e rt li, d,ecfr,tit til'a. d'in' lnut'u oueQ' n6stt"d, rte tt,tt,int{t c,tt lisp'rir:tr' Romei ceu' r:rttolicti si' ttrt ntdrtnr"isitn"ir' u /i rnEdnt'l'n'relc rrcestei' ltistn"iut s/i'rzte crr'tolicitscit' Q

ri'nftit" intre cl(tlti' ,i'rii;,,"1ii, biseri,i6scir' f stute stt'i't, t:orPortl{t'mfi ?" f)ettMai depaltti t'otir acolo llti 1698 din susatt[t sus{,itle, tla mattifestulf, Jf,,tia''n, cil' .Iiomrirrii se rtnescir ;;Jfi' ,,i"iilr.ri.il llomei, ldtruge lttttnlli decitfi'

R,otn,ei." Illtir motivli mai spilituahi qi mai religiosir (:il lrcest':l, v& conceile qi tllir Derrsuq&trit. tlii titt prite esista' Din nrotive religirise sttllr:tesci irtsil' ca :lt:estt nu se face ttici cli,nclir eliarrti' politicf,' intre ddrr6 biserici , tli s(] firct' ttnitttte dognrntica, qi tcdstn ririrqi tl vn cottcede

rnoti,ttrtl'ii prhtcipa'l'il' .'1i' r:ond.ifi'unett', e (L aoLititvi 1,'qs^'icist:(I esetttiulti .'ttn?rt'--'ct't' ",i,)r" ,i trrilstxi cir' u'cele'tr-S|' pt'i'uileuii' l)i' 11xi'1lxrl'r*r"ii' u'cestei s/irr'te

;;,

dlir I)ertsugar[r' itrcir, vt'c-ri ilirri: trxtrntple de sttperficitlitatc. 'fotir irt t'trstlnatttlti ncelt tlice illir llenstrqatrir' cir, tionr'{'rlii irr solronrlir

trd"escd, rlrtri -r,n:rlru;; princi. 'liiintl'"' dar[' motivulir .r,,rfn alil urtirii tle lla'ttll';t politicb" {ice cf,' qi ttni'ea liiti'" ll-t",,liuni', cit' ulm6zir" i"'tt,*ti politici', sair alinn!i'r" 6rf,' iltr

1698 , 1',r*,,,,,t, u'etli nrariit'estulir ' rr'il,il t'e(rttrrrist:utii,,t'tir:i ch'i'a'r utl"itrt'ten rhe prinuft, Pri,t'ittrt'ti, rt lk1te| tleltt' Il'o'mu' Si' 'sobort.tl,it, lt?t (olt:esc lrrytrti, rir,i, rut'it, lrept'it' in, liseriur' t'ottlir'nd' de rl,e

rlin

i,,,iil.

nogmaticir'

clin notive

sufletesci

sa,[ r'eligi6sc. tnr'i Actttn dnc[' tilir I)eusttq:rrr u vll, r:tt,i rlrlatL mirtritestulir nflattr rle dirrsulil,

fitris,lir,{ittne Alhn-lnliu" ' l'Inltit Itr)-lm tiiirntit, tlrttn ptite dlir Dettsurlir,rtu sir, nu-qi t:rtttriseli - tlltinr' rtici rlocrtmetrtttlir, ce I'n afln'tir d-sa' Crici

in

ilocttntetrtrtl{t ncesta

nrtttifestulir so-

fl

I
I

@---

--13"-"
din Viena iqi propuse a inrnul{i tium6rnlf, eatolit;ilolir plin cfi'qtigat'en de suflete, priri cfi,,stigarea de. intlivi{i, va sii clic*, 'prufeseze credin{a ca'tolict, e['ci ca,r'i sa aceea insenttrdzii cd,qtig:lrea de suflete ireuli'tt,-i bisel'ica, Crr ttlte act:stc in aceea-qi alirlefl' voindti dlir Densrrqattii a tle spulle' culll guvernrrlii din Viena ,,a cd'stigat& sut'lete" iatcrlicisrnrrlui,,irntr,ultutrlu''i' rtnnrdrttlfr"'' rlicr: tot,ii tiiusrrlti , ucd gu'uernulil' d'in tt V irrrr, t'd,att, plutt,ttlii, c& sti nt'i ilocescd' uLi,anltr, bisericesui irztt'e t:rdolici 9i Ro' rtr(trti"'. Ulnn prite tliter"n,,sii in'nn'tl'{'esr-:d' tttt,tttd,rttl'it" tuembt'ilot'ti ttttei ctttlfesitttti, ttnei biserici pi'irr ,,,sti-'i. ca,1tig1a stt!'ete" ; simplil, otianl-X, poiiticd'-bisericestril, tle bunfi, sanrii riir.:i'dlu Densuqarrii uu u scie rrit:i itcllnr 1i llll o va st:i ntci t:i'ndri' Lrltirr,r ',si in isturia politied' a .statelor'f,, dir,rit, un[i siiitir se decide ;d''9\ ,,inmttlcri qrrpuqi d:: ui ,aitui staiii' {d.scci" supuqii ,,u incriteie cti aeesta aliantoa, ei folttsesr:e alte mijltice. Ne par"e f'tirte rdti, c[' suntenii siliti a',sa fras5, descopet'irttfi ltisce coutra{iceri f)ensuqauit' diir pante iri t:eea tle a sci'isti ir{oi ins}i ttu sutttemf de vin5"

borului tlin

1698, chial la capetfl . se cl'e s'd'r aat*tat: urml,t6r'ele : ,,Ci toana'i' uoeu' t"iA*en vvt|rte (Vli'dic[i), sd' stea ^1'n' Vlasd' fie soborultti,, pre cxne "' ohtge

";;;,-;;;

iar"e sfinYia s11' PaPa'TP a'l; Ya'p& sa' t;d,riscit." Manit'estuiir tlicel cil .' dup5' i"n|:r*iu olo, Vltid,icn"'. qi totugi l'ecurloOii, nuntnqantr malri{estrr}ir l}'a Pa' -."tu ,nici,' chinr cu'litatea d'e pri'rn& con;t*ari,* ald, Po"pei d'elu Roma'' ;i .nw t ",tir," d'.e-ju'ri'sd'i'c'iiun,iopri' ttic{ tmt* tl'repttt'

'S* p6te inchipui

ii.tilttt. nai dlfi ;;;;; saii intr'rire? A trebuitfi pl'ede

a'ri bi,serica' r'omd'tt'd' cle Alba-Iu.lin-" ' irrtfi'ietate qI 'Jurlsclar:5' ca dreptuhl de cott-

fit"t-q-t,U sii fie estlaoiclinalri t*p-^rf,, cA,nrlfi le-a scrish aceste' alticulncfi, lllla. 1-,lt' irrceputulirI)enlului din Nr. 67 ah1 ',Gazetei",.tllir pentt'u .r*utt,i voitrclii a' slurle mot'ivulfi' a {avorisat[ ;;l; ;t,t;rt'rittiit tlin Vierra insu-qi el[' cale tunit'ea, ba a pus'o qi la tr't' ciice din euvintir itr ctrvinbft: "Acurtt stnrea ct't' i,rrrurt,'x, 'iiiti rl,in V'ie'nrr' ri'(tndu

ti rJin 1'r a'n'tn'iser attild' a catoli cisttr'tr'lt "i'itlrinl,,', /i'wnuL.li'scd' se d,eci,se, co' sd' 'xu' iataticn prdn cd'1ti'gary cle acestord' ntdralri, 't*niii." aci dl[ DenApriatil 'p'i"t '''u qi idtte adevEiatfl, cf,' guvernulir

ffi;;;,

--

,',.. t'..'lidril,lt r{.tdi.

tl

fr

i, r
\1
I

l'1

t:

i,

Oorrtrarficeri de aceste vomft intllni tltcurrt totfl tnereil in studiult domnului

Densrrrlauil.

reuri{0ndii itttroducerea acdsta votnfi irrtrn in nrg'itrrlii lrtcrrrlui corLstattiudti ttta,i intiiir rra,turu sd:rrtei Unili in eontra dlui Deusuganu, qi aptli tractf,,ndu ,5i celealalte cestiuui. ce sutttti in itgat,urh, cu ea, qi cari fur'5, atiuse $i de dhi Detrsuqalii , tlupti, ce qi f5,rh, dt; at:eea trjte au raltlre
I)

I.

Hatura Uniril pre basa manifestulul sinodului din 1698 aflatfi de domnulil ilic. 0ensuqanfi" iu uunrdrulu tl7 din ,,Gazeba" dhi l)ent

actuald,.

l;uganti tlup6, ce a publtcatt tnanifestulfi de runire alii iinodrilui din 1696, se es;rritnil asLteltt'.,, II tt n i,l e st u.l,ir' o r i rt i nul tt, r-l e it n i r e n tr' tr' t t ir tircca ihsolltiir' ninicii,, cii biseriut rotndnri rle ,:llba-Iulio',-Lr 7r, lirimiti' Ttutr"u puncte, rlogtTt't!1 ti,ce," 6rd, tnai ia-vale, tk ,,sino-duLd' d'in 1698 tt.u'primi niai o rlornnd' cle cred,i.nfir, catolicci" . Din inrpre..iul'area acest,a -si deduce apoi- dhi Densu*inii ctrririsa sa tesd, ci, siinta Unire n'a fostri {, ullire rlogrnatici, ci o nlian(rc (, i s e r i c d, s,:rt, ca, altau[a intre rirjtrd state. Supertieralit,atea tllui I)erisuryanii niciiri luu cste tca eviderrt* ca in analisa manifestului ,rceslui;r. fiehrndf, dlt Densuianir teologii, nici u'a prriutri auaiisa doeumenlulii aeestiL ,:a te;oluilti, l)lri Denstrr*anil insE este iulisl[ 11e lrroftxtrtne. De aeeei pre dreptulir amri tr agteptatti, ca s6-lu analiseae bardm ca iuristti. 4ouilllurlU"lii ca iuristf,, numal decd,tu ar h verlulfi, catri sullri de fdri, terneiii trite tleduefiunile dinsului eu privire ia ruattu'a slintei unrri' S5, verlernu tusa, 6re este adev6rabti' eti

ire,l,intti cu!,olica", t:rrttr rlice

,,:si,nodulii

din 1698 t12t, ltrimi

rti't:i tloqmii' de 't ! tilii Densuqanii

rou6.utj.",rf,,
,,

lorriintisci diu Artl6lI lrre tirnpuhi Unirii (]ru biscrir:i ,,ortriilox5, t.rlietrlald',. Du ar;eeil in iriserica
[-)n1rd,

DIii

Densu.sanI b;:rerica

veil t{)t ii at;rla-6i irr teh;sti. care=ifl tt' :j1 astS{r iu hr::el'.rtlr ,,oltritli,xi, or lerri,ali,,
biseLirf,,"
ir

tiin i\rrltjiii la I tigg colrrepbulil

icii

| .unt susfirte rllfi I)ettsrtqatlfi' Fiirrdft lnlduI lari ai ace.sLei biserice. delir sine se iltelege' sinodulI ! .g, tir tttlrturisitri tlogrlrele ei' lu pirin{i, ci,
din 169E ati dechemtfi nceia-rii nu nlai sutlLli de atli lnr:oltl ,,ntf,,dulari" tll bisericei ,,ort{)d()xe otient,ale" , tli tndriulali
biseiiei lrir[sindri pre ale biiicrieei,,ortodoxe orienia,ie". cviriente,
s5, tr:ngfr,

tlin Arciild.

i|

Al:rrin $:rgr1s;1 i;i rlre,lrtrilu r.6ri 21, pre care lof rr.:-ri ;lr ' h tr ebrritir

i:arrorr

srrltt zrr
il,ll tiu;i f,ii

tllii

biset'i,:a
(t,r:elrtr

toitii . intr'u credin(ii ., .'") ;\_sa riirr.{ nrr tlulrd, unii ,,itrsrrit,1i cujl.:1lnl", r:i rlirlril rrrrulri rlrnirt: cei uliii tilari,'{rfto{1'}xi ol'ritnhrlir( rri;urui artri itr_ divtdi se frrrr."l rlt: o l)r,jer ir.a. itirri rrr{,r t,rrr-il;,,: ,tii o rrr'tlrtrta eu t},r. Ela. irr lllanlfesl,rrlti i;rrrutlului tlirr ltiUS ttu- orlald, t:i tir: d6rr6 uri clirrri p;irirriii sirrudulrri, t:i,,,|ts tu.artu,risinrii a'/i rrtli,lulrrriLu sfinte't, L'tr,ttti.ir.:r:s,:t't. l:istri.,:i u I'l.rt4tri,,,. Urrltii, iu.s5, gt dctiuiIiuncl;. bi;ji,-:rlr.r:i ilata rlt: p.,guirl aqa, tiara,, riiniti 1r:it'rrfn ;_-iirudrrlr,li tllu iS:lS rg'au rlr:rJtet'at (l,,tnrirlulti.t,, r,. :;1i.tttti ccial it.:e:;t:ei biseri,.::i o, Eont('i,", ili rntr,;.ii,ii itr tutaiitate.a acelorI iuriivr{i, cuLl ;'ari ;n\.r)lt,ri iu r;r-etlinl,a eatoircli, i-r Rurnei. gi lrrru i.r.oeeil iiri priirriiti nrr o tlogutil ,,o sf ntti, t',t htl iccit ei btserici tr, Rotne:i", ri tote {sgrtrele itce:jtr:i bisi_.11ii. Paui ia lG9.t piriirtii :;iuotluiui rili iustu ( ,, utiilit lai'i " ai bissr.ire1,, t_li'Lt),,{oX,,: oi.i rrlt iarle .
i

I)el:;rrsir.irfi 1ll;r.i i11;1i;,1.t ',i, tlr: t:c ii'it rle IiiU lrii:l rt ii\jir tit,rt.i,, tli:iiirr,sct; i[;tfFir ii : ., t]is, t'ir',t t.nlc trit4l if111111s
t:ttr1.
.+] t

iti

crirr-

bisr:rit'i u Romei'a'. I)c ,,rfi, sfintei 'tlela t:tttttlices*i c5, de alttntli aI it urtnatir, sitte unde dogmeie acestei toie ntd,rttirisi a inceputti

urliuirli.,

r,ii

tt

Tdte lrtcrurilc ile eslea suntfi a$a cle tl&lil ttttmai o trattirrc srtJrcr'ficiald c* :r dirii Densuqsanii pdte fii{ lrrr le va{5,, qi

dtn nrauifes{rrhi tiela 1698 conclrrsittnl aqa fa1se, olltn Dtl nl pntd trage decA,tri lltlrnai uni b5,r'batri lipsitfi tle ori ee cunoscitt[e f,errlcgir:e qi iuriilice, t:rtnt ntt'lti tinltlfi a li

pre ' dlri

serrcescu pag. li!.

. ') Andreiri

$aguua, Clrnpendiii. tic drepiulti Li-

.,tniilrtlariti alu unei biBeri0i't qi totuqi a nrl prirni rrici o d'ogtttd,. a at:eiei biseriti, t t iba insdtttnil,, cAit,ri t [e dcchera tuetnbru altl titrei rjoticld,ti gi a nIl prinri nrci ttnI pa,rlgrafri rlin stat,ulele ircc'lt'i i,ocietd,[!, sad a tt: dethet'lr lllrilllbl'tl alfi rrtlrri ,qtatri r;i a nrt lrt'itrtt ttice utta din legile ilcelui .!Lirtu. 'Ast;r in;d, ii 'Jln Densrrgiruti ea iuristri o va eon{-iede, td, e o ai)surdilaLe' gi de itceea ne pare :'6ti, tti eeea ctl strs[iire dlu IJen';tiqarlti, nt, e rluillai cev[r filisil' ci rhtat'it absurtlii. Dln Densirqan[ teia -\a, t[ sitrorlulfi din 1698 n'a pt'itnitrr ttrt;e o tlrlgrnd, de t;redin{f, ertolic[, tiin eitrtsa, ca, atle;ta Illl se dice e;presti in utauifestu' de5t, ( i!Ill ttlllu, trretltlti tiejrr pInd, l:r evi,Jert{d,,'se t:tttrtinu: latttut'it.it

A te dechera

I)ensttq;rnd.

ttt r:rtvintelltl:,,rnridu,lru'i a:i, s/intoi, catolit:ercei, histrir:|, fi llurtei,", ,1i-<l rnai basr6z5, rnai deparl,e pt'e reqre{irea pl'e sr:ulhi a condi{iunilorfi de lropolitulti Atunasiii Lru lnAna sa Irroflrie itsll'elil: ,,$i u,.yrr, ne ntiutii, uceqti ce x:ri u,cti
unire $crise

la cap6tulii

rnanifes;ttrlrii de NIi-

ndstre ttin, ol,ticr:irtril,tt l.tiserict:i, rt6;:h'e u rdstirihilti srY t'"tt, tte ,.:kitdt;t:ti. C; titc, trre)tutli.ilrr sdrltiitrLrilr:t :.trLstu,rile, i:tt,nt pdnli .tcu,ttt. it!tLt, si (le (t(\un ittoirfte sii Iimii "siobtrli, u le {ini, rlupti, cti,l,inr.la'iul'ii uechiil." Condi[iurte,r rritii'ii a5a dari nu e.;le, elr pr*rin{ii sinudulrri si rdrrr.i,rtd, totir in cretliuIa tle pind, :rtrrnci, rd,t:i rtrrnLli nici tt'ar fi prrt,uLii si se tnarlrtr:iseseii ,,rtm,lultri

tiai'fl suiitine ehinrir -si rllfi l)ensriqanri, ci sunlri numai o repetile a couditirrrrilorfr unirii cuprinse in rnanifestd. At:rrm ccndi{iirnile acestea itr tnanifestir surr[ ir urodulir urnrilboriu: ,,in.uti i;ntr'ueestti cltipti na rtninttt si ne rtr.ti,t'tttt'iuint{t, a li rrTduhu' ilu s fittl.e:i t:rr,tolit'r:scei ltiserici. rt Eotne'i., (,tun?, pre rxt'i :+i t'rtttti.5ifcLe

sttsl"t, t:ttt/r, ttitu, Lege ndstrii, sltt,,1l.tu" l:isericei, Letu.rrthin qi posttu'ile ,sii steu, pre Lo,:t"r,.'L Cuvirrtelorii : ,,l,et1es, ndstrt'i" tiiI Densuganii le d:4 in[elestrlti ile ,^ct'erlittta niislt'a", ca gi cLrm Atant"srir ur fi vuitir sd, clrrrd, currrcd, sirrodulir rdrrrhne pre . lirr96, rrridinta, cs {r a ttvlti,u ntai inaiuLr,:, fd,rf;, cle a schimba nitrtiea in ea. 0uvintele acestea aie iui Attnasifl d,gir

aib5,, ctrut arati, esplicarea lui pl'in : cer enzoliile, sh;bcitrtr ile, 1tt-tstur ile, cati suntri lur:t'uri rit rrale r;i rtisciplinarc'. 0ondi{iunea rruir:ii rltr* cuprittsri ln tttanifes{,ri este, ci, rEntAilir 1:r'c lA,lgf,, ritulil !i tiiscipiirra r:6s[r:it6nil. De acee& relre{irrdfi Atanasifi condi[itrnea ttranifesbului, numai aedstS, a, l'otulir '.ri o rfied, qi eiti. Pentru aceeir lege ttistrd," dirr lepefirg1 cuvintuiti: ,,tdla 'ttrtttt;ti trtrela-si irrtele,.ti ptit.e sd,-lI lui r\ialrasifi aibd,, care-lfl rrre errliuluhi ,,tfiiceiii" tlin insu-5i tua.urfeslttlti, va sd, {it:i, rit,ulir osi distriltliri:r. $i currr,i nutnrti rttler;tti iri{e.lestr pdle se-iti aibfl cttvittt,uhi ,,trittt Leqe n'6sf ii" , se vetle de au;lo. cd, itr:nriilr.reili Atanasi[ cspiiei,ridti urtvirtttild uiege", strii voindii it sptlne ig, e, ititeletgc sttb eir. lle sptllle' c5, inqeleg*tl: vil sL ,,:sLtcb,t' ltis,'ricei, [,etutglti,t 1i Stosttu'ile", iiicd'lu.r',rile litrrtle si elisr'iplinnre. Se vetle *n Utu Densitgand este {tirle nedeprinst in

p6te
cuvi

sl-Ifl
e

n t el

iuterprctai'e, caci allcuttt fdrlo trqorti ar ti put,iin s[ sc uouvirrgi, aiiitrn'fi,rrdri ntanifestulI i:u t'ep,:!irea lrti Iri e;tptt,it l)lru sLrurt't de td,t,rI

Atanri-uiir, td cirvintrrlii .,luqe" I'lll est,e lti:i cttot'ditlr tii ctl ,,;LttibLr lisr:t'ict'i," ,, ,rlt:turgh'itr'" , ,rytostu,ril.c", ei it,tle$tea :;rtntti subordinate rifelui,r, suntir lrirr'[i a,le itr:elttiit, Ei estrlictt'eu

ruriri tiirl,airrttl

sfintei ':tt,tolicescci liiserici tt ll.rtnrci,'t , cr rri, pre dinsii,,din olticeiutiLe t,istt'it,ei rasii,ri.tului sri n;r.t-i clcitiscci", va sd, tii'.:[ r'it,irlri qi disciplina biselir:i rds5rilului s* ie ldrn6,ni neiitinse, cdci t:uvinf ulrt. ,,ubiueiil,u uulrriti a.r:e:;ti{ lutelesii
tr,i,

lertrriui dirr r;r.liitt{a logiut-+i, t;uviulttlir rlella" r;,lt,r; g,;urrlii, iit'ri, ct'ienla.lte l,r'ei srtnlil slreciiltl :tceirri genii, Fi,:r'vrrnti tllui I)etisrri;attfi qi tu uuii esenrlilu. 0Anrlti tJicernii: tote artirttalele.

ir acclttili, saii vorbindti

crI

srrg[tolele. iritsr:riie ryi liescii, atutlci nituetti n{l* vii trr{eiege lrrcrrrlt"i tlqil } ca anitltalele sriltiii Liivt:isrj c{e sirgIt.6]'r':. paseri ryi pesci,

-- 2r -'
ci ori eine va prieepe, ca acesteu lrlrfi diu animale suntri esirliciri rtiai detaitte ale cttvintuiui: ituilnale, sati anitnalir e gettulil, qi
risit,'o rrilintii sino,lrtlui dilr i698. ciindi s'ait cler:laratfl ,,rhd,lulrn'i, nE aceste>i sfinte biserici'". Mai tleparte r:Andt sinodulu provinciahi din 1872 tinufii tlc ilIitrolrolituifi Vaucea a corliticat.ri ilLincipiulu, cil rituiri qi disciplina orientaid. in biseriea ndsrli. s[ r6mA,nd neat,inse, n'a fdcutil aitt, riecf,,iil a r:odifir:atir conrli!iunea unirii .cuprinsi in tnanifestnlri dela 1698, ca adecd :,,obicei,uriLe, cu'emortii.le, serbd'torile, po' sht'ile" sd, r'6utAni cele orientltle' Sinodnl[ lirovincial[ dela l8?2 {inutil sub llitlopolilulI Yancea n'n fieuti der:i abso]utfi rriuricri alta, riecA,t[ ceea ce a li,cuti sinodulfi din 1698 $irrui.li sub Mitropolituif, Abanasit' Penlrtt t:e condatnnd, darl D- Densugan[ ure illitlopolit,trlir Vancea qi sinoduhi finuti ho ehi la i872'? Din rErrlale de sigurfl ntr. Ne 1;are r'6t, cd, irebue sd, o spttnemfl francri, ci clin ignorarea lucrulrri' Celt dinmiri a0t.u tnotnenlosb. public[ tlupl, 1698, in care s'a pututf ar6la,.cil 6re nrin unirea cielr 169E primit'au Rorn0.nii sari nu credintra t:ltulici, a fost,ri ce,ndfi impdratuit Carohi Vi voiritld a ilttrrduce in catedrala riin Aiba Iuiia ret0,qtigati dela Calvini pre noulfi episeopfl catolicri Georgiri Nfirtonfi, qi s[ sfin!6scfr. cetatea, lipsindrr-i preoti -r0man0catolici, s'n folosibtt lt lrrcruhi rlcestit de-preo{i romflnest:i ulifi, dupi, rrnii {e rn'ai bine de 100, dintre cari protopopuifl Petru dela Daia a la serviti sfinta lituigie in iimbu romd,n6sci r)' aitariulf, celu mare din biserica catolici

eeleaiaite sunt[ speciile geunlui. Evidentfi es[e rleci , c5, iu rupe{irea lui At,anasii cuvinluld ,lege" n';rre in[elesuiii de a'eilintd,, ci in[elesuhi. r:e-iii are cuvirrl.trlt'.,,oiticeitr," ili irrsu-Ei tnilutft:stttili, va si clica infeie;suiri ie rit{t, Ei ,liscipluui, ai.iecii ,,slu,sbu, bisericei, lehrqhiu Si TtosfutiLe" ^ rlttt cari pre rEnrd,qiqele lorri uitrterti triri tr tt le-a cii,tirti nici ridatd,. si uu le v;r elirt,i nili cflndii. Conslatilrnti tlard, r'esultal,ultl. Iut,Airi in nranifestulit tiela 1ti[)6 pilintii sirrodului tleeherindu-se ruidulnri ai,,stinlei c;rloiit:escei biselici a Romei" ail prirnitii tot.t; rlogittele aceslei biserici pS,rd,sintiri pre ale biselicei nortodoxe orientale", ai cdrsi mririulari ati fostft pflni at,unci. A d6ua in inanifestuiii dela l69E pa.rinfii sinodniui nri reservatti neat,insitl lilulir si discipiina rdsd,ritdni pentru siue qi rrrnrItorii sEi. De unrle cAniifl sinotiulu lilovittciald rleia 1872 tinutri Lle nritropoiituhi Vitu{iea a codilicatii cl'eriinfa caroiic{'t biselicei {Jornei, n'a ihcutu aira der:.{l[ rl coriihcatri i:retiiufa priuilf, tie uii,rirrl,ri sirroLlului rliu l{j98, a eilri mauifes'"ii i'ir aflatl tilfi Derrsuqand" Ela c6,nd[ ai:eiti sinodI ia pag. lri poflel:ge, cu [o.ti episcopii qi preotii, crli vorri lua palte la sin6deie provrnciaie, si ftc[ ruarturisit'ea pruiliicS, a crediufei riupri furruula presclisi de Papa Urbturi VIII, nu 1.'oftesce, decfltri t:a aceglia sd, nrirt,uristisci eledin'ra ,,s7intei catolicesceE biserici a Rontei", ctrea'iiri uriltu-

t)

327. Samuill Clain la Ciparifi Acte qi fragmente Pag. 90.

Lauriani Ivlagazin[ istoric[ tom III.

Pag.

I)rrt'{, Rornf,,nii ia 1698 n'ar fi prinritI r:rcdirr{n catolir:d,, atunli lrrcoti lornAnesci luniti d() sigurri cd, n'ar fi fostir' rrhenr:rti de lnpdlatrrlir -si, servdsci in biserica catolici. Oatolicii rru pelrnitir niciiiri ereticilolfi si rds[t'itelilorri tlesbiua[i si servdsr{, iu bisericile lorri. Cu atfi,tir rnli putirrit ar fi pelrrris'ri ac6sta irnpdratrrlir C*rohi VI. care t'.rr f6rte bunri catolitti. Preotiiolri rornfi,nesci irrsi nu nrrntai le-a yrerrnisr".r, ci i-a ciiiar.ir invil,at[ sL servdsei, in eatetlraia crtoiir:i. Perrtru-ee ? Peutru-ci scia, r5, Rornflnii ln 16g8 ail lrrirnit[ itrtr ig[- crerlirrtu clitolicl, qi i-lr corrsirl+rrirlri de confidcli si conrnembri ai hisericei cntolice. Etd Oarii o miriulisire publici a fmlrEmtului, o m{rturisirei liublicd, n episcopului riitolicri, o mS,rturisile prrblici :r unui lrurnEr.ir frir.te insdrnnatI de preu{i lornA,nesti, cir, Rorniinii It 1698 aI fd,eulir o unire rlrigrnirtiei cu biserira cttolir,6 a Romei. Ce est.e fa{5, cn ac6sfii rni,rrurisile rle at6,{i lactoli corrrpeten{i rabulisrica slab5, gi superficialilatea cornici, n Dlui Densuslnir i)

Consciinta nublicf biseric6sci despre natura snniei lJniri dela inceputii pflnl ast[di. gi ,,alian!a" domnului Densuganf. Aurir vddrrhi dej,r irl articrrluiil pl'ecetlenti, c5, tlin insu-gi doctttneliuiri dlui Densusan[ se vede lutllinabfi ca lrtmirta s6reltri' ci, s. Unile a lirst,u o rtttit'e dogmaticd cu biselica r:atolir'I a ll,ontei, 1tt'itt citrel rttenlbrii sittodu Iu

catoli.cescei ltiserici a, Rrtntei" ari prirni[ri int.r6gi, cleditttrt rtcest.''i bisu'r'it'i. AInu vddrrtI si rrnI aeti sbietrrn[ cttt0tttiu clupI s. Utii'-t', cu ltrilejulfi ei,r'tria rtnit'ert lc6slrr in credin!d' .s'a

tl i r r 1 6 9

8 d e ch

t:

rl tt-

se,,md,tlu,lar;i tt'i s/int

ei'

uianifeslatI irt tltorltiiI ceiri nrai sirilucitfi' 0onsciiltt pubiicS, bisel'ier5sci, insd' cu ulivire lt tiaLttll s' IJnili s'a manifestalt in limpt de rititr6 vdtrtrri arya dtl neintrerupt[r-qi aqa'cie evitleniit, tliitu tt:ebue sd, .tte cuprindi o aiiev6rati nu ntit'are, 0i uimire. ci dll Dr:nsuryattit I i:rllezirtii rt lovi in fa+*[ lrctist[
consciil!fi,.

Artrir Ii pt't't lurtgi. gr ozavir de lrrngi, voi a irrgira qi rtutlai cele ntai motrrnu tlac5, acte clin iitorit't bisericei n6stre de "i."tOtcl6nE v6curi,, ln rrari s'it, manifestttri cottsciin[a ae6sta pubiicir, brsericriscS, cu privire la llaior,, sfintei Uniri. De acee& vonli atninhi numai trneie &(tt.Lr, ltt c*t'i -s'lI manifestatri

std ln vi:r{t si i'lptele Ar._' coterelloru nostr.l, sarj il sinridele ndstre, suri in qc6ld si lif,eratrn-I, sari ln r:onsciin[a poporului, sari ln l)urlareii heterotioxilorfr. l. Arcli,ereii, rtostri ;i s. IJnh.t:. Dupi, :irriltea Mitlopoiitului Atanaiiu a ur.ruatir Ioairu fatakr, r'ourflnft tle origino, ilrsd, in ulmt inrprej.uririlot'I vitrege ir.ecirtir tie rnulrir Ia rituhi latinu. Oerictrl Pairiki fu urnnit,u Ar_ chierefi alfr lrr,ornfi,nilorfl rrnitri, aLunti- r:ip6ti dela. Papa colcesiune, s:i se' r.entrilei 6lisi
consciin[rr_ acdsta.

tolicescei, hiserir:i, rr,

rrrrit.I dil Arr]ehi rr spre a putri fi episcop[ _Pttaki, lof:t_tn tullrtil,.. ca si nu pirdsdsci numai .it,,lu 'si {lrs0rplrna allusani, ci qi credin[a ,,sfitttd, ca-

;i "popolulI tlele

Sutrt,r:rufr g.irtrr rr pr.irtri si arloptr tle a ndsf,ri, tt,srr rllrrl f)err:;u;,t,i,ri, ii*.t ue-ar nrdta nurnai urrri siugrrr.ir clrsri, r:iirlrlu -inttircd Pa.Jra a rlrt,ir r:uiva r-rorrr:rsirinti si se rlelu. crr:din[a.catolici a bi;er.icei Rornei ia cl'e(urr!{r Dlst-rItc('i,rr)t.frttloxe Orient&le,', exn de altd l)it.l.r,e. rlaci. nc-ar. ar.6tii. r:i. clerulf,
tir.st.r"r lrrrrl{d"rtrif

Archieled rrlu Rolrriniior.ri urri[i. Cler.irlir si poporuhi a fosrd rnul[,irnirii crr'ares[a. si inii multfi nu a poftitti niri.rlela el[, nici ,t,,i,,?upo. Acuur tiaca ar fi arlev6r;tti, curi6sa te"qfl cd lrlin TJnire nu ;rurir 1r.i_ 3,1Ij',i .l)r,n,tu-s;rrril, () {L)g1tI ca.titlir.d, r:i .rlit r.6m*su mttir.-tttri pre iilugii cretlin[a rle rn*i iril,irrrc a bisericei ,,nrtotloJ:e orienlrtle,', ntrrnr:I pa;irr lr fi trebuitri sL rle:r lrri P;rt;rki rru nunrai eontesirrrrrt rle :t se renf.6r'c+: kl liiirln qi rliscipliu;r gr.ec6sr:ii, r:i la crerliuh biserieei ,,ot.loilo;t,p ulicntnll,, altr:rrrrr cler.rilir Ei prill,iluiri ,ru,a,,...,j n,ftr fi

la ritulI gtceesr:ri,

cl ::i prit[ t,rurir,,,, fi

ri.

i'orrrf,.rresrir

Dnr:a illri l)ensuqrrrrti s'& ilrvfi.titri vre_ rxlir.ti plirr r::rsrrrlrrlri lnitropolitanI riin Bltgiir qi ;r privitir g.rlt'rit porrreielorir trrhiereilor.i nostli, ce se :rfli in etajulu airi tloiltril, I pututri r,etl6, ci piui h ilIitlopolitrrl[ $ulutrfl singru.ri Pirtaki. deqi r:resetrrri in ritrrlu'lati'nrI. e imbri,catir ln costrrmuiu preo{esr:[ (urr 'cLlrrg[rest:[) orientllu. Sirrgurr) elI e frnbrdca[ir in grer:i, udgr5, fiurbrii Ei crrptuqald rogie

mai-iutd,i[, Pirpa, dupd aceea Episcopuhi nostru IoanI I'rtirki, apiii clenrhi qi 'popoiuhi eu ocitsinnea ac6sra au rn[rrurisitti'ln- modul[ celri nrai liimuritri, c6" rinirea este o unire dogrnat,icd, ru biserica Romei rern0n0nrlI ritulir 9i disr:iplina neatinse, ftrtrebdrrru dr.[qi, ce vaiore are le rriai nu{ita lesi a rilui Densrrsarru fa{d, cu nrittirlisirea a(,{t-{t,ir rr Papei, a' Episcopului IoanI Patlki si a inrregri rierului gi-poporului uniti ? Si Pataki a t:trrroscui[ nrr nrrrnlti fdrte bine natura rinirii, r:i frjrre binr: si idea elerului si I nolrorrrlui riesrrre e;r. rtlri a fostri fdrte zeio..I itt alr6rari:l qi pycrlicalea ct'erlirrtei rta,[rilit:t', blr lrott r;iit orittd r:u zeiulI rr rnrtlsir pret rieparte. I)r: alfi prrrte ins[ a cuuosctrt[ ryi ali;rire:r mar(t a r:lerrrlui si a ;loporrrlui rlc rituiri _si disr:ilrlinl r6slritbn[, qi crr lrrivile l;r tr.eslrr s'it silitir rr lnrplini l)re t'A.t,ri lnrrn;ri i-l {ustir posibiiu. rlur:irrtra elr:r'rrlui 1i ir;roporrrlrri. Alnd prrt6 aduce mrrlttr rlovlrli rlespr.e ar:rista. Ne- rnlr.ginitnir irtsi trrrtr:ii ia rrrruirr.
_

ci

la cea ortorloxi, orientnl[. Ce unn6z[ de lrci? Eviclentrj

Homei!

qi

s5" se rentdrci,
aceea)

I I
1

T-l,
h

irF

ili

$i br0[ roqu de forma, cum ptirtd tinerii nostri la sate.

era aqe darl Pataki neobositrj. Rituhi qi disciplirra orientald, ins[ le observa cu t,6ti rig6,iea pfln6 .si iu irnbr'h,ed,rrrint,e. Iu purbarea

ln

preclicrlrea credintei catolice a Romei

tcrist,t a rna,rrifestatI Pataki consr:iintr ;rrrblicir, ce o irveir elpruli qi polrolrrld desJlre s. Unire cir rinile dogrnrticd, ple ifi,ngi, plsllalea rituiui qi a disciplinei orieritale. O rtare puriare insd, rl'Ar fi putut,ri nici de curn sil aibd, Pataki, daci, unirea al ti fosb[ aceea, ce {ice dli Densuqani. TrecernI la altir Alchiereii. AtanasiI Reiinicri a fostii nn nurniri urrulri rlin cei m'ri lrrofunrfi cunosc6triri urchierei de ritiihi gi dist:iplina olientali, ci rii uunlI din cei nrai rruiri observitori ai ritrrlrri ryi disciplinei ace sr,eia. lstoricrrlir Clirin dir:e rlespre elu, r:d, ,,era, /6r'te t ptYzitot'i,tt, rtnrluelelorii bisr:r"icei, rdst"rl'itulu'i,. . . . Ntr, sut'erin elil, niri ttr, r,exnnonii,, ti,r::i, iu, ot'i, ce al.fcer.tn l,atinisa{ie." 1) L)u t6te aceslea Ai:rnasiI Rcrluit:ii este curroscr.rtir ca unI birbutir ftlr'le zeiosri pcrtru creriirttir cttolici n Ronrei, tle careft se rleosdbia u olientalilorri desbirra[i nrrmai irt pat,ru pun0t,{'}. $i a si st:risir llr Rottta, ti r:rerlin{a clrtolicS, cu cele lrat,ru puucte o ltrofesezi, brrcrrrosti luolaitd cu r.:ltrlul[i, irr ritit 1i in rliscipiirri ins[ nu sufere nit:i o inoire. I)ac5, tcurtt urrir orieutalist.ri aqir mare

ca -qi fie lnt,inrpinatri din nici o parte nir;i cea rnai lnicd, irnpotrivire, atunci ac6sta al r'drnf,,nd o enignt[, dac[ cumva in ehi nu era, intrupatd, cousciinia publicrri a clerului $la poporulrri rorrrAnescI rlespre $. Unire ca0 rruile dogrnatir.ri cu biseliclt Rornei prt: lAngd, pi,s.lralen qi rrrai rlcpa,rlc :r litulrri si a rliscilrlirrei orierrl rle. In t6t{ ltrrltirrla iui llerirricir si t tlerului ryi lroprilului fatri 0u elir rru 'se vcrie nici cel lnai lrrii:a urrrri, despr.e o consciitt[i pLrblici biseric6st,i, {ati cu nat,rrr.a sfintei Unil.i irt iut*riesttlil trr py11i lrrditri rrli rllrri I)errsnFant. i!'lergenrri lt I,[irrolrolitulri $nln[fi,' cunoscutri ile urrri friltrr mlle plcrtuitiiriir $i observritoriir :rlir lir.ului 4i rlisrirrlinei orieitale.
(lrrttt u sraiir irrs5, Sulut[r irr lrlivirrtlL r:rcrlin{ei
celril silrorlulri prrii,irrcitlii iirrrriir -lrrprinr.:d, rle Xlirliiiroliiulir Vrni:en la lB?2 ? 1.rorrrfi vt,rle. L:r, 185!l Sirrlufii (:ir Eprisr,o;rri tlri rliecest'i Llag-d.nrsrrirri, (.ic Hp e:ifirlrlea ltrtnci trrt'e."lte itttregri Arrl6liilii, itr o i.r:rstortlri. irrrileptati

6r'e,r lirofe:lirii i,t,'r,,,,i',1,iintX'',li;t,,;;;',i;

r:t Ilednicri a fostfl aqlr fidelu gi irrsufletit[ alr6ritoriir trlfi creclintei catoiice a Rornei, fdr'f,, ')
Acte qi f'ragmente pag.
124.

stolicd rrlil. llontri stltttr'ntti rrt /in o lctlitrtt'd dtottnul.ix'ri rtr r.,'r,iu1il.,, l\[ai l,r viil.,: ,, r)mtlc,ttt.ii I.eqrl,'t. ir, (,ltrpulit, slintet ltiserice (t lJonle'i, nu, il,tt,.ill,i, 1il.itt" t: o tlt 1( ]t i. rt ,)t t) tt (t 1. prJ int e;i, ct, dt?t.tei, rlinte;i, prinl.crldtlt'ii pyirt l.cqdtru'ti de sAnqe.,. ci st sd,nc1e.,. gi Si nrai ;i prrrt lir vale; ,,h'erir:it'eu. it,istrri o pof ti"/tntii, drjtri firnrlrt. ddtrd . legcittn' cr, r:u SL:rru,n,ultt R onte:i. tt i t u, /, e rc cr e r.l i,,tt 7 2i.tt 7.t t"itr,
tr.

vor])rr:r(:{: rl*:;pl'+,' (:fi'rlilte Rrltuiiriilot,ir rrniti iirsifolii : ,,Pi'itr sfhtl,r, [ltir,, i rr, {) (,t'r,l i n tii ;n rt, n t rt i I i r e c rr. i) I i rt t rt I ti ti] t: u rt, tt rt,4 o7i

cd,tri inlregii t:ierrrlri

qi poportilri

rlietre:irrrr-i

rl
I

*29-$rrlu{d a$a dari n'are cuvirrte de ajunsri il lf,uda credintu, catolici a bisericei Rornei, carea este qi credinta Rominiloru uni{i. fii uici dlfi Densrrsand, nici nirneni nu i-a fd,t:utri penlru aceea nici o iurputare, ci, ar fi ,,srricatl legea strhmos6sciu. Cdndrl insd Mitlopolitul[ Vanr,ea tn sinodul[ provincialir din 1872 a codifirratri credintrr s,cdsta. pentru carea Mitropolituld $ulut[ era as& insuflefitt, a[urci dhi Derrsuqanf strigi in lumea largi, cta Mitropolituiri Vaucea in sinoduhi delt, 1872 ne-a ,stricutd legea strrbnogiscd,". Irr urnrd de mai 200 de ani toli Nlitropoii[ii qi Episcopii rrostri din cele 4 rlie'cese cu oci]siunea suirii pre scaunulir episeopescfi a[ deprrsri profesiunea credintei tlrrpd, formula prer scrisi de lJrbanri VIII ct ,,rnd.dulari, ai. sf,ntei, catolicescei, biserici a Rornei". Asla rttt o scie rilii l)ensuqanri, cu t6te ci a.r trebui si o scie, drrc5, se nDucri sL scric rie lucrrrri, de cari r scrisii. Ouru pdte fi atunei schirnbtre a ulegii slrdmoses,'i,h, r:f,uriI sinodu]fi provinriahi tiirr 1872 poftesce dela ruembrii sdi mirturisirea tredinfei, ce o ari mdrtrrrisit,ri de 200 rie arri to{i episeopii uostri? Se veile, r'fltri de necompet,eut[r e dlu ilensuqani ln lucrurile, rirr cari s'a a.pucatri. 2. Sindd,ela ndstre. Insu-qi dlu Densuqaru recrrn6sce ln nurnErul[ 68 din nGazeta l'ransilvanieiu, ci sin6de de ale ntistre tinute in aceste ddu6 vdcuri ad recunoscuti s. IJnire ca o unire dogmatici, cu biserica
sure

sci,ualeu irr r:uriilsa aser[iuue, ci, acele sin6tle nu au. fbstri conrpirse din ,,toti protopopii,, preo{ii,7i tleltu.tttfi:i. rytiruniloril,t', lrrin ul'mare u'ai fost.u conrpeterrte a $e pronun{a in lucuri de oredirrti,. Ya sf, dici dlfi l)ensuEtirrti nu vocscs sd, seit: Ce alte sindde, decfltii tie cele (:olnllu-<e ,lrrpi sislemulir prrrlamerrt.aru auglesu, cu tcirt; r:i in triti istoria bisericri r-rrient,ale nu va gisi uu[i singurri sinodfi conipu:;& clurri sistemuhi aesla stliiuri cu

lutuhi de slriritulri

t:regt,iuisruului.

Romei.

Sinr5dele acestea llfi qi arluseri pre Densugauri in o confusiune utare. Ca sd, sc&pe lnsd, diu trrcurcituri, igi cauti

dli

sinotisie lceslea ddu6 acdsta o diii Deusuqau[: {ice insi t:[ n'aii uvittti tL'eplrr sd, decht:re ag* ceva, ca, tr'ati fositi tjotnpuse diu ,,toli ltrotopoqt ii, pr eof il i tde 1u da{ ii, mirert ilo r{r,'t.. Sirrotiulti din 1698 dup{ interpretarcir
deeh6r'd, recuno;ce qi
S

Duurnulri L)errsu'auii ins6,, super lir:iaii oa lol-deurra, nu vede, cii rdmiue daLoriri a artt, c5, s. Urrire, ilga uuul ti in(,elege dinsulri, tu primitS, in adevdrti in unu siuoiiii rolllrusti rlrrlrd. gusf ulri dinsulrri tlirr ,,toll, pt'ttta1to1tii, preo{ii pi de:puto,lii tnirenilarit". Uud at,are sirrorlti u'a nut,ulu afla p6,nd, acunr dlu Densupani. qi uu va putd afla nici cdndfi. Chial qi ceiii dcia I tj98, cu cale dlnsuhi trce ati[a lurnrd,. Il'tr tostft coupusri ast{eln" 1Si toLu;i dlu Densuqauu ple sinoduli acesta iqi basdzS, ldli, ne rnai au{ita sa [esi. Cf,udri insri alfii iqi basizd tera lorfi toi.ii pre siudde cornlruse cn Ei reesla, atuucl diui DensugrnI nu-i lilate. Sinodulu 1,. {.r. dirr 1739 qi lB68 dethdrd, aprialu, ti s. Unire e trnire dogmu"

ticf,,.

0b

-.uperfi,:iaiii

ii dlui Deasugauri dechdri , ci

lt

t.

._

-- 30 .-'
, r

ci. o ali0 o nuirt., tlogtttrttit'ti' 'rirn s. Unire 'rli':e' r'i' lt"r itvrttI ' ntt Ii ,i lten*'is'r"ir ttit'e .,i tt'a 1't'u."ittX. ;i':il,rn sx fac* ,,cdiIrt" cn rolnl)ustl ii-iii trr*rulfi cu ttittticii, crr ii.to:;tfr ttti' deptttrt{ii tlirr ,,kt(i, 1tt'tttr.rltopii, 1't'iutii' 1i i
,.,,llifu;ri't
,

gT,li " r0lrr ilt4 uu"' i"; .1. ni;"'il;; .'ut elllu (le "";t;;' bisericei ;i.. "ii Ill :.' i1 qrolr:ie i;, colJ:re(l.e',-t,-l,,,irii' tot' qnuil $tui' va uulr(rtitrvt ltii totse trropurtii s'i,:uiiir* trebtritit, s.i. {i:?flll, o,,., " Ir'l trt' o1i t u .' ',i'iLT ;''.;' r{t "'rit#t"ririt,ii cieuna 1paria |11, acrjs[il' ;- biscricu f, ..'1li::

3.

S. (Jttire in ;cdkii-:;i t:!:'..:',i,!r!;,,lllil:

#ffi
n' "t'
6r

1'

cieditt[[,
5,
rl

s11

;gii
n

rt it

",u;'"'i

chirrrri. "'"''"N,,

t,racla a.st'ltlii

iuscttttldzd,
-.

tl

t'lacd' ,luLo,i,i'qi ;*, rdspriirsulrir, ':a sub. t;ptstoltrrlti siuoduki iltirr f f fl- lriritii elct:loralfl r;tttrrrlti iliiir,"ur ,l''r,i a*r't 13i;g ';t e o ttttire tittgt[ rit:chet'atii, c& s' Unirc ,rioti.,*'a"f

,\ tttai,tiitnant' itt'i tllti .Dtrttsu5atlu tle piiria

-;:? "i,r:- Ti?n i Ii, J]'l,L lrrrrgi, ntttti. Ittte.1i,:,,';;,;";,u,-,,ii-,,1*lo ct'lr rrrai *1,," "l';,., ii i i ro1 t'r n :,1:;i' l' :,",I "';I't :;,ll'

if,l;r
al
t

darb tie rt
rr,

rrat't'e

!,.$: ':t ut

iips5"

l'

ltll

*,, Ronta, It'in e t'a' lll'lll t I l,ttttt te tlrt titve'rgitttii' *i dela u'"o'ubItt'tii ,lctir;lt tirrtrI dlti Denslganil tr'atttti tegs, irt'in :'Lt* l:'ililii' ll';'i'-,rinittr:lti*ttt I lrtti':lt" ti ittttii l:;i;i;i; ,,i,'i ',',r"at'itn"'i rt tr ii' ra[i ctt tu dc'ltr r:h-e Itit;;;i',, aiiot,tit. Lr-rrit'ri r:elii acestt:it ale sinritleli;;il ;";;'"'itvrtrjirt ttpusiIie rnai nlir:ii r.r,,n"ti"iti.i tt't' 1nui,,iuil'5, .t'ttrtr:i tle ii, ;i,,lii nit'i in 1"'1"" tt'i tlrrnt

ca,rert ttoi.itntir.llttt]tl-!:l

ili;, " -il, i,,,.,',',',:, -'l I :.-u,'- f :il,'l; i*' li,,ilii"'ill1 (' o i ot ic s t'i ir i' .;': -' ":::,,1; ll''T':;; t)2"' t'i,,,,,i"r .'ij,:ii:11 "lli: 1,,r e r, : ii,,l;;;liiil11,,,1,' till, l?,' i,.,il{,,,;'lil,':lJ' l;-,,Tli; irrtalt,*i"
I

grnirrrir nuri

' ll;lll-lll[,i.ilT;;i.i tt" *"3iit"-" tit" t

v,,,,',i"

iii..i,,Olt,iir. si

.ili;i ndsrr.u iniresLe "';r'lr+sr;r dlir ;t irrriIatii

tttlnrtitlrtlii

;;;i

i"i'.'"tili.'r'ru[tnii, ",i; l'i

d';;;ti;
iuu

:itnotlelot'iltrntti tteto ! I)ensttgann,, carc s6' nlrip,* rtfi't ttici

1.86? iil..] - i'i itH tli" rrttii '\rrrgtr'tt tttt s'rt ''el'i

'tit

t
.;

"""'

ilii;'i,l"u aHotu '5i nti str votu. aee$leit ,riirr,lui'i,;,;;it'ex auil"odttd sirrtitlele lirrbiicd' a tltrt'uhti qi nri vot'lttt,ti Oi,' tnnntiiirIl 'rtbrilislir';r itln ,dlrri l)ett,r-1,opi,i',,t,,i, gi "i' fortir' rlll ;1 3r's .it (t ttllll *',i,,til. E''i'(i0llsei111f "']1t: e ,,r 'u,, tt. t:ii ttrti t'l'a rrd 't r';l il ltlr i tl !llt 5i l',,1au.,"''i,'",'",tni*'"'iirI'tt" iil llr('t:isilliilst'e tiltt :;ilr se tttt"' i' rttttl ntttttlil ,',,, ', alroi spt'e rr se inilt';r ij.;,t,;;,;;;i, ,i"' 'otli*oio' 'tegrada Uniri' iild.
1rr. sittt: t,, ,,tt,g"1it il* Col''rnbri
-"''

L;;I;'
t

' il;:;,:;i;;;;,, .' :,':l' i,ilil "-ill,:ylll,:ll;Ji,i";;l ;i ,:1,1" ;l' .,;iit, I..; iil,l llill;t- t,i1 *iil'illr;: tn l'^i.ll);'l",,,ltl,,';*,,1"""i l)ettrt ittt'itt;ttt tt "i'in'l''rr{a' ()hr'i' tiiillrtlir it(:tr31a t;' i' t'it'""'''"tlii Is-usit' Irti 'difi 't t' sitEatlu, ,,t'ri' ltiser'i'c,.)

'tt"

i'ii,li,.',i, ':ii:i:'i
t

",t,)'' i, :':',,1"''1 r. :iii:t,, l;':{:,,:i,',,','' ,,)'. ,,i',,i';;,,ii,,ii. nt t'r I tr t i tt qt till ii'llri dlti .l)r'ir'ttqitttU I'ltblict: At'i:lt.i llll U it Prl'rt:'it -inrir{a (ull':0iilltei irntu -f'tseritei irr Blasiu. '{':''[l'i tl 1":* rotttilttesti liisel'it:esti. r-:a
r,

;'L-i' r,' r,,':''t t o!' i':ii,',''t

i
t
t

":,,,',':

"'*tfiuiu

-T

ii
I

-* 3e --rrnilu tlelil 161)8

rir:ii adetdrttttY

in

r;rttolicesceE ltiseritti'

Ne ntirbulti tt!t'te tare, crittt rle dlI DetrsrrsalrI ttu tuculltI si 1rt't; i\litltipolitirlir $trlrrIu, ci ir p,;rrtti,iil pi'ofes,rrttlui lrrsifir 'farIa *1i irr .scdi5, ,,t:rY ltistri,:r't eulettdtu-td u lui lrrtrpuuS, 'Is,iil Cl'ristosil e bisr:r'icrc crttolicii", tlulrd, uo Vancea ttt iiitrndulil pIe [Iit]'otrolittriti iur:ul1ri, provincialir riin 1B?2, eare ln acestu. sinodri i,r, a f{,e ulii alla , rletat ri a cr-rtlifitlatii pi ntirturisiti crt:rJinta'ltisc'ricci rt'leieia, dt:sltrtl t:tler rllii DensuqattI inei sttb I\'Iitropolitultl Suirrlrr a itrvdIatti tn ;cril{, 'lcl;t 1tt'ofesulrrlti 'iu, ti, cii .,e biserit'tt' trtleLtirtrlii u' LuI lsttsi| Ct|,,r'isiosii". Dar:fl sinotlulti din 1872 crr NIilroiruli r,u lti Vfl.llceir tna r Iir rilituLhi e ledin[a a cestei bisLricc tr,,striuttii legeu' striitttrtsd,su't" tlulrd'

u lu'i, lwsit,

rt' Rurnei!, singttrt,,ltiseUlr'ristosit"'-

erjce este cledin[n ,,sfi'ntei'

sirntitil ,lestrrlir tlrr titt'e, cu t6tu r'il' a uit'atil ni it it itlvatrrlil cil sIrtrletrL[' l)t: el'a cu ilrir,',iine irrurctiere in pulerrie qi cuuoscin{ele J^ful ui,i',.i irrainte tle a iie ap.u(r1J -ql' srrs[ini ntiti ti iu'li,tirrt"n ,, tc:sa I)u rnai arrdrli, - itr de ret:ooitiif iuci oriati bardnr tnatrtt:tlele li apus'ar iiliii"r. ce le-a invifalfl, Ei itpoi

;;i; ;

!
i

tllu

rrrarrnalrild ace-rl,a ntt i-lt ltrr-r1rtrs15 t:A ,,sfintct ' biseri,cii, eotol,iedscd' rt, Eontei" e ste ,,t'tlirltrl"( rllrri l)custtqattu, ci cii tilti Densursa ttit tiste i i tr'rl'c ,,nddttl o,r i'ir,'l ;rl[ ae r: s i tli b i s e ti uer,b s r c cr' . ]hristosit" Isu'sil, rt hd i;iru,tti, Diti Derrsuqanri lnsd, itu ittculpa l)$nt'ru acilst:t pt e Ulitropoiituiri $rrlLrf [, ltrl irenlt'tt t[ nu',;re, ci pentrrt td,9i'a ttlt,alfi t;r; l ittvd,t*iu ili geold, la Biaqiir drlt religiurre ea
tz

Deur,u5Juu. aLrrnct sLt'it:lttii, a fust[ ,,legett slriiutostiscit'( 5i in tttanrtalttld de religiutre, ce l'a inv5,[at,ri rllti l)t;n:rttgalti la lB6l /!, cf,ci

p1'ttil"2t', r:[,'ttrtit hdrb;rrri (rl)r'eali't ta ra iiiti'uituritur'l Vattlt:n ia olalli e ir latntr proirl sinotleltr ,i*i',tiiti tiitt e+:lt:'1 tlieeest viutriof* dela 1872 Er 1882 iie-a sirit:trl& "legeu' .trd,tttoxiscir". Pt'ltt i"t,'gdgt't';1 Itr'rrit lllare In .'nr'"iir.e ti nl{i hd,rba[i rrt;r i ttta r i cir dlI :rti ajurrsfl ia - ailstrrdltdti' D*ott,qut,,i " "- t" fribiioler:a $erninariului arthidter:esanu () diu Iiiaqiu -qt, ridL i;*rih- in dilt * asiidis'a rirultint.i rie n,a,,,tale tle gcdl[, din earitootri:tli,-t tloqttritl ica saD stiinta t:i'edin{eisecuin*ifrtu tliri ltcestii setnittaritt illti' din isi ec lllalli6 fs's,:trtu rlelrr irrcelrutrrlil lrrr' . nriale surrt,ii aee-*le'l l'lantraic rn lrrrlba latiuri' Jln clrri fit: llt'{,li11}lFl'' seiilrtrr cl'ediuIei.nu u,,irtui itr tllaqii, ci 1i in setrrrttlrrele tatolice ,i"'ilriti g:r,,ie,i,,, Frd'ncia, Sl'atlri'l-'ii Italia'

l; 1161" l yar-:tszir. ,qr;tirlti6r-'u 1rl n1r

girnuasistri.' Si tpoi s'i creriutti tlestulti de i4.ru .1t." a puld ,;clie desltre lncrttri biserieesci qi de cretiiuld,, {ald, dc a tn;ri resfoi odatd LALqilo. ce le-a invdfat-ii crt gitnnitsistf. Ar:i este apoi greqala dirr! Densuqrtnit. c* s'a

leol* t:reLlitt{it rjarea o rt Eollt'ei", ..s;tititri cululrce:':pi biserici {-ierurirtii, i:rt la,rialt* uliti iirjri-r^fi nrrnalii 'l'rire f racttizi [i;i;;;, sl,rni'riii ii Frarrcesii' credintei .l-iiiid iirplius5,'in tttit't'ut'i'rt'c'r \iIII' {Jlbanir tie Papa 0,,,* fotut,ria -,; irt-e;cris5' si. ctt ert Vitnr lltrt'oir,ltIrrlit ,, 1,,.,fiiru ;;i;, sittrirletrterttblil t'o[i deia tSg: no*,ritl Oeta lot:u-'l'ote cupriutlu eredinta de; at'rtnci a
ili'".inOtl*t" provitrcrale tlirr
ufirttr:i. t:o,tttli,:es,:,ir' hiserici'

t'

Btinrci" crltiitit:ati' I E7"! 5i 1882'

[)re tttttlle tlin manualele aceste este setnittalistului, ce I'a foloscrisil - qi ntttnelcrlhi l)ettsrrgattfi le-nr ciutit ' riir. Si rhcd iOit* .i,,,tttltti, tfr, itlLt'e at:elti -*etttittari.sli va Atunci o"fio-*tiitt * vrttlunulfi.tltn strdtnoqii sdi' c[ tnlraren', ,,strd'tli, sig,ir,i l'al cuprinde a0eae oilrea uredint'a prrlfesatti au sdi ttrosij" ','totu.;utir ,,'',1 sr Ulirlrpolrtuiti Vntteea cu sin6rleie deln lB72 Ei 1BE2' Drrpil ce cllir'Delsuganf iusi tttt a^cilgeartl insu-gi a in.vdt lrtu ,uri' ,,,uuouitrlti. tlrn pofli .pr eit Ittttllti' tlrit I a-sa religirtttelt, [rtI 'uin"n qi tttattrtrrlele' eautLt'i ti sa dar:d ltotti, anltttstt- set ' slt leolrtgra ii irlvd,lat ati diu rari
Cdci

ptrt'ru lluncte rirue probtlz[. trtiev6t'ttlI celorI ctl grecou()lnrlrle Jin clLtil* ttost're rit'uale rlrientalii. cd'lugirii din Cttttr rLfi pur'rrt'ii ajrrnge, i'l ltit't'ez'': arl"vErul[r Blasiri lir itle;t tt"''"itl ' ttin tuiltilc rrostre rit'ttale' ccloru 4 puttr:le trt"t-"i u'itti 1'rittti'lri tlupd dacli, ei c^ R"rrrant''iniii

rrntrii ttiti ulra iiii-D.ttt"qatrtr tu t"ottit"'** t'e le '1'r'r'[esdzi' din dogtn':lr: t"t''tt*"'i'uil'ut -

s0ua "-- 0e il gorlsu. ilIauualele acestet itisu' tttt suut'ti altceva decfltu tttnnifestarea cea ntai lttttrinlLtI a contt'*:eut'ir r"i"i-i lnrblice bisericesci in vdeuiii e';1'c o qi rr. fost'ir *i i,i oi.,ttu. ed, s' UuiLe (lll rjeet --'1i cl''irdintd r',nir. rlogtttatir:d, itr a u Ronr'e'i'" ' ,,sfittt.rt, ,:tiolici;ca bi:;e'rir:ri 0ottstliitrf 'r lrrrblicf, irlsd' tleslrl'e . Illlt'urt sfiuiei [Jniri ca ti trtrirt' dogtuitLir:a' cu biserica if,,**i a fost,ti bot,-tli:rttl;r aga t.ie lltrterrricii itl

rie f[cen acdsla,:rlrttrci rle siguru

nu

i,'rii1,i,:i.i,"1t;f :::.,1';i';{:,i,"f '',i:;:i'r,-11;-:l tr':.I,t::,lri,l. ,,u,titt.ti" ui ,,, i,, i,.'1,u,.,,t" ,,cestei selvilisrrruiii lrani 11g5tre riLrtlle' biserili .d, l,rubtz;"'tii" tl*ttit' ltttttt-t'e' itr cari ci srtntI atlt'ver'rr'e "*i*-lo'f11' in ele nici el insi-si r," t"*t"'"tii nt3trttl6uilt ? bi..-';;;J rottrattiscd' trnitil s[''1i Itrfr'uI t:-"-.bt'.l':? Diri [)*nsrr1attti' cirgatrL si tttet'git patta *,, ,...I,"1,utt tl' a'r' h irr:eiitia vene.i*r.i, rri,rr"iii

i.i,,ir,""i,ui;-,ri,, ,,u cd,,,,,ni 'ryrf: ii ii;,l]:,'U l;['u -rel.n'trt (lt:l.t lllirl tj PSll&

iilil

irl*oii.,, trostt'i, lif,tri lr'rt:tirii sciinti{:r:e "L

i-s'a cotisacra'iu ,r-,ititi + t,irrlt,t,,'Je titvtlt'gitlla 'irisericescX' itt tliuseie re t:ii ut* .i"i,' iirtt ,ir,iin arninti \rtitttii ttr.l'it'rtt' clelului ale i",,i .itf,,,
nttnt;ri ceva, t{ttt iit,et'atut'a actisla' fll,i,,g5.rii riiu Bitilrti itr sccttlitlti- lre':utii s,:,i.,:r[ Iir'luruini o ta'r't'irtici ltlir:ii rltrmit6 t:are itt scttrtti tirnl;u iEi ,,'1t1,oscp,,hts ,;etitatis", cisitci, lelltllltc etltitllittri ittaitltt:ir teologiioru' Itr.,'5r rilica at:ti;tri cfrlrrgiir''i (i(i ntrrltd ttge-

i'il;i;;:'t;t'rprie qi t Aii lrlol.ritl'it inss' ace'qt'i ' "tttgliiltl l:ll: -,,'!;1"'""1'"" uerifutlis" rlrn t'ir'r'Irlc lloslre bati irr 4 lrrttlcl'r', bilrdir cii' litirniu arl"vdtuiit t"'i"'it biseri-lrubli'-e trnili' tr6i;rti ltt tttt,il"t:rtltt''tti"ttiitttr"'i R'ritrutttt

,,.r"t;'j

nici'U cr)il:;(iiirrt* tlu rletrtbiserieei ttttit'e'

:llli.,:i1

iu1tt" , c{'sr'i, r'a rlellr l-r rrirl': biserir:ti liornei' rurott:sartdtt i"t''ega't:r'eJiritrrr trle I ptittct't' i,iut*n,.ro' rii t rr:: 2'nvil''tli:;'L cstc -Atrlriogfl I rt. ''FIttst:rt i tt tur't'i citr
or rr, it: r 1i1-1 r11,ti,," " " i' ;,'"'1 ( i reci l.rt. it,, trr ., 11lr),i,')'^u, 'i:lr"tgJ'

tii*"i

,L 'i,ir:ui.r,,iu

!' dlLtqin (-ir..r''ntiu ,.i;" "+"''

I)''s1're .tclt

i!:'

l tri ce"

__i
Cotorea, cari in lrarle pini, in tfiua..de adi se afli itt tnanuscript.[ iu-biblioleca brsiii,lilo.rd' 'Iot.i urrnflnc.lir con-*ciin[ei pu]ilice bisericesci despre nalurir sfintei Urrrri ca o unire tlogrnatici cu Rotni,, a scrisit qi Mitropolituhi Siihrtri opulti s6[ despre Priuntu]f, Romel, i,r .,,ru cu cr'udrtirtue inultti tuai frr:m6sd decitti cuur al agtelrla otmrl.[.dela trnil b5'rbatu, care ir petreotltfi tnai tnult.[ in curtt" ttnirnuru'trt, urr-rbtizi. Primalul[ Rornei din cnttdnele, s{in[ii i'arintri olientali qi tlin e6,r[ile ndslre rilrtale' Opufn se afli, pani ln diua de astdrfi in biblioteca l"juiulan* riin Blaqifi. l)aei dupd' diri il.,'*uqu,i[ Ntltropolitulu Vancea la oialti cu si n6tlele' tiin l872 qi 1882 ttti,rlurisintii credinta a,'sr:him',,ijintei catolicescei' biser ici a B ontel," n* ftit:,*. legea strilm,oEdsccY" , atttltci. -to,li iiceia propundrrrid, apdr6,ildir Ei dovetlindri^udevEruhi iiceiei credil{e muit[ inaiut,e de i87t pi de
unei biserici t'ecept,tl'

at:estei bica. sii se bucure d; privilegiilu t()te rpl'esenseriri. Pr.e basa tcirsta slari la curte fdcuttr unitri ri ,"iiritii*- Rottriinilor slfl acesta irrtsa, ;;-';;i,t- 'sctrtintelolu' 91* a rteobositS' tr:etr'flttat'ea.

a[

poftit[. tol[ itttr'uttt'

t6ta at:i,ivil,atea qt

si nl,,ii,r'no,ii,,i Claiu', ca llomfluilorri uni{i ocasiultel t'ttiit-*"" if*r, .* Ii-s'it 1rt'olllisri runirii. t)e irceea' r:ir's[ ti cerrrtil vre-odat5' ifo*anii unrli irnlilinir-en conrli[iunii, polit'ice uvt' sunt'ti ;',,;;;li i,,:e'basa, cd' tttt 'rmddtt'lo'r'i' ci B'mei"' , "aliir[io-ai in"i)l' t.titices,:i bi.serici' u cea mai mic[ rtrmd" Ba f#[i;:;;,',ri'iginl*i a* risi i;isindi inaintea Calrului rr mO,nest:u uniiI el'4,

r';'fi"f;;;tJ unti atrire Inotivi' uiuitoto """"G t:u urmdzl, rle aci? Evidenlf aceeit'
it,"it' ii' ct"ipri"t

qi & popot,[ .unr.iinta public* a clerului tril ei reservd'ndu-qi

Mifropolitulu Vtiueea, ne-rri,,strittttil t'g-l!. ,trd,mosdscd," muitf iriainte de clu, ceea ce dlfi crt istoriet totuqi ar trebtti si o scie' De,rs,,gan[ (jlentLil, i' 9i Ttoportt'lni -U-niri ttostrtt'' Oundidtrpi ntirnifestulI s' I tiuuea t-rolit.it5, rrniti DcLt' Rorndnii cd, f,rslil, a tlin i6ilS urcle uriuilesilrtttlri mril, sri trii{str,, ctt cat'i' tt'tics,:'r"r, tttd,'ltilti,'ile ,;i popii' sfintei "ttol icesci biserici, tr, Bon"ci,"' Prirr- r:t-'nditiullea acdsta F,omfi.nii uni(! ari {ostri in qredin{a, 95' ,lnd;''

oLienials' profesdzi creer& recepti' irt ;1;t- blsericei'crtt'olice, care irnpdrtiq6scl de ;lio-ii*l,,,nt"ri si se pus'a Ctttn acest'ei biseritli' t6le pnvrlegttte 'fn.e t:onsciinft actilla,. dac5" ea i,asce ioi,i unirea dela 1698' tr"*i -l- isvoruhi lninsl-qi Asernenea tlu va ;; 1'- put6 ardra nirneni'

;;ii i,,i

t a n,- t1, l.y :"1 u.ul'o ?, u'?i$: J-d,,1lf ruruu it ullll'llr il' il, tirrltel Oolltlca ":1, t urlei politicd l;.;;'D,ttttai conditriunea c-urndir drrpi t'otrrEi ;;;i;;;;i cuut tle

;iffi;.

turisintl'u-se ind'du,lut'i ai srt,n'tei catoiicesci hi' serici tt, Rornei," apar'lin[ de aci in colo ttnei biseri0i t'ecei)te in lari, qi aqa ari s5' se bttcui'e tle t6to privilegiile' tle cari sc bttcura aceea-qi biserici. De unde in corttinuri llre basa imprejuririi, ci suutl acann ,,tnddttlo'rele"

;;;;;,',.aoa'i

Rorrrilnii rrnili,l1t ll:tlill...3 o atluct, lil"-i*nilir-^ *ottailiunii aceieia'.nu ci ca alian{i' r1e cotidiliune t*;;4" loc[ ca

de unire dogmatici'. v l .oirAitiont """ - 'C,, tieosebire insl poporulfi-d.esavtteza Den'su'1anri' Sciut[ esLe' ril[ pt* f,r,re itiriutiiit

.d.-#r'q

"{4-l

c[ qi rlin clerir. rltri

mai eu samd- rlilt poIJniri rlela uot'I s'utl ttlrttsil rnrti mrrl{i s{intei tlogntafrrslti Il'iI llrrili s itt,i,","'n.' li,r,,e tolii'1rosi{ia atutv:i iiilij',1i",,ri,uifi-p"litit'4, urrit irtftriin'rll"rlil,r,'r'r lit:t'st'r'tl n'ttt' irvd rtici actisttt r'Etnflnea[ il;ii:"'o"i' ei 1,t'ir,,,itlititt[tu rrcrIinla' IItdth irr ,iufrl ,ff,i D,'nirr;arru tle nit:i o st'himi^ifiit ti rriscilrlirrri "-'iie vtti'he f{r'[ p^rie ius[ r:{lrEtnii t'6t'e pIiil;,'.'t' rj" ali,lii*siir*-,,,,|i t,i*','li'i rtrc"epte' o iitrtre

qi Tot[ asemenca ir lrttrcesi, -po|or.rrl[ t:rr bisttnetrrrit[ urriru.^'b; ;;t;;atrl lle celit D6ri cc? i)entru ;:'Hil E''"0't$iirrrattiogi --6''' t'i ttettni[i' c"i, 1ire uerrtltt ei erlru a tie firi ^st:hitttba I;;;i; ,ripl rlH u*""'"q^nn qi disritr ln nici qi roni i,i'.r.'il"tu l;;i;j; Leqea lfl'gd' - "t6td' li;;ii;';,'*i lt'"a;e''lri t''L
r

aIttnci atttI a o l'(]sl]lllge in irrtlrt:r'.ittra'rilt'rle Si rtrrl)trrri.'' ii..iit"ttattii,;';i,'l't" " a'[*'dr"tI i)entrtt ,ii,tt"i Roltrini t,ot'ir;i rtit t'espirls'o'. ce? Pelttru r:[ st:iai, t'I nu e rr lrlilrrr[ii ll?I'e-ilii.l. t:i rl ttttirl tl,gtttatirrll, 1rt'irt 1'lIl'r'ir sil ir" tr.lrtt.s r;;ilt';i;,"i,, ilii,tti, si tlisrrirrlittir'.
'

,;;;;;;;r,',i rlrrgttltIe ,,'1ittIoi tuIrIitpst'i 'iii'r',,ri', qi itst;1, I )u ttrrrcrftrit 3l''lt', tlitt (rr' ('lLlsol
iltl s('rtltilt

I'is''i'it'i n

t)'ati irr irrritn :l' I-lttirc' stii si - t,fui''tii iltln ''u' ari .tttersii rlintui ra,liii,", ari ;i;i ;i;,t;'i,'. $i-oti zirlitri nrier:i'.iris.rir:i llerl[i - ,,1,, ,,nitilut'ir' ryi ;i-rrri r,,ri.rr,',i,, 't -irrlttr[i 6rtl it lltlrrf it [i ) o*,,ottltl'''' ,, rti ,f ,f iu,illi pilsrrlir .ir 1l,lirtctist,;t tttttttiti 1't'it''" :t(:eeilr (f{)I}h' rtrt truiIilot'ft n l:;;,",,ii,,;it 1i'rlirit:6 fostir li ll'a.l' vtlttit ? l)nca irrt'rje ti qi rirri(i (rtr. pti.viltl lrt {) trolitir:i, rlivu'ginfrt ,fi:,,niU ','cr"'i'iit'rr" si-rt' li .'lili.rttir tiii,,llil, iii,'i 'ilrrt:o[i srlrit'l tlivt't'se tttci lllt si-rrr li ltrlttsI cd' petttt'rr ,iiui":*i. (.)i le-tri flculir it{lr:st'rlrt', rliverginte' e,st'r ili;;l' r'l'iutr',''rti .si rrni[i srtl-t trrt itlt'o (:rl,itt{ui,t,,i,r'i flli1 rlt' t:ti'rlintL, ;i;rlr,, ;trrttt,t'tt r'il :ir:irtil, r'ir'.'s' t-lnire n'l fostI lrolilicrl' t:i o uttire tLrgtntticri'

Iln tlti

ltt l'()llc{llllltl{ l(}l'ti'

(-1(l

r ile"' s lr,, pt:iu il eg io lnu ;J:s:;,:';,),u, u,ii o,t sd t' r'i n6 c ''iirrrrl*i tiinsulrri ? u''""t t:e Ii-se pl'tttis*'l'd' i'i I)errsrtgitn[ 11re..*f"rlritri' il.;""'il'; .X Otn tle it;rr-r'6utLt:iogl' i i-iti"qi;",tnitI, nrt va tirr'6 titlr.irru.,llriviletrrrii cd, r,f,t ir din ln()l-lvlltu' ;?;;,i;ii-." il tl i ili,t,,,'"1,.,1" d;llJ';i 3-, l1l oltltd ctr l)l'eotrl I ,i,,iti gi si iott att*t.i'unile 9i nettttite ,preo!'t' qt fostir s'i srrni'ir in 'fransilvattta tr-"triii di[ pre "" qi i;1i ilI rles^v.625' ii;,;;;,,;'ior" i*frr,,;,,n,r cu tliarrta ltti' ta\d cu s{inta -,i."ou,t",i 5- Purtarea'ielerodoril'ord' chiar I)errs'gtrni lre tl.i Unir,,"iit

::' ::"1;n" t.,liin'Jolll]l ^q;,1. nescu tlullu sr tte 'iitterodoxilor'r

lvl4l rrr!4r\. "'

,,i::

o ;;il.;;'^;o't'o sPecirnette' Leva crrlvi'ii ingr;v1,*i,'nn:tY.t: iifi'T';;i; -o.o*ioutu shntei pni'i:^.!i 1'11'Tl1 sit[ .ubi; oYq'PJ i .'--ln'ini ri'v*E a Jn' ItOlllif,lllrt,ru ii,i,T'', ul, it"'t"-'u :3.,. i:,. " i^in.!n adet i;tfi;.'il;,;ei' C'lvinii .!0111:, Y .'l c&

numal

;l'll; ce-

1'6t'u, IurFcilu '"'- .t']" iiit."n'"ir,'a*"."11"1i^.*u daci, ^i"1i.,,9 lnsi, cd unire dogmallca ctt ei. Sciari .-.- ...,: ,.i rn .o arlu v-a o :-41'9i,.1:' J;. ; "lii:'"1',1,,t: itrunci,ttr-g\:i.u"-*f: "pii"ii 5tJ .ttiit,t- calviu[, creelinla"1oru",ll"*: t'-u il' Il lrruuvruu Irri de ci se deosebia Pre l,'tt tle crediut* 1:-.Y o .- ?n+1, ln[epu[in[ ftii ;r*;; Iirle earea deqi

il; il il'"tffin

""iiiii,ti1n

-41 -legea, ela lnsi legati de trite usautiile religi6se, lrr rari era- intrupat[. De rind*: irnbetail popnrulI r'ornflnescri cu ftceeit, r,d ei se mul[6rnesrru, rl*cir Rornd.nii fi,ri. de ii trlarrge

iti

md,rhn'isi.ren u'edintel rlupii fonnule ,ruiud, snb

safi subtrage nirnica dirr cledintt lolri de mai lnairrte, rlech6r'i, ci prirnescf rlierrtela qi protec{iunen lor[. Cu atf,ta, r]iceatr Calvinii. ci nu' se nrul{f,urescri crtolir:ii, ci poltescir dela Rorn*ni t:redi.ntrr, tn tl,oqmc ndul, qi

fesnrel celorri ,1. putrt:te rie iliverginfi. Biet.ul[ plerlir:ittot'I caivinesr:fi irr-sd, at6,ta crrt rle igrrorantl"r, cfitit ltu stitt DroJ,rt'ie, cari suntfl cele patru ltuttcte. 1n trttud h[rGnrlu-qi lnultti eapul[, qi prire tnni int,reb6"udir qi pe vre-unri ignorantl ca si eifi, crr:ddndt, c[ e destulu de biuc inforruarir, dice, ri Romiinil prin unird cu I}rrnir au prirnitir unrtit6rele puttcte: Cd Ro-

nriinii nu

l'ei:u

care lntelegcari fornrula profesiutrii de ot'edin{6 tt Papei Iilbarrir VIII usirati ir iltrircerea oriuutaliiorri. cflt'eil o l poflirri gi Sinodulf, rlela 1882 linutu srr b l{itrolrolitrrlri
Yancea. r)

Conslrrrrt.irtolrolii, r'i nrrttrai

spr-'eie: ij. cI r'orI ilrt,t'odttee la t)reoti celibttuii, si 4. tti vot'it l)ost.i Sflr)ibita t:tt lnptirii. 2)

2. cri vor'I lirir culttitri:citul'a numlri .*ub o

ltrtscti pe PatriarculI dela pt r:elI dela Ilornl;

Ole mai rrre lipnd rllii [)errsrrsu.rrI rie unir testimorriir rnai clnsicti, cri, s. llrrile crr ilonla a itrstI o uuire riogmatili, ln ut:eea-si credinfi, rlecf,,tii cum e:rtc tes;tirnoniulir acestlr alu calvinilorri de lrtuur,i, r:nri rilrulr) alrrilrtir, c[ cu ocasirrnea unirii RonrAnii rrir l.relluitir

Veqii bitttr, r'i ltoi {tit ;i Rornflnii rle rtrrnr:i, ecli rrriit itrie:it0, r'trlernI rle ignoran{rr bietului preriii:irtorri cnlvlneseLt. Una irlsi pe lirrg[ tritir ignorutrtir lui lolu;i lt sciuL'rr ftirt,e bilre. $i at"estl cste cueit (:e Ilu vt'tl s[ o s(;ic tilir [)ertsttqrtttit, ctttttt:[ atlttri Rorrtfinii

s[ 1rt'im6sci rlogmele catolir:e nle hiserit:ei Rrtrnel, qi sd urirlulis6sr.'X r:r'erliri[a iluliii formula plesr:risii de lr'6qti hiseli,'il ? il,Iai urlur:eurri nrrrrini unit terstirnorrirj r.:lrlvinesc[, r:are-lir rid, r:r:lir mti rnare lilelrrtir alI CalviniLrr[ rle prri tirntrrurile acelea. qi acesta este istoriculu Petru ilori, preriicrtoru calvinescd irr Ighiir. Bietulir istoricir Bod scia, r:5, unilelr Rourflrrilorri cn Rr;nra a fostu urrire riogmlticri, ;i allcurn niei rru sl-o putea inchipui. Scia si'aceet, cL biserice Rornei rru pofresce deia RomAni altceva rleclilii pro1)
Nilles S.vmholae

prirr unire ari 1rt'irttitir crerlirr{a biselicei ftrtnei, rle r:artir se rlerlsebi:r a. orietttaiilorir dissitlelr[i nrrutal lu pat,t'tt ptluttte. vl si tfic[, cri tinit'ea ir fostir unire tLrgtrtitt it'i{ qi nu tiiarr[d,. t\tirturisirt';t ltttisfrt lr (.)aivirrulrri Borl ntt o ttlt,er'25, rle ioi'I itttlrrcitirftrclt, cd, elI tlr (itlnostua, eari sultt.r) irroprie r:tle 4 J)tltl(:ttr. De al' fi tbstir alianfd, atuuci nrr qi-ar fi irltutri sermluuiir atatlr crrpuiti, sL lrfle cele 4 pttttcte, ctri ir rrir r)tinritti Rorrr0nii pritt Urtire. S[ tleceurI ur;rrnr lir tlU helel'odoxi, la .,rlrtotioxii rl'iettt,aliu, I)e cttri i-a irrrbrrrat[ ile totri tarer uniret lrri At,antsi[, chiar perllrtr ci, a fosiu o ttttire rlogttta[it:d,. Teodositi ilIi[.listoria

t. I.

ytg. 2'it3.

tropolit,ulI ri,'lu lJtt0rtt'escl au{irrriI de unirea lrrl Attrrusi[, lt il illaifi 1702 i\ sclie iui AtarrnsiI o r'pisi,oitr irtflurrttitore, i]I utirea ii irncti -lirin rrnire t cdtlutil in m ai' nt,ult e prrtI, ', r e iit. lt sl)llrle rtpoi, cat'i sunt,[ eresiile rceste! liinrhi i:[ urrrbld, si,-i probeze din Octoichfi, cI, ntt esistii lrurgatoliil, qi-cI SpilitulI Sfintri llu prtt'cetle qi tlela' Fiul[. Se luteleee de sine. ci lnrrintet lui Teodosiri, IvlitroiiolitulI rielrr Bucttresci, profesarea celorri pn[rrt puncte era lrrofesarea -ttttei eresii' Asta tusl nu imp6rt[. Ce inrpdrtl,, esle' ci, insu-si Teodosiri tecun6ste, c5, Atanasiri 'd' prirnitri cele patrtt [)ullcle' pi t..facutu rrlire hogmaticl cu Roma. r) De ar fi fostu unirea nuirai alianfa dltri Densugtrrl), atunt:i Teorlosi[ yrre AtalasiI de sigrrrl nu I'itt' fi nrtruit[ et'eticu, ttici tl'ar fi unrblatu si-i probt'ze din Ot:loichfi lrcadevElulI tlelor[ 4 puttufe' Totir pe tttlr)ci Calinit:ri Palriarcirrrl[ rlirt Constnniinoltolti itt unI sinori[ pntriarcall laolaiti r:u 9 Archielriscopi grecesci escomunit:d pc MitropolitrtlI trostrrt Atattasiti, 1ttl. r:are in frrtiocurri ihi llttmes(:e Satattasiu, qi r:u eif, qi jre tot[ cleluiu qi poportrhi,^ ce va Ii in legituld cir eli. $i penrrrr ce ? - Pertlru cL, r:uin tfit:tt Ctlinir:I irr scrisdret rle rtttitlettti, Atarrtbiu ,,rt pt'imitd' dogme corth'are credin'fei'
orlodore orientale"

LlJ --

lrl

lttI si ttttit grt'eil rlitrtle cei tttli colructenti rle.srrvu6zI llc tllir Derrsrrillrrrti r:rt ltlilrrrt,r .s,r,;i tl,'r:h6r'ii in ar:tti;lttltlicri, cd s' Unir e a (ostii trnire rlr;gttttticti, prin ctll'ca, AtrrtrrrsiI ctt rii sEi ,,tt itt'irtritil, doqma rotftrore rrt:rlirtl.ei ot'totlore ot'inilult/' ! Ii mai It't'irttrl

rrr,ri rrirrltit rlirri IJettrrtgrtrrti ? Dintrtr htrtertttloxii ttta,i ttoi ne l)l'ov{icititu nrrtluri ia ttttrrlit, 5i lrct'sf,a este ilIitrq' lrolitrrlu Srtgttttri, ,'ar '-' iri i:rtrtrit .,, trttut ig6*cl :rpliatri ni,uirt, itt tltiri tnnlt,r: lot:ttti,. c[ tttrirert lu lostI riognialicii, qi a strrt,ir in pt'ittrirr-rl ctl-

loL[ 4 piritct,t tie divtlrgintii ltllt'tl arrrbcle ltisrt'iti. AEa ia l)tig' 127 nrrttldld, ltt:pst'e 4 tirructil itt ittltl,,lt-t' trrtttf,toliit: l. Pn"t:ttlitisc('l'el Ii;r yr1'i rl" 0uJrrrlt-t liiselicr:i' 2. [tretitIr6scet'eit sflotei 0rrtttitrt:t'i[ttti t]tl lriltlt: rlrtsrritl si ert irzittrd,. ii. Prerlrrtrdsoel'elt l)tll'c(]rt',,r'ii '*flttt,ttlr,i I)rrrrhri dtrilt Tatllrl qi ticil Firrlri, si 4. Pl'pruttriscere:r focttltti crrritriroliri lurli't:lt :r Purgrttrtl'ittltri. I'Le ld,rig[ .irteerl $-agurrtL sfitttr IIIrir0 o rru nurjlrsc{r ttici r:Artiiti alitrn{a, ci ,rft,I,o' tIt iil'.lt'ttttttizfi ittsi ctti'ittl,ttlu :,,ltpo-

. 2)

'l.asict'. sllsie" ? lilrltl 0:lftli{iitl c:1 irri ntl tlr-1 vrltltti llr()\()(lil lil vrr'-rtttii ,,iesrritit ,t:t'lttltl'tt". r:i lrt i1y1i1 olril ile rrlir,,lillirt'it'rlttsetiit,rit iltlt'it(r. rlrrti rrrr'i silrrt,it tlltti I)r'ltsrlsitDtl itDlr otliosi t:iL Iesuif ii. i\''esliI t:stt-' ,] 8,',,,'kfr,rus Oonvet'stt-

Bari{if

1) Nilles Svmbolae t' I' pag. 344 qi uu' 'Plrfl alese tlin istoria Transilvaniel v.
2) Nilles, totrl

tions-LeKi,.r{)ll'( t'rl. I l, r. [. irlg. 884, citrt] tlice- t,i lrlrostitsi:r est rt lllr-'l'itl't'lt, pt'itt clll'ri ( in"vlr,',r,t,t',lt'l;r t:t'i'rlittt:r s:t. 3) Irtsrr si $irgrtltit
tasic die }landlrrng selbst.

acolo pag. 348 qi G. Bariqid totri acolo la accea-ql pagind ca mal sus[,
I

pag. ?24.

,r) Alrost:rtcrr ttettttt tnau vorzugsweise die votr ihreur religirisen Glauben Abgelallenen, ilemnaoh Apos-

asa rltrri recuu6sce chia'ri,

,ieta ci'eai'4a lu! -la alti "ia.li'.'"';qi,;ii; cretlitt[[, clrtlir est.e cr*tlin\o rrf:t:-,,::'d]; (jeea. c-e ittsetnlla'' ctr cescn hisifid' a Romel'", runirea a fosl[ ttnit'e dogtt]ittl0&'
sflrrt'a Totil tesil iilui f)cttsttqattIL -t'[^ cl'eln U*ire ri'r fostf o rruire tiognllttttd, strrini a'1tr.tle ;t;;H * ui**ti.u noint'i, t:std

c[

prin. Uuire Ro-

;;,i;in- rie"'ci'[etaL.. ." -Ro-*e:U* ;;";;- neuni{i ttt trmpu si n nerornilniiot'ti -itace

,,"iti- il dinsul[ nu i'flgia i. ioiie o6*u,:i,'eairi mai eri c*t'e pinil ;; td; *u ln ,inu otg"itu, qi frrrm6si' vatia o' altlrieri se b,rr:ura Eu' le-a ce ;;;i ;; ites.u ain e* r:ottclusele' alunci Vry-ce,a' il; ;; p.iiit* la 'euitat'u][ iu totul[' cu n'ignorat[ !il-i, ca I)oalr " ^i"" gra,t'rln

tn ioii,-c,i srlntr 'l.l ':Yl!:lti rlz-lare 1i crrtezlture nrt sutttl aglt tese nostt'u. ";^;." ru,r-.i"i aiunile lns[ tttt pot'u ;;;; riisparu'

ii

pri,tcl[, pi tnti itii" sal ur:ri-tflrrliit cd't'e C* ' iu.i,,ii' ,l* o"*"* se mni intimpld' in irt;tirttate qi la poporE utai

i'Jotl'".fti"t art{il[' cttm .-ir*n. bifr' Densuganfi vil fi tt'ecrtlf a tteit,"----"ft Hardorrin'in vccrrhi

;i;i i.:are d.lcea., *u u

Beneilictinfi

";"""qia-'E'reiaei lui Virgilii'

"-aonrp,usgln ***iutn

'XIII'.un[
a

despre

il"5;ii,;;;,il qi c*.t.i' a tuturot'i si aut'ol,e -*nlii-

a otrerelor[.-.lui

tlblugirfl scrierilor[

ovidi[

tt'"[i"'ii-*

i;;;";-;i
irumaf

qi- H

risil' $i'tare crerlemu ci o asemenea toi:i.'rit aqtdptl qi pe dlir Dr:nsu';an['

cre{utu.'

uuii qi ai[ii' 'rnouin As-te{"1 ln'srd

arict'orilrrri.- classici'
-stirnesce

De srirlea ac6slrt nu vil scfiprr domnulir Densuganir cu at6,tri tltai virt,osi, cu cfllfi ci nuutiri cf,'tii rle pu{inti O.u.i, ir ft cug*'lalri "aliantei dinsului, rtr ti trflatu, s.,llotU asul)ra, ci aceea L trrri ttoltsens. Bisertca Rtlmd'nilor ri pre tiurprrlti stirrtei Uniri ra nuutai loleraU, gi rru se brteura de nir:l ttnrilti din rec'el)te' Era lrriviiegiilL celoralaltt: biserici qi detitfutl rrral slab{, ntai i'a se ilici cea nu se pe sine rrici cai'$ul biselicS, in fari, pe biserici aite rrjrrle s[ ulit,ua airrta.'lletultl Itin t*'ii. Ue fr.rlosfi putea daril."si aibi bi*rii.1, crIulicI tlirr o r;ittrlild' alian{i' r;u biserica rr,rtnilndsc5, tlar:[ a c6stil nu se unia itt eu aceea? I]e alti ltatle, dat'i o erediut[ 'ronrf,,ndsrli r'6rnA,udndri qi lttlti tiebiserir:a rroti" iu ,,vechett ei crecliu[i". prin o sirtrlrl[ iiinnte .ii ctlolir:ii cfi,pd'ta t6te plivilegiile *ir"ttbru' tltttltci e tnirare, r:i Ronrflnii tt'ttti pretinsir, ca dieta tErei si inarticttleze clt a i-,r. Uit.i"l.fr, retrepti in [4r5, si nbisericu 01'iritria orierdald|, cici dupi dl[ Detrsrrqani ,,,1i, b*sn ttrtilii, l'esl)e(llive alian{ei dinsrtltri, itt le frtck, erit deia a l-it biseritri rec'rptI va nu t:eYa' llgtt ilrtint;rlatti fie srr tali. Si irut6 r,robrL rllil [terl.sir$atlii ttit'l cAnd[' Atar'I ,i,, ncoe,r, r:ltirtr qi in ttranif llut rrlfi dtlla I 698 se dice, cii tei rrniii ,se nriirtu'r'isesdt' .,tnd'thtlcn'i it, oiirrttZ catolice:;r:\ ltiserit:e rr' Ilonwi" ' Acttttt canthi ttnI stllti inth'.:ie alrlnti cu alt'ultl, 9 .uol.t n,, nrai autiitu' ca cetit'enii utrrri aiiat'il sI se tieebere ,,ntddulari" ai celulrrlaltd' Gtlleuii Anstro-Ungrrriel de pi.ldi. lrlin ali' ari6n'statultti trost,rtt cu Getrn6,rria qi Italia nrt ru'mlrt,trisesr:I,,rradtlul,ur\" ai acestorti statt,

ce,-lri ure dlu eitntlit lttt,rtsi, rlttp[' crlttt:elrtrrlil'. : l'iian[a' rrr [rebui tleslrt't: t"t-uiiit l)('n:,ugirttti "iu '-,r' ',ri,'ritt:J. L'' ntnt i cu riosit d !i aj rr rrge Io rilfi l)t:rrsrrrlltttit ctt ttlsa stt'

cretlin[a 0e& atievdrati' .ttl,, noi r-i"ii.ii, " -- a[ lipsi dc ,,ttrrire"'

si romano-

Oonst'itlI'tttii ti"ir re''ttlt'tlrrlii' "ftlanifr:ttoslu' l;r.ttlti tit'lrr I (i'98, lrrrrt'at'ea Al'r'biereilolrlt it hr:tt-t'orloxilot'fi' n sittorlelolii, a 1'ot'orrritri '5i rrttite ;tt';ttri trattf, 5is*:ri'"'i

l,ji*"ri'ii,,',1',i',,1* itl"r *' . ii-"'"rirl.,ttu, it Rl'rniluii I'r'rtrbist'r'i':i' .'Unir* Rrtt"rei' i.ttti-, J o'1,"'t*' rl"Srii'rtr''l'cu is's.c bi;,,#,;;;;-;,tir *rn'tiui"' t"' " trtht't'rti V^nccir -;i,,; ;;;;it, ilt, i,u,i'' Niitrol'olitrrlth pe irasi.r .credittf ','i ctl sirrdtleL: sale .ie,',rut'i'tn tiii ttr;ri .fidt:lir rt,t:t;steiit s'a l"trtaiii'" t't cotr {inulri tuir irit-til'-rr i'"nrf,''ie'-*ti trttite',.5r sEi roti'rrtrrecer't'iI cir ;'ii,;i;;;; ,r" "ttoi"i* del;t si ort tot,ir clt:t'uld"ii**po"tlr'"tit irrctprrdfi itanasiri 1rilrri ln elir' "'*""i;; ,1"" i*lt't"i"*' srtntemir drtld' ":li .'.'li iiin 1arf,'? $n1f .tttit ttoi ot't;
,,,,r,,,,url,,oiuiti'ii

t! I

catolicesci' tolicii crr gi rtoi creclinla 's/itrte:i' ataci citte'va oti tatnt,";"'iirz"' o' Rottt,,ei",' de "rl':;[i"';.eu,.l srrnremfi aliatii liresci ai "oi intru altdrarea credin[el i;;i; ;i--i ai uo';lri se p6ie. {ice-' qensrrlti ;;;;";;. gi in isislna'reit'* religi6sir aiittr[i. o qi ei ;6';;;; ol,i n6stre in t:otit,rl la oli ce 'u'uttlti aiu cretlin['-'i uoi int-t'e colnlllle. Aiiarrtra astn firdsc6'credintei' 'si 'ei utttlatea iu iffi"i;i or"-b*so -Ei.r19i

llli

departe proi'esflnrhi gi. .Rotttalto-ca-

lot'ii.'/ -Rrtttlntttt't:ttt'rllicii ll"l,-i"r.;tn"**o n""""'l,r;;,,',r',i tti*ttit'r'ltrtri tiin Iar\" ttt ll+'tat ti rittt-:' si de itit'ea lttt e'*te 'l'ii' . rei'rti r:rerlirrIa'

i',,.,,,

rt'srtlt* oit''i"tii"u'lritlr:i; ti$ tttiLrt ir i i"*, tl t'crl i titd, N[f,,rtrr riiri ur ti o,,*, *,,-ii -t' " --t]'li'"Hu' t"lrt-'tll:Ii:]: i;rrti t"' sr:scr'i tll, "'ii ii
.

.,,','l ii'
drnrrosii

"'i,_',li:i:l l)e lrlI ",1 ll ":,11',:,,\ri lu lt{rnt'ru,\'q\i "l'rtptil" r,r",luiu,iru',,, t,''tttl t,'tr,tr!1,-!lt(ii
crul,i'tr,t:itt,5i'i
',,1,,,'1"'6',"rii',.i,

li;'illl;'l;;;

:::tt,:,i "'u;tn'r;"'.1t.-"p!'"ttf it,!:]!.ts-i']]ll.,l],,J"t,,,1i: clulisto.;il"'. lrtt':t*tii' tint.t;'iivini' ;i;l,,'i1;1i; i-'"oi.,"i";.'ti' 'it,-"',lt3tut'i, ti 311:'1t'it ii in{r:kr.r'tttr; l;,i'-;;;;-; itigiituri 1rr''ttft'tt gelr[i tl,ittt.ii iltrtittl, r'antlii n:,';:;;,;; nei ri r l i t t i'ui tt d ii ei a' c ti iii t,l t"u,' r,'i", "'i

]i

leg[tur'[ ttrlrlotnatica' i"-i"^-ii-tiit",iln Deusnqtnfi' {llni?git .*'3 qi ttoi iuit:* iur,l,,ro" .gr"oritrntaiii -RoluflrrI' Ei ohci6s[ biseriil;;;,i-";"iitu,' liturgicd' oIi irtacS' t:ineva linrbu' ;;-;;",;;,;;;, tl" ufltE ai grec()' tlia{ii'.liresci tf.ii5, tt"i sritrtt:tnii ap6rarelt int'runoslri orieutttliioril $l trl tl'i pre se..brtsr5zi lttt ittsi liurbei. Alr:rnt'ir :rc6stlr se.bnsrizir cornutrt l)e ;;";;'rlit'1,otit'icit, Ia iv6ld' in modtt spottst ese ^i",,--'fi"itl,.i.' cnt* o'i tere lrPsa' ;;;;;.'tle ''""''^'Al1}, -r"e,latrune itlt't'e gi rottltttttt-crt-nrri asta tirdsci' tlttttt[a ct*: tolitrii',ii'i pte.'afard' ntt votttit tt'edttr{et' ttttltat'rra .*,i*"t*..,iith Oin lu specialf nrt cttntisceurfl ilrrllr,,;;iii .l't,,rti.depenttirlf* ierarchil tlttc;i .tlcltl t:t: Irici eea mai ittr:erori qi t:t",,i*i-.tiirlicilorir din tirrd'' tl rir:petrtlin{'i o itlil!'e cilr{} 11,: ir iitl,trt'.tttcur:arrrltr' nristli Provint;it vtttttri resiriug* o'i ,si ;,;;;tt;.;; u"nitd' urilrop'llitan[. de Aiba-lulitr c('{)l'dinatfi' 1rt'ovinciei rotn' crr ".i",'t.,ru,,l(:itl atrest't''rrt ;;i;.i'tt,i,' St, tg"t'ti, 5i ttit'i11fos1'fl1n;rt5'

,i;,;rt;;itt'itth

;tarrl'ii srrii

;;i;;;;';;',,i;ii.' Niti itt cotttit'trtirtirtot':t'

illit'r'o-

*politrrlrri Atattirsiil, nici 1n btrla ridicS,r'ii epiicopattrlrri Fdgit'agulrri RourS,niI uni!i nu furi, s.upugi iurisdicfiurtii Pt'itltrt[elui dela Strigortil. Eri in brrl* reaclivS,rii lllitropoliei de Albahrlia apriatu se {ice, ci Plittratcle dela SLligorru trir are rli0i uuu rl'eptii de iurisdir:tirrne Isul,''" illitrripoliei t'otni,ttt:sci tle Alba-Iuiia. $r iv,r $Irrrolroliir d': Alba-Iulitt profesdz6"' ue d drepr fi, rceea,'qI crerlirlfi crr S'Iitrrllrclia rlela itttt'e tjlrig,ruti. 'irrsi l;'g{brrr'6 tle snltorditlaIiutte gi $a ttntle rrrr 1sist5,. De eie $inca,i, L)enstrqrni, dlri de rdri in[elesu llli mai ttrulfl, adevEruiI iiri tfrr:e, rarrdti stts[ine , r:ri' Rornflrrii gr'. eatolici lll suirti supttqi rolrirtto-t;ttloI icilori. Ariair-,gi esl.e legitur a irtlre Roruflnii gr'.-orir:ntah gi ittire Sel'bii din Utrgrrria. Suutfl uniie Nlit.roiroiiile lorti Jirin uttitrtlr e retiiu[ei, cum sustinu. Depeudin{d, hierarr:hicI insi ittlro Mit.rrrpoliiie iorii tltl esisl[. 1n rela{iune;r, (tt-' r'esulti din utlitir!,tit crerlinfei. sitttt,etnti tre qi cu rotttlttto-e;ttolit:ii riin !lri, t;tt i'ortitntr-uitr-,licit tt'ettct:si, itrrliani. germiui. s1;uttioli, :ttnet'iettii 1i iLit,ii. Deptrrtriirr{5, hir:r'irrchici ittire nr-ri Si t"'i inr;i tilI esisti. cunl nn csist,d l). 11. iuti'e Rotrrfi,nii gr. orie:rtali rleia itoi si ittlrir NI'tscitii, Gt'er;i, Bulgari qi altrii Ardria e$lr-: ttrt[urit cea. arlev6rati a s. Uniri es1,us5 'Je h{rtrolioiilulii Yrrncen qi rie frrnttaqii ci*r uiui ciru { diecese in :rindtlele din 187) $i 1882, Ei in iniclesuiir acu.sta e considerati sflntrr U:rire tle to[i Rotrrirtrii gi striirrii, citri :tii ceri'il. {itit)(}scirtte de lrtr-rt'itt'ile biserice-cr:i. ln ilrte lesuiri itcrstir dr.rcirtr;i irt

l1

40 --

,i

teologie 1)l'opunil s. unire lu ricdl[, o apdrf, ln nUnirea", o espunil in opuri sciin{ifice, qi suntfi gata a o ap6ra in contra tuburor[ inirniciloru din ld,urrtru Ei dinafar'5, chiar gi cu viata. lh cadrult sfinl,ei Uniri cuprinse ln in{elesulf acesla biserica nostrd, se bricurfl de cea mal mare libertate posibili, de clesvollare, independin$a n6stri riela rotnano-catolicii rnagiari ne este asigrrrati, riiuhi, disciplina gi lirnba ndslrd rnA,nl,uitf, cle pericrthi, dril de alti ptrte suntemfi la olalti, cu llitropolituli $rrlutI nrf,ndli pre unitaiea in credin[d, cu fintea latin[ gi r:rr natirrnile cele tnai culte ale Errropei, qi rndndri cu [{itropolitttlti Vancea, ci nu depinderrtu dela leralchia vre-unei natinni stliine de noi in ritri ;i limbil. Pre lana,i rlulri s. Unire a dlui Deusur;anil atnfi li nisce ld,nce{i , nisce neprottuntafi , nisce caricaturi nrorale, pe cari niei neuni{ii nici catolicit nu ne-al' considera de frtt{i in nici o privin!f,, ci atnri fi ca qi aurlri[ii aceia din ,,Comedia divirt[" a lui Dante, pe cari ceriul[ nu-i plirriesce. tjrd iatlulri ii respiuge. I'r tnfelesulu aee;t,a biserica ndsir{ uniti, pi,st,r$.ndri uuitatea creriin[ei ou intrdgi Iumea caloiicS, diu eiirci contittenle, in urauifest,area ei iu rnijloculii poporului noslru este lotrrqi bisericd, na!ionald,, avOndI ierarchia sa naf,ionalil, institul"ele sale na{ionaie qi liurba

sa nafionali. Precfiudf biserica diui Densuganii rumpndu comuniuuea de credin[i cu tdiil iuutea, gi aqe{f,ndfi credin{a 1re blse de

paete poiiiice inchrale dc nsti'amuqii nostri", sari cu unil cuvtrrtf ff,c6rid[ si credin[a ,,na-

-50{ionald," este o bisericX lipsiH de

ori ce pu-

poftesce base multri mai puternice dec6,tu o hdrtie sad unf manifestri ona{ionalf" de alf ,,sh'dmoSilord. nostt'i" , daci, e nqll.rir si stri,bati tobu siifletuiri otnului, si s5,-i dea t5,ria rnoraii" de lipsd, sple a se ridica la idealuiri rnoraiit[{ii inspiratir de leiigirrne. Chiarii nice sciinta. anai6gd, cir crediuta, nu p6te ti n'r[ionaii,'va s5, {icd, aclev6i'atd, numai pentru o natiune, gi penlru aita nu. Ci sciinta este runiversali penlru t6te poprir'61e. Iustitu[iunile de sciin{i,, rnoduiri curn si, culbivi sciin[a, gi cfectele, ce le produce la diverse potrr6r6, potri fi ntlionale, va s5, dic5, si se ntanifesteze in 6 fornrd, anurniti, nutnai la o na{iuno. Sciin(a iu sine insi, nu prite fi nicl cflndri na[ionald,. Chiar aga e ;i cu eredin[a. Ea nu p6te fi na{ionali, va sL r}ici rdevdraid, nunrai peutru un[ polrorii, gi pentru altulti uu. Ci sari e rdev6rali pentru t6te, sai pentru nici urtrilfl. Instilu{iuni biset'icesr:i, in cari se mauifesttlzi, credinfa qi se sbe in sufletulir polrorului nobilitflndu-l[, gi efi:r:teie ce Ie prodrir:e lu riiverse poprir'6, potri li na[ionale, vt s[ {ic5 ale unei na[iuni, nici odati iusi crediri[a, care inilal5, ce e decherali, tie na[iouall, a unui siugurft popurfi, iqi perde ltird, puteren, totir farttrecuiil asrtpl't suflettrloni , qi-qi port5, siurburulf disolu{,iuuii in sine insf,,-rsi. I)est.rrlri de triste eseurple tleslire actista. ne subnrinist.rd, itteeroiri nesur:cese pe ia alte pop6re tlr,: a, fA,ttri cd,te o credin{f, na{ional[.

tere morali asupur sufletelort. Cd,ci credin{r din firea ei nu p6te fi na{ionald., gi

Elisabeta, regina Arrgliei ln 39 tle trticuli a prescrisfi Arrglesilorf credin{a na{ionalfi, a bisericei Anglicane. $i ce s'u intimplatfi'? Pind, cf,ndi credin{a acdsta nafiorral5, fn susfinuti, cu pulerea s[atuiui, s'a conservatri. C6,ndri gi-a trasu statulfi deia ea mfltta nuntai in parte, mrrite suflete nobile insetate de religiune ari lnceputf, a o pir[si, qi a se tnt6rr:e la biserica catolici, a c5,r'ei credin,d, nu e national6, ci universal5,. $i procesulu acesta in Anglia qi Arnelica decurge tolf, mescdndit, aqa cf,tri [6rile aceste a[ eip6tatri pe dreptuhi nurnele de : [6rile conversiunilorti. Aseurenea a pi[it'o qi esaltatuhi Ronge irr Gerrn6,nia cu credinfa sa na{ionald nurniti,: germano-catolici,. Asemenea le-a ruersri si Italieniloril esalta[i, cari aii fundatd a$a numita : chiesa libela italiaua : biserica liberS, itrliani, eu credinta

t L.
I

nrifionali italiar:ri,. 'femplulfi lorri sl5 astidi lnchisft in Roma lflngi Tibru, liindfi cd, nimeni uu-hi cercet6z5,. C5,ci credinfa reiigidsi este unri ce muitii rnai inaltri qi durnne{eescri, dec6,bri r:a sd p6ti, subsiste, dar:i e lt'asd, in vlrlejulI frecf,rilorii trecE16r'e dintre pop6r'6, qi priu aueea in hcult sigiluiui eeresct, ce-lir p6rti, deJa originea ei, i-se irnprirn[ sigilulti
olnenescu.

De unde, d.rcd, s'ar realisa vre-odati ideiie dlui Densuqlud, at,uncY arnfl put6 cJicer. ci dirr un[ zelfi tnorbosri n;rt,ioualI nirnicindri credin{a a nirnicitri insi-gi biserica, de care na[iurtea ndst,r6, va concede qi dinsuhi, itre cea mai rnare lips5, acuut ,si irt viitolif totdeuna.

IIL Dornnulfl N. Densuqanil-9i q' Scaunf Apostolicu alu Bomei' Duna ce dlf DeusrrEanfi cu o uqoritate mar de necre'{ut[ a pd'sitf, in. publici lT l* n'a Roma cu * tesi, c6' s' Unirealian!il politici" ""ait" ;d;,; ul,it* J,]gt"aticf,', ci-o nu e in stare a chiar"nici dtnsulf firescfi' tt luct'u "t.'-."t.ii fosrri a 5'o.[rl"-e-*. otr*' g".",ie in .ruri ch'i de cari tnai mari qi aceste este- gi re.t*i-.*iO=.. ij,tu rlintrefa!d' cu s' Scaunri il;*nlel,. h-sericei ndstre

Si .'1t- ?. -adminislra" a p($ce, tle .a cd't'nnti qi prin,.rirmare tntrdsl btsertca ue ori -c6 ritri' prirt rilI oi hi*olitra noslld" Voesce 'irsra acesra silodut.i, ci' d"di;, ErLto{ii, il.,iJ;il; inuoix, eiriscopi' preoti tu ;""V;il; ''* qi adrniolAimuire in si oopclri at,irnd'urri q:.-^t^ dinsul[ p*t"'] tu 1,1.i;i;'i.r,, - p0'ni' aiunci "'u care iserliunt"
bolfi

iomilni n'& fost,[ acceptaG* iit Uii*tico

Aiba-Iuiia

acoio
!

de

^'"*;i;;l
sanl5,,

Dre[' invild'tura- int6=!1 clespre tle Mipon^ i"io*t[ pilrr5' lu sinoouin {inutri tn tropoiifrrlu Vattcea la 18?2 "n'eacceptatd' buni' de atunci ;ir;,:i;;-;:r,nit'rd' cle Albta-luliau ' qi din Densugartt'

ahi Romei' Auostoiicri -n"""binJoiiu

pinvinclatn deia 1872 'tiuuti prlnclespulre.. sub Mitropolitulfl Vancea rie ci' credin{d" ,i.Ou** Ain aclevErul[ in cari "iii* F.tttiti.-f-- Rom*i e Capulfl bisericei-' dreprtnchi ;;;i*i suntri cnumeriaie pq. qi iutifu"O* magisleri'i, rninisteriI guvet:tttre a cu-

Vancea' cu sinoriulir -'ici inaint,e de illitropoiituli irr qcoiele roinine^ unite ru iililr'"is?i -C; oOutl ca invl[[trrri' s'a Dululit propune ititi t6te aceste lnsi' sub a bi::erir:ei n6:i-[re" chiar dl[ Densu$an[- a ftt,rttp.fti-it Sulutf T.y!^a cu, grmna-

* va cottcede

i[r[ -i."i""tin.-iitl. DI'i Densuqanil qi principii .terirebice ib"r.*' l; o.urt sirut'ri dirr iiteri in
ii" libi-iiractice, cali se apiica

a cerca iii*t,t"in fiqsce eare tii, $i {eil de acestora principiilor'f, .e"."rU"g in spirituifl ,espune ia iut,inu praxei qi a is.toriei, le it le tace

il;;dtf, tiela'proiesorult. io Riasif ln sentesbrulr iT.rt'-;; ;- n-; tr' ieoriz iri manualuiii s6[ iliiir_rl oti, unutul ca sit s'a ,pusd'' .1- tiib"i-* $ iz, ce- 'id' "Petru' nti'* .ioti cei'alaltri "in]"i'i fi,s crt'pulil', 't'Lu 17, ci ,,Episr,opii' pent,tr' s 'i,irrii,'lt1",*'otle F)'pi1cg-o''(it'?tt'r iu toii' .atintr' deiu. sustirterea naliald' ";;; p r tt ':;i;' i'J"""o,'*'"'' ii' tie m dt ate
r

;,,i;";;pe' oiioru'incercdn'Ju-se odiose. c$,l[ ntai "*"* ';:^ i"iiin'til'; Deusuqanri se scandali.u tiolAutn acesla la i''ag' .7 dice despre "pff; =uz;,. ;;i;- ft;;, c& ,,cre'cl'i1il'irti'' Ttz"tere cte

,,,:i'iJi,iu,"ti,i':.:fJ":t-$'J',fl#il'-,',,-,cari ProPuseqtuu Densuganu --p6t" cu te-a inveiatt atunci difi bit:!.!!.-,romfr'nd' d'e eminen[5, ,u ,,or,'i[nn ,t! mai multi'

cu nimici Alba-lulia,", nu criprindri sinodului safl mai pul,inn"H'9;"1';;biiunea Oio lgZZ finutri sub Vaucea'

1,

I t

i
ll ':

il

"

".

_n+*
Pentrrr 0e nu s'a apucatf, aga dari dhi DensuEnnti rii sr:armene mai intflifi rnnrrualulfi pnrft.sorului Taltr, din care a iuvd{atri s. reiigiurre irrlirrte rle Mitropolitul[ Vancea sub Ulitropolitulir $ulu.ti ? REspundernd 6raqi, pentru cd, uri Qi-a luat[ ostendla a resfoi incfl odrtf, barErn mrrrrualul[ de religiune, dirt care a iuvitatri r:t gimnasistri lnc{ snb Mirropolifulu $ulut,ii, lna'inte ile ee s'il aput:ati rle urrii lur:ru aqir mare, r:a acela, cle care s'a apuratu. De fesfoia insi. mauualulfi acesta, s'ar mai fi gflnriitu multu, pdnd ar fi luatf, p6nl in md.nd,, saii p6te 'n;ar rnai fi luat'o nici odatri. spre a scrie astfplI rlespre

ficelui Rornel se est,irtde pt'erite t'r5tri biserica, *i- ,,r'itr ltl'lnlrl'0 si 1rt'este a llost'ri, Iltl ttn[ ',,Iistt,itil celebrrt", tt istoricrrld gret:esc[ Socrate cl d' (n I o r'.o-q i z il' v n"" ia,,t i g a b s r ei' rl mdn ii 'oronrri,ni zt],, tlor ro;), ca sd' tttr' se decidd' cean ht'
e i e t c' e
ut

i;ier;cA fd,rd'

lucrurile, de cari a scrisfi.

Celeulalte tese rlespre potestatetr biseric6sci n Puntificelui Rornei cuprinse tn sinrrdrrld provinr:ialtr dela lBT2, ple r:arl le enutn6rd, irna dritri altn rilri Densuqnu[ {il ,,flncceptatc prt.nci, atunci in biserira rom(i,nri rJc Alhn-Ial,kr'(, pent,r'u ci, dupd pd,rerea dinsului nu furfl liei c6,ndri rnai inainte acceptate lu biselica resdritului, nrr strutfi altr)eva, deciltil snecificarea polestf,{ii pontifir:ali bisericesci cuprinse in propus6{iunile, ce le.a lnvitat[ rl]d Densu;anfi ln manualuli lmintitri rlcspre Papa dela Roma inainie de Vancea . 0a si, varfi lnsd, dhi Densusani, cu c6,ti usoritate a purcesri tlinsulfi, gi cili{ curroscirr[d, are rllrrsulI deslire biserict r6,sf,ritrrlui $i d-e1lr e,. praxa legisiat;ivd biser.icdsci, uoroh chiarifica tesele a(ieste la lumina rlreptulni, praxei qi a istoriei. 2. A$a cu privire la tesa din aceiri sinodri, r:[ dreptulI de legisla{iune alfl Ponti-

frrd, isro,'ictrtl gt:ecestti . Sozotneui, tli ,,este tr.gi to"A Qoproi Lqttrtt'int), cd' tdte acele, cari Ponti/icelu;i' si d.ecictt, idrd uouo ("nQ:i.yt,'i1qr') 2) ual6re" o ttici ' n'uil, Romand', Credemri, c[ tltai rllasice testirnonii ,lest,re tesa leilttivi, la drephilt- Pontificelui i*"i.ei"irtirtue in intrdga.hiseriti nu va pofti Oin liensugrn[ dela biselica resd'ritului' ""i Si-ioi,,si dupi'tlinsuiri Vancea cu sinoduiri tesa actista canonicS' s'a I.fu iszZ srisiin0irtlfi 'biseriea rdsd'ritului, degi cu ;b;i,,i[ tlela o ad mai sustide'ehi inainte ani iaoii a" resd'rit'eni si inci celebri mni cei dirt O"i "rit: brlci* .tn tetx, de sine in{el6si' in biserica

d'e consensttlil Pon'tificelui' Rom'ei"'

'

L)

r6siritului' cunor soe tle Dl[ Densuganfi, . oye ."qq nioi bisericesci, legisia{iunii locil nici spilitulfi' aceste-ia, !u Pt-1 or".ti* iegislaliunii -cetindi provinciahi ;i; i* Iucirlri acesta tn sinodulu clreptuld,pe.rlectil qi
t8f Z, c[ Papa ,,are ;rritpuraor'td' da gi,uernare . si legisla{iune" , se iiii.i*su tlela sirte", c5' in t6i5' biselica si si ln outli''1"' ;;;';'%.;-;utoli.l cie Alba-I'rlia, n6stri atrtonotnia ci.t'dtlinchipttesce, .iiu'iqi

a.tt

Episcopatuhi .*ninii.iil, qi Mitropotituhi cu nlsce organe

nostru sunl[ qi vorfl

Ii

numai

;l

Sffifi:"f

":

Jln?;

'n

--L---;

--67apoi unrl f6rte elurlit[ protestrtnt[, isloricuiI E'ngelhardt, ctre se esprim6, cd". ,,Pontificii, Rolnei, c?t, 0 conseci'nld' 'perseueruntt"t mai' fdrd' escepliune sti'-uil' apdtatd' credinlele, lo.ril. tlog,naiite, $i aclste mal' pe urntd, cr;it inrtirtsd' tot,leunai,.' r; Inca, gi riiai luminatu recuudsce lucrul[ ucesta protestarrtulfl Marheirrecke in nUniversal-Kirchenhist'otie" pag. 308. Si curncd in resd,rit[ de cdte ori in und sinodri's'a tractatfl qi clespre lucruri de creciintd. saf cari sutttf !n eea mal strinsd leentur{, cu cretlin[a, s'a cerutil tot-deuna coofrrnurru I'ontiticeiui, prite dlti Deusuqanf alla f6r[e u$0rf,, claci va resfoi acr.ele sintlclului celui nrare dela Crrlceclorrit ln Asia rnici finutti la 451 euprirs[ ;i in Pralild qi iu Pidalion. Din aceste va aflir, c[ pirin{ii sinodulrrl acestuia au cerutf dela Papa Leonri I, ca s[ intlr6sci, decisinniie lui. z) TotI aselnenea r)urcese si insu-qi TarasiI Palriarcrrlri Constanliuopolitanir, eal'e cerrr deia Paptr Adrianil I .onfirtnur.,r decisiunilord sinodtrlrri II tiela Nicea, gi riacd, ntt tte-a.mi teme' cd, -volni fi plea lurigi, tte-trtttti puto provoca incd la tuuile alte esernplc tiilr l'esf it[. Nrrmai ce nit Jdcutf, p[r intii sirtodttltri dela Calcetlon[ qi Liela Nieea, ;r ficult) gi ]iitrouolitulI Vartcel, tflndI dei:isiurtile sinrideiolii urovirtcialc ritrla 18?2 qi 1882 Ie-a struusil'coufir'mt[itrrrii pontificie, liirrdI cd, in ele *'u t,ractatri qi clesple lucrrttri. tindl6re de credinli sair ln sltlrtsl legltuld, cu credin{a.
!)
1)

eseeutive .a voin{ei Papel iu tote afaceriie u6stre bisericesci. $i totuqi cltr:d dhi Densuqan[ ar fi studiatir Lum se, cuvine numai istoriculi celorri d,6ue sin6rle provine iale ale Mitropolitulrri Vancea tiela l8?2 gi 1882 gi istoriculi eeloralalte sinocle ale n6stre dela inceputil pflnd ast[t!i, qi apoi ar mai fi resfoitfi r:eva ,si prin istoria sinddelor[ bisericei rdsiritultti, f6rte ugorf, ar fi aflatri urm5,t6rea prnxd, legislat'ivi

papali observat[ qi in reslrif[ tlin timpurile cele nai vechi. Auume, Pepa tleprinde dreptul[ ."8[ de legisla.tiune asupra bisericelor[ particulare irr rnodirl[ urm5,torii : f)at:[ in urrl sinodir 6re ci]re se tract{zin qi despre lucruri de credin{I,, snil rie atteler, cari sunt[ in ce& mai strinsi legflturi, cu credinfa, atunei ncele dupi cfisele tie tnai sttsi a Grecilori Socrate gi Sozomenir nu pobri lvd val6re, pfinI nu suntri r:ottfirmat,e tle Papa. Petrlru ce? Pentru ci elfl este pir,zitoriulf supremfi ah) puriti{ii credin[ei, cici prin S. Pctrrr iui i-a disfi Mfrntuitoriul[: ,,ErtY etr nrn,
ru,qa,lil,

pe

rlintu,
tm

cumr-'d ,,n'eiintao urmitorilori ,,rtu, a scd{,u,td," qi iu ea ,,rt i.tttcir'itd." tot-deuna pe fra{ii s6i din tri|i iufiiea, nu o recun6see uni ,,Iesuitf celebru", ci rnai hitfliri lnsir-qi Ulineiulft ttostru, care tn icosuhi dela 2 Innuarif cf,nti despre Papa Silvestnr, cd,,,rr. 0rtfrntmse$at'it,, i, n t d. r i t d, ;i rnd,riti hiserica ur, dumneQeescile dogrne" , qi

Sh.ntrrlui

!" t) $i

!r.r.,

'fntd.l{r, mett, c.tt sci nu, scu,Qti cre:1i f.u tntori:htdu.-tc tntifu'esce 1te. lruf'ii

Petru nici cilndu

Hardouin Col. Conc.

Kirchengeschichte

')

I;\ca, 22, 32'

t. I pag.

t' II

pag. 626.
312.

',|ht

,+:'0lntlcdlflfl8flii*iriue:*'ria*s,si**i:tx:;;**ri:r*:;::-:.

.,

-6s Decisiunile sirr6delorl diecesane, fiiud[ lucI irt ele nu se traot6z[ nici cindf, de lurle lr-''i titiitO,',r tle, cledin{i, .ti "ll]"1."] interni crrrrl de guverrtu Ei atlntirrislra{iune. Rorna ifi,i..*nnlir)u se trirrrit[ rrici c6'nd[-la a *i,i*- .ot,titlnnre: qi Mitlopolitrrlit. Vancea 1869' la unuiri ii",iin-ti:.i sinSde',iiecesane', qi.pe iflngd' ll;;i; La lss2 qi ttltulu la 1B8escola'sticti la mest'eealf i,a..o unu congresi "bisericescr: Ia 1875, 6ri' Epi-

Mitropolitul[ Vancea a srrpusfi decretele sinociuliri pr-ovincitlu din 1872 aprobd,rii Ilomei, cu tdte cf,. u n[i at;tt'e usit n't esistnt.it pdud, at,rinr:i !n bisericil tle Alba-Iulin. Dt ! qi noi cficerni, ci rrni at,are ttsI tt'a esiqtatI p0nI ntrrnci lrr Mitropolia rle Aiba-Iulia. Dhi Densuqanri insi nu qi-a prrrs[ ltttrebaren, cd, pentru ce n'n esislali ? Daci Ei-o plroee, ttuttci

;;;;

-Jt"li'de otu'lt, Lrrgrlg; qi Gherla a[ [inttt[ in 1882' qi d9il-:; .*J.i"t,in-,i[.!sahn gi congresele sin6dele rt-iJ* iii.i unuia din

si aliuif

clpEtn rEspunsulri rategorir:[, ci, siuguri pentru aceea? ci dupi renr:tivareltt Mitroprlliei de Alba-Iulia lntlmpltt[ Ia 181-r5 celir riintf,,il sinorlI mitrolrolitartit lrrovincialir a fostft celd dela 1872. De urtrle ne{inbtrdu-se tnli lrtit-

Rorttit spre confir;;;; ;; ]";t r'imise la lorft obligaputerea avrtrti ;J;;:-.i ii-*l inse-qi' sine irt td,ri -motiulfl '"'" ele' a,:eita iqi deplinde Pap' 1; ln Mi-

inte nir:i unI sinodi proviucialti, tlit:i decret,ele lorit nu ait llututi fi supustt Rontei snre confirmare. PAui. n'am[ itvut[ Mitlo-

tleia Rorna puterea sa de iegislaliurle e iropoiiile sirjgtrratice' IVlodtrlf, acesta ttQa aga ii.'peii"t.*c[, aqa de blflndi, grl!iris5' {e -inocettti' asupra iupraveghialea pe larige il Milasi in intr6g[ [rm'ea Iinitetii cietlinl"i ',lieceselolu, precum Mitroit:"o"iiir"t:. 9i -si ;;"Iffi;i diecbselorir tt6stre aqa larg5' libertate afar:eriie inferrte' cf,'til ii"",tt;""*ie t,, t6te lltl ite elfi se tetne tlumlti unf, onti, -care orgacuuOt.o ailmirabilult, citrntnedeesculI L:atolicesr:i' biseric;i a Rorneil niti"f uf n
,sf,ntei.

polia, nici ttrt s'nil putut[ {iud tlecflt,ri sirrotle tliecesane, Eri decisiunile sirrritlelorri diecesanr) nu se suprtnri Rotnei spt'e aprobare' qi pe leeste ca qi ant,ecesorii sei ttu le-a srtpusti nir:i Mitropolit,ulir Vancea,, rleqi, cum atnfi v6tfutu, a linut,u trei qi ddud ertngreso medepnrte rlhi Delrsuryanit se sulrdrL folte tare tlre tesa ctl lirivire la potestatea biserit:6sc[ it Papei din sinoduiti provinr:ialri alI Nlitropolitrrlni Vitncet [inrrtti lit 1872, caleir dice, r'ii ,,Pordificel,e Rotnand, du'pti dre,,phtld diaitil' es| c iul'cctitoriu'1il' str,1'trent'il, ulil credincioSil,ord, .yi in tdte utusele su1tus.e jwle' cti[ii, biset'it,esc'i se yt(ttc /nce recursil ln, clfunultt" . Aiurn am[ 1rut6, qi cu totfl dreptulfi, si-i faoemu rllui DensupanI imputttre, ci citdudi cuvintele acestea nrt a spust), t:i sinorlul[ provincirrhi in rtoti spune apriatfi, ci prinstecale.

3. illai

lutne inlr6gS' ,...u singuil scie uni inaocredin{ei cu liarmotticS' ;;i;;1.; tiea rnai a largi' mai frurn6si Ei berlatea re& mai cinci din biserici i**ttfdtii singulaticelor[
conlinente'

'

Din aceste se p6te vetl6 gi aceea, cf,ti de pe drePluli se rnir;, dlfi Densuqanfi, cd

t\
I I

cirriul[ acesta I'ail m[r[urisilfl qi orientalii caie a[ fostfi i""-it*o,il rl o.r- Lyon, iuspunea uerSst'a' o de' fnsl," :; ;i';;'-f;4.-

;1-;.i l*-i'-iii...a*u

s5' lnfrice pe cetitori cd, $i tesil acr5sla este unfl 0e' ne",, "a**o. triientunlorri' Noi nu-i facernfi im;;";;;;fi lislurri s[ i-le far:[ publiculfi ce'b.:i"l*r,utdmr, ""i,iti-*i este' bi' n'a voitf, il;;i;: c5' Ponti.1" -p,i-n- c.titotitoru Itici aceea', 1872 ;;.iJ iomuo,i dtrpi at;ela-;i sinodri^dela modri ce ln n6str5, de Al'ba-Irrlia i" liiritp"iia asuprtl iqi d*t,tinOe jutlicalura sa suprettli pril: unI e judicaturi r:redinciosiloru, care biserici' catolicesci ;,i;i[";;1':*riu trn -,, lsf'ntei'

prevenitrire, tnai plini, de iubire fi mai cu considerare fa{[ cu afacerile gi causele rt6slre interne . abie s! nOi* .osdtu. Prin ca e salvatri qi princi-

O dislruseliunet ntai

iriuifi dd dreptri alfi forului srtpremf alt Pontificeltri Romtnti. si qi prirrcipiulf praclicf,, judecitttti c5, noi ac.asi,, iiindri ttlai'ugorfi, si ne

causele conlroverse dintre noi, gi aga atnind6ud forrndzl un[ lutregri atmonicil ! Dispositiunea acrista nu e n6ui,, ci {u observati'

i'' i o,niu.",' ;' ;t';i

..t"

in hd

uI

ari.".

srt tt t e In

C[ci ln acelri-qi sinodri igog. 'O.t*it"inaln

i: .ri* et* iii t i, "cr'.'ioj

il;;;;i;

ao 7 oruri'l

(din i""r,,i;),nin 'ii{),',' i'r' i," 3. . p,' o,,', t ". A 1t st t cil', a.r el e am c suttrtil' Trrrnrrpr,,o'il' eQ'isi tn. cotr'ciliuly -!:1.? ctll)rlnsu Sardica' can-- 5 lconciliI orierrtahi bt' pr!' I'"i,r tjr,rtil[ si irr Pidllion[) -'llba',tliu t'ortstiku pre zt'rut',il tlin' |,,'i,,,lin':,j';: ;i' i'e nunt'ele t:u"rele Iiniscottii acestei 1":oiin'i'' -in' deleyatd' ptttet,'.e iu' K""iiirt",,i"" I7,Lttit*n cu disptt"

qi

e' NIiofi4i7a. kr' toruLil' Bliqiil),'drd' rlelrt' tt'ccsta de-a

e

motiulI acesba in. chiprrlti

ep iscop esci { d e
C) r a d

la

ir

pag-'

lql

ela

"

Jtra"ii t-iri'tte lll instinfd"" lLin .ii.i,,t'o*'ac6sta se strs{ine gi ltgi'tura

,,1 I

ii

in pllo-iiiie' .'i S. Scaun[ Apostolicfi,- "u.tu. de alt6' 6ri suprenf, judecd,torifi -ipin *r. "o afard' se nu pJrit ni*i .,ou*L--uiteritdsci' Alba-Iulia' cle nottt'e-Uiseric6sci tlin provln.,o lotf, *p,ttoptf nostri - cu consistSrele fiindcd, -iode.[, gi ca foruri delegate supreme' ioiu

cilno-

si-iuainte de lltlroptrlitulfi Vancea sub MiironolilulI Sulutir, ci,ndri Epist:opul[ cie Orade furrcfiona ci judee6loriti supretnii pontiflciI dede rt III instan[[. les*iil " Ba qi c,t privire la deiega{iunea Epist:oniloli cle Ot'ade, Lugoqir ;i Gherla estc cfllf,'se pole rnai col)S. Scaunri Apostolicri 'gi tnai prevenitorid. Cici de riescendentti foruhi la apela{iune intinpii, se ori .et" din care tld din inslnn{i III a de Apt-tstoiicti cele patr,, diece-se, $Iitropniituhi. din 13lagiri, 6ri, pe tirnprriri vitcau{ei scaunuluj rnitropolitanir \iicariulI c*pitulariri din l3laqiri prorrune Ntlutiatrrlci Au'rst'rlice clin \rierra !)l'e iinOti rrre'H1-lisuo1;ii noslli :ufrag-ani. ca i\idecdroii titriegrrli A1r'-'stolici tie a 1lI instantd', carea tniiati }'iuite ar:elrria 5i uu altrril delesaliurrea. Bt S' Suaurtfi. Aposl,olicir prin Nilr,iiat,,ru din Viena nir;i nrt deldgl pre rrici urrri Episcopti sufi:gattri rrici cdirrd[. pin[ -nu e$ie ftuootti tie ltrrlopoiitirhi. ori de VicarirrlI Capitularii. Se pote rlre lnchiltrri la' vre-unii judeciitorlir supt'ernti o cotidlil'a mai simpatici, rnli nev{,trni,i,ore, saii dacfl dlui puti.trq"nli il lrlirce, mai detnocraticd' ca acdst'l'/

i1

ii

il
ffi

0[r:I ti. St:rtuttI Apostolicri in deprinderea drelrlttlrrl sbri dc legisllr{iuue gi judicaturd rrict r'0rrrhi nu ln,.r'go tttiti departe decfltI lr0rrri urrrle lrttftescu sus{itterea unitl.tii tn t:rcrlin[ri. Un ie rrniilteit credin[ei nu mai
lroftesr:e, ucolo

e r:frtir se pote de gra{iosfl, liberalu qi nrnabihi ln t6te disposiliile sale, rle uttde qi diploma{ia lui est.e pdn5' ast6(li arlrrtira[ti de t6td lumea penlrrt 6ne[a qi taot,ulti cI J)urured nirneritu qi admirabihi. 0 mici, tlovad[ deslrre ae6sta esle gi modrrifi espusri actrtn tle noY, cum iqi deprinde s. Scartnti sttpreurnlu sdri tlreptt de legisla[iune qi j,,dicatur[ in Mitrolroliu ndstt[, decfltti eare diu punctii de vedele alfi uuititii in credinli ceva mai perfectri nu pdte 6. Dacri, dlir Densugattfi astfeld at' fi esptisf lucrrrhi cu dreptrrhi iJe jurlicaturi, srrpierni tr Pontificelrri Romei, :rtuttci ar' {i ar6tirtu, qi c5, a slrrdiatti causl, si c5, e dreptri qi iubitoriri de adev6rri. Aqrr insfl s'a espusil pericrrlului de a i-se denega anrind6uE aceste lrrsusiri neilrcuniurate in rintr sr:riitoriti. ' 4. li tuui face tttiti clepaute gfincltrri dlui Densugrrnri gi tssa din sinodulfi provincirlii dr:lu lB72 cu privire ln lrotestnlea Papei, t:itt'eir r[ice, cf, ,, PoTtct ore cl,reptu,lil esclusiuil rle u prescrie fortna, culhtlui, ytuhlicil' ;i pri' 'uutil," r:hiar si in Lriserica D6stri. $i aci rnt scitnft din nebigare de satn6, saf din alti, pricirri, dhi Derrsuqanil drd,li a omisit rr spuue cetitoriioru, ii, dupi aceiu sirrodfi provincialf delrr 1872 irt ce tttorlfi pi6culir gi plind cle gla[ie deprintle S. Seaurrri Apostrilicri drelttuhi de ir ,1-irescrie forntu, atltulu,i Ttublic{t' ;i ltri;

dorinfe ale irtilnei rtost-rr.', fiiudri cL acele erafl iu couforrnitat,: cir rrnitabea crediu[ui, c6ndI a deeherttti, t:ir, forma cultului la rroi are -*d, fie litnl'u olir:utalir, cd,ci tcela oglinddzi genuinfi cretlinta ,,sfi,nlei, cutolicesci b;serici ct Rome:i,", gi prin unnnre iu acela ni-

oatd," ln biserica nristri de Alba-Iulia. Cici ln decletele acelui sinodri la pag. 25 se slrune apliatri prescrierea S. Scannri Apostolicu, cd in Mitropolia de Alba-Iulia ,,ritulil orientalil sd, t'hrtd,nd. i,naiolutri si sd, fie pd,zitil, czt s/tnlenie, /iintlil, cd se basdzd, pe aene?'u,ncle littu'gii, qi cd,rli, ritua,le antice" . Afar5, de aceea cultuhi pubiicft qi privaLri durnuedeescri este fr-rrma din afari,, in carea se rnanifesld credinfa. Pizitoriuhi cledinfei preste trild, lumea este Sdntrrlu Scaurrf, Apostolicu. De unde 0e ar li de bisericir, cd,rrdrj fiesce care iVlitlopoiilfi, Episcopri safi preotfi ar putti si intocrndsci. cultuhi durnnedeescri riupi, bunfi placulir lui, fd,ri r:it sL poffi fi adusri la ordine de dre cine. Acestft 6re cine insi nrai innitri ca to!i, care qi pe unri iVlitropolit[ s[-lI priti revoc& Ia ordirre, nn pdt,e fi decdtri Crpuhi biser:icei. Lucruti acest,ea aqa de firesci, lrrcd,tu nu le ii6te negr det:6,tri unfi orn[, care n'are fericirea de il cuurisce nici natura, nici istoria bisericei, gi care in biserica n6str[ uniti, vede unu aliatl ucpoftit[ gi nechernatri alf birericc.i Ilornei, dld nu o rnlirli[i, din rnarea vi[d t bisericr:i catolice -sirlit5, in rraIiunea rornf,,ni. Acesia e prinr:ilrirrlu, ire cnr) se rirziuri dreptulfi srrpreniri tlu Pontificelui Rornei cu privire la crrltri. I)rt:lrtrrlir acesta I'il deprinsI S. Staunfl fa{i, crr uoi drtpir ct:ie rnlLi fe,rbirrti

menul ntr-i e iertatfi a face nici o schimbare' i;;;h;t;ii;nea ac6sta o a fl'c*ti S' Scaurr c.a19 Ap;;;liJ,i lnc5, sub Mitrorr-olitulfl Sulu{il' curata ttrai iubire o casfi e avutfi la' ori ce -Deusugant fa{i' cu biseritra sa, qi lo.- OfU i',qi$.ird- niu u8+nfir nicl ln ea uici in prin;iii"lfr, d'io coru a pttrcesil,-"i::i. ":1!tll!t-:.g u',,legii strdntosesci"', qi uicl dlii. Dersuqauu 1)

(in liturgiiis vechi: tlvoesltlvul[),.tiiudfi

1) Dialoguld. "'---hitiopolituiu

bi-n"ii"U llarelc in resiritfi deia unii oqq ,,,iii3Jt ii',urit[: ,lialogfi., se nnmia; Gregorift
Vancea deei sus[ia6ndi Papei f-u dreptulfi IB72 cu sinoclrrli dela -dech't't ce a fdfflcutfi n'a la cultir, seeululfi irr "ririt. deit lnc5, resS,ritului lioiti ui.*ii.a Deusugan[ dlfl dup[ [otrrqi $i "fti--*tr,,it,,. Vancea'a lnlrodusii in biserica liil.ri,oofituiii -ie.siiLitdrrx principii nepractisate pf,nd' ;;ili aiuuci de biserie n t'e5[rituhli ! *"--5. lne d, trei tese teoret'ico-dogmatice 0u privire la polestatea Pap-ei li Toi priciriueJ.n tllui Densupanii griji , dupi. ce le-a utauro in sinoduli provincialfi din 1872' S/'intu'lul' ffi;t,; 'sirtrnir"tstrntft a) tesa, ,,cd iu'dect'to tticti se 1'tdte -tcnulo' de 'lpostalicii ttti jud':catu P.gntiliceLui' r-ti,tterti",'b) ci,,'l'eltt' er:u'ls' corrciliul'il' tr'pda florne,'i' rru s'e t,t'ai ltdte
IIpiscopi"

ci

Papa

nu-i face pentru aleea nici o itrtpulare' Cendfi fnsi ivlitropolituld Vancea-ln. sinodui[ deia 1872 se prov6ci' la acea clechera[iune *i la orincipiulil de dreptu, tlitt care a pul'Densuqairir t!it:e, c[ NlitropoI;rfi. ;;;;"i'l'tlhi 'v,i"*; -,,; statil'" fd'ctti'ir, o looiturd' cle iii"iiii-b-tt*.i.x. tii atlevetI I)u srrintit, de ce ;i ;* miri,mt mai tare, de superfit:ialilattta' ti* ,ottrutea dlui Densuqtuu, sari de ce'? Apoi Pontiliceie Ronlan[ .'r deprinsfi s6[ tofrieuna ln biserica r6sS'ritului drept'nhi vonit II dnorneti"escfl' ,,ult,iiJ ]a i,u- niiuit" cele tnai

;1"';;"

ti*tnoi ,inn esemplti tli. eclatirnte. Cflndfi in seeuiulfi lhi geselea orierii'alil ari voit,i a av6 o liLurgie a Mti initinte Sflntitelorri. urril ut:eunosiulii o a cotttpusir gi spre ;;;i";'" s,,1,usii Papei Gregutiri,Marele Orienqi"lprobatfr' ui,*oU"to. Gregoriri o a i'itii int* nu i-in tiatir nirnele tlela autoriulit unde se qi ;; .i ;il" aprobatoriuhi ei' De gr' ,orietttie qi folositl n,iniu*t" lituigia asla Dtitlogtttu Gregrlriu S tali piui adi:-Liturgia p"gu"dl rii* a-r* i-s iilii tulul Sulutft.

,ir,r;,,|n", qi r:) ed, ,,tlitropol;tulil' cste unil'.gradil i,rltur'rnroiir),'ii' it'ttr'e Ponli/iceie llonr'ei qi hilte

'

luristri, poie avd ceva in cottlra teseloru acede .i"i* O- dleplfi bisericescfr' Flle Pontili';ele .i"- ,litt *dei6rnhi tle credin![, c5'eu terrninf vorbind'i sair Capuld" iioit oi cste Cici cat'olir:e' ;;ifu., suvenuruiti bisericei jud'ecaha suverauiei in viata slatului, tiaci, nului esle cea iluprelnX,' atunci pe caiea drep* tdrr ,t* ttitneni nu se nrai pdr'e auula, nici
r:urqr1..............

fru pulelnu ,jrede, cd dlii Deusuqanfi

r:a

r1 \retll

>lustrucl.iu-uea cougrega[itruil,de

pt-c1-

t) I
Niceuti..

\'ec,lr Fidaliotl

Prolegomeua !'a siuodult

l85Stri"loisl i\Iitropoli-

r
nu se mal p6te dela ea apelt de pildi la uarlamentil. .rre ln viafa statrrlui e analogfi to conciliuhi. ecutnenicI in via[a bisericei' Tolf, aserneuea minislrulfi de pildd este unfi sradfl in[ermediarifl tntre suveranfi pi intre iite tiignitd,{,i qi oficii inferi6re,. ca tn bisericS' Nlitrop6lia intie Prinrat[ qi episcopatu' be aceea tare credemt, cd' dlu Densu$ant cu iurislir totuqi a1 prirni qi subscrie tesele acestea. Nu le pSte insi' primi 0a ..istoric[". Cunoscintele- istorice ale r]insului i.s" se v*de, c5,-i sputt[, eii, biserica unili nici odatf,, nia ven"t tu pe Papa dela Roma dinsulfi biOe C.pt - alfl bisericei, ci,ci dupi 0u termtvorbindfi seriea unitd. a fostu , au-i-odlnsului., ahi nulf srecescft barbarfi Ne qi capfi' qie-qi ea tlici, *huiutfi, va sd, 'pe- Ponbificele unii5, cooo*c6nO,i biseiica num*i de Capt .si presbe sine, dedrtce cu lo' ci nici tesele de rnai Sirf Otil Densugau[, 'rccutltisce de indreptipututft le-a nu iotn sine' tite nentru ' - 'Suntfi tesele acelea dupfi' dhi Densuqanfi
c5,
i
I

-67-uniti n'a venerat[. pfl'ui' la 1872 p"'i" Ae Cap[ alI bisericel tn[regi qi r* 'uiio uttttot* qi atf bisericei unite' lr** drici tliI Densuqanfi deschidea arnintituhi manualfi de religiune, din care
biserica

i".e irt

I
I
i i l I

bGif fr'^ltl"t". .X a invi[atfi, ci NI6'ntuitoriulfi alil i" ,s.''F"ti'u I'a pttstr H ne ,,Cu'pil u&lutil' Ilomei' 'i;triira., tpiscopulir' ei' 17, iri, iri $ "inuiutoritLl'il'
ili,ti. Cu,rd' udcl'utti alil' bisc'ricei" Acestea nu de i.-J"i"tit-t[ illfi Densuqanil ca invi[l'Luri ca invd[ici nos[ru, ,r..Oi,iin ^ ,,aliatului" unite. Afard' de aceea' .dac-i iorn u'Ui**ricei tie a scrie venia Ia lnainte .ffi-- n*u.uqanfi Serrrinariului biblioteca ln e[uta ilf r,u,,i. si tattonicfi, dreptfi gidogrnatici de Iuuiuir.f" cantnvd'{atfi a[ seculi duY aceqti in Jio ,*ti atunci iiO"t'i de srreofi uni[i sturliile acestea, ,i ti aflatii rlin ele, e* biselica rr-nitf, ttttduoou
nttt
Sld'ntultti' Pett'tr', ya

Nlitropolitulir $ulu[t.a inv5'[atfi in ca stutleirLfi, atuncl acolo-la $ 11 ar

sd'

Q'icd'

adev6rate pentru ai(i cat-oiici 4u pq.1i.r9a' .ca1i io pupt dela Rorna'vener6zd, Cap.uiri bisericei' Itu nti foslfi ins[ rrici cf,ndri pfl'n5' la 1872

uritttite de bissrica unitf,, carea ca,,auto.h.frlf,'o n'a vrutti s[ scie nimicfi de drepioiil" p"rrui dela Roma, tubru cf,t'Ii e Capfi alii bisericel.

Detluc$iunile dlui Densuqanil' prcum se utite ved6, siurbfi frlrie logice ln procesulI lorfi [i.,*.ur*iv,i. Una insi 6 a uitatii dinsulu, .,,ru* e chiar lueruhi de cipetenie. $i acdsta este, ed gi-a uitatil sd, probeze mai intAifi'

veneratri in Papa dela -Roma pe deC-i-Jn bisericei irrtregi, $i '{i pe a}i s6il,mai de gi lesele ilfi;-; i,rnfesatu tol'deuna papali' Cu' ;;; ;rr'privire la potestatea tllii Denalla va nu-iti vi*i"fn ,,rrulochif,tlfr"biserica ]a privire ou ;;;;;,1 - futrebuinfa'"fi bisericdsci', nrisLli' ,t"lie r* tdtfl [ierat.ura Diogene' In J. ut c[,uta qi e u lampa lui, uici nu fu ritfi ce ori de ilit.tt.* *utolici mai folositii l'a[ Ci c6,ndri. ioio*itti "i.i Autiochia ptttiarchii Alesandria, dela i"iaiii *l'iri:ni"fitnti tlesirre bisericele lorii, cf,'rrdri I;^'i"Gi;;il tle Pitriarchuhi dela Coristanti' rerrt1rotii, apoi pe rind'i Rusii, Grecii din

SOrbii , Brrlgarii, Montenegrinii, Libani{ii qi Romd,nii din Rom0,nia despre biserica lori, cfi,ndri s'ari ruptri de sub Patriarchuhi Corrsiautiuopolitanfi, gi acum vine difi Densuqanf si ne fericdscfi, cu

gatfi, Greeii din Cipru,

biserici, cici nu-hi nuutesce nutnai Partiarchri a t6ti, lumea, cruu s'a uuutitf pe sine fdri voea bisericei Patriarchuiri din Constaniinopoifi, ci-hi nurnesce; ,,Std,pd,n{t tt hjte udeueri,tele Apostttlest:'i hiseric'i,." r) Sari dacd, ii trebue si o profesiune soienrnf,, dela vre-ttnil Archierefi de ai noslri, aluttci ihi indreptimft la pnstorala Nlil,ropoiituiui $ulufri din 1852, ln care nstfehi vorbesce despre Papa: ,Ad tnt, ne este s,pre w,3st,1d,itn'e ;i bu,curie szt,fletdscd,, cd, Antiiteie su'prem,{t ulil. Sfintu,lui, 9cau,rtil'
ATtostolicd, u,lit llotnei,, pe care noi,

eiri si ue noi. ' NiaI riepatte daci; rJl[ Densuqanit ar fi consultalu bar6m Pravila, ar ti aflatf,, ei aceea pe Papa llfi recunrlsce de crlp[ ali intregei

stolicI alI Romei, ctttulttisaretr, r:pisr:opiei ]'5gdragulrri llrirt acela-qi, t rliecesei rle. Oradeamal'e, a react,ivtirii Mitropoliei de Aiba-Iulia, a diecesekrrti de Gherla qi Lugoqu, bulla confirmirii Capituh.rlui din Bla;ifi lnfrin{atri de Episcopulf Bobi, a Capitulului de Oradearnare, a celori de Lrrgoql qi Gherla, confirrnareir prpald, a tutttrori Episr:opilorf, uostri dirl ceie 4 diecese prin S. Sr:autlf Apr-rstolicf de driud .r6cttt'i, nu suutti dre totri atdtea tlovedi tiiu cele nrai eclatante. ce Ie p6te prirni qi i:ehi mai sr:epticil muritoriri, cd, biserica runiti, tot-eieuna a veneratf in Pontificele Romei pe CapulI supremir alir bisericei in-

aeestu Arciriere& iubitoriri de biserici gi ri6rnulri su se esprirnd, astfei[ : ,,Aileu\rttlil', r:r,trucii ct fost{', caTtit, &Qutd mai rnurele biset'icei, lu.tt, A hristosti intre tlytostoti, Fet'ru,, qi dupd
el{t tu'rttt'itori:ilui, t:uri suntd, Patriarc}tii tlelu Ronttt ceu liecl).e, L',t crerltili,, ,ti ituirtttrisitil" totr'l,eu,na lsiserica orienttr,ld Fi Sfi.nti't Pd,rinlE u'i, aceleia.a l$ai deparle'aprobarea unirii nostre qi a Milropolilului Alanasiri prin S, Seaunri A.po-

pe Capulzi bisericel, ld(ite praste tdtii lutnea. . '] ", dri iu catechisuruifl s. Uniri compusrl qi etiatri la 185? de neuilatuifl
ce,

6ld

aenerdntd,

t)

Pravila veche 415.

tregi qi prin urmartt qi a bisqricei n6stre ? De unde Mitropolit,ul[ Yancea cu sinorluhi provincial[ deia 1872 rnirturisiudl pe Poniificele ljiomanir rle Capu alf bisericei intregi, rle carea se {ine qi biseriea rornf,,udsci unitd, a m5,rturisibu numai aceett, ce a mirtrrrisitri liiselica, unitI tirnp[ rle mai 200 tle ani. Nlflrlurisindir odat5, pe Pontificele Romei de Capir all bisericei, dela sine urm6zii cu o consecin![ iuridic[ cdtfi mai logicd principiul[, r:[ judecata l'ontificelui nu se mai ptile anula, ltitti cieln ea tlu se mai pdte apell la nimeni, gi crf, graduhi ierarchicd atd Nliiropoliei este unii gradii intermediarif, intre gradulf ceifi rnai inalifl, c&re e Pontiiicatulfi Rornei, qi intrre epi6copatu. Niei o ioti stri o eit'l[ n'a schimbatri IVlitropolitulfl Vancea ln,,legea strS,mogdsci" nici cir tesele &ceste&, ci rlin polriv5, o schimonosesoe dlil Densugan[ cu aser{iunile sale pdni, a nu o rnai cunrisce.

ii,
i1,:
,1

ilr

t,l

ir ri

1it
ll

serica Romei. Cd ,,alianta" dlui Densusanri este numai o niscocituri, oliginald ln *rlevdrfr, ln.si fd,ri spiritfi, credemfl, r:d, ai pututri sri se conving5, cetitorii rlin cele espuse pdn[ acum atf,tri pe basa, dor:umentului aflatri tle dlrrsulfi, cfltfi gi pe basa consciin{ei publire bisericesci de driub v6r:uri. Causa, cI -qinodulfi s'a ocupatri rle ele, trebue si o r:i,utinrir rlarfi cu totulri nirea, si rtdeci ln legf,tura rlogmatir:i,, ce il{itroprilifuhi Vancea cu sinorlul[ a voitti sd, o pf,,streze atf,tfi fa{d cu biserica Rornei,, cfltri qi fa{[ cu antecesr.rrii nostri. Ca irrsd, sd r:un6scenid lnlregd spiritulir ac{,iunii acei}teia, tre}rue sd premiteniii, cE tesele acestui sinoilI cu privire la dreptuir) de_ legislatiune qi juclicaturd supr.ernd, a Pontifieelui, cari I'air t,urburatfi aqa tare pe dl[ Densugan[ . sunt[ tesele enun{ate rle conciliulI ecurnerricI Vaticanri, precum se vede lnvederatri de acolo, cf, ln sinoriulfi provin-

l)upri cc nmfi vd{utfi, cd, tesele sinorlulul provirrcinlI tinutir sub Mitropoliluhi Vuncen lu 1872, lrrtru cAt[ se ocupri rle potestatea nriuist,eriali qi rle regirnir a Pontificelui Ilornei, nu cullrindl tn sine nimic[ nici contrariI praxel vechi a bisericei resd,ritului, nici vrit6mtitorirl de ritulI qi riiscilrlina n6strir res[rit6n[, se nasce lntrebarea, ci pentru ce totuqi s'a ocupatfi acelir sinodu de ele? Dhi Derrsuqani basatd pe ,,alian{a,, sa sus{ine, ci, numai pentru ci Mitropolituhi Vancea a voitri in sinotlulir acesta sX, potenleze ,,alianta" la gradulfi ,,rle., o rtti.e cle ori, ma|, tnaltiiil alir unei uniri rlogmntice cu bi-

cialir din 1872 sunti citate chiari cu 0uvintele Vaticanului intre semnele de citare, ceea ce nu a voitl s5, spuni dlfi Densuqanir, ca nu cumva spunendri-o sI mitlqoreze spaimn in cetitorii sirnPIi. Acuut chiarfi dupI, manifesluhi aflal[ de rilil Densusanri sbrimoqii nostri la 1698 s'a[ decheratri ,snddulari, ai' sfi,ntei' catolicesd, bi,serici.

iii iil

ir:

d,ularid,k alri

Rometi"'. Decherd,ndu-se,,tndtlulari,'t ai acestei sfinte biserici ai primii,ri ile ale iorri tdle acele., prin cari cineva devine ,,mci'

,,Xldd,ularitt' alil, sf,ntei, cua Rotnei! devine insd, dre cirre nu prin observarea rituiui sat disciplinei latin-e, ci,ci acesle suntfi iucruri schirnbS,cidse, ci devine prin mirtulisirea credin,tei, ce o nrofesr5zi biserica Romei, carea p6,ni la canetuhl lumii ,r6mdne neschimbatd, cdci ,cai-lrrt* q; p:imtntuLil' rsot'tt trece, drd cuuintele nule ttu uoril, I retet' . Dard, unil punct[ cardinahi ln credin[a bisericei Romei este, c6, Pontificele Romanri este Capulfl bisericei. Nemirturisindfi qi noi ac6sta, nu putemri fi ,,ntdd,ulat'i, a:i' ei'", preculn
tolicesci, biseri'ci,

ei.

i,
t:
I

lr

dlil Densuqanri de pildi nerecunoscOndfl pe regele Rorrtflniei de capi alil regatului, nu nole fi ceti[6nri ahi acelrri regatu, 9i miriuiirioUn adev6rulfi, nici chiar ,,aliatfiu alfi lui. Ba mai multu ! Nerecunosc6ndri dlti Densusanu drepturile, cari dupd, constitu{iune

al[ regaRomA,niei. pote ceti[6n[ ahi fr nu tului, Clriar:il agn sti lucrulfi cu ,,rnd'd,ulari'i s/intei hi,sarici, catolicesc:i a Romei'" . Nerecunosc6ndl ii t6t* drepturile, cari dupf,, coustitu{iunea
competf regelui Romdniei ca capt

r-_dumnetle6scd, corrpetfi

Poltificelui Romei ca mai potir fi mddulari nu C;t,t'alf, bisericei, ai acclei biselice. Lur:rurile acestea pentrtt uuu juristt ca dli Densuqanti sunlfl r:lare ca ltrmina s6relui' Acuni cu cleos6bire ln vdculii alfi XVII si XVilI-lern tuai cu sainii unii monat'chi clrioiicl jnluqi ile potestatea biseric6sc[, ce gi-o usurpare hinastii protesttnli asupr:r bisr:ricei protestante, incepuri Ei. ei .a-qi aroga rlrepturi suverane atiupril lltsertcel erltollce $1.-a umbla si, micqorez-e t-ot[ mai tare rlrepturile Fonlificetui Romei. lncepurf, a.qa {icOndri a preg[ti calea peniru lntroriucerea cesaro-l)itcum fu 6reiisfiului in biserica catoiicS,, t:rtm e astiitli qi bizantini, ianrtri in biserica

totir trtre rle trltii principi se esprim[ drlgi r* unir ,,Iesuitii cerlebrtt",.ci lib6rulI t:uget'iloriir Ldising, ci ,,c(el, cc i'tr't'nld' fl'ebroni'd', e.ste
iuunoZ

lle' l'u,rnisci . fdt,i n,'rturtte:nl tle, cc -l'c ntluce

o ti'ngti;irc

ncntEhmtr.i

/nlri cu princiTtiE

itronid, tn corttta, il're4tut'iloril' Pttpei, sail ntt' lripld' sutt(d. arqulil,enle, sni nii' rllirc duplri qi i,r rorrtr:o ltolcsttilii prinripiloril ftsu:pl"(I \ti'
sericei,"

in

Inr:eputuhi il-il f[r:u Lurlovir:d XIY cu asa numitele ,,lil-rert6li ale clenrltti g:rlicanit", niin cari in biseriti in loculir Pnpei ln ttrttlt'e 'nrivinte avea s6, figureze i'eqele' Penlnr ir*ao'utt unu ,,iesui[fl celebru", ci renrtmiprotestautit tuld predicatoriir -libertritiltr ft'atttt'rifr I't'es' 'tlie
sera.sd

Rusia.

ttitut'ori veni irnpdratulI tlt'crrm nobiiI Iosif[ II, (]are cll cesilro-papisrnrtlI in.i,*" Diin5. rrcolo, t'[tt1 tlin clerit f5'crr o itt-iiH,tiuie t:ivilI lioli!inni a stnt'ulrri' Ba se inertb,re t:hiarit si tt altrtriir rlf,'nrlI lt i7B3 ,i-ordonantrf, cu privire ]a S',Litut'gie qi.r:ull,ii;';i";n;rir:escii, r:iltti ttu,,iesrritii r:elebt'i{ t rege alI Prusiei I't'itlelicil I I "i'i,toi.*tnnirrlI gi ln ironie ttutnirt pe Irriifir I I *e it*anAatisd crf,':nicttli't" meit ' fr;rtele
1,r urtna

y'irtriTti'l'aril, ';'i ld,ett,tir," il.in bisiririt o sclard' -u tihertdlite rnrmitp: *.le alertrllti tt'utt itt /rqttit' rutvna|, libertotect reqeiui tle tt' rrclulrr' tritp o/il''

e rlespre

r{)rii;f'si1, t":a ,,att

rerilc

'biseric,e,sri

XIY ihi nrtntri' lnli intei[ unfi pr:inr:itrri ilin Gernania'. cari inci' cip6t&r5, rfvna cie a fi cesaropapi in stalele loru. Acegtia l1i aflar5 qi unii canonislir iiter.ati, care si, le apgry iileile, itt per-s6na rePe Lutlovitri
numitului
pseu rionimit

,si

lu,mescii'{ .

Irletr cottdtttetdre in t6te tenrlintele tre este n. fost,t. ca cettt,rrtlf, pott:sti.tri hiselicesci si se mute De itlt'trtrtlii tlin Roma l:r cur[ile renlfoitr. gi iu pers6rta rlomuitoriltirri pe lA'rrg[' i,,t"til,tl''. ciriiLi :i, ;e ilouceilt'rg2t: 1i intr6gir i,,ii..tut,,u lli5sf ir'1i'it-rii. tn;i-qi sr:riit'orii prrtiest,rnli rer:ttttorlci. ti, rre mn1't: periculit pentnt uinerriurt est* a clttti:erttra itt ttnit gttvtirnu ace"ofeo riduE potcsti,!i tuari, r'ivild- qi bisertcri-qci. $i iu;i-1i t'i t Pctlnr)s(ili' {l& sll}guru Piririlorti' ,leit Rorna li-se cuviile nreritrriil, nu ,.*'ln lqo.opa apusaui niti utrui guvernfl poaceste atnlndoud concetrt'rLr i-a sucr:esir-a

"--

i"-Utt itt

Iustinri Febrott i[. D espre Febloniil p5,rtinitir de ]ui .r*uto-pufismul[

mflnile lrtrir. Nir:i Iudeii nu ai lrici Grecii ConstanIet'rrsalimrtiit, uogrtitii Cartagena 0u atf,'[a ttii'i Pnnii ,i, uf fffiof

.",rhHd$Bir&* $c ..

"

'-,

*-

74

I
I

-'th

c91n resolu[irttre qi perseveran-ti, tlt'io, curnji, -i',i1iir b ipotestr{ii tin[a iuli. ii *'i(l ;,t';i,ffi ;t Papii' fostl li soricencl tle coa .tuitl" Du "'ut' pu[in[...cu o idee iiii;il',,;"',*i 'i-ir'ti r'ul i''"r riberare' $i qi ;i'Tt;i.";',,;i'i''i;;ilil;* ittti*perrrlentei,-bisericei itit" -**ut11'tu'e's'b.ministrl ilritii'i,rJ;';tt. -'ftitil

I rnd,nile plincipilor[ lumesci. ln enuncia{iunea acesta se crrplinthi apr6pe ttite tesele rlespre I L,^raof.,roo nnli li frrr-r rllrri T)pnsttcnttt-t
^'nqli

tlin"'*i*.
tq;".eH

testitii

iliJtttiiiil-uu,ru otlo rlesbinare a-perili chiatr. fatre' cu sul;ffi;; iotutu, ii "iti o it tuslinu[[ tilt-"^:; ;;;ii-*A."tedrnl'tttt -.lii*r[
idea

gi asti{i sulranul[-

ttt rcescu

din
H

t*i cre gti ne' ort odoxe " ;;;.; l;il.iotir'. uiu *""''* ri A r i r t in m i'ii
l;i r i.i J,i ;

ConstantltttlpofU-

rnultt tnai nrulti

..

E bisericei caioiitu itin [Erile sale' in lucrurile ';;minti, jude'citoriulf, e tl Sottuourir il;dfl flri ca "Pa-bisericesci' lucrtrriie tn sunrem[

;;

l;' i

;ile

pb

rr

-c

ie

n constantinopolir ;.t'Jiiilr ; ;Ai- i ;;;'i ili acee'a' ]) prin vet6mot[ re "''- -.-Si^rcscn dela lnceputlir 1; d;i[ "XlV,ti*piiiu i"ie pote; indept'ndin[a de. r:flnil[ lnanuliu - r"til tle atfltea ori atacatfl Lir.ii..t'*i ;r{'i unf

.nici lrt multe state, uL s'a pututir !in6 ia 186$-' cnnrlr a lostr ;i;il;';;*.ui*tl'a'ri A fostr decl l*crtt ;;il';i; viticanr' iilili si se ocuJre qi-q.g acest'a tirescit, .u ,,n0u,,1,, potesti"tii

cestiunea .*" g'un*'u-inaupenOin[ei bisericesci, gi se-conttaurne t6te-invi[5'turile ;clstei iouepe"ointe' Spre scopulr

;;;i;;;
--

a enutt-'tatfl ffii;--conciiiult- oiri Vatiiauir supremi ln

rttiu.ipiiiu, dupi cari poteslatea ei' qi nu tn ti*.ti6e tito i" manile Capultri

') Y.dI respunsult Patriarchulul Pir IX I'a *"!ffi# ,lJi]i:3ru'u,1;";'l't*n'i6u3:'-

din.Constau-

drepturilorfi episcopilotd din singnraticele diecese suutti inrlreptate acelea, ci ln contra principilorfi lumesct, cari voiafl s[ fie cesaropapi in biserici. Cfi,ndd sinotlulfi Vaticanft tfice p. e., cit ,,Pa1tei ti, compete suprarruIil, d'reyttd. de legislatiune in biser'icd," , aLvne\ nu are in verlere iegisla{irrnea canonicd, diecesani, pe care rl6ri ar voi si o nimic6sci, ci are in veriere a,,sri nurnitulri ,,Placetttm regitnn" , prin care riomnitortl lumest:l igi arogiseri rlreptuhi rle rr aproba ln ltlrulil suprernri gi decisiunile siuddelorl bisericesci, qi pe ar:cstir ,,Plerel{r,k vre s5,-lir crllttlantnc siiotlulu Vatir:nnri. Papa se rnnlldmesce, dncfi i-se trimitri spl'e aproba,re nuntai decreteie sinddekrrf proviuciale, cflndu se tract6zi ln ele ;i deslrrt-' cretlin{i,, ca si, se pilstreze ' unitaiea lrr crerlint[ fn' t6tI lttrneH.. ln lttr:rnrile rle gttvet'ttti iti arlmilistratiutte rliecesanir, lusfl rlieitesekrrt\ tleplini liberhrte. f]omnitorii Irttnesci insi iqi arogari dlepttrl[ de a aJrrolra gi rtrslringe rlup[ lrlacir ori ce decisiunl si rlisposrtiuni biserictlsc;i emanate deia episcopi qi sindcle. Ce ar {ice dlfl Densuqarri, c6,nthi rlupi ,,Plcr,cehtlil, regesc!" decrefele celorr-"r 2 concilii tinute sub Vancea ar fi irebuiti supuse spre aprobare sati censurare guvel'nului uttgurescfi din l3urlapesta qi nu Curiei riin Rorna ?
r1i

l}

dice. ce Papi e iurlecd'tori'ttld suprenzil' fut bin'uru io v'trl.re dreptulir dumnerleesci irriia, 'ut ln ..-to Ei episcopii rie a -fi judecd'tori tiold' voi nr 6rIqi pe care cau*elo biseriiesci, ^are ln vetlere dreptuifi *eii- i,i*i.dsci,, ci numlprincipilorri.lumesci' usurpat[ alf, 1qa biseriforurik! dela a db fofu'ain-ptl lximi

Mai departe cflndfi sinodulil Vaticani

dtilari' rtl' sf;,trte'i, catoLicesci' bi'serici' o Eltn'e>iu , .ur.-fo rniilurisesce qi polhesce t* fi* rn[rde altfl iriiritl de to[i ,;nritditlra'id" ei. Eri gun<istr5' narre ar fi clat[ prad6 biserica reeunoseutti fi I*ro*fotn civile, cd,rora le-ar
d re p tu

' ln .**ti apelaliuni " :i;;;q,';,,r ab y'lt.t1su" poftia[, principii aceituia rlrdptulul ;;;;.;' iA Oace cineva nu e mrrl{imiti cu sentinla atunci s[ apeleze la ouoi iotU bisericesc[, 'lor[. Ce ar t]ice dli .i sair la guvernele "riac5, n6slri
.onsisr.Oreto'sufragane,

ub obususi alI alt,orti tttuitorf dre;tt'ul'l' prln car I Oir*ii.* se ,legrarl6zd, la rolulfl de o institupoii,tiand, a statuiui. .tiune ' Eri,'si arni pute pe drcptulu s5'-i imnuld,turi tlhli Densuganii, t'i, enrtut6rflndri drepi.urite ccle tttuiLe ale Papei, ttu a spusfi, ci aceiea ln sinoriuiri din 1872 nu sunbfi espuse

iir

p I uce t t il

u'i,, al:[

u'p

lu( i tt'ni

il. ta t

u 1 ua n t

tn lVlitropolia n*ntuiuot, ..asti{I A* pifOe dela iudecata forllui delegatt de a iif-i instanl[,' care e tot-dettna unttli din

ca pal'agrali safi legi rigide' cuttl lc espune rlinsulfi, ci 0a o sirnpli tnirtustre . n ulloru si,,ro"if,ii de credin[f,, ' cu lnse'gi cuvint'ele

ii,io. to quvelnul[ tirn

s'ttr lntlmlil:r apelaBrtrlapestt

neli[ ]t,tui*"ulu tr:selorl atnintite, cnrl llfimare' t$a mdstrr[ in pe rilri l)ertsuqan[ niste],sr:i "''"' tlin 1872 tifi'; sinodtrl[ provirrcial[ qi cornpusl din Vant:ea IlIitropolitulfi Je nutI ',irailn

Acesta

at i/i,nt'ez cutoli.cesci. biserici' u' Rom'ei'o ii'a tEcutfi altceva, ciecfltf, c5' in artir':rtlulti, ce liacteze tlespre r:reriinfi, a riechelatri' cd' .prirnesce si elu principiiie despre libertatea El lndepe.ndinqa ioteslitii biset'icesr:i fati cu dome{ise iu iiit'orii lumes,:i, rlup[ -a t'um acelea fur6' urint'esen[i.este' c5,ror[ sinoriuiri Vaticrinil, legtsc5, recnnoscti plincipiul[, ci Papa.este. blserlcescu' jrrdecitoriu supremI Irtorfi qi ni.i .anhU"ln"qd nu vorfl recundsce de atari na nrittcipii gi guvernele civile' Nedecherf,ndti qi piin" uce*u reiept6'nd[ unfl articulf I.A[i", -tt6Oiuqe, u* h lncetatfi a mai h ,,md'' a.-

Valicanri. $i apoi va corrcetle . gi rlinsul[, cI e tnare deosEbire lnt're un[ prtltcipifl de urrI cuprirrsfl t'rirte 1argfi, . qi intre o lese cu uttti cuprinsft {6rte det'ernrinatf qi re,iiio*ti. Rcspuu{4, consciiu{a rlinsuiui,. cJ' Jre cu cilti din cetitorii sdi i-a dusti ltl rataclre pi:irruAotu acrista, 6ri celitorii noslri jrrdece-Ifi

loO"iii

nsi-tii.

'

' Recapi[uiiurri riari incd od11d' pe scurtu' Sinod^ulfl provincialf ald Mitropolitului

Vancea dela 1872:

alri tulurorri,rudtiu,ktrilor'il' sfin'te'i .t:Lt'talicesci i;str';tt a Rortril", a c[rei tnidulari suntemfl si uoi dela 1{i9E. Acdsta a recullostlut"o biierica nristri. uuiti, Cela iuceputti tot'deuna, de url.*tt ut"n vErlutri, gi ciesfre ee afari uu sa.,,Gazeiau aiiat'a cu Densuqauit [*-Oin
s'a indoiiil gi'nu se indoesce nirneni'

l. A recunosculii Pe ['aPa de CaPir

'l

tt

iurirlicc. cc t:ttrgtl tlirr trltlvdrutU dc credin[i' 'Ll-'il,utiiri,',ot., ii,,lrr,ri oste 0apuiu bisericei'

9,

A rucrtttttucrrtil prittt:ipiiltl dogrnatico-

N'u rtt,,,tt,,tscut,[ lnsi lrrincipiile aceste& spre i'.,,,,rni i,itirl;,ittt i,, gdm' Lul-uri rle pdingini" ' in"in' u,,tlulit,t .,, fifiura orirtoricS' nenirneriti de -'Oiti riensiiq*nr' ,i cu sd ripere biserica giltf, in i"t"iiio de tierii, ue i-le pot'L pune

for[ delegatfi de a III-a insltrn.t5,, 6ra acum cu celfi dela Glerla. gi Lugogt' pe ' rind[ 4. Nu numai ci Sftntulf Scaunri Apostolicri nici cA,ntiri nu ne-a jignit[ nicl cf,l[ de nutiu[ in folosirea rilului oriental[ gre..t*u,'ci rJe lepe[ite ori lnainte de Vancea
ea

gi-a esplirnatft dorin[a, ca. ritulf acesta ln biserica nostr5, si se p[z6sc[ crl t6ti slinqi lVlitropolitulfi Vancea -tenia. Ac6sta o sus[ine

qi'in picirire guvertlcle civile'

Aplicarea practic[ a - p.r-incipiilor fi de acestoi'a,Jogmntico-jirridice in lvlitropolia : urrndtdrea Alba-Iulia eite Paua conlirtn5' pe llitropoii{ii gi Epia) 'nostii, plin 0e se sus[ine . legdt'ura scopii s'a i;;i; noi Ei S. ,seaunri+-postolic.u' .Ac6sta Vaucea' iuii*piutti' gi inainte de Nlitropoiituhi b) Ci,ndI sinrjrlele n6sbre .prr'rvirtciale se ocupl-qi ,le lucrrrri de cledin[6', atttttci decretele' se supunri Papei spre aprobare' ca nu oulnva si se stricrlre in- ele ceva striinfi I* .i.Jittl* catoliei,. Prin acdsba se susline Sr:auttii gi prtn uuitatea -.o i* credin[d, uu S' dirt cinci con[itOte luttrca catolicfl *it iorintu rle Nlitropolituhi Vancea de-"l"t-. cretele conciliiiorri provinciale nu s'afi [rlmlsu la Rotna spre aplobare din situpla oallsa' c& *^*lu tinirtrl ruci uurl sinodri provincialt' c) Ca ford sttpretrlti de apela[iuue ln

3.

Dumele Papei hgur6z5, 1r'; r'indti. el)l;icopll stifragani de Oradel Lrrgoqri qi liherla' ?rin ce sc sus"tin" sul)llnerea .oioi it[ fa{f,' cu S' SeaulI Acista. s'a lttttmpiatri qi strb UIil',;i-itti*. grriu[[ cu singut:a. d.eosdbire, ci ;il;iii;i;. *i"h.l {igura nuinai Cousistoriuiii de Orade

i:u sinodult dela 1872. 5. In t6be lucruriie, ce se [ini tle reeirnulii si adrniuistratiunea diecesani, gi proiincial5,,' Mitropolia ndstrd, se bucurd, de cea mal mare libeitate gi autonomie in conformitate cu principiuhi admirabihi al[ Sftrrtului Scauuu Anoslolic[ rnilrturisitf lncd' de Papa Leon[ IVlaicle, dup5, care ,Sanctu,e Sedis set" uatur au,ctoritos, ut n6pi,17d,tttin'tr,tt'tur i'nferiorutn' libertus". Aqa s;a lntinrplatil lnainte de Vancea, cf,nd[ decisjunile de regimil gi administranu furi $iuue aduse ln sinddele diecesane pt aprobare. spre iolrus* Roruei $i aceslea suPusfi. le-a nu niii Vancea Pun[,-qi dari rndna pe inirnS, gi 16spundi ee ,,lege strdtno;dscd" tt Densuganfi, dtfi Vaueea cu sinodui[ Mitropolitulu schimbatri dela 1872 ? De apr6pe 200 de ani suntemfi tn le^giturl de iubire gi supuoere canonicd cu S. Scaunir Apostolicfi'alfi Ronrei. $i lt timpulfl acesta lunsfl uici cel[ rnai micri rdri nu ne'a veniti deli Roma. Ba chiarri dirnpotrivfi, ne-a datil ue birbatii cei tnai mtri, ee l-am[ avutil qi cu lari ue inf,ndrimri astdrll ln girulfi lungf alf Archiereilorti qi in aiii iitera[iiorfi, birba[i, c5'-

rora to{i am[rigii de ]Iitropoli[i diuainte de unire rru suntri vrednici nici sd, le deslege
cu

relel

e ln

to{i Rourinii sf,, le tnul[Smiurd cuhura n6stri de rstd,{i. A[ fosift qi vorii mai fi tinrpuri de ucelea, cdndri singurf, Roma ne-a forslir
binevoildre, cf,,ndir prelrrlindenea ernii peutru noi uqile inchise, singurft ln Rottt* deschise. Cfludfl se vorft putd publica t6te cor'eslrondin(,ele Mitropolitnlui Vancea, se va vedti acdsta qi mai evidentu. $i cu ce-i rnul{[rurescir dnreui ca dlfl Densuqanir ? Cu suspi[iond,rile eele mai ortlinare, cari proprie nioi nu suntfl ale dinsrrlui, ci le-a suptfi de prin .scrierile pline de urgie ale !ibErfl-cugctiitorilorri, frarcurasonilorri qi fanaliotilolir. De inuhiere ii aducerufi anriute rllui Densuqant de ulri altri popolti lungii iirnpft asupribri ca qi noi, qi de unri b[rbat.fi conducdtoriil al[ lrri nea-qem6uairi rrrai illare cir dinsuhi. Acesla esle poporulir irlrtlldesii qi ceiebrulii lui conducEtorirl O'Conrrel. I'oporuiu iriandesu, asupritri dc vrjcuri de guvernele Engliterei, qi-a irrceput,ri luptelo srrie de emancipare sub tuteia piiintdscS a ltonri,i Papiloru. $i in Rotrta a.cd;la poporuiri irla.odesi a aflatri ahflla bur;5,voinfd,, alila sirrr[rl de rlreplate, ai6,La iubrre fa[d, eu cauira i)oporului asupritii, at*ta spriginri, atiita inourajare iu luptd, at6,ta intlepuncle, at6,lea siiciilicii, cAtu L)'Counel, grlnialuiI lui conitui:6toriu, uriqcatri pflui, iu sufleli iu tira rnor$ii a disfi : Tnrpulil weil, iltr. lqs{t pd,rp,irttuLtu,, stt/Xetulil ltti" Duliurcrlreil,, drd" iruhnet meo o lus{r, RonnE" $i 6re noi s{ tiurd inferiori lilan-

eiltflrninteloril,

b5,rba {i,

c[roltr avetnii

tlesilorri in tecunosoin{i? Nu! Poporuli romf,,nri are si ehi sei,deri, dar al'e qi multe insuqiri burie, Ei intre altele eli lntrece pe ,.I*utuit* puiOi'C cu aoeea, ci qu scie sf, fie u*iLronot.'Utori[. Nerecunosc6toriil este numai dlf, Nicolae Densuqanfi cu ,,aliata" str ,,Gazetit Transilvaniei" din Bra;r.rv[.

,*{qi[e--

t-

-83Biserica adev6ratS, s'a nuntitfl pe sine tot-deuna : apostolicd,. De aceea gi ln simbolulri de credin,tH, {icemfl '. ,,hfif tt'na, slintd, . . . . apostolicd, biscricir,". Ac6sta tusatnnd, ci cred'ernf, irr biserica fundatd, tle Apostoii, carea singuri profes6zfl invd.titura predicatd, tie Apostoli in t6ti lumea, pe carea o ai primitri gi ei dela F-iulil lui Dumle{eri. Prin ac6sla se tieosEbesce biserica adriv6ratd de cele false. cari profesdzd, invi{[turi de ale aitoLt 6meni nepredica[e de Aptistoli, gi prin urmare
Dumne{eri.

IV. 0ornnulfl N. Densuganil 9i infalibilitatea biseric6sci. Fa{i cu rnodulf aspru din sami afard, cu care dlf Densuganu lractdzS, ceslirrnile din

,,cercetd,rile" sale, putemi s5, {icenrri, c5, mociuhi, cu care tractr5zi infalibiiitatea Pontifrcelui Romei, este forte blhntiri. De aceea qi creclemri, cd diil Densuqanil nici n'a avutu ia.* O.*pt. infalibilitatea'actista, 1tA,n5, ce nu a cefitii in conciliulir provincialf dela 1872' cilndfi apoi deqi idee eorectii nici atunci llu qi-a cflqtigatri, iotuqi s'a convinsri cehi pu[inri. c[ infatibilitatea actisba nu esle aqa, cum gi-o inchipuescf cei mai utul{i, cari nu afi conceptri adevdratu qi chiarfi despre ea. De unde tlinsulfi se inulqi,rnesce 0u ae eea' ci sus{ine, t5, infahbilitalea Ponti{icelui Rornei ,,est:e fut, ubsolu,tii crtntnulicere ctt slti'rittr,lil ;i-cu 'institu{iu'nite biseri,u'i' r'F"sfr,rituluti', tct'r>i atu"ibu,e pu.tereit, suuerunti itt, metterie de .credin(rl, ;i d,e ltutru,tur| esclusit:ir,'tttttvktl' sintitlelortt eailnenice". A' o apodiclice nu prite s-us{in6 unfi Iucru cler:Ctfl strti unir oruii superficiahi, sati uuulii crre a fflcutfi studii |irte profunde asupra bisericei resirilului. Vomfi vedti numai clecilti, de care clasi. se tine dlfi l)en-suqant:,

cari nu-qi at originea ln b'iulfi lui

dupi, ce rnai intAiu vomii defiui bine eetrrtuhi gi natura infalibilitfr[ii"

con-

Apostolii insi, n'afi datri bisericei fundate de ei o sumd, de articuli gata de credin[6, unfl num6rh anumi'lri de dugine precisate pf,ni in cele urai mici delaiuri, aqa cd,tri chemarea bisericel sd, lic nutnai a le pS,stra 0a pe o proprietale tnorti, ce nu se urai p6te desvr-rlta. A$u 0ev2r nici ttu s'ar uni cu demnitatea omettdscd,, fiindii c5, atunci td,til activitatea urin{ii tttnenesci in lucrurile de credir.tfl ar li rnirginitH la rolulii de a fi nuurai unfl sirnplu cleposilolifi alii credinfei, pe cA,ndri Durnne{eri a datfi omului minlea, ca ea gi in lucrnrile de credin{i s{ desv6lle activitate celef;,ndr), scrutfindti, aflf,,ndi, desvoltf,,ndri gi perfec[ionflndri. Pentru aueea co a[ datri Apostolii bisericei, ari fostri nuntai istorice, prineipii de credin{d, simburl faple ui alusiuni dogmatice, eari ins5, trile era[ iusceptibile de o evolu[iune su,:cesivi, sari io *"ii iu rnotlfi poLen{atifi ent cuprinsfi unil rnaterialii intinit[ dtigmatir:u. la a cirui cunoscinLi qi desvSlire se poftesce trudd, de

'{

i"lridd*I*Sifl.tibtt{errri.!kj:!*,\-'

.; :

i.:.

-84vdcut'i, fdr5, sf,, se p6td, riie e vle-trdati cI, este eshaurialri definitivir. Ce ari datfl Apostolii bisericei, a {bstfi o ridicini tloguratir:5,tlin care in rrrodf, logicfi avea si se desv6lte in urm[ unri arbore ttogrntriicri grandiosri. Lil t'lesvoltarea ar:6sta avearl si lucre toti seculii pAn5. la capelulir luurii, dest:e cartj ins5, pe basa ceiorit .lt: ttlttY inainte stribiil6ndii mai adflnc& gi rnirindri 5i llrgintt'i orizonulft dogrnaticti din ce in ce totti miti Lare. $i c5, biseriea, ,,imp6ri.tia. lui aga" putemri {ice, 'si din punctir de vedere dogDurine{eio, maticil este asemenea grf,,trn{ului cle muqtariir, ,,cai-ele este mai urir:ri deefltii t,dte semin[ele, dr,[ daci, cresce, este rnai rnare tleci,tii t6to verdefele si se face copaciii". Sfera, dr-'gmaticd, saI de credin{d se !ine de oriinea supranaturali. Analogfi sti, lucruhi tn ordinea ni'.turali. Spiritulii omenescI are natura intr6gi, lnairrtea ochilnrri sdi, insI, nu deschisi, cu ttte secretele ei, ci cele mai rnulbe ascunse) aga cd,l[ nurnai dupi Inuncfl de vdcuri pdte stribate la ele. Pentru aceea incd, nimeni .si nici unri secuhi nu pdtt: cJice' c5, a strlbitu['o intrtigf,,, ci orizonulir ei se iirgesce din ce in ce totu mai lare, sufletului omenescri i-se presenld ln conrintlti lcuometle u6u6, ce irebuescri scrulate *ti aduse in legi,rrjunsir it lrrtnctulI suprent, pre-ste care nu se rnni pdte trece. Si lurnea tie asti.rli -(i ju(iecl rie copii pe aceia, cari ilr vicrrrile trecutt' consideltu sisternuhi sirierit[ uhi lui Ptolornefi tie resultatulil tiin urnri gi rlefiuitivir in sciin{a astrottomiei. De alti parte lrrsi pentru antlogiea irtt,re ordinea naturali i5i supranltlurald, thialri aqa de ritlicuit e si tihi Densuqattri cu teologii sdi cei grecesci'din Constanbinopohi. 1re crari vre s5, ni-i faci teologi nationali, cA,nriri sustine, cti desvoltarea dogmaticd, s'a lnchittri in biserici clelinitiv[ L]u ceie 7 sin6de ecumenice dela inceputi. Ca si, se convingi, cd,tri es[e de ridiculd o atare asertirtne., din principirl nrr-lI indreptf,,mI la vt'e-un[ nlesuitri celebrtr", ci la unfi auboru l'rille rtesuspectri de ,, [e$ttitismir", anume la Diillinger, de sigurir curroscutt barEm dupi nume gi dlui Deusu.sanr!.1) Din punclnhi acesla de vedere este o analogie titfi se pdle rnai frum6sd, qi lnai armonied intre ot'ditrea naturali, gi -cuplanaturali,. Constalarea ciefinitivi, insd a resultatelorf, ob{inute prin scrularea amindot'ort ordirectirrne sair
sa ri ch,gtigarea certitudinii despre adevdruhi resultat,eiorri se intimpld, in fiesce eare ordine in modri diversil cle celalaltrl. ln ordinea naturald, suntemd convin;i despre esislin{a reaid, a nalurei pe basa obser-

tind.

Perttru lrceea, este ceva ricliculd a srlso cd, desvoltarea cunoscinfei naturei

tltr ar fi

ln

turi

cu cele cunoscute. Esistat'ait gi urai.inainte stelele nebulSse in spa{ulfi. imuenst. Esistal'ati infusoriile qi mai inaint,e in pieurii dg apH,, si toiugi nutnai timpulir mai uou a strrrbitutti paue.i,.r ele, qi a inceputir a le scrute-qi studia, qi cine scie, iucd, ce secrete stupende va mai iiesveli mintea omeudsci ln sinulir nalurei ?
I

rliniloru,

1) Vedl DrillinEer nuhristenthum uutl Kitrhe iu dcr Zeit ,lir firnndTegtllg( pag' ltjl) qi uu.

n;a1p;1 : uci*dd:r**U!*ij.:t*Ii+:;:r

vttiunil lttrlcplittittl crr ujutoriuhi simfiriloru' Dd &gflut Hi r:rltrlltttt&reir resultatelori, cari ttirrqii sr:rritlrile ttat,urcl, se luttmpli plin

r:f,.t[ omuhi pri n obst' vrtti

r'

tt tt

tt trrt. irj

rtt'oriuiI

sirn

ti-

il '!
ti

egoriritttelttnrc gi ttbservRre. Dacd, s'a fnt:rrtr1 ttspct'itrtent[ cu unI ftlnomen[ fisicri tji u fositl observntl, atunci mintea nr se inut p6te tndoi rlespre esistin[a lui. Altcurn st5, lrrs5, lucruli ln ordinea snnrauatural[. Cuprinsuhi dogmaticri datu de hiotU IuI Dumneqleir prin Apostoli bisericei a fostfi primitri qi finutfi rle adev6ratI de cfltrfl' biserici,' nu pentiu ci rnernbrii ei prin observare firtiepiinit[ cu ajutnriulf, sim{irilo-rt si-a[ cf,.stieatir certiturline gi convingere dei,tioe O..i*ple arlevErulil internfl alir aceltri cuprinsri. Curn ar 9i put6 rle pildd.cu ajutoiiuhi sirnlirilorri s6,-,1i cAEtige 6re citttl certiturline, c[ in s. Cuminecdturi, nu e substan{a uflnii si tt vinului, ci substau{rt corpului gi a iangctiri l)omnului nostru Isusfl Christosri ? Ci bisirica a (inutil de arlevdratri cuplinsulu tlogmaticir rlaif rle Durnne{eri prin Apostoli pe basn autoritd,fiii inftliirile a lui Dutnnetfeil, eare i'a tlutir. Pentru acee& tnsd creilin[a in adevdrulfi altsolutir alfi ncelui cuprinsfi tlogmatic[ este chiar asa rle ra[ionabiid,, ca gi cre-din[n ln uufi feitou.enI uaturalI cunoscutu prin r-rbservaliune. Clci tiaci odatd, suntri cit, insu-gi Durnnetieil - ceiri atotpttconvins[, 'preaaclevrat[. qi infalibihi a grditt, ternicf,, ln atlevdruifi celorfi tlescoperite atunci cti,i[ prin observa{iune cu ajuqi daci rle eiri, chiaril potf, cilqtiga cunoscinfa nu-mi torulir sinr{irildrf, lorfi. Cflndfi grd,esce iusi adev6rulil despre Duirne{eir, atunci astfelfl dispune lucrurile,

nostru Isusil Chril'#Elfi d dtlitr. c'ttvinsfl i-. rre {1.11toii prin !i.#^l"il-i,tiaiu c[ Ill': Dumsa, biserica ei priu 'DirtrI tiat'it " cttprirrie-ir :rptii aceer ;;;i;,1. p.r'iurit'ii penlru I'^it p* t^'o l,iiii"i,,**-ii.u, rir'ryi et'* tlepat're ;';t,,t';;;?;; ltri'Durnrtetfeir' lriut'oriul[, sim{iriobserva[iuite' r:u blserlca' qt irt f- . Convingi fiinriri Apostolti

riinif

t:ert'ittl(llllc sd,-si i,6rd cflqtiga 'Dornnulir

(le'sl)re ltceeft'

it

il
:i

,"*;"i';; ;;"';;;;;
i":.

atievErtti, Ilentru tttlorilat'ea iui' ii,;;;;t "lir t' este trrpuld' mied' :ii ;;;';-,ii-ii: ','l''osl' erede ;i vorri i#tti tiii sArwele tn'ie'it"', clec\i ei' vdd[ o deqinu Euchrrristie ifi:d;;;, ,e iil *. substan[a shngi a trupului ;;;;-;';-At ft[[ o:eiii' ii,iiui ti'i utrtnuetfe[' .Nu simlirilor[ p*terii

Oontn

Itostru Isrisii Christosu

este

crede. ;;!;i-^ ;;;i. aci i'i"'i;-l .,i rt rfisi' ci' ear(] tt'i Drtrnuetleti, ;;;;gi;;e.,., (:itt'c facl' ca si' putere ;rrt) -)i asa esLe, fil s(tt-

;i; $

fr,e.' I',''tnstttt lirlas srtyltLentenltrtlL

sittutt clefecttti '

cri ajulorlll^it natural[, esic obsr:rvtt-tiunea ordiuea srrprttin cerlit'udinii -i*iitilttt. Brisl

Basa i:erbiturlinii ?'Eir ciarX' in ortiinea

esle auloliiatea

il;;;it

lui

Durnnedef,'

Durlrnecleu prin ltiulfi cuprins.uhi .dogmasUn a^Iatti biselicei sale cu iu omettescti ;i.i,- ,oit.tutl tnceptttf s5' conformitate aprofundeze se natura sir & sl cercfludu-hi si^scrutA'rrdu-i[ irr conlinul ;;;i; 'r'ir.'*"-ii- cirnosc.e' totii mai birie' .Nlrrltele l)use tle Alrostoli NIflnili*nrti riog:natice i.iirii"f"i n-ostru Isu-*fi Christost ;i enarate

Indrti, ce in''ir,

,n!

in

4 Evangelii oglind6zd fdrte bine aolicarea acrista ilesistibili a sufletului oue* n^esc[ de l str5,bate totri rnai adf,ncfi ln cucele

I'rirte adflncri s[ tulbure biserica' Dari, Mf,,nt,uitoriulu a promisti biselicei

vorfl rnaii

fi ln viitori[ atari tres[iuni, cirri

prinsrrlir acesta, ca-si ln ttite cuprirtsurile, ce i-se oferescft ln orrlihea naturalil pe terenu]d fisict, istoricri, sociall gi altele' Pflni, tilndi llintuitoriulir lumii a petrecuti pe p[miniri, el[ insu-gi a iostri, care a deslegat[ tote cestiunile tli-rgrnttice, ce s'aI ivit,ir in evolutiunea cunrinsului rlogrnaticri rlat,ir de eli. Evolutiunea ac6sta iirsX,, sari progresuhi rlogmaticf alfi simburului, ahi rd,d[cinei riate de insu-gi Fiuli lui Dumne{e[ prin Aposto]i bisericei, avea si tlureze si ilup[ rent6rcerea lui lt ceriil pf,nd, h clpetr.ilil lurnii. Scrutaren logiciilialectir:[, icrutarria lirerar[, scrnttrrea pie plin conlernpla{iune;r cuJrrin:;ului .tiogmaticI alil bisericei aveir si plotluci, ln qiruhi secuIilorir totfr cestiuni n6ud rlogmntice, cll privire la ctri sufle[ele credincirise poftiair gi vori pofti trit-deuna certituriine - rleplini tsi absolulf,, citmc5, din diversele rnoilttri, ce se vorri oferi spre tleslegil.rea cest,itlttii, citre rnodri tle rieslegatle este trelit cuprinsft tn sirnliurele si rh,li.cill dogrnaticii riatf,, de insu-r;i !-itrld iui Dunrnerlefi,-qi prin aceeit ilescoperilir de insrr-gi Durirrre{tiir, ai;a c[tt1 niei unti r]ubi{ sd, nu tnai fie. S'a vEtlutfl tt:esia inrlatd rlupi

lnil{area ilthniuitoriuiui Ia cet'i[, ci.ci inci ne iimpulfl Aposi.olilor[ s'ati niscutfi o mul-

saie. uL ea dela atlevbrfi nu se va abate nici'cflndri, c[c:i tlfl ln rnodu rni-qticfi va fi .u .u tol-ileuna nrdtilndu-i tdcv6rulfi in nrijioculil iu oli ce furtune. Dupi ec insi' fisice dela inillarea la ceriit rrtl rniri petreee ue uimiutir, it$,t & il'ebuitu si se ingrij6std ile irrril altir iniilocir ore cilreval prin care ii-i arete adev6rulil in ot'i ce cestiune dogmalici, ce s'al' ivi in decursulf vrScurilori ninl li capetrrlI Iumii, snfl eu alte cuvinte care' .i *. ingr:ijdsci tle unri organri 6re iu modi insu-gi El[ snie nlin carJbist:rit;ei '*i*ti.t td, i enrttt{e tot-tleunt adevdrul[ infaiibihi, de cilte ot'i vrt cere lipsa' Se nasce &uum intrebtt'ea, eilre esle orsanuiu acestt nu ehi insu-gi infalibil[, ci pt'in t:arc I)urnrre{eri.'- caie singur[ r.rr[anulu, "in{aiibiii, cum dice 5i tllir DensuEant, e -o.v'6rolir dogmttiiri ? *n-"ii organuhi acesttr este proteslanli Dupd, fiesce ciruia. Dupi rrirrri alI soiriiulil lrriratI -"ot'torloxd," 1)ertsttqrtnI este a dlui biserica catolici' invd,titura Dupd sinodulfi ecumenicfi. j[e Sfinbului rrruli,tolirrlI e acesla orsanulfi Pe"tru. Poulifit:ele Rotttanti cu qi f[ri, cottci-

liuli

ecurnenicu.

iime rte r:estiunii rlogmatir:e, 6ri tlupi, &ceea iestiunile dogmatiee n'a[ mai incetatri nici c6,ud[. Ba unele ai cutrieratfi. ftirte adf,ncfi biserica, ea de pildi Arianismulf, Nesborianismuli gi altele, si nu putemir ifice, cfi, nu

liluld privat[ alil itnui fiesce ed,ruia' cum suslinu ufotestan-tii, se vecle invederatu de acolo, i,e sniritntri acesta privati la unult li desl6gi altuli ino- ceitiune rlogmaticl inlr'o fbrmi, la

Curnci orgaurrlri acesta nu trrote

fi

spi-

tr'alta, ceeo ee nu s rnesge :lt- numai unulfi' care nu puiu- i- attfi'tf, v6rului. 'o'*^?."*iitgt ins5' tieosdbirea. intre ceea acesla bisertca "orc. rnu"oie;;;;;t lucrulfl ;-*, altS' calo.lic.S' todoxl" ,lu o- puti., ui al0'ta' ^tle 9[ 'ce-u "ortoparte, insemnatnu iuit"hi tiebui 's[ tnvete' ar ;;h; praxa tlup5, dox[" p6te fr qi conciiiulii ecuIi^irgtffi 'acesta L t*tonoscutfi qi rnenicfi. lnsfl tto*of"jitil aeol.' ** ll,t?ti"ru',r* Fup", '91?^^tt: fosti at ecrtmenice *inoa* iX," frrri' dupS' considerate tto*'oitt,--numai ^ce gi inva!I' aurobale clc rupu"'"ioiii-ar:dsta'o c5' Papa

no'tiunea ade-

i
I !
I

ilil?

q* lttrti

l"'*ine'l1ott ti-.";;.t;orir:e " " ;i : Lffi ff 4l i"

oq11sil.'

ac ti s ta' lti'?,,i;;'"a.uin1et{e a::i. aare H:ll;-i".'r, "Ji'tpu*oliuo Pa* :, se IIU;;. ;ti' outrifii'i" isiorit evolutiunii..gngtn1tl:t' at
I

Wll:lt ;'l,t c

-t;'

iib;

f.X'u.'.

:i;

iate

otici *r ;'' ii] i nn it''i' . tru'gisteri'nl'ir' ff#;';-' ;;;;" tleprirxle,'J* oun''tt*e:

6^.'^i:

r'

nrin care o

lui' infalitilil """"'dJ all

Bste ea ;;i. dari infalibiiitatea? o numescfr' Grecii: imuecabilitate, 'uu' tu* 'ttTtatlc(ot,t1,re j i:,:"",;; ; ;,;;" ! rir.; ":gi "'"^ :]ry:.i.,,1.:,0 ",,Cil I elf : e
s;, nEcitu6seX,

;X"iriffi"iu ci.otpu)'tlu' nirmescfl 'cg1t^lJo'1.,, este aceea' ce Grecii "ou'iu Uumne{e[ t;' -clstidnite a clrei esentfl stA'in'uttto'
qi

i ca

qi

J;i;uritOri,

"fn'i' ea c'

.rnodrrlil' Petru va rleslega acele cestiutti, este ctri ce-iil volri i-f--"U*"rtii- it.tet*tu, cfltfr iri*-. liiii-iiclatl nu vorir rdtlci tlela adevdrt' Greci' -o iii-'i"i^iiuiiitat*,t o lt'oioltct-dupl tll* Latiui, uul' nrq''i ;,;;;;,,r"' o,:ii i s'l -t1t:.I.' 'itii,in *ii*tismtr prufe{iei, a mimttttlttrur & v-lIIinspir*[itt'ii' thllil,i*iitlii, u-lii*iiniil, it altele chiroioniei .i'lin,l[ .qise risma tlin sacramentulf dail c5' t6te charismele. ;:,ffi;ii;. penlru ci ;';';;t* binele celui ce le capdtS, inili-5i;^;;*onitlqii, rle aceea qi tharisma statulit ei nu-iroftesce triitiiitliii din rirtlulr De rceea pl'ecum &re' o cel[ iu ,ini"ni.i -0e (Vtlatm' lolta' no ioti profetii n[ fostir sfin{i irrzeitrafi ctt charisma b"i-iii' cflntiti ail fostI sfrnli-pent't'1t uiofnti*i, rtst ttici Papti tttt stttttit lor[' ritr oJit;iulI iit-.rii",i iiifatiuitituqii legtt'e 0u Iltl proftr[ii .[)uNIai departe pre0tllncrrnoscin{a a'itrnsir'll air o,n*,,te*.ii lorf lerile acele* Ie-ari primitri dela i;;;:;ti'il; uiiiot*, ci taiuicir, 1?'i, $i- Papii' dqi i'i 'uo,fr, posibilulii' ca s[ afle ;;;^;;;;''i ,r f,rce t'olir ar vorbi *1lotd,.ea.Ei ;il;r.llL gi nl nu riiu ti'ipotl[,. c.ttttt infaii[otttsi ,ri.t"r"rdfe plgirne dogloiil ;';;i;61"1i19 bilitalea legatii 'i; tainice tsistin[ei rnrrl[itui o a ;;;i;; ait [e de instt-si f)ttmIiuito*,it.tci 1tt'outise iorri qi fu.rlirt,rli'tu bii,ifii Itescur'pErt*"

ilil;.i;

'ede[ serlcel.

a protnisti, c[ .in^t6il lumii' dirr 0e se voru' rvr pun"Jio-L*petulfi *qt6itf, - i:]l:tt d't6r'e' tlispusdfiune& . *4. i-*to 5i t'n' llecupllnsa it'-inlnt"u otner6scfl' lnsd si m rter'l u e i c t 'r'r'ii, e:i s a I e tt c i' s i,, ii i li t i u ; iti Sflntului *oie ulmS'toliulfl rleesei ntorlul[,

dogmatice'

Totir aseillelle& prccunt nu tot[ ce ai toti a;n v,rrbiti"piofefii esle piofeticri, judeci. -uici ['upii' ntr

;;';i;;.'ltudi' promov6zi, ^t,,tu tle gtrverrrri. bisericesc[ iit."'aiJr,ntitiii" ci nulttai -ilfi dd atdtea lttr:t'uri'inftlbile'trqil ntttnite
;il;*;i;niiticinqiunile
dogrnatice

-112sari {d,cute err scopult de a servi de arliculi cloguraticfi pentrtt lntr6gi biserica in o cestiune suL,vatfi, aluncl. Se vede rlin acestel lnvetleratf, cfl infaiibilitalea este unri ce aptrfinEtorif, ordirrii preste fire sai supranrturale. De lceea nici nu este de it se jurleca dupi norma lucrrrrilorfi riin ordinea nnlurtli. Pentru aceea tllri Densuqani uu {ice chiari nirnit:ri, chrrriI susfine,
eill cath,edl'cr,

|ptsc'i" , c5,ui sctu, cd, ae estea nu ntai prrtfl li nici r-r pedeci pentru Durnner{efi, cutn suntl penlru

rnultir md ruai irnpdrti,, ci supusfi e organulri aue:;ta ,,ltt tt'torbut'"r' suf[,etesci Ei trtt'

prin carer Elir va enun[a adev6rulii absolulir si infalibilf alI s6[ irr cestiunile cele tnulte ar credin{,5,, ce se vorfl periutia urtele pe altele, va fi Puntificeie Romei, ltunci nu

cil'Papa nu p6te {r infalibiiri ,,fi.inc\il, qi elil, supttsil. Ia totil. felulil, tle. bdle trrqtesd,, .si sttfleiesci, ;i Ia rdtdcire ca toti 6vnenii.". Cici cll priterile natulale nu pote fi de bund, sami infalibilf nici el[. dari nici conciliuhi ecunrenicu alu bisericei diui Densuganil. Adevdrati, ci consider0,ndI lrrerulri dnpi ordinea naturaii,, uude suntf mai mtrlti, ea de pildi in concilirrlir et:umenicu, e rnai rnulti plobabililate, ci, voni afla adcvdrul[, ca unde e numai unulfl. A {iee ins[,, ed unti conciliri ecumenic[ numai pentrrr t:i in elfi sunt.i rnai mrrlti, nu Jidte tbsolulrl si, ril5,c6scd, este chiarf, rrEa ile alisutdi, ca qi a rlice ac6sta rlespre unulir .qingrrr[. Se sr:himbd insi indati, luerrilr:, ri;rc[ lhi r-:onsideriml dnpi trorura lur:rurilorf din ordinea sttpranaturali,, rie c&rea se !ine. Cd l)urnne{eri este infalibiii, recundsce gi cilri Ilettsuqrrttti. De aceea adevEruri infalibile sunlfi cele ce ni-le-a descoperiti Dumne{eir prin tliverse organe ale sale, sai precum {ice S. Paulri, oin rnulte feluri, gi i,rt rnulte cltipturi,", prin patriarchi, prof'eli si rnai pe urmi prin insu-si Fiuhi s6[. 1-136i [nn]ne{eri acum ne-a incredin{atu, c5,
!n trecerea bisericei saie prin v6curi, organuld,

omd, ci,ci nu nrganulir c infaiibiiir, ci Duntueciei, careld folosesce. De acee:r tdt[ cestiuuea infalibiiititii se reduce ia aceea, cd, dre increriinlatoln"-u Duurrre{eit sari nu, ci, organuifi asesta all s6[ va fi Ponliticele Rr-rmanri'? Dacd suniemit siguli, c[ Durnue{efi ne-a iucredintatfi despre aitista, atunci nu pentru puterile omenesci,

-n
i

i
I

ne{eri {inetnri de adev6ruti qi credemff infaIibililatea ar:tista a Pouti{icilorff totnani, precuur peniru auctoritatea infalibili a iui Dumnedefl cledetttI in presen{a corpului '1i a sirigelui Dr-rtrtnului iu S. Eucharistie, tleqi nu puternri s5, o vedenrii. Acesta este r:onceptuhi adevEra'uri ahi infalibiliti{ii. l,a 1870, cA,ndfi fu proclamati,, rnul.ti u'aveau idee despre ea, qi o considerair dupi, iegiie din ortlinea rtalulali,. De aceea s'a qi fdculri atunci lnare sgomot[ in iutne. Pe ineetulii insd pubiiculft fu instruirtri irt ea, qi prirr aueea 3'a oouYinsfi, c6' ttu esie unfi ctltn strigari francmasonii qi periculos[, ce libErri-cugetS,torii Ia lnceputri. De acee& si protestanlii re(juttosct, t,i, din prrnctri de vedele catolictl e o invi{lturi consecuenli, qi
iogicd.

ci pentlu auctoritatea infalibili a lui

Drrnt-

t,

:i
I

,1

id

o('-4it-9 ' este I I fnvnfnr,urir--rlespre .infttlibilitatea .Papei ' in'u[ti,f ,,tl contrrtr[icero- 9]t ,t=l'i'l,t:l:,,3" u:"u n * i rd siri trr lui itr ti'ii" tr,, " t n ti t "'\9^ il'r-'it','# i, r o v ir c i u r ir t t u " .t" :r; I;;''J'r; vede, ain cat'i se a csistarit Pontihcelui in tocrorliit ti""tt"tiitt1[ in biserica r6sS'ritului' io n u I it rec111o;i-e.1i tnriliir t n s u-Ei ilicltl euunrenicf, numar ri-i-" + alir V-lea 'Oe,ino.ioru po"Lificeie Romei' dup5, ce fure apLob"a't va se ' furi rer:unoscute iJ"J*u**ni0e' tnq'.i:.-?'eea srirrtr l'" l"''r[#";'^si,iiiturui -bintr* prone rbsiiriteni 11

i'

I,'iirrrlf ctr,

dlf

Densttqanri

^":: t1;

;i;;i;i!

tit

lii

{if

d'relttei' cre' tnsufla d'ogmele" , -c5' "e columna apusit'" la la d'e Qori'nudinte,, si ci e ,,ru*ii'i ii'ulhiiiu p* fup" Gregorifi Marele^llil puin-t-"inigcare de Spi'rihtlil mesce,,orgattil' 'rii,iii",'\'J tz rlesp're Papa Marbinfi '{ptiiuinful'ibitil^alil' doqmeloril r:flnli. ci ,,, ,or'7ii mai Densuqinri dl"i t*b-6 -in adev6rfi Pontificele cltunned,eesc'i"'. Ii rnultt? Er[ ',tttot[ r6't['r:itir dela ' oredinta uili'.aoon n'a inlhifl in rEsiritt atlev6ratd,, retonosc" mui trt*r*rtltti rotnatt[' 'ce I'a inl;r*;i-iltiorn ',ji:iltii o"iisi'qanri. la acade;nia din

ffi;i

;i'ilr co'i' t"lt' de summa rrinitate -a liti;" ;;.i; uou' o'-iu iut*potf
iu"i"irilt-, -,
'

I
,t
H

I;f;i;il;.

;;t;; ffiilffi

la..rl \'19*,b:o' dognratice dissensiuni tle "itllu| dice. cd, in casft Pott'tificele , kt ct'ettirtta irt..surttii LL se t'niitn 'ii;,:;';, s"i' '!' i'tit,'tds"'i 't'" "'utu"";;; t'i't' niorett;)a' t) ' M'oi lulibiki (ti "o'1'"i'i':" At"tun'lriei celebratil 'Jlffiii"-'t" *.- bitiii oirla rb Tanrtar i[' eare itt biset'tca ''e"''iuioi trebtt'e sd' ittlii,,;l';,i'"; ,irii* rii'lii"t';
iu"i*e'iLu
ne provoclulI ^*'ii" Din e[r[ile''t"i'ttt;-iilualc tanyl;,t1,9:ilf z rr^rrrv'"t "-a' i"tdr mii'liu, ,tu,uui"io tltlllrirr
irr.lr,tt,rtt't-r,

ceri,,r,ui t't S'-Tebttorir- Sluditulf,'care

Plrintii

.sus[iue''ci e. t ot:i' - 1t buui de ca'i Xi;;i;i;i:: d;;';;;;; ";;";t ProLestan{i' iesustfrltuti d.e ,,rnolipsilq :;ffi",,; care He.rder' {ice' ci citS,rrrri itic[". "'lo'n"toi1''t a h i a n i ci' un ei' er s ii' ',i' n i i:)'i' t i rl ii,,ln",,),7
"';t

)ir.r.o,'' Pi nt i fiul,ui llo mei'

tna insil'

tot-dewru tlr'eptcredin' i'r;;';";i";i, 'rilia"'titiiird'u, ceeu.* 'li"'o'it' p* protestautulfi NIarcunt pune in uimire'- cil.t[ nu scie'

'i "

ffi;t";ilfi ;;;i:;".;;il.'
ild'i-r,ii

cti tLDc'tLti

,!'1,'!,li st-l t'l'e(LatttrL '

nu oopx ce in privin{a morali 1) ri-'to*tt *um se cuvine'

"'i'' tulit' S.f't:rtit' u lu['iurrr Silvestrtt cant Spi'' rtti'eu ittalibile" , qt ll'tt' "la Februariri tlesltre td r:rttt[r itt. eL[t", OLe Du'm,eqte'il' iE

ftt'e i'ttuit't'ittu'ri p'tt-

i i
t

fi:;:#:'i*;;['wro,.ir*'*.,aoil' cx " ', I^ uu,le tleqi Ll.llifu lfi

i
I t f'

eettmeulctl n,aaliou ru uu[a lir' ct-'uciliuit, loiotorto'd'""il,to" u"ttdi utt"tc".firi'

'i

Eiistota c{tr:6

;1*;il;i!r'.#i#tr:!ll!.t'fi Papra Celestinit'

,#li,lo"*
F
I
l

r)

liuiversal-l(ilchenhistorie
d-F

l'

c'

..d*Ginldl-

t_
s'a apucatti de sct'isti, bardnr s5, fie rneditalii singurri asupra nalurei religiunii qi it credin[ei. Cirqtigflrrdu-qi atunci prin rucdita,tiune seridsi gi d,dflncL concellle tnai curat,e tlespt'e aurind6ud, n'ar li traclat[ afacerile religitise de credin[i tiupi noI'ma afaceriiorI civile sari sociaL,. ci,ci insu-qi al fi v6{utf, t[ aqa
ceva e
I i
I

V.

Leaalitatea canonici a csnciliilorfi pr0vinciale din 1872 9i 1882. ln capiiuleie prececlertte s'a pututi ved6, el,t[ de slperficiaie, ca si'. uu dicern[ utai *ofto, iuntd ltite cunnscin[ele, ce. le are dlfi

"

Deusu$anfl nu nutuai tlespr]e ttLeptulfi biseri-

a ,,*ti.' .i chiar qi de istoria mai pr6speti' seriosil voesce rlinsulii Ui.*ii'."1 n6stre, heqi ** tt6.l tn lueruriie aceste de istoricfi lnainlea pubiir:ului cetitorifi. A scrie cu cunoseinte- aqa lnanoe qi defectu6se ca dlu Den*o**ou nu'insdnn[ nurnai o prea tnare ln-

-iJJ*t" in

i;;;;lt a

pubiicului cetitorifi, fiindfi .ci' q-i p* prnfi.e iifl pt**upuue neuapabilfi de a-i

sitte, ci insdrnni qi

despre[uire

Diri flensuqanii arlecd, I-rureetle din prirruipiulfr de t.olii gre.sitri, cd, unri sinodfi. numai alunci p6le aduce dei:isiutti cr privile la cledin[i, crrri s[ fie obligitrire penlrtt poporti, daeil ,,sinodul&, e corttpus?'t' din to(i ltrotopopii,, ltreo(ii gi tlepututii rnirenilaril'". Cti ircdst,a nu face dlti Densuqanir riintieir aila, rlecit,ii tf, deuopitizl siabri natura par]atnotttaristnttiui ,gi a constilufionalisrnuiui mutlernI eivil[, qi o aplicS, la Iucrurile rle creclin{d, I'iri sd rnli intrebe, cd dre ttinteresce-se ori ba.
acesta civilii iqi are ba:;it itt lrrincipiulti deurocraticii, ea insu-gi polioruii sl,-ryi frici lcgile, cdt'orii sd, sc sttiruni. $r in stalele celc rnici din Greeia atilir;i,, qi chiani gi irt ll,truta la inceput.I insu-gi polrorlrlir lr: fir:ea intntrdiall tn atiunflr'ile sale. In stitteic riraii tie astritli alali adun{ri ii inlregir poiioruiLi ru mai sunlii p,.;:.ibile. De acea s':r introdusti sislettiulti repre;enltttivti, tirrpii tilre popoi-uiI iqi alege tieputa[i, qi aDoi dupui,l{ri aceqlia frrcfi. iegile ln pulerea. inanCatu.iui, ce-iI ai dela popc,r[. $i friudr) td, tir:putafii a[ ficut[ legiie 0a rei)resentan[i ai lioporn]ui, de tueea suuLrl qi obligi,L(ire psntrtl polrolri. Se nasce i;cuttt ittttebareit, c5, uufl atare
Pat'la
trt e

un[

nuttsetts.

nta

is

tn

u I it

qi c o n sti

Iu{

io

rr

al

isn

uI

observa ignoranfa dlnsului. insdi nu nurnai cunoscinfeie istorice qi canoniue ale dlui Densuqanri suntii cA'tfi se frfru Ou superticiale, ci chiarii si cunoscin[eiei f,ioso{iee despre natura religiunii' Nu .poftiurfl, ca tliri Denstrqanii inainte tiesi s'et I cirlutU, ' J*-." i'" upu*tti *i, scrie, si ti cr:tiLri gi iotr*ius,l vre-uud opI tle tiiosolia religiunii' pufrioOU aqa ceva, aurfi pofti prba nrultf clela dinsulti, dupi ee irnfi v6{utli,. ci' s'a apucatft si scrie despre lucruri de religiune, fir5' si fie"resfoitn rnai intS,ifl barEm manualele, din ."ri u invlfatri religiunea ca gimuasistri' Pe

dieptuhi

irisi

aurir pofli,

ci

inainte de

ce

-rI

--T

*9l)
ott

lt] rrirt,t:ttrrI t'tlltrtlsottt,itl,ivri- ptittr-se aplictt !i credin{i'i rlo i;i;;:i;;i ci,' 1,r'ivir.n lir lrtirt'rr'il* dlir Dettsuf;i;:;,i;;;','i, tictistrr, t',r 1i'n ltttri'tt nol" rit El strrrti. I)e ttce()a o lrttttelttu &culII cl t''6st,,ttt,l,t,r,I t:ltlcgut'it:tl, ci'l Ilu callollcle' apli.a' ttu ;ilii;;''nitut,i-n i1,u""'' ed' Le l;6te Orici trrui irltfiiri sit sc irtt'rebe dlI Derlslt$dnu'' Jf',,,,"i,,,rt"tri,'r''rn lrtilrrttti leu9i1 civilL adusl i,,,ri,,,t,,'rrtI c[*t,'"f i''''ttt't''ttrIii .1roIoltrlrri't vlr I'e.lrrrli'cirLtt'i s5,u6losL 11o ilrrnL sltttta' lt gi nunrai pr'rporri tlelir poitt:"'u s1ru,,de, c[, itceca

t t i lt
a

rn6.,1td'tr: facc si tucti' Frica tlc ceva llerltlps[ scriir in cout't'a acelui :;'; iorbescu, si ttuAssensulir itttcrni' con,trAinp' llr""ri A. acelui aractcvdruhi .,i,.tiurteit, ln[llna uetil)I'c fr'rr'!u'':ilt'iui: 1rrilr: P:tl ;i;,li,i';;,;qi ii" "'i-u sL fiI cotlVlrlrrr trt:buescI cd' oti-,''ut: 4i.9, i,J, :i;;,;; adcv6rulu acelui art'iculir, clci {u adusri

i,i

I t I
I

va riunrti sllpullere csbertti' uecondi{io-nati' hrjsilegii'fir'5' a cs[ernf,' .l',ii.l- in'tlilitlirea iut*l ilo.e ittsl tttt o itttpliitesce, aLunci ptto irrrplin6sr:fl' ;;;;; ;i;it'luiiin torqe 2il,'ta s[adusi' de recivili' leg*i' 6re insd, P,;ii;t;;

t.

pt'esenitru{ii Jroporrrlui irr ltat lametttrt [t :]*irertsi internfi, iiupun*re in[ern5', sait, convtelir;;; .f, log*u uc,,e* er;le bitni- qi a.devdrati'' tttt este *l d.u,,r" llund,tatea ri atlev6t'ttlti.t'i sisr''ii lrc ;i dlr ,; ,t, \1111'i'i t-sa I)ettsrrqattI u,t ,'i111t;t'rlt" 05' ""tl* ]l-1. lio-1; tcscil uiti o lt'ge pe lttttte a'tu;ia de vre-llntl

i;;;ii";;;t;;
t

carc -q-i eir -atu fostri reln""fioi,*Jutuau, i1 alesri tic ttrinc' ii pt'ttt del-rul-a[rrlir rirpierltatit e ariovdratf' ins[ ctt iic6srr ca Yil;H;;;,'lt*, lasi {in[ ;il;-inintca Ineil nu rnd qi credin{i, de trrtitluiir ,r,-levEritLu aceltl .r^ "ffig-L^ egi clin biserica ac6sta' 3'l,rln iri ea, tiup{' ce.nu aur de iltitu"ti't,?"itt*,ide;pre rtdcv6rulii iui' E i , Iocri uouvlctlullu vorii rcsona Df a' ,i"Jci vorii ti trrulli, cat'i representirtivit irr ,rt.uuci uttI aLan:'sinutlt Lurtttit' pcr.d" 'a'-i'i l6tri ;;;;r",i tirulrir iisi v* Irrvederatd, ci luUc ttruteza rlc ti u'act&le l)e poLu. ,:rurile tiu crcdirrtd Ilu o ait[ i'uru".,ti.",,'rtti reprcsetrittt'ivii' ci 1re

;il;

si

pe ;;;fbiurfl- natirei lnrtl, va s5' {ici' ilffi bisericir in praubicitt'ii nrrr rs'lrtnstlltll ilb6r"tl
tr
e

'""

riu'llrlttettt,il ' ""!;';l,li,-[rnri

ore 1;o lloflrlsce tl','lir popot'ti Iegelr uttui.sirtr-r.tlit t:are lit'iva' llrtn r:urr: titrrrtrt 1,c llas,r rcpresettf oat'e de cl'er:c stutttl'esce '$i untt arlicilrl 6re ,tii, DeusurSanf vir rdslruttde' c5 ,fi"i;'l jsullsli rttlerltti, uletiirl{[' e ortvi-tt'irrne ,lrfi*s,:,' d

lcuttt iucrulii la . credin{i"

e.r'eqt'initntultii' Jl.l,ite,tt;ltr irreepttlrrhi sd'-lir ;Ltttlieze ttviinciosu i^i,i*i ut ti fusLir' a0est'ir Asserrsulti l-ll?'ti''iii,i tiiu De,suEarrir' statii iu aceea,, a trisericd, in iif,c,n i,,o.ticarri lii "lr",iur* tiogtriattue f urX' !inube, ciLndti cerca iilr;;;";; ;* tuo'' -qir;Letnului relireseutariv['

(:irIc

;1";it* ,,,, ua afla tlili fteflsuqarrtr

:rttiri.*;.I,

i;;;t;, ,'l ,.celti aLticiilti

pe i,tf.tUt.tU. Ei binel dnrl dacf e[ brtsatf ttter't iii,tit- Llenegii acelui ariiclrl[ assetlculfi l':ela ii'i"i"*. .uoii.tion*a r]1ea ini'inri, cX' s[ se intirnnlc at'utrcii'

clu cre'lirr-t[ estc

nici t.r ur'ttti' ei ilr. i-lartii canonelorti. Decisiunile r,'rruni it:c f util iipoi pfolulrigitte 1;o1rr-'t'ului'-tsi si'l., trui ttt: atl., vElaLc' Cei ::f,ffil;t"ur".'ti' 'i:'::"-'; .ui" s'a[ c0nt'insti de aclcv6rulu le-au priurilu 0u assons[

i,l-i.t"",i-titiuul, "*

"'"1,i--;a*i;i-'Ci;

:.-:j:.;i1:. !:L. .'. 'l &:'., r.i . ".,{..' 1.-'5:r .1S-{r, iI. '} . r,-r:..:::r. ,; -1

I
d,-.

r**,

.'"-

.-

l.

.iJt

..,,!,

''rif I

1r,0

|
a0t'il.r,,

. . t()l _Irr rlecisirrrrill loril lroltt'sr:ri sii cLtidd, nuurai cnri srrnlir i'rrnvirrsi rlo-rpI'e atir:v6i.rrlil ioru. Pe r:eialaii,i pe tuti ii lasi in rrace. sd, fircd re Yrlrrr vrd. Sirrgurri. pilr(.ticr. lr,ist,ir nitirten olnenririrti. Si:;ternrrlu lelrresi,tttu.iivri p6te li llrrnir iir ;rlf,r' irrrl'irli. r:hi,riir si in liiscrricir, drr lrilda in iiilmini'ira'*a rve|ii bisr:ricesci qi irr rielrliurlere;r a.ltorri dreuturi biserit:esci. in iteie rle r:rtltlinti iu,i, f:rce riin otnit o mrrrirrnefii. Sirrgrtrri pll,,ri,311 crtql.inL in lrrlrurile rle clrirlintii esfe (:rllfrlrmli li-berti[ii qi crrgetdrii on]erresr:i. Ilnci rllri I)r'nr;usunir lrr' fi st.rrdia{fi. tiuril se t:rrvinc ist'irirr S. IIrriri, s'ar li r:orrr:insi. ci, si S. TJnit'e lrr, rroi l:r, Pr,cntf,.ni nu s,ir f:icrrrir pe bfls:t sist,ernrrlrri !'{lrrc,setrt,[rt,ivri. ,ti 1re buslt ltrrtxtri aliii(ic 0r'r'sl.irrr'. Cri,:i nir:i sinociuiir tlela I098 nir:i ci.lir dtrll 1700 rru fur.d !inut,e pe base lelrresent:rriyr: ,,din tril;i itt.otripoltii, preolii. qi rleyrtalii. utir.cttilaril,,, rii,.i pr,.',,litsrr, rLir:i rntr:i ieqi icrtrri"ol:i',. ()i iur:rulii d iieurr.sri crr totulir ait,lurrr. Anr:inc i\Iitriirrolirulir Aitnasi'i , ,L plrtopogrii si lireo{ii Jrreserifi a ri riecherttri._ rlar i nurnai irr rrrutli.ltJ lolu, rii tri lilirnescri S. lJnire. rilrd, rrurrrii llt.lrr{,rrr sine. Nlergdndi airirrii ft[ uorlunictiI lri,:rrriu aeestir lroprirului. Ar:eia riirr lloyior-[. ciiri ai voiiri. ati det:heratu, tti srt urrescir si ei. Cari n'aI voitti, air rErnlsir ;i nrri derlrri.e, cllln ai fostri, gi rrirrierri nrr i-r siiit,ti, ili pr;inr6sci S. Unire, fiirrrlri ci u al fi lrrimiti c,ei,;lr sinorlu, in r.rare si-ail trirni.q[ si ei deprrta{ii, ca sii se ocupe in numele lolu rle crerlinti.. Ba si mai tAr{iu. rili ce air ci,riutii riele unire. nn
estc iirkrvEurtir lihei;rIir,. t.;rr.e I'eslreciizi"
(i{_,n}-

inlernI ca lucruri descoperite de Dumnedei si prolrulgate acum de bisericd. Oei ce nu s'ari pututri convinge, Dunine{eir scie din c,'t
afala, diu biserici qi au folrnatft secte, qi ;ri,rti ue n'atl fosti dr:plinil corrvirr,li, biserica trici ttrr i-t rnai relirimitri. (lhiuru qi ceie 7 sinotie ecuntenice ale bisericci r6s[r'itene a dlui Densus;.rnri arya air i;rrrct:sri) (lor-il.ll'e ce se irot,e ctinvinge lesfoindri rlurlai cfltf de pu{inI ori ce islor ie biserictisc6. DlI Dclsu;anli este otrri frjrf,e liberalfi, i)r'e0uill se vede din ,, ceroeti|ile" sale, qi cu atare s'ar cid6 si, punil mare pondri pe delnuilatea omen6sc5. Sistenruiir repitrserrtativri insi in' lucrurile de credinti, degratldzi de lotti tare demnitatea omendscd. Ciici ce poftesce ? Poftesoe, ca eu sd, erb{ir:u ile cuget,are& rnea: gi s5, alegri pe alttilii, care alroi s[ decidd, rru asur,ra unei fapte esterne, ci asupra conviefiunii rnele, cI ce arn si, cretiI gi ce nu, gi eri s5, fifl siiitfi a rnd supune qi n crede ce lr tler:is[. Si din 0e lnotivu? Din simpiuhi molivri c5, eti i'arn alssl. in rlte Irir:ruri me p6te represr:nta altuhi, In lucruliie" ce-ni atingri couvicfiunea, nu rnb p6te rcpre;ieni.il nimcrri deciLri eri. ciUi nunrai ei lrotii tieciLie, ci, de ce lutluri ti fiii convinsI si de ce nu. N{ai degradati nu 1;oic fi iiber.ialea t;ugetilii ca tn sistenrulu reprr:sentativir. Cu totulir alta gi multft rnai d6n:rr[ e I)raxa bisericei ereqtrne irr iur;rulile de credirrtd. Siurjdcle dognatice tinuf.e pe l:asa cantlnelorri decidri in iucrLrri de cretiiuif, rru in nunelr: altora, ci in numele lolri, gi-apoi
cause) despre adev6ruiu

lori,

ac,:ia

afi egitir

----t

rir r:i,{uti in ttrmit vre-ttnui

sinodri adrrnatil si fie deci'sri, c&l'e rr-'presentativS,, basil 1re c[ aeum nu tnai crerhi in S. Unire. Unil atare sinorlu nu va putd nici cAnrlf si arete dln Densuqanft. Ci a rd,{ut[ dela Unire fiesce care, cd,ndir a voiti, qi a cflefrrtri ntrmai elii pentru sine. I'urce{OndI rlhi l)ensuqanti diti principiulii irra{ionairi, t:i nutnai sin6de conpuse pe basri represent,ativd sie potfi ocupa rle ce-

noslt'e dogntalictl si tletlogtnltice ab alti'irlrrtt ari fost,[ totnpt,se ,,di'tt' tol:i 7tt'oto1topi:i, 1n'eolii si deputati:i mh'enilort{'- Arnir t}is[, ed' stts' iine nurnai. fiirrtlri til de llrlbittir nu iI I)l'obatI chirtr ttittrici, si ntt va l)ut'6 iirobrl nit:i oJuie, cu t,tite c[ tlacir, s'il incutndtat'it a stlslin6, ar ti trebrrilfi s5, pt'obeze urtnirlolele:
l

stiuni rlogtnatir:e, rt comisri uni atentatil asullra dernnititii ;i liberti[ii omenesti in cestiunile cele rnai rlelicatr: si'mai int,ime nle ct'erlin[ei, si in rrrrnrr unui atat'e irtenlatI nrsrge pf,'nd, icolo, cf,,tu at,aci,, condamni, ryi n6g[ legalit,atea sintidelorri provinciale {inule sub llitropoiitulfi Vrncea ln 1872 qi 1882. SpunL ircurn clinsulil cn juristf,. ce vai6re are condarnnarea unei ar:{iuni pe ltasa urtui principiir irra[ionalri si degrnrlatoriri rle 'lt'tnnitatcn, omen6sc[ ? lllomtrulri Dettsuqnttri ittgd ittt se rnul{imesce nuurti cu rrtfltn. Ci voiurlri & se discretlitt crt totuhi, contlamrt5, sin6tlele nmirrtite
basArrrlu-se

l. (li ilelll ttliit'c ilttl0t:e p6,ni la N'tirouolitulri Vattceit s'a lirrrrlir vre-ttttI ilt'ar{] sa['chiarri netiogrnat'it:ri ;t;;i;" ;L'grrrrt,icfiprotoptolti:i,, to{i 7n'eo.{i:i'.;i din i,,,mpu*U ,lrtin t'ot', ,/,,cititatii itiirenilo,ri" . S t facutri erruirtlire de ,iulju,*i (irrr5, rtrrtnli in trticdtii si ex incitlenti J.i* utiito ittctire pii,nti lrt illitropolit'ulti Vancea nuitrui in sinoduiu deltt 1739 gi i868' Nici urruit itisii n'a fostI eornllusri pe basf, t'epresentativd, in uroduli itttiicat'il, ceea ce I'e0u11s5gr:

si IrP iritorirt friuriti tttttnai rliir' t'aroa qi-lr ;lrtttntl irser{ittnel, rlirtsrrlrr,
si
,,It,u f
ioLi,

de
cd"

ttt'i r:ouqntse r'l.itt lot:i, 1n'ofopapii, din prrrolil ,si rlin tlelnlrdii. ttzir'r'nilot'd,", ci,ci drrlrl rlhi I)ensuqrrtrti ,,ilftt, sp ftirnr,ser(r tn,n:i,
ittftirttc titr:
rornAnii rlrr Alba-Iulit. Va sd, tlici dlir DensusanI sustiutt cu tdtd, seriositttea. 0eea, ce ,r'i*,i creif utri, cd ln arier'Erri sin6rlele
sinddr:l,r: il,oqnt"ntice('

.,sinridl'1.t, rttpstc mt furr.i. c,tttrlt.nnrrlit nir:'i dultti rnul'it n,'r:/iii rrld ltispri,'r,:i runrtnc dc Alltrt-Irtliq",

DensuqlrrrI itt ttoti" 2:. C5, barErn tlu ocasiuttea rrttit'ii s'ad tinubi atlri sinode 1te blise lept'esetttative irt i:hiuuiri poftitI de dinsuhi. Ceiri' dela 1698 .uideuru' tt'o fostri pe basi representalivi', .Xti ,t. deputatii mir:enilorit ntt se face nici o arnintile iu lutrrrifestri, si apoi tltrpir' 'llu Dettsuqalr,: sinorlrtlit atlcstit iriti n'rl frist'ti ntitlSnrdtic[", r;i ir rt,irtnxl'e politicii-bi'serilisr:ii sple ,r- in,,tri,i o ,,aliatlti"" - Ct'lI rlin Stlptetttbt'e ir-oo Crlli ri;a, fbsrt pe ba:;[ t'cprtrsetttat'ivi' Se vetl*1, cd, attrnci t fost'ir si poporri de ftrti,

si tllri

ln

biserie n

Jupe un'ii nobiiii rii irbrrinii.eottttrttclttrit' Ctt nirnicrl ittsi lttt e prolllriir' r:a lioprlt'ttlri qi-ar elerlfi avutir dsputntii ,sii prr .ltrtsrr ttttei it'giproba tllir Dettsttsit'ttit . torale. si niii ttti vt lrtrtd ni,'i cf,.n,lir. ilr,r ;1iroi ,ittpI rllir I)crtsriqrl.nti
qi slnadut,i &{iest,rt u';i fostir ,,sinorhi dogtuitticti",

fi

-104ci a fosiri o iirlunare politir:[-biseritrdscri

a lnchia minunatn n:tliatt{[" :r dinsului, 3. l-l[ brirdm irlaiute de ttnit'e s'ati {inrrt[,,sintide dogmatice"-.saf, gi nerlogmalice ire bnsl replesentatit'i _rlirt ,J.ofi 7n'otrtpolsi:i', i.in tnti. 2trcotii .,si tlin deltu'frttiE tttil'eni'lor'il", r'0nriir',le pithe fu primitii cater:hismuhi r:alvinesci alti iui Rikotzi, snri cfi,urli furf, 1;r'itnitt:
con

'*pre

iliti*ni lt' cele r:a l';i n e:ci p u st' M i t rotrr:l i ti lo'rir Burlni qi Simeonri $tefanir' l{ir:i unttlI riiu ar:este lrei lttcruri nu le-a protratri rilfi DeusttqitnD, gi nrr le vn ltroba nici orlati, r-'i a, lrratit nttrrrai riin vlntit aserliunea, ti itt biserit:a romfluf, rle Alba'Iulia sin6tlele rirtgmatite era,ti trtt,-rieun*' colnpuse pe basi t'elrresentativi ,,d,ht toti ^.ytrolo1t.o1ti:i' in'eol,ii. si rlcptttutii rt'it"nt.i,lta'{t'". $i p1: btsit irnt:i'r,sL'tiuii lu,ite tlin vlnlri, neriov*dite trrt nirnir:rii, :rus[inute insi cu o emfasd, ririicrrli sti intutnetii cllit f)r'nsu$auit :t ai;trrl li'gtlitatelt -qirr6rlt'klrir irrovincirtle rlela i B?2 1i 18,92 ryi pe ilIitropolitulti Vrtttrlea laolaiti tjtt ct'i tnrti ilistiuri li u];ti ttl"rit:rti bd.rbati, ce-i ilvea,ir tle,rtirni'i (telP 4 tiiecesi',,5i cirri:rit ittlttit irurto l,i itct'lc :;itt6de' IIai intf,,iil il irfil{iarii acele sirt6de I)e bil,fiil ittrtii 1ti'itttlitiirl irrnIionirlii. clrrph l'"reeil ;te i):tslL titirtt'ti sc'tt'ttitttri istol'ice. Juilcce tcrittr tlelit,-ti'ii, drrci, rlli 1)enstrqtrnit p6te ti nutttdt'lt[ trttrt-' srlriitorii :;erioqi, tirri ionrbinii, portrler6zil ;i jrrrler:6 cu scrulttiositate, tttai inlirtte tle cir s'ltt' ftl)ll(lil. si t:rtmbati ni-,rce at:te rie virltireit sinriilclorfi provinciale rlela 1872 qi 1882' Dld Densusanti e for'le nrtrt'e tietnoct'atri" aeeea lloesce s[ estind:i sistemulii pentru lr
I
I

reDrestntlrLivfi si lrr Itrcrulile de t:reriirr{i, tlu t6te c,i prin rtr'dsta srrbrnin6zd lnsli-;i- demotlralia-. Pe i6.ngd totu riernoe.ratismulI dlnsuiui ins:i in sistilmulfi sdir represenlativri rnest.rrcir qi ulinliirii ..al'ist{lrll'it,irle", c,{{:i lte brsn sisteinului' r'elii'eserrtativrl nu s,r:itttti penlru (-le ln sin6riele ililrsnlrri colnllu-qe Jre,,llase elet:toraltl4 suntti at6{ia ,,r'irili;ti" ;i ,.regaligti", tlttpil rle rlu nunttrl ,,to{i prottiprrpti", r-li chi;rrti 1i ,,trlti ureoiii'l air votu vilihi. ;.re r:flndti lttllrot'ulii t: i'euresenlltit nttlltiri pritr nrteputati aleqi"' t'ine sr:ie, pe birslt lrr r:rl ,,1e5;e -eleetotalItt' r'd'r:i ir{reet- tncir riit o rr ptttt-tl,l"t uflrr tllri [)r:ttsttsitnil,

ij

l)

f
I

l
I

nici tit r:ine;r rletttitltiiI atfl1in.,,viriliqti"

iinoii"
rle ,,rega.listi ',,". :;1ieeie

gi

rnaguttilol ti, Citirrlri iir:sii :'lrl :thltte omttlit rltlllr' adrivtjr.irlri i-rtolir:n i'a riiit I)eu'sii;Iirnii, ittttltti aga () rr[[esre, r.:i ile ?nr]ltt'r:i in ilu;liurri Ei

{'ulnvir ar:,'stilr furmllti in rle r:asa ;r scttitliiiorii situ t

t'isrtti,

tlt errrtr. I) u ti* tlittsrtlir i n bi ;ieritrit,, t'E'-r5.ri t ttltti ", (le {'iri'p,r trit,it nrrnrei riirua riilsulit s'ir r {irrd si irisericr t'ottlfltti, rittiii" rlt'lvoiilrea {i{ig}niiit:ii s'ir htrlriltit'li'tiirrlil'ii t'tt sittudtiiti Ll(1llIrtt,nicit r-.1[ ?-letr' i-]e lilr--a il t'ill;f.t"t rlat':i sI' sc inti tirri ,,'rirtritltr ilng,^tn:tlir:e" iti biserir:lt ronrf,,rre.seir ,,din lttli rtt'otttpol;i !, iti'rolii;i le1ttr' trtii:i nirctitiloril" ? N.rrlltli l]t, r't , tliile (llfi 1)ensttqatti, ti,,silt(ltltlle drlgtnatitltl" s'itI arlrrnlt.d nttnlii ltentrtt tlit:'5' se pt'onttnIe, ci. lirr nuri pritntrstlit tlitli o rlognri. c5,t:i ,tirt bisericrt, risd,r'ihtltd, tlcst'oltctrc't tlorlnmtitd s'tt 1)rlintd, rlelini'f,iail''i'tt sinrxl,ulit, 1'' I 1" . 'Iotii esemettrtl str irtcttrt':i iiin [)en-

r'lrti r'tl {rtrtl ''t' fl'p7r';;r'e' I)era, riirl IJ':tt'lrlrlitttti :;e liliii incttrtrli
rIi11

1i

frut1ttnil

1i cftrrtlrl srrstine, cd, e artticanoniti ltrrrrrireir'tlc,,r:orrr:iliI ploviut:itlri", ce o p6t'tI *111[116rle tlelu 1872 qi 1882. Cuvltitulfi ,,comcil.iil" 1t(tLa cri nrt i-ar fitce tllui Dertsuganri rutilrct gilnduri, cici tcesta ploplie e sinozace rrumiti in eceea, ci, acela e terminf, latinu, tird, acesta grecesci, si in inse-qi clecretele sin6deloli tlela 1872 Ei 1882 se folosesei amirrddud, chndu unulit cdndi altuiri. Ci gf,,nduri ii face tilui DettstiqntrI ailibutulti ,,1troui,nciald,", pe care dirrsuii lhi considera ra impntrnutat[ del.q rotna,no-catolici gi neusitatri ln biselica r6si,ritului. Se vetle, cd dl[ Densuqanri a scrisri tott cle rost[, flrl sI cerce ninticri, cu ldte ci ar li fostir dator'I publicuirii s5,-qi studieze rnai intiliri birre t6te aseltiunile, qi apoi si, se apuce de scrisir. Dat:d, (ll[ DensrrqanI rleschidea rrutnai dreptrilri canonicri de $agnna, iu' fi aflatri, ci atribut,ulit ,,7troainciold," se folosesce qi in r6silit,f l6,ngi cuvintuii : conciliri safi sinodi. Acolo la pag. 105 at fi aflat,I cuvintele urttiiitot'e i ,,fiesce care pl'ouiru:i,e (tre a se rtclntinistru' 1u'irt, shrcdulil' pro'

scie, peutru cd, n'a cercatti sd, scie, ci Ei-a luatri iotfi elin vintir aser[iunile' esle ,,ant,icanonicri".

Nu plitrcipiile tlejosit6re rle rlemuit,atea omen6sci, nici stlorttitrrrile istririce ale dlui DensuganI srttttti hoti,r'ltore in judecnrea sin6deiorri provinciale rlirr 18?2 qi 1882, ci candnele bisel'itrei rdsilituitri. VolnI arEta darl rle tci inr:ttlo dlui I)ensugnnir pAnd, la eviden{6, cd, sin6rlele provinciale dela 1872 qi 1882 frrrd tinlte rirrpi trlte lrresct'isele etnonelorir bisericei r6sd,rittrltri tlttprinse in
l,e omti serios[ voinrlri t r:ombate iegalitrtet sirrtirielorfi provinciaitr tinrrte sub llitropolitrrlil Virncen ln 1872 qi 1882, dacI, nu ar li fricutti mai tnrriti.t, irr fi strrcliatti mai intfliI celI prr{inir }egisln{iunel hiserit:ei l'es[ritene cu privire lrr sirrtitle. aga rltrpI r:um aceei.r se afl[ irt codicii folosi[i la Romd,ni, eari suntti Pravila qi Pidalionulii. Asta iusl clld Dettsugtttti, tlesr:onsiderflttrlu ctl totulI trubiit:ulu cef itoriil, lill a fd.cttt'o' Penlt'tt oceea ii srrtttit frtlr*e gi t6t'e atacut'ile intileplate asuprit itt:es:torti dduE sirrdde rlin pllnctulir rle vedeLe rrlu drepttllrti, pre(:um nnfi vEtirrt,rr rlejit, r'ii :rttttt'it falsrr 1i riirr prtttcttrlit tie verlet'e tlit rrrirrtii stirrilt6se;i alri istorieiA. Astlelti intfliri rtnirnt[ NlitLopolit,rriui Vtnceir, r'i la sinddele arestea, a chptnatfi ctt votri rler:isivu nutnni pe episcopii srtfragani' Cuvenin{a adttce trtt sil}t',, ui dacir imputtzi cuiva cevrt, ittrtnr:i sn'!i ;i ntotivezi itnputarea. $i dhi Deniiu$itllti ttttmai riqa-qi lttttea tnotivit i'lnputalt'4, rlrici tita eanonulu tlilr PravilS,
si in,, Pi rl.tl"iotrtr,"' ,,Pruuilri," '

()ii

uiru:iultt" , tjlii in. ntltri : .,7trorirs6ifi tnsetnndzti .i\'litropolie". R;t si statrtt,ulri r-rrganicI alI bisr:r'icr,'i ronrAnc gr. or'. dirr Arrl6lI qi Ungaria folosr,sce r:rrvintulir provirrcirr itt ltlcu tle ,,ilIi' t,ropolie" (vcrfi tcelir stltutI pag. I si aB). 'Ierrttitrul[,,sinodir tnitroltolittrrl", e:itt'e dttpI rllri I)tlnsu;artri c celI nluuot)ic[", nu-lit v& tfh rritliri lolosilit lrt Iegisil{iunea fundnrn glrt n lii orientttl[. [)urrt,trt rllii DensrrqartI insii ceea ce nrt

l()'J

stfi tlin Pidalionfi, crre impune ]Iitropoiitrrlui' t:a lt sinorlrrlI provinr:iahi si, t:heme r':u votti clecisivri gi 1re irl{ii afar5, de epi-seopii sttfragatri.

en(u.chie.'t

) +. Dlci, dinsulu nai voeliLie) ritunci ntai ;ltite ciutl: cattonuhi g titiiit' 0alcedorrri. ctrilonul[ 8 Tluiltuu-, canonriiii 6 alt sirrondului Il tlela Niee+, Oau. ll, 19,
|

Urtti atare (ralrollI lrts[ nri vl aflir rilI Dtnsusattir nici in Prlrvili, nici in Pirialionfi, lici iri toti corlicii bisericei t'6sit'itului, ctl Sint,tgrnn tiler:ilor ir . Zirttiuir:ui[- 56r'bilolri, Cormceaia Ruqilorri '.si lrga nrrLi rleparte' Si r.:a sd, fie convinsir chiar[ rleplinti dlI I)t"lsusattI tlespre Irrt:ruii acesf,a, ii citLrnri aci tdt" ein6rrele diu PravilS, qi Piritrlioni, ",ui lur:rulir ai:esta) si . cari cari volbes,rfi dg-'rpre -

0u volit

nu r,l'-rtttto.-"r:it itl sintideie provinciale rlr:rAiti I)e epistlopi.- Cari6rleirl acestea sunt.it: a) Crrtiotrttlir 37 rlir rIIJocitt'tl srtttS, : ,,1)c rl'irti ttri' ilt an'it sri' sttililoru, 'sinodd'
deci,oivir
-*e

;r

)parchic sti sc tinri sino,l{t, rl ile oltqltt- lo{i c 1t i' 2\ ltt' ?iltil' loeil ' ' " s' , 0 t, i t' epui'tii"i arl utttin'!u'-tu c) ianorirrlii 20 aiI sittotlitlrri de]it Aniiochia, .or*, r]ice: ,,Plriru frpltu,iutele. lisericesc't ;i t' i t i t rc! o t' it r:.c I u'il' ttt'thsvtet' ite pentr u, desl egiiu',:r r' 1t ^!,inr. 's'o t't'i in' atr'i('
sar,:olit'ii"

utr, tutii nttttlil tle diui ari

tLe elti srolt:i.'/ fu,:d, -deia Nitreii alU sittodrrlrri I

t) I

h) OarrrrrrrriI L:iIre stttti: itt' liesre (Q''e

sd, se

fwd

a ii,

si71ndii dP

ti,' 'lottd PP;sIt)Di itt' fiesre cru'e

127 dela Cartlgena. De sirr6tlr-J nu utttnai provilciaie, dari. tie ori cc *lta citteg()l'ie, la cali si tie chernati eu vot,ft dtlutrsivI qi ll(ii lfat'5, de episrol,i, uicd,iri nu vtl lrtla nici o tirtnS' nit:i irt t,oclicii, uir:i irr islot'iit Lrisericei resiritului' !lrr{,. cc e dre1rt.u, }Iitropoliluhi sai Patriat'clruiri iudrepl6trit,i a chenta la sinod'f, ;i pe rrreotii cousiitui{i in ofieiile ceie mai inalte' Acegii,r insi av,iuI tiulttai vubri cottstrltiltivti, si uiirn,ri rlrrr:i erati irrtleblti. Se vede at'6sta invtrderzrlit 1r din sub;crieriie act'elot'ir siudtlelor ii tinrri,: itt lesi,ritfl' Dirr e eie lnulie ller]lru icurtirtr'-' tte lrLovoei,tnil uumai la &cieie sirrr.rtlrri'ui tinui[ in Constairtinopohi ia a4A srib I'at,t'iirtichrriI Flavianri, la oi]re a[ fosrri de fatn 28 trpiscopi gi rrrai nrul{i pleoti distirrsi. Lir sul'scriclea aclelorfl episcopii ai defiiolosit'ri foruruia : i,f ioas t'riygttrpa Preo{ii subscris[' aln nintl[ sair tlccirfdutiri uuutai lreseuti itt:,:d ail sLrbscrisI folosirrdI t) .]Ili srib:cris[. alrl ['ti;'1,rttrTr ior,r,,,l,, ; llulliesc[ s0 episcrlpii acte in aceic delrarte

r) ,,J t.t,rr.,!,,t' rt,tt i'r'tu: ttitt'ttiittc )'tt,ioi,'ri ri,t'tr i., ,.it rt\ t t,.tt'.u -)r1r1'1. II' 50' e) Kafl" i:v.ti.ortiv inctttyittr');5 reii 'r,,1,; oi,vudtry i'i.vtrrttr 'i t'tr,zr,tt'i1 t'it'r,()" r:;it: rii : i:rttLtTtu; ii ;ri rti oci'Tt) ittttzi,l.rrtv 6t:t'r:t),oylvtr)tt. . . ilq:r. Il. 124.

r((c izzt''!''itt';rtz'i; Trttitc:, ,.-/tti " rt,itt, 11ttt1 trl,itltot',uit't.,1.' .h t *i.i:ott ; zctlit; ilTt' i' . rl)rrlr,' o't,v,6lot,,: zt.i.{t' i,r.i ot 4.t' i;tttoTiul t, tu) tt L:r t. o r.t - 1' ;'it'toij ut dti'' ri(rD}' r()l' iT()lt " I'r,r'r. IlI. l{i2. ,) llirlte tttrl docrtueute se potfl r-ed6 in r&/tt(t (ilecilolri qi iu ltigne Patrologie.
)1,
1r1 _4.

F t:

l: I

t-d.istingi 1i]l,16.l: sin6de ctt cott';ttlbori '1i lrteoii deplirrS' arrl)onIe 0tl in put'cesI ,t e^Ji.tt*.t,r, dreptulir oliertltrlir'

t:

i,oif,,t,rr';: ''r, s i uoil ul ir de a rl,',','i,,' i *,;l;,;''--'o*it'u''i, ti rlIt);. L ir I 6 z o' rltit',r) r) l,ii,,,r,l,,,tri r!icrl itlrrill'ti: ilir ,,.,t';;'-;i;;, 'l ,,,,7i, ,.i''1si'i'' .: - sinodulir s[ v3' {icI clct'ici' ,ii, oeialirltri ii,,ii,,i,ii"iiii, Cd"rrdI r'pisrrrtpil sllrgrlrl ^ii- u"in dcci--iv[' jt cultlzatf, pleoli rrrtI llrsl ltt irtltlttt ',t,,utlit llurtci ,u9'r1 altti u"i,,,r,i,''iiii- " ti i*trebatu, n t zrtil ilittt'rut' u' i i' ulrrotiti-ur6sptttrs[' "'episcopii riedti in : 'ii,r"it,, ;i,i"";L--i',ti"tis't 1) ? j,,,.i..ote, qi .ru . c.u vorbusci -iu preolii
I
"

rlr:t:irltlt'0t'I, pr: t:itttlti

pI'e

o{ii nulniti

i
l

i.

" "n"1'.' liuul rit',rptulI ulierttaiI dn voLit preo{ilorfi' tlecisillfi in ai,rrri *inotlu nuttrai absenlfi'
tirrpd' ;i;i;-*;t" '.'^'-"';.'^--Vechi:a

t
I

ttttri episcopf. ;;;"'ripiesinrx l)o fostii iri celfi dela 1872 a pruc'tii il;; ;t,i;:rrl ui absertt[ de ()mdea ;';,,;;;;;;tlcle Ep iscou i'tinrpialf 6rigi s'* ill';;.'"'l;;;i,*u-1.*ttit orientalf'

sinddc' aveafl Vo[u tlecrsrvri tlintle e.i funcliona carevil 'uiti nunrtri't"tl]rti, .atttif episeopu ab04, rcpl'e$enlanIe

i.

tlrclrluhi ca oricrrral[ ^subscliertla i'raxa 'act'elorfi s[ se .poflra' iudice' 91 in si 'l"i*.u,,ii"*irig'rri ari votri decisivi'- pe cd'ndfl

stlntfi. 2) '*, rr biAc6sta esLu ltgl'rlatitttte;t- cilnotllt t''u pt:iuitt la votul[ deci**ri..i-i'l*iritului ^.ui,ir"irt^tiun iti i;ittocle'. Ei o aiLd le-irl ti tiirrsulii nicairi' gi-rrtL,t-";;--;* - ' CuurLat[tnit uflir eirr[ rcsrrllaiulti : -ij,.r,i, pruviio qi PiLialionii votri dci. Ituuai elricisivir ln sin6tlelc pit'i'i'itiut* ail deti cf,lcatu rj'it lIlI scopii. Nici trnti r:Iuuttu 1872 tiela itt sirtoritrlu provrnuiaie irudeu -qinuuri,l 1?:3 .ea ii,,,it,, ,;ur, vrn,,.o lrriu i"i" ii'1 tlirr cottlrI . ;:t;ir;;',;i-;u avutu vt-it tt 'it'e itnpraxa iegea ;+i t,iliti-o.A.to ri't obseLv;Ltil li,*..fi,, biserica t'dsit'ttulrii' olientiLlil iit si2. T'rrti drrli[*tirelttuld lrreo{i r'6,ieiJ'proviu.ioi.' i,'tu it :h:11'"1!= votti tttttttiri.ctt iu:i pro't"Li-t, tirslingi drn \-'rticeu c]re."lt*"lirtitu. Deui [lit'ropuiituiti ;;i;,;;-;i l*sa'rou ie h; eireura{i la acelu -- - t) i{"i-tlouiu Ct'll" eorrr' iI' 8f ' ;) Hiiro*o" la rau' IS Calt"

ut*-ut'oi

in cele dotrE si;i*#i';;.^^'!i *ui"'r'ierile chiitr.in forma fircutfl s'ail ilffi;';;';;i, V.ttt*'" rle (]area tm atiusi uttil ;;i#-,'d.Irft6rril, ""Ji; sinorlrrlir ConstirntinotroliLanil
;;".l.-j;;;i','i

lt"iri,r" 1) dela *" ,r v r\ -g^."" 4,18. X,i-i plu.* tnai tleparle ciiui Densuqanl s'ari ocuprrl[ ni.i #*r,'-cri si'rotielc accstr:a cIci. dupd' dinsulfi

'1" "'''.'iin!d" rom'dne ;;;,,;;;i ,,ttsril'ii uacli'i' ulil biseric'ti' 'a) otlatfl' nigl esistatfi ;ji,r't,tiio", ""'":'" u'a lriselicci rdsirilulrri' lli J Art'rrrlir li 1,,'u*' ca Iltilllal ,iiuia.

-rl
:

ilr'a,,ai tt',,t'e irici rder:, poftesi:ri' de t:reilttO,i.i" trcele s5' ';e o'li'1ie rle.lrrcruri b?s* rept'est)l]-

Hff;
rl

sutrtti colnplise i'*c.leLyili, f,iit^ tf i-urt,,trii l"rliorrri'ri strsttrrit sir Tt i;;ii;, diusuili {.jil-t" uit

.,t.i

!l it

{i

-to.ltl t-t'i cttilot'iluLti' t:t i"',i].)t t 'iiL"tt'ii't'r s'at' "tl se'ittsit ontI t,i,t ,.tut"'1i' Urrii tlla"ir ",lt',.,uf,r.otii la o sitlgut'i legc ciirt
u*scopii subscr:iseri i* tunntrlal i{1i'iii'i'-.t"tt;ct'i1t"i Ue
formtila

='-lt-

bar'iu

amb.e-

siuodele cu

caudir

preo{iI crt

sttbscrttisz'

-T
t
;

.__....-!._'l'o,

--- 112

--

n6cle cu

dr'elliulflrEs[ri[6u[,ririluutrrisingurIcrrs[ ii""it,.t i"";i;;;;;"i rduir it ulrri' riI sr at'ete'

cuttt, Ie

;[';;;;;"tiooi*ro tuu'pu't* -poflesce tlt tie iucrrrti iitt-"it, -n Jrel'tii u *' utu1"t fd'I'icut''t'-''rVa "p"ii"'' ;;;;;;i."'A,:tlsia'n*["'u t'ic ur li ,,,"i,.'1l."riu- cl "''o .0rt:i itiic[, 1i isloricl .a-i;tn-"i-'lo'l ri,*i^i"ii' ;"' "ut ii ltlatii niciiri ntt Iit"tf",i iltxtit"itii, tle ur:ii. sinot.lu doguririi " ,li,ri"r.rr"i"al rnici lJin

lllitti0d coutpusu ttupX' 1'ofla dlnsului' piultr' rieituii tt rt utt ttosue rirsolulit c;;;;;.-t r*--Jinotln ';omuct'enlri tl ije ot:ul)a de ;;;';; i"rr,,ri'if*"cieitiiltrn rjecitir de 0ele colnt)use ,rtt,'tl,i*i,pi. rttit''t tturlittrc,tte lttovttcittti'

$acra"I""i*.t ii;;;i;4;;icil qi dc ltttet'ert tIi':.!i":" despre tracla putt! a tle ni*"t*f" hirotbnirii ce vre si fie tnetnbru ;l;;'i-i;.t;ri, si eelf in consciin(i. gi obligatft este uit-tituti*ei, se- suptlne, detrisiui"-i"t-- f"i Durnnederi a cle ei' Se pdte despre ;i;il1"g;atice aduse ori ce acrista colrvlnge dlii Densugand dirl t" catoliufl,' fie,,ot'todoxti"' ;t,,1'td;uti,'fi. "t"^ *Ji^l;; de vetlere si-

lucruri de crerlinfd', nu represiut* i ,i ** folosescd de dreptulfi lorir

^4-

vechi' la unt "uitt'nn nuittai 'i-,t':ll (ice',t:5' trtre :riI A1'ust'rlilorti' ;;ffi;, ':,;' :;, ii,ri sitn'\il' t'lc eltist:u.ti' qi sir se iutlrce
'r','r),',

Oii' tele rltai

pLrnctulii atesla Vancea dela 1872 Ei Niliropolituiui n6dele -.unrir ciuoniee, erd ereusele ci!ui I)enl6ai surltd anLl(ianonloe' susanii ."n*"?1.'ii nai. Jtce tiltrl
l)r'oDerrsugtrtit qr'impIejril'11.*-u, .q',1inri.r-fele petlin[c rr'ari tsiul 18711 si !iurrtri ri".i-li' ,i-la "Cia".luti]"'si la lucrrrhi lrrivit'e '-'" ;;bl[l;. provtnu din letrtutrscilla carl6nelorit acest,n ii t:u -pt'iviLe la sinritle' ;i'J;;i '-r'6si,ritultri fi apucabii.de scrisil' s'ar ee a* ij".n r'*i"L 16dreptuld ;t'.ti ;;;f;ilti 1'u1inilprivlt's la bisericesc[ tcestu lrrtlruhi cu. tt,lunti sdLit.6nu, it unitf urnritdrele: ui -' ^Nlitropol. C* t:andlele lasil itt voeasaii publirltl' litrrlrrr r:;r rieditrt,elr: si' le {iui secret't:' (in[ sufir:ient5', si'. Ie ;;;;,1; '- crii*a tnttlte si' ;. Cg, in t65;i1i1'1i r;ele tnai ei ntt aii fo;t'u irtrillitle,, setrrt:lt:' -lr.ctistn roode ;ovirtt.iale si ilin irtrprejurat'ea' .t:ii se il'"":,i; laterale :rle lint:ail. de ,ru"'uo'L in eCiticiile gt'eoes0e (ltl nttttrit' " celort utaLi ii**ticoforn

Nii pntine gandrrli

ne J)'i,,,rtu'l'i"'. r; "' D i ui,. * ::l .ttt ;' i ttui tllelrtrrlI itt ctL,: i*!ugttt.tu' lrruvtttd,tttir uuillal apt iatii'- cit cu ttogtttc :iputre i*cscti Uir*, ireii cotttrrttse ditt nu se polfi, ocupa tlecat[ 11n6ti1 ltir biot'ganir:ri Archierei. '?) Eri itrlLniuiri rl copie sirnlrii' sericei gl. or'. ruirf,'t'es'i, 'Jciii Cu lttii' {i3 pr u t-uu.,,"t"u"*o 1''ut*ttair{iiur :: tj o':tti'c 'i tiriii- de crudirrta tru l/-l'iltile ,jeciLti sino,lcle at'chiet'e;ti' ") Luerulii u**ti*'itu *:t'e nittriai '1 si11i'li ue e I uirr: uuI at'rlculu "trit*tlto tii;1,r-rsi[ie biseric6;ci' i1t aiius'.,.lui'^eitn" crettin[i aliilri in "si sI' in -' ttr{"i"ii,i Ocupi'udrr-se epi'sco;'ii * c i1 it ;t r't t', -l i'it'ittii'''' tti''t' i ;t t' it\i'1rr'.ttz." ,,Jlirre)e; rrl. g1Q z'i' u'v "xg"1t fg ru'l tii'i'iil'u; j'r;r,r. II. 50. . i-'ttreutulA Lriselie csufi pDS' -"-]3' Statirtuifi organicir' Art' llt'

p,:,r'

il
ll

.l

',1' :

t
i

;;il;;. ;,;;^';iffl,, ilil

xgr*':'- sai. dex. .{':t(t ' 1;iidd, sirioriuiti Conslanlino.pulitrruir f,r 5inutu: il;' rrJi o*girr1t toi' intozrt'
iatinescr'

c'e

"t

; "tr,

L.

I l4

ltlri ':il!i':\lllt-l; rrl.u,t '= irt !rr:rtltrlti srttrt'r't'ti, i'i, t""-t1l[.lll ilili",il'ii,,;il;;;;;'r*uri,sti t it'f lll (rrlr \/(rr r'rrh\'rr'"'' )'nt''t'ti"; Ittot'r'Tot"'ttlq' tit ot r'gi1t tit "|': .r:.,1i,,.,y,:i,.;lrru.i.ril.l.I "i,;;i;il;i'ti !ilrrrl.iir'1, r ,"ui ttistinqi 1i t;rltrgs'rilor'r ;: loitr.l r'rLrir si tiitt nll Ii-ttrr !rtlrtllitel J"teiti ";' -h' tin tuqe ca silrruli (:i.rso tor te gl''r.vt-r
,sne rjl,itt

ratllj{) Sl itvu r'atl-tilt--1" dispurrri a) sd' he :ctrt'tc' rtpriut I qi irspru. t'n S'irrt*li' t:a'itrtttI Nitri rrttrt tto""'ii' rilientalit tttr antotirriti {inelii Uit,rupufliufU'Von""tt" "iti'o tlreltt'Lrlui' sedintelor[, ., u 1'u*csii'l'rttfot't'ttii re i-li dait clnrinele'

ol i.

Ttttttdrt-se Scthn[ele rrilturltt]rri' srltrt''te' t"l t'[i tttctnbi'ri trt'e;;t'nti ti' a fostii'i;.il" " e[ pflrri' "t*ii' fi l,''r"tii* ,li*e reiiir"'atiescr;]reri ':ttverrith' peri* tl"u,,uln se[t tru'vot'ir netttbt'ti rtllorit 'cele cort.,:";;;;;;; i"*oin. st '* lrttblit:t" ttu stttttit -o r,rt"ii'i"t. .nri nrt qirrtiqerlirrt*i Difi protnisiune'i ui*r" ll;i'tlliT"';" t,'** efi'n d[ rti' atit-:vii ire irnu I ) ensu$rtnir inse,'; litr'rc'
i:

r?r crc(linuiosii sd ttu tfle nimica despre tlecisi'rnile sin6delorii :lce:ltorr nici cd'nd[, .cicl [ilrute' .-Oi a fostfl ieutru credincioqi tuli, ctl scopttlti , ca nici ff,crrt,i lit'()lllljlilllea sb nu-gi ar6gc sinoclulrri altr lrr,, iiiin u,.n decisiunilorfi, publicarea tle *i"-si clreut,uiir la birnpulti publicate lie si. a,veair la*i o.*t*i promitttrlre O priblicatii. r,ri s'ait ,gU. .uo, in sinddelor[ nretnbrii :;d, farfl siurie Lreb,ria prrblice' c:rad ntt r;ectinfele ori eflle de iEilrittl, Intentiuni tnesthine cliu procetiura ae6sla cairni,,x a Nlitropuhtului Vancea ntl p6te deiiu.n, A".atu diir Densuganfl, eare in inchir;;;';- sa si-a fut'tna,tu o bisericd', ttni dreptii ilis,rii,r*sci't' si o istotic bi.ter"ie6sr-'[,':ari n'afi esistttt.I rrrci cand[-

i'e:.l1;rct,ttltt r:uvettitti pers6nelor:ii iii. cltract'ere-

D-

T6te legrle brrnei cuveninte, totti

deia,16?2 ;1;:"U";'i*'i'r"ii''*i'oJ':lorr td 'i;;; ffi itt'rd'rrtirtt{"' 'ie1'uu[ [' si nod l'e ilr 'ilit;'"6 ,,,,' n",,:ii-,r,i*(l()tl I i';el e'l' l''LI'atitii nici ()ilr:i 1n a.t,,le suriiit*' t"l u* aila. uicriili trtlii cuvint.,i desf ie unu :rlute . 1 utd'trr't':t:,: a n$
q'i
1:i

,ti

tru,,,,r,, dt:siire u it t'n tir' i s i t" ': 1. 't" ceol]tt ';or'd n l:lOlt:t:ll, ,f ,,r.,1,,.t:i tritntca',pIn:i t' u tn L s L tt .tl.--e tiecisiirr,ilt: 1,e caii:tL ';a' Irrll''i 1l va' eortt:c(L: $i tllii DoltsY$1:l:' ,:i'rtt''i)ntzZ ;;"i;;', apot ijl l'i9cd, e t,otusi ntare tleos6bire' iii. scrtp'rlit' ,,iini,,ti-. .r.dsra n'a-iosiil' ficut{ uti

r1

l)rcPtul[' bise' Can. 5. Laorlicea gi $aguna

i,r,',: itn t,alcd, tilu Densuganii lu pitiore, c6'ndI snstitte. tri la ;lntidelc prrlvinr:iale din 1872 si'fSE'J firra chemal*: pers6rre de acelea' il*u1rr:u cirt'i se st;iir sigrrr:ti, ,ad.nu- uorit' face ),,iri ,t opttsilitr,ne d'e,ti:;i'tuillttrrZ sittotlq'li" ' L)aci *linrnI ti ,'t,iirii cu urrhii lrloprii. a,rnu fi statu ,,g a;sgeLti. sa t I'edr:tnij- sati t'ltt, ed' diri I)ett1,,*u,',1. r, irtrtrltii scrie a.Eil cet'a' Pl'in actlsta ,;,r,1",,* diri. Dt'rt=,lsatlu attisa rle sl:t'viiistnu si i';;l ;- , r!ir.r;i6: ti rit-trtu In fai'a. ':t:lot'ii tttrti iiiri*t,'.t,,lt birb:itr tiirt ceie -1" rlitcese' 0a eetiloril'no.;rl'l si,-si i';old, fLrce idee, td' a'ttlrra ;;i rt iidit:ut.u. rllu Densusa nu iriiusa atldsta oidi,rt*ri, vottlu ettuutet'a nttnai pe--cflliva' dirt irxiUoqii acesl'la baijocLirili de dlti. I)e,nsusiattu' ,titt*fii air tb,;tu dr fa{6 ir trert'rirctirile siuitielt.,rt g! trfi sub;clisit rLctcle : Tirnoteri

ricesctr. pa,g. 592-

L.

*116*
Cipariri, Constaniinfi Papiaivi, Ioanri I'ekeie, Elia Vlasa, IoanI iVI. Moldovanri, canonici rnitropolitani, IoanI Antonelli Ia cehi dintdirl ca vicariri alfl Fdgiraqului, Ioand Alderco, Prepositri de Ghella, $teianfl N{oldovanri Prcposil,ii tie Lugogri, Teodorri Ktiv6ry Preposiiri. tle Orade, Alimpiu RalboloviciI vicariult

--

717

--

Silvaniei, Gregorifi Moisihi vitariulti dela N[siuclir qi altii. Judet:e cetitorii. fbst'a[ aceqt,ia bi,rba{i aEa timi{i, cfltri s[ nu cuteze a faee niei o opus6tiune tlecisiunilorfi sinodelorf, dacil in adevetu acelea ar ii fostri
anticanonice'/

preo{i distinqi ce colsultori. Ulitropolituii Vancea insi nu s'a folositri rie dreptuhi aeesla ahi. s6ri decf,,tri nrrmai ln arehidiecesd,. in diecesele sufragalre a ld,satd, ca Episcopii si cheme pe preo{ii tlisiinqi, pe r-:tri vorri voi. au l'ost[ chema{i? ilIai intd,iri $i acum t:ine t6le patru (Japituieie, cari au qinutri qedinfe electoraie, qi tn ar:els si-.6 ales[ representan{i, qi anume Capituluhi ilIitropolitanfi
episcopesci cAte doi. Protoc6lele qediri{elor'[ at:estora electorale a Capi-

nele r'6s[ritene, precrrrtt aruri v6{ut[, lasd, iliitr:opolitului dreptuhi de a chema la sinodfi qi

trei, drd, cele

I{ecuviinla si lipsa cle resper:tul[ pers6nelorri insi, r-r riut:e tllil I)ensuqanI pfln[ la est,remi, cAndt l':iri, a se puti bas:r, absolutti pru nil;i,-:ir, sus{rne, r:il }Iitropolitulti Vancert
'pe. u,cei hrirttal,i sii, 'uoteze i,n. nntru lorti dogm,rY ,si dea'ete". Judece publicrrlil cetitoriit, dre bi,rbalii ntai sttsti aminli[i a[r foslil nisce caractere &$a slabc, cunt lt: descrie diri Densu,sant ? La alte popord unil omfi necunoscutfi 1;flrgii covirsi16r'e a pubiicului r:etitoriri ca rlhi i)ensrrganti rl'ar cnteza a at.aca in lbi publice persriilc asa distinse, gi daci ar ftce-o, ar slirni nuurai risu. Siugr.iru la noi e I)o-

,,t:tinstrinse

uo'in{ei

sibiiii aSa eeva qi tnci in o

1'6e, care 6re etndil .rtvea trecere uare. DaeL insi tiiri Densuganri, voindfi a trece de scriiioriri seriosli, s'ar fi infbrmatf rnai intf,iri. cum se cuvine, atunci ar fi aflatri, ci bi,r'batii aceia ari lbstri eherna{i la sinod[ in in{elesulfi can6nelorri dupi unu principif. din cele urai practice qi mai dsmne. Can6'

dhi Densu,lan[ !n archivrr]fi capitultrr:i[. Dupi aceea fulii chernlti b5,r'bafii din oficiile cele mai insemnatc tlilr ceie 4 riiecese, curi sunti Vicarii foranei, apoi Protopopii cel tnai rnteligenfi qi nli ar:livi, si in urmi profesorii gi ai{i hnrbn[i sp+:cialiqti. To{i aceqria la olrrkiu cu Episcol.rii qi ilIitropoiituiir forrn6zL o corJlorttiune egt uen,crcn,d,d, cflhi a pl'esupune hr ea ignoranld,, rea voin{i sari lipsi, de firmita.t,e de cirractdrfi, cum presupuue eliri Densusarrit. estc rt r:rrteztrre aqa lrare, r:A,tI Itisi,ml si, o cr.iliiclrriseze prrbliculri cetitolifi. Este venerantii o arare rorpura{iune, fiindri ci a fostil contp'rs[ 1te hasa sfintelor[ can{ine, a c6,roru inleiepciune intrece tol,[ ce e omenesc[ in lume. Alegeri agitale safi turburate din partea masselorfl nici c6,ndri nu sunti irr stare a proriuce o corporatiune asft venerandi. Cici gi rllfi Deususanri va sci, It ce resultate sinistre rle necrerlrrtu ajungfi tie utulte ori alegeriie. Pe mernbriisinridelolri proviuciale
i

tulului din Blasiir ie pote ved6 ori

c6,rrdu

-lle-lrr$[ l-rril rtlrxri lrrr vdcrrli ilrtirrte .qfintele trdno l'[cttlc rlu llirrblr[i slirrl,i, rlcfecrti qi c[r'urr(,iI ltr lt'rrpirrld,rihr rlirr lume. l)tt:ri r:rrtovfl,r (:()cit, (:e r)rl r:retlemil, s'at mui turloi dr suptl'fit:ialit.att:n leg-errtlari, cu curert tllI Dtttstulls1,,-l trtctdzil, cesl,iuniler bisericcsclryi trr slrecialu siu6rlele provinciale rlela

IU72

r:ettist'fi cuvirrtele rirmS.trire t:t)ncluselc rr,r:e:le rli.n 18'i2

qi l8fl2 lu ,,cercetirile sale", r.rrrirrci sI

ale iliusdlu\ :,,tnsci

ai 1882 mr, ajmtserri lu, r:mnscinto Ttoporulrri si rr. Tsrh'ti,:i, eelei, mrtt.i rlin cln'd. rtit'i cliol' la tr,ttu,h1, 1884, ::i, si nta:i r.Le'put'te fm'd, tirnfie crt rutt"t, sccrr:tit t'el,i11iostt.." Va si rlic5, dlil Densusauri su;i{inr:, r-,d nici cltiarfl la 1884 si r:hitrri si l8B4 afarii de participarriii la " riin6dele'iupd, provintiaie nu _ avea nimetri r:uttnscin{ii dr., decret.r,lc lrriusr:
Daci, aci.im cliii L)elsusarrri a avutri voburrd, r:inclri e sr.:risri bJbilonuhi ucelu cle fa,lsitlti istorice, irrrirlice si rio.qrnatice rrumiti ,rcercetil'i(', irt,riuci mai intfi,iri s'ar li inforrnatir, cum t,rebue si se infolrneze ori ce rrmri seriosti, cAudi vre sa srrrie cevn. llforurA,urlrr-litt ;rr li aflatri fiirte uqorri urrnittire!e: l.,,Ctiltt:ittse-lr:",-;ilrorlului llrovirrcitlti intfliu tu frrra, publicate numai irr siuoilrrlri pt'ovincialI rlela lBB2, ui in nrc]ridier:e;;[ fulii publicate in siurtrir.rhi arrhidieu-.srrrrir din Octoble lB82; in rlieces;i Orndci-rlari in sinoriulri diecesnnii rlela 7-12 Nor'. lBS2, in il cirui rler:rele tipr{r.ite irr Omrle ir 1883 la pag. 39 se eetescri rilmitrirelr : ,,fn sosittnert, 'pu,ltlicri a tl6urr, o sinotlultti rliecescr,nil, br, iliuu

in .lll,a;iti ht, u,'nt\il, 1872, delu Q,iurt rttcntot'ulti inh'ti t'n uiyirc," dlri mai la vrtle : ,,I)r,cretelc t:otu:i,Lfu1,rfi 1n'oainciu,ltt, d,'in 18'i 2 ilnpdrtirrlu,-se. pen.tru, fiesce. earc Ttrn'ochie." ftr rlier:csrt de Ghtrlltr furi publir:ate in sirrodulu dier:esanf {inutu rlelt 12.*14 Nov. 1882, 6rL in rliccrest de Lugosif in sinoduiir diecesarrI tinLrtri tlelt 12-19 Nov. 1882. 2.,,Corrciusele" sinotlului provinciahi ahi II leri frrrf,, publii:ate in confelirr[a episcoJrrSscd, {inut5, in tslaqiri Ia 15 Nov. 1885 pi apoi rrumai deciitri prin circulare in ttite patru
'prouinciul,il, tiruttil, diecesele.

in

ele.

irr[i

,ln 8 )lor. \nill.it:finrJu,-sc rler:retcle c.onr:i,l&iltd

clinld,iii irtczi ilela aitulir 1882, cAndri furd publica[o in siudrie]e'riiecesane (lirr t0t,e patru tlir:cesele. a celrti tle alir tioilet iucd, delt 1885, c6,ndi fts{.lnenea in tdte 4 rliet:eliele fulii pudesllre r:e f'orkl usor[ blicare plin celcrrilrre, 'Dtlusu,;alui. ' sr., prite turrrvingr-r rliri 4. I)ela lirrbiicalc iu sinrjtlele rlieceiiiule (lin i882 ryiin 1885 prin cilt:ulirre clr:mlil din t6r,e 4 rlier:esele folu;esce decletele arnllrdorolri sirr6dtrlorI provinciale irr t6ie afacerile biselicesci, Ei in eausele plocesuale se face in corrlirruit provocare la ele, clespre ce tilii Den.suqanri usot'ri iqi putea cA;tiga infbrnurtiuue, dacd, voia si, afle ltievdrulri qi s5, nu scrie falsiidti. Ca cetitolii nostri si se convingS, inc5, qi mai bine de legenriala srrperiicialitate a dlui Deusustrrri. sd, mai ceidscd si cuvintele urrndtdre irle dinsulrri: ,,ilhia ln 188(i se ti-

se afla aprdoe in tiesce carr) palochie tiiri cele + tlic'r:ese, si in speciairi a celui

3.,,Conelusele" anindoror'[ sin6delorri

*
acestot'il' rtirird " uctde smbeLtn'd' r diii Densugrrnfl informatfi' s'a dlllgtttta eu cle 1g1[s rie a't:olo' pole ,i".ot"l,rciulil" aues[e] se tiplrite irt ii"l.i,;i.- e,rirciliuiui irrt6'iI tolri in doilea rle al[ iii"-ini- issi,6t[ a celui

121

--

cott'ciLii'" Cetu

crrr,ultti' ',"

fuli

1892, cfud'il' pcntru' Ttrinm ird'.fn'rd des' il a't' " "' ; ;:;;'"i; e;:ub t iL il ti p r ii,, G r d e t u'f r''.r n s il a u '"t"''"6';-",,iiir:rti literaliz u,isit'o ttulitnnle ;i cei ce " ,urrari'f,, iu brrn5' s.mi nutnai . totf informatiune o niei l:ii;"; ai*nturn rtit:r
t

Ia anuir i89g se ivi ;ili;^l--i,lbn, 6rd tn Rir;iir eriitiuner- a iiutlr--*u '** tiplr6st:ii Suambemrr .iil; ; ,ruriJruiitn ':'rucilii' culmet' tjrrrtgc iqi Deusuqrnfl iltfiti"riiuiea ciiui ;it,,lU -ii.titi*. tl,,rleri'ctclr conr'ili'iltmi ahi'r' irt nuti ril)ullu' {ia: ti nAS sc lipri'rir'ti". si apoionoentntrt'rt' ',,'ete d'e ed'i' rt,htii in fntu' dntd;A t\Q'util'

ii"Lttr'"-ti-"" Noi' ensd' rt't'mii e irt:d' ii'

snl nrt crinosc.i^n!fl, despre ,la'i"tt",-outrt'ai -inuitit* de ,,tdmnu' anu'lu?' 1892" ' 9-t!." .L c5' it[ purntfi sd aibi' irarri'l,iii{-- N,,i iii**rrtit','c:ir:i nici. cirttdi rinrnai, JJtl5,';[ voilir 'ntc rclitl.iosilu ' Cd'ci (o' secrelil' rnd' ltrd, tittttte hi'set'i'r:iscti" riin Blaqifi in ifii iilffi ,!'i,t" t6'ir ,lelt Zf' Iuo' 1883 rt scrisu unil ",,ttE,:'iin -t:ii.,,rrr ,i.spr*, .1", ilrlall ee frird tipirit'e'

';;;i;

iaip,,i,on t.. Cine b,,,,*uqetlli ,,?i'tt t'i'thilit ,iit 'iirirrit

virtr'

Tthnd'
c5'

;;;;t ;.;-tr

'Ttcinri- usldrl;i- !i'' j; It oL siqurii urttttai negligirrta' ricla' 1886 erA lii"t-f-i' Dni:i pe erlifiriuea atunci tlela sine ;;;i.ii ,,editirurci ct' fJ-u'", probnbi]it ,ir,"O?e.' c5,' eriiliunea I s''a tip[ritir sutritctare o nttrnai ;i;iti;" iit rgao, qi :rtunr:i r:X' tii'i' s5' p6te tt.ltli,,i',fe ,:a a tlius*iui 'Mai "aliu'

aminlit'tr prov{rt:il'!'e ia ele ln lrrnllrririud P!si se f[r:rr ',i-''-tisislint[ ri :tce'qlei foi- cn rnnlti iio,itiuntilt-t.I 19-t!2- ' IIli *iii' iu*iut* tle ,,1'6tntm ' tlirr Blrr;iir tlell i",roii. llt fiielt ,,lJ ttit ea" s'rt f[cutri prttinli*f,iin t".i rle inrrlie ori putelt afl:r rie r:itte v{)clil'e lI l'l{'" iil ala rtti

tnai rle trtttlte trri

frrli

i;;';Jb6 ^.,iil,
ti"

iiutn*.

;il;;:l

Liurrur,i'ripi'ririi ln rj.rinir'le : l|I u';i'ri {is[ rttttttrii' il.ii;l- ,q.ili, 'rotn uai serio:it ar' {i tipilrit'e' eli fttrd' ripugt'aftr' te ril,,r,, s,,iu. in pe r:e vede tlupr'r' lor:u' te lu i*-.e nrt stlie
.Y

rleirarte tlice'- ci Blaqiir sait itt tip5'rite, undd fure .lrrlrpriat[ lotulrr;$ric irrt6'ie ilesi larl' .
,s,c

tipdrird!'

esistintt itlrir irrlririte Ilu ttutnti rle "tirttrtrt primdi';;;,;i;;;'"i,1s?;, ',i ;i lnainte de v:tt'n' utuitorlt' varit si iartitr aceiui auri, 1i -a ltli rlescrlpede t'id ; ave niti cea tttiti uiicd' lipsi'trinrna l'ntt'hi' iei i va'rt nsi ",'in' ei T r I fl " tit*',,''l',ii#'i. ""e't na{iottttle." 4i ,,iir,'i 'linn'lc "i'itcra-tii' l,'om't'(in't'", rSri;i nrirnrri c;rri scliI tle rtilrt'i crr diti rti ii.tt-,,#t,i',--ii*n ilvuti ctnlttricintn de ele'
lorri,.ca ;i -*[-Di itnpureze uttmiti rlespre-ele' c'inos'rin!'i' - avrrtir

I' u, i'it, 1.9.96, eie """: IJ luid oqu rie birre infrirtrat& este til[ /m'ii ii"o*,,,iu*l qi cAlrrlir {ice, !" ,"|'en',etcle c(t rt?tu tlttltd IEE'1 1581 lrt ';i tinrttc'si ilAnr\ v*iijii'i"'t1';,i:o*it" ncttionu|t , s\ ,,niri i1in":l' ttislrc rtit,i o ctt'n'osc.i'ntir nu' romibti iriit'"{iil"fir, ''iuzt't'd' litt tdmna 'ri"it7rr:u" ''iiunite atestoril' sitt'id'e piind t

tliir Derrsuqitrrri' fiintlu ;';;;';;;; s'a tttt si ii,^"tt * ,,*ircatu, 0rllll nitl cercat'd de r:artt a iuf,rri*ot,i rlespi'e rlirli riuil Iu{':rut sr:risI itt ,,t]tlt'r:tltiitil'1" ''lalP' - Daci', "'].t* r.Y sri.,rrtnbl-e,- mult[' ;;;;; .ri,,ii,,i rltt itv{r:r iipsd otlihuI put'ea si ..,e,,i'i* ,trt,strli ilr ursri tie

-+i,

rtlltt,

l2;i

lirr[ tttlttt,tr lltt:ri, lrr 1,9f1!' vtl sti rf ir:d (]u 10 ttrl lttitittt,t ilr, ,,lirrnur, rt'rntlui, 189:2n. Fiiudir ('I trl cct'r:rrlirilc salc rir) pl'ov6cd il Nilles.
il$& sc

r'[,1,r1'1'1'1,1'lrt

sitttlrlrtltti l)l'()vi llcialI intf,.iii

vtttlc, t:d,-lit al'er 1i rie acee&_ tlll aveil lips[. rl,rclltri sL rlr:sr:]rir!;, triuruhi aiir II-lea, qi ar:rtlrt la 1rrg. 691-r ai' fi afllt[, cd, actele conr:iliului urovinrlialti intii,iii frrrd, pliblicate srui eclate irrt[ in 1882. Drtc5, ittsd cili Densrrsanit nu clttttS, rtitnici. r:i lirit'ie totri de rurtfi, attinci ric buui samii ci, nrr tr6le a11a, dri d'e aei ar ttrmrt itt tltotlir firesr:ti, ca si nrt scrie niruica, 6ri nu si umhie rncuipdndri

furd edate la 1882 ii 1885. Dat:[ litera!i sbrdini de prin Innsbr''rck , i Prlgrt, Nyitra, Lemberg qi r:hia,r'ir qi lfesopotlntitl a[ aflatu riespre ele, inriirl,it r:e ltfi aniirtrtit, pe cilndt dltl Dtxsugl,nit Illl) t'itte e 11i: virr5,? De sigurir numai rllrl Dett,'luqtrlli, r:illu a ;erlutu, pf,,ni ee altii r[ cercptltlit. SprrnS, a0irlll dittstrlt,

tiuteni ttevinovati Jrentrrt ignortn.tll qi comorlitarea dirt-"ulrri. si sir vrrrbd-'r:i. in rtumele ittt p u t er n i ei bi' ,,liter utilorii r or nhni", t lt t i nlt I' a[ " tle hunl -satnd, tttt r'otvu(irri", ,,Lit,,rntiloril rle lost'il iirr r.:t'lot't"l srlriti trttttrori, ci itrrmai slabli, l'rilte lestintorliit r'ld unri cr tlinsull, lo t:ttttrtsrlutti t:f,, tlll ltl-e,il ililnI in sAnthi rlice, (15.r:i st,rdini, liierrt{i 1892" . untlu,i ..tirnna qi Iltl ltttrrttt'i. ;:tali tle t'sizd intet r* iiali qt'riti rie Lt):itti, i1'-111'1 t.ltilltirsetttu tltt lnui!i ani lnirinte ric lll92. Asl ,.Zeitschrift {iir kath' 'l'h+lrtlrlgie" tlirr lntlsbrrtt'i< it:-lt t'er:enslrtti iur'[ iii l SBB []ag. 187. Asetttetlea iurist,rrlti llit:ir Vchrlng, rie I)resellt,e prof'lsor[ in Pragit, lc-it t'eprotiusri ilr ,'Art:hiv fiir Kitcltottrettht", inrin[[ rlupd, ce air rrpi,nit,ri' Roskovf"nyi clirriittrlu epiicopI tlt'la Nyitrrt ie-a tractairi itt s,:t'ierilc salo'tttultri inainle tle 1892, ba lel-ari cerut.ri spl'e toiosiri{L }Iitronolitul[ din Lemberg nuntlti iiecA,tri tlup5, ce iiI tpxrutu, si ehitrri si eiriscoDi gr"-tlat' tiirt
Mesolrotamin'

le-a[ r:erntii inrlatil duiril'

ce

rtdr:vdrlrt5, alrnega,tirtttc a tnai rlinsulii tle 'rot'bil'i ou stir Ca, n'irir sr:iuf,i"t rtitniitt ilesl;re rlect'etele ircr:le,,firi Irrtirlrialr,l" (rit,rllazeta Tralrsilvanir)i"', se tniri tttttnli acela, cltf e Iltl scie, 0urrl riesconsidet'd, frierr at:estt llublicrriri cetitorii sru'iintli rierii lungi tle nrticrtii rlespre hiseliut rrnit.I fuira, (li:r ir 00r(ia sri-qi eiiqtige rrriri intf,,iu ttici tr(tlt tniti e'lr'niettiltre (ltlnoscinle riespre i:;torirr si drerrtrtlI biset'ir-:t-ct:u. Si rltr:ij nlTrtit'ttrt." voesrrr-r lia tt ndrtcli lll orriitte, ll ttttt:i sn frr ct: for'lti si parir a,llttprrr rloctoriiorir in tr:oltigil. Si pentrrr r:e? Pentru t'i aceqiia rtrtnA,nrii ttrtiuttilr-rt'it r:ulte ,i lvOrrdir r:rirtosr:in[e tcnteitlit:e ntl vrtes.t:it si rlea creriEnrirrtri t,tttttt'ot'it fli:iititilorri istn;'it;tr li irt;;ii;; ,1*,' 1,,'i,, nG,,z*t,,i' si ritr rrtt ri*in, ,rtt tnli n imbet,ritii prrLrlit'rtlri rle o g-r'dura,di tlrr lrri, cut]l rrtnlilii *{r!lttl sI-lri intbete si dlir Densrrganrl, t,itt't' ll'rit'tr ttit:i atfl,tlr t'esJlctltit tltl trublit;it, ttiitu tn,ri itrllintrr rlrl (rrl l.l,t' st:rie, blirrjrlt t iir tile,. rtc Ic trl in ttti,riii,. sI, le r:ct6st'ii, ctttlt -cc cuviu{', si irtt lttttnui r:,t in bllljoclttrti, tluttl s'irti Jrntrttti crrttvi lt.^c tlttt,it ot'ii rlei;r uiiuil il,(lu nt. Ca sli so coitvitrgri rretitorii ;i mrri tielllini dc ard;tit. ne ntai prrtvocitmit.nutnai la invinl,eli: illui I)erisrrsrurr), t'd, irr sinrirlele deit 1872 qi 1882 pr: lAngii tllri-ucopi lit rnni fostir

tire nu 0 ()

r-e*-

,l*d

ry

qi 20-21 rle pelsone, irisi,

'noaru,vnu. Ac6-sta

a o {ice avdnd[ in rnd,nfr, decretele ambeloru concilii subst:rise tie to[i membrii, intre cal'i: Ioanri A_rrtonelli. atunci parochri in F5g5raqil, Petru PopI pnrochri ln Hafeg[, Demetiir: CoroianI parochl in Sirnlei, Gregoriri ilIoisihi parochri in NS,sEuti[, ilIihaihi Pavel[ parochi. in Siatina, Guvlilri Pr-rlrri lrarocirri in Clugiri, Basilii Iu{u paroc:}rri irr Vadri, Aiesaudru Micu prrochri in Figd,raqri, Beuiaminir Densuganf (fratele dlui N. Densuganri) parocbri in Hatr:gri, Aiirnpiri Barboloviciri parochri in Sirnieti, liihaihi Ktik6nyesdi parochri
tsla;iului, Georgir-"r lkirrhiqri ;iitro,:hI in Careii tnari, toti bdrba li rltn ,e u. r q, o ?t ,i tn, a r u nt' . Spuni acum cetitorii, nu dlri f)ensus;rult, tire uu este urrri adev6ratfi sacrificiri a nrai sta cu dinsulti de viirbfl? Trite mnrginile ie trece insri (llu Densuparrri, cfl-uii[, rlesi irr o senlirrtri luugd, si fdrlte rra rlirr pultitri de vederr: stilisiiculsuitine, cd, articulrrii rlespre r;redinti, din sino,tuiri provitl:ialri rlri* 1.{72 ,)e o 0om;p;lntiu.ne prejurliciristi t.i i,'n srt'icrilc celord. ur,ui ctleln.i Iesuifi,, si o ntrtfit:u.i'c so,lisfiai, n urtei, md,tiryti de cestittrti tlaqtnul,irc si qdministrrttil;e'(, sub t:tri iutelege. rlt'rrttIelr:. r:rrilciliului cuprirrse in articulii urmi,toli riripfl eeld despre r:redirrt[. Nu r:cilnir, u) i;ii riit:elni. perfidia saI
uegligiuta rllni Oerrsrrsarril ajunge aci irt estrem[. Una riirr rldrrE insii de bunri saml.. C[r:i tlncd. diri Densuqauu l cetitu rlecretei+-. acele ,1i numai lu f ugd mare. a pututri observa, cd,

,fd,rra url'u, u,nise incunretn dhi I)ensuganfi

dalio-nt, candueie sinridelorri ndstre rom6,hesci, cd,rtile nostre rituale, lntor-i cle ai nostri ro_ rrrA.ni, .5i mai fdli esceptirrne Sfiu{i pdrinti oricntali. Ca perfidia srri negligiri{a rilrri l)ensu_ - s[ r;e pA,ni la eviOiri6, prermitemri, ;anri .va{d,
cd,

rrurl,ivtrt:a ces[iunilonI dugnratice qi admini_ strative din ele e cultriusd, in note arserlate lrr parlrra din .jrrsu a llaginei. Nici unii o1,ri de alri vre-unui le:suitii i:elebru acolo ,ru s'a cit&tri, ci cu ftirte 1ru[ine esceptiuny, pe lflngd r;. Scriptur[, totir can<jne Ain Pravlle si pi-

in

?ra.vild

in BiLsan,r, i\iimyriri Bi[qiarrri palrrciui alu

meuicri tie l9 orl, sinoduhi aki Vl-lea de tE 4u ori, sinodulri dela Sardica de l0 ori, Cau6neie Apostciilorri du 6l de ori, sinoduhi

Palriarchri Al,,r53nd1'1py, Io;rnI po.,t.Llnicrr][ Pai:r'iarchuhi Constanrino;rolrrlui Ei al{ii. Acunr din can<inele aceste din pidalionri si pravili suntii atiuse in note ea rnotive a dbcretelorri din cestiune: sinodril[ Idela Nicea de 20 tle ori, sinotlnlri II l*licearrri de i6 oli, sinodulri Constanlinotoli'r.anu I de ! ori, sinoriulu dela Caicedonu de 6 oli. sinoriulri ahi IV-lea, ecn-

Vasili[,_ Nichir[ il{itropolitulu Fleraciiei, Timotefi Patliarchuhi Alexandriei, Nicolari airi Constan.tinopolu_lui, Diorrisiir Alexautlrinult, Gregoriii din Neocesarea, din Nissa qi Naj zianzu, S. Atanasiri, 'f irnoteir, .Ierifilrr si CirilI

can6nele Apostolilorii, a sindtleiarf ecurireniee I qi I_r*i II. dela. Nicea, tlela Constantinorrohi III,. deia Efesu sr Cait:errlonri, apoi 'sinridele topice rlela Sar-d i ca, Antiochia, Laodicea, Cartagena, Ancira, Neocesarea, G;rngra si 'fi.uilanrrlir, dupi aceea candnele rrnor.[ SS. 'pirinti ca S.

qi tn Pidalionri se

cuprintti

'il
,l

t_
rlrtlrt Atttiot:ltirr tlo
:i,8

lrrtrtrlir:tur tlc 2! rlu ot'i, sinridtrlit delzr Cart,ugourr rlc ll() rlc oti, riittodrrlti tiela Ancira rlo 7 uti, r;irto,lulti tteia Neocestrrea tir; 10 ori., liittotlulii I'r'trllnrru oti;,rt.5, sirroduhi tieia Lllrrglrt tlc (i r.rt'i. I )u1rI irIt]uiL ije b;lsrizI

ori, sirtodtrhi deir

ueLorti tttn't celellri

rjle perfidia sari rrcgligil[a dlui Densusanri ajurrge la 0ulrne, c6,niiti- clicu, ci, rlin ,,o1t'erelu

l,d,siruii acurn s5, juder:e cetiLolii, cil

der:relelrt pe rrt'nri,{,ot'ii Sfirrti Pdrinti orientali t1rlqi indicii[t in rtot.u: ;\nast,asiit ijinliIrtlit, S. Alatrasiu, S. Io;-l.ttLt Datnarsr-rcnttlit, S. Sabt, S. UiLilu Aicxlnrh:iliulii, 5. Grc-

Vancea. Du1,5 atAtea

s
r"r l';

lesuiti," sunlii uiobivaie decretele concrliilorr) lirovinciale tinute sub

goriI Nazialzenuiit,'firnoLeu r\icxandrinulti' S. loauri Gut'4-rlr:-auril, S. Igna(iii, S. 'I'eotjl[, S. tsasiiiti NIateie, loanii Posteiniuulfi, Diorri';iii Areo;ragitLrlt't, S. Irrst.iuri l{altiruli, 0iriiii tlin Ici'usalintil, S. l{icef,.rt'u lllt,riat-chuhi Curisiantiuutrlolului. S. Ptrlt'u Aiexandrirrui[, ist,oricli r.rrientali Sttct'ate qi Eur;ebiir'

odatd,

Dintrc I'drintii alrtilllli se {ace l)rovoeare la S. r!ugr;utiuii, oriat.d Papa Nrr:ulirii, si odatd, brl,siti, orlatd,
l

la S.

rdsdritri. ltit,';6zd' tletrtrltle ?e cd,r{,iie u6st,re rtLtiale did,qi iotiica.tt: itt nut,{'' gi ariutnc pe: A.t'chieruiiturtii, Liiehtti,rglt.lliit, Triodri sl Prnietost:tt'iu, i,e i,lir-rl'icii ttt's-rl'i Sanruilii Ciuin si I'ei.Lri lll"iorti.r l)r sjulirieie biselice! l6,tt,l'e 1"1it,,.' t otnA.tii;ti titi ttli: la l?00, 1725, 1B2i qi tBii;), tre eruditulti cirrluntslti. iii ei)i,i(jt)i)il rotttllt::;cri Prt1;"Szllirgyi, ciralu oilaii, qi 1re riilaii:;ru]& ut'iettiaif, Goat'. Lil dri:pluirL airt:irrtii se faoe ttutttai di: 4 oli llrovooale, si ql atuttci irt lltlt'itt i dc i'.cijle1 cirri suntu la noi dt rtluit.I itlt,t't'dit,;,.', t-:tttlt

Mai depult,e rie trrlri

Cipri::iru

" veuerii{,i qi itr

wirii ,,ttir:i o clogmd, catolicti", si r:5, n,a schinrbatri triuricu in r:rerlrnta tsi religiuuea tie pf,rr6, atunci a Rcrnitiiloru, ci a inr;hiatri uunrai ,,rliarit;r" t(,euir, I,e c;irca irrsu-*ri dlit Denstrrytriri uu o ;cie, cd ce e. Siuddele provinciuie dt'lrr 18?2 si 1BB2 insd ;irufesAndu dogmeie uaiolic*: ati sehlrrib,ri[. crerlirrIa si re:ligluner bis'.:r'ir:el rornAucscl uiiiLe, tre cari nu o schirrrbase &litio;roirttilu Alaiia,siii, si ireuiru irceet tliLi Dcltsusariu pronrirr[i rir urrf Pat.r'ilrchir
itriiiiil'i:r- iril'u. veriiir;lulD. ue :,,heterudo:,:e,,.

III e s re uo ncil i i e a,J,t: s teir,, I ntor ocl,tt:t e,,,, rt n ii -uu va si dici, corrcilii, t:lri protesA,ntlii creclin[a biselicei ctlolit:e, lll ll] aceea rrir prulesatil tr cleclintd, tlivelsd, de cr:ediu[a du pAnd, alurrci a, biselicei lornS,nesr:i unite. Cd,r.li dhi Densusalit iu irrceputuiir,,cercetil'riorr't,, $ale a enuuta{,d, c'i illitropolitrilir Atanaslti cu siuodrriu tiela t69E nu t lrriruiili r-:u oeasirine*
I

faisititi, ce lc-amI constaLaiti lrAud aculu, nu e tnirare, r:i dld Den-

esle de rriltli ilslitltt;uuti, trrir:itt'tttitti r;a1iituhirifi. la trrug. 42.

. ,,\cunl si)i'e a. riove':ii" cd Nlitropoiitrrlir Atiiriii;iu- rt s clt itnb tr, ttr, r t I i q i, u,n e tt, t' ottr,6"tt. iLu r il un iti iur;i cu ocasiunea urririi , asa iucitu sintideie dcia iB72 gi 1gti2 irr lrriririiil, reitgir,init au cd,icalu rruurai pe urrricIe lui. n'avernii, ir.psd, sd, L'iiililU. nici unrj lraEri riirt caga r,r'oi)tie rl dlui DensusrLn[. I)insuiir ia 18,-q4 ti ;;o!'i.;ii urr[ upu iutitulat[ ,,Reul-

r:l t.* dl

plinfi qi a{iestit c;i $i ,,cercetirile" de deductiuni false qi aser{iuni e$agel'ate si rnai muitu lroetice deef,tfi istor.ice. In opulii acesta lu pag. 4 {ice tnsu-gi dlfl Densuqanri, ci hlitropoliluiri Atanasid prin unire cu biseriru Rtnnti" ltrht sclt,intbares, clzi,rr,rft t'r, religun.ii'a voit,i a lilibela pe Romd,rri. C:rre diri Delsuqand are tiarfl, drept,fi-? Celir rieia 1ij$5. care sustine, ci Mitropolituiii A[ariasiir prin unire ,,n'ir
Iuthmeo lu)i
l!11y\1ytt

1872 qi 1882. Mai adaugemfi pe

scrtrt[ numai

drmiltdrele.

c/t,

itn

atil,

r el i

q i'u, n

olir;elri dela 1884, iare sus{irre, rd, ,,a'schirnbct,t'o" ,,spre a libera pe Rorrr0,rri"'/ Daci, insi, inci I'Iitlopolitulii Ata,uasiri a .,s t lt, itnbatil, reIig i,un et, Ro ;itiiniIa rii u,n,iti.'t dupr* dlil Densirganir qi inr* cu a bisericeri Romei, at,unr:i rirm i;s trriie, c5, tolfl dupd, clli I)ensusauu srnrirlele Ilitrololit,ului Vancea sutitfl ,,heterotlo$e", r;rr tote ri q;i ele totI religiunea schirnirat{, de Milropoliluhi Atanasin o lu profesatri ? Daeil clln f)ensir-sanu:r, fostri aqa tie eomodt, e6,tti nlt a -qtritliaiir. niei t., scliere

r:u s tr ci ttto s e s c ti" ,

basa ntanifestului dela 1698, cu ar cerca si schimbe gi care dlfi s5, se facfl nemurinumai pirnintului, lrolii srrnlf qi vorfi fosttl, a[ uni[i Rornf,nii torii, biserici t'' catolicesci' u,:i, sfintei' fi ,,vrd.rlulari' Rompi't . Ca alari sutttii d*tori & resl)eota t6te instifutiunile acestei ,,sfi,nte. biset'ici", yecunr dlil Densuqant, tiac5, curlrva e cetd{rrnir alt Rom6,niei, este da[oriu a resl)ecta t6te instituliunile acesLui regahi., O.atnre insliDensuqanri

l'e

suntil qi sindrlele provinciale. De aceea tofii Rorrr6,nii uni[i suntf datori cu fidsci supunere

tn[iuni a ,,sfintei

catolicesci, biserici'

tt

Rornei"'

fati cu rleeretele sin6delorri pt'ovint:iei

straini, cu t&ri.s'a ft.rlo,;ii,it in ,,cercetcirilett sirie, ar fr flsiu iuluii r:lviiricio;;ri, :i,"qi ,sludieze bar-Eru srlitrile sale i;roprii. M:ri drpalbe rtlr e rlrirart', c[ dlli DersusanI lf ungr,: ]l conuirr.'rtneir, cd, decret,ele sltodeiorrl deia iE73 qi 1882 ,,suntit si riitntinii nule .si t{irii t;tr,l,rire penl.ru, toti secu,lii" , SirrdI r;il ,,rtic'i u;nii sitt,o,fil tnt $te iu, clrultttt sd schinzbe religiu,nut 1toporulu.i rotnanii" . Arnri v6{uld. deja, ce val6r'e aii cuvinleie diui Densuganil riespre ,,sr:lt,imbr,rr err, r e I i g i tt tt iia !n siildrielc prr"rvirrt;iale deia

rnittopolitane {inute la lB72 qi 1882. Si cclfl ce ori din ee tnotive ntl' voesce si, li-se srrpuu[., aeela incdti a mai {i memhru alil biiericei romf,nesci uniLe, de ar fi ori qi ciue. Inc5, e6,l,eva cuvinte cu privire ia abusulfi, ee-1f, eomite dlfr Densugluii cu.,spl't'siunea,,Iege sail, religi'une' siriimo.;dscci". (Jttteni fS,rL culturd, catolici, ,,ort.odoxi", caivirri qi

rrrjstre

altil, nrr se prer iudatirtdz*

reiigiunea .si

il alt'a. llotivulir. ce-hi adut:rj? este de eotnrrtrfi, ci tttt voesci a

trece

a-rii,

p5.r'5,si

s[-,1i pd,ri,sdscfl,,iegea strtim'oqdscii"'. Pentru ce insd? Pentru ci, drird. suntti c'rnvinqi ditt soiide, ci,,leqetr' strdtnoSdscd,u algutntttie -adev6retd,'i Nici decurn ! Ci pentt'rt c5, e neintelegndii niurica din nici o lege, n'ai nici unu rnotivri de & se legt tle tln* tuiti tare cri de alta, deuALt[ ci unir e ,,Lege strd'
nroqdst:rY"

qi ailele Itu. $i apoi resllecriulfi

girrrrii.
,,,,
r

,,.s11'tiutrsi:i.k, rltri. nltmai Irillrl,tl,6i trilr ,1",,,1u r:orrvir.Irune basatd, ii ';rr, lirr:o. 1i (,1, *i, .lege rle ,,legeu strd_ j;f, nttrylttut,, pi rrrr. rl.c alr,elc.' -Srrb ':l;i"- "i;;; Infclogti trrrnrilI Ibrrrrcle tliu ,rtui:; "ut" ,].ii]
f

rtcr'Hl,l lir(ri

'u

riie

uiiliuue religirisi are i,oporrtlfi rr-*tI4i

culte.

,,Leqea strd,ntoqiscd,"

piginl. Si o t[are con-

ln

!6-

o arar.e convicfiune despre ade_ 1i1.!,S_anOu-qi verutu cre;tirrisrnului. nu o,,i,i ,,iuij*latI de

pe car.i le cundice frjrrt: li baiare, i.?lil0tue, este intimI convinsri,t"r1,i""nO""v6rulri ei. Aqa ari fostri creq[iuii cei'ji,,iiir, .",.i

I y,ygi,.,,.,t.,n,, iir.t r, j c u I t ri. u. , Ideaiuiri culrrirer ;;;;;;;;, " ",i u.eqrine fiesce care rnembru -ciir atri bise_ lll:1 .r!o,...o . rrcei sd, tie asttelri. instL,riLu, _l,l+i tini r*ligiu.e* sa de ,,1*;;;;;,-;,;-;_";;" cd, e ,,slrdtno;dsr:ti,,, ci ;tentru ci t,rli o"*rri{u,nertte
,, I u y

chiar rrrirl at:t:t.r*.sd .fic l;,g,;i;-;; i,i.lri,.H] qi dc irrstiruqi-"ii.?i iln"l.,ievenrti 9:.:l :li"t, co.uvrc{rurre irrrirni rresirre o,t*uciutil ei inlr_ {rrtu prestc ori inito;t;-;i"r..,lpufi, 6ri" 1e nu I)e basa cnnservativi..uului ,i**ni.i,
ii
s t t.',ir
r
I

.prtj,,,;i;.,iJ i3i.; insd tie ele, rlur.ii nirrnai liirrjri ;; i;;t,j" ,,strd.ttto_ gesr::i,,t, cici altri rnotivri ,,,i*1,ji.'J,tu,,*. La atari ;ro1r6rd biselica ,t" .u,,l,iui, l,u ru,,rtio_ ".i.J;;il;; nezd, (:ir u'[ ,;r.ganismt. J.i,ii,_i sLribir6ntiI viaf ;r td;;-;';;;;'#;ii:' l'!r's|s* ilt -P{rrrorurui irt " " n, ** u,.,i r, rli r?*-, f i l r,l;: - i,:,u.1:: "r.i spre adrnirabilulu or.ganisrn,i ui,: niri,i.lr.i, sl sirn{tlsr:d, .,, u 1,i,.r,: lnr*gi:rle alir lui. si le.
i
r

telesu rl,: y,o1),r,.;"

il l,' il, "l;JlJ3 l* nist:c forrrreili*1::i;l,H gdt. .;i-;;ri.'Lrl

r,,,.,i."

'1.'rrtii irs;r "rr,;;H

a fi

in-

i.l

Nurnai cA,ndri la uni, popt-n'ri tiesce cat'e meurbru all bisericei are culbura ac6sta religi6si, func[ion6zi qi biserica regrrlalti itt rn'iiluc,ilI lui.' Idea qi iroliunea deslrre biserici, despre credinla Ei iustitu[iunile ci o ati atuttci ;"ti";*;;b,:ii,'qi 'in.; corictl,. $i daci, esre ueva tliverginli intre ei, aceea -Ilu alter6zil esen{a bisei'ic6i, ci se lnvirte toldeuna tttttnai in juiulfi unorfi cestiuni secun-dare gi momentaie. Durere !uoi in urma brisbelori iurlrrejurS,r'i, ln crrri ue-a adusI schisma gt'et:6sci, tt'am[ rnttutt riciica poporult nostru iuc5, rlici baidur apr<ipe de acestri gradfi de cultur5,. Cu ajutoriul[- Iui Dumne{eri vomri ajtrnge totugi 6re-cilndI gi acr.rlo. Dhi Densuqanri tnsf, vorbindri atA;ta ttttt tle ,,leqea strd,mrtqdscd,", ar voi sfr' r'6mfi'neurri
totdeu"ua

in statull prirnitiv[, ploprifi t)op6-, rdlorfi neculle, de ir nu av6 nici odati alti

alrj

convic[iune religi6s6,, decflt.ri . pe oea basatd, pe irnprejuratea, ce acrista saf aceea a ibstri corrviitiunea din .,leQert strdnnqis':d,", qi tle a rru v"itd ni.i otiald. biseliciL funt'[ionA,ntlI irt urijlocuhi nostru &Sa' cltltl trebue si, iunfiorre"zc la uni poporft cuilfi. De aceea dinsulfl nici nu pote r:5, lnfiel6gi incercilrile sirtrjclt:lorf tleh lBTl si lB82 de a intocrni gi rxguttisa

nditri astfeli, cd,ti urernblii ei triunui organisntri reguiatti cu rtrijloeuhi intlu in sd,'Ei cfi.qtige tr cttttvicarmonici fuuc[ionarera[iouabild, 9i vretlnici de unri tiurre basat,[,
bissrica
1ro1,o;

sul[u, cutltci religlunea s& este

qi

qi dacd' rdutiltte t'eligirrue ldevElati, .cltirrI ntl e u;u. it fostir sh'i,moqesci' I )e aci'ea acosleii ii,i*..1. r;[ ittaint.err dinsrrlrri ittr;r't'tiiriir: ai. si'odeloru ;i;'"Mit,o;"i'i-i-i Vartcea $idinzcluiI ceii ,io-rn iaiz'qi 1882, pn"'eu.: ii*,i,ii,tt",',.ii,t corisciinttt cea' itrai uernaculatl ic sr riin iubtrcii ctla tttai iurtttd' i't lruptrrului' lcgea (t' st,it:cr' ;i;';;;"',Ji, ,,itrcercciri de

eeva

.i'i

sl ]l]; rrituii.u. (j scin tc6st'l chiarti nuln&l earlernembrii tn"l.ii .i. N,, ,', ldgb rr ctrcr' iiirrrlii ti ;i;d[ i'u *, ,,strci''nn"qi''''i", rieterpe rtttti ce ;;;;;; ;l* i,i',lam"r'rtir 13 a ol'ganlat'mttnit:5' *i"tl-, qi frtnc[ionareli

t:i:' lltl se inlirnpli' ''\colo fiesee r::rre,

c5' cut'it-tIt'r"i,itir;Atrtv'. fru-gi :rtiut:e auiitr't'r:' totts,ri,, ,,ii,,.ilriir r:u ,,legaa strimoysuii" -itt {-i'ci'iaca' ;il;,,d;l;';i;;--;i;'i' e'1sre arrsurtiri' servtlsc5' de itt;;;;'-;;'t niosii," air s[' ne atunei r-ereligiuue', ,r,=,,r#ir irr iucruriie tle este lraghrripruprle ii;;;;,;- .,ri*iii,,rq*'n" i.l' lrce)Lir r[(]i su'tuln, sari chiarri let'igisuruiti,.. rtusLti celorI iu*t,i i'*figiuttea',strdlnogilornn 'penlru an'"itrit'at'c' qSi alroi ,,,"i- """Etrttr1i nusti'r, lru cari ttlu.. Densuqanf int,re istolicii -uqu .'i"' i''lLti, ''i'llit..va da de ;;';-;f'*ii si' B[rnu[f , caie era- tie pirere, ci llornA'uii esie il'i;;i H[aui, ,iti a1ii'gd'nisurui[ ';'eli' ttiisLri" ri'trc;dscd"' 4iuneu,^ si vagi Itttprt'luralea 'L -,,trgil actrea [ristir,,cd' itlea cui-lipsa striitno;esti". tiin ,i ,o,,iut"l, pfl'l i;i vialt no'"iri biseri'".escl' ruii' fiti ca.,cupt'insrriI ei lilare pt'ea iir-:uur strirbituld ;,;;;i.-;;- .si Jctennin"tf :? .fit +i f['ri vre-odata in .oo,.iiuqu lrublicl ' ,t 1' t,,rlticutn Ittare s5, aiba curtostirr[a temeiDlca uo';' :. ;r;,;;, t;,, t, ia strd,, t.os t:sci't, p.r'ec I rI I ; i. c u polrt ca desvuit'arc l.il,ii"o,,*u,:. lilrsa ei dt esle !urprejulare ;;t;di; t"ir*. tiista ac6sti coni;;;, tie *unr[ posibile uisce apari[iutti Densttdiui frrse si cutezale ea nceLce[iriie" aga ;';;."^ i,""-1,oporo t1'- culLulf reiigi6si
,

rlesfltare surului oi ltt r:arrsezi' rnflttgdere,si- s'ar face cer6sc6. I)t-' llceeii irr at'aii poir6rEs'ar scultt ritiiculI celii cet"ttll'i Den:ruE'rrrii ale bise.e'^-t"in-iA irrstitriliurrile I)reserrre aceie rdmfl,i neintelese ;t,,;i;';il ".1,,,i ;ausri ci' nu ntnetti, cari tliu t'6ti religitlllea J. no'sistd'",' r: r*- n, *i rlii ripcntri t'i' ,iri.,",,-,,t "st.rd't " l':ii,"t'iro rtcesta "st'r'tirno'<escil"" i'it"',t *i'Ttfi tle lumint- eulritrei

T;dff; ctii,',in'''rn "iti ; r,-t il:: l" :i:r::!"' i,,i i ;u i

ali respectlvll('i'u' "
;
'f

rlevernri ,ittuti,' creriin!e, institrltiuni -'1t ]::to babilonI unriresult'd' irt,rti,,ti, rlin t:ari aDoi rt arievir:rti jerlfl' a rie confusirttte. ,,,illi e rlespre bi*=r"ir^'i,tl o,'iti Oni*ni vorbiurlil

l|t' ii l ;.'ii:i

t*tttui,nu,'eitrrit"reil

I;fiTi;.;l,f
^

i.n .,iegeu'. strtittzoS-iscd'" tr itlcouveniente' ,uoi ,tuiii atrsri lt noi ;i'ia"rrite at'ribut"].i r:u irtrle-qruiiti' :':::,1 . i *r- l*f ti 'r;ty" strrinn'-istir"i ttit'i tttt'sl lllal t"gn ti* istrlriit -''leqii -ncestcilt 11aI silintl'. sa ;tr"liezt' apoi in il,' rceea .'r",.i,,r""lrit". -si ;i-o inchilruesc[ ei Ia iiitri ajturgerea iffi#i':i;,.,' i*^*t'*i'"e' rt c'ttsiriet'i de o degenerare' i.*ie."ti :l;;ii;o*. frist[' .iiiuit,iin p'-'ttiua' trecutul[.a astidi tle s!1Tgn qi i"'i*tiu'i, -qi De lci urnsiderabilf p,"g'u'ti este rlo* rote tie comicf,' io*iurti aceia

ffitl; ffi;ilii;i"il uni ;il; il

'

la li"i-it lit'tte qi nein*te cu privlre

orgau-

ti1 basu' surt'll l)i$r'l'ir:tist:[ se prelindii-,i'otu t6te cd' ctl t,L trt:trltllt srttrtit ,.st'i{mtl';'lstti" ' rle' ele' A ,.strltttoqil4 r,icr i'ri"t''iiotr'^utttt't tiitn rle.,unii 1i rtltji'-r:i

n'irtttstl *"'*t iost[ rltr ";;;:l*ii;--i,,*t'[ioos**'iu'-.j.1*"'*i mnt li'liiu i;;{l i"orl{;- t-"il1illl1,-lii'ii

t$ilffl:;

{raree cu"rscdioriuir '.lil,,i, l*l'i"-?. uplh'nge' Si sirIirrI r'irlr', "elit'ri'iaitii in*a obstit'itil: 11?jl falsifir:area usta atafu

li-:it"irl+-'[

1i rle Iutez[t6re.,

nentieri:rttlii, de totrl tirnpfi. pflnd'. va- p"; :rd :t'- n* null 1";1 puhlice' trtinta;r opllllttllll . - elyt3t'6rrI ulil comprtrtnili i'rarr'rt?n'f'lnilui ltntala nttmiri " :;iiiit"i: i'*fleeteze'-ceritr-rrii st,icclrr Iset firrtti iio "''d'l'"'tc-rt 'Trunsihtaniei" rte iltttt,i;i r:tt lttirire t" unoi" l;lt;;i 'tindtore ctl trancesll f6.e,. o his,ili,,,'i tt6::lre' DrtrIln publici' ci Napooortiiie r)('\,4 trt'rtler,t "' nici orlirti' ntttttei aL **inioltir uu I It:on[ " oluiJut'*'ou*ui tlg rlsti' 'Si fi trutirrit, 'tl"'n u n" lo l:-ti'i:1.',1,:' il, ilJ;i i',?,:"r''ii ,. ":i,[: cuteeq:r tle clriar ::Ti ;l'iilll;i;i,,,r'';;;;;;'8'*ri ',,., oi t'inrl[ ;j;;' fiar":tlsa' ar susliu6 ':.'.,' ZiLt,Li, t..r !' .-'- '- '"in ni,ti rrrlrti u,a esist,atil. rltt N:rlruii-orru I' ci a ,'i;t,;"'l;"';t'*'iuritii ** sr:rie,,[Jttirean..sple .. "Ciazetel^i-Fl trbt,t fulsir,tt't:a u*l'triuuiiutri 'obst'inat[, *ptl,^,t-o*tn' .:i;;;,,;,.. a r6mas[ uri[ secutu publicuin qi pre*tJ iitistle. rle;i 'ii"n'i se va tnit'a, curn o 't .l)1tut[ l;;i,i' ,iqi ce' ori e' ist gros'rlnn iii'iro .,,, ii'i i- i*i*iuqi *qa contrur[icI" si-gi *a i roe -ba acele ;'=i;;,;[' nitl rrr64a' o**ni]'"*ii s['

: ll:. nruit[ se trfti r'fi'ril ;;';;ltti "fr smulsi din

"'te-Oe t"jn

{:ornunu

;;i""-ii;.
fal-.itlti.

*i

,l
.l
rl

lu alte

sin6de provinciale. Decretele eelorri ti6ud sind,de insi linute sub Vancea reguldzi totuqi in tnulte privinle viafa n6str[ puhlica biseric6sc:i, aqa cf,,tri rlin puuctul[ acesta de vedere in tolri rds[ritulir nici biserici, mai

vI.

bine organisati uu esisti,, nici corlice de legi mai eot'eetf gi mai deplinitil ca decretele acelorf d6ud concilii ale n6s[re ru se afli. O a reeunoscutfi acdsta ntl unfi omi super'ficirlf ca dlf, DensuEan[, ci unti birbaiU de st,atfi cunoscdtrtri[ de intregfi orientulii ea gi Carriinaiul[ Simeoni, care v6{0nd[ decretelr-' acestea a {isil Mitropolitului Vancea, ci provincia n6stri mitropolitand de Alba-Iulia in privinla organisirii intrece pe t6te bisericele din rdsiriti. Val6rea, ce o are o opi-

Elementulil laicil

in bisericl.

N. Densugaufi sttstine, ci a luati p6na ln m6,nd spre a le st:iie fiindi rugati ,,de ryni,

Lr

iuceputrtlil neerceti,rilor'[u sale diti

gr. catolici,t'. Acum daci multi, bErbu[i, distinqi 'rliilirtyi" frasL crr ,,lttirbatii' , de c.ari {u. rugat[ dlil Densuqnuir, nu e nttmai o frtsfl f'6rte iu-

datintt[,

niune ca ac6sta a unui atare bdrbatfi, nu o p6te

pre{ui unil omri ca dhi Denstrganri, care din jfera nebultisi a unor[ concepte vage qi confuse ca ,,lege strd,mogiscd'o qi ,alianld, b'iseri'' ctlscd" de loeri nu prSte eqi.

"*,-O)p.^..-

stct'eotipd, la ounsiuni r]e tcestea, atunt:i riiri Densur*tttti pttte:r sl)llncr r:ari sunt'it ttr:ei ,lxir:hali, distin;iat . Fiinrlir rili insi rlirtr,iti, ii,, i-it spttsit,',lc a,:eea, ne lrrInrii ]ibertutea rle a-i spirrre noi, r:i arlei nbirbati rlistinqi" suntfl rie buuii sami. rioi slu trei esaltrtti, de euilrva, ttrt este rhiitr ttltmiti rtnuiii , ('trre cd(nd[ lu r:ursa., ln care I'a rltt::i cutezarea-i proprie, a srt'igttit preste nruu[i dlui N. Deniugiu[,' si virri. s["][ sr:ri{i' Si dti pentlu ee'cretlemri rtoi aga ! ,,Bri.rbalil el,istin;:i," gr' catr-rlici ar {i :rflat[ de bun[ s:rmi al[i bdrbati multi lnai riistir;i t:a tili f)ettsttganii itt ale istoriei qi tle tlrepf.ului, pe cari si-i r6ge ,.sd, ien pirt,r, itt ntinfi sore a tnld,{iga prdrya'itir, tto lnarp", ltt eat'ea ,,es!e tn'uncn'td' biv' riea ;i rtutirr,ncrr, ront(inci prin conc'il'iile dela 187d si i882", daci cunrva bflrblIii nostri

in

arltiv6r[ tliitinqi vre-o ,,prd.pastieu.

qi nu esaltati ar
si

ved6

{ise pf,ni acttm ocasittne

dititorii nostri ari avutri gi riin

se convingi,

cili

cele

da ,,wnlirlitt..lti'r ll[t'lrtrt,ri tr rllI N' Densuqattit ln rii,t istoriel 5i rrltr rlrttlrttrirri. $i in tractat.ele ttt'tttIttit'rt v,rt'tI itvti rtr:itsiutttt sI se c0nvirrg[ qi tttni ltirro. Dultl cr: Ie voniI gdta
ne

ltl vtlurti erla separatfl ln urlf tomfi, gr' ii auol'ltr vrtttt[ trirnite ia to[i birbatii ju-

"t6tti.

latoiict irr arlevdrI tiistinqi, r:it s6-iil p6t[ deca ue dl[ Dcrtsulilllt"l, care rlin cfltI scimI noi, are qi cevit oficiu pe lflug[ acarlemia din Bucuresci, intru citir dirrsulti se crede a fi ,,islo9i ric[". Chiard pentl'u a(jee:l voml trimite unri cflte atlemiei ae mernbrilorri tuturorfi esemlrlar[, ca s[ vat]i si s5, r:ugete qi.dingii, ore iiraintea dtnt:niloru serioqi si instruili servesce auarlemiei spre ol6t'e qi'lnudd, cI farlfaroni indr[sne[i ca rlhi Nic, Densuganri se piitt--g.,:o ,,u ,,istoriuiu in iurul[ -ar:ic]emiei' ' Ce ttt ce mEsurfl rneriti, (llil Densuqani ttrtmele tle ,,r."sloriefr,", 1i-r:$.tir de pe ne-

esch,istt' de' u vtt.ti' aod ilt' 0n cestiunile cu' priaire la atl' ahrtil, rhiat'd, il or ii qi aa cr ilor'it biseri'ces c't'" . onrlw' r ttinistr ar ia, I tlecretele sinodelorfl crtnSsce nu ce Cel[ cuvintele acestea, eetesr:e qi 1882, clela 18?2 9i Delsuqtn[, de ale rllui culezS,t6rel A. OiU* priu cuvlntuiri rlrrt'I ,,rti.ol,crttd" nu'q\ sigur[ Vancea a dttfi Mitropolitulti ci inchipui, vaafall rie spate din siriride pe "poportrli credinr:iosti". va, t:recle celir prr{,inil, ci citle scie c,e o.nutemd, maxtnathu este protitttltati asttpra acelui ,,psoporil, crcclinciasd", dat:[ -vtt pofti si aibi, si el[ ceva cuvlntI in biserici, bar6mt si nurirai lu arimitristrarea, averii bisericesci. Si to[u,gi rlirr trile ecestea uici tn sirrorlulI I jela l8?2 nici ln alir rioilea dela 1882 nu se afl[ nici nnI singurti cuvintti legdrratuCflndri lusd, susfiue dhi Deusuq:tnu ctt

dela 1882

,ftt
si.

nrrrlti, emfasi, r:5, sinodul[ ilIitropolitulrri

tlreptuhi qi-i'n usttrltitt'f,, se veele{6rie evidentit si ,iirr mJtlnlii. (rtrn) tract6zi riin putlr:t[ de ietl,,r,, istorit:ir qi .irrrirlicir r:estittttea eletttentultri lticI tn bi:leii,:[,' Iu ',ttorr:etirileu stle atiuge cestirttteiit rtc6sta in rl6tld locuri' -t) iltri''inlfiiii sus[iue la pag. 7, r:[ tn sirrodulI rrrovirrcialit tiritrlu,le lVlitroptllitulii Vanceit evpfliTv:iosil' ftt esch'isd' en' iu i872 ,,ytipomilil 'a de n ut'rti aui' ctt'uintt\ bt il, vt t o I e un& ttntlil i' hiscricesci', si,ntide fia. tr'cele ri' ot'i ce fetd, cte de cre' cestilnlI' diecesane, or:i, f,e !n' tropoliiane nthtr'itt'istratiutte sirnpl'd, de cestitttti in ailtA, fie hisiricise,i", 6t' irpoi Ia pag' 13' c[ in sinodulfi

Vaucea rleia 1872 ,,tr' eschisit pe poponilti n'e' rJinciosd, d.e a mui, rn;i ctrtinttl fut or:i' re /eltt ile si,nrkJe bi.scri.Rs(:i,) fie arele m'itrr'tpolitan'e, ori, dier.csa,ne, fi,e in t:cstirr'rti tle u'edinld', fie irt cest'iuni de sinnplti. ild,minislrql'itr,ne ltisericisccY", atunci totodari a 'ius{inut[ 1i rrrmiitrirele lucruri :

CA pd,ni Ia llitrorroiittrlI Vattcea ..LlolrolulI r:rerlirtciostiu a avttti ttltdettna tn biseLica n6st ra ,,cttz'tttlds ltr sirrtldele ntitropoIitane si diccesltte'

].

r)
parati.

,Gazeta Trnnsi lvaniei" firrX, etla,te

rCerrtetirile< dlui l)ensu.sanir publicate in qi in hroqurd, se-

..uopot'ulI credinciosfi" in sinodele rni[ropolifune si diecesane na avutti cttvitttti" ln cestiuni rle crerlintr[, sai in cestirtlri cle simpli, arirniuistraliune biseric6scti.

2'. C[ pflnI la ]Iitropoiirul[

\rattcea

ii.airli|'&i*.tl/hd

ir" ]"

l*

* 14i -|#

-140*
sau[. c6,ntl[ tlespre sinodul& airi doiiea [ittttlf i-'iriiitii"lituiu- Vaucea la 1882 sus{ine' ci
,,tr, eschistr. 'pe

nu Dali sin6ile ,,tnitropolitaneu 11ici vancea' s'li tinu[[ pfln5, la Mitrollolitultl q'a pr,rt'yt-n. sc6te pe -i',rtt"...t " itin ac"ttea

diece':";;o,;;; creliinciosil'" ' In 'sin6tle-le urtni o nici 3i"i.'"".lri,tu octe le rvemf, t'it

;;';---fl; illI

"ytopo'i.[it'i' stl fie avuLii , "euuirtttr'u itt l'"ti" arlnlinislranit:i .**iint,i nici de crerlint[, -de 'rrfirt'a' sinoiiil ttnit rle ;t';;;;';i-;;i.a*,'[. B:t Clrriu, la c-a1e lcesi'a a i,iuutl srtb cpiscuprtli gi cure in.t""tt-'qi'p. riuii notriiiorotnflni.' pii]: cttnsultare. rlrourie * fosi[ tnri muird sl tnlca nlal cea nici iutu, nu va rtfla uiciili s[ c:r'ri sindtle' Oo .h iri,,i' ,iur,,r*tnnttd, nt*e qi',7'opo'.'lt' n,'ediru:io'.iru' 0e-iiiepr,,rli'i il;"',;;;i;it,,,'n c*'1'rilit'tr la Jroporttlit t;re;ii',;;; ldmnri mli^iflrrliu' Aitt.i"t" i,iii**ti"n o votnti{lestirtnea faptrrltti tle ttttmai A;i'* vorbi ittci'osr't'" llAna lt i.irri,,,i, cL ,,poporul"ir' r:rcrl .$ia-.avrrtu ".t:rt'ttin'tritl iil,-trt"u'* lua[[ irtrte qi riiu pttttt:tit de vedier:esarie' iti'tinOd*ittu a [[cuti nici ,i*r"'l*tici dhi Densuqirrrti sn-gi Dtobeze ,rro.- titni mici lncer'"nro , cR tie ar r:erca ot'i cfllf' nir:i "ei itsertittnea "r.rli-rtl-',,.i"' otlatd. ilu o vil pirt'ti proba i.*t"- tiirisului' ;;;il este sl r6rnflr'e' u scnt'nitttrri I

Denstrqartir

rirAnzr.l:iostiu

poprtruld' ct'ediru:i'osil' d'e u' maE JrA irrul"ta' ,'hiu}n $ ht' ustittnile, .ce yn'iuescit i,i,,r"'iiii'lol,'eu fontdwiloril''si u'ueriLoril' biseri' culltva sa t:tt:st:i,tt . si cu littbltcrrlti uelitorI ttu l'] neatlevdrri, ttnfi' s1-'trne ,l=tf-l t'L ,liristrlu iieeslui tiect'eLele l;i uvtica ;;-;';;i; ; t,t I'nurlf it lit. ll. Sect' I V, o' 1)+ si ilag'
1

80-

I
t,

istorice se inctttneti i;;;"1*t* ,i. srornitttti ,liii Deltsrrgan[ .,tstrlt'icttlti" it lt'aca.int't'u atleVancet' ;;;i i;;;hil vioientfl pe Mitrr-rp'linrlit ai seculuiui

on,,rii oin cei miri rnari blrbafi . altori si nosirrl. eare nll rrd'u6 Romflnildrri' ci 'lt-ar fi natittni {ra cea f.;;;t[ ;i'-g*tmeni mitropolitani' ffiiltil' unOiu p* rrnil sct*n[r striinii' insi-qi au reiun'r';cutl *..o,n t"""-i;.[ qi mai rlep*rt'e nrerge tilf Densu-

,,,rbticuifr ce[iirdit ctrvirtleie auci[L'rr alo dinsittoI;fi-il va cletlc feLi est:eptitttte, c5' cuou tiulu. acest,a sati a eschisri esUrcsu $l virrte r:hiare pe pupoluiri creriittt:tosti 'tlq I' ud'm'i' ,r'ro{ urd cuui,rlfi ii i'slitr'rita) t:a priDe,s(:it biserit:escE" ,r|i"t ,iit,r- Iurulttt'iytrti ;i auiriloiir' ' l)l'ilxa srrI daci Ilu. atttut:i a inlrodttsI rl uecheu i,Oite,- r,ittt i,ui:e s'ur ti cassaLf n'P''un{t' ' tluui care gi popolulir uredittcit-rlI avea cuviritri irr cesliulrile itceleu'l Dari decreteie ct-rneiiiului II dela 1882 nu di,:ri nicniLi ttiti crt unil cuviut'[ legiual[.' tttt utai a'rti',t;ttvitrtlu ; ;"i;ti,iiioretlineiosti '."irii,t,ik: fonduriioru '1i avtt'iltn.I biseriiu ;- irite cd, tr lrcbttt si o {ici' dacl ;;t;{ 'oO*udratii ceea ce rfite dll l)ensuqaufi' ui-t'-' C* se [ine iusri r]e l)r'axit vec.he in adr,tiuisrio.eu averilorit gi iunrialiurrilorri bise;:i;;;;,-;;;;a n fosrr phnr la lE82 urmi't6rea: A;;;;t; dieuesartS, fu ttdministrali prin Capiprirt t:ut'irtori aleqi r,ul[, - averea par ochial[ J" 1,,r1,utn tob supraveghirtrea pitrochiloril' dlfl D;t:; ;t ii 'Jcci adev6lat*ri, ceetr ce {ice n ltr 1882 tleia D*nrrlrnii, a[uttci sirrodul[

i,ruut spuni irlsu ;i tilii

84.

Delr'triiu.ttti, 6t'e

I
rfl f

iftg.I{r!t4$t"r.!,.i.

--

142

*143* laicfl ar avti cuvintfl in cestiuni de credin[i, de adminisra{iune biseric6sci qi de adnrinistrarea averilorri gi a funda{iunilorfl bisericesci, aqa este de lipsi si [racLd,mi lucrurile aces[ea, tiin punchi de vedere ahi dreptului universaiil din bi-*erica r6slritului. Oestiunea std, drn trei intretriri, qi adeci: 1. Au llicii dreptfi in siurjde cu prila lucrurile de credintS, ? 2. Ati laicii dreptri in sindde cu prilir guverrlrrea slririluali biserie6sci'/ 3. Aii lairii drept[ in sinode uu privire ln administ,rarea averii bise ricesci'i l-iindrl c5, qi dorinfa dlui l)ensusuld ca si a nSstrd eiiitil 0:t, cestiunoa s{, se deslege dupd. duelrluid qi pl'axa bisericei rdsa,riLrriui, tle uceell Iu nr] pu{,entu provooil det;Atri la codicii de iegi ai bisericei r6sd,r'itului, cari sunt[ Sfintl Scriptur5,, Pravilir si Pidaiiorrulri. I. Aourl, ce se line de cestiuuea intai5, ci, tire air laicii dreptd in sintide cu ;rrivire h lrrcrulile de credinf[, in faptele ApostolilorI din S. Surilrturd c. XV, urrde es[e vorba de sinorlulI Apostolrlor[, cestiunea dogrtratici cu privirt: ia td,iarea ilrprejur[ a
E
I

trebuitfi si casseze l)raxil acrjsta gi si lntroduc[ alta, prin ctuea poporuiti si fi.e eschisri .u totulir' ilela trtlministrarea averii biseri' .csci. Despre acr6.'ita lnsl niciiri nu va afla ttlt Densuqan[ nici unf, cuvinl[ nir:I in locurile. la carli se ilrov6c5, dinsulu, nici airea in i,6t" ,t.,,tot.t*. $i ca sil se va{i, .ce cretlin[[

meriti tliir

Derlsuqauii, cititnri din decrete locuril'lru, ltr cari se plq r:uvinteie chiaril

v6c[ tlinsulfl. $i anume in Tit. II' Sec.t' IV' nru. 94 se rtice : ,,()tpitu,lurit ail datorin(a de it ",,,rlnuhistriv tdte' londnrile ;i fnu{'a[iwt'iLe urchid,iecesane itr, sensu'\fi, litereloril lmclulioncrle uLe singuraticelttii fuutda$iu'rti concreQtt'te adtnhdstt'd'rii capitul'are-" Er'ta la pag' 182 se tlice: ,,,4r'erile iisericesci;i scolastioe se o'dtti' itistt'dz'ti iwrtet'l,ial'il' ptin',:nt'atorii' bisericei sub
controlu Ttarochiloril Local|." 0c' cuprintlft darX decreteie siuodului ald tloiletr aeta tSgZ? Nimicri altcevt decf,'t& t)raxt veche coditicati in paragrafi, pra{a irbservatl srrlt MitropolitulI l'iulu[ri, erriscopuhi Letueni qi Bobi, de cf,ndii erist'i' inst'it'u{'iunea capitulrriiri. I)itl ce a fostii riat'i cschisri lropoirrlri creriirrciosri in sirrodulft ut;esht cu lrrivire la ilvet ile biserictrsei'i Chiart dirt tlirrricu, ci a r6tttasii in t<il,e drelrt'urile tle tnai ittuilttc. si ,J ttdece .nculn eetitorii serio:iit'at'oa diuqi val6rea' Dettsrtqatrii tlirri srrtccritatcl

i t
I

I
!

srtltti ca ,,istoricii", cindri nu ill'e nici ceil nrti ttrici'cuuoscin[[ tle istoriu atirrrinistrlrii lteriior[ biscricesci irr llisericn trdst'ri' Iriirrdii e5, irrs[ dlu Denstu;attti vorbesce rie sinride. itt cari lrolrorulri crddiuciosI sari

cre,;tinibrii intolgi din pdgA,ui, ,apriatri {ie spuue, rd, uu lrolrorulii, ci Petru, I'aul[, Yarnava gi Iacobir o ati rleslegalri, tleqi era de fa{a, tdtii rdunurea cledincioqilolu din Ierusaliruf. Erd, irt Pravili gi Pidalionrl dhi DensuEanri de rtr cd.uL* qi cu lampil lni Diogerlel nu va afla rricliri urui de vre-o lege, carea si, dea drelrtri laiciloru de a decide itt sinrjde cu privirc il" Iucrurile tle credirr{i. Tot[ aserneneil ru va tfla nic:iili nici cea

it

$.utlrtfr nrrrr*rrlru,.,

r,i- :+,

"

F.

r6siltiq.rit:i Inri lllici, urml trici itt lt'axa ritului. Consciirrt* a'6.lrt" . c5'* iaicilur'ti . :"^l:

ori nu
I

lii.i uud d'-41,,.1:, ;';*i" ruLtur.v - .i'*ain1l,, .i:'-ot,l",lL,f 'I

d ra vrre ii"t,i.,:r'il;-li iiilo ltu . 1 l::::,,:: hiscrica iu q urwo gsle o ti*-*ui*outi' de puteruici esle ue PtrLsr ,.r r r".-....r1,. ,,6nr1rI ca,ndf in tJilcle !f9tot*j,,. th.l[r rnai rAritit"rii, ^^",,,*ile. r],, resil,trr,urur. .*"* Rodin it,qiuilot.e desb[,luti iu fu ru ue$utnLu'' ""tnfi;; . "' cor.. f.-....ry. ,i., rrririr uririr' tle tu iie'tr}[ minia lcgeir uu prl i -.itl. r ry -^ . .^,.: i-,,.y .rrl rilrr, d.i. orarori *i*' i Lurlv 1"" LrE ii l"H= lrtllltsLruru lll'11i1,' de abingi, se si cheratfl, c[ ei l]ll ,"i,riU e acela r..*ii t., ^r., ca lorf, i;ll,;';:'o"sni*, ei'ci drcptrrlr le cotnPete' laici sl de ir """' nu ;ii"D*u*o'ii"ou iusi' dup5' daliua' nirnicri dirr ,nrrrtJ.,i r*roiirt, frftil ciiiespre

pritnescit cutat'u qi crrtare arliculi de rredintl,. Decisiunile lor'[ lnsi nu ari pulere de legi obliglt6re pctttt'u tlimeni, nici chiar[ penbru cei ce le-ari adusfi. 0 atare consul[are sa[ corferin[d,, lnsl nu sinodu in irrfeIesri cauotticir, a fostir p. es. adunarea cea

ttl-*

urarc delir 1700, in cat'e fu lirinriti unirea' Decisiunile ei natr avulti putele obiigitdre de lege deefltir pent'ru participan[i gi pentru cei ce af, voilfi si, le ltlim6sci, Ei lnci ,1i pentru aceqtin nuutai paui cAudI aI voiti'
e

Cu tol,rrl[ a]tcum sti lucrulI cu sinddeleCel[ e se ttrflrLurisese e pe -cine creqtinfr gr. ratolic[, *ceia priri ilteca tnI"r[uri-

itlee sit]e cele t:upritt** io ,,t"it'i[r.ilu" 'rtu'are ittt'ru sirt6tlele' .l,rl" -l".stec5, pretutinderterr biseorganisurulir in l'if ;,,, --,rrU iino *t*rrr.nt[ 4q"* rir:ei. eu adund,rile ptit*tt 'f' r'tt'"tlt:{ l.b 8t"' ; ;','tfr -iiioo*t' it*t* 1 8 7 2 qi i'..;';, ;r "rt.;;; o" i"t;iil' co'ferinfit f.'laqilo'rr

:iT;;;;"--i-

uil *li:i il I ;':l L'!!l'!' td,iri. intt'u ca[u

su

lirrut'e .i't" iti!-li:::ili ;i:;,,1[' iir-r""i,"'tutx'toti ntcrttbt'li {le i""*" ilt;;;ir,;, qi obiigatri jrr.L)rr''r llt'lilll:::'t a ffiil;';;;iiu eii"l-n-qi ,se .rl:!(:1:irrrrrilegi' in -iottn ia ror'd ati'lea i,"',:'1,,r".privat*..a 'i*, ;l;;;'rttd' u o con;uliare bi;ericei ctt ['r'lvlre a urt;tubri iii.i iuuirotu ntl f]t !irruti' itr E't iir o ctstiune utttuuie' *, ti'l e.'t';ee'r d.-ll] ti y *:..1i i -rt1-.-ii, .t"oii*r"t l)ent-ru. nnltsllr' ;il;^;;';;-1'ut"r.* r-'bligiltire c'rtlcgc' d": p"t*i't ti^tilti.n iu au lu .Atari de ]]r'rvll'e iu itrr:r'uriiu sult[ri chil,ru sl iai':r-r' tsr .dircI creciirrti p,rlfr trne'Jri'cantlu ei ei prttttescu *ceen' si ;;';;;J;''1*in oetioe

:"',1 I ; o',,",'',,

li'i:

Jesce, cd, iu organirinrulI bisericescir re0un6stre funcgiottarea sindde lor'[ prescrise de sfintele cau6ne ca unir r:e iegalu qi aptrltindt,oliir eonslitu[iurrii biserieei, tri de *ceea Lrebue si se srrpud,r riecisinuilorri aduse ln ele. PentIu a0ee& rcfractririulit, care ilu v0esce si se supuni, ese afard, din legd,tui'a bisericei, devine aqa t!icritfui revr"rlu[ionariri. ArralogI sti lrretnlii in .viafa t:ivilil ir" slatului. Aiti lrlunare c ltarlitmetrtuiri gi alta rl conferiu[a p,ililici a eetd,{otiiioru. Cea dintliiii e unfi eleurentt irt t.rt'ganisrrtrtlti ;i eonsLitu{iunea statului. gi tle aceea rlecisiuuile lui afi putere oblig5,rdre treutlit tofi. Cele dirr trrtni sutttI intrijrriri libere fdrri littt,ete pubiic6, qi de aceea nimeli 1u e siiiLri sA si-: snpun* decisiunilrir[ stru resoluLiurlilolu il.drtse irttr'in::ele. Arnusleculii llesta bizaru aiii r;irr6deiorir ca eleureulil itt tlrganir;rnuiu llisct'icti cu ittlruuiriie libere titr t;itrgttrtrticilorii, ilri face pe dlI DeusugauI sI vrtt'bt!scri, ttirta de drepttrlI
10

l-

l,()l)()r'ullri trr sinrirle relativti ia r:estiunile de i:rrirlirrlri. l,r sirrorlri rr'ari avulI si ttu vor[ uvri lnlcii rrici otlatd, rlrclrl[ de a^decide eu privilr: lir, lucrulile du crediu[d. In inlrunili libcrr: pot,d facc ce vorI voi. pt-rtI sd iea rrlit,utlirro ft{,S, cu covrr articulri de crcdiu.h st,rrlorit,ii

o lrut,cre dr: 1.*. obligitore peulru niuteui, si tiacd, nu plitncscri o der.:isiune de crr:din{d, a vlo-utrui siuorlri legai[, alunci incrjtd a urai fi rrreurbri ai biserit:ei, Ei suntd liberl sd, tr6c5, la ait{ bi$ericfl oli si funru'ure nici

ntdsci,

ori nu. Nuurti cAtri atit,udinea

ln vre-urrI

sirrodri, ar]urne sf,-lir pri-

ir-rni

in guvelnarea bisrricei. Spre seopuhi lcest* s'a provocatri la canurruhi 34 alfi Apostolilorft qi l3 alii sinodului deia Laodicea, pe ciu'i ins6 ie-a intergrreiatri in unri rnodii aqa de

-r47iulatri Anthorisrlos a f;l.cutri incercarea -s[ probr,'ze din eandnele bisericei r6si,ritului, curnci, laicilorfi le conipete drepiri sinodalu

iii lii
ir lir

ii

rleze una

sinoduiui, sh apere biserica

stailrlui.
CS-rrdn

Ue se [iue de dreptulu iaiciloni irt siprivire lir guverrrargn -spirituali, a bisericei, in totl Pravila gi in totri Pidalionuhi ;i in to{i sfin{ii l'ilirr[i ni brst:ricei r6sirir,uiui nu se rrfll rrrrti sitrgulit canonri, care s{ dea laicilorir cevu rilt:nt;ir sinotlalri cu privire iir guverDarea spiritunl{, a biserir:ei. 'Iot,u aseurenea desple rrrrti irt.arc tlrerrt,[r r)r.r se afld nici (]ea ruai rrrir:i, trlrrrii rrit:i irt rctele,' sirtrjdelrriir ecurnenice rii ltt crlc l,oliict; ale bisericei r6sd,rituiui. Afi lurrt,d r:e r: tlrelitri irr r'6sd,r'itii ia nuils sinrjde pirltt: si conrisarii liuterii de sl:rtu. Chelliir'{la ltt'it trrs5, ltrr era, ca si iut:re irnlrreun[ r;u i:ierulu ia a.iiucerea decisiuniiolu, ci nutnai crr sd, trthzesci" ordinea ciirt afard a rrtide crr

li.

nriud,.

foL{atil, c6,[ti s'a eompromisii iuairrtea tulurolri canorr iqtilorri e urogrerri. Precurn este t; tr n oscrr lfi , Praviia con[iite candnelc biseriuei r'6sdritului, iusd nu per extensuur. ei iie scurtri servirrdu-le de indleptariri interpretirile rnai virtosri ale lui Zonara gi Baisarnouir. Darf, irr Pravili carronulu 34 rlfl Apor;tolilorri, la care se provdcl. $aguna, suni: ,,Episcopii lrirri de mtfi ntttrele lord, (XIitropolitulil), ninicir, sri nrt, /ctcti, ttulnu,i clne-qi, pe lLt, eyturcltiu loril; aqiqderett si ttttti tnurele lorit t'circi, tle rltniiii ttitrticil,, pentnt puceu, ce li-se cutle scV tr,'ibti." Eri canonulii 13 tlela Laodieea suni: ,,tYettlesit, sd fie, corele e u,Les{t cle nt ireni." Oetiiorii acurn potri ved6, e fltri de ttre S'& c(,tt]i.]r'ouri;u $rrguna iuainbea canorrislilcl'ri, riupi ce uiei Sintagrna Glecilord, nici I'ida-

t
I

il

.t

ti

il

qi

interesele

liouulu n'ati esplicrrti, fiindu ri, a fosrfi eu uc'puLint[ absolutii sd, {:};jpiioe r:arrdnele ireeslea in inttlesui,i iargri alii iilnsrriui, 6ri, Fravila uruifi,lidfi iut,r:rpretinle iui Zolllit gi r\ristenri, mati auitiritdti qi pL'lltnr $aguni, afli iu eie chiarri cuncralitrlI iir ceeir'ce ciice
$aguna. Arrriurioi inlerpretii rcristitr celebri orientaii, Zonat'rt qi Aristeriri, cuvintuiu : iiTi,oc
rrtultitn,;

llitropoliiuiri- $aguna qi-a Ilr0pus1l, sd tntroduci in biserica sil consiitu{iunea proteslanti dee r.rpiati, urtri tflr{iri iu statutnlLi t-rlgaric[, ittunci ln uni opi luti'

- o:r rneni, nrilertl, laici. qi esplicarea, audsta plirniili si Pravila in ctnorrulu l3 deiLr Lanl0*

ilii

e:p'licd.

cu:

;to6ltt.xDL

lri-

I t

*
dicea, cindf {ice : ,,A]ealr:sil, sd, /ie cclir, alesii tte ntireni,." Lui Saguna i-aii trebuiti ins5, cu ori ce pre{ri candne orientale tn favorulI conslitutiuuii proleslaote, ce voia si, o introriuci ln biserica sa, qi de acee:r a ehinuiti rxtfi:hi ranrjnele. (Ve{i gi Vetrrirrg ,,Drs Recht di:r' orientaiischen liirche" 1rag. 665.) lri !'a.utele Aposlolilori- 0. VL v. 1- ti iis *nrintesce, e uut Arrcstoiii ait irisalfl. ta corrrr.irritatea biserirdse[ si, aligi l)e cei 7 diaconi, qi aga s':rr vcdti, cd, daci in iriserica apostolir;i prirt aiegerea actista laicii aii ltratri par'le la guvernarea spiriluald biseric6sci, actlstl are s5, servdsri rle indrcgrtnriri lrt:ntru trite tiurpurile. lrrsd, in biserica aposloiici popr-rrulI ir irrdeplinirri rtuii;e iucruri, cari rrrai tA.rriiI rrici cAndri nu ie-a irdeplinitri, Acist,t tlin cAusa, cri, ln t,impurile acelea estr.rr)rrlittare, cilnclt B'a pusri !:asa Lrisericei, ftirte rnui[i r;redirroioqi din poporn eraii inzcstrati cr.r cliarisrnele Spiril,ului slintii, plecuu] a lirrtbilorri, tninuuilorfi, profe[iei gi aga mai de;ritr'le. Cci iuzestlati cn charismeic acestea se cousidelnf inr:Atva de apartin6tori clet'ului. tsi ce,te oririti iudepliriia[ qi func{iuni extrr,\a0r'aneut,ale, cari lrroprie se finti tlg cler[. t) AEa nu ruma-i au aie.qfi pe cei ? tliaeoni, ci si predieaii in adunlrile creglinilolti" precutn se vede diri epistola citri Ooriuieni. cu t6te ca ' lrt'edicarea se tile tie clert. lncet0ntlu eharisrnele dupi estrirarea. periodului :rpostolit:i, aii incetatri ;i func{iurile.' cari popoluhi la pelioCuiri acesta ie in-

l4t) ---

deplinise iu urod[ eslt'rordinarfi, ceeil ce de siguri nu s'ar li irrt,irnplalti, daci biserica ln iinrpul[ nernijlocit,ri urntitrtrii dupli periodult aposLolicir ar fi avut[ consciil)ta, I funce

tiunile acestea ale poporului nu ari fosti exbrairrdinare, proprie acelui peliodrl, ci ditd,t6re de directiva penlru toti secrrlii rtt'mitori. De aeeea in pcri6tlele ut'mitdre ttu s'a mai indepiinitii nici odatd, nici o alegere de mai i. lxr Erd, in timpumrrri brserlcescl prln un p0poru. mrlri bisericesci intrebatri toldeuna qi rile vechi, ce e rirephi, intrebatri poporuiri despre val6rea ntorald, a celui 0e era si se in*l[e lt o rre;tti, ierarciticS., cici S. Aposlolu Paui[ tiice, eL i:e]u ale.q[ ,,sri atlhcY si, mdrtut'itt lnmri tleltt, t:c'i tlnttt/tt't'd,",, qi 1lilnd irr {inlr rie aslI{i 0n ocasitiriea chirixonirii episcoliulir ittainte dr: ce ;tr ilnbri,cit fre r:eli chirotonitri in ornal.elrt ierlrt:hice, intribii pe lrolrorft, cii: Yrer{rticii esfu'? qi ntt-lii itttbracd, deci,iir nurnrri tltrr,i, ci-r l)olioruiI i't)sprttrie, c5: Vt'eclnicil este ! Ar:eistn era :rtttttci de lipsi, fiindti rd episcoyrrilit itu puteit -sii crtrtosci totrleuna tietrlinf valdreu moraii a teirri ce era sa se inalte Li o trdpti. ierat't;iricd, i:iici aiunci nu esistari irrslitut,e tle clilsr:et'e irentru elet'ri, ci cleruli se lua dinIre crcdilrcii,'pi, din nri.iloculu iroporuiui. Jutir:ciita irts;i 0tl privire ia deurnitarea gi citpet:ilateit c:eltii ities[, precuill gi asupra valorri rrpiltirtnii lioporuini era Lotdeuna de cornpetin[ii sirtgur'[ a episcopului. De aceea nlegerea 6re r:uiva prin ierarchie la lr6pla ierarchici se tttlutia' rt) tlr11rS,i.{t'oi7rrr, testinroniulri poporttltri insi rlesirre demrtitateit

t)

celui alesit se ntrntil'. rtj

ot'r't!,11tS,iito$'ctt.

Zeit del Gruntlleguug pag. 329.

Diillinger Christenthum uncl l{irche

iler
I

Pentru a(:ilea rlice S. 0hristlstrirnfi

in

cartea

-150i&'ii
despre preo{ie, ce daeil pe tire caleva I'ar dori intr6gi comrruitatea, si elriscopuld scie, ci respectivult e nedemnu, atunci nu este datoriil sd,-lu lnal{e in vre-o tr6ptd ierarchicl.

-151 sericei orientale, ci,ci dupi credintl protestanLd fiesce care metnbru alir biselicei prin esur preoti, si ca itlat'e botezri devine qi 'oti cc f1111c[irrtie sitcl'd si urite indeplirri a(jeeil la protesttrrti De hjserica' bcflrmui rle sin6rle ttlixt'e din vorbil fi p6te nu niri ierar.hicn irrlre pleo[i qi urilerri' Ln ei preotii suntfi numai o specie rle riepulrtli rlirr poporf, rp.. n ilnplini uneie luerttri bisericesci' 0u toruiri altcutn elst,e crerlinia biserit:t'i orientale' carea riupi Prtrvili este o soeieta.c 'inuequalis, intlu c0,tu ltotest,at,ea sacr5, ntl fu tiatd t:otttuttititii crediriciosilor'[, ci fu rjatfr, ierarehiei precisate qi cletermirtat.e inc[ dcit ittr:tllrttl'ti ln o grada{iutte " Cri ttit,e antrmita. acesltl lnsii, con-stii,tt[itttrca sittorrd' biset'icir s[ se guplint:ipiulit, dal5,' stit in spir;redirtcio;ilorti sinridele u"rui'r* pr:in r'lst'e rr lost,it.tli-tttt llll rituatr: ;i tt-rtnpttrale, prot'ebistlt'icci c()Ilstittllitlltt-'n nret,utittilittert

I
t

De altI parte prurlin{a iuridicd poftia, 0a nici un[ eliiscopri ori preot,ir sil nu se lnal[e la ac6sti tr6pti, dacd era urltfl nralorit[{ii
uonorului.

nleoti

si laici.

neesist

andli la,

ei

rlt'osebire

Irrtrebarea poporrrlui cu privire la val6rea tnai cu samd, moralil a celui ce era sd, se lnal(,e la o tr6pii ierarchicii, se intlmpla tn nrlrrniiri elect,orale. Acestea lnsii rnai tflr(iri nI degenera,tri ln nisce nr]und,ri tumultu6se, aqa cilt[ lnr:i, S. Chrisost,ourri in cartea sr despre lrreo[ie s'a tflnguilti tare in contra iori. IJe aceea rniii tf,,rrfiu rlesvoltfi,nrlu-se institu[iunile biserir:esi:i astfelii, rfllu r:pir,copii cresrjet[ clerulil in seminariile r]e iA,ngd ei. unde cunrisceati llirl* [)e fiesce care ) a inc*tatit rurr srrperflrrI qi iut,rebrrrn regulati, a popolului, qi a i'Emasir nrrmai unrli iur:rrr ritualfi. Crrri6sf, este provocal'en lruora ltr pro[estauti, la cari in unele lor:rrri polrorrilti la rllaltI rru Irtof itneu grrverndzi, biserica gi in rrr:le splt'i1,,,',1.. Cr'i ce si, 1rlov6c5, fnsi lt prorcsttn(,i. ltrl r.lrrur,rscri nir:i natura bisericei prot,eslnrrte, nici l. c('lei {)l'iontilie. Bi,qel'ir:tr protestattti r)str) sor:rr,lrrs rrcgrur]is, intrn cfltrl dupd tlt't:rlintrt ti lrrri.rrstirt,r':t drrrnnerle6st:a de it ttc{ilntiti biserir:a qi rle l imprirli tninele mf,,ntrtirii lrr. cletlirrcirisi rrrr fu datri rie I)urrnecierl runrri icrrrrchii rnumite, ci frr dati cornunititii lntrtrgi a credinciosilor[. De aceer ln biselir,'l'1111;6urtanri lrici nu esistfl nici preo{ime. rrir:I sat:ranrentrrlI preotiei iu ln{elesulI bi-

it.*,,t,*. I)tlpi,

t:tttttlst:ttt,i pirlLlstatrta llistlrirr6sc[ nit'I rt Ptltei, lit:i l epiirtoprltultti, tte tn;ri rtvGudit ltirri unit
11'1i

,:rr ;lt'ottlst,tttrtii tltt itti

tniti

t'tl-

rlrsalrI alir trrrtrlsttiIii lrrrlllit'e biset'ict'st:i spt'e i. prrte:;ttttolt lliserir:isr'I *,,.(ti,r.,.,,,,. oi'rlinii, a riurrsri irt tltiittilc plirrt;ipilor[ [ttttttlrst:i, irtt't'tt ce, il s'itit gttt'atti tie itlltird,tori ai ,,tlt'etlin{tli celei 11f rr6". [)tl ii,{.:o(}lt llistllicir lrrotestautl {':e 1re IAngi t6to prirrcilriile ei .,cletnocratiee(, in cele praxl ie protts6z[ iri teolie, tor,trqi irr mai tnulr,r locrtLi pd.rlri in tiiua de a(i este cea mai .,aristocLittic[t' biseric[, ittf,r'tt ch't ir uotestatei biseric6sc{, cea mai iulltir' pflnl in diua de astldi esle in tnflua capultri slatrtlui,

care se si numesce pe sine in mrilt,e iocuri calvinii li-ai formati dela inceputti o conslitu{irrue 'sintitlali, cici calvinismuiI s'a lri,scutrj, p.ecu,n se scie, ln republicn Helve{iei, unde ne{iindfi unfi principe lumesci, care si,-qi adrrige gie-qi potestatea pubhcd, biseric6scd, cllvinii af,' trebuitri si, se irrgLij6sei, de altfi organu ahi potestitii bisericesci, eare ln iiJrsa ierarchiei n'a[ putulfi sd, iie dcrflti sinddele sari conventele comunitilii bisr:ricesci , in cari ln conformitate r:u crleelin[a lolri n,i **r. deos6bire de clerf si poporfi. Astfelir Calvinismuif s'a l,roprigatir' din llelvetia cu constitu{iuuea s*,le sin6rle sari corrvenir in Srotia,
smntnu,s eltiscopus. Singurri

qi r:reriin{,a, r-:ii liiserica irr ccle spiriturri* ale r,i, fie guvernatd, prin iertrehie qi rru prin popor[, s'a conseivatri ln 16sriritri intrri:td, r:hiarir qi dupi ee bi-"ericit rd.qfir'itului rlesbinatd, rle centrrilii unititii s'r colrstituitri rnai r:u sarnii ciulri, rrafiuni irr mai nrulte biserice autocef.lle, l)reL:rlrl a Iiusiei. Greciei, Rt.nrif,,niei qi a,ft lnri tleparte. lri hiserir:erle itcesle auto,tt:lirie piitestaiea tri,qericisci, suprenri in prar[e frr :rqr:clatii irr rrrrij sinorlir u unri tu,,sfhiulil, sin odd.,' :rim p rrs ir d u yri, Irorma vtrclrilorir ,riuiirie stnbilc (oi,t'oiiot i)uczgtit: ivD4pnlott,.) rlin elrisr:ripatulu biserirei auiocefale I'espective, in cari trici vorbi, uu este, trd, si poporulir sf, iea ptrte.' Ln ceie mai. multe ,sfhtte sinitdc,, participd qi ministruhi de culte aiu stalului respe0ritfir in_si numai in calitate de representante rlI siatului. Dupd, normft ac{ista e compusfi ehiari
Consciiu{a
r

l'rirrcia qi

LTngnlia.

galia prin statut.ulii corrgresulul sr.bescfi dela 1874 sauctionatfi in l87ir qi in biserica ueunii[ din Arriealu si llngaria Jrrin statutulu olgarricri alI co_rrgrr:sirlui dtlt lB6B sant{ionat.il in 1869. lilea si I)entnr Srbi si peninr llornd.ni. * eqit[ rielrt ]llir ropoliirrlrl Sagrrna, eare llrin aceet ll voitri, ,gi,si faed bisericrr sa poporali, r:l luln u: a Jrlimitir parltnrentarisrnulri,.rlernocratic[" rnorlernir ln orgnrrisrnulri s6ir. $i nu se 1r6te ilegilr c[ nrai 0u sarni ia Rotnfini. rrnile pu{ini orneni se ocrrpd . r:u i:;triria ;i rlrr.'pt,ulir bi:;erir:ei, Ei unrie gi nisce ,molrf,r'rrositi{i istolir:e qi iuridice ca rie ,,Giizetei" qi ale cllui f)en:;usan[ pot[ eonta. c'i vorri :rflri credirr{d, Sirguna cu iden -{a inrruDati irr .,statuluiI r,il'g'irnic[* rr causatrj multri confusirrue iu opiniuutrt publicului rlesJrt biserici. Sinoduli n0stru electorali dela 1868, rnetnoranrluifi rleh Gheriu qi alte oliaritirrni ln viatrr ndstrri priblicd, suntir semnele r:orrfusiunii accsteia, cle clr.i Saguna gi atunci pi arfi de rr tr,{i, ar ricle v6{0rrd[

si ,,sftntulil sinodit" rrlri Pat,riarchuIui Consiantinopolitan[ organisatI rlin nori in urrna decretului numitri: IIttti Ilulnayutn ahi Sultanrrlui la 1856, qi totfi aselrlenea Ei ,,sfinteie sin6deu aie Patliarchilorri din Alexandria, Antiochia gi ierusalimu. biserica rd-qlritului nir - ln totd, s'a ficutfr abatere tlela guvernarea bisericei prin ierarchie pf,nd, tn timpui[ mai n0[ in Patrialchia s0r'b6sc5, rlela Carlovitz gi in.lIitropolia rornf,,ndsed gr. olieniali din Arddln qi Ungaria. Elementrrhi laicf, ln guvernarea spirituali biserii:dsr:d, fu ln rEslritri mai lntAii introrlusri in biseriea s6rb6sci din IJn,

I
nln tulr, r{i(lclc st'tltlntel rlttle. Multri de ai ttorl,ri tttt ttti ttvttlu prrrt:iinId, sL n;telrte nici brtr6rn cn irlr'& lul $ngrrrtn sii [r6cl prin proba ist,rtriel, t:i Irtlrt voittI n o rlecopirt qi pentru bisericn rr6sl,r'[. lrirl o biseric[ ori cfltI tie
adev6rati abntet'e rlel;t. ,,leyet, slltitttoSlseii" a dlui Densrr;anri. Si crt lr:tjstl sii nrr se vatfi, $aguna s'a alrrrertri, ryi in oprrlri sdri ,,Enchiridion slf cat't,c tnitnrurlii rle cnndne" (Sibin 1871) ctn6uele orient,ale din I}rltliolrri le-a esplirra.tri tu rtrodulir r:elri rnai fnls[, ca si le aduci in armotrie clr ,,slatuf,rrlI organiein. Pentru flceea canoniqti ctr Vehring qi alfii opului ucestrria alir lrri Slgrrna nu-i atribrre nici o vakile sciinlifir:i. Se strig[ atfltn lrt r:onlm principiloru calvinesci, r:i air voitir s5, calvindscd, pe Romilni, qi lohrsi Mitropolitrrlir Snguna {,:u ,,sri(tutulI lui olganic[" n'i] firrul[ alta, tlecf,tri a introrlusir tn rna,r'e na,rte Jrrot,estarrtismulI la Romflni, fi,r[ s[ se rirlir:e nici ,,Gnzetau ni,ci dii DensrrsanI in r:outrl lui, (jurn se ridic[ in contra il'litropolrf u;,,i $xrrr-:ex: ca.l'e ln t6tr: sin6dele si ar:tele snle rtir:i (:u rrrrri firri de pErI rrrr s'a abIt,rrt,ii dela pt'inr:iyriile Pravilei. Si de unde dre ail()tnaiiH, a.r:esta, r'uririsi ? Singrrrir rle r.r'olo. r'ri sfatrrtrriti organici trec0rrdu dela iet'nt'chie la p0lroril utai multe afribuIiilni relrrtiYt' ltl gr,tv0rrtitlea biserir:6scI, iqi rli rerulir de ,,l,iberrilii" 1i ,rlem,oerotic,irt', cu t6te r:i r.:ortstitutiuneir bise.ricei estcr cle naturi r:rr totrrlit rlive'r.rd tle rrri cp sisteme politir:e trec6ti.rre, t'a esie cir gi biselica ,,rttttn.tele l)onnntlti indltohil, nmi, ptre lrtstt de tldlut'i," , desple r:nte a;a frutnosfi t'orbesr:e profetuift Isaie, cd nu rlirt alte rnotive, ci pentnr ilril{irnel lrri rrreste fire voi'ti veni la rlinsulI t6te ndmrrrile. Peutrtr aceea este rrnil lras[ fdrte gre,siril, cilnriir biserit:n spre & deveni poporalI. qi-ar pd,risi constitrrtiunet ni rlati rle

(
.*

1
!
q

,,conslilrtlioruil,it," tli ,,li,lnro,ld," , tlacl ea pe 6rncrti ttit-l frtt:e tntl bttnI, nrni lnornli gi rnai religiogl, tlncir lttt lttrlrrk:esce amarttlti vietei, n'sre nicl o val6re. Gr. orienntlii Romdni irr privin[a acdstn gi-ai filr:rrtri bihn{rrhi, cdndu ln sinoduhi dirr estit nnI ttin Sibi[ illilropolitrrhi dup[ 2i-l de trni rlr: ,constitrt[ittne iiberali" biseric6sc[ a rlecheratu, ci sirntrrhi religiosfi scade ln poporf. Cu tleosdbire statutrrli org;rtri<r[ ahi bi sericei romilttr:sci gr. orientale din Transilvania qi flrrgaria in rnai ttile principiile sale nu iu'e rtici rt basii ln Pravild,, gi este p6,ni, in detniur i lmprrrmutal[ rlin consi.itutittnea Susilorir din'I'ransilvania, r) pe (lare apoi Mitrolr0litrrl[ $rrgurta o it spoitir pe, ici pe colo cu cflte b tiisposi[ie rie a candnelorfi bisericei orientale. pe ttntle statutulti celI sisesr:ir rle lor:t nrr srr ttitneria ctl ntt,ttra biserit:ei gr. orierrtaie. De aceea nici nu este lrt:e-qt,[ stltutri rrltt:eva. decAtir ttttti atnestec[ biztr'[ alI vet:hei r:onslitrt[itrtri a bisericei rdsriritulrri cu t:onstitu{iuneil protestarttd,, e) o

'l Ve4f statutulf organic[ alitnratfi cu Schuler v. Liblriy uPrbtest&ntisches Kirchenrecht, vornehmlich
Siebenhiirserr*

tlas des- evangelischen Augsbttrger Bekenntnisses in lunjinosf >Katholisches, orientalisches uud protestantisches Kirchenrecht< in diverse locnri esprimX ac6st[ judecat5, asupra lul.
2) ta,nonistulii lalci Yehriug in opulfi sdfi vo-

Sibi[

1871.

-Duutnurfefi, qi ct $uguna tr adopta unull "oait altulI dirr sistemele politice, cari ln desvoltarea politici, a statului se peronddzi r:nele pe al-

157

--

tele. Biserica, irrstitutiunilei tlurnnedeesci, credin[a qi speran{ele ei suntri mai mult[ dee6,t[ de ajtrnsil, ca sd o frcd poporal[ qi in mijlocuhi celorfi mai aspte persecu{iuni. Se poftesce insi, ca credincioEii sd, fie inslruali cum se .cuvine in t6te aie ei. qi via{a loru si fie stri,b[tuta ca de unri fermenti pleste fire de t6te principiiie gi prcceptele ei. De aceea biserica, de carea se l6gi eredincioqii nunrai penlru i:i, acomodAntltt-se dorin{elolri de asti{i, e ,,constitu,tionulri" si ,,liheritl,tY," l;i pd'rti simburele riisolri[irrnii in sine. cici dorin[ele se schimb5,, Ei tle pilrti nu e eschisi posibilitaf,et, ci mdne poimArte aci srrI acolo nici ,,constitutional,ismuWt", llici ,,lilteralisnntld{' s[ nu mai fie pollrlrthi ti tnoderni, ci,,soci,rtlivnul,it",,rcotnttnistttttl,{t't gi ,enmnci'parea fenteilor'{t, in polititi" . ':i biserica, carea pe calea ltctlslit voesce si-pi cdqtige lloDulirritat,e, d:rcd, llu va voi s[ o pdr{d,, va trebui s[ prirnisci ;i sistemele aceste ln constitn{iune& si}. At,rrnr:i insl it incetati de a tnai fi biscried creqtind. Democratisrnulir r:elil adev6ratf in biserici nu sti, in irceer. cil ltribrr{irrnile ierarchire .q5, se tr6ri lir poporu, cit:i ierarctria inci din poporfl ese gi nu e e'rc'r]ita,r5,. Ci tiemocrntismrrlI celI arlevdraLir sti in aceea: ci dela bun5,td{ile spirituale si rnateriale ale bisericei si ntt fie escltisd nimr:ni pe bast

I I

nu esisli,, precurn recuuoscti chiarfi qi iuirnicii ei. Nici lrr biserica prut.estantf,, anglicani ryi reforntali. riici iu cea disidenti orieutali nu esle ca in biserica catoiicd, aqa ug6rd penlru toti cei vrednici ridicarea din ciasele cele rnai iuferirjle aie poporului pini, la gladurile ierarchice ceie tilai inalte. Istoria gi tirnpulu de fa{i ne subministri fdrle rrrulte esemple clasice despre ac6sla. $i celfi mai slr[iuciiri trsernplu este insu-qi Sfintia Sa Papa Lr:onil XilI, tiuiri unui simplu genbry, ridiealri plin for{ele proplii ia cea mai inall5. rlernrritate ometrdsci e u tjulorinlii democrafiei adevdrate din biserita catoliei.
Resurnirndii pe scur[ft acesle dduE gruncte, rtinst.ali,utii, cd lici codieii r'6sirirerri de legi biseliLresoi, lrici llraxa urlticf, bisericesr:i in rdsflritu nu rl5, iaiuilorri nici ttttit drelrtri in sin6de eu privire ia tiogure nici cti privire la guvelnarca spirit,uali a bisericei. Ce se tine insd" rle biserica routi.u6sci de AibaIulitr, praxa (,i a loslri in privin[t acrista to[ri aueea, cal'eil a fostri pr-eiutinrlenea in t'iserica resiritului. Cii tritt' ar:esle iusi nu ntttnai lili i)sn*{u$it,nii. r.:t qi rrl[ii 'tnairtle tie riinsuiri cugcii a lrulti ,Jr"rvr:di cuntrariulti pl'ovilrendu-se ia adrurarrrr ce& lual'e tlrrt Aiiia-Iriiic, delir 4 Se;rlettri,.rc I ?00, .la carea a lualfi parte qi poporuiu, qr ioiuqi adrrnarea ac6sta s'a ocupar"ri -si rie luuruli cirrgrnatioe yrrirninilft runirea in ceie palru lritttttt;, gi iie Iucruli de guvetnsre ispiriitlaii, cunr lje vede diu cele 28 canrine iiisciplittarr: fi,r:uie il sinoduiit acest,a. A-sa inainte de dlti Densuganii in itrfelesrrlir ac,,:rjtu firc'i pt'ovoctl'e la aduultreit

nascerii. $i din puuctuli rcesla de vedere biserici mrii deurocratici riecfltd cer catolicd

|
rlin 1700, ,llunonrtrluhT ftirnosfi dela Gherla rlirr ltl82 lrug. 10, utodet'aiulti vctet'anfi gr. cirt,. ltt scrrrt.ulu sdri lrtrctatI iutituiatri: ,siuitle bisericuc'i. rtti,rtett tipi,ritir irr Gherla la
1880, qi s'ar vetlt5, ed, qi riulorulri esallatriqi f u sI a I ti cdr[ice lei :,, e 1t ist t.,lct, utt u'i. t'o rti,nil tru,nsiludnittt. ciitrd, Lntt"r tttniait ultt ;:dil, 'itt ufucer'i ecclesiastit:e Ei scolustice" tipdLitri irr Sibiri lir 1871, qi nrai in ulmii ,,Gazetl" in poleruia sa cu ,,Uuirea" in t6mna ariului i892.
cott

-r5e*__
soric[ insi nu uurnesct) sinodri in irrf elesI aunon icft, o utiunat'e, irr care tltettttlrii rri couveritri perrLlu a pirisi biset'ica, de cilrea s'ari !inulri, cdci truurai Irtt vlt dice ttitttetti, eL o biseric[ orl care investescc pe o corl,oratiune eu iurisiiictiule tle a g putd Pflri,si foiosindu-se chinlri tie irrrisdit:[iurrea acdsta. De rccea qi adunarea dela 1700 p6te fi nurtriti aiiunarr: gi cotts[iluire liberi, conferin{i, congres[ qi altcrttn. La nici unii casti insi sinodf in irr{clesir cct,tr,on,ic{r' qi propriir, ci rrumai ln in[eiesri i ttt,7t t' rt Tt r i tt qi frirte largi, inbm c6,lti crrvinLuiu grecescf oiaolo; insemu6zi ori ce adtrttlre. l)e aeeea ilr urri studiri asul)ra ruodului tle ettttstitrrirt: Si it ail:ibo6iuu'tirrii sinddelorri l-riseticesci nrr tste icltat,u a se fa-ce provocare ltt atali adun[t i, cdci atuuci tle e6,le oli de 1rildf, cA,tiva gr. olientali preo[i 1ri Iuireni, stiu qi lutttai cAtiva rurireli din o {-lotnundr se adutr{ la o consfituiie, ca si tLdci la S. Unire din dre cal'i ttrotive, botdeun;r cortsfill,uiretr act!sta ar fi unti sinodfi, de care utai cu -ltin* ,,Ga.zeta(' s'ar tcifa uuuriti dec6,tri si)re a dovedi, ci laicii ari ilreril.u !u s;iniide qi cu privire la dogrtte. $i aduuarea. rlela 1?00 rru a lbstri tieeAtti irt nliire, (ieeit ce ar ti r; consfituire privatd, & rA,trrrva preo$i si tniretri gr. ot'ierrlaii spt'e a lrere la urire. Oflie t:ortsf*lLtiii rie aceste se vorti li !irrutir de 200 i1ili iit{idce} si duci tdtr: ar:ele ar fi sindde, a'uuuci alufi avd luai nrulie sirr6rle tiecfliri ldid iurnea. lusi chialri qi drrcri, at' fi adunarea ce& rnare ciela 1700 siuitdri in irt{eiesI cauotticti, toiugl din ea nu s'al' put6 pluba, ci, qi iaicii

spusii pii,reret din uuri punctfl sari altulu de verlel'e cu lrrivite la atlutrarea saI sirrodulit acestir. Aci e iocul[, ea sd, ue pronun{i,rnri deplirrri cu lrrivire la e'ld, af f,,tii ,lirr I)unctI du vedere isloricir, r:6,t.ii qi iuridici. cd,ti lr:esta esle singurulI striotld, la care se pr'ovrit:ii urlelitri part.icilrdrri laiciloru la dogme ;i guvernareit spilituald. lnliute de tdte trebue si chiarifir:irnfi lntlebarea,0e 6re adr.rnarea a,cdrt,a p6te fi corrsideltti, iu in[*iesI c,rtiotticd tie sinodri slI nu ? Si la a.c6,;ta, rdsiiuntietrrri ca-[t:gorieri, r;5 irtlrrrnrerr ilrtista. ltirti s';l o0upaiI t:u 1rt'irrrireir shntei irniri, u'ir f,;srd sitrodii irr iiensrrl[r c u)to n i c r) alii nici uttei biseriue ! $i 6:il irerri,ru ce ! Alte uni dcfinei;i:fi siur.rtlrtlI r:atolirii, ait,curu orieuralii riissidenfi din Irurtsilvauia qi Urrgaria, si altcum leforna[ii qi protestan[ii. In rrrra !nsi, se uttesci tofi" $i lucti:;tt esle, ei dupi toli sinoduiir e o corpurii'1iune plovCrrti ctr irrllsdicIitnrc di: a, i-)]l'trael;r lucrur! [inEtore de bist'riclr, l rd,r'ei menrbri bunLf iidrrrati irt sinodri. Niti o bi-

NoI in trricfltri trr diferite locnri ne-anli

-- i6t --

a[ dreplf ln sirrrjtie cu privire Ja Iuuuriie de ct*UinqA. Curncl. 1te- titnuult.. aiiunrrrii acesleia ai fostf in Alba-Irriia qi din 1-roirorfi mulfi, nr se p6Le nega. Se nasce iusl itttrebarca int6,iI, ci, slait plesenlahi birbalii ace$tia din lroporI oa ieprescnLanti ai l)oporirloi la siriotiu, ,5i a tl6ul, ci avu['a[ vott tieeisivd in siuodu'/ Aeuttr ce alilge int't'ebalen iutdii, niti urt[ isloricfi ilu ne va put6 spune, ci in ce calitatc a lualri lrnrte la poporulri celit tuultri, ce a fostfi a'tiunare qi 'Sarnuilfl
Clairr (Acte gi Fragurenle

de fa$[,. nirnic[.de poporu, 1,ug. S:l u.) nu ne sptine ja 1700 i.Iatl e5, iu tinutf ,sobort rlrrre" tlgspr.t:' stt]'t'.:,tt' istorice in Belgrad[ . ,Dour,tnentele tlirt, 'fru'n'silct Romiinil'Lrfr ieiaticd. potitic'i t;i rril lualfi" ed, uurtiu" rie spuuii, ltatl'e ,1rcbil'ii,;i bitrdnii. oraqelur{i" trtag, 163, va sd {ici biirbati. r:e au'r'euilii nr 0a alegi, ci in vit'Lutel puid{.iunii socirtle. Lauria-nii gi Biicescu iu illagazinul[ isloricri 'Iorn. III 1rag. 308, llI'ticuln si Nilles t. I pag. 2*7 ne sptinit, cil. air fos[ti futre rillii rii cA,re 3 depui,a{i tiirr fiesce (lare comuni. |iici unulir ltu ile $l)tlne' ti ftisL'lu aceia aleqi de atiir-i, sari liintlii ftjltc lnuitI lropurri dc fa{6., c0,ndri fu firjuti. decherareil solernni tle unire, diri rlr:cile tio urii 1rt'esenle furi rle sinodti ditt fiesee care conruu[ ctr':rutati cflte lrei. ca si se tlechial'c. ' Astieli tiin i:'tolici tiutnai atA,la scin[, ci a foslii qi popolri de fa[i., gi inci ftirte multir, qi cii lrdutt:rrea D'a fustI comlius* riup[ po{ia diui lJi:n;it,;ant 1ie basa. utrei ,,leg) electordlet' , ritl cat'ea tttcairi ntt g !t:ci r) tllitobire, niei din ,lofi ltreo{i'i,t'. cd,ci la adun'rrea
I

Ce atinge insi, irrtrebare;r a tldua, cf, mernbrii din poporI sati lairii avut'at votri deeisivfl in atiuttarea ac6sta, chiarri qi daci o arut nunri sinodt, r6spunsuhi cehi nrai clrrri si rnai evirlenl.ri ni-lu di rnanifesLulI adrriririi, a rirui autenfre o vom[ lrrobr urnl t0,rrf rri. illnifeslrilii adeci, uu face rricl o amin[ire de delrutafii nrirenilorti, r:i lrtt:e1re n:;tfel[ : r, rYo) tbti.nset nnct tii., e p iscop ulti,'pr otu poTtii gl totir, cleruiii ttise.ricei, routdtp.sr.:|, din Tro,nsiloanirt",6td, ia calretI ttir,:e ttnfi ,,depu,tatii u,Lti tnirerrilorit" rlri e subst;risri, tle unrit: e iuverielalf,. t:il e i votri der;isivti rnl tfi
-s t

acrista ari fost[ cu nurltir decf,.tri la cea din 1698"

;lai oufini

preofii,

avuiti.

cornlreLe uiei unti drepiri in sirrdiie, c0,ndri sinoduiri fir:6rrtli 28 candne dise iplinarc iu celI 11irrtfiifi se esprirni astfeiu: ,,C6,nr1il. uo, ri.rttlu,i lll'itli.,tr.r, yi t:u, titoriE, r,tr,ri 'uot'it, /i iurtd:i, ld,ngti Vlddicu, Qi de :iobord da tolz p r o t rt p o p ii \drei, ttl,uttci tottt yttots116qu7;t ui 2 preo{i bitrd,n.i sci sa al|.e lu (.iltu g(o tt?t)ttit{t, a soboru,Lu,i." l)c ,,tdeltutatii tnireniloyil" crrrrrtrtriu llri, face ttir:i o rtntirrlire.. Cu ar:esle ciiusa stuoduhii ,je,la i700 cretlend tlestulu rie lf,nturit.i. Alii drriltra lur;ru, ia care l;e plovoci unii qi alfii ditt u:i cc ascriii ,li rnireniiorri drepturi eu privire la gu\'{,t'r}areil spiritualfl tr

l)rrpd ce fu finita t:aust rrnirii, insrr-qI Atauusiir trIitrolrolituhi qi tru totri t:lelulit present.ir :ru datii iestintoniuhi celti tnai limulitfi, c[ uit;i in iucrttt'ilc, ttrr se tinfi de grivel'nirli,'t slriritual5, a biserici,i, ltLiriiurti nr

ie

r-r

a-"Ft|4w?F!L!Fqr

l6i, -'l'rtolilil Nlitlolrolitrrlrl,

sti,

*163sub

Itirtttt'irrr,I, rrsl,rt sittorlrrlir

0;r,l'(j u,,;esLi N{itroyrolil,il lr, 1rlo1rrrsfi, r:1, sji, sr; cdri dr,:ltr irnlr6t'rttttlii, t',it ,,lil,ii, r:tirtntt rti rtntluiln preo(,ikn'lt

irr

rlclrr l{)97 {,inutI

ii di putere ,,ca. sd pedei.tsdscrY yte p'notii., 1tratapopii, ;i Laicii, ca,ri fur:tr, escexn'i,". 1) lu vedere stirile
are anarchit:e din bisericd, dupi cari poporuiu ue tocrnia cu pleo{ii, qi atiucea

Ci propurrcrea lliLrolioiibului Teofil[

uLnt, rt fosti't, ltttui ttttttn", La [)rol)ucterea, lut:islir, so ;rrovrici, irrrlorrrlii irtoriilratti alir broErrrr:i ,, bitrhle itr,itte" Ghr:rlt lBEtt, qi trIenorunrlulit tlola [iherlirr cirre pe bietuiri Nlitrogr0lilti ilii frlcc lrelr{,r'rr l)l'opull0reii, ircdslLr

/ie ht

tlti,st:u1tii,

;i nici tle curt kr, rrtiren:[,,

vorb:t rlrr ,,,:d,rt)ttt si rhtrlud,lu, preot,iloril,t' , r'urea nrotlir l, u g u, L il, r,:t'a" ,,pe utu,tzci I'r, 1rrlr'nrrr" . Cir,c\ ,,r;iirtttu, si rhuLud.lu, Ttreotiloril" in niodir Lt:grr,lr"t. ?,t'r qi alrrrrtri lr epir;copir,, ceea ce tnd,rLuLiscst;ri inryi-si pliucipii calvilresci. AstfelI lrrirrcipek: GeorgiI Ild,kotzi in eoiia{iottalr:le Mitrolrolit,rrlui Sirneolri Stefan[ clela l(i,lll rf itc^ ,,1 r-lX ['lrti'ripolitulLri 'pulerea ,,d,e u, yxh:l):;i qrutl.t;Lc prt:otilorii cu uiul;ii d,eslri.nttl,1'1,'(, /h: r[ pt'iuti (it r:ierfi) 1ter::drrcle ceLe r,l*

,,ctilcdtoriil tlu ttreptut':i,". Nici urruhi irrs5, n'a cercaLri trrui afunriiti 0aro ostc intr:lrrsrilI llro;rurtelii lui Teofilii. Dc ar fi cercatf, ar fi alialri, cir, irr I,l'ol)i1netei.! rcdstii rlu oste

pe eelir ce-lil servia tnai lesne, firi ca sd, nrai intrcbe clr: episr:opuiit nitttica. B;t nu odati, dacd, avea cilrei'a tlin trolror[ {jevu eti preoluif,, igi f[cea clI tlestulti, i.i,,rttt si vre a sci nimiefl tlt: judecata r:pincollriui. Despre std,rile acest,e anarthitt: ne clai desluqirc cirntinele sinrjiiclorri tle pe accle tirnputi. cari
I'd,curd iucercarea de a clel5,t,ura anarchia acdsta. Aqa can. 20 :rlit sinoiiului dcla i675 riie e : ,,nidi
tr,nil,
scY

in

/iirri scireu protupr1p11fu1i ltoltci ht Ttrtprtrd,,.(ian{)nil 10 alir sinodulrri tut .ce tot:)nd,scd,1/, dela 170(): ))cut'e popci uLt, ilterge pe poltanil,ii altui, ltreot{t, satt, f,i uct scd,cld, sintbrict, utela sci se tttndri," , crtnonr"t 7 alti acelui siuodri : ,,ccr,r:i, tnrenil se uor{r, du'ce ctt, lttttere pe c(ts{t 1topeI',
su'ir, !.)(t t)xLtrllo lui, fitrd, da ct, Ttrotopopu.lui., t+nii cu sltit, scires, l4d.diuYi tr.ceeia scY /ie fiu'u cle lege, pdnd tr,-q:r, tkt, str,nt'tr.." OAndri tiinenii itri;i vtresi.;I i;u ori tre pretI sii liluireze iinposiltiiulit, aiuttti se acafa" qi de
str,tr,

1te fetnei,le

lu\,

slrt:hr,i.r:r;

'l'ot,li ircriijt;r, r;rt rlicr: si ilr colla{iunaleie lui A1r;rli rlirLr; ;\Lrl,r'olrtilitului Birdai la l6S0 ) ;ii t:lrirrrii rii in collutionirlele guvernatoriLtiui liiLrrlli dt: ltr;rtuvt i.!ir"rr: Nlitroyroliiului Teofilri liL l(if):r. 11 'I'ol,ii ir,sellri:itea GL'r_ri'giri Rahotzi irt collatiourL:le Mitropohtului Sava I la 1656
t)

si

rl,,: r.t, tlr\ttit'ltr, ,pe r:ele necluslrinit:e{t.

t:)

ur tui eiriarii qi sinoduhi dela 1868" eaire r:& Ei tliu Densttqattu urult[ a gre;iiii ln eeie istsrile. uu recrirtdsce laicilord nici unii drepiir in literuiiie dogrnalice si in cele reservale ierarchiei, cari suntu guver'nal'ea spirr luaii, biseri edsr:d,. e)

urniiri{" Li

ieraticl

Ilouurn. istorice derpre slarea liomanilor'f pag. 119. Ar:te qi }-r'agmer:te p:rg. ti8. Nilles i'.-rm. ! lrag. !5{-t.

politicl ;i

1) Documeute istorice despre sttreil qi trelatic5 a RornAuilorir pag. 127. ' :l Acte siuodall L p"ag. it5.

t
I

_lu,i'cii' dreptil' n' ptu'tici2ttt trt' si' 'prtr:ire lu tt'tlitt'ittistt'(weu scr'{r' 7n'octt' nthle r,u

1rj5

; I
I

IlI. Ail

i,

rut'ea rruier'i,i bisericesci ;i s,'olu,stice'/ Acrista e$[c a t.reia'1i cea ditr ut'ttli, itrLt'ebat'c in capitulrrlti de fa{{. ' irrainle cie ce itttt[i r6spuntle la intrebrrea ac6sta iu il{r-.it;sulti cnir6ttelor[' It]'t:tnitr:ltrii e 6,t,e vit qir'': ttin LrtrI olrii canonicfi u,probtr,tti tte 7l;t ropol,itulft' V ancect', c,u'i; oufi r;ub tutii derlui'suhi ;risloririi lui iI selviL[ tie ttauuriri de ilrelrtti cationieu in Scminariuiu tiirt Blaqiti. Opulri atesta c$te ,,btstitrt{it,t,nile tlrelttu'hd biserice,st'i"r'" de Dr' ioariir Ra{ri ripdriti:r in Biaqiii ia 1877 -qi de()it,rc qi

I'a tlicalu Mitlofolrtrrlrri Valcea-, se 279 ia :rce;,ia l)itg. lpr ubirtii. in olrrrlti

totti lu'atii stti clin' clerici qi. laici, ultnrlt'e qi lrr,it:ii ttt tr;tleudrulE tnentl''ri tr'i ltrin '6|ssvirci potti lucr, 1to't'te lu. trtrcle rtf ctct:t'i tla nutw'd, ,,iirtr| (in' aqit n'ttnlitele congre$e mi:ttc), ceti u,tirtgtr, t;i pe tl,in;ii' Pt'PL:tl.ttl stt.tttti u'dmi' tt,i,s tr c,,1,,r' h-urt rt r'iIot'ir, lt is e t'icesci ;si scrtlttsl,irr:, r:uusele stolara etc'" Din giLurile
sericrr, ltreste

ircesle le,retl"Jiriu, u[ diri I)eltsuEtLttu. oare l1 abatatri itr ttnfi rnodti atiltu tio ui ol'ert'tit, pe iditrolrolituiu \ir.tttcea, llLlltt l u tiL ,,tt,r li e'schisil' pe 1to1lrsnrli, t:rcdincio;'il, tle u truli atd ataht't'tt' in;i,'A ,qi i'n rr,tlni'ttistt'u.reLr' ttucriLorii ;i fundutiuttilorii bisericesr:i", 1,dic sd, ctttrds''a f6ite bini: it{eiie qi eugeLeie [Irtt-r-rpolrltriiti \rattcea in ce,sliunea partitripirii iticiloril la adrninistra.i'ea nveriiorti biserieesci qi scolastice.

dlir Densu;rnfi. Insi Ei biue ! va {iue 'Yancea. a avutti alari idei tlacfl [Iitropolit,uid

rl0strre ptriiciltnt'elt lait:iiorir la a'dtrtinist'i'irreil on.iilo,'u si frineirtinnilot''i biserir:esci, ntriu0i rrerrt,t'tt L1e Illl a tt'itlirlsti itleiie ai:est'e in pa: iaerafi iit sirtotirtlit itrovinci:rii dela 1882 ? ln" t'hirtul'j tr:csirr, tr fi :it:ipatir pentru t'ot'rlettna ile ltrrri imPritlri. I;iL licdstit rEslrrtoilemri dar"i' aS.r' uAl[ si rl]ir f)r:ttsttgattti f].,tgtl acelal fntel69[ sX ,lttteziL tr firce uobilrrirri gi in tnai vot'ii cari veci ttr'uil,lrt,Llitli Mitropolirri Vattcea atat'i isruuti,ri. ----' Miirulrr,rlituir"r Va,nt:ea (ltillrlsce& f6rt'e hine doring creiiinciogilolri riin int1696' pt'ovirtcil, ca se' iet gi ei liir,rte la admirri'it'larea averiioLu gi luntlltriuriikrt ir bisericesi:i qi scolastite' sarj c,r rrttit rittvirtt,ti lt guvtlrnareil e(iollomici Sr:ia sai ,r,nt,e.irilli '1i rrrrltnralli a bi-qtrriceieleittettit lir'illilril ,i llr;tt',f r'd. si acr'eft. l)ll iulrri lai,:ir ,l liei'irtitti i:tnoneie' S!. ca' rrnulu, .irt'" fosrri rirtrltlttttt gzlt'it' lr itnl'lllri dorin[eie nl,r t'rtrrlittciosii',t't't. tr si lrl rilrttlrat I rtttI irr:;te " 'rttrttrt[ 1)t'ttti tt :trlittittist t'lt't'lL lirti'iut ilot'ri '1r avelilorii I;iserit:t:s,ri,!i silolrlst'it;i; ilcepdnihi iieia rverile qi ftirrtia{irrtrile paliit;hiitle itt sus[ ia lrverilrl si ftrrrtl;r!irrrrtie lrrtcieiol it llt itiiipoviriri iri ireo.i. la l i r rlie'reit'iori, -si lrirli in rnrlt.,,i* tri ftrtttlltirtrriitl itttr:trgei liiovintii tdre lrveu't:esia ilot,,rlit,,,r*,. Dup5, 5;11'slrrlti rlt. tt frrrrtl;rtitrlill,r biset'it;r:sci qi scolast'ice tlelt cele pltt'rir:ltilrlc pitri -*ris[ ia t:ele Ll'ovinciale ir"vettt s5, ij(r tdllliuistreze prirr c{)rpola{irrni (rorI)prrse din u parte pl'eo{i qi ri6u.E tret piirti tnirerti. Statubrrli acesra i'it hin " Ji rur,,,t,i's,t;,' rl,lsbltt,r,rt'e -si'rimi.e l';inodrrl'i

i,touiit'li,,tu rl"lrr

lsti)l' (lir aqjt npoi

tritttehe-

*
| |
mflndu-se

167

--

.----.--166congresil provincialu din P.reot/ p6t[ pd,gi la dispusdliuui rnai se si si rnireni poti, pune gi se sd, iueciale. -r -Unii ln praxd" bilbntri cu va{[ Ce se vedi in-qi? l& cat'e susacesluia, siirtltlului tnetnbrii din totti fostt.r:he-rnali .i-t1t f)ensuqanri, tllir {ine ie aceia, riespie cat'i NlitropolilrrlI Vancea scia bine, ,,,tri n,, aoril' fuce n'ici' o olntsd{iun.e tlecisirutilor#", u;" opusEtirrne i-aI fdt:utir NIitrouolitrtlui Vtni:err qi strttrrtrrlrri acesLrrin alI ;il; ;flit ireputOnthi'rrj*nge la .nici ttnI couclusu, a trr:[uiLti si-lI ret.rag[. arni'ritri in

iti

un[

o?::i:;:-,1; ! l" ili1l]:l' drrpr ca[e *uti.i.l.,ili,r;;; ;'; calrituril, t;ua

mpuri, nm'i'
tttr''tt.e,.,cLr

tiier-:estrni, se a(tlllil iile'1i ile I)ol)o]'lt' rrarotthiltlil ins[ 1rt'ttt t:rttatot'i

Fi,"ii,iii Sultrt-[

il. i' y iltr;; " : l,,u li'? l;'i*i it in leshttnetl iJ : ;;''li pottt)s'r., nr'nitrl ca Xi;tfii.';' qi"ittt^^()rirriLrrlir folos6sci rrri,r iir rtri .slr lt' sa.s.e
.s
r
I

sufletI si

ctorinle aryrr lelltirrti ale t:rerlittt:io;iior ri milelti intirnirina' agil" mirtl resistin{5, t:hiarri gi la rrnii ilin cleru. ',(ii 6ta ti rlup[ 1l tni unf, ontf superficirtlri' ca dlI f)ettsuqirtti, care despre nirnicri rlirr r:f ie a sr:Lisit, tlu s'r ittformat,i, viue Ei arunci, tjtt Liuil qi petri in otnulfl celt mai nevintlvnlir! Scriilorirrlfi n(jPS,t{xa, a fosiri de flfd la ucehi sinrtriit. Pronti:iiuueil r.le it lrtl descoturti obleg:i, fiindd 1,reri cele perlt*trt,lite ntt-lti c[ riecreteie siuorlrtirri s'iiti pubiicatir' si protnisitttteu il fostfi obiiglrttire nttrnai pd'ni' lt publirrrrre. Si ;rr'fi tiin pa.r'te-i o iaqittte. tlacf, i,u u,' i[p-scr)1ieri. eitir:i,r ltriL'l rleserpet'i lt(]um'

in ittitni,, cii ln

irnlrlirtire:i ttnori

{ in ad rrri *isL'lrLelr rrr ii l riici i l',st,r.i ( ut t iL, i t is irlL i,irr,,,il iT t..' ;i;;;l u tn"t deirtcet'atY :1,, in consilitLt")'. t"iusi' ir'rt ;;;, t. * n'l:llllill:":,:,f l,,ii\l*,1',i1"i,,i,l, ili' ll\l; ci ott cottcttt'stlltl l)a n u s e' r-?':'-i' d j r' ,i: .1t' ;1"";;;;it,;it[ it' .'ir " otlati riici cd' rii'ri l)r'tt';tt$irttr-t' n a I il'sl)l'e r 'rrIta

rr,a vOibir a esCltide

mtfi' aad''ttui tI it'

Lt
q

"l,r'- t"im'i"ist'':":' i'i''

tt ,.7'tt1firttlil' n'etLittt:iosit' 'le

ot'r'r' 1i

/un,

i,iil", ii,,, rrcrtrr"ttitrir rlrr [)t" IlrrtI r'prtittunl,,lTJ ist'rt'ill rtrolr'rtitirlit V*'""tt" :i^ ll]tt birtI tlr:'ii' vede' s<; tlejrr 13S2 crrlir sinoth'f"i 1"t'uiiiciriiI : ;' M ;;;r;;i;, 1t I I 1n, lr;,t;i i?:i" H,TI'J: i: llill
i.t.n

cttl't Si ttitt ''r'",lil

i,t,

0,,1.",1,',,'rr'

t'ir.t',,,lli

r, f r'

"

^,'::::''iI

spre a minttri ittnilt,iren rtt'qt6rsi' a i\Iitiopolitului Vattcel tle al,tri invinrriri nedrelrte in grariulil sttpt etni. ilIitropolitul[ Vancea itt tirtrta opus6[iunii irrtimpinale in sinodi fiinrlI silitI rr letrage lrcel[ proiecti

[1.']t:ll. piult. ",'l"u li.",,,,,ir,tiiro'ir ra g* v e'r]ar'{i1r l(:l!):r piirl trertnilit tluILttt lt l:i f l stoi"-i,,tf ttf n s'iit r't:')tloltlir'ii' :rtlttrittibi*tt''it'ci"t1" 1''11'ttlt- sc 'titto futrtlurila.stica, 't str.lrelr lrltlil,,r,rr,' irrir,lltirrrril,rlir 1i r-estrl'l::llovir'eir1 i;';';;tJ;ir.r.i p"tu* si{iil'tls0i''ctrlt'ttt'lrle qi iurea pr *""''uu"gi'iiIi'Pit' n p'I i"ilitf r'ur!"*'--s. scotasttce. scolaslice' r .,'tt::.1::,,,1..t practice -,lill?;"\l tinendf lt] NlitroPolitrrlI Vrtnc tttest'er:ttit ltentrtt gatrcongresir

m,

itiig'"iin

de statutri ctt pt'ivire la gtrt'ernaret biseric6sc[ economicd. r:rilturalf qi-stolastici,, a trebuiti s[ se muitarn6sc[ de 0 cailt datd, pd'rtd' lct

ltettft'tt in ]8?l ttt11t1 rriei sele scol'Lsrrt:t', ol a S' $i.,:'':,'1".1' cele rnirtet'iale brseri"e*ti' cotilrll llu are nirnica itt Scaurui illlust.rlitt;u

.,!;sanHlnrs',Lsr,*',.,

168

par

T u,!11 i * i;i*';'irl, ii' l -'ii.a in"n ise I :$:,1 "f ;i;;i-.r*ti,rt ro'n*uo;'c+to11t3i..11ii p=ulllllu *ur'! t r illi,'""tiit"iiI 'luDrr :u., gi cul""" ..^ l* .olttlt[ scoiaslici taustr e-t gnvct'n625, "''---. . ' --^ -..-r; {tlrullluz4 r= .... -; biserir:ei .,r rrr.,lrrlrr "uo*ir:i, *oII:31 prin organuhi l;;;

ti

cip

[r i i rn i r e n i

or

ti

t:lsll:

-.1^*,iiiil
: :]"1t Li ce''.

il;

!(i 0nlrr. lrt

t

;i ;;';;;i;;,li

r.t*iit

,,Siatu.=gytil6-s"

qi prin alte orgff'Ile

iuferirire' '"'"""d;'

lnqalfi insd f6rte tare - to-!i ar:eia' ia gu,,uri ig*ia,'*e pottitipittt'a irrir:iiord r'erllarea e,:onnn-,rc[, Icolastitd' ;i t:trlturald' biserica biserie6sci, i'st,e t) tiatina verhr'-'trt ;ffi;;i;i. Cd,ti rirrpd rirt'ptulu. biserir:ei ren

elc 1*,,r,,,, ti,', sir,'sel,t (ilo)r'r'c)' rlirr t:lrr.I lrJroi porrii t iit.c (t.it'6tt(6L:\ :'tr::tir;et'eu :;i;'i,,i' i.|'''""',,-'t" ir"'r1r'ii' biset'ir;r''sti' 1''ri::r1'"') ii'"i,irn'riiii*ii nus''l' i'l'ir o'iatli slI tnli in ''"1:" t:pisrloDtlltti s:lntir ilt,in,,tttrriir tleir de 11111|[,g oii irveir':;d' rrrltllirtist'rat'ii ilvel'eir li*rur*r"tn,,'ittfo, t'illir lr l)ati .(}'uvttgttiorr.t'r)' [i;.,]i:t.c;;;,- sad ra{irrr.; itttttlci ittut'"' Lrrt tliecesd' rrverea biser i{'e:-{ta'i'r
tttr:
v

I)r

'r

vili)'

t,lt

ti t

Iilr:rtnrttltltlt"l itrcttsseza li i1 t t u t^'r', -,120'') "')'

r r

ilil

*r,],,ni',ut,,i
o{iciaii
n urn
i

peri'i iti bi zrtn li [' epiffiu;i;;ln r,* tri in irir ric 0otttltlr:ere ql lniii)ec-

it" :l;i'1,, ;1;;,,;:l:"tl ;;;l:,J;:l...J ii' {::-t' a r'*:p I ;;;;;;;;i,,ii,' ;lr: rltit l'r't t': ".' i11rf, !' ,itl' 'l1ll':i::.'i.::: '{- "l', -i'1ii; j;;:
a
v."e

rt

*aup,,fo are tlrellt ir

Jll :ll, tle rtlitltlttl!1 (li ' il,'i

l;t[:X"ii"?i;;;i11,,:, :il

nveret ltisericti'';ci -.ru,',7"'"u, tiune preste tota t'1uttrt.t {tz'i't1rtt,:u ,;;;'";;, ',;,";;;;;',i.

1)- (r r)

t;;';;;-,il-;irrit,rcei:ta irvertla bisirrir:6st;5' se: ltt-to*titti in .hiiiuiri rrrmfltoriri ";;t'* "',i'it*i-it,i epi,"'pir *tn iiiriigntir' qi -i'c[ ir;;;;; sir' tle' iO**' tt':itit,i, r',u' ,ii'''' t'lertriir srr1lus[ l*i ea

si,iirrir,i Irii.i

z.i 11p1n'ti irrrpdlrrt'rriu'

sA -lund' 11vr'lfti -]a""tt*l',ft'!li riiierit't'Ii' sllifit:'rirtti'il t:eiu r:a'r* -rtli cttttt ['".i.,,," ,r,,i,,* i". fies,'*t

ttttii ,:c,tuomi perrr'r1l atinritristlat ,iunie*,,1 'i.,i''*i**u*i (''o''" Lltltr*rion' tan' 26 ;;;;;i prrllere:r i,i I'6vilil'). l)acb gpist:ripttiit tregltgit-

.'.,uiuntiiiiii, ir,i sufli.i'i-I{rtroptilitrrlti' . tninrlir t'lit econr-rttiu, 1i tl't'a i '\titt't'politulI ilettuml l'e ec()it tle rlrelrtrrlit ii*gfig,,, rrtttttt:i (Ctluc Nit;' rtotttI se tlevolvll lil Putrilu'c]rir pioi'ire)' Ettrnomrtlir athnini' ii'.nn.'-r r in .tit*'""t*i*- biseric6st'e' rltrpF invialiunile epitJ.un:t:

riStrE Irtni rie:''pre. trrodttiir' ;1,,i;;'1,11,; rlu1rL lriseiitlti:-ur:li ' Ar:liviaI arlnirrisilll rr, nu,,t",, tlumiti .'1!'"-Q'.1;'"'..' r'ri..d rlt i,trtea un,r',,1,1,rru nrirni!i : "Ta(itinal{i.. ),'r,r,t"ii-n otirirli rnr'i irrrirEr':ttrrhi' [l'ertttt;,,;,r.:'ti,nnrirt'i1i tuli'le t'r'it itttir I'r'oct'rrrit tlin ,,.;,;it,;r;;;"''t""ui"ului lJlr'I inn ltt:ti mrritf, ili veuilelr,r irtr:tll s,'. Iterileit riiirirtltt :i fosit irr irirs[triri geAcdstrt Sl itil tiiirt ';ttlte lL Plevilei itr biselica re-

ili

ul

uerale praxil

lt "tl'l'l::illt-:::.-^ sa,r'ii.ulrri uu .i)r'rvire idcci:'il' Iretensittlitlit parlie il krisericesrli- 'tl itrluri'iit,r'area at'erii bise'iilel:ii'l-irii,ri.I ie riet'iuei vechi ilr bipe b"s'r plaxei
nvelii
t' I .

catt' scopofui (zuri i't'itttlt' ilirtr i;rt'ozrizort - : --- Veqi c,'aoita oan' l5 A.ncirau'' can' 40' 4t if iotlocneofi' cau'' 12 ali couc' alri Apost'' 'Jan'24, 'qi X'it*fi if Aristenu la can' 25 Antiocheni'

;i lesci ' e: rri u i r Itj:6r """'i -.rrrr,.,sci'tt i *u' i*'e ;cl'Icil .!o,' !.1- llll..::rntilr ll:rlpLului Jill'|,l" 11" i! gi -i; o liti;i trrrivi !lt) '
istOlliei irr'e-<tt'i blsel'l(le' itrsI esttttsi' tlrai susi'' Itfir,X,r ,ra,l, u,,',it*

.il
I

-171tttiti r)r0cuttl lrut,rl vudd t)l'i t:illrl, lu t'irrrllrtrile biiir,iii"ti''i;; th,i.l rlivcrstt' tle irnfrerirrhi aceea De ,uuliitu'n de voniL[ ttcpt'trct'it:abiLi' . lntroc]usi -ij"""fietir[ rruri tn t^ritc strt'ele 5i lim t6"l tt,uforrn[ inrpt't'julrrilor'I schirnbrtte' regularea i,ill""t-;ittoeni ins[' lri resfritii rt'a averii biselicesci .p.ttrcesi' civilu' A!1 "a*iiiitt*i:ii' ;;i;;l;i;;ice, ci ttel't grtvernttlr qt iu Iiusia, llortrfi,nia, S0r'bil, Nlont'enegro puterea u leslril irr *it.o. ljretutintierri irrs[ bisericrjsti' t -Ufile d* o administra avere&

tieipe in ut6sur5, tnai tuat'e ttu ttutttrti lrt irilrninistrarea averii biserir:esci qi scolitstit:c paror:hiale, ci qi la cea tiiecesurti qi provinciaii. Si Mitroprilitulil Vaucel a, lirst,[ ceiri dintf,,iri , c{u'e n ficutri lncerctrea de a impiiui dorin{l acirstit a poporului r:r'etiincios[, gi daci l)u el'a oprrsdtiunen 0ea il)are itt sinociulir provincialti tlclt 1882, o rr Ii si iutplirritir. Se p6t,e 6re o acusd rnai iniuriosd, qi mri perfirld, (R t(:e('a rl dlui Dctrrsusanr), ci, Mitropolitnlri Vlnr:ca ,,u, escltis{r, yte. poporuld,
a' ed,in ciosil,

I I I

i
I I

ntt este nici in md'i;;;;tuui *ni. 1-ritrte poporttlrti ct'edinciosfi' rle rtir. i.i:iJ"l, iiici in 'civilI alI statului guvertrului .i'-f" rnflrrile Ia intimplc se si dur[ ,,t* ;;r;;.t*;:-'(j,i ela ir i. tirrtrti ctt l)l'tlx& eel vet'he titt rnai s'a . i,r-'.ti.t'Uirei i',, cilt,fi n l'ost'ti posibi][' ittairtt'e i;i;",il;;i l,r-u,i pe inr;r:t'uiil muirii ore 0&l'e' ilr Ntittop,ilit,tilir Vattt:eir o 1rt'axil ,;; iti ;t; tiejrr. istoria srt'' Aver.n' biserilocut'i ;t; tu'",t"i,,i iurp[r'{it[ ct in rttuite beavere irt

da{'imt

dela atltnh t'istr cu' ea nu crilot'd, Ei I urt ilord, ltis cr" i cescrr" ? Cdnrlir irrsi, rlicetn[. cd, sfitttele caucirte lrerrnit[ p;trtir:iyrrir-'ra e]ernerrtului lair:ri la grrven)trrea etlorrotnici, scolastit'5, qi culturala a bisericei, rtunci nrr dicenrir tototlatd, si aeeea, eI particinlret irr'6sta arb sd, st: irtt,lntlrle in

dupir, praxlr apttsttrti' i""i.tutit* -,lio ' ,u,ieu se 'suslinii b*']:t]ti.?l']: ;;fi.i;J;, al)01 si in itYere sIrictti lii:;erir:6st'rti' . (]ilret tliecesittti'

il'*i f- i,ii,,,ittite in l'itrut'ltiala qi itr p,porull c*" ;r;;il;i,ii[,;'ii ruturinisti'ttir curlrtolii sdi, ilri t:erl diecesrrttI cor"i,it i,.,:-ti---" iurrit,ii,,t*i ' caltr tiirt prrrtctulI

sindrJe. De eflnrlu;'it ivitti lit ttoi t,erttlinta de a rleschirle elernenf rrlni liticti cflurp[ -Li mare de tctivit;rte in biserir:i. r:u crrvint,ulI si, n,odil s'a fiicuf,ri ftirte rnultil abn:sri. S tndcl e tn i n.t cIe srtId, enu,'i.nii r: run ort i cd, s e nltnr.esr:d. ttu,m.rt.)i, ;i nu.ttt,a7, rt,rIu.ndr ile nre nt,ltr il or il hi ern r ch i oi. 1t etr,l,r'tr, ct,f' acer ile. rla (/nt.(tt ie o q i srt it"itu u l,c u I e bisericci., ln ertri cletucnt,rrlI laicir n't ptrt;icipatri nici orlatl. Atr.r'i sinorle suntI cele
11

'uaa*d* tie uetlerc tirle ltlctrlir 0collonltllul unii.u. Datint aeti;,itri esisti' tle nrtitI in totfi dejtr o legisla[iune 6re ,ruusulir. si isi ou.* '.,, -.ui"" 1'* bas"a cohsecin{ei' tl,:r"",i;!t;rt,,ii, ne puteanrd ajut.a jtrridice tilrfrgi.i qi-iogi,:ei 'rttai lncrircnte' Astetfi est'e iu i'ni,,ti -lns[ca elemertt'iir ltricr s[ par;i;,ti;ii;

;,,;;*i:ira'

ecumeni0e, prt,t'ialchalr:, pt'ttvincirlir ryi diecesaue. De ,,sindde ?t?,i:rte" din preoti qi riin rnireni, t,erntinri atttictnonit:ri fokl;itri at6,ta la Iroi rie mul{i, qi arniniitri atdta ca urrri Elrlorado, in tat'e rti-se vorti iurpiini t6te riorin{ele, Pravila llu voesce si, scie chiarfi nilnica, Ei ii .quntit unir c0 rju totulI neeun0-

r{*il*i*-

scuti. I)e aceen drcd, voirnil si' rtrnA'neutil ttunei adunlrile biseli* a"s* ,,Praaild," t iait:i pent'ru gtlvernarea si rlin lrreo[i iesci
f

ni**ti*etce, .r,inoini'ril, scolasticd gi culttrrali' l. ;;ii;;tti nurtti rie pilrl6' t:orrgrese' cttitferittte'

lflng[ Br uhiarfl ;i casa tic jos[, unde. -pe jidovi qi qi ci caivirri cli;oiici, laici nu n,rittni suntI si rle,it ui l)rt]oli' 5i tle rrnri lirrlpI inc<.lce sJ ot:tt1l5, frjlt.,: tttrrltti tie iucrtrri bi;r:-

nr,iitoi sin/t,l,c
t: '- Q

Sptu a efeptrri qi u riovetli cnttonicit'atea parli,rili6rii eletnent,ttlui laicu lrt grrvernarea iri"seri.b.cl, economicS'' tlirltut'al* qi scoiaslicS' ti"")it,rlJt tni.Dta" cheinrtli qi ner:hema{i s'ari sI piobeze, rd, ]11 bisr:rit:i' toldetttta ',r',i*tU a,ttt'i ,,sintitle tniftte" ' . Pent'ru r,["..itrotn nceett ot'i tlnde *i afllli itr ist'otta blserloel ii.lo u,tuntl.* ilrrr preot'i;i din nrireni in

-" o 1l i
?1,

th udcnEru'tulil

sutsil'

r:

t"t,

tt tt'

seticesci, inc5' est'e unti "'sa'zod! rttiytil'"' Siriodele in irrtreiesit eatronic[, inrrit c0't[ clc "'{untfi adurri,ri tie ieriirchiei, lgi ad ln biieriri, legisiafirrrir,ir lLti'it' eitret le ttorur6z[ tlirr LriLe iurrcr-*.ie cle vetiere, lcgisla{iune in

,,,u,;I forie tiest'rllati., irri in lesd,r-iLir mai lrirfirrti tlesvoit.tiu. i)e o legislaIlune cri lrriiiLe ia ,,sitlidtle rtt'i:t:te" ntt e tliei r-i atltititit'e niri in l'i:,rvi1[, niei in tolprrs juris alu i;itiniiori, serrtnu cii tle ilt:i:le n'a ii esistalf nici A'ntiti in biseLic{. l)o :.t(,eeil plrlit:iIarea ii iciiorI
e

iitni,,'ir*., r:Atrrlit liniii rlernot:iat6r'e intre sfera ;;;;';,i;'i ;i ,i bise'i,:ei Iru erA,*$ir p*ccisit lrasi ,,,r" *,i'l{i, ttutniti rlecAtu tl irI itrrtttitii ,,sinodil' ,r,j*t;:',tt1 hlsati pe a(li'|tlll. pretinrl'rrrir qi la

niri

ruaett,i 'i'dile

,u,,i ntt e tnirlt:e, ci' iru. ';6dutli ,,sfrnint"" in tlupitularieie re'gilorii francesi' iiit,i. .Oun[r i politiee din nobiii si trpiscotri' si d.9 ,l.ii lr*. lingl ia'rr:reie civile se ocirpari llisel'ieesci' lrflrterile estertte snil tr:tnporale qi in din* turfi ,,sinide tn'irtet' air v6{u-$ . ctl Nloldrlvei principii uon*i". ce 1,, titteati ci s6.observe,. flri nufritii'gi iclartjhii tErei, ac6sta t:onftrsittnea in io,iri,ie,lau,iir lrrcrtriile ,t*: itiei si cuvitlte firi a le cundsce Tteleiutti-g.n*inr), qi cas& rnagl)atjiorir din Budau*.io" Ae piltli, tn care gedir- episcopii 0u iiolifii ii notabiiii tdrei de confersiuni diverse' .i-". ,taitue si ,ie iucnrri, ce ltingri btserica' i"J ti,i Jtte'alrI riecflt,ti tr.r,ir ,,sinod'il' rnirtil'" '

,r,ti

r:i

,,sirilr{r' rtr'it'le"

- Tu t'ortfttsittnea

la guverrrrtlI irisericeset econornie[, -cuiturali prit,i; lrriimpia irr r;irr6ile qi sc'.liasl,ieii uit ci in nlte at.ltrtlili. r.r:rttonicu, i;enrinlI iri iuat,e tlulri piaci' ttittttire Lia lc ci,rr.ri'a lirilettiit pi'rii' itcultl de biseritdsei iittsvoilaleit U:iri ruu ii creatri r5i nu ii fixrrtfl ltentru ele luci' unri terutinit iirtunrilti stabilfi, e nilt it crcalti 'si s in'(tde pentrtt aduqi iixar.ii tet'ttritiuifi dr: udrr lt: ierat't:hiei. {-}c ne itiiitgt;1le ttoi, lnrll'll1l'isii1}ri sirrceiu. cd, fiilrdti iutru trjt,e de acorriI cu lrritlr,ilriiie corer;i-t irit itcttit,alultri i\{itroprriitri Yirircer. rlorirtrii tlitt tniirri trr;.il'liciparea e:lernct!iirlrii iaii:ri iit rLt[,;rr i i tttiri tnAl'e ca l]flni

--. 174 ---

Ll} .--

rulu qi scolttst,ictt. Pdte cd' Mitropolitului nrdolirr(ei inllrlrliir ii cst,c les0rvilt,i irnplinirr:a vcrtlti irt biscrica n6iiLli, (jilt'0:I Mi",".ti.it liouolitrrltri Vancea iu ttrttta opuso[irrnii, . ce u ti iitti*1,inalit, nu i-a succtsii a o inlplini' Si uan[ fi itttpiinirei'l rltl'inlel ace:;teia lnsil nd-*lr[ ;i.i.;;ti-iii iai':[ are deia in bii;eric:t' admiin iriru frum,tsii cil,rnpii tle :rct'ivi1'atc la citrca parochiale, ni:,t,rarea avt:rii biscricesci tinrpuri de rlinlf,,iti facLr'rr'fi fri'ritipi ca tehi in trcltnirtis'"rarea avcrii scoiriure rnilrabiie. "p;;ochial*: Ei in contlucereir nemijlocitil i;;;i* rr sc0leiorir. in s"rra,L*:1e lscr-riil:ilir:e iia-ruchiale. Ei iltt r*ttut*t* :;cola.;iir:e prottiirrtlter't'i consLi1'tritt: I'e lilttgi' iii ,*u tnui tnal'e lrarl* rlin laici' trnfl {dr"te liiicti clr.iinen';ttlui ;;.;;; rEntittrt tet6te iibeli activitafc i're iiugn .tiutlrfl dr: aqii in birlerici:st;i esierrre lttt"tr"*1. vir:iei

ractdr[ religiosri cir ttnti contrtltondI l.t urriversititile de stalir iipsite de ori ce cat'actdri religiosir. REmA.ne tnai rlepartc eletnentttltri laici cd,rnliI f6rte ruult.[ de activitaie liberS, in re uniurti cu carae l6rfi religiosI pent,ru t6te trr:buin{t-:1.: soe iaie bisericr:sci aie credinciogilorii. Erigi cea urai niare parte din lrublicuiri celilot'iii r;';tt- ttitni, eindI rtr afla nurndrulti gi nuari{ele aiA,roru reuniuni, ryi cil ce suntt ln starc ele sd prodrrci in {6rile

i,,
i,.

t'.

cuite. EL{,qi nutnai de

inii*i- cotlgre$e iibt:rt, unrie iaoialat'd' cu cieltrclare frii:iiit i" eorisfd,t,uire qi imlrt'cttnd'. g11 g;tir-.pIirint:.t

i"ri:l

itfacrlirnbL[tiql liut*: ',l,,g,r,ari,',, gi' tlrr S'lV''\t'llitl' r ::lririLualI i'ii,rt:n iO,.',,'i."ltest5,riir.r'irr afrii'I ri vie{ei religidse pert'e a publi,i tritor.t.,or,,i. (lua, mai lilill'elu afia"' cuut itt i:,,l,ri rro,;tru s'irr ttiltti, tiaed' Itrtli'r''Belgia ;i f,iil,i,,'i". Llirt'tillrnie" l\rrglil. tit tra clentt,tlt,ttlii liticu. itr'rtrflt:trl[ tie catlsa irtigi,,oii r.ti rt bisr,:rir:r:i. iaoiallh c'rr clet'ulfi ln a,,,,gr*,tg iib*r * iut,runilt' ia tie ':at e anti t'eg,ri;f ii l)i'oirlrlYizi (iiitls?i :;i:rtlast'it;i, - liiatrt'ritiii,,i. u,,liulii, riialistir:{, gi literar'6 ir biseticei' i),r niide, artiiurirrrri itult)ai, cttln iirin o at'are *,rrtt:itul, iibEli eli.:ttteui'uifi laie ri it' olaltir c,i" i;i.ruhl iralii:esrf in tirupri sc'ill't"u a ftlntlat'u irr Ft'ilncir.;r;r;te utrive;";ititi drl suiittte cu cit-

pildH, a.miulinfl, c5, numai in ParisI adund, se reuniuni atari lrrin irrtr'unti aitfi prreste 20 rnilir5ne franei perttru susfinerea qcoleloLri crestine tlin acea ce[ate. Si ie lrroducc acrrlo resultate atA,tft rle stri.lueite't Nrr lrretttitliatlele nostre ridicuie, cri ilu uvetnti ,,sinritlo trtixt,e", ci ln:ittfle[it'elr sfint[ Jrentt'Lt causa religirrnii qi a bisericei. Ddndu-ni-sc oilati ocasittne vomri prrbiica itt 0oldnele , Unirii" pertractd,riie ttnui atare corrgresfi sau atlitniri tr vre-unei retrttitttti, itt ,;uri ca adev6laii frati in Christosri se sfd,tuescd itt cca rnai stirrti, ilt'tnotlie Cert'dirtali, llilrolioli[i. Episeopi, rlignilali, prtro{i sirrrlrli dcla [ar[ ;i caplani r:t membri din cleri. ctt rncrriblii tuireni, st:nattlri. deprrLa[i, tllembt'i ai acrudelrtiilorir de sciiufe, profesori. juriqti, rlrdit:i. nobili, iudustliaqi qi {6r'atri L:tl pri' vire la llrolllovilr'eir reiigic,;rtii!ii i;i a lttturot'it causeiot'i tindt.rile tie tnittiifestareir eril,el'ni ;I br.qericei. Alunr:i v& a v6 prrblicuhi ttustrrt eetiloriii prilejii s[ va{i, ci, fa{"i cu birba[ii laici de inittt[, luurina(i qi irrstrui{i ai 1roptlrrll,-rr'[ e ulle, clri au adev6ratf, duret'e de causa religi6si sr sfiuti a poporului gi ternei-

-r77vLrlore rlice cunoscin!e deslrre bise t'ic[' ce s'perde 1re cfi'tft ;; ;; ;ibl nit,:* drneni qi tle irtinsfi iiti.fi'ilt'*i* Uit*.i*ti' pt 'rtatl dri,sne[i ea tilfl Nic' Densuqauu'

vfi'
i5'ctrl[tlu- I falsiti{ile I qi {jiln0nrcc -ct'rntli[iunilc' Siii',-'it ills;l'httir" ce. se crerlq irr I irioii.*".ur,,lir,*.-'
..Unit'ea" uumiri .,"llt:itt"i'ttItti
o

se intimple qi la noi, de s'ar rni,nia ,,Gazelau ori qi cdti. Triumfuhi adevdrului nu-li va putd opri ,,G'azetau. nici odeitd,, ori cilt[ de neplicutu i-ar fi. Etd, pentru ce ne-ami propusi, s5, ne ocupirnil in unri capitulft separatfi de sinoduiii din 1868 qi de condifiunile puse in elir uouirri iVlitropolitt. pe rari inci iqi bas6zi dl[ Densuqanr) o dosi, trun[ din

Sinodulfi electoralii dela 1868' Cflnthi iu trittttttt anuiui tt'cr:ttl[ 1892

elet'toraiI tlela 1868 ..1c-t Pu'su I infu- I ilri;i"iii;oputi,n, l.t"nti -,L\azetu" s'n riatir de toti tal'e' t:I' ,,lJttirert" i jtt,**';i.lil ',,.i-rt,ittAti tlt'$l II pe pdritrtii sitt'tluLtti uctLtttt't" ' t8tj.S I ,:ei Irrri rtttrlli ,pt7r'i"'ti 'ii sit'otltilui" -tiirl h,.-"tld' erriI rleia lltrtt'!i, li"'nti ntai l'ltteait -'':.1i.'::;'i I t'i l{iro'iiirrr*lit ir) .1",0#rt)i.'*,,t;,i;*i,iI tlorrr]i{iuttilo- pttst in I ca. iru v{}dsce 34, i;cir' tI -ie ,:r,rr.tin ,.lL,iu I E6g nriului Nlitro- | "i,rr,r"ru ,iin *ciu l'ibti.,r, 1'11:l .o*,:: ;';ii;;';',;;l aLl{iejt slli'tlsu II crrt.ri lu istcrrie, gi uhilrr it f i'rtt iii"1'u'iii*' De ireet''r tlitch' I 'i";i;''t ;'ri';.;; rl.l,r'j"'tiL"111 gnlir5'{ile t-' [i t:ritit'rt s,-'rio,ia -tottii,ltil": I ^'"itt iiloticc, dtr ,t:ati getrli I ;;.-;;;,,;'- ii

.a"ti.tOiii

rnous[ruosit5,{ile .sale, cu t6re ci, niri chiarri condi[iunile areslt:a, atfi,tfi de afine modulrri dinsului de crrgr:tare, nu le-a intelesti, pre0um vornri vedrl. Absllagdndri de o carn tiati rlela alte ilegalitl{i canonice ,si falsiti,ti istorice cuprinse in conditiunile aceste:r, intilin intrebare. ce se nasce, dste-'. ci avut,'a sinodulii a{jesia dreptulI de a pune tiitoriului llitronolitir r:ondiliuni? Fiindri c[ siuodrrlir s.cesta prest,e totri s'a geralri de urif mare apdri,toriu ahj Pravilei gi alu drept.ului orienlairi, aqa si intrebarea de snb vorbi, trebuesce deslegatd, rJupi

ll.:;

l.-i"" *Joiiiut,i. 'n'i'n'i ri'x

rllii, le sDe';{ -rl"

ci, I'itt' tti'd "pattnl,r'i |.). I irrvinuit ea Jlt=tl ,,,,1? 1,riLd rrrilnt,ui 'Ju .:l: I eu voei] san lar'5' Y(]e.irceir) l!: git- I a fi "otnis[ ::""Ji:i:uTl: I :r:"i""-,il:ir, "'::;' .i3asa tt'ebue qi i'*i, 'i. :!; i;-;;;'i*'ti';,

,Ga7e111" . sntt}trtt':tl't

t'i,

,'''.:i I

llt"l

si

av6 dreplir a {}nIre alesului le.rir conditirrni' dela pliurirea qi implinirea c6,rora Lii atirne canonicitntea, celrii alesri. Si ore pentru ce'? Pentru ei nntl Mitropolitir intri in o sferl anurniti de acl,ivibate deterrninat[ ryi precisatd prin iegi, rleia r:area nici odat5, nu-i este ierta[u s:i se :lbrti],. De at:eea riar:i crrnrlitiunile suntti conforrne acestei sfere rie irclivilate, atunci suntfi de prisosu., cici ele tleia sine se intelegri ; 6ri daci suntr-i contrare,

l'ravilE qi dup[ rirep[uhi lesiritdori. l)ari, nici in ,,Plavild," nici ln reiaialfi codirri ai bisericei lesiritului, nici in r6ti praxa ei nu se nfii niciiri nici o urmi. ci, nlegdrorii ar

i:t

-T

rrtun(:i 0() iJ)so tt'ttri nioi

r7g

val6re' c[ci uici n,, lo c"'ie tett'rtil tt pofti dela "iroui,,"i.,iI uiini.* in c'tttra catt6nelot'il' ;ii";i;,;i ""'- :,i;;t'ii'iii tittuiloiui" dela 1868 lnsfi' s'aii ar alege rltl l,o*n iii 1rosiii,r,re,r, ca gi cunr, u'..'xiioi act'ivitate e definiti' l,ti, lii',ii,rii,u, ',ri unf,, tieuutntd tiieLrrl[' a c[rui r,riu i.g-i, cd' pe ac[irit,ale o norurez[ alegdtorri, tiindft ei ii representi. r;r liai departe, la constittirea Episcttpta conl,-rrir si a IVliiroluiitiioru ttici otlatf, uu

tl

I n

il
:r

it,
-

:l
:

.it:if'rittI

uruiti. I)e

aceea e cev& eotnicii' cflndu uni ,f5'ri 0a i,i.i;i" puno t.roi "i**n contiilruni' qi condifiurri auele .A *.i-,',r1, Ot. pune-vorti " Con.tiroi''ea Episcoirilorft iii-r-iii lrt l,iitrtilr*iioin i,t iesiritu s'a intitttiriatii ilIodulit diverse' diverse [ittiput'r rn rnotiuri a {i cloit'ti I.iti'it,ur i,o,l, oopa Lrare se vede nroduifi' esLe electoraiii' qi ,truptof n ou*t* seculii iu bizaniirru observatri in ,n,poriutti c&nprovinciahi sinorluld' lai,f i, cfi,rrtifl cari pre'1e'iirrrcle si"t"i iiie;';;i 'iint'o 6r[ mai ifurliiti r:apulf stiilului alegea

singurir

laclor[' ti.

tr-rttieurta lnal

din acegti trei factori, de cari p6te cii ceialalfi doi nu voescti sf, scie, sari p6te cil aceia punri condi{iuni chiar cotttrare ? Dacd conditiunile sinodului din 1868 a[ fostri legale $i'canonice, atunci legale qi canonice suntu $i condifiunile, despre cari se vorbesce astidi, id crirci sd, le pund, guvernult) unuia tiintre cei trei candida{i din 16 Apriliri, pe care-l[ va denumi de Mitropolitri. Se vede de aci, c6,tri de pu$ind a[ fostfi ,,Pirinlii sinorluluiu in clarfl cu (ieea ce ail. ficutri. Sinodulf dela 1868 a fostfi mai departe compusri in cea mai mare pa.rte nu din birbafi cu votri virilti, ci din representanli ai altora. Ca representan[i insf, tt'ali avutri rnandatri
decflrri si-qi dea votuhi uecondi{ionatfi penbru o persrind. Spre altcevit tt'af avutti nici unii rnandatri dela niureni. Pun0ndri deci Mitropolitului condit.irrni gi dirni!6ndtr-se gr in per-

r**ti.

li

I
1_
L

';,;;;;,

'+:

"r:^i,,f-i, [)e unir.

1)

:,

tractflri de alle lucruri bisericesci, dupi ori ce dreptfi pe lutlte aii trecutri presle mandatull prinritri. De aceea totti ce ail ti,cut[ preste :rcestti 111zttdalli, nu are nici o val6re de drep[ri, 6rd' condi[iunile puse nici o t)utere obligdtrire'

Acurrt Ia noi *6n*, tlin ca,ri Nlaiestalea

cleruiu tlarrtliddzd'

gii;"'t,"ir"i rt*g*"'i; ;.nu' I'Y-carei shntria sa u Porrritic,:le Rorttei ot" Ot*piuiir sa' -iut*r6'sci-'

$a la

lrei per-

pr',opunerea

cari atingri intr6gi prot'incia rnitropolitani. Curl p6te atunci unri sirrodti, (jare representi numai o parte din provincia rnitropolitan[, sI
via[a biserit:tiscd I intregei Jrrovincii mitropolitane? Penlru a00ea ,,Pirinlii sinodului" cu puuerea condi!iurril0rri au ciL:ntri ,,Pri[vila,'. cum n'e. mai cilcat'o niileni inainte tte e! in biserica n6stri.
perrract.eze qi pund, r:uiva contii[iuni, ce atingri

tu

rrrmd, condi[iunile puse suntI Iucruri,

i" iti

I:i ttoi ia alegerei, Niiiropoiirului' p"c,,iii.e-oibi-'dai tonJiiittlite puse de unuhi Nov' i36 CaP. 2 iu CorPulil 'i f,lod. I, 3,gi'12 {-1odin' Curop. c. 20.
dreptultri romauicu

roncurgu d,ici' rrei sunt'ii facurrii' cari0e valdre

I
I

_
Anticii jurigti romani {iceari, t:5" ,,ler est mltnr$ De'i", ta si arete Jlrin aueea, citri de
necesarS, este legea pentru n6mulf, orneuestti,,Pd,r'intii, sinodului" dela 18tt8 $e vetie, cI

18r

__

qi-aii uilatf, de clefini{iunea ac6sta profundi rr legii tlati de slr[bunii ttosf,ri, si rd,pitri de runu curentfi uesin6losri airi timpului ar:eluia n'u[ nrai cugelat,ri la aceetr, ci tire ce facfi ei, leg-alir es[e ori nu, qi tire ntt ermva dau ansi., ca tinryrurile viilore si, agrlicr': lrr ei' t;u I ot,[ rlreplulit calacterisarea srri,bunili-rrir nosht'i, cia: ,,Graeci per Ausonia,e /ines sirt''t lege 'utr''
rltr,ttl,ttr.('

stri gi, alli:i, rr,t"t, protestatil trt contra, stricd,r'i,:i, ct,ceste?a a di,s,:iTttinei, si
i.

Iesu,itice,ne- G.ti -stri.catil disciplina orienttld,, intr od,u,cAnrlr-r i.n ntult'e pr.,iai n{1'p e .c e {t,.rpu san,d ;i tottt usemeneu i,n st,ituIi u,ni, a7t u,s en e. Ar c h,i er eii n,ont

10 conrlitiuni so potri crrplinde pe scurtii in urmit6rele : 7'endinl elc a,bso'luti stice a unoril. btYrbali, r.:r.escutE in i,n.sti,tute

Tdti valdrea, t:t: Iroid sl o aibri ;lcele r;tlnrlitirrni, esle valdrea uuorii tlolin{e esprirrrat,e fufi cu fiitoriuifi Vlitropoliti. Si irttru r:ill,fi acele dorinte srrntri juste gi tanonit;t-', yrrurlrn[a, de guvernii poftia dela ori care ]Iil,r'rr;roliti, ca si, le iniplindsci. $i Pdrin{i'i' xirt,txlului, eLectoralil, dela 1893 ail at'rttu. uuele tlorirrfc fa,[6 cu noulI illitropoiitii. tns[ deqi sulrcliori qi in cuiturd qi in st:iin[i celord rlrlrt 18ti8, tutuqi uu qi-ati alesti ;titsE[iunea irrollrrnld, qi anlicalrouia5 de a le rla forma ,lc t:onrlitirtni, t:i fortua canoniui qr rnorlestS, rlu doritr{e, pe cari ori care }Iitrolroiitri iribi loriri tle cleruid qi poporuiti sdti so va siur{i lilricit,ii, daed, le va pulr5 irnpiini. .Sti trecemfi ar:ttm la cele l0 eondtlitrni puric lr.r rruntai Nlitropolitului, ci si episcoJrilorI sufragani e u deosebire la capetu in rrrrft rnudri efltil se pdte mai itrcurcahfi. Ca sii .crrn6seemri condi{,iunile, este de lipsi, si cun6scemri mai int6,i[ uiotivarea lorI urin lnsu-qi sinodulfi" Cele 10 uotive a celorti

ba u,n'ii. di,n, e:L Ttentrri frr.otestd,rile acesteo, u,il. su,f er itnr. ;i ,.rri" mai arne,?.e, pe?'sccutittrtl". S tt'i.crt,re,t. ardsta fl,
Pree urn se porrr ugorir verld. sirrotlulri nr.r sput)e) r,iu',:rit fostrr bilb:rtii aceil cll ,tenrlintele ul.,solu,listite',, c{t?.i, n,i-nil u, Ite-

r o cl u r: e r

u,

n. s

t,i t tt t i u'ni, s t

r d.'i n, e,

riisr:i.plin.ei ;:u tleosettire cJ,elo, 1Bi0 n c r e s c u, t t"r i rt rtt, o rd,il, i n s i i, It t n t d t o r i d,. 7t

,t

ba[i tt'itti frtsti eoi-st:oPri rrrtslri,,,i alti rnernliri din cieruii lrr;strrr. Atunci iusfr, sinotluli si-a uiiard s{, ne sJrrrni., culr} a fosiii ru prrtinhi, ca membrii riirr cienr lu no$tru, sunusi eui_ sr:opiittlu nost ri. si fie intrgdrisir ilr 'cont.r.a voirr[ei eiriscolirloi'l1,rinstittttiuni, strriine in hisericu nrjstrti rci sri ne fie q,lter-atil disciTtl.inu" ? l,ogicrr lre inrpinge, sii, credemri. t;i ep:scopii rrostli ari iostu rrisce imbecili si necaprbili rle a. aduce irr r.rltline pe r;npoqii lorri, cat'i introtluu.rlri tn bisericL ',,istittititmi strdine si n. ltur orl d is c i ttl. ina',. Noi'insi, irst;lr rrrr o crlrlctnrl, rlt,;i il rlic[ ,, pririnlii sia

motivuhi- alu selrlt'leit s,nr verlrJ,

rq,t.fr rli.si i7,linu, si ft1't tin,tro4u,sfi, institu,tiun,i. strtii. ttc, eDisr:or,ii uoslri oli rlirn alli ttterrrbri riirr glei'ulir nostru ? Din

ri

acei bir_

Ir
182

--

lnd,ue

-183-'
t,crtlo;4ic, t:tt'i rre-tfi rlirlri ca qi l'itt,ttl<i, (]lrtinrr elriscoprrl[. Arouir, NIaiulti, Vttlt:itttt"t, Fiirtc;ri, Ilobri gi a,l[i

ttodululn rltlrr llt{i8, r:[r:i avcm[ despre to[i opirrcopil rroxl,t'i ptrrerl rnrrltI rnai bune. Mnl rlo;lrlrtt: sittorlrtl[ gi-a uitatir si ne irlruttl, crlrl srr ttl,[ ,,'insti.lulele l,csuiticea , lo r:tt'l lut'[ r:resr:u{i bnrbu{il cei cu ,tendinte ulNohttisl,i&".'l'ot,rI r:otrlextuhi notivilii conrli(,iurrilorI ne trrrpingr: s[ credemir, c[ instit,utele ncestea surrtit far:uitdlilc catolice de teologie diu Virrra, Prrst,|, Tilnavia, Roma qi ait'ett, pe unde t[ sturlliatri rnul{i bnrbali de

cuit[!ile cutolice tle

birbl[i

bi,rbafi, urrii nertttrt'it,ori, altii ftirt,e birre rnrlritt{i rie biselica qi rratirrnerr ntist,r'['? $i 6r'e pA,nri n'arnI avrtt[ noi birrbrtt,ii r:rescirii ia facultitile acestea, snir vorbintiir cu terminii
ittstihttele iesr.tilice", c,ar\ ne-a[ ficulri sr:tilele u6sl,re? i\rlri uvutI bardur o singrrrl qc,ild,, unti .sirrgrrrri ,,'institu,td. ne:i,esuit'icil." , c;r le s[ nc lie datri bfirbati numai de ceva va16r'e? $i-a uittt,fi sirrodulI s[ ne spun[. r:ari, unde qi cA,nrlri aI fostfr qeolele acest,ea. eici pd,rri acurtt rrinleni nu le-a aflttu. Cr-rntactulir nr)stLrr r:u qcrilele catolir:rr din aprrsuiu Eurolrei dup5, S. lJnire ne-a rlesteptatri ciin sonrnulI rie vdcuri, tlflnrlu-ne atA{ia b[rbafi, pe crri ii sLimi,tnri, pun6nilri btsa literaIurei, istr;r'iei qi t:ulturei ndst,re, 0a rrpoi sd, vinl, unfl,,sirrorli" si s5, arunce cu lin[ ln ele, fd,r'd, s5, vre r sr:i, cd, chiarir qi crrllrrlrr ,,pdrin{ilor:ir acelui sinoiiir" aveirri rle I o mui[[rrri contactuiui r:u scolole acele ,,ir]suitit:e". ,,'Urulrnt/t ist der 'LTreh I'olnt" : ,,ncrecunoscinta rl res!)iiitir luntiit', riice ndrntulrl. llultri rnai reslrectatf tr {i siuotlrrlri t0est,ir de ttite inirnile nobiie. rliicij, tr'ar Ii clalri ausd, sL i-se far:5 impuinrea ac6sta nteritrt[. $i-a uitltu mai rlepu'le sinridul[, sri, rro sltun[, cali suntri urtnctele acelea de ,,disci,'plinci arientald," nltrrat,e de ,,tendi,nfele altsosinodrilrri,,,cresau,t;i
tin.

in instihtte. iesuiti,ce" , uu pricepetrrfi, penlrn ce s[ tie urai pe sus[ riechtfl uragistrii lort, qi si se r:onstitue ln areopagii prr:ste ei, cil preste unii ,,r:r'e.sctt'ti' in, insti.tu,te i,esuiticrt", ua ryi curn riinqii ar fi foslri cresr-ru{i lu Constautinopol[, Petersburg sau At,erra iu institute, unde nu air avutri nici o atingere cu ,,Ienilti,i,!' , rici cu disciplina qi irrstituliunile apusene, ca sI, se piingirdsei, de eie. ,,7nstitutit, sad, qc6ld, iesu,itir:d," ilr infelesuhi, ce"li-li tlau iniinicii brsericei, lnsernn6zi o qcolfl pera er sc't,. Acum 6re a foslf fruntosti, 6re a fostri nobil[ dela uni sinodri, cil si tirnllreze ostfelrt trite fa-

al nostri. Aqa stdnd[ lucrul[, ar urma, c5, ,, ptr rin[ii sirroilului" ari studiatfl teologia in lnslilrrte, crri n'rit absolutri uirnica de a face cu cele ,,iesuiticeu, unde ari supt{ invifd,turi canonice orieutale rnai curiite. Pirin{ii sinodului cei rnai multi insi ari st.urliatii ln serniuariul[ rlin Blaqiii. fri pofesorii rlin serrrinariulfi acesta cu f6rte pu{ine escep{iuni ari lbstri totri de acei;r. r:ari ari studiatf la facult[liie t:nt.ohr:e diu strIin5,t,ale, ,,in ,institutele i,esu,i.tice" . Astfeli ,,Tttit'in{i,i, sinod,u,lui," , cari af, studialri teologia dela nri ,crescuti,

i
t

Irfiistice" , qi cari suutit ,,irtstitutht.rt'iltt ar:elerr, strdine" introdrise qi ,,s1u1.r'hn'il,e" iitcute de bd,rbatii cresculi ftt ,,'irtstitute :i,esu,itice" . Se ve,le insd, iuveileratrii r:ri sinocluiir purcede

-184rlirr urrnit,6rele: a) cd, discipiina- orienlald' ln .Pravild," este perfecbi, -si c[ ittde uuire' "ui,.in*e ;fft i; observat5, cu rig6re lnainte Pravilei ale bis*elicesci iustituqiunile ;i-Bt ; -peir*cte t'irnpurile, t6te pentru I"tiiu .qi ci' unire' de luainte toie avutri ua.fan *-- ie-aurf Nici una tiin acest'e premise lnsd' tru qi ln sPecial[ esle -- atiev6raii, -l disciplinl resliit6ue cuprinsfl in Pra-

didic[. ei din llttttc[uhi ircestrl tle vedere tnai pote se ciltir est,e ;';i;Iil" tlin Pravild, riiiinitivn pi cu totrrlI uesuticient[ petttrn re-

vili

*i .ai.uu iopic'e tiuute panl cetri. capetulil

se'basdz[ pe cele qep[e siuorle-ecumenice

;;."l;i"i

in resirit[ lnsl n'a {inutri

atri s-tea' Legistatiurreer disciplinari decAbu cam palru vO.uti. fiind[ ,'fl pA,uI, la tntilirrlfi siuodil din iti.*u' ,i.fu 325 ilin causa persecu{iuniiort, ttu s'ai la cari erai supusi cregtiuii' nic-i timpu Uu[ sin6rle' outut,i tind rnui tle'loc[ rlesvolpentru scurtfl ;;;;; i'elative firrte tare& unei legislatiuni tu o bisericl, clm

l*i,r-.*- cregtiui' 'De

ru*ii"oi clisciplinale biserictr resiritului nici pflni la ;-;; putulri rluce deefltu uumai secap-e[uhi Dela principiiunorf st ntoriroi in riisciplinarS' iegisia[iunea f-iea i,iitut,,i itlI fdmai qi u'a iotulii' tu stagnulf, a r:,i*liiin cuul lrici unu progresit. Si totuqi iu Praviii iiiin,,,i rlisciplina o.6ttn primitivd se cuprinde' NIai tlr:ptrte ;i tlisciplinit uc6sra lrrittri'8 tiv[ tliu cei seeuii cuprinsd in Praviid' esle In cea tnai mare parte iutoclnili' liupi imnreiurlrile rirnuului cle atunci, aql cd't[ in i6rie mt,tte prrvin[e astidi oste neal'licabi]i' ile aci vine, rie {rirte multe can6ne din Pravili. bune peutru timpuhi, in care s'ari fncdHi, astl-d.i esciti risfi in eetitori' Va si

aceea

in f6rte mulre

de astitfi' iutiunite '"'-----Ci, ubstle bisericesci totulI aheurn std Iucrulil in biserica ,r,uuruiui. Aci iu cei diurA'iir 8 qecuii a iii*ii, t,t*.u-vi tiisciplind' ca qi irr - res[riLfi, *i*i.ooO,tele sintideiori din Prrvild' t6te ari u"utf iriOre qi irr apus[' Biserica apusului in iurlletu s.r,ilnl,i ai,i 8-iea n'a stagnat[ ti balegislatirrnii disciplinare, Jnioit^t.u -p; ptincifiile 'Pravilei,- pe corsecitr,ta iu;;t[ ririici si'pe iririLepttriuiri dogrnatici a proin mijloculi fluctua-,tiunii ;;;i in tontindu va progres& gi tttai deinn,i,l"t*ril';r'u, qi p*i:t*, .e.i.Lriseriia apuiu.irii tt'ir cuttosculfi pi ou vrr crlnos{le nrci odnt'i' stngntlrea evoltttiurrii -'-'--- drePtrrltri. r'".t*ctiutteir rr,tlmirabil[, ce qi-a cd'qtigut'o legirslltiuue* tiiscipliuari , in -biserica i.fusului,-,r tlal[ ltnsi, ca nici chiarri protr:'siantii. tlulrir, ct, s'ari rup[ri de biseritL,-.s[ nii ,i i*p*i.. De aeeea ia ei. p0'li iIr cliua , ,i. a.tlOi are valdre ,)corpus iuris canonic'i" cu unescf se el[ ilin tiist;,rsi-tiile r0,lI inlru
rlogmele - 'e

protestantii ai fdcu t,'o actista , e ,ie rniiat[' iu adel]drri' E tttai de nrirabri sd' ils*, .e chiar'I qi orietlt'tlii ari tlebuitu folosdsci se si i..lnOsce , ce iunt[ sili{i . a.-f-g'.i-tirrnelt tlisciplinard apusani'' Vornir

Ci

lorfi.

1)

s1s1111rti ttnele estltttpie' ariucJ '--Urrti corlictt tle legi-bisericest:i riin cele

r;

Verll Vr:riug rl'rotttctuutisches l{ircheurecht*'

T-

;,i:,.11;,",.Si;r*::-;.a.*:-

est'e eqa numita nnt l'tllltllnit,tr in reslritfl el oril' prelrtcmtI ln

Xl,ii'.t',i.i",,' t,,"'* i il,,.iii,',,r-r,,;

cariea I I t 1f reslrit,ri ntttl tle "rtili*t -tlti' rlice alrriat'it' ci iit' r't"xi se

ii'it

iliil,i;;il;lu

sd' se nu ajuttge' 'iototitce" iene..it6nti "acoto 6rd Rlma'" ' rlin obserue tlreptttlil, i'ii 'in not'* a il6rta - sinotiului Pidaliorrrriinuman*'lf tloi]el r'hi tillcrtirea tlela r:anonriif tifl ttoi eelc dreptc ale iJ;iliil'iii,,-'i1'ti''iu'"',t; to'. yxlstt' .1.!' sinidclord, cel oril' co" i uri'- /'i'rt'i untta t'eri6t'it'ulrti nrirnimil,-" I)e rttet'it biseiicr folos[-'se nrtrltf^ {i"t",t"iin u r'*r-,uitn'tle lucrutote -inu'ti put'ut[ *fi-;;."1.[i*ruliunto apusau[ acelea, cirri i;';;i'B seettli

cri ac(}ea l)rl tirnllulri. uniril inrem[ {ice, 'la 1700 eru ollservttt'ti ltt biseii*rrtud. tlttrtlri." romfln6sci rlin Ard6tri itt t6tI ptrt6 arrtI lipst nini*" .i. Cici nrai int.0iir romdtresc[ clerttlit lrt Eice tlenlind, de crrlt,rrr[
din eraetn fdr:ea aprope imprtsibild observlrea

;i.- n*

chiarn qi itt uta rtifest'rll[ rle ut,ire O,,tu 1698 airi eilui N' l)ensusarri MifiouoiitrriU Atarrasiit qi 0rr Protopopii strb
acee&

rile

fi
1r

nuutai in utri safl cle locir r*golult,-s*t 'Aq"neuuilii moilii t'6rte p'iutitlvn' ru "'-*,ril mulie ;il,i;;Ai; srai'ele iqi ieguiezr

(jeer ce disiirrlirril In[elegii rnai inlfliI ttumai iiingn* pt:rsotlii-lorri, po{lirtrlit, -tit 1r: NIitroiiofiioin ,Jitnc sd, nu,-l& lmr;butr'il'nu'i'srr7" gi ltt '.-i1.,icei,,,ld" si deret1(ttori'ile Protupopilorit' tr'i'me '.1,i nrt se ttestecc"', rir:5' rlirr celeailtlt'e lticrrtri nu trnint,:scI decd,tir ntitnai ceremoniile bir.t'i.**ti, serbitorile, pitslttt'ilt: qi c5'linrlariulI

;iffi'
riv
i

pI b"i sel i' ;e s ci thi nie 0e rtl u n e iI i' - ti* ti iti i r'l t I noi rlretrt'rtlit itl)usitlru'" Gi""u-otitnt.lili.d*lo i't**. rrfltir r:atoli9i-t'"1 ,;;li';ti:,,i';i,i' t"tl,,f i] e bisert':esct' ,,i-,',r,,m t'r'a': t6z'[ ei b e uetici qi cu plocesttlI 'fot,ti itsetttot,r,u o'tX'*l'ittitit"t rdmasir

:ll:,:l

ctrrotticfi. 1'rn.,',li''*--icslrii6na irtferiorir ri. rlesvoltare' ,ul" u,,,i"tlt,,trn rr":t" pt'rtt:erlrtt'ei acelli',','iiiil;;til'tr c'i "jttr"t'it'iti r1i bil,e1icd' ar fi st,tri* utltttttt,*'''n'tl"'j'-tii"i chiarI De Itttttttrler:ttl'i t"' r"iit it''qitin X1i;"r *t *tt"tn' iiiii; t. si rttrrrrtitii ,f?lt':::ll,l"il"j ",iii-i"*iqii tle itle dt'elrtului &pusittlu' lut,f ," 0frtu'le nlirnit'ivri *tie-'t", J'llli,..l].:t":,?.d:il s e'ic esor alri
l,illli,, I il",
l:

'De aci :e ,.,'etle , i.:d, rle eeleaialttl vechi[. iucrrrri riisr:iplinare rnuitti lnai rle val6re in viata biteric^6sti r:n d[ pildir poslurile qi. c[iinriariulfl verrhii, d6ri, nici irlee uu aveait' Afari, rle aceea si pu{irra dislipliui' re-*irir6ni, iie se va fi obsrrrvatir pe tirnlulile uceteu mai tnulr[ in rnodu putliart:]ralir pritt i*411i,.n", rleeAtri irt'itt o frtnt:tirtttlrtr regrrlatl a orgaltistttttirri lli-*t'ricesc[, lnci' I fost'i eseniiahi" alterntf, plirl autestectrlfl priucipilorl calvinesci, pritt catet:hisrntrlir i:alvintlscil tsi nriu couiiitiunil,: l)use de acci principi mai

l,',iili ,,'-",i

n',i'',' i*,, r J, .bi

'x,;rilndh.3l3t ;,''ru :1tJ{[ tuptinsi in Pravili" nu pux

irrrrltrllri liitr,rp,,li[i r'rltlAtres(]i ,t*r iti tttlst ri. AstfelI srf,,ntiu Iucrttlil' puternri si' 4icelnul uu cd, arnf tlvttt'it ceva disciplinI dtr valore ne Litnuulit .,fititei Uniri, ci r:ii tlist;iplina iir bisr:rica rrtistrl Ilttlniri tleltt uttit e inc<ice a inceputfi a se desvolta. A fostri insd o riecesit*le imperlttivi, crt desvoltarea

,.ipfi,,n'nri*ll'totl

i.' i'
F.

tr

!:

i
I I I

aibi, cursuli. saf procesrrhi urmitoriri. Mai intf,.iri adeci treliuia si se cur5,te tiin ea tot[ 0e era calvinese u. Drr pd aceea trebuia s6 ije consel've pu[inn discipiinl orientali, ce el'a iu bisei-ica lomf,,nrisci, qi s[ se amplifice priu lntroducerea qi a pnr{ii aceleia din disciplira orientali, careu tlin causa ignorllltei celei nrari din cleril p6,nd, atuuei nu lirrlu. fi observatd. L5,r'giudu-se irrsi totri mai r.rrre cimpuiI vie[ei bisericesci prin S. Urrire, qi lriscOndu-se toli rela{iuni ndu6 in viirta ntislrd, biseric6scd, euri trebuiafi normate prin legi liosit.ive, t:ali insi in drep[uli prirnit,iv[ olienrali diu Pravil5, lipsiail cu totuhi, milna,[i dr: anaiogir si eonsecin{a dreptului ari trebuitu sd, prinrdsr:i" unele si alteie din prescrierile si normele dreptulrri apusarrfi, nu peutru c[ eraI din apusi, ci penf ru c5, se polriviair rleplirrri qi la rela{iunile n6st,r'e. Pe calea ac6sta s'a introdusii la ttoi de piltii regularea relafiunii rie dreptir publicri a parochilorri. caret in reSd,ritri r rernasl ln primele sterlii ale desvoltirii, mai deparle tractalea t,uturorri afaceri* Iorri beueficiale. cari pe tirrrlruriie originii Praviiei nici n'ail esistatu, s'a[ prinrili multe dispositii de proeesi cauonieri, cari iipsia.ri cu totuiri in dreptulu resbriL6rrf,, s'it regulair) impflrtirea qi adrninistt'rrr(ja avel'ii irisericesci, ne urai fiintlfi cea din Pravild cie locir praoticabilfr,, rela[iunea de dreutfr a pat,ronilori, cuprinsii iu dreptulu reslrirdrrri numai in simbure, gi alteie. $i aqa cevil, s'a iutimplatri nu numai la noi, ei gi airea, gi ilci qi la gr'. orieutali, cici dreptuiri atrrusanti cu peracdsta

si

fec{,iuuea sir

sc are frr[L cu drepturile celoralalte biserici, ca gi clasicul[ drepti rontanit fa{n cu tlte tlreJr[uri civile- Precum din tlreptuhi rotrtirttfl lt't-'buescri si inlprumtrte tot[ merleI trite drep[urile civile, aqa din dreptulI apusani trebtie;c[ sd, imprumute t6te celealalle dlephrri eclesiaslice. ,,Pr\i'in;ii si.nodu'l'td" de la 1868 lnsri dat:[

s'ari tilnguitir aqa cie uti anrarit, c5, tti-s'a alteratri tiiscipiirra oriental5, u'':buiati. sd arete ntt Ilttmai, eari srintu irunetcie at:eioa, in cat'i ni-s'a alterat[, ti trebui:rit sI arets, ci in punc-

teie acele* esLe sufioientil dreptulil orientahi, nutuai irrxu" capriciti sari laLino;i a. fosii inanie a prlrni i:cv.i din celi irpusanfl. S[ fie ar6tatu p. e.t tr:i dupi Pravil.{ se p6te regirla reli,{irtnea de dreptri publie[- a pal'ociriioru, r:a s[ lrirta adrniuistra astf,{i aver(1a biseritdsr![, cd, i'.trrsrtln jnsti{iei biselicesci nu e irnpedecarii, si aga mai riepalte. Ori daci o decisiunej sirttdald, scurli qi cottcisi din firea ei n'a ptiiutti r:uprinrle o atare ttetaiare a irunctelot'f disciiriinei trlterale, trebuia toirrsi sd, 'r r-:uprin{i irt*irtte de srnodii o littralul'5, r:at,u de trti,:5 ru trrivirs la cest,iuneit ace,jtlr,. as;r i:atii ;ler:i:;itinea sirtodulrii si, fir:

lluulri o itontlsns;lt'e. ilnit pun0r'fi de {lonvel',r-iuti .r l;uncielsru i;iilll;ar,i: pi tr.iirofundate in

iirerillur-a dinainie iie ;inodff. Pe calet at:6stit se pregriresr:ii prtf.utindeni - dee isiuniltl lllorneni6sr, ale ndunri,rilorri. Asta insi n'a fdrlLri'o atunci nirnt.rtli ili rle ar ti certatri sl o facl, ar ii aj rrnsfi la liriie uiositate. N'it f5,cul'o ittsi, 1ii:ttt,rri r:{ tflugLririle crt alti:Laret disr:iplinei rt'ari purtesii din rlu reri in arle-

vrlrri sim[ittl, tri riin ttnI curett[u, ce-i ripise 1re rnulfl, firi s[ ctlgete, cI 6re cttrentulti ure itt tdcv6rfi barle l'orrie] cuul vorni vr:d6

191 --

mli

b) Sinodul[ electolalf dela 1868 pur: ce,le din preutisa, r:L inst.itrr[iuriiie bisericesci ale Pravil-ei srtntft perfec[e nenrru t6te timpurile. qi pe acelea pe t6te le-arnf avutfi irtainte de S. Unire. Acurn srrb institutiulri bisericesci in{elegemf tu priuta linie irrsti[u{innile.de guvel'nri biseficcscfl. Desvoltrtt'ea instibu[iunilolu tle guverttit bisericescri iu reslrit[ a fost[
urrnS,tolea. Patrinrchuhi drn Constantinopohi,

tflrrfiri.

a ci,rfutri in unfi conserva[ivismri bolniviciosfi' tttai Ni.i'o io*titufiune ntt si-rt.a de.svoltltfi rtvtttc qi cekl dirnliot'rivd' ,:liiarI iteLart*. ci ;;"i;;;i,.'tt,,1 I dccetl6.' De aui a urtnati, t[ guveln[. hisericescfi, ttedesvoltAndu-se

du i" i"teiiir qi institrr{'iutrea . tnai deparbe ql ne'

ca celI tttai avttl[ gr tnai ctr infltrin{i lntre toti Pairiarchii diri resdritf, qi-a tbrmatfi lrentt'u guvel'narea bis;errc6;,,5, unri rrumErti irutrrosit-tir: oficitli cu sferh de aetivitaie det,ertninlrti. Pe ['ttt,riarchtriI Const;rtttinopoiitiutti I'a[ ttruttrtii ;i ceialal[i Patriarchi, ]1itropolili qi Episcoiri din reslritii, cari insi fiinrhi-t:6 nu dispunenf, de atflta avere c3' Patria.rchulI din Constant;inopolI trebuiri si nrrtn6r'ulI oflciaiiloru unindI in rrrai resIt'ittgi -ifera rle activilate a tnai multora' cAts unul[ lte ualet ar:6sta s'a introdusli in resiritir institutiunea ohuiaiilorrl tie guvernri biserit:r'st:rt. 1) hnpie'jurdLile in-*[ qi ale irisericci surttti in o flucluaiiun,: gi valiatirrne colllinui. Bisr:riea res5,rituitri insi, dela desbinare inc6ce

?:

imltreiuririloril, pe lncetulI u ".otuuAariOtt-se tlevenitri crt totuiti It"prat:t'icabila' I)e atreett asl[tli nici Ilu se utai observezi' rricd'iri in iJietUi*ii.a resiliLului, ci pret'rrt'indeni s'a[ fortnrrtii totri inslilu[iuni notre de -guvernu alLi*.ii."t,.,u, insl aqa'cie diverse ttnele decarl scle' mli tele. c6,rii ast[tfi nilnr:ni rlu --riiii-lri"prie institu[iunile tle guvernil bise;i;;;;,d'.*ui.il,*n*, r:[ci altcum srrnt'ri in Busia' S0rbia' -fi.t* i" Tulciu, alt.cum irr Romflnia, Ba innoY' tiela gr-'orientalii ;i";i;;d la furd'.fot'mate lri uici stitutiunile auest,e lriud prirrcipiii unifulntu prelutindetrea' ..iri# """ de piltid., cf,rrthi in Rusia qi RoAsa 1'e tn forntarea conducEroriI nrflnia irincir,irrlu 'princiniLrlu anticri biierarchicri iffi-; iostii gr' Roru6'nii Sdrbii ia sericesct. 1,u uruu"i .si 'Ouiu princiadoptat'tl n fost'ri noi ori.nl"ii piuiri proteslanlit:[ qi reformaiu'

t
t
.4.

C* cetilolii si-gi ptiti

t F

couf,,rir,t*u, io-bir,rri,.,u res5,r'itrilui, liid'tn[ "'L tttnteze rr(;t Jutn pt:uuil5. irrslitufiunilc de guvernti biseii.!*,tn, '..,iiiiiitt oti drrlra c" le numesce Pravila,
su'{t' cittstile su'il' tleregd'toriiie. tt'r'clt'ie'

ce dotltnetce in lirivlnta acdstt

face o idee

rle

larsf desnre luclulir acesia verll Sim' tle Tesa.louica De SS. Oldinatione. Zishman oDie }lpisiopaHrnter iu iler morgenlindischeu.Kircirec' $i

')

Pe

Iiromailsin >;Vetus et not'a ecclesrae discilllina.t'

','.'ritlr,lil r; lot'tttirih: I{,ril,," si instittrtittrlilt: 'o'J'"*ir;1:ttiu"ii..,'i...';ti de astrrfi tliir ttrui muiG st,ilte in resir:irfi'

'lt

M:r

I
I

i
I

Instituliuniie sai,,boeri,ilek acestea tlupi Pravil6, sunt[ : 1. i,Econ,omulzT ,tine t6te thqtigurile 'tocmesue archiereului gi qi casa bi-*erieei,
biserica. "

la irnpEratuhi gi la boerirne."
archivariri).

10.,,11e f eren,rlur

iu,l{r se

trimitea
scria

luerurile gi le aducea aminte" (o specie de

ll. rfli'pomrt.i'matogral'ulil
12.

trile rn5'ni,,Sachelur iulil' tine(.ste isirravgi ei,ltrgd,ritL'., stirilc de cf,ltrgdri rrrd,n5.sliriiot'ti." preincep6Lorirrlil nic[ qi 3. ,sclieuol ito,r tine vas6lu qi l6le odljdiiie bisericei." 4. ,,C I't ar trt I it ux es[e isJrravnicuif luturorir lircrurilorir, o ttrA,nI dlipti it arcbieinlorc6turile (intrlrcerile dela reului, [iu0nciri 'gi pd,gAni eretici) gi nunbele saii iogotlneie (grur:ta o specie de uratriculi)."

2.

ehiereuluL'

,,Ie,r otn,,nintu,lil \ineu liturgia ar-

1:1.,,1'potnnitn.niscu,lil, aducea aminte archiereului ln taini." 14.,,Dasct,lul& -U'oangeliei,, tlus caL ulil, Ap o st olu,l ul,, d,a.sc aluld, P saltirii, cari tf,,lcuiaii Bvangelia, Apostolulfi gi
Psalbirea."
ue
sir,

5. ,,Saclt,eli ulil., care iine sacirelielr: qi ale biserit:ei." ' {i. ,,Protoclectrt'|il, est,e folosit'oriri ro-

iu

nrai marele alt,aliuluiu (r;upiinia pe archierei

sacris).

lfr. ,,Epitoi:t'i,seu,Id aducea pe cei vr;r[ sL se judeee gi ii punea, untle vori stea" {o sper:ie de r:rrrsorfi de tribuualfi). 16 - rP r o t a 7t o yt u I ii (.:rour onctt ccg) este

bi{ilorfi si"judecitortfi [u';ruriloru de gregele, avbndir iub dinsulu qi pe vinova-ti (o specie de pace)." de jude " Despre ategtia {ice Prtvila, cd ,;e'dil' judecatd, ut' u,rch'icreu,iil." vlr s[ dici Itt, sfintu' s,rnit asesot'i ia tribunaluhi ile jrrstilit: a ':piscoptilui.

17.,,trrrr1,itor iu,tit b is e ric elrt rd, QlnViu tdv ir.x)"t1oit'tv) lua sama. ior[" (o specie de esactorfi).
Pe ld.ngi aceqlia mai auiniesce Pnrvila tnc5, rnai rnulii. 1) riri la bisericele ratedrale fur-rgalc era& inri gi lnai ruuiii, pe cari nici nil-i r;tai :rutiu[esce Pravila. ln decursuiti timpului insi aqa de tare s'ari schimbatu ilnplejurlrile. cflti t6te institufiuniie acestea uu mai erar-r practicabile. De aceea irr resiritri a qi incetatri pe lncetrrhi pretutindenea instir,ufiunea oticiaiilorri de guvernfi bisericescri alir, precum o arnintesce
indreptarea legil.

,,Prof ortof ari.u,['it' esl'e tl$ri celorri to{i ctt ar'ie afara" (prin care cttmttnicaf
chieretr}[).

7.

E. ,Lrtgofiitulil' g.rtt': de scrie rjtrvintele luirurilord troeriiorri cele tie cittsle" (purt,a protrrcoluiii donatiurtiloru)'

.' g. ,,Cct'nstrisirilri schiruba pe archieierlfio (iiri imbra,ca in ornatele sirere in biseri ri).

t) Ve{i ,Pravila* la capetuifi pnr"iY I uumitd,

r95

I'rrtviltt, qri s'itii itttrodusI ltletutindetri aite irrslitut,iuril. I'retutindeni lnsd, a[ irnitatf rnai

ttrultit irrtl tttui lrrrIinri 0onsist6rele aptrsanilorri. lrrituitrrlI lrt tnulte ior:uri chiaru si numirea laiirrtr rlt: (ltntsistor"iri. Asr,felu 1n Turciafiesce r:rirtr t:lrisctt;ru are lir,ug5, -sine vuil protosinceld' analr,gfi r;tt vica.rirtlti getreraiti din apusti, unf ernnnntil', t;arc in;L ltu adrnirtistr ezi, averei'' bisericrisr;ii, ci fullt:[itln6z5, nultlai ca controlorir alu elriscctlrttlrri in atlminislrare& averii, si urrI uur'LokLrri,: sari rrolariri. Ar:egli digniiari bisericesci iaolait,[ cu cA,tiva iaici de frunte forurtizi sinoduhi episcr-rpuitii' 0ausele curatii bisericesci ie resolvtizd, sinodulri compusfi nttmai din dignitari. Causeie civile le iesolv6z5, sinoduhi Jonrpusri dirr dignitari qi din iaici mai rle Irunte, fiindri c5, in Turcia I're$[e episcopil ari qi o jurisdic!,iune "In GiaciacrvilS' fiesce oare eieOioi,i,rqii lbrn. 'are lf,,ngL sitte unu elriscopti lirotosinceiri . qi uir:,trcltidittconi, ^"rrr'" corilrasigu6zd' trite act,ele elriscoltest;i'. iu Rusiu ate episcopuhi vnu 2tr ot,o1topri (p ro toie r e it sa ri archi tr l e sb i te r[), uni,' Ttrotixli,tc,iitt gi cirfivrr ci,iugiri, uari fr-rrrrt6zi, corrsistoriuhi Lpiscolrului. In rt a rtd,n i tt are ultti colegiil de pt'eo[i fiesce carc epi-tcc,pli "Gleco-orienlalii iIt,'.5, deia itoi iirrga sini:. qi-ari organisatu guvernulu triscrieestcf du1'I uroretLoiti. Neii'indri a$a dar6 institu[iuniie Praune ,ie locri b;:;;i;.;r practir:abrie nici penlru iinrpul'ile tnai ntiu6, riici nentru imprejuririie n6str"e, ca qi pre!u-tindenea in bisel'ica resiritului, 6ri de alld parte neputdndu-rre submiuislra dreptuiii resi-

guvernfi bisericescfi, amri trebuitri sri ne creimri qi noi pe vrc-o cale 6re core institu[iuni de guvernI bisericescri. La inceputI s'a ficutri irrcercarea (iu rninistirea de cIh:g5,ri din Biagiri, cari formafi consistoriuhi episcopului, gi din cali $e luafi oficialil ct.I mai de frunle, cu t6te ci nici unf canonl resirit6ni nu pre.rmie, ci consistoriuhi episcopului si-hi ftrrrneze cfllugirii, nici cL din ei sd, se iea oficialii cei mai de fi'rrnte, l)recum nu prescriri- uici aceea, cd, episcopulil s[ Iic cilugir'fi. lnstitutiunea acdsta ne'fiindi prar:ticl penlru guvernul[ bisericesct, fu mai Hrdin inlocuiti prin iusti[u[iunea apusani, practici, qi desvoltatf,, a capituielorfi de canonici, earea esistase in diecesa Oradei mari inci, rlela inceputri, in archidiecesi se introduse ia 1807, 6rI tu riiecesele sufragane de Gherla si Lugoqri de-odati cu fundarea lorri. Ac6sta esbe instiLutiunea apusani cea mai insemnaii introdusi in biserica ntistri. Acuur dacl t6,nguirt:a,,7td,r.inliloril sinoclu,lui,u, ci birbafi cresruli !u irrstitute ,iesuitice" ai introdust in biserica n6slri ,institu{iuni. strdine" , ri fostri in rdev6r[ seritis[ gi nu nurnai unii verba,lisruri de nrodi, atunci sub ,,instiiritiriniie st,rdine" aI irebuitri si

[;;;;;;fi

ti'

Iuliune erninenler lai,in5. qi de lnare tnserunltate tn guvernulft bisericescri. Ditci ins5, pe capitriie le-ari tntelesri, atunci ,,|td,rinfii sinoduhr,i," trrrbuia[ s5, I)tiqdsci su uuu prograrnfi bine lucratii Ei detaiatri,
capif

tngeldg{ irrt0,iri

u<i

rnai inrAiri calritulele, insti-

ilt6nu nici o altE rnstiiuliune generali

de

ulele

tu

ct o ,,inst'ittt[iu,ne

(:are

si

arete

) ci

cassirnrlu-se

strd,ind,k

0ultr

l:l*

se introduc5' oficialii .de lorri' ;;.tl;;il;tices.n din Pravili' in iocult ."'TOt- .e aceqtir, tn tol[ resd'ritrrlir ari ai91s1i i; J;-tudittd din cnusa neaplicabiliti{ii Ori .daci si i;r[;-iirnpttrile nrai tflr'ilii' ci ..ll.i"iii sinodrriui" aI fost[ cottvittsi'sa atuncl . iii"i* uu se mai pohi int'rotluce' ince i."'"rbLoto . .n i)e t'inrpuiir ttrririi . stitutiutri trrirr't,it orietttale amri avut[] \il culn
cu oulintil.
sd,

gu-

De ar:eeil r:ltilrir

trnJriu

ciirrdr ],' anuiu ;;i;;i;,,;; ,iiu a1'usil' 'e igbs"iii i'itiirr[llir f iscopatril[ . $t' ot ientalf

,tttsrtiu,

tlc

lrt til': rrrit'ttt'tlI s'a itt;i aI prirnitri rnslitrr[iurtea 'As*

;i;Z-;;

-;."il^fi';;;l-" reintroduce 6riqi in ioculir Noi scitttti, cil' si bie:tcle insti-"-"iffiftiu. tuiiurri de guverttI liisericesci, ce l-e ;]veitmu

sfintei uniri, ile{'rurn sil fi fostri '#^;i;;,"rrltf in esen-t[' [; -;;;"';;16r'e, aayx iucl nu nutnti precuul /'uerari calvinesci, ri itt nuuriri -, ctri ii "i i' ii'^q i t iior ii s c o' u n ul u'1, .Jte "'i prlrl st'aiulcle ealviailorir niciiri intiluiurri

in Daiuratia. n'tttttci cu binecuvittlaren lingn epiiuit:i"':*"fui 0onstarrlinoIolittrt[. cateilralt r:apituiii qi un-ii 5;;;,;'i'u i''ninfut,l '6 1). si*taturlu din t:rrrtonici' Srutttla I tirgattisali lii-*er:iea lonlilrt6std' nr. uri*,it"ia ,ie strsI pdnrr jusri.{"i'1 pt'otel,t, l',;";i'i;'; l. nr;ri ni[i o t:ttn:'id*r-ittiutte nostrd' siliti ;r;;;ifi-" tlt"uit*i. Biserica instipliurit[ a Pravilei ii;";;i;;;.,o,ri,,,r.u ".rliiit,utelorir apuseile isvorlti din H,ti"".ri t'alir' i lrsrl' desvoltal[' tt t';.uii. tl,iiit',,nri,,il orie i;;i;il;;,,t* ii "ittutnstrri:*i, rj'*rn ,n'a fostti

fi;i;i";

;;;'i;-Pd;il5,

qi Pirialionfl, suir sctbor.ulil' micd' t\ snltorultt l'fl,a?'e, itsetnenea insti[Lr[irrni calaga zeloqi i;;""N;;"ai,,Pirintii siuoduluiu, ti cuvorti nu orienlale, ;;;1t"-i;.;ilut'iunile institu{iuni acestorti ;ili in-i*itittoatr{.rerea ualviuesci'l "*''^*Atl.uto

'

in i'':s[riiir ttiti o'insrituliung' $i tir:lrr 1868 ffr-i a il;;l;";Ptt'l.,tt,i tinu'tirlui" btrn[ ()ontjev:l fi in stlre lr I)rol)ulte r1erntii rintlir I']) blti.oiri, iir ',n[^rnorhi a{l ci Ei-at int"l1f no.tti ctri tlli ntaii, uent'rrrr:ari sunt'fi de o

ir^t'piiiilile

in,tlitn{iunea capiiulelorii il resaIrrrusil si a oticiaiilol'u elriscopesci iit presin i*i'ati ttna gi aceea'Ei rflddcirri' DeosE'litn tii.ri"iu-,ioii.u'uu i6.'gi episcopil' frlt"--i"tt* ele esle nimai in aceea' c[ l-n

puttctu' r--eiitn s'a desvoltatu pflu[ la unfi s'a apusfl itt si attoi a stagrralri, pe cflndri a ';i pe li'ngi iesvoiiat[ in urntinuf, .aceea ru re';[r'itri in ;#;;;t; direc{iune,'carea

atfi'tti ,*"tfi"[n ctt tloi, si nrl spre prorest'att!i mtrdrtlti irr t:ritiinti" '1i :i;;i;il,,;1'' ,i,' i'''i in ;1i avf iirt*iesir' ritrr:[ ;; ;;;;;-t-. rudsla prttrct'[ vl'e-utti aite-'ratir ti niiu Jupit,,tle s'rr Asta irrsI iit.rf irii,i'l Jtr- 11i*rripiirrd' oriettt:iiii'. lllr fu trilrittile priu. clti ?ti'"i"ttniplatii,' in",t uii*tuir-ttiei prilitripiulI rtosirrr celI mui
presemnatf tie riiseiplini', anulllc eas.atorta bobiane r"tru eAtii afari' cie slalurile
de "iiitiu. ;i;t";t;u;;;i,ilu-'*itto1;oiilanri, cari srtutr
I

spre :rpuseni,

- L?r"tuto ni.i odatd' aIIume. drrec{iunea in ntai " ;"- *"-i;;;gini ri"t*tea episcop6sci t'i'r{i[' mai vect6 vomfi' *"fi. privi"nqe, iurn

liirche<' Pag. ti47'

) Vehrilg >[)ag Eecht del orieutalischen

..5l

funda[iuue privatl, cdsitoria preolilorI pentr:u canr-rnicat[. e^ste pedece -considera

vom[

nu

rlicem[, ci, din fulrdarea c-a,pittilelor[ nit'i unit 116[ nu'a urmthi pentru biserica n6st,ri, cle cutnva nrr vom[ rtituti unfl rE[ funda{iunile eelea multe fir:ute de capitulari mai cu sami lrr capitululir rtin Bla.siri qi ln celir rle
Orarlea mare.

Erd riaci' lucruli istorice, putemi sI

siitutiunea sentiuarielorfi de clerici qi b5'tl[i esre o insti..'.i i"rHtofi,,n*u capitulelori tnare valdre dei"tii*.'l*iouniot la tinl' si T)e ac'een nentrtt urosl)erarea bisericei' "Pd'' in tilnguin'1*-se ili"iii" tiliiit"t. rlela 1868
.

institu{iune apusani, tle valore irr biserica nd:rtr5, este institutiunea seminarekrr[ r:lericale qi e celorit tie bie{i. Pflnd, ln o ingri.jir:e aqri deiicatd, tle uescerea clerului, cum se lniirnplfl acee& in -stlminare, nu o a rxttutti tluce biserica res[ritului nici odati' lu leslritir cei ce voiaf si ,';e preoldscil, inv6{ari

0 alti

frirte pu,tinir. Aga invd,[ari si la ttoi. in timpurile'mai de cie rnultir pe- ln .m[rl6stirea

c0be ceva

pe ln m[nistiri, dar tle

comttnti

episcopii .o preoticrescerea pentru tp*"cio cle seminarie apusi in serninarielorfl Iustilu[iunea lorn. tare' mai totfl ce in ee din desvoltatt s'a oa Tridentiuri conciliuiri ttrtna ce in ufi,nd de organisare, qi legisla[iune o crr nlovddrrt[ .conilucere qi sus[inere , desvoltati, qi perfec[ionati pr:irr decrete -si oldinttiuni papale nrai ter4ii.- Putemt dard, si {icemu, cd in-

tleln Strimba Ei pe airea, apoi func{ionau cdtva timpri ca rliaci safi can[ori qi dupi, .at]ee& se preb6air, cuilI se vede clin cauonuiti. ? ql 0 atn iinoitutui dela 1700, rlup5, crrri t6ti pregitirea preo{ilorf stil in a(]eeil' t:i si fie iuuctiorraitr efltvir tiutpir ca diaci sad cantot'i' ln apusri iltsa ltt,'d rle pe tirnpuriie slintului

AugristinI

s'aI fot'nrntit i0ngn

in ..itt=titrr[iur,ilorti st'r5'ine" introduse serniinfeJ69-I' s[ ,si ;;;,il""t';;ii'a ",i trebuit'ri si Atuuci ;;;;1;- ut-*t*" rle cleritri ins.untfi c:tt'i art:te, ne ffin;; n ri.utitn si nle Pravilei" pentru rrt'ienlale ,, .iitutiunif clerrilui, pe t'r'i- lr-afi irrkrerritit se*iti"ii"f latine. Celt'Anilti insi' sd' arete lucruiri atlestl, ar fi ajtrnsir in -o"co.nftisitlne ;;;;. vdtl0nrl[, r:L iri rrrmit defectuosit[1ii riela noi si iir-ri.t ,'it;;,I si greeo-orientniii lrrivint'rt nr:6sta siu im;;;i;;; *ii t.',t,uitn in anr il r'iti ui in st'ii*ti' n ea se'mi'rt'ielori ;;,;;il; ('r{'sr1(rl'rf nl'n]li rt clerttlrii' $j, i'lli-l pettlrtt . . .:.yt1 t;t ?l't;-ht:lt instirrrfirrttllr sclttitt.flt ielrrt'ti, tt dirt rle ntii*"i",, lrtt'ti, lrirrcipii in etlucntirrne tliscitiiv'rseie :i;:' ;;' i'n,litii*,i teologici ,rliriel si iieurtr ln trt'lnI qi ittstttrttttll)eft tlltllin tt'ologie' Daei il;;;;r";t;;;n* ,t* ttrctoii st'ciiir il;;;:,,;;';iutii a,,ia noi al ftce unti qi ioru i"*u*inritir itttre seminaliele r:tt intre qi pitpalr, lrrivi'tr ;;iiilili';",i lii'tenti'rI vEr]0n11u' cf,'tI cauirniti stt &r setninirl'le' la irii.l_"in estc ln biserica loru gi rlin princrul[ de vedere' *"""'-inntiruliune aoesta attttsa'nL este mai departe in fornta institutjunea'e-"actoratelori diecesau.e actistrt ins[.qi rid6cinS' in .i*,iinire de astidi, vecnl tirnpttrtle In o iustit,utiuue orient'aid'' Averea o era Paroohie' ;--;; ;";; dieces;' economuift ills-ericesol, a diecesei o acluiinistra

,,"tiit*

bitti'

* ;ilJ;;;; *

piitia eelesiastic[' care din venile

il;;;;ii';i

d"

administrar.u

tn apusr -s'a lntro;ffii;;ii;;;scuti tare, paiocniitoir' cflndfl apoi

fli"ll o*u"[
-

pe preo{ii episirryului' - Fiindi iOtt"'grea' riupi ce die-

;ffi"instiiuliunea

tn benefis'a rlesplrlitn averJa Liserit6scl s:: :* parocbulfi *uttiouu ciali, din {larea se sau aYerea in sine, pentru *i"iJf- ell o**t[au Ei irentru. celealalte iiilii*"ur*tiJ"i adurinislra paroo careo iir*-"f- Uisericei, Atunci a lncelatri gi 'anJi.in i'"., poporult' Despir{irea ti.u iortituti,,o. a' e'"onomului' ln insemnatt progresf un[ fbsrfl l.*t-

ieciuhi averii bisericesti nu este cr'rmunitatea scopult pif .it,iii,.i";irutl paruchiei, ci esielegalfi esle alf i, a car-el replesentlnte, mai^de Ii,l*."i-ru. Hi "u'oui reirres-entalte epl*i,t6u* ct tuuriitatea biseric6sc6, gi-tle.aceea ea' despre ;i;;;iti rribue sd, i-se riea satnS'

ili;;

;ili;r;

a[ gf'-orientaiii pri' multe i;1;1*i;'moi oo'n ;i i-n veehi ecoi;.,ffi.t-ilt'"-*u* inta tin'purile r:5' elI fiintlI irr,t*ru au ,lutioui'-*potopotli' ari*ioi*ttu averea, aqu El ."d*fi ,:.9p3rttre'a ;;;;ii bi--ricesci in lieneiicii gi fabrit:6' 9p'taceca. rlegr ue uttgin* apusaufl'
o.-

tle ndnu"ititerii a"verii biserir:esr:i' prirnitfi

gi.-orient'alii si !'(', -teleueli acesttr 'afrin'][ " irt r:atrllicisln[' zacil rle o par'[e torte fie ,,constitutionald'" ' A? tfrul,"ttJ, ca biseritra s[ s'a[ .cufunclatu ;il;ffiii;'r,ii'i*ipil* t'ravilei rrdstrri irrsI a rliset'ir:a iri'it.i**'i,'iiiuit' desvoltale Prnvilei tgntl*n firieli, principiiior[ urin instituliunea i"'t-"Jn *intil a* itptrsitrti o part'e'. rle alta de benefreiiloru parochiali si ."rsa itt tlit'lestttte' - estrci,itrlt'elnri
-

sr:ouulil are tireptii

pretiudl . ra{itrni deltt bisericei' Nel'obtitu ;;i;;; l""ua'ni"it,'x mari a diecesele ln l,i;ietJu io*a "1,it"opui[ & i;;;;;-';;,;;rr' .bisericesr:i' "*"tt- i6te' ra{iuniie iotot*t* o' iust'ilu{iuue annmiti it.fr"iiu ac6stl sore scopufu acesia, ryi institrrfiunea tlier:esair[' *r*u,ltoratulir "'*t* Gr. orientaiii clela noi in partea' ee dupfl ating;;er*u nu*nti'ili, s'ttfr ainmodrtil

;;;* eu intlotlur:trrea i""il'l,itoi.o tttr a si:hitnbatu Prrtvilel r)'priur:ipiile ffi;;,;;;iirri din tle val6re O aitl instituliuue i*tiu5' ltt introtiusd' nlatrir:ulelorfeste iustitu{iunea Ar esicl:ri.' a* episcopulu 'resirri'f,::.uu ;i;;.i;;*ltie matriln rlrepti. 9i ;;;;,';"-; carea se. tlucit aceleit ;;;.' Forntr f"=l' i* gi tle gr"orientrrll il;di iu Iturnai rie noi, ci se ba#z[ pe coll;t'H-

;il;;.; catuiit;; t"

dilr parochi*

io'itu'tutui[ - otg.]nt^t:^.:: fffi; rri*oti*ui,' protesiantic[' cd.. subietlil;if,i pti".lpiiitu coinurriratea credincioqilor[ i;i;";.i;* *it* ,'etpttriuii, care o adrninistrdzl

parrea

insi'

r:e alinge

r-elealalte r:onfesitrtti' qi pe -nrui trtulte decret'tt .ir*il"f,:i,i."rirn ^qi ' ;-i-l- esrP 6r iqi o inslitrr{iutre ;;;;;, ltt ctninenter lirttua gi rlr: rnat'e iusetttrt[[rte actist'rr iristitrr[irtrtPa l)rtci [i--ii.e qi tn st:rt'ri'si st'riiul rie biserir:a ret:ontlari ;;;'il"&tttncl gr'-brienlaiii rle bund' sami'

sirit6rt5,.

i;;i-il;,1;til.

cri

toit

t,l' rlupfl Pravili'

sub-

iusuql YitropolitulI Saguua..irr rlreptrrlir corcctir s6i hisericescir prorerez5i prittcipiuit'c"-dt::::l averit biseria'ilmirristrareap.,nt,""l*' ali Pravilel,-.,, ;;:"i ''i;';"iiifiin ntgunitf i*a este ileja introtlusfl r:eli protestauti'

{)

nu o 0r

lntrotlusu, qi- rlaci',lor'f, nu le-a bunI samfl nit:i Itniliu nimir:a, atuni:i'rle si nu ne va ti nimi':a n6u6 rtu ne-a strli)aiir st'rit:iciune' nici "3','|| sPreputa '''' cflnd[ uurni mai departe iatind *li sari qi institrrtiunea conferirr[elorir paslti; ale t6trl-rlieces.tS sin6rleklrfl -i;,'tractlle ltrototroliesci diu T groton993sll: Ll",13",i; Sti l,luu rrr ;;"ii;'i q*i, tt" ;;.;t ;;"i; lrosin'rl aiir- pent ru ^o::;:,t1 of,1'^1:'j t1. i"-.t ;ii ; ;ii" g Ht ta 'r.ltru54 r';''ffi "' """-'- J i,t,,[ nrtmai -,t': in - diecesa mai bune. intrrttltrs mari. Ortdei """'"4;;i;rinlele pa'si'orale lnsi' au esistalu in orientri' rnci a]n"iimpilrite'tete n'ui vechi {iintlI atttttci nrai ln ;"";;; rletisebire,- ci und episcopu' confefiesce care cetate i:fi're s6u' rinteie Ie tirtert eni*couutn io clerulil pl'qitI a ilrJii,i,,rn Arir trr i' ntaie cottf''.r'itttl in resici,- *'*'i* *o' Decirienrifi tlin.*su si con"',.i"ittiiii,:;i-i;i;i;-biiori*ds''e' tri eqitr lor[ i;iroducelda ferinteie acestea. il; ;;;; a t'eactivare o. esle nttmri i" ni*ti* lio-iie ver:tri carea pe orient'ale' i"tiitrr{iuni "ti" -;;iliiii reint'rorlus'o qi gr' orientalii

fi

ori. r)

Cflndrl lrrsi, ilr resirit[ ati lnrreptttu a deced6 tdte institu[iunile bisericesci, atunci a dec[clut,[ si llstitu{iunea acrisba a esantiu5,rii preo[i' ittl'd, s'a rlesvoltatf din c'e iu t;e ior[. In a;rus[ -qi

d;

,+

i#

tlin

But:ovina.

,no,tuli"'iro'tii'o'inttt'

timptrrile vechi 9i ltlty :1*' :^o, l^' i""i..*lt,itii e li scop ult .ui esarnent g.:l .::;':l*1,,t.*o,ll,'; pl:-ll t'. r" .'i,l,a"gt I !rr".'';- odrr'6 lnar r-rr ;;;' l"Tiili' ".1 mai lnaltt. - l,T": " oficiir irn[ I i sil {ie proutovatil v--r--r.-: a r^vifi ^ per"l"ll'-ll:::: i; 24 a -im t,'h"."jlui';' ;;;' e p e I a r g ir. d e s P-t * 6 * n * tt,ir ii v o r b e s c : :'T]':? : : : qi P.retinde " il;";;i;;Jrocuii, a Preo,timti ac6sta at'e$La d Prvvu""'^ Prtn "ioti*pta rnulte mai'de se aprialti, ca sa,

'frttit asetnent't sti'

"u

ltt

lucrrtitt.. qi ctt esa-

il.;iii

il

su p-u n eC

mai tare, fn lncarirat[ qi cu o legisla{iune f6rte at:onioilat5.. De aceea qi inst,itutiunea esamenulrti prosinodahi ln r'[dir:iila ei est'e o institu[iune orientali. Ce inst'itu{iune prtt(]ticitnii este esentenuhi prosirlorlalit, se verle rle acoio, ci singurir prin ea se 1r6te rleldtura inconvenientulI ar:ela' ce irqrl de:;[t se intlmpl5' Ia noi, c[ nist:e irtioli se inftrndi u$* .q.icOntlfi iru pttterea ttu orlati plin bent:irciile cele mni bune d0ndI in id,luri pe barba{i meritati din cleri. La eflte iutrigi ordintre qi r:orup{,iuni rr,ie poporului prin c0,t'e uni iaintn nu s'rr ptlne tlapetir prin esamenrtiI orosiuodal[, care ttttrtrorti i:elurI nedt'tnni ie-ar inchitie calt'it tle :r ajurrge la benelicii qi oficii, cari nu ie rneritdz[ : Cet[ de t&re s'ar ridica rriveltrlit cultrrralir al[ clenrlui nos[ru prin esarneruli pro-sinodalit nttmri ln d6uE irei rleceuii ! Si rle r:f,,te gicanilri n'at' scipt consist6rele, piotopopii gi alfii, cdnrhi prin esamenulf i,rosinoilliri lr'fi eschigi delt unele beneficii ;i oficii toti, crri tlu le nrerit6zl ! Chialu gi' cinrlI eslimenrtli ltrttsittoditlt-t n'dr fi o inst,itu{iune ln rf,,d[cina ei eminenter tiisciplina u6stri, totugi lrll st[ itt orientald,, 'ori t;e rlisciplini ln oblinerea beneiipsa de fiiiitorf qi a ofit:iiiori" in carea in rnulte pri-

r)

6ui.ict rt, ztti. ,tccPaYTtf ia zo).).izrc ytlioil'o.

Kui

pi1

il;tai

i1

inuq t,tt't1rtxi1 airil 1'rv'i1rut., rifi'lt zai

:'q,rfTii

l,i

lhlii,r.ad*il.

vinte ne afl6m[ qi

205

-*

;;;-p;;tffi tin8ri instr-ii elt sai. prirt altii sumull poporulfl in cflt'e o parochie,, tL sI sco[6'din i:a pe cAte unti preotri desteutri, abiiri, zelosfi $i cualificatu, llentru ca apoi si se aqe{e el[ in ea! $i tiindf c5,-ob[irrerea betrehciilorfl l;r noi nu este regulati prin dis-

ast[di. De

c6,le

ori

cd'te

t:rrlte n,le l{rrropei. I3asa organisatiunii militare a armatelor'I ourotr)ene de tstirli este

francesi.

il

;l
I
I

ciplina esametteiorfi prosinodaie,..atari incerc[ri rle iosri si succedu uu oriutl spre vit'drnrro& sirntuthi ntoralfl ahi r:leruiui qi trl[ uonorului.'l)ltca,,Ttd.rhttiE sitndulu'I'" delt ie'6g un avutu dureid atlevdrati rle progresul[ nostru cuitural[, atunci fle6rrd[ o revistd uumai preste stfirile ntistre deplorabile ctl obtinere.a beueficiilorri gi a oficiilorri biserise ;;;;i, "t: fi-avut,l motive arlev6rate de a prin riisciplinei alter[rii cotttta ln nu lrlf,nge irirrlx-rti crescuti in ,,irtsf;itute:i,cst+itice" ., ci asupra lirrsei Lrlevenriit t,itriurchiile rle elisciplini in rriulte priviu{e sub masca ln arievEril ridiculi', r:[ cut,are iucru nu e rtrientaiit, tri aDusa'ntf' OhitrI fi gr. orientaiii lncepfl & Be irr[6rr:e lt pritxii viche ririental[ tle a supurte esamilr[r]ii pe cei ce voestri si fie proinovn{i la berteficii qi oficii mai inalte. $i noi si -*titnir (:u nrA,uile lrr sin[ totl le l6,ngi, annrchiil veche, 0a lru ouulva prin ordine.qi rlisciplil[ sL rri-se schirnbe ,,legea strrirnorsis;cci" dlui

imitatri dela flnncesi chiar Ei unu lloporri ei-r celri get'tnf,ttri, cnre cu et'lti frances[ tr[esctr rlr: vit:uri in ntare antagonismfl. 15i inci nu numiti atA,ta ! Lli puternu dir:e, ril dduE diu lrei pit'ti din instituqiunile qi terminologia rniliLa.ri ia noi gi in celealalte state eurol-tene esle irnprumutatd, tlela franresi. Rev6ce-gi cetit()rli io ttteurorir: ttttmai cuvintele: regintenl, bataillon, ese adron. lieutenant, general, irtfanterie iii afti mai departe. $i aii penlulii 6re lrrin ac6s[a p,.tp6r6le r:ulle al,r !,rrropei eeva? l{irnicu, ci dirupotrivi Ei-:ru prortrovatf, muilii causa mililnr6. Bunii e Dumnc{eri insd,, ;i pe lncetuhi se va irnpriqtia gi iulunerr:culu qi se vor[
a,

tici, o

[i fiindf ci a fosti buni gi prac-

deiilura qr preiuditiile iif,elfl de daunicirise progresuiui ttostrtt culirtr:alfi, eat'i ari eqitri la ivdid, in un[ rnodii aqa prrerihi irr sinoduhi dela
1868,

f
I I

in "Gazetas erupti r:u uti[. rrdevEiat,u fanat"isruri. iare ' ati AiL[ irisi.iru{,iune *utisaui irii.rodus5, itt

p6,nd, c-e

Ei qi de

in ncercetiriieu dirri Derrsuqanl ;i pote cir cea din urrlti sfor-

atunci inc6ce din r:inriu in cilndri,

N. Densuqanu Ei a

vorba de in-titu,truni bune, salut&l'e ql collforrne prinr:ipiiloiri bisericei n6stre, atunei nu a.vernri s[ iritlebi,ntfl, ci de unrle suntfi, ci ci urottlovdz[ eie plogresulir Ilostru religir-rsri' rnorlln qi cult,trralu sari nu ? Avemf piLid' exrinenti despre acdsta la pop6L6le cele mui

,,(iazeteiu

"t este ?- Cirrtlri

biserica ntisrri e-qtu institu[iunet vicariului r:apitulari[, care guverodzi dieces,r in timpuhi vacanfei :;caunului c'lriscupescir. Nici instiiutiunet act!sta irtsi nu fu introdusa.firi nurnai ilin necesit.ale. Anume in biserica res5,ritului in tinrlrulii virttantei s'jaunului erisr:olrescI
rthniuist,t'a tlietcsa I)e [inrpurile sinoduiui deia 0irk:cdonri (451 d. Chr.) in eeie spirituale rtrt:hirliaconuhi episcopului, t!ri, in cele tem-

"
pot'ulr r)(:onountl[.

lOri

--in resiritt,
mai

*207$Iai rnultri in nunrire der:6,tI in fondri iustilu{iune apusanl qi instiiutiunea vicariiorI generaii. 0ficiutri vicarilor'fi 'guuerali de astd,di este sinr-rnimri cu oficiuh archidiaconilorh arrlici rlin biserica orientai6, cari supliniari in guvernuiu bisericescI pe
este

') IucetdntiI insi t[rditl irtsiitu[iunun urt:hirliaconului

gttvr,r'rrulil lli$t:rir:csr:rI lrr t,irnpulI sedisvacan!ei u r6rttnsri tlrt,rlgil Ll cconornuiri ? 2) Schimb&rtdu-st: pc luce[rrlu r:u tolui[ irnprejurdrile, qi cuslnrlu-lre ;rrirr r:cle mai nrulte locuri institrr(iuttcn ct:onomulrri, chiar'I qi gr. orientulil ari trebuitri si se inglijdscS, de albe disposi{ii cu Jrrivire la rdrrrinislrnrea diecesei in timJrulI sedisvacari[ei. (Stat. org, pag.4l.) Dupi ce irrsl la noi s'a introdusfl 6riqi din necesitate iustitu.tiunea capitulelorri. a fostri lucru firesct, ci deodati 0u ele se introduse gi inslitu{iunea vicariului capitularii pentru admiuistrarea diecesei in tirupt de sedisvac:rnti, .,si inei cu nt6,tri rnai vir[osri, c:i pus6$irinea qi sfera lui de aclivitale prirr legi este f6rte irreeisri delerruinata.

ingreuulL[. hnprrjLiriirea,

epiiseopul*. abserrtu

ori

iinpedecatri

D:u:[,,pd"r'iriiii siuoduiui" dela 1868 lrrtle institu{iuniie striine introduse iu biserica ntistrl tri in[elesfi gi institu[iunea vicuriului calritularri, atunci totuqi ar fi trebuitri s5, trele, ci ne rnai fiindfl astirdi oracticabiii institutrir-rnea auiiei. orieuiali a economuiui, pe ce eaie s[ se guver!]ze diecesele in timpri

priiui mitropolituiu $uguna. Dreptuhi de patronatri a e$is[at,f qi in biseriea resirituiui, ea qi in a apusnlui. Dcoseliirea este nurnli In aceea, c[ iu restiril[ a r6masri pe o tr6pti
ea si se fie deosebitri speciiie iui ;rrecurrr condiqiunile {i ,sr rnolivele fenierii. hstfeiI iutii in novela 57 tirrr anirlf 537 ryi 11.1 diu arrulil 546 a irnp6raiului Iustirriauri, ceiorri ee edificl o biserioS, qi sus{inri pe preotri, ii se dd, dreptuiri. ce treue qi ia ererfi, ca sl propunl episcopriirii persdne apte spre denurnire la aceir biserici. Eri, urai mrqiu fu dal[ dreptulI acesia chiarri qi acelora, ciiri

terminuhi anlicu grecesru, ci pe ceiri iatini, riu pote fi mare greqdld, in contra instiLutiuniloid orientaie, tie-6rece cliiarri qi gr'.-orieutalii aI pirisihi terrniuuhi grecescri qi folosescfl pe celft lalinri. Ye{i Star. olg. pag. 41. Cu deosebire Saguna in dreptuiri sdI bisericescri se siiesce a ardta, cd, dr.eptuhi de patronall nu este o institu{iuue orientaii, insi, firii si ptiti aduce nici unii argurncntfl de ceva vai6re. In realitale ins5, lucruhi sti cu totuhi a.ltcum, dec6,tri cum gi-l'a inchi-

ci nu foiosiurfi

ori

prea

de sedisvacau{i.

') Goar. IIL Eiyoi,. ltii'u pag. 687. 'Yzo,xgccri,t, zcti rilu i:rn,zoni1t,- lts.rtL tiy , rccoi.Ltt,t tv roi' ao1ngiu,; ui7;gt.; i)"edou,t,; toi ."lqgo,rrn'or,. Leo AIIatirrs: ,.A uror[e eriatn episcopi, quond aiiris sulleclus fueril, etriseopalr:s res aduninistraf,." La Zishrnan l. c. pag. I03.

Epistola sinodrrlul dela Calcedoni. c5,tr5, clerulfr. Alexarrdriel dupi. deputerea lul Dioscuri, ;i a siiotulul lo*nii Guri-de-aur-i c5,tr5, Papa Iooceu{il.

- r)

plirnitivd gi netlesvolcatii, t'5,r[ L]a, si se tie detenuinatfi ea iu apusri rnai de.alrro;re lrrerrriseie, dreptuliie qi datoriu[ele legate de el[,

si

inri

ry

:,(

r!l

_**t

numai lfi restauratil o biseriei, ori a[ dotat'o nutnai lu parte. 1) Ba la gr. orientalii din Bucovina pe basa reia{iunilolri dint re vechii boiari ai- Moldovei qi bisericele de pe

proprieli{ile -patronatfi iorI s'a foruralri

rle

analogri celui apusanf,, gi tolu asemenea qi in Dalmafia. Astfei[ nici despre tirelrtuiu de patronatd nn se pr5te {ice, e[ in biserica nristri este o instij,rttiune str[in5, de institrr[iunlle biser.icei resiriirrlrri. 1)uiri s. Unite tnlimplfi,ndu-se in biserica n6stri dona{iuni qi funda[iuni llarte re-

unI drept[

t:ritc rsrr)uttlrreu o irir,t,itrr{iunr: or.ionlalir, dri rle altii, 1rall,g, t:i lrrr ,rlnit.ltctti ct.t'st_'uti ht. inslitttte it:sttititt:tt l'$i irtir otlrilrl, t:i irrl.ereseie binepricepule irle biserii:ci. Acesi,e suntii instif,utiuuile t:ele rnai insenrna,t,c int,rr,.iirr.;e in bis;:rigr ndsii':i drlli
11{.,r"rr)i.i.
l.re

. r\stfclir llrt,cnrh sii rliccrrrI rlc o parbe, ci, rlt'tptrrlI rlr: llttronlrtri irr rutlirnenli:i,l ]ui

rJ';r

gesci, parte de alti naturi,, insd in cont"orlrritaie eu lrraxa apusanL legate r:spresfr rle tireptuiu de pltronatri, amri njunsri Ia alternaiiva, c6 sau s5 respingemi acele funria[iuul qi donatiuni, sa[ si Ie .priminrii cu drepbuiri pat.ronat,ttirri Iegatri de ele, a.qa l)r'e.*ni s* rlesv,;ltase acelri drept[ in biserica apusuiu! in inpteie indelungate pentrtt libertatea biser'icei purla*"e secuii intregi cu mo-

pe a(jssi.c ai' fi ti ebiritu sii lc irrteidg[, t0lttst i.:tt Igrr:u tii:ijcrirti. Cii lr.,-lrir irr{elesrj. Ei trirreI Aiuni:i irrsri cal.i sirilrri nr.iiiiutirrnile lir:r:i,:tt sq,r'liir;,: iriti o'.inlr irl ilrserii:1. ridst.r:i cle ,,litirlttti crust:ttt'i. ,itz institute itsuithe,, Z lnsi-si ,,pd.t'ittti'i siittt-lu.lw:i." iil cl;-i cirn rrtneli si at. riicr.', t:6 tluir I r;i ftu ;i:iii, i:ili ! siiiitu. Semnir
inveCeiii,Li-i. cd.

rrlare, cit,ir d*.-si ,,1tcir.inii:i sinutlu,lui,, deia 18{13 srrh iustiir:tiLni :trairie irr biserica nristr.i,

r:eloi ii itouijr,rrle. lIt,rii.rrlil lold inse uiru {triii,rii.'r qi pri;gresrrlii lo-rtrrr e jr,i,j asa

nalehii, eu tiilast,ii gi cu nobilii. Rer;ping6rtdu-se aceie irrndafiuni gi donatiutli, progrersul[ no]Jlru biserir:e-*tri ar ti fost,[ ulult.ri irnperlecatI din tsusa Inirrel miserii, (je dotnnia ln hiserica n6sir5. De ail,i. parte priruindrr-le laolalt* cu rireptuhi de palronald, bi-*erica n6stid fu f6rte nrulif, ajnta1d,, 6ril buni,vr-rin{a donatorilor[ gi a fur,ilalolilorri fa{d, ctr biserica ndstri. a fostfi *gn de tli&l'e, cirtri nimeni ntt s'a temutu. cd acehi dreptu va li dauni,ciosfl bisericei. r) Acta Pu.triarch. Constart. etl. Miiller-Miktom. [. pag. L68 qi tum. II. pag. 4'J7' La Vehc. pag.
476.
I -T-*

Siiirirlrriii atlrsta arier:d :ii) tinrise r)o tiur;rrriir, rrinriii iislrttr,raiuiil si iriei;g,es11lrl s;is*'euui r;riiitir:'Jt iirntrilti,,lihtrul,,isiitii,,, rretlr,uiu- lroiitirii dc :i-qiricli irlii JirJtivinrii'si alfi. n(.ittzilt.tiit', eril ill te;r lr)iri rrri;,i,t fl'jr.e,' rlela s51'g ilrii!.i, irir'1.c tttriil.i, r;r'irrti d,-: liii,irliel,: frumos'i sriuiiidrrl " ln i.ai'i e: a. irrrbr.d,i:af,ri. aqr"eptr:'ii $ st{,)cie rle ciiii,s de iitrrii. cf,.tti celI te irl fi cutez,rtii a. riir;e t,svil iri r(intl.a irri. tlt'ii (ti)tt::irir t'er.it ,it illlu lrE('Al(),'j iri conrl';r ornerrir ii. lJr ii cirr],1 ryi nrrrlt!, desi lrlevecieuI rlesastre i,:, cill i lr vir a,iuce, totrriii iIcearj.

trudncerea cfu in;titrr!iunI str[lire li fosi[ isvrrrtriii t:onrlit!i:r:iirirt diri sin'-rdulit tiela l8{jS gi a e urid;iti ir;i ii rii,..ri,ir'6:'i. r:i r:ir loiuiri ulf,r:evu.

trrr drirereii

resli i)eri[t'il irr-

tl

in contrn Sirrgurri biserica ca-loliei, aclevErttd, iubit,rlle t orrrerriurii, 0are rr cuilivatfi tr,rttleuntr libclnlisnrulil, irrsi urr ceiI jitloverlrir do astitli, ci r:clir rirlevdral,ii si uobilii, lr'u voit,ii 1,,rcilt '.r cu clri nici cilndil, r:i i'a corntldt,Lrt[ 0il tot,e at rtele posibile. Ilc ilc'ieir t,otir ociiulu ,,lil)eraltit's'u, desci,rcaru tsulil':l ei (iu tutrltri Absolulisrriii ob;:cii ranlisnri, ,, iibelalismti ". sclivia r:rrgetirii ryi r:ilI,t: qr rnai r;flti: i-se itrunc:if in flifi,, eu l.rjt,o cti, qi celri ce are nuntri cr.lri,tsein[ele ceiu illrri eierucnLilte i;ilorit:e, treltue si scie" t:it, biserica catolici, t civilir;atir I{rrrot;a.,,Uoltutt,n,ir,r,t,c tmd.ar:ter' ! ul iqui,i ltt,eret !t( a- trsbuit.ir irr urruli '9eitt1,et' sd-si tiltii cfet:t,u ld. srl&, ci,ci irr rrrlevEr.ti bisericr,. catrilicL ajunse tn ocirii f,jr.le rrrirlior':l ri(rsliusd rlc orlids5,. Si {iinrlu r:li,jur.rralisr,icii nrjr;trd, pe al.unci ela. friltr: infer:latd rle iiLriri idei, qi cea mai luare pai'te ii ;;ubliuiilrri lloslru jura-I,e ea. eurn tr ciori .,iltztia,' ryi aeulrr s5, jdre .puirlicuit=r pe rnolstruo.;iidl;ile ei, aqir nu e rrrilitre, ci ura ar:6sta iati cu biseriiti r:atoliri a iili,rr-i,u olritlri sr iri Lrnii rncrubri din cieruiii 1r0si,ru rnai cLr ".,trriii din Arddhi. De aitd, parte cliiirrii pe rii-'iri(.i Eiigulllr cil-tt;lii lre* cd,rrdu in picioi'e t'jLe 1,rin':ilriiic ii cut,uiI bisericei rerid,r ibullri isi i1g,.'1f1,,a; bir;erica sa pe bar;e,,u,tisiilti{iarmlc" i,.tiltt-rirrtrriate rjeia proteslanli, fd,r'd, ca s5. iri fie lliatti rrimeni cut,ezatea a-lLi dernasca. Consciin{a riublici, tn bise;rir:a, ndstri, el'a) ta uuirea rrristrd :i tb:;tii rir.i rnai dog'tnatic5. V6{6ndn :rcurn rnuiti. crri credea[ in iarniir eea IIlale, ec se tat,:a tI ,,ubstilu;;i nu cntezari a-qi ridica versulii

fui.

tismultr.(t catolicri, ce atflta-lI trutinarj cherna{i qi riechemlti, cdtri de ,,constitutionalii,, este bisclica lrri 'Saguna, fnrij'a stribate mai afundri cu seriosiiiui. in esen{a Iiicrnlrri, lnr:epurd a crede cunr se cade. cd nsa a tre_ buitri s5, fie biselie ir l6siri' inainte tle S. Uuire. gi irrcii ntai uruiLil, a trebuitri s[ fie incircat5, de irrstitutiuni e irri tle; cali rnai ,rlibt:rule". Rr crecle.aI l;erit.rl;il, cd biserica lesd,ritului rlin tiurpurile cele mai vechi a foslii ,,comst,thftiotutlc'i" si plovEdutij, cu acelea instit,tr!iurri adrnirabihi rl'-; ,,lihercile,, . $i in crediu$a acdstir era atflia lraivitate, cAtri ceiildri. uneie lucrur"i de lre lirnpuriie acelea. i{i est,e iai"e grefr a. nu suride.Cci irrrbetati ry! arneti[i r]er irleiie acestea -.iuO*, f n iloriir fth'ie iir,escri . inlepurd , cil riuruti S. Uriire si cottactulii cn biserica iatiii6 rrr:-r.ril niinicitLi iirstitutiunile iLuelea ant,ice orieiiLale rrt[[ii de ,,iiberal,:,,. Creilinl,a a.cdsta iusil uu ctu eredint*. nici a sl,eciaiislului, nici a celrri bar6rLi bine inf'olnratii, ci rrra credinfa virgri., rolfril;i., nebul6si qi scnLirnrtilaii ii. lnii,jseir (:al'uil nr.t si-o a ;rroCrtfatti lrlirr . siLrdiii qi rrredttutiune iei itisd, &$utr)ra irrcrului, r;: rruuriti lrrirr .*irigunrlri contactI cu at,rr-irli;feril nifer;t.ir,t,* rl,: cli. De ac*:ea se qi tititnift,sta nti in lclltili t;ir lltclesli precis[, ruu lil doiirrfg ciiird formulrte, r:i urai multri in cuvirile bornbastice si de modd, chiarii a5a uuur..scrie ast6{i diri Nic. Denstrganri qi ,,Gazeta*. I)aed, insd, o drr:ectiune rnai sin6t6sX i-ar fi lrrovoeatfi sari fbrfl,rtri. sI, arete cuprinsulti i'r,aiI rlI iraselor.I gi e uvintelorri, ce rtita ie 1;ulttd in grili,, si arete cu rior+*

ir
4

,,,,,-,'-ou.i

213

$i falrte lndrttlrtJ,!ireit tengtririiorti qi a tloiirrtreloru, &tttltci unii at'ii lritrnsri in cea mai mare oonfttsittne, a.l[ii --rnti sarrguinici qi faratisa{i de atfliit rimpri Ixite nici de vorbd, liteet. si nu l,l: fi voit[ Td,te larma e tl coridi[iunile sinodului
vedi

riela 1B6B uu e"qte aii;a decfi,tri matiifestarea irrr:ortscie a spiritului zrcestttia' a r:rirui timbrir iiir p6r'tri pf,nd, chiarfi si in sbiirrii celti deorlaili rttnfittir qi rtaivii, cal'o cai'acteris6zii spititulI epocciorfr analoge. Mai rnultS, v!lItirr: nit le va ascric ttirti odall nici urril omfi scliosu. Si rir ii gi ftjlte dtrrerosii, cfi,rldii billbrrtii nosi.ri cu jrtrlecitti tnrtturS, si instrrriti lr:-a.r'a,scrie lnai nirtlrd I'al6t'e. Ai,trrrci I,e rlrcpltrlri a,tnii put6 dite. cri nu ltt-ttnai nu itttttr p'.t;;/-tt'ei'l crrli.e, dard, lrrrteuru li nurnElafi 'acelea, cari tindri. seriosI irici btrEm itti.re detnnf- cle unii ore e.qte lrt t:rrll,urd,. Cd,ci a cuirrinde cuiturale l)ol)on't tu a.*pirili.iutti i,,tirrit tiesvoltdrii' tittei biserici ca ri rt6stri lrr utril rnociti aqa falsri, n jutieca originea, nilttrrt si valitrca inslitutiunilorf, utistle billrr'ir,rr:rici irt utt-"t lll0ti'n ati). siltislt'it, cuil1 s'a int,irttnlatt'i atristir, iu sinottuifi. rlela 1868? iiu r:r'erleutii. t:ii in iritd, lluropa se afiri urrI siugririr lroporii. er i:Lrui eii15, .qi t:ourit6, ttisce gregeie aga copiiiresti. unti sirigurri scruiiuiI I]e inai restfl, qi ar:e.stii este, culrl a fostri posibilu, ...+ ..io toLii srrroduld sil rru ssl afle urtti sillgLrt'ii b5,rbatu, rare cu iuttiina rrrinfii qi eunoscin$elorf, s*lc si, imuristie in[unereou[[ ? I)*rd, nu s'ai afl.rtti ! S'ari aflat,ir itt sittcelfi, harit I)otntiuiui, qi bnrba-ti de aceqiia' 'Ir:t'ettt'ele irrsi' era aga

de mulu qi vehem'.rrtri, cii,rii rk: frit:t iui ari trebuitir -ui, tucri. cir nu r.:umv:l si-si p6rdi trecerea iniriut,err lnui[imii. ln l,uii tre,;nii nnil. iniit'c ot:ri.orii irr riuulri Llirr 1r3ii;lplentele celea rlirriAiri ale Europei a su-q[inrrtir cu muliri adevdt'ri, ci, a vEtfntir qi l arr{itri dr: hd.rbnti irlrui rlc eui:ljii pe cArnpnlu de bd,tae, ci.rrtlu irntrriit se srriir, suluri sure r:eliir Si sdrrgele {-r!rrgi:jt, uiliri p,e tiLrrrinbu. fii iotu$i aL:eqli b5,rl.r;t{i rI rieveniti tinricli, riinrlI a fostfi vorba. sri lris6sr:ii t'e-soluti irr contra
irttea
pd"ret'ilol ri niiiriitt ir ntir-{sel()rii firnatisnte, Cit nll 0ilutV;1 s1f-5i 116r'tJd, popula,rlrlrt,ea itta-

Atftilr r;u trrivirti ia ilsiitutiLirriic strdine. il(:i-lirl .i;i .,i;ir:i,r"trrli". t,l'e(reuti Sd ,,htst,iitiIittrtilt,' sh'iirte", tlt: r:ari se 1r1flnge sinr.iriulu ticlrr, iEUE. lirrrn6z5, r)rilrea riosit,ivd a tiirrgniriloiii;,,s1ti,r'trii'ile" tii,crrt,e in inslitu{,iunLie nri:rtt'r: 1)isr'ri,tesr'i, tie i:ltr'i irsrjir]pnea se plf;.rtgt+ sirrotlrilfr. folrn6za pultcir negativd,. Ilac5, pt'irr acri:leil s'ir intrr;dusti in biselica ndstr'il cer:t, ttriii. at,tttrti prin ::lcr"r;ie;r s'u ci[srili {:eya vechiu {iudioriri tle.lisr.:ilrlinrl qi instit,r.rti rr li trr o! it) n i;irlir. ilId,rf,urisiurti cu tdt:i sii;rerit;it,il* sufltit,ulrii nrist,r ii. ,'d, rrnrir rrrt diliitii rrrriltu .tsullrr{ ,,sn{ii,ut'iIQrir'r Hr;r-'strx'r[, bl anrti ]uatu ttunctii tie punctti riiscilriinl si irrslil,rtf iurrile orientale deIiuse irr eei llriti insr;tttrt;.rti r:otiici rle legi, t:ir si, vedenrir, r}rri srinl,it ,,s1ti,rt,nlile( ;ir:r:lea. cari pe ,,palintii sittodului" se vede, ci" i-au nelinigtitii est de Lare. $i duyrir" mult5, rneditare qi cercare anrfr ajunsi ia lesullatuli urrtr6loriu.

lolir

'

2r+

--

-215niici, eJriscolrii nut,crti lbsentt t,imlrir ntai in-

(L' r;c {irtc ttttti lnt,iiir cle tireptulil pu": blir:il bisclicr!sr:it crtprinsfi ln Pravild,, tt'atnfi pututu ufll, s[ so Ii ficutti ln eiu nici o

l,splrt,ur[" de cova tnotnent,[ ln biserica n6sirf,. AsttetU ct sI, ittr:epemil rlin cuhne, dreplurile gi tlatorirr{ele lVlitropolitului gi rela[irrnea 1ui fa{C cu episcollii, t:lelrrlit gi poponrlt. supusri lui este lrr biseritxt n6strI, ;i astfufi aeeea'' erre o presct'ie Praviltr. ,,Splrtttn" mni insemnati, fi,crrtI, in ynrsdfiurtea de aeli{i -a Mitropolitrrlui esle, r:d, elI e rl consi.qtoliuiri sEri func.tiondzd, crL fotri tie a, rloua instanti. pentrtt ciieceselc sufrngane, prl cfrrtdir ,lqPil Fravilil forrrl[ dc a ddut inltan{ir esle Mitropolituhi r:u sinoduhi prrivincialit cttnst,[t5,toriir din to[i opiseopii siifraglui. i) Drcd, cumv&,,1;5riri1ii sinotlului" sub rtip"irtttrile" ficute ari tnlelesri si ,,spiirtttr[]" :trl6$tn, atunci

gi aftri, tle aceelt prot0s;r:ir: se firriaii alunci mrrlt[ rnai iitte r:a astii{i, fiintlri it[ttnri I)ro-

delungrtir cle aciisii

1re

lrt sitt6tlele provinr:iale,

I
{

ar fi fostri tlatori a ardtl crlen- pe carea trebtte si se mdrg[, fXr[ ca iustilia biserricrjscli s5, fie lmpeder:ali, riar,:i qi ast:irli frirulfl de a d6ua inslan{ii ar fi utt N{itropolitulir 0u r:onsistoriuhi lul, r:i Nlitloporitulli {ru sinodrriri

llrovincinhi. 0,tt.e 0a11fj() ttrg^ettl,t'l nu a,r trebrti aturrci sri stngneze ltrri itti.regi, pSrrii t:ilrrciii prouttttlrr frll'rilri tlr: a. II-a in-*futi. s'rrr 1lut6 -sirroriirlft Crici ;rrovint:ittiit tttt t-rste ^,'ri nrr pdte {i rrni tlicasteriil sttbilu, r:i ttttu rlit:;l.steriri, rle nu se adunii riecA,tri nlttttrti rlirt r:f;,nriri ln cf;,ntlrr, qi qi c0,nd[ se aduni,, ]iti pof,e sitr adunaltl rnult,ir timpir, t:i,ti eliisr:opii nr.r poiir absent'r rnullfi tirnpi tle po ia riiect'seltr iorfi, Pe tirnpurile nriginii Prar:ilei, fiindri cliecesele

t)

Cau. 15 Cai't,. c. 2{) Antiooh, i:jint.

III

16?, 331'

cedunr iulidioi, l'rirltl siruplS, ;i ltt:cicsvolt,atd, o specie dc procedurri fot'ic suttt;tt'i,, qi rtc ilccoir, plocesele qi iti a tiourt iustarr[i, putea[ li pertrnetate qi th:r:ir;o fdrtc iutc. Afari rle a,cee& itt tirnlrrrlilr: origirrii Plavilci inlrcgfr rireiltuiti apclt{ioualft qi rlispositiile cu ur'lvit'e la ordittea iustattfelorir erruil f6i'te prinrii;ivo qi tiedesvoltale, aqil ciitrl tinOndu-ne qi a-si{{i de ele, ori cre utltrtinist,r'r.rrc promptf, a jrrsti{,it'ri l:is"ricesci ar fi l;rrripe ittrposibiiri. A.*t,feiit, 0n sd, nu utli aurirrt,irnrl de alt,eie, inst,rtttftl il 1,t'eia tnai ttu o cttttrisce Pravilr, al A,lti ei'iiit ltc .tilnltut'ile a,t:eleir tlu pr,imitive sli lile iiisericesri. Pent,t'rt aceea putenlu rfrct:, ntt cir r: unit 1'cgrc:iri, ci ohiarrj dirnpoti'ivri rinri proglest), c[ lsiirli ca folri de a d6ua instrrrrtir, nll rnti ligur6zd, Mitropolrl,ulf, cu sinr-rtlulit prr;i'ittt:iait, ci llitr-opoiitulil cu r:ottsistottttiit ntitlolrolitarri. Ce se tiue rlr: rlrepturile bist:ricesr:i de ondrc rie ilIi1r'opoliiuirri ltostru, I)e lfllg5, drel.rt,ulri I't'oerit'itti, ce-1it aro drrpil Plavild,, mai ale i:r nrri qi tircptrilir 1i;rlirrlrri lttilropolihitrii, cf, iti{l fttrtitit otnotbt'itltri ellisrtrrpesct), si este sinti,xriulii lrrtt,estiitii. tniit'olrriltt.nrrc 1i a, conrunirrnii c;iltcttiit:tt r:it Fj. St',attttt"t A llrtstoiit:ii, rle ulrtlc.: ilt'r ryi prirnc!j(:(t cil, ttttii strtttttti rie ou(rre. 1,'iirrdir 1;a lirriI rtlrti rireltt,it tlc otttit'tt, curn urrrir tlirre, rr tlistinc(irrnr) rlelrr S. Sclrrrttlr Apostolirri, tlela, sirte urtrt6zii, r:6 ltt fttlo-rit'trt lui Mitropoiituhi litllrtru si, $() itc()tttotklzu rli-

-21c'sciplinti stttorite rle S. ScattrtI Apostolicir, care a conteritir rlistittctiurier. 0hillrI analogfi st5, lucnili gi r:u 1rs1'f'1re;i {-:rricii inaintea i\{itroliolitului, cat'e incii este urrd dreptri de on6re, cc-l[ conferesce S. Scaunir Apostolicri. Atf,tri dreptulfi paliuiui cf,,t,ii ryi aiti tnttrii lrurtate inaintea ilIitropolilului. iutrn chtI suntfi drepturi rle ondre, n'air talfiro pract,itrir. cfltir ,,gtdrinlirr, sinorlulu:i," dela, t E68 inlre ,,spirturl" de butri sitmi n'tr.t intreles[ i;i aeeste

."2t7
I

---.

l._

tllrii"rrhi. ()licirLlii
sair

il(lt'st,lrt l'tlrrrrirzii t:ortsilittlu

d6ud dr:eptuii. Ce -se tinc mai dr:prrte dc rlr:epturile si datorintelt: trpisc,olriilir ir, ltrer:rrm 1i rle relatiunea iorI fa{i, cu clerulu qi _popol'uhi diecesanu, acelet siintii ia noi astl),rli tttt,ii acclea, crri le slatorr:-srje Pravila,, ii in elc ttici o nslr:it'itu[( nti ti'it, flir:utit. qi nir:i llit lj'it, pllIuli flee, itir:i in privin!'r ilrd';la nrt r'sie mai lici rt dr.osiiirire init'e ee't'a tti-] lll'{r.'i{irie l.'t-lvil:l :1i itttt:r-' rlispositiilr: rlreliinlrti rptti;lnti.

sfrltrlir epistoprtlrti, trtttnitu f)oul'i1 cu ternrinulu ofitriosri. Irri,t i,nrhi lt noi cn pitulele irr lor:ulir ofirtilliloru tnliti, clr: la olalti, crr rlti rrreoti f rtt'ttt6z;i :tsld,tii t:,rttsiliulu, fiott)"i1 alri episcoltuiui, llent't'u r:ll'tl itlsd, s'a ldoptatir terrrtinrrlri iatinri iie colrsistoriu intrebuintrtI si de gr. olictlilrli (vr:r]i statutuiil 1rrs,ini,'i, iiag. :J9). Aslie.bi lir:i iti privinIt c,rirsiii,rlui episr:olteritit nll puiemit tlictl, ti s'a fd,cut,ii vr$-u ,,sDi,f i'ttt'i,", tli,t:i ttiei nu s'tt cassalir, ltici iru s'u trlteratit in spre rnai r6fi, ti fu snpust sthirniriir iiorI rle torurI cerut.e

0rr ttirrge insfl irnpreittnrrt]it, t'it epist;ttpulri rlrtpil drrlttulti resiirileinri aI' trebrii sd, fitr riilrrgirii, i:*ea, itrt l;r lt'ri ltrt lniti c itt ti:it"l rrlylrel'v1i1'v.11-1. cil. iti,:i ttttit rtnnq;tti,lirl iiletrlt,uiir I-i irr rir). t'iurnai l* ot i+lttiiilri ace:iiil irli {} i'r
,
]

irr fi: rje ri.ii,ittn a.c6.lta lrlrrrlu rjTi) :re {;ri'g amirt{,ire a :iintttlrtl,ti topir:ii Irr ltrsirit.ri 'itt rr epi.'\tol:i e rlr.iir. (.)oitst.iirii,,tropcilri clitii, Pirl;n Lr;tttti. Sirrorltrlii in:lir Tlu :]'i! tiritulti Iti'{)v(x:,'1. ln rriei rrnr-r elrtonri. {:Are pi"erit:rie. la. eltiscopulii s[ fio r:ir,lug:irir. (Ve{i pi ['idalionii plg. 41]). Cnm amit foslir siiiti nu si, o f,ruenii, oi . sii imlrlern[ ,,s1riltura" oficialilr:rri de guvernfi riiecesauri crt inirodueei"ea capitulelorfi, arnfr v6{riiri deja mai srts[ in ar:estf

de intprejurir iDupri sinirri,eii: tr6slt'e rlrlpit,rrlilre staliistl rieoslrbcscit in digrlitir{i si canoniutir,l rile irr ofrr:ii, tlitttre e*t'i r:eie riin{ftiI li si t:evrt jrrlisditttirrntt sitit :lrirnirristt l'.iitltlLt, o 1re. cAnrlit i:r,lie tlin ur'tni tllttitli frrnrrtitttti. Iusil gi rlctisdl,ririla irc6st,lr r:sltl irt r:rlltlot'tttittre cu dreptnlrr orientalfi , crtre ittrii rleosEll ett',e : a'lr'ittrtt tt : iirgrriti,ti (in l'rt';ill boerie) ,1i o(fq)t,a(lt -_ 1111],ii (iir I'r'avrla il"t'r'r{I iot i")li)sisi:i lrt nrii in;ri t{epat't,e riistirrr:fiurri +1. rllt irt'elitii, l:tri prirtti 0l'llc()) 1)r,rr:rrirriiltt" 11. i,l-ot,uuttiri ottr)t'nli. i'lrttt.lltitii lttt0l':tLi 9i altelt:' ittsii :;'tti1.it iu t:oiitirrtttitit.t,el'ctr tlrcll"ii,,,:cste t,ulu urierrt.;11i1, rlrrlii, r:nt'e si itt ot'ientti t-'sislltt-t .1i esisi.ri rtt'cilitttiititit'iti ullorat'i, srltvrrtfrlti
irrrri

rrrilriifoli (l,irt,ttilori rie nlifre {ja

titg;i rii- cttici

eJrisiltllttlsci f){:} peptri).

crpist:opii')

si '

aitele. C* se tine de pus6[iriuea de th'eptI tt protollopiioni in biseriea ndrstrS. votnI vedd tnai td,r{iu. Ert c* atinge pusE{iunea de dreplri prrblicir a

L
1

l)ru(,(rlriloni irr bisericu, ndstrl, trebue si pr:errrilenr[,,,i,]1'crpiulri parochialti rrcput0ntlrr-se rkrsvoltu tn oliurrt.ir pAni. ln rrni'r agu gratlri, clllh lrusti{iurrrru parrichilorir sd, fie regulatd, pf[rrii irr urndnunle, curn s'& desvoltatri in apusir, consecin[a irrlidicd, ne-a silii[ ;i ne ue va sili totderrnal ci.r s[ lre acorno,lirnI qi uoi qi ilr. orientalii tlul;5, disposi!iile clregrtului puror:irialir apusrnfi. C{ci pulce{Ondri

talI

drept,ulir a prrsartfi qi rit ir:rrtrrlri din acelea-si prirrcipii, hL aeelea-qi cousecin,e tre-

buesc[ sd, r,jrrngri irrninclrinE. Deos6birea zace numai in aceea, ci, consei:iti,tele inritiice in formd, dr.r legl ntiud le-t t,nsir mai intAiti dreptuhi rpusatr[, cA,t,ri r:elri oi'ientalii ie-a afithl gatl, qi nu are dec$.tii si, le acloplt-'ze. Anaiogir st5, Irrcliiiri si 0u ilegtilalititile pcnt,rrr iltlalea ln stttulri elerir-lali. Di'e1rIuhi orienltiir ln plincipifi qi in sirubule recrrrt6sce fuiie ircgrrlLrrit.i!ile acelea. r:at'i le recun6sce qi dreptulir apusauir. ,\'rrnei c6,tfl legisla.tiunr:a lpusanii cu privile la elo este mult[ rnai inaintatti, rlecA,tii rjr]i.r t'esriritdni,, aqa cflLir dupi a*:txr se potd l'esol'/;i rnai iote r:trsurile tibverie:nte. le cAnriI rlrrpli ac6s1.a rlu.'l'r5,g0uili.r-se clirr pririlipiili: rirttptului orientahi i:rr plivil'e l;r ilegrriririi;'i,{i 00nser:intcle logicc rie clrelrhi, 6L] ri,irilrgt: ln tI{)e*
a(jee& foiosiurlrr-ne irr t,raet;rv6;1. ilegulilritd,{ilori de dispo:sifiile rireptuiui itiitt:rttiit" llrt lle folosimri ile unri dleptf, stliiurl rie slriiilrriri hisericei ldstle, t:i nuntai priruitnri cousecitt{ele principiilorti ntistt'e, eat'i le-ari l,rasf aitii maiirrainte il,l tioi. Aqa dr piicli, tireptuli orien-

purcede rlin prinr:ipinlii, cit ttumai tttjeltl rlefecie trupesci conslit,ttescri irtlgulLrlitti[i, cari pe lt-spectivttlir ili ftcri inctlrabil[ dtl a Irersoivi fLrnt:tiLrtrilc sil,(lre, se intelege dela sitle, ii, cu glatia si tler:drell crrveniti Ia altari[. 1) I)e orblu de ochirrlI stingir nurniLil^ citttonicfl rrrr rrresct'ic itt speciitlf, itirnieir' Irt:rd, drrp5, ce olbulri de ochirrhi stirtgri nu p6te la altariri celi tlin cat'te, cale astiifi e tle-a stinga, clecAtti inlolc6rttlrr-si calrul[ .spre stinga, prin ce sufere cleganln cultuiui divinfi, ast pe tireptulii se r:ottsirlet'il, tle iregtriarI rlr:1rii drep-

urlfi apusanir. $i consitler'6,rrriti-hj ';i noi cie ilcgrrliru, anrti tl'rtsti ltuutrti con.qecittta din
qrlinr:ip;uiir rlt'eptrilrti orientalu,

c5, e iregrrlarI c&re pe l'etrtlpestlti, relfi cu unti ticleciri nr:rc:rp;rbilti rle a itnfa,ctt strectivrilri ilri riectirrllt gratia gi sit(11'(l iltt ptini funt:Iiurril,r

ler-rsi resullate

cll tiielritrlir *ntt:rriltit.

De

i:uv,,rrilil.'Singrrrir ircgrrlrlitiitea, prtlvcnitrire din IlllsLloI'04, nt:legirritii esttl o iregrlltrit,ale introdtrs;ir lrt lliserica nristri, 1lr: t:rrel dreirtulii resliriitjuI nu o nrtlttdrd intt'rt iregulalit:i,[i. (.]ailrrrile ius5, sttnt'it agrr tlo r:tri, cii,l,ir llttLr,'trtit sii ditltlnu, t:i, ttt'e rlrr trltti irrriruir, r:tlrile 1ir':t tli,ici,, ;i afir'rr'i, rlrl :t(l{}(;lit priir inil'otirrltlc;r t'i s'r tinlitir l;r, ttli,rireil der:irlei tlct iclit' 0e se {,inr: ittai dtprtrte tle tlleyrltrrile;i oblig;rinrinleitr stettrlni tlr:tic:rlit, ltttttltttri sd,
rlicernit, cii l;';i
1'5,rrttl

?2 rlin prtt'lerL I- a Plt',,ilci, cill'e obligi I)t] preritii rssi[pittrni la, iit)rsol','il'ett drrclot'ti cil.I ) L,au. 70, qi 77 A p. ?i interprcti,rile liri
Tonnra'si Brlsanronri ltr, lr"cstc sx11rinc. Beveregiir I pag. 51,' Ia Yeliring I' c' pag.437 qi C.94 iu Pravil5,.

it rl,, :llriii'tttt'd,", itrf rtt c,1t,it

rr.

- 291vdz6". ., Pirin[ii sin,;drrlui" insij, dar,d arj ln{elesri ,,spir'l,ullr(( ac6sta, a,t rrnci :rr fi tlebuili
n0rlirre

irr

fie-qc{i ctrr..r

di. llt
in

$r}

rnli

ribser-

irnitali 1ie latirri riu cilguluirj celI r'osu. i

Aiotnodf,,ndu-se gr. orientalii priri.ului

ci;riri ,sirrorriilrc ,,rr a,le dre;ituiui apusailti. ln sliet'ia.lil iu:.ii, re lrrrve_rce liorlLrii cler icairl, ceiu t:rrlar,u oliritf ulrj lrea e rie dellrlrte rie grrsi,ulfi eulrtpdnri, cf;,iir nu nuntai ia loi ttu so obsier'.rezi,, 11'rr iiici lil gr. orienia,li. Ci,:i taiaiulri g^r. orierrtaliloiii t,rr bunrbi J;Ani lr capetrrlfr peltului rru e ori,litriri, ei o irrritatiune a tala,rului laiinri. llr-i, pililr.iile cele tl:rri tJe gr'. rlrir,tltiiiiluiri srrnl.ii rrir.atir i,i iiyt0, desprc ce ss lxii,r: c{-ili,,itr$r-r ,iri r.irrtl a vdrltrui liieo[i iralieni si sp rrriuii. ia r:ari s'il tli.)Itsi.l' \,:ttrj ittr Ilr f.ii 1r0t't,u i ir lieri,:lll [ ir []r:.qr ni. l',)t'tniri r:itti'iclrlii irn*nt;ilri $f5 riiu r;rsii si il()lcal,ii. Sub ru-id ptirii, irlco{ii iu rer:d,riftr ri tr rcver'6rrdti ca l:i. rr,ri gr'. ',r.ierrt,lilii, ui p{il.ii Inierirrlii cclri greces0t) {)i)t.e lot,r: ti rie or.i r:e coirire. I'oiri;r.sernllle& gr.. u:.ierrittlii fttl

gri'ci. Iu cr'lea.llilre rlrtlrtr inie itle stuilrlrri clericaiu uu s'it f5,r:rrtti irii:i o .,spd,r'tuLd,{(, ed,ci si a:sidtii snrrtfi tctii acelea. cari ai fosLri l,e iiirtpurile Prirrilei si r:irri suutu in yir.in-

lindir in fiesce c[u'e cli dlele carionir:e. Cu greti itredemi iristi, clj. s'ari tnsrrfletilir t,irr.e de umtrlt:rea,,sit5rt,ulci" uc':steill. Asemenea ,,spilirrri," s'a f:icLrtfr si crr ;rreea,. r:i rru l.;s nrei observezit t:. 3t irlii sinodrrliri 'I't'rrllauri din,,Praviid,", ojlt'e rlsrnfi,ndii, iJi preo[iiorri orientali-prrlhtlt,a tonsrrrr'i, o,potil't; in lirrrbrr

sd, pi"erndrgd, rrr: eserntrrlu

urnplerea

ei

ce-

l'Are ma,re? e[ rte-arnfl acom0ilrit,fi si uoi port,uiui rru celui turr"l[ iatiuir, ci celui din {6rile, cu cari sunletnli in coa{,iirtri rnai de aprdl;e. Altcurtr rccurt0sr.t:rnri brreurosri, r:5, in privinta ptirtuiui cleric:llir lu nui se simt,cscr: litrsa iie inai tnat'c ttnifr;r'rrrif,irte. llai rieparie 1.,us6{iunea, rlreptul'iie qi datoriu{ele iio.lrorulrti srirrt I irr biserica ndstr5, intr'u ttite in confoluritirte cu Pravila. si cevu, rru v0nif rl:rlri ,,spdrluld," irnprt'jurarea, tl6 canouul[ 68 t'l irr ,, Pravil5,", clre clemfludS l$pi'u tinerc:rr, r:eiol'fl 4 prrstrtli. nrrrlti nu-lI tnai observtiz5. Irr c,i.uounlii acesta in,.i si ,,pririrr{ii silodului" gi-tit fd,t:ulI c6,te o ,,s;idrt,uri," si Inr.:d burristii'ii. Tui,[ .iselnel]ex .,spdlturi" s'a ficuLir sJi irr rublicele crrle rrrulle din Triodi qi tiin cr:ietirite i:d,r'qi liluale ale ntislle, cali pi'escriii iinil lrrtn6:'ii cstraordinar[ de mEtdiiii. di'i r-lu Pi'ivii'e lrr posiri contini nisce ilicstrieri ci,r i! resl{-ii : ,,Lc,, mu,sd, indncd,tnd, (tob'ft,
,,drrZ pesce

,,sJr{,r't,urir,". carelr si, merite u fi luali, in corrsiciela{iuner lu s'a irrLiurplirtri, de cuu}va

11. i

fertil",

spre

av6 o aparinti, mei eirropdnd., ee

apusanu I

rni-

|
I

sirurl rltt i'a,ii pii,ii,;Lt. Sd, uirrg,-*nti ricurn ia sfinteie taile. ln eie spdltitid, nn s'it prrtur I ftcc der:A.tti ia cisd,iorie, ciile .r lre o iegi,:la!iuoe fril te vastt cu privit'e ii:. itnileLlirt)1.'irtr). Atiuut itt iriset'ir:ri rrol;tri, ari vairile tdie imlreditnertt.ele iru:leu cle rrdsitotie. ctrri se bastizd, ;ie iegi,ilrr!iurrclr birrti iri:cd, a re:ld,rilului.

t!i u Vinerit iul'ii e t' aces te ir trrsri s'iiri foiositrl rie LrrrrtS siimi si ,,p5,rintii sinodirlui" qi lga in Lrontl'a k-rrii rle buni,
!rt, PLtLestinrr.,

r:ii irt
l*iett

itici

cct crutr"." ,,,Jtttd, lu,alil,

it ic:I. rtt ct sti rt,tt lt

ti."

aL:d:sld, D

slintii
:;

e,,

1;i, r

223

Ar:tlle irnllt:tlimerrt,e

pe lrrgislatiurtrla biseliciscii. ci pe cea civild, bizantind, preounr esle rlri adullcliuiu!, la noi nu vord put6 av6 ccvrr .,'alore nici odrrt[, edci tuimica rlu ne p6te obliga la sutullere rrnei Iegislatiuni civile in lucltir'iir,: l;isericr:-*ci. At sit'agdndri insd, deil uctj.;tir" kti,e itrperliilentele cie c5,sitorie inhorirl;c priu legilo eiviie biz:int,ine, cle r:ari se idg5 gr'. orienliriii t,5ir tare, nici nu I.)tolll{ivdzi riroralig,ilfua, uici nu tuilesrri sta,bilitrrten cis[lorir:i, ei chiiLr'fi din contrd. o cl5liri{ chiarir rlirr lcmelii. Se vr:de acds{,a iiuruliLir din trnprr:jurnreilj r;L l:i gl'. olientali mai uici lru vinti ilrrLirrts ricstrriiltiri de cisitorie dec.,tii rliri' lrrrrri:i.rrlir iurpedirneirtelor:I lulroduse prin ltuilr.; rivili; biz:rnf.ilr:" I)i'e0urn alt adulii:r'iulrri, rilei nerlurn,,,ritr:, pi,risiLii rdut6cidse si aiielc. Ohiaril trriitir-rii aceea consltierfi.ndI luciuiu riii1,8 11yqi1,6i]tiuii,-,,r uuntericd,, cu rnultu mzri iniille desliin't,iri de cdsd,torie se fuiirnplii lr gr. orirntali ca ia noi. qi de iiceea puteilrri tiici:, c5 lLi noi crisitolia rstr: rurrlL'[ uriii ltc;rrsi-qicrrtli si nr:ii si.aitil6 i:ri Ia ei. Erd, (-rj r,: ;ii,irrgi t)ij n0;, io tittulrrrile, uride saii nLl :iiiirlii gi. riiierirr:ii de iocu, saI ldrie 1ruf,iui, $i unde si poirolniu nu plea, al'e oca"qirrre li,5, vlt,iii desiiirrf,irile r:ele tttrrlIt: ;i uqdi'e. t;e so irr itrnplS, la gr. c.;iieEtttli. tlcs;1liirIiiiic tle ci,sS,lolie surriii- fcirtr: rori, [Irrde dirupot,i'ivii ai riostri Lrriescii nler.\ieca1,i cll gr', orieulaliY, ar:rtlu ticr;y,rirtiriie l;r_inLir ltrr.i desie ca ori qi Ltittlr.

ins[, cari r]n se

irasezd,

Lit ilcesi,eir lriri atii.r.ugr.trtrii ttuurai, Lra feset'v6.udu-ne rroi tii,,cipliria ol'ieutzrla c,.i siuric:r SfirrL,.'i Uriil i, ni:-:iluLi- rese lr.it"u. t!isr:i-

fdli,e liuiinii vairjr',; Ill'{rctiiid,. $i dar:i in irplitat'cir.,ir'*;r,'riiir;i lruriaiii nrj iololsirrrii de tiiei;lulir fti)r;i;.r.lii iiirr r:[i.rrdir in cAndr), crusa este, c{ ii(:e,jLii. e sitr lti'cril;ri, det,crruinatir Si cletaiatti, c(-j(iit re celfi lesririi,duir liu est(,,
I

coler:tf, si rie biserica catolir:i, t5rd, n u riisciplina basati pe ieg^islatiurrer r;ivili din Bizantir, i)e care* nici cAnrlLi nlr o a i'ucunoscutir 6iselica calolitd.t) Ai;{,felii eiirninflndu ciin via{t udst,r'ri l-riser"icrj,rr:ii irnpr:cliritentele de cdsritorie iutlorin.;r-+ irliir i.,gislatiLtnea r:ivilrl. bizaniinri, tttr liul.crrrii dirii.,,.[i rj':t f:i'.:Lil.Li vl'ri-u ,,spIrturd," itt ciisr:iplirilr urjst,r'i. Ce se tine rnrii departe de tlispensa{irrlile iriser ieesui riolil ireguiaritd,ti qi irnpedimerrli:, lirnrlri ner:(illiiiati t'io logiea dreyitului n n e rLcurnorjil rl suosr tii loi'ti a lrusele, cal.i plolrrie i)il suntfi rlr:r:Aiii consetiutrr clin Jirincipiiie dleirtuiui r:iielri,rlri, a lost,ii lur:r'ir fire:;r,ri, ca s* ne rcotrroiiiuufi si rlisl;o:;itiiiorii cu l,rivire ;a tiis',c:,ij;riirtrri, iir;liii. r:il 1i 'ii; 1;rivirr{,1 jurrr dleiiiuli- ui'igiri.iilri u'a lijunsri sL sr clesvdlte uiai d-.parie tieell,ii lrarri Iir st:rrr_rr-irea unoru lirincilrii vrgi:. Ariaiogit si:i. iur:r"irli; si cu drctr;tulii peualti bi:;ei'ieesrti. t:arr,:, {,ri-: se tirie de foruhi esternii. la. tioi i,i as(*!i er;te r*tlir anticri r:rielrt.:rlu, i,l riiit ri sr:l- adarrsri dirr rlrelltuiti iii)urji.i.llu sirlgulri lillilliri inleidiel,ulri, oar.e p0 litigri,i':ctlii, r:i irr i::ir;ltti a6tttttilc cste ftirte I)l'iiciiljii. ;;i; fi,,i13v;1.rrJr; riLal,i'r rle rirlii, t.fitu artt
I

piina orieulahi bisericdsc[ recrrnoscuii

0a

'_i-*
I

I I

I I

Srul siolia et rnorrunrerila.,

r1 S. .[]itra ,.frrlis ecclesiastici i. IL pag. 431.

glaecor.urn

22L

--

t_

t.tft

fiirrdii r6rutsfl in unil sl,tdiI prirnibivu. Ctiii (:e voesce s5, sc convilgil, tl'al'e tlecdiri "sli cet6ic5, can6ltele tct:lea tlin PravilS, tari vctt'bescti despre susliensiuliea va rnit'a, citI de nepretiiatu es-le lucluifi. in ururi ce ;rt-inge litulri rilientairi grecesrti, alroi eu ntfludrii: uuir:mrf clire. t5, itt ,ticela nu numai l!ll :j'a 1?ieuhi llii:i o ,,spiitt,ur6". ci iu trit5. i,riserica i'csii,i'itului nrciir-i lri se ob-

servI cu rri,tjn pre eisirrne. t'tguiaiii*le ,;i elegan{i, ca la noi r:n dcos6bii *-l in bi';et'ir:ele

qr'. orien{.aii iu iocrriii r;,'iorri. rtt: r:oiiil'e r,,ri'., coitirea cle jaie in r-es:ii'it.ii, l;ineulu clin )rr,.!iivuiI ca cokjlea bis.:r'ittised, de jrLie sri rru ii.r ln contrasiri cu uol6rtir. civilS, tle jrric ciin

caiedlale" 0 iiu rct:tittr-rst:ttlti :,t,t:tisilt $i I{r. ot'iertt,alii, c,rri lii. livtrti. t.rtit:;iuiie sii, lii ,rlrtli,. Ui, rle piitii ruili-qlra"rrtii pe unrrle iouuri rit oluat,e iaiinir, ilrs6mnI Itjr-i,e plrtiriii. tltrtt i li;ciuri iqi ari origineri irr eonti.:r'rinlir r:orii.iltiiit., ce esle intre rit L;ri, tn uluta rS,ruiit r:itiar rf .qi liitinii ari luat,'i luci'uli riruir,le r-leia noi. As,r, ca Laceinu de itll;eie, Iaiiiiri rie t,r ia uoi ]uaiil rlela nui daiinir rie a iln'rblir iiii a[ ""i cl'u{:ea, ia boiozulu I}ourrnilui, cti'i. datilii, l,r'ir alte {6r'i nu se aiii,, sl 1l,r:la le-:i:rpi'r-iilrrit datina. A-+eutenea oruaicir ritrglc irr !rrurururirrt,iri Ei iri r.iie cufetn,;nii t.rtsti, iiri'li irrtlorirr;se prin unele joruii 1i i,r lr,'i si lli

turile" fd,cute de bnrbali cresurli in institule ,,i,esttitice" . $i ca si, se vacld acdsta lirnuriti, ld,sini0 si. ril'rneze riici o reuguire ln atlr:v6rri realI a rrnui birbairi uraturri gi r:rr judecatd,, f;icutii nrrrnai cu fj airi inaiut'e de
1868
Blasiri.

si-i rtelinirsttised. pe,,piri1{ii sinotlul'i". 6rd, rrir fictirrli $i inririprriri prejrrditidse qi tf,,rrguilile cu oinslitufiunile slrd,ine" qi ,spir-

Chiarri lrentrrr aceea tmil fi aqteptatil, r:a npi,riufii sinodului" dlci au aiar.rrialfi tara cu ,-*pirt,urileu ficube in diseiplina qi iristitufirinile bisericei nostre, atuuci sri fie spusfi ;i ardtatri lirnulitri ddud lucrriri, qi auuute: i; cari suntri acele ,,sp5,rturi", {i i; ce prin acele ,spirturiu arni avutf, in adev6rri daund culturali, morali, sari religios5,. .,Pi,rin{ii sinodului" lnsI nici una nu o ari fdcutfi. De aceeir nici nu poll aslepta, ca tinguirea loni si, fie considerati de s;eriris[. h'ost'afi pe t,irnpurile acelea ca pi asti,rfi alte nEcasrrri qi dnreri, raLi itL fi trebuitri

$i uVl prrt,crnti sii rficem[, ci nici ln ritri rru s'rt lbcrrt[ uici n ,spirturi", carea pe dreptulI sri-i (ie pututf neliniEti pe ,,pIrinfil siuotlulul".

ln o volbire lostifi iu

eateclrilla diu

lidrlniiie ineeiyi a 'jii din usu q;i a fi r:u t;u

t:uite
tri'1ecti'er tn,iruliii

t0H Euroira. Tot'i,.iin

iisrjurr.jnt:1, rrtr-rii';'[

fiiirtiI rndtiuiile o dritiuii irrea iisii].ticii, ur*'{:ir ciih.urei ntisire er;l'opeire ;ru-i nuLi e,Lnviuc.
a

;i

inlo-

nD" c:iutirnu la qcdle," {ice aceifi birie i colee cflte una, qi acelea nici cLr docenfi desrrrlI i:ualifica[i, niii cu lefe de ajirnsri provd{ute; uele mei rnulte er)lnune rnai niei rru vi.*d25, de crrltura prun-

'

bairi, oabia afl.irnii

inge nrriri:iiiaroil.

eilorri.

ihi

,,De ciuti,rnI la statuiu preofeseri, acesta vedernri lipsihi gi apesaif de uriserie, de

unde provine aceea, ce cu durere afl5urri, cii preo{ii afari de pulirri, tu-qi plinescir.oficiulii de r'lnvd,[a pr: popor'[ credinlt qi datoriile citri Durnrre(eu qi dc aliropole, -- nici pe aeeiil iuiutdu-i af'ar'[, 1tt'ttlru cat]i se faef, mat'i $prlso

popoi'it e ttr totulI ucglisS,; ct,rltulir drttnrtet]eerstti sc ftlce nuruni lir, tr'6[aru, fdri, cle niei o pietate si rlevotiuttc ritjrnud do rlfinterria iut-ll'ului, e d. r: i
n

ir) setninarc. Discipiina iLr clerir

qi

ii i'i ,rtclrrlir itustru'prinr{e a ie

ctrilru,
ttt i st, t'lt

fn-

,,lliserit:ele n6st,t'tl ,;err tnai tn;lre parte V*ririLrrlilrr biselicciot'I ilt lli lrl. itu rgoiqiii firi cclc trritl tttttlle Iucrrii lo inghitu tltt ttir:i o t,titttti, de a fi ti'aqi la rdslinrtdere, ea 0u ciuci lipscse supcl'

i tt ri i fr: t' e ll t i rs rtt tt I u.

,,Lir, cat'i se lrrittl adaugr: si aeeea, ci, polrorulii lrrr:tirrrlOndii a-si alege elI pe pin-

IotulU. .

l'ochi, aurenitr[ri ctt trecet'ea ia, alti, cotlfesitlne, dacl rni i-se face prt v(]rj. qi tlqtt cie tnulle da ilarouhir ;1i cu daunn, ori e sili, a biserit:ei. " li Diic:ir, sinoduif s'ar ii or:rrJrulii de iianareir reielrrrI acesLoril atd,tir do ciauld,ci6se 1.rro5^tet;ulrti ttr,tr;t,rtt, fic (;l,l a,jutoliirlri rinrideloru. lie iie aitil {.:ale, i}1.ttttti ar fi irrlimpinaiii in adevdrti retrunoscitita luittroni tirneniior'[ de bine.

sinodrrlri se nulnesce pe sine: sin,o rltr, (r1.ehidiecesonir, ceea ce evidcnti nu a fostfi, tloi tr eiri nu a t'ost,ti represerrtatS, numai architliecesa, ci qi pdr'[i insemnate din diecesele de Gherla qi Lugoqri. Ce se tine lnsi, de inse-qi condil;irrnile, din ceie rlise in motival'eir prernerg6t.dre tr crede omuiri, r:5, condi{iunile voru cuprinde r:f,,tir de cdtu mai in tletaiI institutririnile e ru'rt,I orie nt.ale, cari vorft a.16 sd iniocudsri |e cele ,,str.c'iine" introduse de ,,litYrho,tE crescttt'r, tin institute i,esn'ittce", qi princlele cural.ri orientale de disciirlin5,, ce vorir fi a se reaclivir, ln loculfi disciplint:i ,,r,tllet'tttes . Din motivarea premdrs:i nutnai conditiuni t{e unri abarc crrprins[ I)!lteari sd, uru)ezi rlupd, t6te legile krgicei. ln iocf de at:6sla insi condifiiunile r:orrfinir saI Iucruri, cari cieil siue se intelegil, curu esle p. e. rondi{iunea 7, c:lrea edicr:, t:d, urirerrii nu vorft 1rul.6 iurr liaile 1a. lrt.rrtracturca 00stiuriiiorri strinsf Llogruaf,ie e ; slfi rtorinfe ino(rente] eum este punr:lu 6, cir la, afiacer.ilo, r:e privesori admiuislrarea loudru'ilorri qi iuslrur:-

galitate frirte bitdtdre

Precum a pututfi vr-'d6 ori cine din ce]e pAni acum, ttiti, rnotivarea celorfi i0 condi!iuni puse noului Mitropolitri este o {6sdtrrrL naivi, de fic{iuni f[rd, de nioi o basd realfl. Si trecem[ acum la inse-gi condi{iunile. Ins5,-gi introdnr:erea condi{iunilorfi este o ilecfise

la ochi, cici in

eil

llu,Lri lrurrt,ii in lij Augustil 1862 cu oua,sinuea insi,al{r'iI (.lopit,rrltrlul lrrrrlrlilit:rrtti, irr >['5r'[I alese tlin istaria 'Jl'rr,rrsilvauill, pttt'tt:n, Il rkr Ci. .l]ar:l{it pag. 148.

,)

\iolbirea I'r'eposiirrhii n:iti'oliolitanri \'-asilit

decisiuni fonnale, tnsi, basatr: tot,ri pt fit:tirrni islorice. ile va vedti at:tistt esanrinAnd[ conririciir. difiunile ' l. pe Conciitiuni:ii I suuh asbfehi : ,,Autrtt
I

fiunea rinerimri si, ielt qi Iuicii parte;

silu

l4*

nontift, cl?xstittttiottald'

r:rtt. r'omhnesci este ;i 'uu" r'btn'&'rtd' r'estaur"atd, 'pentrtr. toli, seuili| tntru iritelesuld' crufin'eloril, itnanate clelu, cele 8 conciii,i' eclnnenice, 1te cd'til uceleu, asecurci drephtrile dieccselrtrir, si ule ar'
rlirlieceseLoril,,

+i sinoduld' u

[,iser"ice'i.

gr.

nristre bisn'iuesci, obseruote cJitt, sctntLi:l, 'mu,i, tnuirie tie tt, se li cdteru|it uceerr' prirt' rttciestriile nbsolutistnul'u\." Des Jrre a,u totionti a, bisericdsci Yoln[ vorbi in unfl altri capilttlfi. Aci voml vorbi numai despre autonotnia bisericdsci aqa, precum o inleiege condi{iuuea actista. qi in care in,telesi esle an[icanonici, in natura ei, fict;ivi itt motivalc gi euralfi proteslat]te. Din irnprejrlrarea. cir in condiliurtea intiiie sinodulil l6,ngd, tuvirtlulu : cr'tttttttomie irdiruge trtribrrtul[ : constitu'fiort'alii,, tlnpa Lute' iesrtii, Lrc-lu are cuvinlulI constttu'{ional'it in vialri civili, si in lirnba politici, moderni, urmazi", ei sinodrrlI ii ettrtntatii pl'incipiulir falsfi, anlirauonieu qi yrrotes[anl[, ci potesltrtea bisericisc[ e]ji,e in u$,ua tof,alitfltrii credirreioqiIrrI it rir;i. r:are sprc di:lrritirlerea ei .si fcrrnrdzd, urlri slalirLii nutuihi: 0onst.iLtitiitne, qii in utlna au:stei 0(,r)$tit,utiuni ioli t:ei {ry guverntizfl biserita, lr:ti cari:iti funt{iuni prrbliee bisericesci, dela episcopir pAriX, la celu dirl urmi e apelanri* sunth delegali ai credincioriilor'&, ehialu prerurr) in stat,ele eonstitu{iorrale dela tttotrartiru pA,ni la cehi tliu urrnfi oficiahi ttLfi se corrsirlclii, cle delegati ai ;,ropot'ului. De .alti pane adaug6udri sinodul[ lflngn ctrvintuhi eutonotnie gi atlibulrrLl: -"inodald', utn6zil, cL i-irganuiri supreruI nlii Sroiesti,{ii bisericesci

cttnl

qi

d.u"pd, antr,Iogia, 'prane\

este ttlurrtrea siri sinodulf, totaliti,tii credincioqilorri. Si ca lucrrrlii sI fie Ei nrrri barocil, sinodrrlu cirrdri enuntd principiuhi acesta falst Ei anticanonicir, sc provdci ia ,,candnr.le ertanctte delu. cul,e B conr:ilirt, ecu.rne.ni,ce" si ln praxil ob-qelvirtii in seculii mai dinainte in biserica nostri. De ridrrE lucruri ins[ pi-n rritatri sinoriniri, si tcoste srrntri : a) sd trete din Prrvili,, cari suntit ,,ca'ndnele etncntate. delu, r:ele 8 conci,lil, ecrnnen'ice", irt irrielesulir tarora se
poftesce,,erttonrnnirt, constittltiartald. sinodald,", qi b) cari sunt,[ seculii tcr)irr, in i:ari autonomia acdsta fu practicatS, iu Lriserica n6stri? Nici una clin ai:t-.ste ilSud insd, nu o a ar6tatfi

$i peutnr ce? Pen[ru cd. a intreldsaiu ryi orrrisri l cieschirle Pravila qi istr;ria lriselicei ri6stre' si a c[nta irr ele seriosri. Cdr:i tie ar fi cirrtatil seriosti in ilrleslea, t[urtci in Prrvil{ rt'lr fi aflirtir nici urrnd, rie atari 1111;f 11p, dr'f, in istol ia bi:;elieei ndsi,r-e niri urm[ de aLare irraxd,. Aturici rr Ii aflairi, ci Plavila cu ceie E contilii ecurtrenice itvat[, ci potestatea biselirescl nu este in mAnrie tot&lit.5,iii credintir;srlori, ci in mi,nile ienrrchiei, c5,ci Apostoliiorf si nu creiiincir;qiloru le-a tiisir Vlf,ntuituliuhi: ,, Preaam ,m'u tt'i*tisil. 'pa mine I.otd,l{t., si ett. ui triitr,itit. pe uo:i."
sinorinhi.

De aceea ttternblii ir:rarchiei nu suutri delegrrti ri r:r'eclincioqilorri , t:i titittis tt'i a:i, lui, Dum,n,eQeil., si cn Lt.tn.r'i. mi'jlocitori,6ntre Duytnede,il. si ont,il,. Atunci ar {i aflatri , c5, re i* line tie biserica n6stri, tlela unile inr:6ce nit:i cdndir n'a practicati &cea autonornir: lrrotesttntii; inainre de unire, pe tirnpulii principiloni calvinesci,
I

ql igtroltrr[rr gi rrurrlrrsiuucr ln biserica romd,ttdlrlil rlirr Artltilir u lirst,ir aqir, de mare, cf,,tf,
tttt glulotttll nr:i, r:ii l)t'irxt co uutonomie a scosfl ln ivr!l[; drri trr tirrrprrrile mai vechi intunerocultl, 0rl,lornll(lJcc lrresl,e istoria bisericei ttdstt'0, cst,c tryu, tle uruLe, cA,tri cu siguritaLe trtt put,enr[ {icrr rrirnicir rlespro l)raxin biseri-

cdsc[; po basl rurulogiei insi putemir {ice, ci ryi ln triserica r ourflnriscl vn fi fosifl acea pllxl, ce n lirslir 1le airea ln bisericn resi,ritului, vu s[ tfici praxa detlus[ din pr.incipiulir, cI potestat,ea, lliserir:6scd, este in milniie ielulchiei si lru in rle totalitdfii creLucruri acester aqa tle evidetrte, cflt[ este genantrj a irrt,irnpina contrariuiri lor[ in rrni siuorlii. De aeeet daci, sinotiulu ar li llsatri la o parte fictiunile istorice in punct,ul[ acesta alii conditiuniior[, si si-ar fi spusri voinfa clarfi, francri, la infelesfr gi firri a se folosi dc rnasclr cuvinteiorii, atunii ar fi disu: Nlitropolitulfi nostru cu plivit'il la guverlarea bisericdscd, va fi rintorir a pf,r'isi princripiile Pravilei gi a plirni irr totl trrtreguhi iori prinr:ipiile plr-rtestiln[e ,i cuivirresici. Acesta este culrrinsuhi euratfi ahi contiifiunii intAie, si in girulI lor ii intA.ia fic{iune. Vr-rrbesce sinoclulI in condi[iurreil actista
absolutisrnu,hti,". Diu toiri spirituli. ce trirnspir[ -si in rnotivare Si ln inse-gi contli{irrnile,' te uir,Iu,, c5, sinocluli lub:

tlincioqilori.

'

qi de ,snrle,striile

absolu,tismil, in{elege guvernarea episcop6sci in in[elesulri carr6nelold apusane, ca gi cum 13\rvornarea acdst,a ar {i absolutisti. 6rd, cea ln lrrfelesulr) canouelorft resiriterr e ,,constittttio-

tltl esttl gttvtlt'trii:i r:.n cea apttsrtnti, rrici ;;;;; .pit,,o1,iit,; lt lrt)ttil.., tlstr: vttrl)tt dt) irlsri resd,r'itrln5,. I)ar:i"l plitt ttlto ttiiti t'tlstt'itts[ este cnre iiint,re eie qi tll tllllrrr prin catt{int:, qi l,ll'l'f. institu{iuni mri apr'6p,: de cea,,coltsIituIitlttitlItt, tt,t,utttll f5,ri iovAire tlicentir, cd oea aptrstnfl '1i tttt cer res[rit6rri,.' 0itci dtrpi, drcptulii rostit'i' t6nir episcopulir in gtivernare& biseliccl srtle riu este resirirrsri clecd,lri numai pt'in cnttdtttt. De o inslitu[iune diecesani, oitt'etl sti lJer' vdscd, de r:ontraltonclI potest,i{ii episcoltttst:i,, nu i;cie nimica dlelrtuiri olientalf. Scio tns[ rireptulfi apttsanit, care r:apittrlelorI r:aterlt'lle ie-a rlatri o aiar*-, orgatist-ttittne, c6"tti prilt eltl sd se rndrginriscir, irl tn6strr5, insctnttati, l)tlterea episcop6sc5, in tiiecesd,. O atare ot'g'tnisafiune tt'ari avtttri in olientri ofrcialii episcopesci lrici odat5. 1) Toti asetnenetl este 1n'apusri rni"r'ginit5, pLiterea episcoptisci, qi uriu fixarea pus6[itrnii de dleptu t iiesce r:arui beneiir:iatri fa!i, otl episcopulir ' L:eeir 0e in orientfi, stagn6nriir desvoitarea drept,ului, nici t:A,rldri Ilu iJ'tl, lrutuLir intimpla. categot'it:e, c[ rieqi Si asa llut.emri s,i dicentu tt cuvir]trriri ,,ltbsolttt'istntf itt tlist:usiuttet inst itutiunilorri bisericestli rirr se p6te inlrebuin{4, ioiuqi luAntln-lir iu in[elesuhi lirof:rtlf,' -,,40solu,iisrnulil'" est,e rnr:llit tnri tnat'e dupd, dreptulil orienttlit, ca dupi, celI itlrttsRttit, si ,,11irintii sinodului" tnullir tI greqitir, trflrrd[ aI esousri lttcrtttti chiarri itttot'sti.
nu,ld,". Acum,,cottstitrt[iuttukY"

'

Anr[ {isir, t:h cuvitttul[:

1)
C1'.

u'bsolu,tisrtt'tr,

Vehririg r:. c. pag. 625.

* !! rl
I
I

I
I

l.:l=.' lf :.:n^*_, niei absoiutiimi.

:"i; .i'y irr hi.,,-i,,: - 1 ,are ;-;;;;;'";h;; -*d; :,':l :l..ll::'i.d, po.restarea Iirnftatti pri; sacre, "ii';;';. ::"? ".,_-.u,":l,yi..:1.r--, [_.te-a,s pra. u.ori, ;*' i; l?::_:F esisra,, i,t- h;'*",
u
tut

vorbindri {le v(rrolnou de institu{iunile rnsfitu{iunile biselie esei nu se I'f:"!uin{a. Mon**hfi ;;^ol'uHrri esre *l1 care are ^ acela, in sale -';;;;:;" intr6gd polesre.ren nrrhri,..r ne{6rm -^-.-it:ile rrrirr t;i" rrrrurud' rrr L!il:*. l,luicri biseritri insd nilnerr n: o atare potestate,

absor

tr,

4. Condi6iunea a patra opre$ce brilorri biserieei uristre apelatriuiea"iiJ memcousi_ sttirele -rom. carolice. D;*p;--;;;r; acum l]:r:l,y-,1_,,1rdrin,tii sinoriutui,i rigu.i,-.1 ori .nrr vu suferi, sd se irrtirnple :-" ro .^::lr.r.:.p:lrr[ provrncle, gr fdri sE i_se prrnd ca condi_ trune, Ei ilIitlopolitului Vuncta- c,r iuctori_

cercuscrie a.p*nJint,, dela 5l:1.::i*: ,y1:i $ n'arnri Deaunuiti lloiltei, arrditri, penu .e n,am[ cetiti eorrdi{irrnile sirrorjului ,ii,ilf.6;; qi nici noi nici altu rnuritorii nrr fu u" og;nic6iri. Asta este a driua fiefiune iiilrlii."-'"

.;r,rncte -ro,ijo* Irtre cele d6u6 biseriei. ijo

ScaunulI Rornei. X,,i i,]i,nt lr,,t*oi"rr, rrlr.r decretri de rrniune txcutt iii-pir,,rl*,]ir, in.oru 'ae "rfli,erginte srrut'f cuprinse r.ele. 4

Conditiunea .a tiouu cutrrrinrie principiuhi, ttd, uniu'ur:a nusl.ri est,e uniune nurnal dogmatirri. g. Conditiunea a treia volbesr:e de depen di nf a iera rc,hl ei norti* o.i JS.;ffi;ii non ei, crrear fi cere uscrisi prin *unrinrte innr:iliului gi-a i,iraru ru*i-si;0auri, se :1:11 ,Fiot:,o{rr. . lPgna.carl suntd candnele acelea ale sinoclului dela Florenta. crri c,ereuseriI rlepcrirlin{a clelt

2.

t;i;

sub presidi

ln conira atteyd, uirii ;il;;i; ctar.d qi evidentri.din. dreptuiri orieutalI u,,ii ,i,it,, .,,r. provoca la sinoduiri ,,,o:rl.o git f ZZ5 ginrrif
ulI
Rect o rrr I rri iesu i[i lo,.,U,iin Ci,, pl,i_

plovinciahi constitdroriu din ilIiiropolitult Episr;opii s6i durrr{ pravil[-f,,ir.iio,,Ort irr unele t:asuri ea forir ile lnif,,ia, in ;l;;i;'ca for.u d9 irrstrrrrfi. Nici rinri .-"r,r: insi, -a,r.ltiu.1 nrdr ilm ri-ilvtld, niei rlil toii coriicii bisericei resilitrrlrri nu prescr.ie, cri, qi ,rlnorfrf,i diefi.gur eze in hiselied, ea toi,: rle ju::l:ll si^ oecara. Asta e_cte a treirr 6ctiune.

ce.se in!elege dela sirre. Se lasce ilrsd, intrebaret, cart-' trsie, .,rrn1,aiontU,*l,t.e _fril'ulir .jurlecatr{ ? Siri,r,tui'u'fice, ca s:i 11i,-,::.9*,la tre rrasu ta lrtr{erntri sittod,nl,d. be lrci ar ul'rnl, ci fbr,ulrj competenrI rie iudet:ali in biseriea n6srri este si norlu.ld.,' qi noi ala cretleutd, -t:d, ,,!ttit.inlii ,sinorluhdil ai ilrletesu srrrurlulir rliecesartu. Acurn silrotlrrlrj

i\lb*-Irrlia Itegelu,i*ii."'i;;"'yrrrn,:r,,iI nc.teu, (.d pof[,,s{:(}. ei} .if,i""o'oi ,prin ilpera lir r:ortsrsl6r.ele r orrl._r.arolir:e, ,sri yie tra,s.il..l.a judecatii *inofiuld,,,. Ci. riln atar.e individfi rnerird, t:l ulri ,:d,lcttoi.lri airi orOinii ieralcrhice a fi tr.asrr lrr .irrriecati. * i,n,: lurnr,
aue;ira

tatea lrri i-a qi srrcces_fi a 0 cassa ctr totui[ lu provtncra de Alba-Iulia, rleqi nu orjatd se 'acelora, tAnguia amaru lri car.i prin _eonti.lr aduliri .qi prin t'oi ,o u.]rre ,ieip.e .vortriarjarrtonomilr n6st,rri biselicrisr:d,, dupl eulise: insi subministrat ajrrtorir) cn,iri*tOietorri rorl,,inrlecarea causeroi[' apeiare ll-li:rilllil-* la ete tncolnnetpnter riin provincin ndsird rle

qi

ilIdndgturri,

in care sinodrrli' ,i ngi,rot,i (:it"

forri de .iudecat5, in causa lui 'I'ourt Szvidirovics protopoprrlf, Ulitdgturului. si la sirrocluli nost,ni dela 1742 [innt[ sub !luiscopulfi judecati in mai nulte cause. (Acte
de Clain, 0are &sernenerr l. figurati ca forri
cle

La acestea insi, replioi,nrri: a) Sin6rieie aceslea n'a[ fostri sin6de diecesane in intelesulfi cuvintrrlui, cdci nurnai protopopii au fostri de fa{i; b) Cele mal multe crtuse judecaie ari fost[ cause de ale protopopiiori, cari chiard nici ast[{i nu se juclecd, de forurile protopopesci r:a forir de I-a insta.ntl, ci de foruri
nrui inalf e; c) Neav0ndri atunr:i e;riscopulfi lostru consisloriir regulati, locuhi lui ihi [inea in urrele priviu{e conferinta Jrrototrropiloru numitfi sinodu nnnrai in i;ensti i'tirte largri; d) Tot[ periodulft acela a fostri unil periotlri de t,r ansifiune dela sliriie n6stre primitive biselieesci Ia stilile rnai regulate de rnai tf,,Lrliu. De aceeil surrogateie de pe alurtci a urrort institu{iuni nu po[ir selvi de ttorrnativil pent,ru tirnlrurilu rnli tii,rclii ; e) Ouvinluhi sinodu sau soborri in t6te tctele udstre veciri nu are nnf in{eiesri detelrninatu. r\ql se uume.cce sinod[ i. adunarea eirist:opului cu protopopii (sinoduiri dela 1728 gi 1742); 2. adunarea ureo{inrii ir instalarea elriscoprului (sinoriulir din 1732); 3. rdunarea cfltorva protoporii qi preoti (siuodul[ din 1725 sub Pataki); 4. foruhi protopopescri (vetfi in sinodtrhi dirr 1833). D0 ar:gea din ackrle nristle estc chiarfi

L i!I. Moidovanir.)

sinodale

imposibilfl a da delinitriunea elsactl a sinodului, de uude trebue si se ntsci, o confusiune neindatinati, rlacd, siuodului, pe care ploprie in biserica ndstrd, nici nu-hi seimi, ci ce o foslil, i-se mai ai;criri qi func{iuni de adnrinistlarel justitiei contra dlept.ului orientrlfl

v{:)de? c[ au in{eiesri sinodd tliecesarri. Cu puuctuld acesta ,,pdlintii sinotlului" fdli vr.rell lorri furd ajunqi de ironia aceeil, a i'atului dup[ 1rdgflni, a provedin{ei dumne{eesci dupi creqtini, ce ap&re in unfi morhi asl sublimii lrriu tlagicii grecesci, ilonia cea inalti, dupf, care greqalu ln desvoitarea $a {ir6scri se baie qi irr' urrni se desvElesce err pe sirre fns[-qi spre t tleveni sat;irisati. Sinodulir dr:lil 1868, ilqa se vetle din tol[ spiriruhi .iui, ptrlcecle diu principirrhl, ed, sirrodele rliecesane suntri o inslitutiune orientalS, si numiri coutact,ulI nost,ru cu biserica apusrrlui, care nu cundsce sin6de diecesane, a[ {d,cuti, de la noi ail nrai egitri din usfl sin6dele diecesane. LuclulI lrisri sti chiarfl din conlri. Sin6dele diecesarre suntfi

5. Prrntulu is,6, 7 cuprindri iucrrrri inoceute cu plivire la parf.iciparea mireniloril la unele afaceri bisericesci. (1, Interesant[ de tr.rtri lnsd, este punctuhi 8, care aduce irrchiereilori nostri aminte, ci prin can6nele biselicesci suntfi lndatorati a !in6 in fiesce care anri sinodri. Arlev6rat[, cd, nu spunri, eI ce sinodri. Din toti spiriiulu condi{iuuilorri insa se

evitlent ii.

ciesvoitatd

instibutiune curatri apusani, uiscuti qi in aprrsri. Dreptuhi 'olientahl din

FFgli 1l

2e"8

2it1

caivi-

t,

Pravill q! rJin ceialalti codici nu rumai nu cun6sce sin6rie diecesane, dari ie si opresce ca pe unti ce antieanonicri, si nu pe!'lnite decfit[ sin6de plovinciale sai urnitropolitaneu.l) Sirrode dier:esane iueepurfl a se .tind rnai ini6,iri in apusir in Spania. prin secuiuhi aiI 4-iea, qiln apusi nici u':ui lneetltfi nir:i c6,ndri.
Praetica lnileiurrgatS, rsi legisln{iunr:a biselicdscd, lrositivd, le-a reguiatir tlin t:e in ce tert[ mai tare in cler:nrsulri t1:npuriioril, &$& c6,tfi erudituhi Poutifire Benedict[ ruV a putui.[ scrie numai despre eie clasicuhi s6[ opfr ,,De srynotlo tlioecesuna" in dtiud tomuri mari. Itiindd c5,,,7tth'intii, simrlulzi." vorbescfi despre can6nele biselicesci. clli indatoresc[ pe Arehicreii bisericei lristre la finereil sin6deioru diec*-rsane, aqa ar li fd,cutri f6rte bine, tlacir r'.r fi citat,d candrrelr: ar:estea,. Nu ie-ari citatri irrsd,, pcntru ci in totu drept.ul[ oLienlalri nrr e.qistii nici unri singurri clrnoni. de tunit atare cupriusi. Pliutipii calvini GeorgiI Rr{kotzy la anuli 1643 e) si }lihail[ r\paly la

attulI l5B0 1) tiuprd, norlna sinrideloli

lnsd, aga,

fiesce care altu' ci, in iuerrrr:iie religi6se urai grele rjX se suptirti deeisiunii superintendctttelttt calviuescir; Iie aci se vede, cd scopulil priucipiloril calvittesci nu a fost[ iutrotlucoren iin6ttetoru Liiecesarte irr biserica rotttfln6l;ci, cAtu mai tttuit[, ca cu ajutoriuiri adurririlori attuale ale tleiului si, virdscf, pe incettrlf sinrjde calviuistttrrlI irt suflettrlI lrreo{ilot'ri ronrflnesci'

nesci, ce ie-au iurprumutatfi .si Calvinii dela catoiir:ii apusani, ari prescrisri gi pentru elelLrlir rour6,nescf tlin Altielfi [inerea unorf felti de

tlilt toti preotii in

',,Pirirrtii sinodului" rlela lB68 insi ttumat biserieesci" iiu uoru asr,rie va,ldre cle ,,caudne "

20. Ant.: ,tIr) ii:,ilut li: ti,uag I,i i rt t t, u)q rr y1.,ri ii,1 1, : .ir 0 L Li6 {.1' u r. r)yu rti :r.rrt,1\f,.t:uir.tt,'rti.: utltuond/,etg. )'uvt, III. 162. Nu se cade elriscopilor[ a tin6 sin6tle fili - dt; l'Iit,ropoiirulii. vt si riic5, nu surttri ieriabe sin,jtieli: diecesaue. ci numai 1provinciale. Eri intelpletuiil Tanirra:, ()r) zuoetTugti iii 6 ztit.,r'n' udvrntg roi,c int.oy"onoag, ouvtdrttv {ir't1'r;ilsv, u) nioavrog roij u4togil

t) (lln.
n t,
u

u;

zi

t-t

:rd,irou tiiq
2)

i;rera7i.6aq.

* Nrr perniiru
85.

ea-

thiirr'fi qi tirrl,i uuire Iu, titrbris'iire."') ccle rniri ruulle siritide. rlela cari avetnI ilate' ari siatri nuiniti tiin protoptlli!, aqa celri tleia 1728, tiela 17ii9, deiii, 174i. 3) Sinode diee c-(ane pe base mni aruple decitii nrnul $ip lrrotopr-r1ti, iu cari sd, fie represerrlatu sl
rlcte gi l'ragmeute de'Iim. Ciparif-pag.65' ') r) Acte Ei Flrgmeute pag. 145 qi 148. ':) t. IL l\{oldovaufi rActc sino{ale<.

riisposi{irlorri acL}st{)ri'r a principilori calvi' viuescl. I)in mai ttiLe actcle sintidelom {inutr: srrb verle principii ^ci, crtlvittesci, ce le tttai itvetnit, se intregi ia acolca u'll luatti narte ins5,, 'Aqu sinodul[ elerulii, ci uutnai grlol.olropii. deia 1675 {inut,ri srrb Suva Nlitropolituli sc iu i:e e ctr r: r v i l l,e e :,, R:httl ud,lu sohwu,lufi, tn'at' a, uLt?'{'le :;'aii (ittttt'it itt I}al.r1tYrueli1, Vldcl'icn Su'ua cu tr,tli ltrrttopc,ltii [drei,," +j;'ti irr altulrl tlu 0tlrintcir i ,,|1i,'inteti Miiropotttil, SLrua ut. iurulii. ,cu u,rtrl,ri., czr prrtloTioltii,' tB; itt :saltoril, in Bityratlil'
1.r

n6rele sd, {inn episcrjpuiil sirroriri fdri, Niilro-

polituhi. La Zishrnan l. c. 216.

Peiru l$alorri Ist. bis" pag.

despre siuddele diecesaue uri s,a ::^y"^ultt]lu,tu Puturfi provocr, la nrci rrui cauont rc-s6rit6uri, ci se piuvticd candueie, carl.vorbesc[ despre siun,ti,te pro_ !.lll,]* vrDclale san rnihspslitaue,,,

in cari rA fi; ;;;;;*senratu lntregd clelulfi, in cauonulti acesi,a- cu gleii se p6te nega. Oli cunr va fi insi, acee& e cert,u, cd, sinodele cliecesane suntri o inslilutiunrr apu. snn5, q.i nu resirit6rri. 1) .Si apoi tirc nu esle o irorrie falald. ci, ,,p6rinf,ii ginoduiui,' al,At[ de . irrferbinta,ti as'riir,, ,,l,rirbutilortt u.esnftE tn irtstitnte iesuitiat,, fd,r[ voca.' l,rrn l,ofttsc'ri ollservalea cu rigdre zr. s in,tjclelo t,il,' di,rc p,s o,ne, institrr{iune adusd, din ,,ius[itutele iet)..$uguna in compendiulri tle tireptrrlI canosin6riele rliecesarre,

clerrrl{ r:r'lnltlt[, vrr srI rfir:d, sirrrjde diece_ slnc brtrdlnrl trJrroxirnut,ive tluJrri nonnlr celorf, :rl)ustutc, _cu .singrrrulri cugtltti curatrj rle a lrromova birrele bisor.ir;ei, iu inceuutrj a se {,in6 uumal d_upi, S, .Urrire, gi noi' credernfi, cd ln urrna irrfluintei teologrriui iesuitri, care pe basa rudimentclorf, sirrotlale aflate deja in biserica ndstri ca restuli influintei caliine, sinrjdele diecesane aJ)rrsilne ca uui r:e f6rte lrracticri a voitfi sii, le introdut,d, si in biserica n6slri. De aceea iut.ie candnele sino_ du.lui.dela 17.00, in clr.i t_ralt;tpil,d. deia spirihrhi bisericei a,pusane chrarri canonrili i ahi sirrodrrlui rlela IZ00 tlice ,,Cd,nd..it, aa r,ind.u,iVlddj.ar, ;i .cu titorii, curi uot it li .jttrttt-r, |furyd. V.lluliut di de sobot.it jlt: tttli 1,i.uio1,r,pit |d,:ei, tr,tttrr,c:i, totti .protopolntlti ctr, ,lbZ n',.i rt ti,' b d_ A?i sd, se ctfle lu Qiua ceft nitmitd a so_ !, bontlu:i." Influint;r id'eilor'fi apusnne riespre

gurd, in rcsf,ritri cu ,,sirtodulci,,, a iostu t,ot_ oilirtii ;i,,,crtttstilrtli,ttucki" irr irrgulasrrln rno_ cet'nu l)olltlctl iiiI crrvirrLului, cu tdfe cd, bi_ serica n6sl,r.i in tiuririi,,ro,,riitotjotiitisntutui,, uu a liutul'o riuce uici lrdrri, la'o legislaliune ciltfi de prirnit,ivd, ,si ia ri 1.,raxir .atif ,i, 'caii runifbmri, eare sa regrrleze' ti,,.r:"a-".inorlelorri. Cu cdrri mai constiruiionald'tr.fr,i" "Jarl s; fie bi-serica .alrrrstrrd, undo lrrrltil,n,iiliiutt, silrorle s'a[ [rrrutD c;r !;r rroi ! , , , {oi, desi .sinddeit: riiecesirrre cuntir 0 lll_\[ltutlun{j el}rittr.:nt.ei. alrrtslirtd,, rirtrilrrI Ii_ ne.ea,iorri ryi _rnai il,,r,rir,tc, Ji;'r;l;'il ;; (el'rl lilisa. Brl rlt.rriinri nlrpiiticar:ea lo.ri
1i"rt,.,g,u- 5l la cir ll,-;0Jr.r oi,0trg;11ig,,, rrultttt,ltiu ,it Sco_ lii,..,tice. 0u celi:rr rlis+: 1,Arii,,.,,,iuii-,i*ry,r.e si*6rlele diectl sarir.r .ririr u,,,ri,,i ri" Iiurr,erli ''it,ti de U,,Ao,:r'' *iii Cesl.iuueir ir-ii'u riin iriinct,ulu u.r'igrnii i{i irlri i-.rurli..; lrir,[, qi * iorrr'ibui
l111l,1 i.rlcti

inHrrirri.i:I rlrrrr;rrril,rlii, s(j,i,..,t,,,,a c()n_ clufJlunpa t:rrt,ezati, ca biselica n6strd sin-

suitice" ? Acesta .estr: it pal,r,a fictiune in corrditiuniie sirrorlului. Si rnrri ma.r.e fic{.iune insi,, ciirrtlfl dil siridtlcle nerlr te.r.rninltc este {iirute in bist:l,ica ndstri in urrnir irrfluintrei m'ai'ilialu a Cal_ vinilorri, *_ clli iOea !inriAeiu,ti'J.e_qi J;i; cittt.rlieii apusani ari lrrat'o, ._ ,irp,l aueea in ru'mrr

i.

orl{!'{,,:rr,

iri cali #

ottua ;iuIer t lir rlelAturill'eit. urror.ri prejrrtlcIe. cari nurniri ondre nn ilr facii i,,oiLri.o -Uur0l)ei {-1ulte.

niloru srrni

7.

Pirnctulu alLi ndu6lea

ast.feliu:
sctnmektrzi 'protopopev:i

,, trur. i stlictiuircu

luate' nst(i t'est(t?trutd'' rsi o?'' ce tlisqtus.dl'iurt\ 'ir)r|, qi |ti''! ,trtn*tu're'a irtr'il,, fir'rd' de .- scii'ea qi a.poporului?) nu t:e (da :i;",,;:;;"",''ili'uliz ';;,';i;;t:tt ii u,ttur;io ndstrd' 2te uale u'nticunts' rrule." nicd, '"--' t'hnd,nil, iucrului' i;;;i;le ,i0 a inlr'a in ttti:rilulti si'iustlpra ,,-rr,,o*,rt"i,',rttitiun.to cet'itorilori cottco*cipiatl u nt.giesri. itt uare

i;i;ii;;;-"'
Ji ii,;

tfi 'e romh'Iirnb* i,n'"i,iiiri'tr* nrjstrii," 'ic6st't rotnA'nescr-r n6sti? Dilei e rolnilutisc{', 1-trlnci luatrr'
tt.;;

t6'sLli',,'

D i s pttsiti tt

utt'te

nt r ttd t tse

;;";i' -a

-aga A" io.i*di.tion.u torurilorf proLr'ipopesci' d.e vet]ere .i",illil,t,n ittain[c' cL tlin liunctri t:untra lor[' canonici llu uu.nifl ninricii iti prov.irrciahi I il;;^;.i" l; coutiliuli ttostt'n Airoslolicri' I""""ot."r. si de S' Scaunri

" ci condititrnea atisra se ocupa l'iintln

introdttt:e tiispositirrrri

""'"1;,]*.,;* rtr* ved6 uqoru .9-r'i gi "cin*' forntir ,tu,t,i,ri,,,iea o.rrt* ca qi cen rJintd'irr ttre Dc ir(:eett dela sitte ;;';;'ii;;;;n tinr,i-ro' rit'e irr virt.rtLea legici ;;;t;;; i,rrrebarea. drep|u I sirrodulti iu.o trio*rir:esti avu!"t sitilic5'
trlr:i 'ltdrittlii" p'.: legi, uevit troiidu pu:u . ,riiiirrl" ari rrrai tiaiori *i*nci inlair qi m''i intiliri tiii f't-*rit tot', actele cu tn6:ut'rt' Iegii' gi ;;-;i"
aduce atari tletrret't',

"t;;;. il.i ;;;"i-"i""i

?

virto:;ti, t5' s'au geraLri de utari ap6litoli tri legii' de Oa sdi o irul':nfl sel a,:t!slti, este fostri a sinodii re lips[ nrai intiif si scitnf,
Praviia tttt cunosce alte siuode cu drePt[ de de jurisdicfiune, rrrin ut'milrc ert dreirtI singurI decitfi a t,"1uce decri:te obligl,trire,

dili,grrea

pri n episco;r rr tri d etesa n ri, fie prrn vrcarrulu generai[, iie prin ui*uJiuil eapitulariri tn rimpri cie. se,iiwocr;F:"1; sinoduhi ncesia ln# a lipsitii *i*f conI 1?1"r.i.1:_ .I.:,.,_
i

sinride.provincille, saii,,mitr.opolitanen. Acum ".lid*ot,i sinoduhi electorai[ f s6e .riefa n,a fostrj sinodri provinciaf u sari,inriiropolitan,i", cdci nici n'a fostu -conchemJru-"Oii intrOge Mitropolia, ci numai Jroutuou. '.jin;;;tii; Dreptulu apusanft [""0r*. "ii Ei sind_ dele diecesane ru "i"i ar.pi,i, precum _atare am[ vd{utfi, sin6rlele ,tieceiuul =indatinate a se [ind la noi suntf-o inrtii"liro. apusani. Sinoduhi electoralri tiela fA6d ir,a*]ost,f nici sinodri diecesanri, cici -in -Lii 'an insn fostir -; representate trei diece-se. a Fngnraqului,'Fosiu"iu.,t Gherlei qi a Lugoqului" sinc_ duiri ucesta sinoir:' Oiuee*oi,i" lifi"*ar:chidie_ -ri,:'ul,l cesei,_safi ahi dielgsei Gherlcli, die_ Evittentd ce irilici uneia, :'e.:1,LiFlX,l1i? ql pe ranga aceea, a]ri diecesei Gherlei qi Lugosului nrr a r.ru.tur.r1, . rceea, 1 n,afi -n;r;; ra, diecesele aceste* nici ".ir3 fbrt,i'*preseointregi, ci rrumai pdr{i Oin - elu. Ast_ lu.tg fehi sinodulf electorahi din'- tS'68 ;;,* Ibstfl nici sinodu diecesanri. rle unde uici"pe tituiului acestuia ta avutri Or.frif'a basa nici und decretri obligdrori[.-At';; i* adrrce la sinridele diecesane este inomirse 0..*u nece_ si,_ larti,_,ipe qi iu.i*Oiciluo"a epi_ iilS.ll

'acesbir

q.ului Dr-. Alesarrtlru. Dobra. 'X,"'"u",it,n drepti de a rienrintle !u .iuotiU-nlci*o lnsd, luris_

^e rr::-orc[tuttu eprscopesei. A fostri, ce tle fa[ri la siur_rdulI a]-:esra eg,is.olrulutlrepii, Lugo_

.principald, anume prrr.[iciDarea

iu_

:16

|
dic[irrrro olriucolrrlnt:[, cflcl nu sl)re aceea fu l,ritrrisii, ci sltro u futtcfirttttr ca cotnisariri regoncil. $i upol ce .iurisdic{irrne episcop6sc5, a pututfi ol[ ct episcopri ahi Lugoqului av6 drept,ii sri duprirr{d usupril clerului dirt archiditrcesfl qi rsrrprir celui din diecesa Gherlei? A fbstri presentfi mai rleparte iu sinoduiri acesta vicariuli capituiarifi din Blaqifi Constantiu[ Alutanri, care in timpir de vacan{d, deprindea jurisdic[iune episcop6scS, in diecesa s&. Ce dreptri sinodahi insi, a putulri eli avti asupra cierului din dieceqa Gherlei qi a Lugogului ? Astfelf, sinoduhi acesta n'a pututri fi sinodri diecesanri nici din lipsa participirii jurisdic{iulii episcopesci, firi de care nici

-243*
potrivi, deschirf6udf Pravila ar fi aflatri c&nonulfr 39 alu Apostolilorrl, care {ice: ,,Presbiterii si cliaconii, fdrd. tle socotinl.u, eytiscopztl,ui. nimicttsd,siu6.rgiscd^" I)e aceea ori ce decretri

alI

dreptuld apusani, nici ceiri resd,rii6ni

nLr

cun6sce sin6de cu dreptri de a aduce decrete obiigi,tdre. N'a fost[ dari sinoduiri electoraifi dela 1868 nici sinodri provinciahi, nici diecesanri, ci lu6,ndri cuvlntuhi siuodri iu infeiesi tnai

constitd,toliri singuru din preoti, conchematri pentru o singuri, afacere, spre a crndida trei persdne apte pentru scaunulu mitropolitanri. Imprejurarea acdsta insi nu i-a irnpedeeatri pe mernbrii sinodului a nu-qi esprirna unele dorin[e juste, dacd, le vorfi fi avutri, fa{d, cu noul[ Mitropolitfi. Cf,ndI insi, qi-ari arr.'gatri lorfi-qi dreptulf de a aduce qi decrele obligltrire, utuncl a[ usurlrrrtri unri dreptu, care f[rd, lurticipurou qi rl .irrrisrlicfiunii episcollescl dup[ niril unI ca,trorttl nicl rrpustnI nit:i resflri16nti nu le-tr, cotrt;ru(it,11, lxl chirrI diur-

largl, a fostri unfi simplu sinodri electoraii

pole sci 0u sigriritate. Ce este celtri, e numai, c5, institu{iunea lorri fu inlrodusi lu bisericS, numai dupi ce meqtinisrnulii trrcepu a se ld[i qi pe la sate, cindfr. apoi episcopii 1) Compendifi dreptuhi canolici. pag. 137. ,) Enchiridion de pag. 253. Iustitu{iunile dreptulul bisericescir pag. 319. ) *) Couc. prov. I. pag. 44.

sinodului acestuia electorahi afari de candidarea celor[ trei pers6ne pentru scaunuhi mitropolitanf, este qi remf,ne pururea ilegahi qi anticanouict, fd,ri nici o puiere obiigii6re penbru nimeni. Fiind[ cd condi{iunea ac6sta se ocupi de juristiic[iunea seau'neloru protorropesr:i, de aceea nu irutemri li,sa nefblositi ocasiunea, de a ne ocupa pulinu de cestiunea acestorf, foruri din punctri de vedere istoricfr. Este la nol f6rte lf,[iti pdrerea, ba putem[ {ice credin[a, cd, forurile plotopopesci sunt[ o irrstitu{iune anticd a bisericei resh,ri[uiui, qi deqi sinoduhi eiectoraift dela 1868 riu o tfice acdsta apriatri, triruqi se vede din modulf, cum e concipiaid condi{iunea a ndua, ci, qi eifl a fostl de credin{a acdsta. Mai toli canoniptii rom6,ni sustinf, cFt prolopopii nostri suntii urmd,torii chorepiscopilorri antici. Aqa $aguna, t) Pap-Szildgyi, !) Dr. Ra{[ 3) qi concilirriri nostru provinciairi I. a) C5, fost'ari rire chorepiscopii aceqtia episcopi eonsacrati, sari fost'aii numai preo[i, nll se

'.-. 24lt --

ii

trirniteari prirr .tintituri {.7igci1 nlj depi,rta[e deln reqeciin.ti. ca acolo si fie loctin6torii episct,pilorri in urteie privin[e. Din urmele, ce le avemti, se vede, q:a nte,i int6,iti furi inbltidrrqi in resirilti, de-t-rrece siuoduiri ileie Ancira riela 314 tl. Chr. dirr Pravild in cau. 13 vorbesce de ei t:a de o institutiune veche, pe r:d,udd irt apusl a.bia, se alrintes,r['irr'if,ia drl irr 439 d. Cht. In resS,ritl insd, se v':de invederaifi. ci ittcopuril t {i abusu de liirterea ierarchiei dat[ lorri, din care eausi cati. i4 trlf sinotiului dela Neouesarea din Praviid, nu le-a lS,satrl pe '" i! ior:irl decA,tri tlreliluiri de ii supl'aveghia preste preolimea diu certuhi i,rrfi. qi drcp,tuiil rle a visila biserir:ele iorri incredirr{abe, tiirt uare caus5, gi lncepuri, a se nuuli numtti vi-qiiaiori, ,r,egtoiitirtu. Pe in,:eluifi ins5, a inceralfi qi in,.iilutiunea qi utrnirea iorti eu totulfi, aqa cdtri canonisiulti Baisutrrott tn se';uluiI ait XlIl-lea spune aJ;rialri, eL irtci inainte cie eiir a iur:etatir institutiunea cholepiscopilorri in res*ritri.6) In iocui[ lor[ episcopii in resi,r'itii se folusi*[ de a.ci incoio de cdte
cete ti protoiropu. snii qi pro[oieleu se nurnir anutriilti, 'ljt[ c]reurarerr 5i toru dreptulf ioru erri de

avutri foluri ordinnrtl tlr: judecati

de l.rrima instanti. Din contri ln reslrilfr tbruiI de

;rrirna instari!d, dupii Pnrvild este episcopuir! cu presbiteriulI sdri ttuttritri: r,) iegdi, xottilotou. 0u totulri altfelri s'a desvolh*iri lucrult lu aprrsri. Aci ineii a incetatf pe incetulri I'ad. ocupatri

unri l)reotri, riruia i-se asigna urii.

sulrlaveghia p!'est,e cereulii iuer'edilfal[ ioru, qi de a-iii vi,;ita .si apoi a ttiprlrta eiji.*colrului. llrr! ruultd, pu[ei'e Du amt afl,rrii uicd,iri .*6, fie rvuili in resflritri piotopopii ca urrnitori ai thorcpiscopiicrfi. Cu deosdtrire n'amri aflatii riic6,ili" cd, ei iu resdritfi sd, fie

5)
Pravili-

Balsanr;u ia c. 13 Ancira,n[ cuprinsd 9i in

institu.tiunea chorepist:opiiorfi. Loculi lori insi in apusri asa nurnitii archidiaconi. Episcopii qi-t[ imp[r[iln dier:esele lrr mai multe a.rchidiaconate rurlle in frunre cu cd,te unri archidiaconil. Puterea archidiaconilord insi in archiiliaconatele lorri a.sa era de rrare) cAhi era.I o specie de qrrasi-episcopi. Aveau nu numai iirepturile protopopiloru din resd,riti, ci si jrrrisriic{irrne rontenfiSsd qi peIta]6 ilsutr)t'a cleluiiii *si ir poporului, aveau dreptuhi de a ridica contribu{iuni de trre clelri, poporri qi biserici, rle a tin6 sindde si chiarri qi dreptuiri de a escomunica. Bl puterea lrrrri de jurisLiictirrne uu odatd, chiald Papii o ari dechelat,ri de ortiinari ;i nu delegatd. Insi chiari abundan[a hsta de putere eciesiastiei a fosi{ causa peririi lorfi. Devenintlu superbi *ri egosti, inceppri a asupri pe supusi si il nri srj nrai supune eiriscopilori. Ile aceea r-'n a;-rus[ incepdirdir rie prin seculuiri nlu 13-1ea mai mulie conciiii a[ ineeputd a se orupa de cestiunea restrlngerii potestifii lorri bisericesci intre marginile naturale, pd,'n5, ce sinodulti dela Trident[ i-a redusir numai la drepturile acelea, ce le aveaf qi le ari pr:oioiereii in resiritri, luflnrlu-le cu deosdbire jurisdic{iuuea contenti6si, qi penal6, si prin aceea fbrurile dejudecatd. In locuhi lorri ai inceputt de atunci a se

qr institu(iunee_ forurilor[ protopopesci ^dusj.r* in biserica ndstrd,. Identitatea ac6sta- i jorisdic{iuuii proropopesci la Rominii riin ir_ o9rll c.u .;ulrsrlrc{runea protopopdscd, a Calvrnll0r[ o recunds_ce si petru illniorri prin publicarea epis.tolei unui protopopri c,Xtri episcopulfi Robt, in carea s'e qiie I ,,euoatl arcnldlaconalem sive protopopalem iulisdic_ tionern semper nos iirter et' r.eformatos in I'rnnssilvania identitas fuit et est. Utrum nos d ab ipsis nccelterirnus, tn ipsi a nobis f

lntroduce ln unele locurl ln apusfl a{a nu_ nriiii decani rurali, ln altele af, rgmaiU ar_ chidiaconii, lnsi cu puterea eclesiasticd re_ strinsi qi egali cu a decarrilorrj rurali. ftltr'tceea venindI reforma[iunea, Anglicnnii.qi Calviuii arl li-p6darri, cb e diept[, multe din dogmele catolice, ari tinut[ insl gi mai departe ln mrrlte frivinle organisa[iulreu .catrilicl diecesanL din evutri d; mijlor:rl, gi lntre altele gi institufiunea catolii;i upusarr[ t archidiaconilorr), din care at 16_ p6do_tri numul numirea, a[ [inutri insd intreg-fi spirituhi ei. Pe timpul[, cindf prin_ cipii culvinescl cercarA a cilvini $i credinta qi institu[iqni.le Rornd,nilorri arde'leni . , acbi lrrincipl .re[in6ndri la Romdni numirea de protgnogi qi nrai departe, tn insritutiunea jorri vjrili pe - lncetrrhi intleg& spirituhi institu{iunii archidiaconilorri tatini conservatfi tie calvini $i .mai departe, qi prin ac6sta inlro-

lttnqurm grttec0 r,itrri uddictis, igrroro.,, r)

Oine r:rrndsce numul cf,trl de ptqin,: porl

prg. lllll.

')

Potru IVlnlorit rlstorin bisericet RomAuilorfic

.r-_.I
I

stratori plotopopesci din causir pi.actie itdtii ei o ail luatfi dela latini gi gr. oiientalii, iu trite. ci ei nu prea ari biinatri crescuqi tn atari institute. Acesta e celfi rirai buni' te. stimoniu, ci irrs[itu{iuoea e buni.

sd[iunea, de ir public[ a protopopilorri ,drepf slngura deoseDltui.r acdsla este luatd, de_a dreptuhi dela iatini in biserica epi,ndstrd prin s,;opuiri Bobri ,,u.escutd tn institute liesuitice,,. DeosEbirea insd intre protopopi Si admini_

evuiri de mijlocri ronservati tle Calvrni si introdrrsi la RornAnii din Arddhi prin influintla princ.ipilorri calvine.*cj. . $i il$& ,perinqri--si_ nodului" dela tBTg insisid,nriri cii' atAtb ve_ hementi pe lA,ng-d institu{iunea ac6sia, 6reqi afr .insistati pe lAngd o institutiune Oin bi_ serir:a cu ,,instituteli iesuitice,, . Dela episcoprilir Bobri inc6ce ari ince_ put[ a se deosEbi Ia noi plotopopi, viceprotop-opi si adrninistratori protopesei Oupe noima ar.chidiaconiiorri, vice-aichidiaconiiorI qi ad_ ministratolilorii archidiaconali tlela lafini. Deos6birea actisra insd nu esie cleosEbire de jurisdic{iune, ei nrrrnai de on6re, puit* ,prc a .purli plobl qi esanriua ctrprbiliiatefl neo_ htrtoni irr acesrI o]iciri., parte spre a riistinge pe plotopopii mal inteligenti, ruai meritati'si pe.cei delti ceratrile rnai ins8mnate. lu 'pu-_

clela nol luacestea, ci noi arnrj fostri silitri rie voe, fir'[ de loe a lurt rleia ei. Constatilnu deci resrrltatul[. Institrr_ !iunea -forrrrilorf protopopesei este institu{iun-ea latin6 a foruriior-ri archiriiacontle dirr

cluri de

"qigrrr'fi,-

_ =34?----tareil 0alvirrilorii. fr$ cu RornAnii, prlte fi ci uu 0alvinii air luatu

rl

2.1e

membrii sinodului va ocupa scaunuhi mitropolitanri sai vre-unulf dir scauneie episco_ pes.ci.,._ va ,observa idte condi{iunile. gi pe fiitoriuhi Mitropolitil ilu vorri irinta.' Aitcirm asa e coucipiati conrliliuuea aC6sta. cAti si dac.I eouditiunile ur av6 putere canonir,[ odligitrire, totuqi fir{d, ru unI Mitropoiiti, care n'a fostf, rnenrbru al[ siuotlu]ui. niar avd nici

8. Conditiunea a l0-a nici nu este couln lutelesulu arievEratft ahi rouintutoi. ci este o promisiune, cL daci careva did
di{iune

o putere.

..,A.te^qr cu Condrtlunl lorit,

privire la

e;Jeges& cuprinsuiui

gi motivarea pi tnse-qi

'fntregi stilulir, iii elre suntir conciuiate

contiitiunile, atitta
este

tote condi{iunile acestea, atunei va fi indecatI qi depusri de "sinodil. Cdr:i tlacl sinr]dulil s,a pus[ odati, pe- basele calvino- protestanle. _ atunci o putea face ,si ac6sta cu atfi,hi tnai virtosir, cL riesi r:. 68 rlin partea I t pr:avile! rfice, ,i,,:& nrt tlu,t'il Tirea{itrtr,il, nid, yni-s'ttz). renilor& sd.iud,ece u.rchiereuiil loril, p*tt,t.u .yse cd,.e r:.a1tt1 ;i yristotid. oilor-itk. totuqi Ia'poruuca prinripelui r;alvitescu Gerirgiu' I ftekaUy Mitropolituhi Ilie Ioresti,,licAnclu-se. soborit m,are d.e !o!i. ? t o!!!)opii ;! pr.eofii de tegile grc_ ciscd, si s4rbdscti r'?) s,ail judetaiil cu ,:otul& si sttfr.'rr.gfulir, tu,tu,ror.il kped,e rlin rteregA.sd, ..se to"ria sa cea uhid,icdscci,,. tott aseirienea" la porunca principelui ealvinescrj Mihaihi I Apafi soborttlil ,nore d.e toti protoqtii ;d ,preolii tn

de vehementir. cAt[ lre mirdmu tiirc, cI la eapetf ,,Tsiirintii sinothtlui,, uu ai. adtusii si aceea, cd dati ilIiiropoiit,uiri nu va observl

t) >Facto aon,xerxtn genera!i universorum geniorum et pastorum Yalacborum.< Etd ctr eoboruli mare este gen eralis r.otuuent'us all calvinilorir.

srctt{iuni,", ,,spdrtw'ile nd, o.esnttii ,in ,tmd, tiod,il. atiitil. de i n s p r), i rn t n t ri t o r i il, ci)t.il. esi,sthtta biseri,cei ndsh'e yte totii ntinutulit, e Tte.ri,ciitatd, tn, gradu,ld, celd, m.rr,i ttto?.e,,, ,,itiser.ica e cnnenin{atd cu, tti,micire t rt I u I, ri" , ,,u salua b,iset'ica de a p u ,1, e r e" , ,,ul?'d ol-tsn.tu, tdte condifittnt),e.pdnri i.rt uIt,imel e Ior,*, cansecinlt.,. Stituhi irrcl igi are iisichologia sa. 'De acee& stiluhi bornbbstir:ri, piini ie superlutive. de- termini esiremi gi de frase - largi cste totdeunr semnulI ccnvietirinii rnti rnultir basale pe iritarea sitnfulrii riecAtu pe calcululfl rece alu mintii. Dh: N. Densirqanri dupi datirra sa ehiarl n:ci condi{iuniie acestea uu }e-a intelesri preeum so cttvine, cir:i ia plgina tg iiin cercer"tr sustiue, cd sinorlrrld eiectoral[ 1an]:_

la I680 rd jrrdecatri si destituiirj pe ilIitropolitulI Sava. I) Ra ini]i lrr acest[ ,,sobor.ri(' afi fosl[ gi :nirenl caivini gi romf,ni de fa{i. $i .astft:lri casri de preeeriin[{, era ln trecutuhi biserir:ei romflnesci rlin Ard6lt, adevdrat[ ci nu ln coniormitate si armonie cu Pravila, ci crr dispr:si{iiig lalvlnesei. ,,Pdrin{iloril. -sinod,ultd" lns5, rn:ii rnultd, riureiie Ie eansa f'iri voea loril dispositiile calvinesci decdtfl oPravila". Yehemelrta stilului se vetle terminii Ei espresiunile hornbastice, ce li "ain le foiosest'e siuoriui[, tiin superlativii cei lnul[i gi frasele incordate, ce se cuprinch) in eon. difiuni pi motivare. De pildd adur:ernI nurnai ce[eva '. ,,ail, str,f eritit. r: e I a m ai a nt rt ?. e pa.Belgratld

-_=r
ie

seutli, nm.nai,_ dogtnaticd ht c'unosadele patru ptlnc.te,.. si altu nirni,cit.,,, cuvintele : ,,;i alta nin'ticd,t' air in{elesuhi acela, eii urriunea este numai in dogme, insi nu este in ritri, ln disciplind, qi insritutiuni, dri nici de cum in'biser.ica telesuhi, r[ daci catolicd, in decursul[ seculiloru va mai aduce vre-o decisiune dogmaticd 6re t:are, atunci noi la prinrirea aceleia nu suntenril obiiga[i, Cici daci, ar fi aqa, atunri uniunea nOitia cu biser.ica rom. t:a.tolird, n'al' ti, qi precum dice insu-si sinod tr l[, n'ir r rd rnd,n6,,u,ni u,ne tlognmtic(t, 6ri seculi,, . I'e timprrhi S. Unirt deosdbirea dogmaticd intre biscricu ertolicd, qi cea resirirdui desbinati r:rl numai in 4 punr:te. Desvolt6,ndu-se insi in hisericrr, catolicri dogmele mai departe, deos6birea pdte fi iu rnai rnrrlte punbie, c6ci biserica catolicd nrr esle o bisericd amortiti 1n tlesvoltarea dogrnatici, precurn este 'bisericu desbinatd a resiritului. Ea progresdzi in conrinuri, qi va progresa pdni la cipetuhi lrrgnii ln desvoltarea dogmelorfi, qi la desvoltarea acdsta trebue s5, lud,rnri qi noi parte, cu at6,tri rnai virtosri, ci, biserica catoliid nu

rlclrt lfllili rr rtrlrrsrl I)entru fiitoriului Mitrofx)litii rlrrr:isirrrrot obligritrlre, ccr s it, nu p6t Ttrinr,i nicl, o doqtntt, catoli.cd. Cirie cetusce lrrsil crr ut,rlllt,iune toIir sinoduhi acesta, observizi rrrrrnti dece,t[, ci sinodul[ nu s'a ocuputrl do locir de cestiuuea dogmaticd, ci tottl de cest,iunea institufiunilorrj de guvernfi biserisescri qi cle discipiind,, aqa p.be ,,,n a iuteles'o elri.' ln condiqiunea 'o J.*o', in carea sinotlul[ se esprimS, astfehj : ,,Uniunea n6strd, cu, lsiserica ro*t,. catolicd, este si ua rimd,nd tn

cV

Srolitului Sulrrtd, cici principiuld canonicfi ,,serle uaccante nih,il innoaehn,,,- are vakile gi
I

flceeil a tinutri cur0ntli rlupi in jtalzrrea sa sinodri diecesanri qi dupd, iceea lucri alLele d6u6 la 1882 qi tBBg; de aceea a {inutri d6ud congrese rnestecate rjin p..;tiqi'mireni; de ar:eea a apdratfi arrtonomia bider:icdscl in contra la ori ce arnestecri ahi guverrrului ; de aceea a cerutri rie repe[ite oriautour_unia bisericei ndslre pe bnse mal Hmple decflti cum o avernfi ; de &ceea in ddud conr:ilri pr ovinciale a codifir.at[ institu[iuniie ryi ali. sciplilra biserieei ndstre qi a intlodusf,' prin aceea o uuiformitate irunrdsd in intr6gd irro_ viucia mitropolitani, de Alba-Iuliu; de aceea a aprobatil in archidiecesi institutirrnea {'onrriioru protopopesci lntroduse in riodfi ilegahi pe.timpuhi sedisvacanfei drrpi m6rcea Mii,ro_

sislorirrhi rom. catolicri ciin Slrigonii. De

-qi nu fie profesati gi de biserica resdrjtuiui. Sn vedemri insi Ire scurtrj. cuut s'& purtatu frt{I cu condi{iunile aces-rea nobilrrlu, . de trei ori nobiiuiri Nlitropolitri Valreea. Ca si le considere de condi$iurri cu putere canonicd obiigd,tore, nu i-a permisf nici addncuhi Iui sinr{ri religiosri, nici conseiirrtr lui tleli_ cati ca firi credinciosri alij biser.icci qi supusri din inimi candnelorf ei, chiarrj si dacl,^n'ar fi fostl eiu Ulitropoliti. Cu trjte icesrea insi nu le-a ignoratri, ci intnr cAt[ ari fostri juste gi cano-nice, le-a consideraii de dorin{e' ale clerului. I)e aceea si-a pusri t6ti silinta in acolo, qu s.u imped_ec.e pe viitoriii ln infrdgd provilrcia de Alba-Irrlia ori ce recrrrsI la coir_

va primi nici eflndu nici o tlogrnd, care implicire

tutulorii, chiar[ qi ;'u,,irnrL,"'.;.i tveaI .srrsceptibilitdti, cd,ndrj o'' ocipat,i elu rnitropoiirabfi ; dre consrern'area ge_ ::.::l*rl:, nerata" $r rmnosantulI pirblit:ri, r:e ,r uiergritri la Blaqih din td,te pXrtir"i- Jir*Oru tui irr_ clri biserica catedrati iiin nra;in :i::,rlljlT, nlct can(lI lr'a vEdutri iotre.ziduriie sale ca lubiicu'rom8,nescu us. nu,nU,".,l, 3l:,1:i_',li orsrrnsu ql rlustru. .a,. foqtrj- omagiulri iuilnei, omagiulii iubirii, cc.i.l'1 datri lafiirri.o iut.eg; ca rr.nrri prea vrednicri pdstolil. tlino si-a arlusri atunci aminte, cd, preste .atJr"" f ;,,i, --unt'""onr,: dArrdI
multe semnalulrj oGur.ruu
s,ublicului,' uqi, .,,p;;[,,i,irh, li,jlgr.ttu, r:uprinsri de b6la graudomrrnili ca tllu !l Sa N. Densuqanq va cuteza cu at6ta cinisurri sd &l'unce cu tirri ln unri atare bd,r.batil ? ,.(i

prrn yre-o innoire sd esci[e ieva suscel,tibiiit{ti. lirrrtare a fosiri t,;;;; 6;;;;: ;; l,'l : .ttaie rn scurtu trnrofi a cd,gtigatri stimn si ininrile

dupd rlreptultj resiriidn[ ($agrrna {). {i. pag. 410); de aceea era tot_deuna cu cea mare aten.tiune in tofi paqii s6i, ca uri mai cumve

llt!::i

asi]

qi arri irtoiiel,-*u asupra l1il,,?ll:l:i ig113ii otul uensu$anri sd prolun.te verdictulu, ee._hi lgritdzd, ti^ r? fi; ae iirvi.trdririli"ii,,,,.oru
ceroru ce sufer[ de grantlomania riinsulrri_

cele ce. le-a scrisfi, niei ,*i* .J uo cu_ zltt.mli scrie in contra lui gi a bisericei nrislre,. gi vorri tesa tucruii* inaintea
Leza,

scie irrsd, dln Densuganri,t:e "*i*. cresr:utd sub aripele iui Vrrncea S.".rrtiunea t:nuut*_ nsututu sacru de a nu ld,sa necolnbdtutu (:u trrma adev6rulrri nici un[ singur[ cu,rintri, . . lrrcd, odatfl, nici unf singuru-;u';nii nirl,tin -din -apoi

lui lie rlisri, n'a licuL'o cu irrlenfiuue I'ea, ci sedusri de ideile auelea false:, euii dhl N. Densuqanfi se simfesce destull de tare, si ie nrai susciteze odati, iJpl'e a produce con{usiune in srrflete, f*r'e sl-qi adur-.li ainiute, ci ,,fnirnus Troes, lu,it lliu,ttt';. Catrdi creritini,taleia ser.ba I)rl,imile si invierea lloriilrului" tdudri tot[ RorninulI uo]iihi eld ingrijutfl de sortea sc;runrrlui mitropolitanI rlo Aiba-Iulia, cflndri cleruhi *rdeldnI se pregir.ia sd, aidg[ un[ vrednic[ urrnitoriu lui Vaucea. care pre-*[igiuiti biserlcei uaite sa-iri dur:i 9i nrt i departe, atunci afld Lthi N. Densusadri bineverritri lirnpul[ de a *iara eu o efronteriu oldinari memoria lui Vancea qi :r ioi,i iri inirna intrdg:i biserica uniti, fala naliriuii lomane. la sirruiri ei,reia fu ld,ulairi gi cru,;r:ut,ri qi ciilsui[; ;iga cf,,tri daci a'ar ii esistatu actjsid, bisericd, sfint5,, atunr:I triie niei dhi N. Dcnsrrqaui nu ar fi astidi unri at.rqatfi pe iilga acaderuia drn Bucurejei, ci pd'te unq_ eiobanft dre uude pe {ara H,r[egului. Heii dal dht Derrsrrpanri qi-a uitaiu, cd, dup{ 2iJ rie aui de pislorire a rrnui ilIilropolitri ca Vtueea cfl1i birbl(i suntri gata

are biserica n6stri, pdte rrd are rriciiri nici o b i s e ri ci p e- p dmin! ri.,, D e tn' ur. li o c d,rt t il, ini nt i c ul il,, uq:i f. rd,t)(l,atir,," f;ite psairnistui& David[. Multi inimici ai atacatir biserica ndsrr[ rieia inceiruti,, qi rnare t fbstri durelea.ei. O a suferitri toiu-gi cu ri,bdlre, cdci a proveuitri dcla inimici. I{espusri rle rnare insi i-a fbstri. cA,ndI au atlrcal'r.l in;i-qi fiii ei, cum s'a intimplaifi acista in sinoriuiu eiectoralu dela 1868. Sirroduhi acesta insi, spre on6rea

pusE[irrne mai grea qi mai

critici,

cum

ndstrd, bisericfi uniti, itroresu_ ratd,,de^ruulti fii.,nerecurrr.rsc6tori si 1,"rh4i ca diri N. Densuqanri, va fi p6te vrle_otlati -_ ceea ce sperdndri in Durnne{efl nu credemfi .l Iu trrtiurp.la -- in cliinurile agoniel, --1. cr qr. atunei vorri fi gata Ia cea din- urnri, jertfd,, 0e asa frurnos[ o c6,ntd, clasicri]ri poet[ : ,Auf mich stiilzt, du rbeules Gotti*irri.l ,l?3r,_lli:h gelehrr urrd.iiberhd.uft mit GJben, "Umklarnmern rvtird' ich deine letzte Slule ' ,r[iud uuter deinen Triimmern mlch treg.iben.*
uUud weun del Altar, vom Hauleu preisgegebet,

r,,.*1,'j lu Iupti, tf iua nriptea lrentru apirarea snnrcl olserlcl urrrte, 0area ne_a datri u6u6 Sirq, imposanra gaierie de ate6ia l11i::!iti:i'Ji 0arDrttl llust,l.l, riecorea n6lnului romd,nesifl, gi^ carea siugurd, e chemati gi capabill a mf,,n[ui in na{iunea ronr6,nl idla ..figiuoii, carea in ceealalti biseried, rorn6,ndscd, ijunsi de .laufragiuLri pricintritri de vinturile qi"viforurile uecredintei qi-a- perdutri, puternri {ice, tdti p-urerea dd a rnai'nurri qi il,fdiAi sufle_ tele. Daci qi-a uitatri cle acdita dlfi N. Den_ aciucem[ aminte, ci to{i aoei birlullnfi:-ii ba{i,, vii nu vorri relila dinaintea bli qi cirui atacri asupra bisericei, provini, gi dela b,i,r_ ba{i de mai mare valdri ca dlfi N, Densu$Tnl; nu vorfi fi laqi .chiarri nici la casulf, c6,udri sfinta

VUI.

,1

sub ruinele tale !

pH,rEsiti cle mulqime, ..altariuti, ar ^,rj)-.jt.-.dar,i pe mlne_, scunrpa ^- cade mea bisericl, care rn,ai in-, cu tlaluri, si.atuacr m;iqr prinite :it"ll.!:g:iT^[d]{ ce columDa tr, cea rlru ulml, qi m'aql ilmoiminta

sificatfl". Dupi &riee& se uptici, si arele din,,istoricii n0stri ", rd, ,,cr,Iiu,rttrt', nu ne-il

pamfleruli dlrri Nir:. Densusanfi nJmitri-',,,,ei-cetare istoricd,-criticd.", i-se ' Dare, ci dili N. Densusanri nu e condusri deciltri de durerea pen[l'u biserica, uniid. Ci:tindu-hi insd rnai desi qi cu ar,en{iune, e cu neputiu[i sd, nu va{d, ori cine, cd dhi Nic. I)ensusanf nici o duiere n'are Dentru biserica romAni unif,i,, ci sub rnasca durerii urnrd,resee scopuli tdrle condamnabile, eari iusi, fie dinsuiir siguru, nu ie va ajunge nici odrrtd,, ed,ri lucruiri, de care s'a apucatri, este prea gleri, 6ri dinsuiri prea uricuti qi neinsernnatrl penir:u ei[. Dlfl N. Densrrg;anri {olosinrli.se de frase intunecate, tle terrnini arn-bigui, tiari rnai cu samfl de cuvinte c.rpfi6se gi migulii,dre pentru omeni rreinsti'ui{i il eausL. espr}ne nrai intd,rI astfeifi iuerrtlu, clt ,*i tntn inlrs biselrca rrlitri qi intre ccr\ nerrnit{ yiini, iir Vancea n'ar fi fostri nici o dcos,bire tle (,redinti. ce,rt ce chiarri nici tiiusrriir uu o ,:rede. 'lie aci apoi deduce corrsecin{a, c5 ltiserir;a unit6 si eea ueunitl sunii una qi aceea-si biseiic[. din care o llarte, iutulne L:ea uniti a inchialir nutnai o ,,aiion{d," cu (1ea catolici, rre care iusd, o prile ab{ice ori qi r:d,lrlri cu at6,tir mrii virtosri, cd, _dttcuincntui[ ,,;riiarrtei" ar fi ,,fai-

Autochefalie 9i autonomie. Cine celesce nunai oda,ii si f ngitivir

ll ir l,
I

25ti
I

folosirri nimicu,

cu

i!U, ?:'X #:;:,:,:" ;J'"' Iiil::i' gi,ff :; ff',;;;. li;'[ f,il*j":' 1, t'ft . * I f;: credirrta ;-;rf. "r"tt:: efrontd ':.:iil tu r.ni.rll'in tlj::,i ei i",?i,ffi,1i:::,.1'',X,riJ: ;',::i,*l: f;l;8ii; -*T':i'-$'':1i" :1 ;;;;'; i'"'i *ingu''i
a

fffith;*tnw
tentri

ba

rr;;"il1"rt,#,l?Xllil,:XT

#i:t:

*ntfiffil',,k'l,t,i+t:dr
verr

Ihtllt+j ccstirr'i
;x

i,"-,,i'it i'#ljii'Tl,ll,::';l -bi.]'".""' partC,i,ilJ i",*,iu,u

u*n'rfi***fiq**fili u;i,i-lt$Tl ,l,ii,'j::,; ;_i;:

n

ri. ci sco

j;1"'{iilh;li:::,,::i,,i'),),!|ii,.u;,}H:

ar tt'acl,a mai
I
I

I J
i

ti;t;i,;Jw_:,,,fl i*_?rh:r,rir
,figTi:i'i?11*it pq recunoscerori. nurunoiriin,"i"'i3^,:.:::? prin{d tn *p;;rffi
, n , ,,1',

I I
a

i,'!

*";;i;t

ii ii
:.t

$:iH,# cursd, :.T;:

Uonstantrnopulitarrri a ruptii t,"..i., resd_ ritului de biserica cea o,iuvgiuii. lcopulu

si r,i r esdr iio"iii,,''l',l,:l,,li:;;l,lli,j.Hild;l jrrrisdiclirrn" ir,,,*-, i,.,i"i;,;;;, (:a "i,,,,r" astli{i, itrsd ln _ li cc,rrformit.ar" 1;, i,np,:*jurd.ril* tle irtuu,-i, curi rru [,oftiriri ,,,iun,ui.i'rcela rle i1{11i;;i; astirii ff 'l:i;,l,li' sdritu iDi afli ..,.,11'^'1'l"tialri.gi prcsl'e t'er' ui re q; ;; iii"l[Hll;,,,i "i,l -; ";;,ll;'",i'T, cari nu ..eae,n,n,id, r* uo ::l:':l:, nega nici T:=,nR, dti De's*qurt,, Ju.g";;;# fi ;l rieehera rlupd dntirll sa .rie^eretici 1re unI S. Atanusiri gi unI S. Ioanri Crri-O__J_,.[, carl inci ari fdcr:tfi usri^tie otnro-upjuti""_ Lur:r.ulri iusi in resdritri 'p*r,rii,..rror,,i cu rotuiu, dupi ee arnrr;giiiire,r ,,n-'r.trlmnutU

Vun.u*, .1t,t perr!ndri acultr,cuttoil,rliti,'r'i, Drserrca runrtd nu mai are nir:i rinrj viit,rrir:. Crrvintuiri autrut i/it;"irj._jiu tlespre bisericri este urrri .trrrruiriir'--ner*,rri"qi intre_ iruinfarti sirrgrrrir or,,nirluj'io' iL*ri.a des_ ri brnati a resiritulu! Vi,de aceet nirori." uoite eo ipso nu ar.e nici o tipra A* .1i."', pd,rrf, t:f,,ndu biseritg*,ire.i'lrfui a fostrj una tn credin[il eu niseri,ia"'?ro"r,,il,r, pdnd atunci n,a[ psislltri niri in ,"r;;;#. biserici urtoi:nef,rlr., ,),1:l_i ,;,;qi;;"" t.{?,?.r(Y, cutolicct.ft &pu5ir.tli.ccy b!serici, gt rn re_ rirrr: l?i;lio.:i"' h"l,lJ,li:,.111, !i;s;r'i "op,i,
!r_

toche/alia,,(jAr.nu scirj ce notd biserici, fdrd de- .;;..;"; eminenti .1 .,,jrgi biser.ici e perduti,, si arroi ^ ,t'li"ruri.,r .su[in6rrtlu, toLi ,,autochefuld,,, i r,*u' piri'"ii urritii

.:

t:
rF

I I

! *'

fl:ifl';lv

1l

;t'

l" ;

NicI pe
sericesci.

r n cl u -_S .l,i .e s c e- c o, ?, e h i s e r i c' ri i n tl e p e n _ d,entd, Si rle elil, gi cle t6te celeal'alte b i s e r i ci,. Bisericele acestea ari inccllutd apoi a se nurni biserici auto,:lrefale, precann cea din Grecia, Romf,rria, Rusia si 'al[ele. Este fnsd au,toche lulia'ac6sta unri progresii dre careva pe terenuir! bisericescri !)
:i,

Prtriarchului Constantinopolitanri in lnarea alrrb_ifiune .a fostri, cu AucX no pOtu n capfl alfi bisericei intregi, sd, fie cehi pu{inri preste zr resiritrrlui. Insd legea proveOiirtrel _ durnnc{eescl este : ,,1n, quo qi;, piirarrt, in'eo pmrietur..,, De aceea Ja titimljtatri 'chiard coutrtriulfi dorinfei lui. ln ioct'de a ajunge urpf preste biserica intldgi, a resdrituiui, "a aiunsf,,sd, uoql,. curn pe r[ndfr tliveisele 'po_ pore dln resdritrj se smulserd, uuuhi ddpd, altulil dg lyb jurisdic[iunea lui, iinstit u_

lul

l
t t

I
I

departe

semnuhi dissolutiunii qi ahi descornpunerii bi-

! dhiart dirnpotrivl este

creqtind,

i1,

li;

pondri ca pe u,nitrt.ti, safi pe legd,tura aceea mistici dintre rnembrii'ei din tdti"luruea, dupi care ln t6te cele esenfiale sd fie to{i unr: cugetr! gi o sim[ire. pentru acdsta s a rug{li !i Fiulu lui Dumnerleri, cAndri a {isir: ,,Pd,r',inte .slinte, Tsd,zesce-i, pe e;i, ca sci f,e e*trr, precunt gi t1oi,u Io. 17, 11. Ce unitate priie insi si, fie ln biserica desbinati, a res,*ritului, cAndfi in ea suntri atilee biserici ,,,r,u,t0ch,ef ale", cari nu voescf sd, scie nirnica una de ceealalti, qi cari n'afr nirnicfi comtrrui dec6,tfi. numai numele ? Adev6ratri, cd trite se f6lescri cu aceea, cf, fiesce care sl6 pe basa celorfi T

Pe nimica n,a pusI biseriea

in fa{a _ilirnir;ulrri' se descoripune in cete. cari ope16z* tiest:e care ,ie crpulI sEir, r:e speranti prite fi rle invirrgere? Cu totulir aitcum s'ai rlesvoltatri lucru_ rile iu biserica catolir:6. Aici a rdrlrasu bi_ sg^rila la tri.te pop6rdle-si rnui ,,tei,ur{e ,,u,,ne., cntolic,ti, a1tastoli'cd,, srrb ,iot :;,,ig,,.[ :(,:t!, 1i UapE pusri de Durnnerleri. Si cu cd,tri necre_ din[u se li{ia rnai tar.d qi Obvenia inai anrenrn$it6re, cu atflra rnembrii ei ,lin trite po_
arma'"a

sindde ecumenice.,dela inceputfi. Ce mijldce de a restatori unitatea lnsi *.u trir.i.ira desbiuatI a resdritului, cdnrhi ,r" ;ri^;il -d; bisericele autochefale ar interpreta ialsi celea 7 sinride ecumenice? $i an qu uuuni,i esemplu aci lntre noi de aga ceva ? Biserica g.r. orientald s6rbdsui sr romf,,ndscd dela uoi'rru mal stau pe basa celor[ Z sinride ecurnenice, ci po basele calvinilorri gi a prore.si-riii;;,i; ryi'torriqi se credfi, c5, nu s'ari nrptir Aiu cort,htf bise-.1ris.,opi ricei desbinate a Unii -r.esirilului. din. Rornflnia, cf,ndri Saguua iqi constitui biserica sa pe basele aceitca, eiari pe aci sd,-hj escornunice. Lucrulri insd, a r6masri intr,atd,ta, cici ttite celealalte biserici autochefale n,a[ avui[ grije, ci, ce faee $aguna. Ce e lnsf, rnai muitu, tn biserica des^ binrti a r.esiritului s'a t,i.rpuln "procesuhi aeesta ahi deseourpurerii qi ,iissolu[ir,iiii .ni*i,i in umputu rnui nori, cfi,ndri in fafa necredinfel, --biserica ce iea dirnensiuui totri nrai rirart_ treliue slringa iotu nrai a;;; laolaltd, -sd-qi membrii Ei p5,r,{ile sale spre a iutrunta in uomullri pe unri inimicu asa pulernic[. C-:dndri

ptirdie s'a[ slrin"sri $i grupatri rnai lare irr juruiii singurului Capu suJirenrf ; cu atAra s'a intdrild in ei totf, mai rnultri consciinta unitro1rorfi. eari lirii bir;eliei ulttoclieiale sunr,[ i.otu;i tstd,di in irurrtea onenimii. l_)e aceea asti{i necredin[a :rre in birierica eat,olicti si clea Jrieptri cu o falangi rdrlirabil[ trrganisatd, pe iulregfi lrdnlrrtuifi, Ei intralmatri cLfscutul[ de granitri airi rrrriti,tii' in ugeiri ;i _*imtiri, .e aiu armoniei qi ahi r;ar.iti{ii, co p,rne in 'ui_ mire qi neeredin{u. Asrrectulri aiesla lrraiestaticri ahi biserii:ei catolice i.a irisliiraiu ge* nialului istoricri anglesir gi !)roresilntfi Muc

ti{ii iirn

vitdmarea iudividualitdtii nici rrnrri

arr

eIe

ga u t. a i
",{

siocueu

la

e
"*

lu tim1sulil, t:d,nrlii fitttultt rlin P;tnieott{r, se stti,.t stt[,nt:,/, iitt :;usii, .lerllelor{t ilLru.lii giru,fii ;i. tiyrii u1i(fuil, 1tn/trr, ,le prititit u llomo.nilarrt ilr tr.ntfiteutrulii'lui, !'lduiil . " . . .Eu et'a tltare) pe cd,ndii incii f.n. Antiachitt irt/loria oratrtritt, eliltti, cli.ntid in tentpl,ulii din lller:r:tr, t:r,cr,ti i,ncd, ud,ot'ati iti.olii, .si trt, 1;zttd stn irr r;edtecr ei iijr.itj si a'tuttr.:i, itiiutti i.,iif.e zffzti r:rYldlorid, tli,,. .tuittu' St/aiuirt' irr'ir,,r;l .si rtieitttiitui.tt.,tu ,pe rt u;l,.u,ntt;t! rLiitt;ttii u ,;,,uLhtiu,i. rihe Lorulan nir, r{,,oemna ru.ineie biseritril, Sffurf,uiu,i Pr ulil." Fentru idljeca ;re ldngd rdte alacuIil!. necreriin[ei rlevine pe {, cd ir}ergrJ totri rnai slimatd,, mrii preiuiii,'de tnirnici'ii rnai iubild, de tii, si asr{tli rnuihe inimi ,,d_ bile r^n Europa qi America nurnai rlela ea mai. a.stdpii, resolvarea, cestiullii sociale qi sc.utirea.lunaii cie b*ea de l.iA,nge, 0e se prevede prin negura iirnpuriloru, ii,'nrai curOndri ori mai tAr{iri i[rd ajutoriulil bisericci td-

r.tatolird ujut,1,' lttind

ei ar n a t e :,, }} i s er i t

tolir:e o vt llrorluce revolutiurtea generali nu politic[, cl sociali. Ncfericilea biscricei n6stre unite este, mernbri ai ei nll ad oc{lci cei mai rnulti siune si, variii, 'biserica catoiiel, dec6,tri in motlihi bastaiclfi, cllrn se manifeittizil ea in Ungaria. De ar rvd aceqiia ocasiune, si, o cuntiscS, la alte popdr6, Francesi. Italiani, Germdni, Anglesi uri Arnericani, ea multri rnai nrultd sirnlratie qi-ar cff,gtiga si inire ai nostri. Ce se lntimplir insi in bisericele ,a%tachefal,e" t resiritulrri desbinatil ? lncatenate in n:iini si pici6re ilc suprema{ia statului nu verjemu irr ele tlec1t,rj decddilti,, am0rtire, apalie, indotin{5 pe t6lii linia. Biserica nu mai atrage, eleluld rlu Iniri impune, religiunea nu nrai mA,ngir:, nu nrai qter:ge laerimi, nu rnai insufle{e,trle., nu tnai nobilitdzd, in multe clase pe uirneni. Ultele, ca cele cle pe lil noi, mai esciti, ceva interes[ cu formele teatrale rie guvernai[. Spirituhi evangelicri lnsl in clasele condueEtdre e 16citri, rnoiesil,ti qi chiart irdrii,sitri, qi ciindI acest[ spirit[ se va disolvr gi in slraturile din josfi ale societrifii, ritunr:i r:e-i rrtai rdmflne, este : sfdrqitulI irrgioliosri. Viafa ei er o agonie, qi spertrtfirr ei m6r'tel. Oetd-qci dlir Densuqattfi numai vorbiriie urinistriiolir gi a depuba{ilorri carnerei qi a seuirltilui" dirr Rorndnia cu ocasiuneu desbaterii iegii penLru cierulti de mirt, qi se va uimi, cu citi dispre,t[ ari vorbiti cei ntal mtrl[i deslire biserica,,autochefald" dinRomf,nirr. $i si scie, cd, chiarri asa vorbeseri prin aite state iri despre celealaite biserici ,,au,tohefale" ale dinsulrri. Atnnci se va rnira $i de fru-

.-J

mrisele colori,. c.u cari depingri acegti bnrbafi

biserica catolic6, de ea.

cu t6te ci, suni[ striidl

Efectuiri este, cdin iimpulI rjin urmi multe, f'6rte multe suflete nobile, ins[ruiLe qi safirise

de nutremintri religiosri atlevdrat[, neputdndu-hi afla in biserica desbinati, a resiritulrri, .disgusta{i de deci,rlinta ei, air alerga[fi irr bra!6ie mamei biserice catoiice, a tirei fii a[ r6rnasfi fideli pd,n6 ia mdrte. Amintimri numai pe nobilii Greci Leo Ailatiris si pi, lzip.ios Pey,.qi .dinrle Rqqi Ue principelb Gagann qi principesa Gallitzin, din a ci,rorl scrieri multri ar putti si lnveie cllri N. Densugani.

nici lirnba nici n6rnuli, ci cum ari pr0speratri lu trecuti, vorri prospera si in viitorid spre gloria bisericei si na{iunii rr6stre. Ce se tine insil de trecutfi, apoi dlf
Densugan[ clice unri mare neariev6r[, eilnd[ susfine, ci biserica uniti a fostri vre-oclati ,,uutochefnli". Cici biserieS, aulochefali, nu este numai {-rare& nu e supusi Patriarchiiori, ci care totodeta este const,iluili cri unri lntregt organicri. Acurn biserica unit5, adev6ratf ci nu a fostir Ei nu esle supusi, gi nu

pd,rdle cu

biserici auiochef'ale, nu ne tememri

toriulri a {is[ cuvintele : Tu esfi petru ! Pasce oile melel Sub biflncluhi sleptru ahi Capului acesLuia, sub car.e nafiunile cele clintei& aie lurnii ari ;rjrrnsri la gradrrlil cle cultur[, la c]ore n'a[ ajunsri nici unul[ rlin poI
I

ci s5, tri6sc[, nobilireze, cultive si fer]icdscd naliunea rornf,"nd,. Ea scie, c6 biserica lui Durnne{eri igi are Capulfi, tle c6,nci[ ilIAntui-

Ce este dari, ,,autochefalia( dlui N. Densuqatrfi? Unu episodri trisl[ in procesulfi de dissolu{iurre ;i putrejune a biser-icei resdritului desbinatr), o risipire a t.urrnei, dupi ce ea insd-gi qi-a bltutir pistoriuli, o atomisare a bisericei, carea lrebue sd, fie una ca qi trupulfi lui Christosi. Petlru aceea ii spunemil dlui Densuqan[ aylodictice, ci, biserica rorrrf,,ndscd, uniri, rtu licomesce de loci ia crztochefaLia riinsului, cici nu voesce sd iutle irrtr'unf corp[ putredri qi sd, rn6rd, cu rnrjrle lenti gi ruqiu6sl,

fl nici unui PalrialchI din resdritd, ci numai Oapului bisericei din Roma, insd, ea pfi,ni la 1855 nu a fost[ unri intregt orgarricil, oi consh din d6u6 pi,r{i fnrd, nici o legiturd, orgauicd, ierarchic[ cu unfi intregu intru sine, anutne din cliecesa Fd,gd,raqului si a Oladei Ce bisericd, autochefali a pututi fi ac6sta? Aqa suntir bisericele autochefale din resLritulI desbinalri ? Af, nu forrn6z5, acolo trite diecesele unf orgauisrni cu aqa numituli ,,sftntd, sinodd." ? Ce amfl mai tiist, sustiuern[ qi aL:urn. Dl[ \i. Densuganri nu e in clalri de loc[ crr intelesuiri cuvinteiori, ce le folosesce. il. SL trecernri la aulonomie, din carea ilhi Deusugani pricepe iuc5, gi mai pufinri ea din aulochefalie. P6te nici,iri nu vorbescri aqa nrulli chemati qi necherna{i despre autonomie ca la noi, qi lotuqi pu{ini suntf, in clart cu inteva
lesrili ei. Biserici autonomi, dupi lnfelesulfi, ce-ld are cuvinlulri in statul[ nostru, este aceea, carea s ingzt,rii ea ldrd' nici, o ingeri,n,{d

|
(t qu u^(t'n.2rlu,:i su.il, ct, legislali,u.nii ciI

-*265le
insi,
1l6rtd,

tl

t1

e u u c't' t'. Irr lntclesuhi acesta biserica desbinatl a re-*iritului, atA,tir de iribiti de diri ilensugurri, cu ttite ci u'art) "s5.-i lnul{5,mdscl cliiari nimica, n'a foshi in trecut[

uile isi. administrizti cr,J'ctceri,le bisericesc i, scolastice, f unclu,{ionale ,;i

stttulir rtdrninistrrjzi, fonduiu i:atolir:it religionarir qi tiri studiilorri, qi r:hiarf si o grirnatli

il[

ale st*t,nl[. Ce se {ine de fonduri,

bisr'rica. dreptuhi lolri de grlverunle

autolromir nici cflldri. Deschidi dlii N. Densuqan[ nurnni istorit bizarrtind, gi chiarfi qi Pravila. qi va vedti, in r:e ,-lependin{i dela statri a ibstft biserica ar:6stt iu imperiuhi biz*ntini. Nu este autouorn',i nici astidi, nici in (*recia, nici ln Rusia, nici in Romflnia qi Srbia. Singurir in tTng^aria itr Romirri qi S0rbi qi-n c0,qtigatr) iu tirnpuhi rnai nof in t',d,tva aritunoniia ac6sln. Lle atinge insfr, bisericeie cri:stine din llngaria, t)rilernri riice" ei biserica protestanti, cllviniscd qi unitrirS, a[ antonornie forte amplil. () atare aubononrie pini acunr nu are irr Ungnria biselica cttolici nici cea din Nlirlopolit tle Strigonf,, nici cea din Mitropola lotnAna iie Alba-Iulia. Llilri rnai lntAii ttl rtirigi; ai'ar:oriie biserir:estti, liderElatf cd s{,utuiti;iu :itr entesterir uici hi rll}grne, rli0i in di,.t:ipiinf,. are irrsd ih'cpt,ulI de a denumi rtuli 1,e to{i i:pisr,:o1rii, enuonicii gi o grdmlrii, rie Liigaitrrl bisericesci, gi 1re l0,ngi, aceea qi tlrept,uili rie pttrorratI la f6ric mulle biserici. 0e atiuge *facerilr scolustice, statul[ iqi arogi drr:ptrriri, anI put6 {ice, ile atiministra[iune ilsupla scdielolri nredie cu caractdrt catr-rlicil. si nu nurnai dreptulu de inspec{iune asupra lorri ca la confesiunile autonome, a$a effri sarciuele mtiteliale eu sustinerea lorf

de fonduri rle ale rr6strc, cum e'ste alfi clerului numitri bobinnfi cu t6te frrrrdatinniL: iugletniate, alri serniuariului, tipografiei qi altele. lrr urmfr, ce se [ine rle avelea, bisericdscd,. qi astfl{i statr.riit rleprinde rireptuhi dtl a dechera de firi val6re ori ce schitnbare, ce atinge substanft averii biserir:esci dieee,"aue, datri, aceea nu s'a fd,cutri crr permisiunea lui. Pini e0,rrrlri slaiuli are atdlt ingerintir, qi atflter rlrept,uri In nfacerile bisericei catolice, cari irr celealai[e bisc'rici creqtine nu Ie are, 1rflnii atuuci en nlr are aut,onoutie rielrlin[. Drelitulile qi ilgerinf ir acdsta qi-o basdzd, strluld pe priviiegiile tiate tie Pap.r Silvestru II legelui $teftuf I airi Ungariei, qi tle Pitpa Ciemenle XIII dirte reginei Mlria 'l'eresirt. Cu t6te ar;estea ltrsi ntt pulerrtd dir:e, nu avcrnI autonotuie c]riarir dr: locri. O[ci e5, rnai inl.6"iri ln beleficiile mai tnit:i, cari nu suntfi de prri,rorrat[ regesc[ __ qi ccle nrri muite belrr:lirii tle ttiistt-e srttttf, tie acrrs[eu -_ slatulil nu se amestecd. Regularca, adrninistrarea qi umf ierea lorI esle ln mdnile n6stre. llai departe tieqi stalulli se vireste totfi rnai afund[ in sc6lele mnfesinnilori. cu deos6bile dacl, suntri'romf,,nesi:i, totuqi o pxl'te insetttnati din cairsa st:ttlasl;ic[, pre0uln dotarea, susfinereii, iiisciplina st:olaslic[ Ei biselic6scd. umplerea,*tatiuniioru, este inci in mf,nile n6sire. Totri a.cemenea cle ttverell parochiali bisericdsci, scolaslici qi funda{ional5 dispu-

h
N.

281

nemi inci libelY, qi de mai rnulle ftrttdrliurri gi fonrluri diecesan'e gi chiarfi qi provincinle. Tdte itcestea constituesc[ unfi complexri frumosi de afaceri, ce le puternu regula fdri ingerinfa statului chiarri qi pe basi, represenlalivl cu concursulfi clerului gi alf poporuiui cref,udu-ne astfelt peutru lntreg[
complexuiri acesta o autonontie representativd' Crearea autonomiei acesleir.l pe basele, de cari dispunemri, se p6te lntilnpla sa[ de jos[ in susri, sad de strsfl in jos[. Mai practicfl insi este, dacd, se lncepe de josi ln susti,

represeniative pentru afacerile. ce suuti incd, in md,nile nustre, gi ln car.i statuhi inci_ nu- _s'a ingerat[, u presentatt neui_ tat,ul[. Nlitrrcpolit[ Vancea- sinodulul pro_ _ vincialI deia 18S2. gi o spuuernU Otui N. Delrsusanu, ci ilrt.re aceia,'desDle cari dinsuhi {ice, cd Mitropolituhi'Vancea erir sig.uril, c[ nu-i vorI face rrici o opusEtirrne, unii aga opus6qirrne ari fdcu[rj si proiectului acestuia, cAt[ mihnitri in sufletu i trebuitri

si-lu

retragd.

frindf cd se faco mai intd,iri esperinfa qi praxa in micutfl, qi apoi, daci proba a suc'merge

mai ln susd. Astfelti cesi, se p6te se p6[e incepe mai intAifl cu autonotnia paru,,hiulil c" iea mai inferi6r[. Lr fiesce care parochie se pote face statulri autonotni apt'obatri de episcopulfl pentru adrninistrarea afacerilorri bisericesci, cari nu se {in[ de ie-

rarchie, a afacerilorri scolastice gi funda{ionale gi de avere a parochiei respective, li daci 'su'licierrlil qi benefici[ crea voti iarochianii gi stabilfi pentru preo[imea tlilt acea parochie, pot[ cd,p6la Ei dreptulfl de patrouatfi lrr tcel biserici,, a cirui esercitriri inc5, pote fi regulatf iu sta.tutuhi arttonomi aifi parochiei. Pe crlea acdsta se pdle purcede mai in susii la autonomia tractelorri protopopesci peniru

rfacerile, ce abing[ intregf tracluhi; dupi aceeit lt autonomia diecesartfl, pentru afacerile, ce aliugl lnlr6g[ diecesr ; qi apoi mai in susri la autonomia provinciali, pentru afaceiile, ce ating[ provincia irrtrdgi. Unil atare proiectri de autonotnie biseric6sei pe base

numal Durnnederi lhi scie. ln imprcjuririle de astd{i lrurernfi dice c,i'ceriltrJili.. ci nu. .. Este peutru noi forte dureros[, ci rlrepturile acestea le deprirrde asti{i cordna ln modir constitu{ioriahi prin grrvernulu eqirri tlin sinuhi maioriti,fii pallanrentulrri, in care de-a lindulI gedri neronrd,rri gi qi acatolici. OAndu rie-amfi putd eiupf t vre-orlati, autonomie qi pe terenulri ace.sla, atunci fd,rd de rt vd,lEnta drelrtulrj de palronatri ahi llaiesti,[ii Sale ne-trnI putd crea uni senatri supremri bisericesci rlin 'cle_ rici qi laici, ca in provincia n6stri nrin acesti senat,u qiJa rrropunerea lui si-gI rleirrindi Mniestatea St drepturile rle denrrmire qi altele,

acestea vre-odatd

Lucruiri insd, se pr5ie incepe qi dela auto_ nonia provinciaid, scoborindu-se la vale pd,rri la cea parochiali. Ce s[ se intlmple insi cu afacerile acelea, cari nu sunti in nrAnile ndstre. errm este dej numirea episcopiloru, fondrrrile' arlrniuistrate de statri, dreptulri lui crr privire ja avet.ea diecesanl qi altele ? Ore putem[ suera, si le t:rilr6td,mfi gi -Viitor.iulri

ln rn0nile

n6str.e ?

itr
i,

i1 t, i.l
:1,
l

J'

li

Irrtrdgi lrrmea catolitd, qi .;;.;"f;;";r;; Irrchip'i Babilon'hi, ce's'i'irr,,u i"'iiserica ndsrrd. De aceea iuffiin ql ;;i",riain de lipsd,_ca in t6te ,str.aruiir"-ro.iuiiiii esre ru... "*d. dornrrdscd, urrri slrrr.rlu colectri bisericescrj cristaiisatri de o culiur.d iir*Ori."'Atrrnci autonomia reltresentativi pOte si-- fie folositdre, si se va putd forma "r" a. _"1"r. Si in

cetitorii. rle Jrilli. organrstne autononre cu ltn(:t,lunl gr atribrrtirrni insc,:mnirte, in cali rna_ ioligatet o folnrdza olneni ca diri Nic llerr_ srrqand, cali srrb arrtonomie ingele.gii iireptrriri tttf.ut'ot'ti de a irrrlet.lr..deslr;e'aog?,i., rile litrrlgice si" rl!scipf ini.' .a,.i" ni" j,i afacereser.vlte iertrchiei suntri' .r.,iliu*",fin 'c^alir.ulri torrorniei. amintite, bd,rbati,,,n,:i:o,il,'u.scu arl_ si scie_ninrici de. legitrrru i.iro..frii,e .i Ru,nu, gl I)nn fl,c,eea rie crimrrniunea de cretlintd cu

vre-odati qi cf ile de acestea. Dum_ rredeu scie. Se nascti lnsi tni,rebarea, cd, 6re rl 31,nr) -fi representaiivi n,, pdre 3:::l.gT]: .pe-basa uecaru saturard nen-tru biserica ndstri? Atiut[ rnulru, fdrte rnuiiri d;; ;pi;i;;i,:' r"l*r,: gelicri. Ei dela culr,ura lait,*qiir.,il"."ri evanar fi in organismele sociale r:olrducdtcire. 116r.fa atrrnei e deschisd, ea ori. ci,,e, sX-si-,,i5tig:- rnlre irrfluin[[ irr afacer.i brsericesci rle mure irrsenr_ n[tate. Chiarir penirrr aeeea ii,ti.iii,fu de cei nechenra[i multri r.6ri porr *'i^.e,"ii nai crr :o.mi irrrr.dnchi 6meui' irli,.[ti-lii'spiritrrhi -?;';; ininricri ori cd,rei religiuni pn.iri,,;. ajare easf, antonomji ur pute--fi in scurtrj timpri inormint,ulir bisericei.'"incnipuOsce_gi

aJu-nge*yomir

:lil]g

irre-cu privire Ia biserica ndsrri. Ore

I'Jur'

se arati, efitd adev6rri con_ !i.qe tiisa MAutuitoriului: ,, Od,u,tatri, itiai. tn_ h:,t * tui Duttne(di. ;i di.e,ptatect, [,ui, !!;i i{iu ncestea ttite se .uor.il attauge arji\.,, I?end ;i ciindri insi autonomia repre-"sentar.ivi o cer[ in utorlu d'|)'L a,s;L l.rruscu u'1t ui"lll ue ryI trb.Lu ')r de pl'lnclpl principii ryi bd,r:ba{i :.': ,qn1 ,:": 'rrvuu
acdsta- 6rdEi

tle

Den"rrqalri qi,,Gazelil,,, 1rflni atrirrci nrr e rnirl6i' fac r<iri corr rl rrc6 tor i de as tirf i, :::li.:.,_,1i s6rtea bisericei, nrr. suntfi auftciii lj,S,t"tiii{r a deschirie Ia alari bi,r'ba{i uqile autorrorniei
represen talive.

,yr anticarrollic{} I)rofei;ate

de dlI